592

6

În această săptămână, Școala Muntelui

7

Ludușul contribuie la autostradă

11

Punctul

A cincea ediţie a Trofeului „Fotbal la Infinit”

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul XI, Nr. 592, 15 - 20 august 2016, Preţ: 0,99 RON

3

Pensionarul păcălit de chiriaşul cel viteaz

Școlile profesionale și liceele, „sugrumate” de mofturile părinților și elevilor www.punctul.ro

www.punctul.ro

4-5

OPINIE

Presa e sub papuc!

Afirmaţia aceasta, recunosc, nu-mi aparţine, dar m-a pus pe gânduri: oare aşa să fie? În ultima vreme primim tot mai multe mesaje de la cititorii care ne caută cu cele mai diverse probleme. Ni se adresează cu întrebări neaşteptate, ne cer sfatul, ne invită la evenimente speciale din viaţa lor sau ne semnalizează diferite nereguli sau ilegalităţi. Uneori suntem felicitaţi pentru câte un articol ce le-a mers la suflet unora, alteori ni se reproşează că ne-am aliat cu inamicul, uitând că echidistanţa şi echilibrul se pot păstra numai dacă nu ţinem cont de simpatiile şi afinităţile unora sau altora din târg.

De aceea încercăm să ne îndeplinim misiunea, aceea de a informa corect şi la timp cititorii pentru a putea fi de folos comunităţii.

Cu toate acestea, se întâmplă să primim reproşuri.

De pildă, zilele trecute un cititor fidel mi-a reproşat că degeaba a urmărit PUNCTUL, nu a găsit nimic din tot ce mi-a înşiruit în mesajul său, la început pe un ton paşnic.

Acestea erau nereguli ce reprezentau nemulţumirile sale ca târgumureşean, „nereguli ce se văd cu ochiul liber”, după cum scria. În următorul mesaj şi-a exprimat decepţia că nu a văzut scris nimic despre pavarea prost făcută pe la cetate, despre iluminatul public ce lasă de dorit, despre lipsa parcărilor, că la Bacău s-au putut face parcare supraetajată pe schelet metalic, noi de ce nu putem, că în curtea spitalului nu găseşti o bancă şi trotuarele sunt pline de gropi, că te plouă în staţia de autobuz fără refugiu, că au dispărut până şi acele dispozitive de stocare a imaginilor din autobuzele noi dotate cu camere de luat vederi şi că „de frica lui Florea” nu scriem

Se remarcă o lipsă de atractivitate a elevilor față de unele profile tradiționale în județ, deși încă mai există industrie în domeniu: de exemplu operator în industria chimică anorganică, deși în Tîrgu Mureș combinatul chimic și fabricile de medicamente ocupă o poziție importantă în industria locală; preparator produse din lapte, la un liceu din Tîrgu Mureș, deși din nou avem fabrici de lapte în zonă; sau specializările din industria lemnului…

În plus în școlile profesionale mureșene bate vântul modei: S-a creat în piața muncii o anumită nevoie de meseriași calificați (mecanic auto, tâmplar, confecţioner, sudor, lăcătuş, frizer, manichiurist etc.), dar interesul elevilor și al părinților față de școlile profesionale este scăzut, fiindcă „la modă” este să ai bacalaureat și diplomă de facultate

OPINIE

nimic!

I-am explicat cititorului nostru că face o confuzie, dacă se aşteaptă ca o problemă semnalată azi, să apară imediat publicat în ziar, PUNCTUL fiind un săptămânal. Se întâmplă că urmărind o reclamaţie sesizată de cititori, acesta să nu mai prezinte interes, problema rezolvându-se înainte de apariţia ziarului! Aşa a fost zgomotul produs de Combinat la punerea în funcţiune a noilor investiţii, aşa s-a întâmplat în cazul lucrărilor începute fără autorizaţie pe strada Rozelor nr. 11.

Deşi a recunoscut în următorul mesaj că nu a citit nicăieri o analiză atât de amplă despre datoriile clubului de fotbal ASA, precum cea publicată de PUNCTUL, cititorul nostru fidel a concluzionat supărat: presa locală e sub papuc!

Erika MÃRGINEAN

ACTUALITATE

Punctul pe i.

