494

06

Pompierii reghineni şi-au sărbătorit ziua cu fast

07

Un vernisaj cât … o întoarcere în timp

Punctul

08

Cupa E.ON Kinder 2014, final cu ecouri

04

Cel mai modern crematoriu, în Ardeal

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul IX, Nr. 493, 8 - 14 septembrie 2014, Preţ: 0,99 RON

Județul Mureș, periculos pe șosea! www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

02

România stă foarte prost la capitolul accidente rutiere, comparativ cu țările UE. Din păcate, situația este dramatică și la nivelul județului Mureș, comparativ cu restul țării.

Câteva zone din România au rămas, de-a lungul anilor, vestite pentru numărul mare de morţi şi răniţi în urma accidentelor.

Poliţia Rutieră numeşte aceste zone „puncte negre”. Printre cele şase puncte negre unde au murit cei mai mulţi oameni se situează și DN 15 (Turda – Tîrgu-Mureş - Reghin), între kilometrul 80 şi 81, în zona localităţii Sângeorgiu de Mureş: 18 accidente grave, cu 10 morţi şi 8 răniţi.

Totodată, în raportul Institutului Naţional de Medicină Legală din anul 2012, se arată că din totalul de 2.163 decese înregistrate la nivel naţional în urma accidentelor rutiere, la Tîrgu-Mureș au avut loc 80, ceea ce situa municipiul pe locul 5 la nivel național între oraşele cu cele mai multe decese în urma accidentelor rutiere.

EDITORIAL Țară, țară vrem ostași!

Dacă tot e începutul anului școlar, vreau să revin asupra unor chestiuni care se leagă mai mult sau mai puțin de școală. Și anume romii, dar nu orice fel de romi, ci romii școlari, acei prichindei care, deși nu au nicio vină, trăiesc într-un mediu precar, cu un climat mental nesănătos, învățați fiind de mici să cerșească, să nu muncească și să tot primească. Iar această latură bolnăvicioasă este dezvoltată, uneori, și la școală! Să vă explic… Din relatările unor profesori, se pare că diferite organizații neguvernamentale, apărătoare ale drepturilor omului, și în special ale romilor, se perindă uneori și pe la școli ținându-le prichindeilor romi prelegeri despre drepturile lor.

Nu, asta nu e un lucru rău, să nu mă înțelegeți greșit. Dar dacă la o vârstă așa de fragedă (prelegerile ținându-se în special

prichindeilor din gimnazii) îi spui unui copil că dacă un profesor te jignește (sau îți spune „țigan”) neapărat să ne spui pentru că luăm măsuri, situația este înțeleasă în mod greșit și poate isca probleme în școală: un profesor mi-a spus că unii romii „sar în sus” dacă li se pare că iau note prea mici sau că sunt tratați diferit, considerând aceste aspecte drept discriminare.

Deci această mentalitate este înțeleasă greșit de unii romi, care oricum cred că au mai multe drepturi decât e normal: adică ei au dreptul să primească mereu, părinții lor au dreptul să nu muncească, ei au dreptul să cerșească, să nu învețe și să nu-și dea silința pentru nimic, și să bată drumul până la școală doar pentru a primi cornul și laptele, merele , alocația și așa mai departe și să-și adune clanul pentru a-i snopi în bătaie pe

cei care îi jignesc.

Consider că ar fi corect ca acești romi să fie tratați în mod egal cu ceilalți copii, trebuie integrați, dar nu acordându-li-se mai multe drepturi și ținându-li-se prelegeri cum că ei ar fi mai speciali, pentru că nu sunt mai speciali, iar că pentru a ieși din situația în care se află trebuie să învețe și să citească. Asta ar trebuie să li se bage în cap romilor, nu câte drepturi au și cât de speciali sunt ei!

O altă măsură de „liniștire” a categoriilor sociale defavorizate ar fi aplicarea unor alte pedepse decât amenzile, în cazul încălcării legii, fiindcă amenzile sunt adeseori ca apa de ploaie pentru niște oameni care nu au venituri, nici proprietăți.

Titi DÃLÃLÃU

02

RUTIER

Județul Mureș, cipiul Târnăveni; principalele străzi din municipiul Tîrgu-Mureș - str.

Gheorghe Doja, str. 22 Decembrie 1989, Bld. 1 Decembrie 1918, str.

Voinicenilor”, se arată în documentul amintit anterior.

MUREȘUL „NEGRU”

Pe şoselele din România mor, în fiecare an, peste 1.500 de persoane, în vreme ce numărul de răniţi grav trece de 6.000 de persoane.

România stă foarte prost la capitolul accidente rutiere, comparativ cu țările UE. Din păcate, situația este dramatică și la nivelul județului Mureș, comparativ cu restul țării.

Câteva zone din România au rămas, de-a lungul anilor, vestite pentru numărul mare de morţi şi răniţi în urma accidentelor.

Poliţia Rutieră numeşte aceste zone „puncte negre”. Printre cele şase puncte negre unde au murit cei mai mulţi oameni se situează și DN 15 (Turda – Tîrgu-Mureş Reghin), între kilometrul 80 şi 81, în zona localităţii Sângeorgiu de Mureş: 18 accidente grave, cu 10 morţi şi 8 răniţi.

Totodată, în raportul Institutului Naţional de Medicină Legală din anul 2012, se arată că din totalul de 2.163 decese înregistrate la nivel naţional în urma accidentelor rutiere, la Tîrgu-Mureș au avut loc 80, ceea ce situa municipiul pe locul 5 la nivel național între oraşele cu cele mai multe decese în urma accidentelor rutiere. Dar să le luăm pe rând…

rutiere grave, soldate cu cinci persoane decedate și 37 de persoane rănite grav în primele șapte luni ale anului 2014, respectiv un număr de 19 accidente rutiere grave, soldate cu trei persoane decedate și 16 persoane rănite grav în primele șapte luni ale anului 2013.

Pe raza județului Mureș au fost înregistrate un număr de 139 de accidente rutiere grave, soldate cu 33 de persoane decedate și 137 de persoane rănite grav în primele șapte luni a anului 2014, respectiv un număr de 102 accidente rutiere grave, soldate cu 23 de persoane decedate și 105 persoane rănite grav în primele șapte luni a anului 2013”, se arată într-un document care ne-a fost furnizat de inspector Andreea Pop, purtătorul de

cuvânt al IPJ Mureș, semnat de comisarul-șef de poliție Damaschin Ioan Zosim, șeful Poliției municipiului Tîrgu-Mureș și comisar de poliție Lefter Sergiu, șeful Biroului rutier din cadrul Poliției Tîrgu-Mureș.

ZONE PERICULOASE „Din analiza accidentelor rutiere în funcție de locul producerii acestora rezultă că zonele cu risc rutier ridicat sunt: DN13 E60 – Sighișoara, Albești, Corunca; DN15 E60 – Luduș - Hădăreni, Iernut – Cipău; DN15 E578 – Suseni – Brâncovenești, Andreneasa; DN15A E578 – Lunca; DJ152 – Nazna – Band; străzile din muni-

Câteva zone din România au rămas, de-a lungul anilor, vestite pentru numărul mare de morţi şi răniţi în urma ciocnirilor dintre autovehicule. Poliţia Rutieră numeşte aceste zone „puncte negre”. Un sector de drum devine „punct negru” atunci când, într-un interval continuu de cinci ani, pe o distanţă de maxim un kilometru, s-au produs peste 10 accidente rutiere grave, în urma cărora au murit sau au fost rănite peste 10 persoane. Printre cele şase puncte negre unde au murit cei mai mulţi oameni se situează și DN 15 (Turda – Tîrgu-Mureş - Reghin), între kilometrul 80 şi 81, în zona localităţii Sângeorgiu de Mureş: 18 accidente grave, cu 10 morţi şi 8 răniţi.

2014, MAI RĂU DECÂT ÎN 2013 Anul 2014 se anunță deja a fi mai periculos din punct de vedere rutier decât anul 2013. Cel puțin așa arată statisticile Inspectoratului de Poliției Județean Mureș pentru primele șapte luni din anul acesta și anul trecut: „Pe raza municipiului Tîrgu-Mureș s-au produs un număr de 39 de accidente

În Tîrgu-Mureş, pentru reducerea numărului de accidente rutiere au fost impuse o serie de măsuri restrictive: montarea la trecerile de pietoni a unor construcþii supraînălþate, separatoare de trafic pe str.

Gheorghe Doja, stâlpi de separare a benzilor de circulaþie, precum şi amenajarea cu sensuri giratorii a principalelor intersecþii

)

PREMIERA

Se acordă Asociației Chinologice a Județului Mureș pentru organizarea unei premiere naționale în România, la TîrguMureș, și anume: șase expoziții canine naționale și internaționale, în cadrul evenimentului ,,Dracula Golden Trophy”.

Totodată, în raportul Institutului Naţional de Medicină Legală din anul 2012, se arăta că din totalul de 2.163 decese înregistrate la nivel naţional în urma accidentelor rutiere, la Tîrgu-Mureș au avut loc 80, ceea ce situa municipiul pe locul 5 la nivel național între oraşele cu cele mai multe decese în urma accidentelor rutiere.

TRECERI SUPRAÎNĂLȚATE ȘI SANCȚIUNI În România, potrivit Poliţiei, cele trei mari cauze ale accidentelor rutiere sunt: viteza excesivă; traversarea neregulamentară în cazul pietonilor; neacordarea de prioritate - atât maşinilor, cât şi pietonilor. În Tîrgu-Mureş, pentru reducerea numărului de accidente rutiere pe raza municipiului au fost impuse o serie de măsuri restrictive, de exemplu montarea la trecerile de pietoni a unor construcții supraînălțate, separatoare de trafic pe str. Gheorghe Doja, stâlpi de separare a benzilor de circulație, precum și amenajarea cu sensuri giratorii a principalelor intersecții, se arată în documentul transmis de Andreea Pop. În plus, la începutul lunii septembrie, Serviciul Rutier Mureş a desfăşurat campania „Seatbelt”, o acţiune preventivă, înscrisă în campania europeană, organizată pe parcursul unei săptămâni sub patronajul TISPOL. Pentru conştientizarea conducătorilor auto şi pasagerilor asupra importanţei folosirii centurii de siguranţă poliţiştii au acţionat cu fermitate, aplicând sancţiuni persoanelor care nu au utilizat regulamentar centura de siguranţă. În plus, Serviciul Rutier a promovat în cadrul acestei campanii mesaje simple privind siguranţa rutieră, ocazie cu care au fost distribuite materiale informa-

Se acordă șoferilor și pietonilor implicați în trafic care din cauza iresponsabilității (șoferi băuți, neacordare de prioritate, pietoni indisciplinați etc.) se angajează în accidente care pun în pericol viața lor și a altor participanți la trafic.

IRESPONSABILITATE

03

RUTIER

periculos pe șosea! tive privind utilitatea centurii de siguranţă şi a mijloacelor de retenţie pentru minori.

www.punctul.ro

ZONE PERICULOASE ȘI ACCIDENTE MORTALE, TÎRGU-MUREȘ Într-adevăr, zonele amintite anterior ca fiind periculoase au cunoscut, de-a lungul timpului, accidente frecvente. Spre exemplificare, vom aminti câteva episoade tragice de pe cele mai periculoase drumuri mureșene, care au avut loc, în principal, anul acesta. În urmă cu doar câteva zile, în luna septembrie, a avut loc un accident rutier cu părăsirea locului accidentului, la intersecţia străzilor Libertăţii cu Milcovului, în Tîrgu-Mureş. În urma evenimentului rutier, un biciclist, de 75 de ani, care era angajat în traversarea părţii carosabile pe marcajul pietonal pe bicicletă a fost rănit. Autorul accidentului a fost identificat în urma cercetărilor desfăşurate de către poliţiştii Biroului Rutier Tîrgu-Mureş, acesta fiind un tânăr de 25 de ani, din municipiul TîrguMureş.

Tot de curând, pe strada Budai Nagy Antal, un bucureştean de 50 ani, pe fondul neasigurării corespunzătoare la schimbarea direcţiei de mers spre stânga, a intrat în coliziune cu motociclul marca Wangye, condus de un bărbat, de 64 ani, care s-a angajat în efectuarea unei depăşiri neregulamentare. În urma accidentului, a rezultat vătămarea corporală uşoară a conducătorului motociclului.

Un alt accident recent a avut loc pe strada Voinicenilor, când un bărbat, de 45 ani, din Crăciuneşti, cu un autoturism Volkswagen pe fondul neasigurării la viraj la stânga, a accidentat uşor un motociclist, de 33 ani, din Voluntari, judeţul Ilfov, care se deplasa regulamentar cu motociclul. În luna august, în zona complexului Fortuna din TîrguMureş, la intersecţia Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu strada Pandurilor, s-a produs un grav accident de circulație, pe baza vitezei excesive şi a neacordării de prioritate, accident soldat cu victime. În iunie, a avut loc un accident teribil, într-o intersecţie de pe Drumul European 60 (în apropiere de Tîrgu-Mureș): în urma impactului o persoană a murit, iar cel puţin cinci au fost rănite. Tirul era încărcat cu lăzi de bere, iar în mijlocul de transport se aflau mai

Suntem fruntaşi la accidente

mulţi călători.

