07
10
CRRN Luduș în sprijinul năpăstuiților
Program încărcat la festivalul Național de folclor, „Datini”
Punctul
11
La Târnăveni au crescut infracţiunile
S@pt@mânal de Mure} }i Harghita
www.punctul.ro
Anul X, Nr. 554, 16 - 22 noiembrie 2015, Preţ: 0,99 RON
5
Taxe majorate, substanțial, pentru proprietarii de clădiri
E nevoie de mai multe spitale și școli? www.punctul.ro
www.punctul.ro
La protestele din țară generate de tragedia de la Clubul Colectiv, printre alte doleanțe, protestatarii au solicitat și construirea de mai multe spitale și școli. La fel s-a întâmplat și la Tîrgu Mureș... Săptămânalul Punctul a realizat o analiză concretă pentru a vedea dacă în județul Mureș e cu adevărat nevoie de mai multe școli și spitale? Astfel, în analiza noastră, am aflat, printre altele, faptul că în județul Mureș:
S-au desființat 10 școli primare și 10 grădinițe! Anul acesta avem cu 1.500 -1.700 de copii mai puțin decât anul trecut România are ce mai ridicată rată de avort din Europa
Învățământul simultan e prezent în 210 școli mureșene
02
Specialiștii din sistemul medical mureșean consideră că nu e neapărat nevoie de construirea de noi spitale în județul Mureș, ci mai degrabă de reabilitarea și modernizarea celor existente
Cauze ale eșecului „Revoluției” Colectiv „Am ieșit în stradă pentru că dorim să nu mai fie corupție, ca să putem merge în siguranță la discotecă!” – aceasta declarație a fost transmisă de Radio România Actualități, într-o emisiune de știri, când se transmiteau impresii ale protestatarilor din București, după tragedia de la Clubul Colectiv. Declarația indică deja o cauză a eșecului… La manifestații au participat și mulți tineri, unii liceeni sau chiar de vârste mai fragede, iar nu toți au înțeles care ar trebui să fie scopul final al acestor manifestații. Mulți au strigat solicitări doar fiindcă și alții le-au strigat, fără să creadă în ele și fără să le înțeleagă. În primul rând, nu toți au înțeles că tragedia de la Colectiv a fost doar pretextul manifestațiilor, iar cauzele, nemulțumirile românilor, sunt mult mai vechi și mai consistente. Apoi, termenul de „revoluție” dat acestor manifestații stradale este greșit. Nu a fost o revoluție, pentru că o revoluție schimbă sistemul politic. Manifestațiile acestea nu au schimbat nimic în politică, decât un guvern. Dar politicienii tot politicieni rămân, fie ei vechi sau noi! Aceasta deoarece imaginea politicianului român este prea decăzută ca să mai aibă poporul încredere în oricare dintre ei. O altă cauză a eșecului manifestațiilor este că manifestanții nu și-au definit bine obiectivele. Să soliciți demisia tuturor politicienilor e ceva clar sortit eșecului. Politicienii au șoricul prea tare la obraz ca să rezoneze la o așa solicitare. Probabil trebuia cel mult cerută demisia membrilor de frunte din partide… O altă greșeală au fost atacurile unor manifestați la adresa Bisericii, mai ales că aceste atacuri au fost nedrepte și nepotri-
vite în context. E adevărat, nimeni nu zice că oamenii Bisericii sunt perfecți, dar protestul nu poate fi eficient atât timp cât probabil vine din partea unora care nu calcă în biserică decât la Paști sau chiar mai rar… Apoi, e clar că aceste atacuri au slăbit forța manifestațiilor: mulți români s-au dezis de ele deoarece se simt apropiați de Biserică. Cu siguranță și mulți creștini practicanți (sau mai mulți) s-ar fi alăturat manifestațiilor dacă nu s-ar fi strigat lozinci împotriva Bisericii. Totodată, comparația numărului de biserici cu cel al școlilor și spitalelor este un laitmotiv vechi al unor mișcări secularizante, unele mari susținătoare a homosexualității. Dar este un motiv fără logică deoarece majoritatea fondurilor pentru biserici vin din donații, iar apoi banii alocați de stat pentru culte, dacă s-ar duce spre domeniile sănătate și educație tot nu ar face o diferență notabilă deoarece sunt semnificativ mai puțini decât cei care oricum sunt alocați pentru aceste domenii. În plus, solicitările pentru înființarea de spitale, dar mai ales de școli, nu au, adeseori, nicio bază. De ce ar fi nevoie de mai multe școli, în condițiile în care, în județul Mureș se desființează anual mai multe școli din lipsă de elevi? De ce ar fi nevoie de mai multe spitale când statul nu are bani nici pe cele existente să le doteze, să le modernizeze? Poate ar fi mai important să creăm condiții pentru medici să rămână în țară, să fie personal complet la spitalele existente, să fie dotate spitalele cu aparatură de ultimă generație și abia apoi să mai creăm alte spitale. Apoi, în cazul școlilor, ar trebui să cerem mai întâi oprirea
genocidului prin avorturi, căci suntem pe primul loc în Europa la avorturi. Iar apoi vom avea copii să populăm școlile. Abia apoi să cerem alte școli. Pentru cei 200.000 de copii mureșeni avortați din 1990 încoace cine iese în stradă să facă „revoluție”? Concluzia: multe cerințe ale manifestaților nu au avut o bază sustenabilă, nu au fost gândite, par improvizate, venite din sentimente, nu din rațiune. Totuși, manifestanții au cerut înlăturarea corupției și schimbarea clasei politice. Cu siguranță, acestea sunt solicitări legitime, care dacă ar fi impuse în plan concret, ar schimba fața țării. Dar aceste solicitări au efect doar dacă majoritatea dintre noi, oamenii de rând, ni le însușim. Dacă fiecare dintre noi refuză, de exemplu, să dea mită. În orice situație! Dar, foarte mulți, se scuză, zicând că e necesar, că medicul nu e atent, că cei din administrație nu-și fac treaba, în lipsa mitei… Dacă majoritatea n-am mai da, rezultatele s-ar vedea imediat. Cu toate acestea, „revoluția” Colectiv a fost un semnal de alarmă pentru politicieni. Ei ar trebui să ia seama la ce s-a întâmplat, căci nu se știe, poate un alt eveniment ar putea genera mișcări mai ample, mai violente la adresa lor. Iar românii au cu siguranță motive suficiente de nemulțumire. La Colectiv au murit peste 50 de oameni. Dar în țara asta 5 milioane de oameni trăiesc în sărăcie. Mulți din aceștia mor fiindcă n-au bani suficienți de medicamente, de tratamente, de mâncare sănătoasă etc. Pentru ei cine se revoltă? Cine iese în stradă? Titi DÃLÃLÃU