Prima tabără de scolioză. Prima Tabără de Scolioză din România s-a desfăşurat la Tîrgu Mureş în perioada 7-12 august, cele câteva zile de tratament fiind, în acelaşi timp, o ocazie pentru micii pacienţi de a face prietenii cu persoane care suferă de aceleaşi probleme, precum şi de a-şi împărtăşi experienţele.

Pe parcursul celor câteva zile ale taberei, copiii au fost incluşi în şedințe de fizio şi psiho terapie, dar participă şi la câteva excursii şi jocuri de socializare. „Este pentru prima dată în România, când copiii cu scolioză pot participa la o tabără tematică, fiind un prilej să primească mai multe informaţii despre problemele lor de sănătate, să înveţe cum să trăiască într-o relaţie de prietenie cu corsetul, să participe la un grup de suport, moderat de către psiholog”, afirmă kinetoterapeutul Szilágyi Zsolt, coordonatorul taberei.

15 - 20 august 2016

Vâltoarea Mureșeană face pace cu Primăria În perioada 24-28 august 2016, Asociația pentru Tîrgu Mureș organizează a patra ediție a Vâltorii Mureșene. De această dată, Vâltoarea se mută într-un nou loc, în Parcul Municipal. „În această dimineață am semnat protocolul cu Primăria Tîrgu Mureș. Rezultatul acestei înțelegeri este că Vâltoarea se va organiza într-o zonă centrală a Tîrgu Mureșului, adică în Parcul Municipal și în parcarea din fața Sălii Polivalente. Suntem foarte bucuroși pentru că, în sfârșit, a patra ediție a festivalului poate fi organizată în parteneriat cu Primăria Tîrgu Mureș, acesta fiind cel mai important scop al nostru în ultimii patru ani, și anume să putem ajunge la o colaborare cu autoritatea locală, care pe termen lung reprezintă o garanție că în viitoarele ediții putem deja conta pe aceste locații”, a declarat, la conferința de presă, Portik Vilmos, organizatorul principal.

Astfel, în 2016, populația de etnie maghiară din oraș și județ va putea sărbători, în totalitate pe teritoriul municipiului, aniversarea a 400 de ani de la oferirea titlului de oraș liber regesc.

Este un mare pas înainte, întrucât, în fiecare an, locul de desfășurare a Vâltorii a fost stabilit pe ultima sută de metri. Organizatorul principal a anunțat că la evenimentul de deschidere a Vâltorii va ține un discurs și dr. Kövér László, președintele Parlamentului Ungar. Oaspetele de onoare al acestei ediții este orașul Kecskemet, care va fi reprezentat de o delegație de 80 de persoane. Invitații își vor prezenta orașul, din punct de vedere turistic, cultural, gastronomic și nu numai. Se va prezenta Universitatea din Kecskemet, dar va fi și un târg al produselor tradiționale din regiune, o defilare a portului popular, prezentări de dansuri și cântece populare, teatru de păpuși, prezentări de instrumente muzicale, piese de teatru și, nu în ultimul rând, o prezentare oferită de Studioul Internațional de Ceramică din Kecskemet. Oaspeții nu au uitat nici de cei mici, cărora le pregătesc numeroase programe

3 recorduri mondiale. Trei recorduri mondiale definesc Lacul Ursu din staţiunea Sovata, judetul Mureş: este cel mai mare lac helioterm din lume, este singurul lac cu apă sărată înconjurat de o vegetaţie bogată, lucru datorat solului vulcanic depus în timp, şi este singurul lac natural din lume despre care se cunoaşte, fără nici o îndoială, data exactă la care s-a format! Este vorba de anul 1875, când, la 27 mai, a avut loc o prăbuşire de teren, creându-se astfel o formaţiune geologică, de natură carsto-salină.

Turul Ţinutului Secuiesc. Rusul Kiril Pozdniakov (Baku Cycling Project) a câştigat ediţia a zecea a Turului ciclist al Ţinutului Secuiesc. Ultima etapa a turului a fost câştigată de slovenul Matej Mugerli (Baku Cycling Project), urmat de câştigătorul ediţiei din 2011, germanul Florian Bissinger (WSA Greenlife) şi de letonul Luksevics Viesturs (Alpha Baltic).