Un accident rutier grav s-a produs miercuri, 25 iunie 2014, în Tîrgu-Mureș, în zona Cornișa, în imediata apropiere a Casei de Cultură „Mihai Eminescu”. O persoană de sex feminin, de 70 de ani, a fost lovită pe trecerea de pietoni de un autoturism marca Dacia, care nu i-a acordat prioritate.

Un alt accident s-a petrecut miercuri, 9 aprilie 2014, în jurul orei 10.30 pe strada Gheorghe Doja - una dintre cele mai circulate artere din Tîrgu-Mureș. Au fost implicate două autoturisme taxi și un vehicul particular. Mașinile au fost serios avariate, una dintre acestea ricoșând pe scuarul dintre benzile de circulație, însă nu au existat victime. Cauza impactului a fost viteza și nepăstrarea distanței corespunzătoare în mers față de autoturismul din față.

Luni, 23. 09. 2013, pe strada Voinicenilor, în municipiul Tîrgu-Mureş, P.L., de 32 ani, din localitatea Tâmpa, judeţ Mureş, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul vitezei excesive, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat în coliziune cu un pod, răsturnându-se. În urma producerii accidentului, o femeie care

se afla în autoturism a fost rănită grav, iar conducătorul auto şi alţi doi pasageri au fost uşor răniţi.

ZONA LUDUȘ – IERNUT, ALTE ACCIDENTE MORTALE În luna iunie 2014, pe DN 15 (E60), în localitatea Bogata, s-a petrecut un groaznic accident rutier, după ce un microbuz şcolar, cu remorcă, s-a ciocnit cu un tir. Una dintre persoanele implicate în accident și-a pierdut viața, iar alte nouă au fost rănite, conform informațiilor furnizate de reprezentanții Poliției Județene. Șoferul microbuzului (în care se aflau nouă persoane, între care mai mulţi copii) a pierdut controlul volanului într-o curbă la dreapta şi a intrat pe contrasens.

Tot în iunie, un bărbat a murit şi alte cinci persoane au fost rănite, în urma unui accident petrecut în dreptul localităţii Iernut, din judeţul Mureş. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mureş, Mihai Gagyi, a declarat că accidentul s-a produs într-o intersecţie din Iernut, fiind implicate un microbuz, un TIR şi un autoturism. În urma accidentului, un bărbat din autoturism

Din totalul de 2.163 decese înregistrate la nivel naţional în urma accidentelor rutiere, la TîrguMureş au avut loc 80, ceea ce situa municipiul pe locul 5 la nivel naþional între oraşele cu cele mai multe decese în urma accidentelor rutiere

ROMÂNIA, „CAMPIOANĂ” LA ACCIDENTE! Anul trecut, România se afla pe primul loc în Europa (!) în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere mortale (92 de decese la 1 milion de persoane, faţă de 101 decese la 1 milion de persoane în 2012 şi 117 decese la 1 milion de persoane în 2011), deşi rata deceselor rutiere în ţara noastră a scăzut cu 9% în 2013 faţă de 2012, conform datelor publicate de comisarul european pentru transporturi, Siim Kalas, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Pe şoselele din România mor, în fiecare an, peste 1.500 de persoane, în vreme ce numărul de răniţi grav trece de 6.000 de persoane.

Pe locurile următoare în topul ţărilor cu cel mai mare număr de accidente rutiere soldate cu decese, în 2013, se afla Polonia — 87 decese la 1 milion de persoane, la egalitate cu Luxemburg, Letonia la egalitate cu Croaţia — câte 86 de decese la 1 milion de persoane, Lituania — 85 de decese la 1 milion de persoane, Bulgaria — 82 de decese la 1 milion de persoane şi Grecia — 81 de decese la 1 milion de persoane. Ţările cu cel mai scăzut număr de decese rutiere rămân, în continuare, Regatul Unit, Suedia, Olanda şi Danemarca, acestea raportând aproximativ 30 de decese la un milion de locuitori.

Programul UE de acţiune pentru siguranţa rutieră 2011 - 2020 stabileşte o serie de planuri ambiţioase de reducere la jumătate a numărului de decese rutiere din Europa într-o perioada de 10 ani.

a murit, o femeie din microbuz a rămas încarcerată şi alte patru persoane au suferit traumatisme. „În ziua de 13. 06. 2014, ora 13.33, pe DN 15 E60 la intersecţia cu DN 14A, în apropierea localităţii Iernut, un tânăr, de 22 ani, din Tîrgu-Mureş, în timp ce conducea o autoutilitară, pe fondul nerespectării semnificaţiei indicatorului „Cedează trecerea” nu a acordat prioritate de trecere, intrând în coliziune cu un autobuz, condus regulamentar de către un bărbat, de 64 ani, din oraşul Luduş. În urma impactului, autobuzul a fost proiectat în semiremorca unui cap tractor, condusă regulamentar de un bărbat, de 39 ani, din judeţul Bacău. În urma accidentului, tânărul, de 22 de ani, a decedat, o femeie de 47 de ani, din localitatea Petrilaca, judeţul Mureş a fost rănită grav şi alte trei femei pasagere în autobuz au fost rănite uşor.

Conducătorul autobuzului deţinea certificat de pregătire profesională şi efectua cursă regulată specială”, se arată într-un comunicat remis Punctul de IPJ Mureş.

Un alt accident rutier grav s-a produs în dimineața zilei de vineri, 6 iunie 2014, în zona localității Luduș. Într-o curbă deosebit de periculoasă, un TIR a ieșit în afara părții carosabile și s-a răsturnat, cauza incidentului fiind neadaptarea vitezei la condițiile de drum. ȘI ȘOSEAUA DIN SASCHIZ E PERICULOASĂ În august, în Saschiz a avut loc un accident în care au fost impli-

cate două autoturisme şi s-a soldat cu trei victime, dintre care una a decedat, iar alte două au fost încarcerate. Înainte cu doar câteva zile, la Saschiz, două persoane, printre care un fost concurent al concursului MasterChef, şi-au pierdut viaţa şi un copil a fost rănit grav după ce maşina în care se aflau a intrat în plin într-un autocar. Accidentul rutier s-a produs pe fondul circulaţiei pe sens opus într-o curbă deosebit de periculoasă. În fapt, conducătorul unui autoturism a pătruns pe sensul opus de circulaţie şi s-a tamponat frontal cu un autocar, după care a fost proiectat într-un alt autoturism.

ALȚI MORȚI LA REGHIN ŞI ANDRENEASA La data de 14 iunie 2014, pe D.N15 E578, în localitatea Andreneasa, un bărbat, de 44 ani, din comuna Lunca Bradului, pe fondul vitezei excesive, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers intrând în şanţul din partea dreaptă a drumului. În urma accidentului, conducătorul auto a decedat şi pasagerul aflat pe locul dreapta faţă a fost rănit uşor. În ziua de 17 august 2014, în apropierea localităţii Gurghiu, s-a produs un accident în urma căruia un tânăr de 21 de ani a decedat, iar autorul a fugit de la faţa locului. Poliţiştii Biroului Rutier Reghin, cu sprijinul Postului de Poliţie Gurghiu, au identificat suspectul în cazul accidentului: un bărbat, de 49 ani, din Reghin.

Titi DÃLÃLÃU

INVESTIȚII

04

Cel mai modern crematoriu din După procese şi tergiversări începute în anul 2011, o ştire în exclusivitate dată de diferite publicaţii din ţară, anunţă că la 40 de km de Cluj-Napoca se deschide al treilea crematoriu din ţară, după Vitan-Bârzeşti din Bucureşti şi cel de la Oradea. Crematoriul, care este unul dintre cele mai moderne din ţară, a fost ridicat pe un teren din Moldoveneşti. ,,Am încercat să luăm tot ce e mai bun din exemplele pe care le-am văzut în străinătate. Este vorba de tehnologie, aspect, dar şi relaţia cu aparţinătorii, cu familia îndurerată”, spune Mircea Dunca, cel care a inițiat ridicarea crematoriului. Întregul ritual va fi înregistrat, iar la sfârşitul ceremoniei de incinerare, familia decedatului va primi pe lângă urna cu cenuşă şi un DVD. Mircea Dunca şi-a dorit ca locul de incinerare să nu fie un spaţiu sumbru, aşa că a acordat atenţie fiecărui detaliu. Pereţii sunt vopsiţi într-un alb imaculat, spaţiile sunt luminoase, iar tehnologia este de ultimă generaţie. Acesta mai spune că la incinerare nu mai ai nevoie de un sicriu. Acesta poate fi luat împrumut pentru două ore, cât durează ceremonialul. Se poate cumpăra, eventual, interiorul.

POVESTEA CELUI DE-AL TREILEA CREMATORIU A ÎNCEPUT … … în anul 2011; atunci consilierii locali din Cluj Napoca au aprobat, pentru 15.000 de lei pe an, asocierea cu RDK Cremation în vederea construcţiei unui crematoriu în zona cartierelor Zorilor şi Mănăştur. Primăria a pus la dispoziţia RDK Cremation capela de 516 metri pătrați din incinta cimitirului, iar societatea s-a obligat să realizeze un crematoriu uman pe cheltuială proprie. În plus, societatea trebuie să realizeze drumurile de acces şi să asigure racordarea spaţiului la utilităţi şi să achite lunar contravaloarea acestora după finalizarea investiţiei. De asemenea, prin contract, societatea urma să incinereze gratuit 40 de cazuri sociale pe an; durata asocierii a fost fixată la 49 de ani, iar societatea se obligă să finalizeze crematoriul în decurs de un an.

RDK CREMATION VS PRIMĂRIA CLUJ Clujenii, speriaţi că viitorul crematoriu uman care va funcţio-

o centrală termică de apartament.

Hornul cuptorului poate fi de dimensiunea hornului unei centrale.

Noi îl vom înălţa după cum ni se va impune de autorităţi. Nu va fi un horn înalt, ca un furnal, nici nu va ieşi din el fum negru. Avem un aviz de la Autoritatea de Sănătate Publică. Avem şi un studiu de impact din care rezultă că viitorul crematoriu din Mănăştur nu reprezintă niciun pericol pentru sănătatea umană. La 35-55 de metri crematoriu nu comportă poluare pentru locuinţele din vecinătate, iar pulberile din aer vor fi inexistente. Chiar eu locuiesc pe strada Govora şi vă imaginaţi că nu neam expune dacă ar fi altfel”, a explicat, pe vremea aceea, Mircea Camere frigorifice speciale - 16 locuri Dunca. Acesta a adăugat că investiţia pentru realizarea crematoriuna în centrul orașului va contami- occidentală în care incinerarea interzis să oficieze slujbe de înmor- lui de la Cluj este de 850.000 de na cartierul Mănăştur, au decurs a devenit o alternativă la înmor- mântare celor care urmează să fie euro şi că în prezent proiectul este mântarea în cimitire a fost Marea incineraţi. la proteste. la faza de obţinere a Avizului de În curtea bisericii cimitirului Britanie. ,,Ei au încurajat incineramediu. ,,Vom efectua un studiu de MIROS ÎNȚEPĂTOR s-au adunat aproape 100 de per- rea pentru că economiseşti resurse impact. Investiţia se derulează mai soane care au mărşăluit apoi până naturale, dar mai presus de toaȘI FUM NEGRU greoi pentru că nu avem legislaţie în centrul oraşului căutând spri- te, bani. Cred că Primul Război în materie de crematorii în ţară”, a jinul autorităţilor. Strâns cu uşa, Mondial a schimbat mentalitatea completat acesta.