Ultima etapă s-a desfăşurat pe traseul Miercurea Ciuc - Racu - Frumoasa - Miercurea Ciuc, iar în municipiul reşedinţă de judeţ rutierii au parcurs pe străzile oraşului 17 tururi, a câte 5,5 kilometri. Cel mai bun ciclist român a fost desemnat Daniel Crista, de la Tuşnad Cycling Team, iar spaniolul Jose Rigo Miralles, tot de la echipa din Miercurea Ciuc, a fost desemnat cel mai bun rutier Under-23. Tricoul de cel mai bun căţărător a fost îmbrăcat de austriacul Lukas Schlemmer (WSA Greenlife), iar cel mai bun sprinter al acestei ediţii a Turului a fost Matej Mugerli (Baku Cycling Project).

Echipa Baku Cycling Project s-a clasat pe primul loc în clasamentul pe echipe, urmată de Tuşnad Cycling Team şi de Hrinkow Advarics.

interesante. Să nu fie nicio categorie de vârstă care să nu găsească o activitate pe placul său. Molnar Santha Agnes a vorbit despre noutățile care vor fi în cadrul programelor dedicate familiilor, iar schimbarea locației este în avantajul acestor activități.

Programele dedicate familiilor vor debuta în după-masa zilei de joi, 25 august, și vor dura până duminică seara.

Este important că în acest an vor fi programe speciale dedicate tinerilor, de exemplu, la Sfera vor găsi multe activități pe placul lor. Dacă în anii precedenți erau mai puține evenimente atractive pentru această categorie de vârstă, la această ediție se va pune un accent mai mare și pe tinerii orașului. ‚Ne străduim să ne adresăm lor și să organizăm activitățile cu care să-i atragem, să avem evenimente interactive în care pot să participe și cei cu vârste între 13-18 ani’. În plus, categoriile de vârstă care deja s-au obișnuit cu evenimentele Vâltorii sunt așteptate să revină și de această dată. Agnes a adăugat că este un lucru pozitiv faptul că nu numai organizatorii se ocupă de programele de familie, ci s-au alăturat și sponsorii, care se pregătesc cu diferite programe, dar și delegația orașului Kecskemet participă activ în organizare. În acest an va avea loc a treia ediție a Concursului Verbunk, organizat de Conferința Tinerilor Maghiari (MIET). Cei care iubesc dansul popular sunt așteptați să se înscrie până în data de 15 august. Birtalan

02

Istvan, președintele MIET, a declarat că este extrem de importantă păstrarea continuității acestui concurs, întrucât tradițiile trebuie nu numai conservate, dar și trăite. Gaspar Botond a început prezentarea programelor gastronomice printr-o trecere în revistă a edițiilor precedente. Anul trecut s-a organizat, pentru prima oară, Ceaunul Magic, un concurs de gătit între echipe, care s-a bucurat de un succes enorm și astfel va fi reluat și în acest an. Cum, în fiecare an, programele gastronomice vin cu o noutate, la această ediție va fi organizată prima ediție a Concursului Transilvănean de Pălincă și Distilat, în colaborare cu Ordinul Cavaleresc Pălinca din Transilvania. La acest concurs trebuie aduse mostre de pălincă de casă. Înscrieri se fac până în data de 22 august, iar mostrele trebuie aduse, tot până la acea dată, la biroul Vâltorii (str.

Gheorghe Enescu, 2/23), care este deschis de luni până vineri, între orele 1013. Pentru alte informații, cei interesați se pot adresa organizatorilor pe adresa de email erdelyipalinkaverseny@gmail.com.

Nu vor lipsi nici deliciile gastronomice.

Orașul înfrățit Baja se pregătește cu o prezentare culinară, dar vor fi și degustări de produse făcute după rețete de acum 400 de ani, concurs de mâncat crenvurști pentru copii și adulți, concursul Ceaunul Magic, concursul de cultură GastroQuiz și numeroase alte surprize. www.punctul.ro

MARIANA GORCZYCA

Se acordă fostului editorialist Punctul, sighișoreanca Mariana GORCZYCA, pentru activitatea culturală pe care o susține, dar și pentru obținerea funcției de secretar interimar în Comitetul de Conducere al PEN Club România.