O decizie oarecum similară luConsiliul Local a adoptat o Hotă- oamenilor privind corpul omenesc râre care a anulat Asocierea dintre şi a fost o rezolvare, dar a schimbat ată la Bucureşti s-a dovedit dezasCREMATORIU MODERN Primărie şi companie. Lupta din- şi mentalitatea oamenilor în legă- truoasă în ceea ce priveşte mirosul LA ORADEA tre Primărie şi firma constructoare tură cu ce se întâmplă cu corpul înțepător şi fumul emanat pentru a continuat în instanţă. după moarte”, spune Mircea Dun- locuitorii din zona respectivă a În România există un cremaFirma RDK Cremation, al ca, întreprinzătorul ce construieş- Capitalei, de la crematoriul Vitancărui acţionar este Mircea Dun- te primul crematoriu uman din Bârzeşti. Dar, dacă la Bucureşti toriu la Vitan Bârzeşti din Bucuca, a câştigat în luna martie 2013 Ardeal. cei din vecinătate se plâng din ca- reşti şi altul la Oradea. La Vitan procesul cu Primăria. Decizia însă Consiliul Local a aprobat con- uza mirosului şi al fumului negru Bârzeşti, ajung toţi cei care au a fost atacată cu recurs de muni- strucţia unui crematoriu între Zo- ce se înalţă la incinerare, reprezen- lăsat ,,cu limbă de moarte” să fie cipalitate şi s-a întors pe masa ju- rilor şi Mănăştur, dar mitropolitul tanţii RDK Cremation spun că arşi. Rudele intră în capelă şi asistă decătorilor de la Tribunalul Cluj. Andrei Andreicuţ le-a trimis ale- la Cluj tehnologia de incinerare la slujba religioasă. Apoi, aprind ,,Depinde ce va lua în considerare şilor locali o scrisoare deschisă în va fi altfel. ,,Avem în proiect un câte o lumânare pentru sufletul instanţa: actele pe care le-am de- care îi sfătuieşte să revină asupra incinerator uman de ultimă gene- mortului. Cu toate că Biserica pus noi sau ceea ce zic unii părinţi deciziei, afirmând că incinerarea raţie, cu cameră dublă de ardere. Ortodoxă se opune incinerării şi şi preoţi. Noi avem documente, nu face parte din tradiţia bisericii. La final, nu mai rămâne decât mulţi dintre români consideră instudii și toate arată că putem face Consilierii locali spun că Primăria cenuşa, nu are ce să se elimine în cinerarea un ritual păgân, în capiacolo crematoriul, fără să afectăm respectă toate cultele religioase, aer. Tehnologia este similară celei tală se incinerează în jur de 1.200 sănătatea oamenilor sau mediul”, a dar în acelaşi timp respectă şi do- din Ungaria, de la crematoriile din de cadavre, anual. Crematoriul declarat Mircea Dunca. Mai mult, rinţa celor care vor să fie incineraţi Debrecen şi Budapesta. Fumul din Oradea, în schimb, nu poluacţionarul a spus că firma are de după moarte. Mitropolitul le-a care iese după o incinerare este ează, nu scoate fum şi nici miros. recuperat datorii de peste 200.000 atras atenţia şi preoţilor că le este un abur, asemenea celui scos de „Este un proiect pentru oameni, nu împotriva lor. Datorită tempede euro. ,,Am plătit sume în avans raturilor foarte ridicate la care are pentru utilaje, aveam contract pe loc procesul de incinerare, dar şi a un an să pornim investiţia, iar acel tehnologiei moderne de care dispune an a trecut. Vorbim de o sumă de crematoriul, nu se degajă fum şi nici 200.000 de euro, fără penalităţi, miros, lucruri de care este îngrozită fără daune morale. Datoriile trebuie să le recuperăm de la Primălumea în special”, susţine Dumiria Cluj-Napoca”, a mai precizat tru Gherghev cel care a început Dunca. construirea crematoriului din Oradea, în primăvara acestui an.

ADEPŢII INCINERĂRII… A fost mai simplu pentru că amplasamentul exista, aşa că nu avea nevoie de prea multe aprobări. A … aduc ca argumente criza luat în chirie hala de pe Calea Borşului şi a contractat o firmă din locurilor de veci, costurile mai Suedia, specializată în crematorii scăzute faţă de înmormântările umane. Firma suedeză a adus creobişnuite, precum şi diversitatea matoriul încărcat pe trei TIR-uri cultelor. Prima ţară din Europa Cărucior hidraulic automatizat şi uşă de inserþie

05

INVESTIȚII

ţară se deschide în Ardeal

Comunicat de la ,,Amurg”

şi tot firma suedeză l-a montat în 40 de zile. „Avem o conexiune directă cu centrul din Stockholm care poate opera utilajul de la distanţă.

Operările noastre sunt monitorizate de ei şi fără acordul lor nu putem face absolut nimic”, afirmă Dorin Gherghev.

RDK Cremation a transmis un comunicat prin intermediul Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg” din România, al cărui preşedinte este prof. Marius Rotar din Alba Iulia, autorul primei cărţi despre incinerare din ţară. „În legătură cu cele petrecute astăzi, 26 aprilie 2013 cu ocazia marşului organizat în Municipiul Cluj- Napoca Asociaţia Cremaţionistă „Amurg” din România aduce următoarele precizări:

2.150 DE LEI ESTE COSTUL UNEI INCINERĂRI….

Temperatura de incinerare este de 1.000 - 1.100 de grade, după care gazele rezultate sunt reţinute pentru două secunde la 800 - 850 de grade Celsius într-o cameră post combustie. Abia pe urmă se duc spre coşul de fum. O persoană cu o greutate de până la 80 de kilograme este incinerată în 60 de minute, iar incinerarea unei persoane cu o greutate între 80 şi 150 de kilograme durează 90 de minute. Incinerarea este supravegheată de camerele video, iar familia poate urmări on-line tot acest proces.

Costul unui serviciu de incinerare se ridică la 2.150 de lei, sumă pe care familia decedatului o primeşte dacă acesta a fost asigurat. În acest preţ este inclus transportul, sicriul ecologic din brad, incinerarea, urna pentru cenuşă şi slujba religioasă. Dacă familia solicită, mortul poate fi ţinut în unul din cele 16 compartimente frigorifice până la şapte zile înainte de a fi incinerat. În ceea ce priveşte urna cu cenuşă, aceasta poate fi dusă acasă, poate fi îngropată, aruncată sau depozitată într-un columbar.

La noi în ţară, singurul columbar se găseşte într-un cimitir privat din Hunedoara.

CE SPUNE BISERICA CATOLICĂ DESPRE INCINERARE

Colectarea rămăşiþelor umane în urma incinerării

mă, cu o crescândă carenţă de istorie. Acestea sunt motivele privind incinerarea care provoacă nedumerire: cimitirele sunt şi rămân locuri sacre unde să fie depuse urnele, amintind viaţa celor dragi, primind consolare şi ajutor, vestind speranţa creştină în înviere”, potrivit Radio Vatican. „MOARTEA NU E O AFACERE!” Începutul anului 2013 a fost marcat de un mare scandal iscat în jurul incinerării regizorului şi actorului Sergiu Nicolaescu. „Acceptând incinerarea, Biserica Ortodoxă Română nu va dispărea, bisericile sale nu vor duce lipsă de enoriaşi, după cum nu va scădea nici gradul de religiozitate în rândul românilor şi nici nu se va surpa neamul românesc. Dimpotrivă, această instituţie se va întări şi va căpăta şi mai mult respect în rândurile cetăţenilor români, inclusiv printre cei care sunt de confesiuni diferite şi chiar atei“, afirmă adepţii incinerării. În schimb, poziţia Bisericii Ortodoxe Române rămâne fermă în privinţa incinerării. Părintele ortodox Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, spune că moartea este o taină care are sfinţenia sa şi tratarea ei nepotrivită, inclusiv ca un instrument sau ca o afacere, e o impietate. Acesta mai spune că acea slujbă de iertare practicată de ,,cremaţionişti” nu are echivalentul unei slujbe de înmormântare.

„Biserica, deşi preferă înmormântarea tradiţională, nu respinge incinerarea cu excepţia situaţiilor când este dorită ca formă de dispreţ faţă de credinţă, respectiv când acest gest postulează neantul spre care este condusă fiinţa omenească. Recent, în diferite naţiuni, legislaţia civilă permite posibilitatea răspândirii cenuşii în natură sau conservarea în alte locuri decât cimitirul, ca de pildă locuinţele private. Împrăştierea cenuşii în apa mării, fluviilor HOTĂRÂREA sau lacurilor sau, în mod anonim, SFÂNTULUI SINOD în alte locuri, fac mult mai dificilă amintirea morţilor.(...) În special Apreciind că problema incinepentru noile generaţii, viaţa celor care le-au precedat rămâne anoni- rării morţilor este comună tuturor

eparhiilor, Sfântul Sinod a hotărât în şedinţa din 20 martie 2012, elaborarea unei circulare în legătură cu practica necreştină a incinerării morţilor. Astfel, menţine în vigoare hotărârea Sfântului Sinod din 15 iunie 1928, reconfirmată prin hotărârea Sfântului Sinod din 20 februarie 1933: Preoţii să prevină din vreme pe enoriaşi, atrăgându-le atenţia că, în cazul când cineva dintre ei ar voi să se incinereze, Biserica le va refuza orice asistenţă religioasă, fie la înmormântare, fie la pomenirea pentru morţi după înmormântare.(...)

Preoţii care se abat de la hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind practica incinerării morţilor vor fi opriţi de la lucrarea preoţească şi trimişi în judecata Consistoriului eparhial, spre sancţionare. În cazul foştilor preoţi, caterisiţi sau depuşi din treaptă, care săvârşesc slujba de prohodire chiar în incinta crematoriului, Înaltpreasfinţiţii şi Preasfinţiţii Părinţi Chiriarhi vor sesiza autorităţile competente pentru interzicerea accesului acestora în crematorii şi cimitire şi pentru sancţionarea penală, întrucât folosesc calităţi mincinoase (de cleric al Bisericii Ortodoxe Române) pentru a obţine un folos material injust, păgubind familiile îndoliate (art. 215 alin. (2) Cod penal, infracţiunea de înşelăciune).(...)

Centrele eparhiale vor lua măsuri în legătură cu îndatorirea clerului de a promova, inclusiv prin forţa exemplului ajutorarea familiilor îndoliate, pentru ca lipsa banilor să nu fie un motiv de a incinera pe cei decedaţi, considerând că înhumarea ar fi prea costisitoare.

Erika MÃRGINEAN

1. A fost vorba despre un marş anti-cremaţiune şi nu unul anti-crematoriu, fapt certificat prin prezenţa a şapte preoţi ortodocşi, reprezentanţi ai unei confesiuni creştine care respinge vehement incinerarea. Unii dintre aceşti preoţi au făcut declaraţii publice în acest sens, vorbind despre drepturile omului, în condiţiile în care dânşii caută să obstrucţioneze cu orice preţ, dreptul de a fi incinerat, garantat în România şi în Uniunea Europeană.

2. Dezminţind categoric toate zvonurile apărute legate de numărul unor viitoare incinerări, precum şi faptul că la Cluj-Napoca vor fi incinerate cadavre din toată Europa. În Ungaria sunt, de pildă, actualmente funcţionale 16 crematorii, iar costurile aducerii unor cadavre din această ţară la Cluj Napoca pentru incinerare ar fi mult prea ridicate (rata incinerării în această ţară a fost în 2011 de 46%). În Cehia sunt funcţionale 27 de crematorii iar rata incinerării este de peste 80%, acest stat având una dintre cele mai puternice tradiţii din Europa privind această practică. În Slovacia există trei crematorii considerate suficiente ca număr şi rezonabile ca preţ pentru a acoperi solicitările pentru incinerare a cetăţenilor acestei ţări.

3. Numărul scăzut de participanţi la acest marş arată slaba adeziune faţă de scopurile urmărite. Problema poluării prin acest crematoriu este complet falsă, Asociaţia Cremaţionistă „Amurg” din România, precum şi Federaţia Internaţională de Incinerare putând pune oricând, la dispoziţia doritorilor şi autorităţilor locale clujene, date în acest sens.

4. Ne întrebăm de ce domnul ex-deputat Mircia Giurgiu nu a avut o iniţiativă de reglementare a problematicii cremaţiunii în România, în perioada în care a fost membru al Parlamentului şi în momentul în care s-a propus o nouă lege funerară.

Considerăm că domnia sa nu a avut ştiinţă despre tematica crematoriilor decât odată cu apariţia problemelor la Cluj -Napoca şi caută prin orice mijloc să fructifice, în sens politic, cele întâmplate.

5. Considerăm marşul anti-cremaţiune de astăzi drept o tentativă ilegală de a pune presiune pe instanţa care judecă acest caz“.

ANALIZĂ

Depozitarea deşeurilor: variante şi soluţii Până în 25 septembrie, Consiliul Local Sighişoara este aşteptat să decidă dacă va permite sau nu depozitarea deşeurilor menajere din Tîrgu-Mureş la propriul depozit, unicul autorizat şi funcţional din judeţul Mureş. Alternativa de rezervă ar fi depozitarea temporară pe terenul staţiei de compactare de la Cristeşti sau în Tîrgu-Mureş, pe o parte din terenul fostei Fabrici de cărămidă, teren achiziţionat de municipalitate.

SOLUȚIE TEMPORARĂ Instituţia Prefectului Judeţului Mureş a convocat, la începutul săptămânii trecute, la solicitarea Salubriserv SA, o şedinţă ce a avut ca temă problema depozitării deşeurilor menajere de pe raza municipiului Tîrgu-Mureş. Aşa cum am mai prezentat deja, Consiliul Local Sighişoara nu a mai reînnoit contractul cu municipalitatea târgumureşeană, mai precis nu a mai aprobat ca Schuster Ecosal, compania sighişoreană de salubritate, să mai semneze un nou contract cu Salubriserv SA Tîrgu-Mureş.

Ultima hotărâre dată de Consiliul Local Sighişoara a fost în septembrie 2013, când s-a aprobat depozitarea timp de încă 6 luni a deşeurilor menajere din Tîrgu-Mureş, Reghin, Luduş şi Târnăveni.