Se acordă responsabililor care nu înlătură tablele din Tîrnăveni care indică direcția Combinatul Chimic. Pentru cei care tranzitează orașul aceste indicatoare pot duce în eroare, ele nu duc decât la o ruină, de altfel periculoasă.

INDICATOR RUTIER

03

SOCIAL

15 - 20 august 2016

Povestea pensionarului păcălit de chiriaşul cel viteaz şi chilotul cât o velă Ca dovadă că oamenii mai au încredere în presa scrisă, redăm povestea unor târgumureşeni, trecuţi de prima lor tinereţe. Deşi au fost ameninţaţi de fostul lor chiriaş, mai deschis sau mai voalat, oamenii s-au decis să facă publică păţania lor, ca prin gestul acesta măcar alţii să nu păţească la fel.

UN APARTAMENT DE ÎNCHIRIAT Domnul A. a cumpărat un apartament cu două camere şi l-a pus la punct, după cum povesteşte, lucrând pe rupte o vară întreagă. A pus parchet laminat în camere, gresie şi faianţă, în baie şi în bucătărie. A zugrăvit-vopsit tot apartamentul. După câteva alergături prin oraş a reuşit să cumpere şi o mobilă adecvată, la mâna a doua ce-i drept, dar de calitate germană. A muncit cât zece, ca să arate apartamentul impecabil şi să economisească şi nişte bani. Chiar şi aşa l-a costat aproape o avere numai reparaţiile.

A pus şi centrală de apartament. Mobilat şi dotat cu cele necesare, inclusiv covoare şi electrocasnice, domnul A. a dat anunţ prin ziare că are de închiriat un apartament frumos, mobilat şi fără datorii la utilităţi sau la stat.

CHIRIAŞUL A VENIT Primul chiriaş a venit, l-a văzut, i-a plăcut şi a stat cât a stat, apoi s-a mutat. Fără zarvă mare şi dându-i speranţe domnului A. că nu are de ce să-şi facă griji, chiar dacă plăteşte dările la stat, tot va putea recupera un ban investit în apartament. A dat un alt anunţ şi a mai venit un chiriaş. Amabil, cu zâmbetul larg pe faţă, nu-l mai slăbea din „bine nea Eugene”, „aşa-i nea Eugene”. Era de acord cu totul: să semneze contractul de închiriere, să promită că va plăti utilităţile şi să respecte clauzele din contract. Bărbatul părea serios. Avea loc de muncă, un băiat şi o nevastă ce lucrează peste hotare. „Dar asta nu-i o problemă, ea trimite banii, plătim, cum să nu, nea Eugene, fii liniştit”.

VIZITĂ DE LUCRU Vrând să afle ce se întâmplă cu chiriaşii de nu mai trimit banii de chirie, proprietarii s-au descins la apartamentul închiriat. Uşa deschisă, dolce far niente: chiriaşul, băiatul şi o bunică apărută dintr-o cameră s-au strâns la masa din bucătărie. Aceeaşi masă pe care cu ceva timp în urmă „trona” o grămadă de bani cu care se lăudase băiatul pe facebook. „Păi dacă au atâţia bani, de ce nu plătesc chiria? De ce n-au plătit cheltuielile comune de a trebuit să mă atenţioneze cei de la asociaţie?”, se întreba domnul A. LACRIMI DE BUNICĂ Au fost câteva vorbe schimbate la supărare, poate pe un ton mai ridicat, dar văzând că bunica speriată, plânge şi tremură toată... s-au înduioşat şi ei şi le-au mai dat un termen. „Am înţeles că a întârziat avionul. Că femeia a venit fără bani. Că banca nu lucrează în weekend. Că banii vor veni până marţi...”, povesteşte domnul A. ŞI BANII AU VENIT