Revenind la situaţia actuală şi la şedinţa desfăşurată, Instituţia Prefectului a înaintat o adresă către Consiliul Local Sighişoara prin care a solicitat acestuia să aprobe depozitarea deşeurilor colectate de către Salubriserv din cele 27 de localităţi mureşene, inclusiv Tîrgu-Mureş, la groapa de gunoi din Sighişoara, până când staţia de transfer de la Vălureni şi Depozitul zonal de deşeuri de la Sânpaul vor fi funcţionale. Solicitarea vine după ce Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu a interzis depozitarea de către Salubriserv a gunoiului pe un amplasament neconform aflat lângă fostul depozit din Cristeşti.

Consiliul Local Sighişoara, întrunit în şedinţă extraordinară cu o altă ordine de zi, a discutat şi acest punct, însă va lua o hotărâre cel mai devreme în 25 septembrie, când este programată o şedinţă ordinară. Însă, până atunci Salubriserv are

obligaţia de a depozita undeva deşeurile, motiv pentru care prefectul a vizitat perimetrul fostei gropi de gunoi de la Cristeşti, unde s-a conturat ca soluţie de moment depozitarea temporară a deşeurilor pe amplasamentul staţiei de compactare şi balotare aflată în apropierea fostei gropi de gunoi. Reprezentanţii Instituţiei Prefectului au arătat că pe amplasamentul staţiei de compactare există autorizaţie temporară, astfel că Salubriserv SA poate depozita deşeurile pentru o perioadă de o lună şi jumătate, după estimările făcute.

TEREN CUMPĂRAT, AVIZ AŞTEPTAT În cazul în care Consiliul Local Sighişoara refuză să preia deşeurile menajere de la Tîrgu-Mureş mai rămâne ca soluţie depozitarea acestora în Tîrgu-Mureş, pe o parte din terenul fostei Fabrici de Cărămidă.

Achiziţia terenului a fost aprobată în august, în şedinţa Consiliului Local Tîrgu-Mureş. Pentru acea suprafaţă de teren, vânzătorul a cerut 550.000 de euro, evaluatorul primăriei l-a cotat la aproape 400.000 de euro. În proiect, apărea şi o adresă de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) care a reconfirmat că se pot depozita acolo deşeuri menajere pe o durată de cel mult un an, cu avizul de la Direcţia de Sănătate Publică şi cu acordul de la Mediu. APM a mai precizat că depozitarea se va face în baloţi.

Cu toate că reprezentanţii APM Mureş au susţinut că deşeurile menajere se pot depozita acolo, tot aceştia, au înaintat Agenţiei

06

cal este obligat să pună la dispoziţie un astfel de spaţiu”. Depozit care e cu totul altceva...

Bineînţeles, problema depozitării deşeurilor menajere din Tîrgu-Mureş este adâncită şi de nefinalizarea proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş”, un proiect de peste 45 de milioane de euro, finanţat mare parte din fonduri europene, sume de la bugetul de stat şi din bugetul judeţean. Vina pentru prelungirea duratei lucrărilor care ar fi trebuit să se încheie în 2013 aparţine şi municipalităţii târgumureşene, Naţionale pentru Protecţia Me- citat aprobarea pentru cumpărarea din cauză că nu a fost construit diului o adresă, prin care solicită imobilului situat pe str. Gheorghe drumul de acces către staţia de un punct de vedere cu privire la Doja nr. 193, un teren în suprafaţă sortare, compostare şi transfer a proiectul Primăriei Tîrgu-Mureş de 12.760 mp pe care este edifica- municipiului Tîrgu-Mureş de la privind înfiinţarea unui depozit tă o hală de depozitare în suprafa- Vălureni, comuna Cristeşti, retemporar de deşeuri, pe o peri- ţă de 2.498 mp, pentru realizarea spectiv pentru că municipalitatea oadă de sub un an, până la pu- „unui spaţiu de depozitare pentru târgumureşeană nu a introdus utinerea în funcţiune a Depozitul deşeuri inerte, ceea ce ar satisface lităţile la această staţie. Termenul zonal de deşeuri de la Sânpaul. condiţia impusă de legislaţia în vi- de finalizare a fost prelungit până Interesant este că Primăria a soli- goare, conform căreia Consiliul Lo- la sfârşitul lunii noiembrie 2014, dată raportată, de altfel, şi de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice într-o statistică referitoare la stadiul de implementare a proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor”. Acest termen este, de asemenea, cu semnul întrebării, deşi stadiul fizic de realizare a proiectului este de 98,27%.

Ligia VORO

07

Domnul Micu este mare!

Conform unor documente, vârsta școlii din centrul vechi al orașului Luduș ajunge la aproape două secole. În acest timp a purtat diferite denumiri, iar de 37 de ani, școala, gimnazială acum, poartă ca semn distinctiv numeralul 1 care nu spune mare lucru. Dorința profesorilor din anul 2007 de a funcționa sub un nume reprezentativ era justificată și Consiliul de Administrație a acționat pentru o schimbare.

FOȘTII ELEVI PROPUN UN NUME În primăvara anului 2007, directoarea de atunci a școlii, Cornelia Căpușan semnează o notă de fundamentare pentru atribuirea denumirii „Gimnaziul Transilvania” Școlii Generale Nr. 1 din Luduș. ,,Transilvania este un nume frumos, vatră milenară a poporului român, dar este un nume prea des utilizat”, aceasta era părerea editorialistului Mitru Cirhagău exprimată în „Punctul” nr. 119, din iunie 2007, care propunea numele profesorului Augustin Micu. De la acea dată nu s-a mai întâmplat nimic în legătură cu atribuirea numelui. S-au schimbat doar directorii. După Cornelia Căpușan a fost Cristina Dancu iar acum directoarea este Cristina Cîr-

Foto: O parte din promoþia 1962

coană.

Cea mai recentă întâlnire a promoției 1962 a readus în discuție atribuirea unui nume școlii pe care au absolvit-o. De obicei este greu să se ajungă la un consens atunci când subiectul este, sau pare sensibil, dar acum nu a fost cazul. Propunerea ca școala să poarte numele venerabilului profesor Augustin Micu, director al școlii o perioadă, a fost acceptată cu bucurie de mulți dintre absolvenții de ieri ai școlii.

Spațiul nu ne permite să redăm gândurile bune și aprecierile elogioase ale celor intervievați, foști absolvenți din mai multe promoții: Sorin Simion, Ana Achim, Ana Rusu, Ioan Jeler, Florentina Rizoli, Susana Oniță,

Dorina Man, Maria Deteșan, Maria Fanea, Aurel Răileanu, Olga Răileanu, Anișoara Popa, Flaviu Popa, Ana Marian, Gheorghe Coman, Mitru Cirhagău, Ioaniche Cocan, Ioan Ciorbagiu, Marcel Rusu. Reproducem aici doar cuvintele care sintetizează meritele profesorului Augustin Micu: „O viață petrecută în școală, dedicată școlii, un profesor și un om deosebit, cu har, cu dăruire”. Acum, noul CA este invitat să ia o decizie. Pe cea mai bună.

P.S. O sugestie pentru Biblioteca orășenească. Oare, concursul de eseuri pe care îl organizează nu ar merita să poarte numele prof. Nicolae Ștefan, autor a trei cărți și un om ireproșabil?

Ioan A. BORGOVAN

Un vernisaj cât … o întoarcere în timp O nouă abordare a fenomenului cultural de către administrația orașului, un nou impuls dat manifestărilor artistice au creat condiții favorabile pentru desfășurarea câtorva evenimente de excepție în acest an. Și, se pare, Ludușul contribuie cu ceva tainic și inefabil la apariția unor realizări notabile în pictură. Notăm aici pe Kiss Ibolya, Rodica Olteanu, Tiberiu Murșa, Alex Nicoară și de acum Antoniu Meda.

www.punctul.ro

TALENT PRECOCE Încă de la vârsta de cinci ani, Meda s-a remarcat cu o primă lucrare care a fost comparată cu stilul celebrului Henri Matisse. Apoi, la vârsta școlară, artista și profesoara Finta Ildiko a fost cea care a îndrumat-o în artă. După absolvirea liceului la Luduș, a fost primită să lucreze în atelierul unui cunoscut artist plastic, Sipos László, laureat al premiului Munkacsy și al Ordinului cavalerilor. Manifestând frumoase perspective artistice, Meda a fost sfătuită să urmeze Universitatea Babeș-Bolyai. După absolvire a rămas

Momentul vernisajului

câțiva ani la Cluj-Napoca unde a creat lucrări de grafică și pictură într-un stil propriu care a primit elogii din partea criticii. A devenit cunoscută datorită participării la expoziții personale și de grup la Cluj-Napoca, Aiud, Tîrgu-Mureș. Expoziția personală de la Luduș a fost vernisată în cadrul „Zilelor culturale maghiare”. După o prezentare făcută de viceprimarul Kis István, profesoara Finta Ildiko a vorbit despre diversitatea tehnicilor folosite de artista Antoniu Meda.

Numerosul public prezent la Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” a asistat la o interesantă prelegere academică din care au înțeles influența clasici-

lor în dezvoltarea artistică a celei care este profesoară de educație artistică și plastică la Școala Gimnazială Nr. 1. Un moment inedit l-a constituit intervenția prof. Kelemen Eva, mama artistei, care a vorbit cu umor despre primii pași ai fiicei sale. La final o scurtă declarație a artistei: „Acest vernisaj a fost pentru mine o întoarcere în timp, iar recunoașterea de care am avut parte și cuvintele de apreciere m-au umplut de bucurie și mi-au demonstrat că oamenii mai au nevoie de artă și de estetică în viețile lor”. Da, prezența publicului este dovada că mai avem nevoie de artă.

Ioan A. BORGOVAN

Punctul pe i

LUDUȘ

SĂRBĂTOARE LA SÎNGER. Luni, 8 septembrie, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului a fost onorată cu organizarea unei mari sărbători populare prin grija primarului Alexandru Măgheran aflat în funcție din anul 2004. Localnicii, dar și oaspeții veniți din satele apropiate, din Luduș și Tîrgu-Mureș s-au reunit în curtea școlii pentru a asista la desfășurarea festivităților.

Dar, mai întâi, preoții Mihai Cercel, Ramiro Mărginean și Valer Moldovan au oficiat o slujbă de binecuvântare a tuturor celor prezenți. La sărbătoare au participat primarii: Cristian Moldovan-Luduș, Victor Prodan-Ungheni, Halmagyi Zoltan-Ațintiș, Marian Palaghie-Ogra, Beniamin Pădurean-Valea Largă, Alexandru Iurian-Zau de Câmpie, Cornel Ilea-Chețani, Nicolae Mosora-Daneș și Ovidiu Oltean-Tăureni.

Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureș a afirmat în cuvântul său că a fost întotdeauna aproape de comuna Sînger. „Chiar dacă trecem printr-un moment dificil , împreună putem face multe pentru țară și pentru oameni”. Ciprian Dobre, președintele CJ Mureș a rememorat câteva amănunte despre comună și despre primarul Măgheran și a afirmat că „Avem o echipă bună în județ care muncește pentru oameni. Avem dorința de a face numai lucruri bune pentru oamenii din Sînger și din județ”. Din Luduș au fost prezenți Liviu Botezan, Cornel Luca, Sorin Nemeș și Gelu Puia, oameni apropiați de administrația locală și de locuitorii comunei.

Programul artistic a fost prezentat de Timea Fechete de la Radio Transilvania Luduș și a cuprins un spectacol de muzică ușoară în care au cântat Bianca Boar, Emanuel Cîrstea și Timea Fechete și un spectacol de muzică populară în care au evoluat soliștii Paula Moldovan, Cristina Chiper, Ioana Toma, Felicia Pop, Amalia Chiper, Livia Sorlea, Ionuț Fulea, Ducu Cărăneanț, Alina Sand și cea pe care Ani Chețan a numit-o „Privighetoarea Banatului”, Ana Muntean. Au evoluat dansatorii de la Ansamblul Ardealul Luduș și formația instrumentală Săndel Gavriș. La miezul nopții, sărbătoarea s-a încheiat cu un foc de artificii.

CLASAMENTE. În cadrul sărbătoririi „Zilelor culturii maghiare” la Luduș, competiția de tenis de câmp a fost câștigată la fete de Opriș Dora Klara care a învins-o în finală pe sora sa, Opriș Olivia Diana. Finala băieților a fost câștigată de Vass Lehel. Pe locul II, Szekely Norbert. În competiția organizată pentru prepararea gulyașului pe primul loc s-a clasat echipa din Szaszhalombatta – Ungaria. Pe locurile următoare au fost Fekete Ferenc din Roșiori și formația de dansatori din Ciumbrud.

08

SPORT

Cupa E.ON Kinder

ACS KINDER SG Mureş locul III

S-au stins ecourile ultimelor partide, nu se mai aud nici aplauzele de la festivitatea de premiere. Miercuri a căzut cortina peste cea de-a VIII-a ediţie a competiţiei „Cupa E.ON Kinder”, cel mai cunoscut turneu de fotbal din România destinat copiilor cu vârsta între 7 şi 13 ani. Organizat din 2006 încoace de ACS Kinder Sângeorgu de Mureş şi SportLife, susţinut de mediul privat de afaceri, dar şi de personalităţi precum internaţionalul Gheorghe Hagi, la prestigiosul eveniment sportiv participă anual tot mai multe echipe din toată ţara, iar în ultimii ani şi de peste hotare.