După schimburi de replici pe ...facebook şi mesaje mai mult sau mai puţin amabile, într-o zi chiar a venit chiriaşul cu o parte din bani. „Acum atât are, dar vedeţi că sunt ŞI LUNILE TRECEAU de bună-credinţă, că vin, că plătesc, nu cer decât o amânare”, îşi aminteşte de vorbele chiriaşului domnul A., nevenindu-i să creaAvând tot confortul necesar, chiriaşul dă ce naiv a putut să fie! A doua zi acelaşi şi-a cumpărat un televizor nou pe lângă cel chiriaş s-a înfăţişat din nou în faţa lui şi inexistent în apartament şi aşa cum e trendy vocând lipsa banilor pentru biletul de avion în zilele noastre, şi-a făcut şi cont pe face- pentru soţia sa, ce trebuia să ajungă urgent book. Şi el, şi copilul. Aşa cum se spune, înapoi în ţara unde lucrează, i-a cerut înapoi nu ai cont , nu exişti! Mama băiatului de ca împrumut o parte din banii de chirie. asemenea avea cont pe facebook, dar destul CONTRACTUL EXPIRĂ ÎN MARTIE de greu ai fi putut face legătura „cine cu cine votează”, dacă nu ai fi cunoscut personajele din povestire. Domnul A. a plătit impozitul după chiriaşi, deşi tot mai greu veneau În ciuda faptului că nu s-au ţinut de banii de chirie! cuvânt, chiriaşii au reuşit să-l convingă pe

domnul A. să-i mai păsuiască. Banii vor veni, totul se va rezolva! Numai pe doamna A. s-o ţină la distanţă de ei! Prea e autoritară şi bietul chiriaş se teme să nu cumva să facă un infarct dacă se stresează din cauza doamnei! Şi copilul e bolnăvicios, şi bună-sa la fel, e bătrână... Şi domnul A. s-a conformat. În speranţa că odată expirat contractul oamenii vor pleca şi se va termina tot circul, că până şi curcile râd de el, cât de credul a putut să fie!

CHIRIAŞII PLECASERĂ GRĂBIȚI DE LA VECHEA ADRESĂ!

„I-ai dat împrumut şi nu ţi-a mai restituit?”, îl întrebau pe domnul A. când acesta se interesa dacă îl cunoaşte cineva pe chiriaşul grăbit. Acum degeaba îi mai dădeau sfaturi ce să facă, cum să-i dea afară din propria lui casă! Pe lângă pierderile suferite, trebuia să suporte acum şi umilinţa de a sta la uşa propriului apartament. A ajuns să nu mai spere că va recupera ceva din banii pierduţi. Nu-i mai păsa nici de datoriile cu care s-a ales, nici de restanţele imense la cheltuielile comune... Factura de gaz o plătise... Lumina şi Rds-ul plăteau chiriaşii, că aveau nevoie de internet... pentru Facebook şi cablu pentru plasma de pe perete! Domnul A. nu mai voia nimic decât să-i vadă plecaţi din apartament!

VEZI CE-ŢI DOREŞTI, CĂ ŢI SE ÎNDEPLINEŞTE! Într-o zi de sfârşit de iulie, veni mesajul: cheia o găşiţi în cutia de scrisori. Au găsit-o alături de un bileţel pe care sta scris că „nu mai puteau suporta stresul provocat de doamna A. şi de aceea au fost nevoiţi să plece la o adresă necunoscută”, povesteşte domnul A. CHILOTUL CÂT O VELĂ DE PE VASUL LUI COLUMB

Între timp domnul A. a aflat că de la Au putut intra în sfârşit în apartament! vechea adresă chiriaşii lui plecaseră fără săşi achite datoriile, nici chiria, nici cheltuie- Pe peretele alb dat cu vopsea lavabilă o urmă lile nu le plătiseră! Domnul A. totuşi mai de pantof sport desenat din noroi, în loc de spera că vine soţia chiriaşului cu euroii de semnătură sau în semn de bun rămas. Într-o peste hotare şi va plăti chiria, restanţele ce cameră, pe canapeaua cea nouă stă întins un au ajuns la 1.000 de lei şi va recupera poate chilot mare cât o velă de pe vasul lui Coşi împrumutul ce le-a dat cu câteva luni în lumb. Mizerie peste tot, hârtii aruncate pe urmă! Cine s-ar fi gândit că au de-a face cu jos, praf şi cine ştie ce au mai luat din ce se putea căra fără prea mare efort. Parcă e nişte escroci? cardiac chiriaşul? E de râsul curcilor, dar au CUM AJUNG CHIRIAŞII DE luat cu ei ca amintire telefonul fix...

IERI, INTRUŞII DE AZI ŞI CE AU LĂSAT ÎN URMA LOR? La început de an, ca orice pensionar care se respectă, domnul A. şi-a plătit nu doar impozitele către bugetul local, dar şi impozitul de pe urma contractului de închiriere, pe care era vorba că îl vor prelungi cu încă un an. Numai că socoteala de acasă nu se potrivea cu cea din târg. Chiriaşii nu au plătit şi nici nu dădeau semne că ar vrea să plătească, deşi contractul între timp expirase.

Chiriaşii de ieri au devenit intruşii de azi.

Uşa nu mai era deschisă ca pe vremuri. La telefon nu mai răspundeau. La uşă degeaba sunai că nu deschidea nimeni.

E UŞOR SĂ DAI SFATURI Binevoitori se găsesc la tot pasul. Brusc unii şi alţii şi-au amintit că auziseră de G.

Decepţia că nu poţi avea încredere în oamenii care zâmbesc prea mult la prima vedere. Aceştia prea picurau de mulţumire că şi-au găsit fraierul! Abia scăpaseră de primul, că şi de acolo tot aşa plecaseră, pe furiş lăsând datoriile şi stricăciunile în urmă! Ameninţaţi, oamenii preferă să tacă. Să rămână cu paguba şi să se ferească altădată. Cine nuşi deschide ochii, deschide punga! A fost o învăţătură de minte. „Dacă am fi fost preveniţi de cineva, poate că nu am fi ajuns în situaţia asta. De aceea am dorit să facem publică poveste noastră, fără să ne dăm numele reale, nici ale lor, pentru că nu vrem să avem neplăceri, dar vrem ca nimeni să nu mai păţească aşa ca noi”, a mai spus domnul A. Pentru conformitate, Erika MÃRGINEAN

INEDIT SOCIAL

15 - 20 august 2016

04

Care sunt cele mai căutate, dar și cele mai ignorate La liceu e bătaie mare. Și elevi cu note de 2 vor la facultate!

Se remarcă o lipsă de atractivitate a elevilor față de unele profile tradiționale în județ, deși încă mai există industrie în domeniu: de exemplu operator în industria chimică anorganică, deși în Tîrgu Mureș combinatul chimic și fabricile de medicamente ocupă o poziție importantă în industria locală; preparator produse din lapte, la un liceu din Tîrgu Mureș, deși din nou avem fabrici de lapte în zonă; sau specializările din industria lemnului… În județul Mureș există 34 de licee. În total, absolvenții clasei a VIII-a au avut la dispoziție, anul acesta, 3.444 de locuri în liceele mureșene. Însă, au fost mai puțini candidați decât locuri – doar 3.218 candidați înscriși. Totuși, în luna iulie 2016, în urma repartizării computerizate a absolvenților de clasa a VIII-a, 265 de locuri au rămas, deocamdată, neocupate, în județul Mureș, în cadrul a 15 licee.

De asemenea, nici locurile la școlile profesionale, unde au fost disponibile 1.302 locuri, nu s-au ocupat încă, ci doar aproximativ jumătate. Ciudat este, totuși, faptul că numărul de clase profesionale a crescut față de anul trecut…

Care sunt cele mai puțin atractive profile și licee din județ, precum și

cele mai atractive, aflați din rândurile următoare...

PROFILE NEATRACTIVE. AGRICOL, LOCUL I Cele mai multe locuri rămase libere sunt la Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tîrgu Mureș: 25 de locuri la Protecția mediului și 10 locuri la Agricultură.

La Liceul Tehnologic Nr. 1 Sighișoara – 18 locuri libere la Industrie textilă și pielărie și 8 ore la Mecanică La Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Tîrgu Mureș nu s-au ocupat 22 de locuri la Industrie textilă și pielărie.

Alte profile neatractive din județ: Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” Tîrgu Mureș – 13 locuri la

Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” nu are prea mare căutare în rândul elevilor

www.punctul.ro

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori:

Ligia VORO

Cristina VANCEA

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Colegiul Economic „Transilvania” se bucură de o frumoasă popularitate