FAIR PLAY ŞI COMPETITIVITATE Anul acesta, cupa E-ON Kinder s-a desfăşurat, ca de obicei, în două serii, pe categorii de vârstă, în perioada 31 august - 10 septembrie 2014. „În prima serie, în patru zile au evoluat 80 de echipe, în jur de 1.300 – 1.400 de copii din toate judeţele ţării şi din Cehia. În seria a doua au evoluat echipele copiilor născuţi în 2001, 2003, 2005 şi

Echipa de premiere cu Maior în frunte

Antrenorul Aurel Pâslaru şi Ştefan Patriceh, bloggerul

2007, şi o echipă din Bulgaria. Participarea numeroasă şi calitatea echipelor prezente, fair play-ul și sportivitatea au fost garanţia acestui turneu cu meciuri spectaculoase, unde spiritul de competiţie, cel de echipă şi talentul s-au regăsit din plin”, a declarat preşedintele ACS Kinder Sângeorgu de Mureş, Pop Lupu Co-

riolan. „Mulţumesc tuturor copiilor care au participat la turneu, companiei E.ON România, fără de care acest eveniment nu ar fi putut avea loc şi tuturor firmelor care au contribuit la organizare,” a precizat, la festivitatea de premiere, Pop Lupu Coriolan, totodată transmiţând copiilor să nu uite că doar îmbinând sportul cu şcoala vor avea succes în viaţă.

Participând la premierea echipelor câştigătoare, Monica Ciocan Covaliu, director general adjunct E.ON Energie România, a declarat că „E.ON România a fost, este şi va fi alături de toți copiii care participă la turneu, susţinând Cupa E.ON Kinder, competiţie care a devenit una de referinţă pentru ţara noastră”.

Viceprimarul municipiului TîrguMureş, Claudiu Maior, a declarat, la rândul

său, că îşi doreşte ca anul viitor să poată inaugura o nouă bază sportivă la TîrguMureş, împreună cu echipele participante la Cupa E.ON Kinder.

SERIA A II-A, ÎN CIFRE A sosit vremea bilanţului, a analizelor: ce a fost bine, unde s-a greşit, cum s-ar putea obţine rezultate şi mai bune pe viitor.

Pe lângă cupele şi trofeele acordate laureatelor, organizatorii au oferit şi câteva premii speciale celui mai bun portar, golgeterului şi jucătorului finalei. Analizând pe scurt evoluţia echipelor ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş şi Speranţa Tîrgu-Mureş am constatat că: Echipa ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş a obţinut locul 3 la categoria de vâr-

09

2014, final cu ecouri stă 2004, la categoria de vârstă 2003 şi la categoria de vârstă 2007, precum şi un loc 2 la categoria de vârstă 2002.

Titlurile de cel mai bun portar au fost acordate lui Toth Robert (născut în 2002) şi lui Feier Denis (născut în 2003), ambii de la ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş, precum şi lui Barkas Bogdan (născut în anul 2000) de la echipa Speranța Tîrgu-Mureș, echipă ce s-a calificat pe locul 2 la categoria LUCEAFĂRUL CLUJ 2007 de vârstă 2000. sale, turneul acesta reuşeşte totuşi să CEL MAI TÂNĂR adune la start multe echipe de copii BLOGGER-JUCĂTOR valoroase, echipe la care se lucrează serios, în ciuda nenumăratelor frustrări pe care antrenorii sunt nevoiţi Printre copiii care participă a treia oară consecutiv la competiție l-am găsit pe cel mai tânăr blogger din Tîrgu-Mureş, Ştefan Patriche.

Antrenat de fostul jucător al ASA Tîrgu-Mureş, Rică Pâslaru, Ştefan a participat la Cupa E.ON Kinder, în acest an, cu echipa Speranţa Tîrgu-Mureş, categoria de vârstă 2007. „Turneul E.ON este competiţia pe care o aşteptam încă de la fluierul final al ultimului meci al ediţiei Echipele câştigătoare trecute. Așteptările sunt mari, fără să ale seriei I la Cupa E.ON Kinder au fost: ne facem iluzii, dar noi jucăm penInterstar Sibiu (2006), tru „Speranţa” şi nu putem să nu ACS Tâmpa Braşov visăm”, a declarat pentru „Punctul” (2004), CS Iernut (2002) şi părintele lui Ştefan.

Petrolul Ploieşti (2000). „Cu plusurile si cu minusurile

SPORT

Câştigătorii Cupei E.ON Kinder, seria a doua: Categoria 2007: Golgeter: Crişan Paul – Luceafărul Cluj; Cel mai bun portar: Petrean Denis – FC Braşov; Jucătorul finalei: Iliescu Mihai – Prosport Focşani.

La echipe: Locul 1: Prosport Focşani; Locul 2: FC Braşov; Locul 3: ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş; Locul 4: Luceafărul Cluj Categoria 2005: Golgeter: Sandu Vlad – Academia Gh. Hagi; Cel mai bun portar: Gergely Roland – AFC Odorheiul Secuiesc; Jucătorul finalei: Vinău Andrei – Luceafărul Cluj.

La echipe: Locul 1: Luceafărul Cluj; Locul 2: AFC Odorheiu Secuiesc; Locul 3: Academia Gh. Hagi; Locul 4: FC Dinamo Bucureşti.

să le suporte dacă îşi iubesc meseria.

Ca adult, este tot mai dificil să faci faţă tuturor lucrurilor cu care te confrunţi, ca părinte, însă bucuria copiilor din momentele în care luptă pentru victorie, lacrimile înfrângerilor, prieteniile sincere pe care ei le câştigă prin sport te fac să închizi ochii. Din păcate, statul, prin reprezentanţii săi (aleşi) nu mai are răbdare să îşi crească performerii prin competiţiile de masă din care în trecut „i-a cules” pe Dobrin, Ştefănescu, Puşcaş, Balaci, Hagi, Popescu şi Mutu. Sportul a devenit o activitate exclusivistă, în care selecţia şi pregătirea se fac doar în limita în care părinţii au capacitatea de a suporta costurile, deloc mici. Totuşi, în condiţiile actuale, mai ales pentru micile talente ale oraşului nostru, acest turneu reprezintă un gest absolut lăudabil, un exemplu de responsabilitate socială

Categoria 2003: Golgeter: Nechita Sebi – Juniorul Suceava; Cel mai bun portar: Feier Denis – ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş; Jucătorul finalei: Tuleu Gerald – Intergalaxy Bucureşti.

La echipe: Locul 1: Intergalaxy Bucureşti; Locul 2: FC Dinamo Bucureşti 2004; Locul 3: ACS Kinder Sângeorgiu de Mureş; Locul 4: Viitorul Cluj.

Categoria 2001: Golgeter: Ilie Iulian – Petrolul Ploieşti; Cel mai bun portar: Şerban Rareş – Progresul Călăraşi; Jucătorul finalei: Mitrea Vlad – FC Dinamo Bucureşti.

La echipe: Locul 1: FC Dinamo Bucureşti; Locul 2: Sporting Juniorul Vaslui; Locul 3: Academia Gh. Hagi; Locul 4: Progresul Călăraşi.

concretă a companiei E.ON. Foarte trist este faptul că dascăli de fotbal avem, poate mult prea dăruiţi, dar...

Oameni ca Aurel Pâslaru, fost component al adevăratei echipe fanion a oraşului, ar merita mai mult decât primesc în aceste vremuri tulburi.

Ei ar avea puterea şi determinarea de a descoperi, însă nu au liniştea necesară, nu au nici măcar recu-

noaşterea meritelor”, a conchis Sorin Patriche.

Cu gândul la următoarea ediţie a competiţiei, când tinerii speră să obţină rezultate mai bune, deocamdată ei se pregătesc de începerea anului şcolar.

Să le urăm succes tuturor: jucători, organizatori și susţinători!

Erika MÃRGINEAN

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ MUNICIPIUL REGHIN ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ MUNICIPIUL REGHIN Săptămâna Mobilității Europene marcată de municipalitatea reghineană În atenția cuplurilor care au celebrat sau celebrează Primăria Municipiului Reghin împre- – 19ºº, Școala bicicliștilor – să învățăm 50 de ani de căsnicie - „Nunta de Aur” în anul 2014 ună cu Școala Gimnazială „Florea Bogdan” să circulăm corect, unde sunteți așteptați

www.punctul.ro

vă invită să marcăm împreună Săptămâna Mobilității Europene16-22 septembrie, care în acest an are ca temă Străzile noastre, alegerea noastră. În perioada 17 septembrie - 19 septembrie 2014, Școala Gimnazială „Florea Bogdan” organizează în intervalul orar 16ºº

cu bicicletele, cu mic cu mare, la sediul Primăria Municipiului Reghin invită instituției de învățământ de pe str. Pomilor, nr.20, să învățăm și să exersăm să circulăm cuplurile care au împlinit sau care vor împlini 50 de ani de căsnicie – Nunta de Aur corect cu bicicleta.

– în anul 2014, la sediul instituției noastre Biroul de Presă al Primăriei de pe str. Petru Maior, nr.41 – camera 3, Municipiului Reghin în perioada 8 septembrie – 19 septembrie

2014, intervalul orar 9ºº – 16ºº, cu copiile certificatului de căsătorie și ale cărților de identitate.

Informații suplimentare la numărul de telefon: 0265-511112, int.126 P

10

SIGHIȘORA

Nunta de Aur a sighişorenilor 2014 Primarul Municipiului Sighişoara, Ioan Dorin DĂNEŞAN, invită sighişorenii care au împlinit sau care vor împlini în cursul acestui an 50 de ani de căsătorie să participe la tradiţionala sărbătoare „Nunta de aur a sighişorenilor”.

Evenimentul va avea loc cu ocazia Zilei de 1 octombrie - Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Înscrierile se fac până în data de 23 septembrie 2014, la sediul Municipiului Sighişoara, Str.

Muzeului nr. 7, camera 13, unde se va depune şi o copie a certificatului de căsătorie şi copii după buletinele sau cărţile de identitate.

Informaţii suplimentare se pot obţine la numărul de telefon 0265.77.12.80 interior 183 sau 133.

,,Regal de film românesc, premiat la concursuri internaţionale, la Sighişoara” În perioada 5 – 7 septembrie 2014, Sighişoara a găzduit cea de-a VI-a ediţie a Sighişoara Film Festival.

După deschiderea oficială, care a avut loc vineri la ora 20.00, au fost proiectate trei filme româneşti de referinţă pentru arta cinematografică românească: Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii, în regia lui Mircea Mureşan a fost primul film rulat pe ecranul din Piaţa Cetăţii, constituindu-se totodată într-un moment omagial dedicat regretatului actor Şerban Ionescu. În programul serii de vineri s-au mai înscris şi filmele Poziţia copilului, în regia lui Cătălin Peter Netzer, film distins cu premiul Ursul de Aur la cea de-a LXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. În rolurile principale: Luminiţa Gheorghiu, Vlad Ivanov şi Florin Zamfirescu.

Seara s-a încheiat cu proiecţia unui alt film cotat la nivel internaţional, şi anume Câinele japonez, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu. Filmul a fost selectat pentru a repre-

zenta România la cea de LXXXVII-a ediţie a Premiilor Oscar, categoria cel mai bun film străin. În rolurile principale: Victor Rebengiuc şi Ştefan Pavlu.

Sâmbătă, 6 septembrie, la Clubul Aristocrat au avut loc două sesiuni de proiecţii de scurt metraje, pentru ca, începând de la ora 20.30, să fie proiectate filmele: Domnişoara Christina, în regia lui Alexandru Maftei şi Roxanne, în regia lui Valentin Hotea.

Duminică, 7 septembrie, Clubul Aristocrat a fost din nou gazda Festivalului pentru alte sesiuni de proiecţii de scurt metraje, pentru ca seara, în Piaţa Cetăţii, publicul să vizioneze filmul regizorului Stere Gulea,

Sunt o babă comunistă şi Puzzle, film semnat de Andrei Zinca. ,,A fost un regal de film românesc premiat la concursuri internaţionale, trei zile în care Sighişoara a devenit gazda unor personalităţi de renume.”, primarul municipiului Sighişoara, Ioan Dorin Dăneşan.

Prezent la deschiderea oficială, maestrul Ion Besoiu a fost plăcut impresionat de atmosfera din Cetatea Medievală Sighişoara: ,,Gândul mă poartă cu 30 de ani în urmă, când filmam pe străzile Sighişoarei. Azi sunt aici pentru momentul dedicat colegului meu Şerban Ionescu, actor deosebit care s-a grăbit să plece dintre noi. Revin cu plăcere

de fiecare dată în oraşul dumneavoastră.”

Magda Catone, soţia regratatului actor Şerban Ionescu: “Este un moment deosebit de emoţionant pentru mine: în primul rând, pentru că sunt aici în memoria soţului meu, iar în al doilea rând, pentru că retrăiesc clipele în care, filmând la Ion, îl întâlneam pe coridoarele studiourilor de filmare şi era atât de tânăr şi atât de frumos”. ,,Oaspeţii de excepţie, filmele rulate, atmosfera deosebită, vremea bună, toate au fost ingredientele unui eveniment reuşit, cea de-a VI-a ediţie a Sighişoara Film Festival.

Mă bucură nespus de mult că Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, prin domnul rector Adrian Titieni, s-a implicat în mod exemplar în organizare, aşa încât publicului i-a fost prezentată o serie de filme româneşti de cea mai înaltă clasă. Este important ca filmul românesc să dobândească locul binemeritat atât pe plan internaţional, cât şi în conştiinţa publicului” – primarul municipiului Sighişoara, Ioan Dorin Dăneşan.

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. - S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. ASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TÎRGU-MUREŞ STR. BEGA, NR.2, tel./fax: 0265- 269.077

COMUNICAT DE PRESĂ

Stimaţi elevi şi părinţi!

Aducem la cunoştinţa Dvs. că noile abonamente de transport subvenţionate 100%, valabile pe o singură linie, pentru elevii cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Tîrgu-Mureş, se eliberează începând din data de 11 septembrie 2014.

Noile abonamente vor fi valabile în perioada 15 septembrie – 31 decembrie 2014 şi se pot folosi doar în zilele lucrătoare, între orele 6-20.

Cei care solicită un asemenea act, trebuie să prezinte următoarele documente: - Cerere tip (se poate procura la chioşcurile de abonamente); - Copie BI/CI sau certificat de naştere a elevului; - Copie BI/CI a părintelui sau tutorelui legal, pentru elevii sub vârsta de 14 ani; - Adeverinţă de la unitatea de învăţământ pe care o frecventează elevul; Fotografie tip buletin pentru cei care solicită pentru prima oară un abonament de transport.

Abonamentele de călătorie gratuite, valabile pe o singură linie, se eliberează la chioşcurile de bilete şi abonamente ale Asocierii SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL din Centru, Dâmbu Pietros, Tudor (Favorit) şi Complexul Auchen.

Comitetul de direcţie

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Mediaş cu sediul în Mediaş str. Gării, nr.5 Organizează în data de 17.09.2014, ora 1100, la sediul Sucursalei, licitaţie publică pentru vânzare ţeavă Ø 73 mm (tubing Ø27/8”) uzată, provenită în urma reparaţiilor la sonde. Ţeava se află depozitată la sediul Secţiei de Producţie Delenii, jud. Mureş.

Cantitatea de ţeavă uzată, scoasă la licitaţie se va vinde într-un singur lot de 5000 m.

Preţul de pornire la licitaţie este de 14,6 lei/m, la care se adaugă TVA. Informaţii cu privire la desfăşurarea licitaţiei precum şi la plata taxei şi a garanţiei de participare, se pot obţine la tel. 0269201149 sau 0749331149.

Documentaţia de participare la licitaţie, precum şi oferta propusă se va depune la registratura Sucursalei Mediaş, str. Gării, nr. 5, cu 2 ore înainte de începerea licitaţiei cu strigare. În caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta la o altă dată.

11

TÂRNĂVENI

Tinerii din Târnăveni, la reuniunea Judocanii de la Spartacus, tinerilor ortodocși din Baia Mare în cantonament la Sovata Cea de-a doua ediţie a reuniunii Tinerilor creştini ortodocşi din România s-a desfășurat în perioada 3-6 septembrie la Baia Mare.

A fost un eveniment de mare amploare, organizat de Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, cu implicarea a 39 de parohii din Baia Mare şi împrejurimi.

După ce anul trecut aceleaşi gazde au organizat prima reuniune a tinerilor ortodocşi din partea de nord-vest a României, anul acesta, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au iniţiat o altă manifestare religioasă pentru tineri, însă de amploare naţională.

La eveniment au participat peste 2.600 de tineri din toate eparhiile din ţară, precum şi 200 de tineri din diaspora românească şi de alte naţionalităţi, din par-

În perioada 31 august – 5 septembrie, judocanii de la Clubul Sportiv Spartacus din Târnăveni și-au efectuat cantonamentul de pregătire la Sovata Bai. Cantonamentul a avut loc înainte de reluarea antrenamentelor care se desfăşoară la Târnăveni. Clubul

tea unor biserici ortodoxe surori.

Tema reuniunii a fost centrată pe Anul Omagial Euharistic și pe comemorarea a 300 de ani de la moartea martirică a sfinților brâncoveni. Programul include conferinţe pe teme legate de vârsta tinereţii și dezbateri, rugăciune, vizite la muzee şi la alte obiective turis-

Spartacus Târnăveni a reuşit în decursul anilor să aducă numeroase medalii şi cupe acasă datorită performanţelor obţinute la competiţiile naţionale şi internaţionale de către copiii antrenaţi aici.

Mircea BARBU

tice ale zonei, precum şi concerte serale, susţinute de către tinerii artişti reprezentanţi ai grupurilor prezente.

Din Eparhia Alba Iuliei au participat 50 de tineri liceeni, reprezentând Protopopiatele Blaj, Târnăveni şi Luduş.

Mircea BARBU

S-a lansat primul vin dulce al Târnavelor căsătorea cu Ducele Alexandru de Württemberg, nepotul regelui Germaniei. O iubire fierbinte între două persoane de ranguri diferite, aprig contestată de marile familii regale occidentale. Claudine i-a furat inima Ducelui la balurile la care participa în Viena.

PUȚINĂ ISTORIE În zilele noastre, regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, este străstră-nepoata Contesei Rhedey. În La începutul secolului XIX, 2008, prințul Charles, întâiul pre- de la Sângeorgiu de Mureș. balurilor grandioase, al mâncăContesa Claudine Rhedey, năs- tendent la tronul Regatului, chiar Într-un ținut al castelelor no- rurilor și vinurilor speciale, iată, cută la Sângeorgiu de Mureș, se a vizitat cripta Claudinei Rhedey biliare, al conților și conteselor, al după aproape 200 de ani, Herr Săptămâna trecută, joi, s-a desfășurat, la Crama din localitatea Mica, lansarea unui vin special, numit Contessa, produs de unul dintre cei premiați producători de vin ai momentului, Villa Vinea.

Heiner Oberrauchun, un investitor sud-tirolez, mare iubitor de istorie și cultură, a lansat un vin special: Contessa! Un vin dulce, primul vin special dulce realizat vreodată pe Valea Târnavelor, atât de renumită pentru viticultură!

Fără legătură directă cu Contesa Rhedey, dar în mare legătură cu spiritul vremurilor apuse în care vinul era elementul care unea oamenii și aducea bucurie în sufletele lor!

Mircea BARBU

Conducerea Primăriei s-a întâlnit cu directorii școlilor din oraș

www.punctul.ro

La începutul acestei săptămâni, primarul Dorin Florea alături de viceprimarul Claudiu Maior au avut o întâlnire de lucru cu directorii și cu administratori de unități de învățământ din Tîrgu Mureș.

La această întâlnire primarul Dorin Florea a atras atenția asupra urmăririi cu mare atenție a consumurilor la utilități în școlile din oraș gestio-

nate de Primărie, solicitând identificare tuturor soluțiilor de bună gospodărire și economisire din aceste unități. ”Cetățenii trebuie să știe că pe lângă străzi, parcuri, zone de agrement, asistență socială, proiecte culturale, Primăria are în administrare și finanțează întreaga rețea de învățământ public preșcolar și școlar din oraș. De aceea, bugetul pe care îl avem trebuie să îl gestionăm cu mare atenție și invit pe această cale directorii și administratorii la o bună gospodărire a resurselor.” a spus primarul Dorin Florea. Astfel, în discuția avută, înainte de începerea anului școlar, fiecare participant a avut ocazia să își prezinte problemele sau sugestiile pe care le are conducerii orașului, atât primarul cât și viceprimarul Claudiu Maior răspunzând punctual la subiectele abordate, programându-se vizite de informare la fiecare unitate de învățământ unde se impun intervenții. Mai mult, pentru o mai

bună și mai rapidă rezolvare a problemelor punctuale, la propunerea domnului primar și a domnului inspector general Stefan Someșan s-a căzut de acord cu înființarea unei grupe de intervenție operative pentru efectuarea reparațiilor în școli, unde materialele să fie asigurate de către Primărie iar forța de lucru de către personalul administrativ al unităților de învățământ. Tot la această întâlnire s-a mai discutat și despre reorganizarea rețelei școlare dat fiind numărul în scădere al elevilor, analizându-se posibilitatea de comasare a anumitor unități pentru eficientizarea gestionării acestora. S-a reconfirmat inițiativa Primăriei de dotare a atelierelor școlare cu aparatură și utilaje de ultimă generație pentru ca elevii de la școlile de arte și meserii să fie pregătiți practic pentru cerințele actuale de pe piața muncii.

Biroul de presă al Primăriei Tîrgu Mureș P

REGHIN

Pompierii reghineni și-au sărbătorit ziua cu fast Ziua Pompierilor Români a fost sărbătorită la Reghin vineri, 12 septembrie. Cu acest prilej sute de reghineni au pătruns în curtea instituţiei pentru a asista la demonstraţiile făcute de pompierii reghineni şi pentru a vedea echipamentele cu care lucrează.

este una uşoară, ţinând cont şi de faptul că au de acoperit circa o treime a judeţului Mureş, suprafaţă în care intră aproape toate ocoalele silvice.

Sărbătoarea pompierilor români a continuat sâmbătă, 13 septembrie, la Tîrgu-Mureş, cu o paradă militară şi exerciţii demonstrative, un concurs de cros al pompierilor, un simpozion la care au participat, alături de rezervişti și veterani, personalităţi politice, culturale şi din administraţia locală.

ZIUA PORŢILOR DESCHISE A CONTINUAT... …cu o festivitate la care au participat oficialităţi locale şi judeţene. Au fost prezenţi, alături de primarul municipilui Reghin, Maria Precup, prefectul judeţului Mureş, Vasile Oprea, şi şeful ISU „Horea” Mureş, colonelul Dorin Oltean. Invitaţii au vorbit pompierilor despre respectul de care se bucură meseria lor şi le-au adresat felicitări pentru rezultatele obţinute. Colonelul Ioan Chibulcutean, şeful Detaşamentului de Pompieri din Reghin, a ţinut să mulţumească în special familiilor subordonaţilor

12

săi pentru spijinul necondiţionat pe care îl care vă faceți datoria”, a spus primarul Maria acordă şi înţelegerea de care dau dovadă în- Precup în deschiderea discursului său. totdeauna faţă de specificul acestei meserii. „Trebuie să fie extraordinar să te trezești în fiecare zi cu sentimentul că meseria ta e una MULŢUMIRILE DE LA REGHINENI… care salvează vieți! Ca primar, sunt mândră de faptul că Detașamentul de Pompieri Reghin este o structură apreciată în tot județul, iar …au fost aduse pompierilor chiar de pri- meritul vă aparține în totalitate. Vreau să vă marul oraşului: „Aș vrea să profit de această mulțumesc pentru buna colaborare care există oportunitate și să mulțumesc Detașamentului între instituțiile noastre și pentru disponibide Pompieri Reghin și fiecărui pompier în par- litatea dumneavoastră de a veni în sprijinul te pentru devotamentul și responsabilitatea cu nostru și al reghinenilor ori de câte ori a fost nevoie. Pentru că mâine, 13 septembrie, este Ziua Pompierilor din România, permiteți-mi să urez „La mulți și binecuvântați ani” tuturor celor care poartă cu mândrie și care fac cinste uniformei de pompier! La mulți ani pompierilor reghineni!”, a completat primarul municipiului Reghin.

RECOMPENSE În cadrul ceremoniei doi pompieri au fost evidenţiaţi pentru merite deosebite.

Este vorba despre: Adrian Hărşan, care fost avansat în grad, şi Eugen Anca, acesta din urmă fiind premiat pentru profesionalismul de care a dat dovadă în cele peste 3.000 de intervenţii la care a participat.

PRINTRE CEI MAI BUNI Conform reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” Mureş, Detaşamentul de pompieri din Reghin este unul dintre cele mai bune din ţară. Sarcina pompierilor reghineni nu

ISTORIE La 13 septembrie 1848, Compania de Pompieri din Bucureşti, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a săvârşit cea mai eroică faptă din istoria pompierilor militari: peste 160 de pompieri au rezistat în faţa a 5.000 de ieniceri turci, în cadrul bătăliei din Dealul Spirii. În ciuda inferiorităţii numerice, pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim – Paşa, văzând că nu poate înfrânge rezistenţa garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiţer care a propus încetarea focului. Raportul victimelor: 80 pompieri români și 200 de soldați turci.