Fabricarea produselor din lemn și 5 locuri la Producția media; Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian” Tîrgu Mureș – 16 locuri la Științe ale naturii – secția germană; Colegiul Național „Mircea Eliade” Sighișoara – 4 locuri la Filologie secția maghiară, 12 locuri la Matematică – informatică secția maghiară, 4 locuri la Științe ale Naturii secția maghiară; Colegiul Tehnic Târnăveni – 9 locuri rămase libere la Mecanică; Liceul Tehnologic „Gheorghe Șincai” Tîrgu Mureș – 19 locuri la Mecanică și 7 la Turism și alimentație; Liceul Tehnologic „Sfântul Gheorghe” Sângeorgiu de Pădure – 12 locuri la Filologie; Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tîrgu Mureș – 18 ore la Electric; Liceul Tehnologic „Vasile Netea” Deda – 18 locuri la Fabricarea produselor din lemn; Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduș – 7 locuri la Științe ale naturii, secția maghiară; Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” Târnăveni – 6 locuri libere la Filologie și 2 locuri la Științe ale naturii, secția maghiară; Liceul Teoretic „Joseph Haltrich” Sighișoara – 7 locuri la Filologie și 7 la Matematică – informatică, secția germană; Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu – 16 locuri libere la Științe al naturii.

CELE MAI „PERFORMANTE” SPECIALIZĂRI Dacă anterior v-am prezentat specializările cele mai puțin atractive, în continuare vă prezentăm un top al specializărilor ordonate după ultima medie de admitere (deci specializări unde s-a intrat cu notele cele mai mari).

Din nou se confirmă că cei mai buni elevi din județ merg la Colegiul Național „Unirea” și Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian” (de fapt, din top 100 de elevi cu notele cele mai mari, 44 au optat pentru Colegiul „Unirea”, iar 39

pentru Colegiul „Papiu”).

De o popularitate deosebită se bucură specializarea Economic de la Colegiul Economic „Transilvania”, unde toate cele 112 locuri disponibile au fost ocupate (chiar dacă nu de către cei mai buni elevi).

Colegiul „Unirea” – Matematică – informatică – ultima (cea mai mică) medie de admitere – 9,64; Colegiul „Papiu” – Matematică – informatică bilingv engleză - ultima medie de admitere – 9,38; Colegiul „Papiu” – Matematică – informatică – ultima medie de admitere - 9,36; Colegiul „Unirea” – Științe ale naturii – ultima medie de admitere - 9,23; Colegiul „Papiu” – Științe ale naturii – 8,99; Colegiul „Unirea” – Științe sociale – 8,94; Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” – Științe ale naturii – 8,75; Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” Reghin – Matematică – informatică – 8,63; Colegiul „Papiu” – Științe sociale – 8,59; Liceul „Bolyai Farkas” – Matematică – informatică – 8,44; Colegiul „Unirea” – Filologie engleză – 8,20. În top 20 cele mai „performante” specializări mai punctează liceele: „Petru Maior” Reghin, Nr. 1 Luduș, Romano-Catolic Tîrgu Mureș, „Mircea Eliade” Sighișoara,

Colegiul Economic „Transilvania” Tîrgu Mureș și „Gheorghe Marinescu” Tîrgu Mureș.

La capătul opus, se află liceele și specializările la care s-a intrat și cu note sub 5. Astfel… … TOPUL RUȘINII ARATĂ ÎN FELUL URMĂTOR: Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tîrgu Mureș – Electric – ultima medie de admitere - 2,54; Liceul Tehnologic „Traian Vuia” – Estetica și igiena corpului omenesc – ultima medie de admitere - 2,82; Liceul Tehnologic „Gheorghe Șincai” Tîrgu Mureș – Mecanică – ultima medie de admitere - 2,92; Liceul Tehnologic Nr. 1 Sighișoara – Mecanică – ultima medie de admitere - 2,93; Liceul Tehnologic Nr. 1 Sighișoara - Industrie textilă și pielărie – ultima medie de admitere - 2,98; Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu – Științe ale naturii – 3,08; Colegiul Național „Traian Săvulescu” Tîrgu Mureș – Agricultură – 3,10; Colegiul Tehnic Târnăveni – Mecanică – 3,47; Colegiul Tehnologic Nr. 1 Luduș – Științe ale naturii – 3,50; Colegiul Silvic Gurghiu – Silvicultură – 3,57.