Bătălia din Dealul Spirii a rămas în istoria neamului ca fiind un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei de la 1848, iar data de 13 septembrie a fost aleasă drept dată aniversară pentru curajul şi devotamentul luptătorilor cu focul. A fost însă legal oficializată după cel de-al Doilea Război Mondial, în anul 1953, apoi prin Legea nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

13

HARGHITA

Proiectul de autonomie al UDMR: ,,Nu va trece niciodată de Parlament”

www.punctul.ro

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat săptămâna trecută, joi, că proiectul de autonomie iniţiat de UDMR nu va trece niciodată de Parlament, ţinând cont că România este stat unitar, lucru consfinţit de Constituţie. ,,Prin Parlament mai există un proiect de lege privind autonomia ţinutului secuiesc. Eu cred că fiecare cetăţean, aşa cum prevede Constituţia şi legea, şi fiecare parlamentar are dreptul să facă iniţiative legislative, dar iniţiative legislative şi proiect de legi care sunt contrare Constituţiei nu au ce căuta. Suntem iar în campanie electorală, ştiu că de fiecare dată se readuce în discuţie acest subiect al autonomiei. Eu provin din acest judeţ şi sunt deputat în acest judeţ. Nu va trece nicioadată prin Parlamentul României o asemenea lege. România este un stat unitar, acest statut este garantat prin Constituţie şi nu va vota nimeni, niciodată, un asemenea proiect de lege, chiar dacă el va fi depus”, a declarat Mircea Duşa.

Ministrul Apărării, care este şi deputat de Harghita, a participat joi, la Topliţa, alături de premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea, la predarea cheilor unor microbuze şcolare pentru judeţele Harghita şi Covasna şi a patru ambulanţe pentru Serviciului Judeţean de Ambulanţă Harghita, dar şi la

semnarea unor contracte pentru investiţii în mai multe localităţi din cele două judeţe, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

Mircea Duşa a mai spus că prezenţa premierului şi a vicepremierului României în zonă este un semnal foarte puternic pentru românii din nordul Harghitei, că nu sunt uitaţi de autorităţile de la Bucureşti. ,,Faptul că primul-ministru Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea au fost prezenţi astăzi la Topliţa este un semnal foarte puternic pentru românii din nordul judeţului, că nu sunt uitaţi şi că Guvernul, tot ceea ce face în dezvoltarea economică şi social a localităţilor, are în vedere şi această parte a judeţului”, a mai spus Mircea Duşa.

DRAGNEA: NICIO ȘANSĂ PROIECTULUI De asemenea, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, a declarat că proiectul de autonomie iniţiat de UDMR nu are nicio şansă de reuşită şi consideră că nu este un demers care să întărească colaborarea şi încrederea între partenerii de guvernare.

Liviu Dragnea a spus că nu a citit proiectul pentru că nu crede că

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ MUNICIPIUL REGHIN -P R I M A RD I S P O Z I Ţ I A NR. 2226 din 12.09.2014 privind convocarea Consiliului Local Municipal Reghin în şedinţă ordinară

PRECUP MARIA, primarul municipiului Reghin, jud.Mureş;

In temeiul art. 39 alin.1 combinat cu art. 68 din Legea nr.215/2001- privind administraţia publică locală- republicată, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, emite prezenta: DISPOZIŢIE Articol unic:- Se convoacă şedinţa ordinară a Consiliului Local Municipal Reghin, pentru data de 18.09.2014, orele 15.00 la sediul Primăriei Municipiului Reghin, cu următoarea: ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotărâre privind rectificarea Bugetului General al Municipiului Reghin pe anul 2014.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Buget - Contabilitate Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 2. Proiect de hotărâre privind aprobarea deplasării unei delegatii din partea Bibliotecii Municipale „Petru Maior” Reghin la evenimentul organizat, în perioada 23-25 septembrie 2014, de către Biblioteca “Csuka Zoltan” din Erd-Ungaria Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Compartimentul juridic + Serviciul

acesta are şanse de reuşită şi a precizat că PSD nu susţine niciun fel de proiect de autonomie, deoarece România este stat unitar, iar Constituţia este foarte clară în acest sens. ,,Nu mi-am făcut timp să citesc proiectul pentru că nu cred în acest proiect, nu are nicio şansă de reuşită. Noi nu susţinem acest proiect, nu susţinem niciun fel de proiect de autonomie pentru nicio regiune din această ţară. România este stat unitar, nu avem niciun fel de ezitare, aici suntem foarte fermi.

Constituţia este foarte clară. Nu ştim ce finalitate cred dumnealor că o să aibă, dar nu s-a discutat nici în coaliţia de guvernare, nici în Guvern (...) Fiecare poate să aibă tot felul de dorinţe, dar din punct de vedere instituţional sau din punctul de vedere al unor eventuale şanse de reuşită nu există dubii, nu există nicio şansă ca acest proiect să prindă viaţă vreodată”, a declarat Liviu Dragnea, prezent la inaugurarea unui drum judeţean în comuna harghiteană Bilbor. Întrebat dacă promovarea acestui proiect de către UDMR ar putea fi un motiv suficient pentru încheierea colaborării cu Uniunea în cadrul coaliţiei de guvernare, Dragnea a spus că nu se poate pronunţa, dar cu siguranţă nu este un demers care să întărească colaborarea şi încrede-

buget contabilitate Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea costului mediu lunar de întreținere pentru copiii care frecventează Centrul Creșa nr.1 din municipiul Reghin, în anul școlar 2014-2015.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Asistență Social+Serviciul buget-contabilitate Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 4. Proiect de hotărâre privind alocarea din bugetul local al Municipiului Reghin, a sumei de 26.250 lei, în vederea continuării derulării Programului „ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ” , în anul școlar 2014-2015.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Asistență Socială+Serviciul buget-contabilitate Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 5. Proiect de hotărâre privind modificarea art.1 din HCL nr.58/26.09.2012, a componentei Comisiei pentru evaluarea și selecționarea asociațiilor și fundațiilor cu personalitate juridică, care înființează și admnistrează unități de asistență socială pe raza municipiului Reghin.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Asistență Socială Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 6. Proiect de hotărâre privind schimbarea

rea între partenerii de guvernare. ,,Nu vreau să mă pronunţ acum dacă este un motiv suficient pentru a încheia colaborarea, dar nu este un motiv care să întărească colaborarea. Credem că este un demers care putea să nu fie făcut, având în vedere că nu are nicio şansă de reuşită. E posibil să fie un demers electoral, având în vedere că sunt alegeri prezidenţiale, dar nu este un demers care să, repet, care să întărească colaborarea dintre noi şi care să mărească nivelul de încredere (...)

Acest demers nu are niciun fel de susţinere sau şansă de reuşită în coaliţia de guvernare şi nu numai în coaliţia asta de guvernare. Nimeni, niciodată, partidele tradiţionale din România nu vor susţine un asemenea demers, atâta timp cât este şi neconstituţional. Iar în ceea ce priveşte vreo posibilitate de modificare a Constituţiei, în sensul acesta, şi anume România să nu mai fie stat unitar, şansele sunt zero”, a conchis Liviu Dragnea.

atunci se poate spune că vorbeşte în acelaşi limbaj cu UDMR. „Eu sunt pentru dialog, pentru orice fel de discuţie, însă în acelaşi timp eu cred foarte mult în descentralizare şi dacă reuşim împreună să facem acest lucru, după aceea putem să discutăm de celelalte. (...) Dacă descentralizarea înseamnă acelaşi lucru, atunci nu avem niciun fel de conflict, ne înţelegem perfect”, a răspuns Victor Ponta unei întrebări puse în legătură cu proiectul de autonomie iniţiat de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a atras atenţia că lansarea în spaţiul public a unor teme precum autonomia ţinutului secuiesc reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului justiţiei şi o agresiune la principiile statului de drept. „Lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public a unor teme ce exced cadrul LA RÂNDUL SĂU, PREMIERUL constituţional în materia înfăptuirii VICTOR PONTA... justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la ... a declarat joi la Cozmeni, principiile statului de drept”, se arată în judeţul Harghita, că este adep- într-o poziţie a CSM făcută publică tul descentralizării, iar „dacă au- joi faţă de proiectul de autonomie a tonomie înseamnă descentralizare” ţinutului secuiesc.

destinației din locuință în locuintă de serviciu a apartamentului nr.91 din imobilul – Bloc de locuințe – situat in mun.Reghin, bdul Unirii nr.57 jud.Mures.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Compartimentul juridic Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 7. Proiect de hotărâre privind retragerea dreptului de admnistrare Liceului Tehnologic „Ioan Bojor” asupra apartamentului nr.27 cu destinația locuință de serviciu, situat în Reghin, bdul Unirii nr.57, jud.Mureș.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Compartimentul juridic Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea operatiunii cadastrale de dezlipire a imobilului – teren în suprafață de 3550 mp., situat in Reghin, str.

Libertății F.N., identificat cadastral în CF 57337 Reghin, nr.cad.57337.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Urbanism, Administrarea Domeniului Public, Mediu Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 9. Proiect de hotărâre privind aprobarea operațiunii cadastrale de dezlipire a imobilui - teren in suprafață de 2473 mp. situată in Reghin, str.

George Coșbuc nr.78, identificat cadastral în CF 57480 Reghin, nr.cad. 57480.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin

Raport: Serviciul Urbanism, Administrarea Domeniului Public, Mediu Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 10. Proiect de hotărâre privind concesionarea terenului in suprafață de 4,25 mp., situat în Reghin, cart.Făgărașului, adiacent bl.6, sc.3. ap.30, parter în vederea construirii unui balcon.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Urbanism, Administrarea Domeniului Public, Mediu Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 11. Proiect de hotărâre privind concesionarea terenului in suprafață de 4,25 mp., situat în Reghin, bdul Unirii, adiacent bl.26, sc.1. ap.3, parter în vederea construirii unui balcon.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Serviciul Urbanism, Administrarea Domeniului Public, Mediu Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură 12. Proiect de hotărâre privind numirea unor reprezentanti ai Consiliului local în consiliile de admnistrație la unitățile de învățământ din Municipiul Reghin.

Initiator: Primarul Municipiului Reghin Raport: Comp. de lucru al Consiliului Local Pr.de hot.Comisia economică, juridică, urbanism, cultură PRIMAR, AVIZAT PENTRU LEGALITATE,

MARIA PRECUP SECRETAR, RĂDOI MIRELA MINODORA

14

HARGHITA

92% dintre şcoli au autorizaţie sanitară Numărul unităţilor şcolare din Harghita autorizate sanitar sau în curs de autorizare a crescut faţă de anul precedent, ajungând la 92 la sută, dar există, în continuare, probleme la unităţile de învăţământ situate în zone izolate.

Inspectorul şcolar general Bartolf Hedvig a declarat că, în 2013, au avut autorizaţie sanitară de funcţionare 89 la sută dintre şcoli, iar în acest an 92 la sută dintre unităţile de învăţământ sunt autorizate sau avizate sanitar, ori procesul este în curs de finalizare.

Potrivit sursei citate, lucrările de reparaţii sau modernizare de mică amploare se vor finaliza până la 15 septembrie, existând situaţii când investiţiile mai mari se vor termina şi după această dată, inspectorul şcolar general dând, însă, asigurări că elevii şi preşcolarii vor putea beneficia de condiţii normale de şcolarizare.

dacă nu avem încă, peste tot, apă curentă şi potabilă sau grupuri sanitare de nivel corespunzător, dar procesul instructiv-educativ poate fi organizat şi în aceste clădiri de şcoală şi grădiniţă”, a declarat Bartolf Hedvig. ,,NU AVEM SITUAŢII CATASTROFALE… Inspectorul şcolar general a subliniat că cele mai multe probleme se înregistrează la şcolile din satele izolate şi îndepărtate de arte… ca şi anul trecut, nu avem situaţii că rele principale de comunicare, ca de exemplu s-ar închide vreo clădire de şcoală sau grădi- cele din Valea Ghimeşului, care nu îndepliniţă. Toate au un minim de condiţii, chiar nesc condiţiile pentru a fi autorizate sanitar.

Potrivit sursei citate, din cauza scăderii continue a numărului de elevi, în unele şcoli din zonele izolate ale judeţului cursurile nu vor începe în acest an, copiii urmând să fie transportaţi cu microbuzele şcolare la cea mai apropiată unitate de învăţământ. De asemenea, există situaţii în care autorităţile locale au luat decizia să nu mai modernizeze clădirile şcolilor, ţinând cont că în doi-trei ani nu vor mai fi copii care să înveţe acolo. ,,Anul acesta am constatat şi chiar am

primit câteva semnale de la colegii mei, directori, că există clădiri care nici nu vor mai fi modernizate, din cauză că va scădea numărul de copii. Avem clădiri cu 5-6 copii, care, peste doi sau trei ani, nu vor mai fi funcţionale, întrucât copiii vor pleca de acolo, nu se nasc alţii. Este vorba de localităţi îndepărtate, izolate. Din păcate, ne pierdem copiii şi bineînţeles, este păcat pentru acea comunitate, dar dacă nu sunt copii nu are rost să organizăm acolo şcoală sau grădiniţă. (...) În acest an, nu pornim nici şcoală nici grădiniţă în trei structuri aparţinând Şcolii Gimanziale ‚Roman Victor’ din Mărtiniş, este vorba de localităţile Ghipeş, Rareş şi Bădeni. Copiii vor fi duşi cu microbuzele la o şcoală mai apropiată. Şi nu este exclus ca şi în Valea Ghimeşului să mai existe astfel de cazuri’, a spus Bartolf Hedvig. În ceea ce priveşte numărul de cadre didactice, inspectorul şcolar general a spus că va fi suficient, neexistând semnale că va exista o criză din acest punct de vedere.

De asemenea, în Harghita, până la sfârşitul anului, urmează să ajungă 11 microbuze şcolare care vor fi repartizate localităţilor care au cea mai mare nevoie de acestea.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J Szekely Szabolcs, cu sediul în Tg­Mureş, str. Bolyai, nr. 17A, jud. Mures, prin executor judecătoresc Szekely Szabolcs, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul subscrisului birou, în data de 18 septembrie 2014 ora 10.00 a cotei de 1/3, din suprafaţa totală 7.300 mp (2.433,33 mp), parte din imobilul situat în Tg­Mureş, jud. Mureş, înscris în C.F. nr. 95021/N, al municipiului Tg­Mureş, nr. Cad. 2943, B4, compus din TEREN EXTRAVILAN ARABIL, la preţul de 38.933,28 lei (50% din preţul de pornire a primei licitaţii, conform art. 845 alin. 9 Cod de procedură civilă).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să­l anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilului urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

S.C.P.E.J. HURUBĂ, GIUNCA & ASOCIAȚII, cu sediul în Târgu Mureş, str. Franz Liszt, nr. 12, jud.

Mureș, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 08 OCTOMBRIE 2014 ora 12,30, imobilul situat în Târgu Mureş, str. Gheorghe Doja, nr. 179/B, ap. 1, jud. Mureş, înscris în C.F. nr. 120774C1-U18 / TÂRGU MUREŞ (C.F. vechi nr. 63002/A/I), C.F. colectivă nr. 63002/A, nr. top. 545/1/1/I - APARTAMENT cu 1 cameră şi dependinţe, proprietatea debitorului KOVACS ISTVAN în cotă de 1/1 bun propriu, la preţul de 68.000 lei, preţ de pornire al licitaţiei stabilit conform codului de procedură civilă prin raport de expertiză.

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 02.10.2014, ora 10:00, imobilul situat Tarnaveni - 545600, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 46, bl. U3, ap. 1, Judetul Mures, reprezentand: „apartament compus din 2 camere si dependinte”- intabulat in Cartea Funciara nr. 9050/U3/I individuala, de sub B 1, 2, C.F. nr. 9050/U3 colectiva a localitatii Tarnaveni, la preţul de 52.500 lei (75% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 02.10.2014, ora 11:00, imobilul situat Sangeorgiu de Mures - 547530, Str. Liliacului nr. 1107/D7, Judetul Mures, reprezentand: „teren arabil intravilan in suprafata totala de 501 mp., edificat cu: casa din lemn, acoperis tip onduline, cu regim de inaltime P + M, compusa din: - la parter: 1 camera, 1 bucatarie, 1 camara, 1 baie, 1 hol cu casa scarilor; - la mansarda: 3 camere, 1 debara, 1 baie, hol cu casa scarilor” - intabulat in Cartea Funciara nr. 4859/N/SG. MURES, sub B2 si B3 a localitatii Sangeorgiu de Mures, nr. top. (cad.) 539/5/2, la preţul de 175.500 lei (75% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 02.10.2014, ora 12:00, imobilul situat in Targu Mures, Aleea Carpati nr. 51, ap.

721, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 19250 colectiva si nr. 19509 individuala Targu Mures, nr. cadastral 5702/16/DCCXXI, reprezentand „apartament compus din 1 camera de locuit si 4 dependinte, precum si asupra cotei indivize de 0,28 % parte aferenta apartamentului din partile si dependintele care prin natura si destinatia lor se afla in proprietate comuna, perpetua si fortata a tuturor proprietarilor apartamentelor din imobilul/ bloc 1813 mp. aflat la adresa mai sus mentionata”, la preţul de 73.250 lei (75% din preţul de evaluare).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în MiercureaCiuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud. Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de 22.09.2014, orele 13,30, imobilul situat în loc.

Miercurea-Ciuc, b-dul Frăției nr. 22, sc. A, ap. 34, jud. Harghita, înscris în nr. CF 50857-C1-U10 ( nr.

CF vechi 5792/C/XXXIV sc.A Jigodin), la preţul de 57.500,00 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicațiile poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

15

HARGHITA

A crescut numărul pagubelor provocate de animale sălbatice …urşii au intrat şi în culturile senatorului Tanczos Barna Numărul pagubelor provocate de animale sălbatice este în creştere în Harghita, cele mai multe fiind produse de urşii care intră atât în culturile agricole, cât şi în grădinile, gospodăriile sau stupinele localnicilor.

Potrivit şefului Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Harghita, Domokos László, până la sfârşitul lunii august s-au înregistrat peste 140 de cazuri de atacuri sau pagube provocate de animale sălbatice, în creştere faţă de anul 2013 când la nivelul întregului an au fost consemnate 136 de astfel de situaţii. Din cele 140 de cazuri, 125 au fost provocate de urşi, iar restul de mistreţi, cerbi, căprioare sau lupi. Domokos László susţine că, în realitate, numărul cazurilor de stricăciuni provocate de animale sălbatice este mai mare, întrucât mulţi oameni renunţă să mai solicite despăgubire, din cauza procedurilor anevoioase.

Atacurile sălbăticiunilor se înregistrează în toate zonele judeţului şi se intensifică atunci când oile sau vacile ies la păşunat sau toamna, când se recoltează fructele, legumele sau cerealele.

Urşii intră, de câţiva ani, şi în lanurile de porumb din ferma senatorului UDMR, Tanczos Barna, care spune că a încercat mai multe metode pentru alungarea lor, cum ar fi instalarea unui gard electric, dar niciuna nu a avut succes. De altfel, în cursul zilei de luni, o comisie de evaluare a constatat că o ursoaică cu doi pui a distrus patru hectare de porumb de la ferma parlamentarului.

sistemul de despăgubiri, procedura de despăgubire trebuie simplificată, descentralizată, dusă la nivelul judeţului, cel puţin până la o anumită sumă (...) La ora actuală, despăgubirile sunt plătite cu o întârziere de un an, doi şi este aberant ca fermierul, care pierde pe un hectare de porumb o recoltă de 8000 kg să fie despăgubit la nivelul cheltuielilor de înfiinţare a culturii. (...) Trebuie o schimbare de filozofie”, a mai spus Tanczos, care a susţinut că la nivelul ministerului Mediului există un grup de lucru ,,care caută soluţii pentru ieşirea din impas”. ,,AM ÎNCEPUT SĂ MĂ OBIŞNUIESC… ...ca an de an, în lanul de porumb, atunci când începe să se formeze ştiuleţii, să apară ursul sau ursoaica cu pui. Anul trecut au distrus peste un hectar, anul acesta am ajuns undeva la patru hectare. Am construit, împreună cu vânătorii un punct de observare de unde să încerce să sperie ursul, dar am constat că se apropie la câţiva metri de om şi nu se mai sperie, chiar dacă se trag focuri de armă în aer. Nu au niciun stres (...) Am pus gard electric, care a fost rupt de nu ştiu câte ori. Urşii încep să trăiască într-un habitat care nu este habitatul lor natural, care înseamnă satul, oraşul, tomberoanele, culturile agricole. Îi înţeleg până la un anumit punct şi pe cei care militează pentru protecţia animalelor, dar trebuie găsită o soluţie pentru că nu poţi pune în pericol viaţa

Potrivit evaluării efectuate de Agenţia de Protecţia Mediului Harghita, în pădurile din judeţ trăiesc între 900 şi 1.000 de urşi.

oamenilor, culturile agricole, munca oamenilor”, a declarat Tanczos Barna.

Acesta consideră că trebuie schimbată legislaţia privind protecţia urşilor, dar şi simplificată procedura de acordare a despăgubirilor, în condiţiile în care, susţine Tanczos, în prezent oamenii îşi primesc banii şi cu întârziere de un an sau doi. ,,Pe de o parte, cred că este nevoie de o revizuire a politicii privind protecţia urşilor, pentru că este inadmisibil ca populaţia uriaşă de urşi din România să fie, practic, hrănită de fermieri şi urşii să nu trăiască în habitatul lor natural, în pădure, ci an de an să se înfrupte don culturile fermierilor. Pe de altă parte,

SOLICITĂRI FĂRĂ SUCCES În fiecare an, urşii provoacă mari neplăceri harghitenilor, ucigând animalele de la stâne sau din gospodării şi provocând stricăciuni în culturile agricole. În acest an, o ursoaică cu trei pui a fost capturată şi relocată din Băile Tuşnad, localitate în care, periodic, locuitorii trăiesc cu teama că s-ar putea întâlni oricând cu ursul. De asemenea, în această vară, sute de găini au fost ucise de două ursoaice cu pui la Voşlobeni şi Izvoru Mureşului, autorităţile solicitând, fără succes, împuşcarea exemplarelor care le puneau viaţa în pericol.

Silvicultorii spun că aceşti urşi îşi părăsesc mediul natural şi preferă să vină în localităţi, să caute de mâncare în containerele de gunoi sau în gospodăriile oamenilor, chiar dacă li se oferă hrană la punctele de monitorizare instalate în păduri.

Mănăstirile ortodoxe, popularizate printr-un proiect sprijinit de prefect Mănăstirile ortodoxe din Eparhia Covasnei şi Harghitei vor fi promovate printr-un proiect sprijinit de prefectul Marius Popica, ce are ca scop popularizarea obiectivelor religioase, istorice şi culturale româneşti din zonă, mai puţin cunoscute în ţară şi străinătate.

Cu sprijinul acestuia au fost tipărite 1.000 de pliante în care sunt prezentate aşezămintele monahale ortodoxe din cele două judeţe. ,,Prezenţa şi continuitatea străromânească de locuire în spaţiul culturii intracarpatice, până la venirea secuilor şi aşezarea lor în zonă, constituie realităţi atestate de numeroase mărturii arheologice, lingvistice, etnografice şi documentare (...)

Comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, de-a lungul veacurilor, au întreţinut intense legături cu românii de peste Carpaţi. În rândul acestor statornice şi binefăcătoare relaţii, un loc distinct l-au avut sprijinul şi solidaritatea în cadrul Bisericii Ortodoxe”, se afirmă, printre altele, în materialul de prezentare.

De asemenea, este menţionată contribuţia avută de arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, Ioan Selejan, la înnoirea vieţii mona-

hale, sub a cărui oblăduire duhovnicească s-au înfiinţat cinci mănăstiri şi un schit în cele două judeţe, pe lângă cele existente care au fost reorganizate.

Printre cele opt aşezăminte monahale promovat se numără mănăstirea de maici de la Mărcuş, ctitorită de stareţa Serafima Comşa, cu hramurile „Sfinţii Români” şi Acoperământul Maicii Domnului, care a fost construită între anii 1992-2002 într-un loc pe care s-au succedat de-a lungul timpului şi alte aşezăminte monahale - un schit ortodox distrus de habsburgi şi alte două biserici dărâmate de comunişti. Complexul monahal este aşezat pe platoul unui deal, înconjurat de o pădure de stejar, un „loc sfânt”, cum avea să spună părintele Arsenie Boca. Mănăstirea adăposteşte şi o casă familială, unde sunt crescute mai multe fetiţe orfane sau abandonate de părinţi, fiind prima de acest fel din ţară.

Este prezentată mănăstirea Sita Buzăului, cu hramul „Schimbarea la Faţă”, construită în anul 1997 ca aşezământ monahal de călugări, dar care din anul 2000 a devenit mănăstire de maici şi urmează vechea tradiţie monastică de la Muntele

Mănăstirea Sita Buzăului, cu hramul Schimbarea la Faţă

Athos. Mănăstirea include un complex cu chilii, bibliotecă şi ateliere de pictură şi broderie.

Cea de-a treia aşezare monahală din judeţul Covasna, mănăstirea „Sfântul Ioan” de Valea Mare, aflată la 30 de kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe şi şapte kilometri de Întorsura Buzăului, a fost ridicată de părintele Gheorghe

Avram, fost stareţ al mănăstirii Dervent din Arhiepiscopia Tomisului, originar din judeţul Covasna.

Prima slujbă pe locul mănăstirii s-a oficiat în iunie 1996, în Duminica Sfinţilor Români, la scurt timp după aducerea primului clopot al sfântului lăcaş. Mănăstirea de la Valea Mare poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, prăznuit în fiecare an pe 24 iunie, iar pe turla acesteia flutură în mod simbolic tricolorul românesc. În pliant sunt prezentate pe scurt şi vetrele monahale ortodoxe din judeţul Harghita, respectiv mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureşului, „Sfânta Treime” de la Făgeţel, „Sfântul Prooroc Ilie” de la Topliţa, mănăstirea Doamnei de la Moglăneşti şi schitul „Gura Izvorului” de la Secu, din judeţul Harghita.

Prefectul Marius Popica a spus că doreşte să continue proiectul prin promovarea şi altor obiective turistice şi culturale reprezentative pentru români, dar şi pentru maghiarii care trăiesc în judeţul Covasna, în scopul mai bunei cunoaşteri a locurilor, tradiţiilor şi obiceiurilor acestora.

PUBLICITATE

16

www.volkswagen.ro