05

SOCIAL

15 - 20 august 2016

specializări în liceele și școlile profesionale mureșene În școlile profesionale mureșene bate vântul modei S-a creat în piața muncii o anumită nevoie de meseriași calificați (mecanic auto, tâmplar, confecţioner, sudor, lăcătuş, frizer, manichiurist etc.), dar interesul elevilor și al părinților față de școlile profesionale este scăzut, fiindcă „la modă” este să ai bacalaureat și diplomă de facultate În județul Mureș, 25 de instituții școlare au pus la dispoziția elevilor locuri în școli profesionale de stat cu durata de 3 ani. Informațiile le-am obținut cu sprijinul prof. Laura Pop, inspector școlar pentru învățământ profesional și tehnic. De fapt, și pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Mureș (edums.ro) a fost postată lista posturilor libere pentru etapa a II-a de admitere în învățământul profesional.

Cele mai atractive specializări, la care s-au epuizat locurile după prima etapă de admitere, sunt ur-

logic „Domokos Kazmer” Sovata (1 loc liber din 14).

COLEGIUL AGRICOL „TRAIAN SĂVULESCU”, ATRACTIVITATE 0 Se pare că cea mai neatractivă unitate școlară și cele mai neatractive calificări profesionale sunt cele propuse de Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tîrgu Mureș, unde există două calificări profesionale, iar până în prezent nu s-a înscris nimeni: preparator produse

Doar aproximativ jumătate din locurile de la școlile profesionale s-au ocupat până în prezent

ducerea semifabricatelor pe bază de lemn - Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” Reghin (2 locuri ocupate din 28); operator în industria chimică anorganică – Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” Tîrgu Mureș (5 locuri ocupate din 28).

INTERES, ÎNCĂ, SCĂZUT…

www.punctul.ro

Puțini elevi vor o meserie....

mătoarele: ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație – Colegiul Economic „Transilvania” Tîrgu Mureș (14 locuri ocupate); mecanic auto – Liceul Tehnologic „Gheorghe Șincai” Tîrgu Mureș (au fost propuse două clase de câte 28 de elevi – una s-a ocupat complet, iar din cealaltă au rămas libere 8 locuri).

Apoi, foarte puține locuri libere au rămas și la următoarele calificări profesionale: mecanic auto – Liceul Tehnologic Nr. 1 Sighișoara (1 loc liber din 28); mecanic auto – Liceul Tehnologic „Petru Maior” Reghin (1 loc liber din 28); mecanic auto – Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduș (1 loc liber din 28); ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație – Liceul Tehnologic „Ioan Bojor” Reghin (2 locuri libere din 28); tinichigiu vopsitor auto – Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Târnăveni (3 locuri libere din 28); bucătar – Liceu Tehno-

Anul acesta este al treilea an în care elevii se pot înscrie la școala profesională direct după absolvirea școlii generale, după ce în urmă cu aproximativ 12 ani școlile profesionale au fost desființate. Între timp, s-a creat în piața muncii o anumită nevoie de meseriași calificați (mecanic auto, tâmplar, confecţioner, sudor, lăcătuş, frizer, manichiurist etc.), dar interesul elevilor și al părinților față de școlile profesionale este scăzut, fiindcă „la modă” este să ai bacalaureat și diplomă de facultate, deși statul promovează intens această formă de învățământ, oferind elevilor o bursă lunară de 200 de lei, încurajând practica profe-

din carne și pește, respectiv preparator produse din lapte.

De altfel, nici la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Târnăveni – confecționer produse textile – nu s-a înscris momentan niciun elev.

Alte calificări profesionale neatractive pentru elevi: mecanic agricol de la Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu, unde din 28 de locuri disponibile a fost ocupat doar un loc; mecanic auto – Liceul Tehnologic Dumbrăvioara (două locuri ocupate din 28); mecanic utilaje și instalații în industrieLiceul Tehnologic „Avram Iancu” Tîrgu Mureș (1 loc ocupat din 14); mecanic auto – Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tîrgu Mureș (32 locuri ocupate din 56); Liceul Tehnologic „Ioan Bojor” Reghin (2 locuri ocupate din 28); tâmplar universal – Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” Reghin (4 locuri ocupate din 28); operator la pro- Liniște

sională a elevilor direct la agenții economici, iar absolvenților oferindu-le o diplomă de meseriaș, deci posibilitate de angajare imediată.

Totuși, în ultimii doi ani s-a constatat o creștere a numărului celor interesați de învățământul profesional.

AVANTAJE Care sunt avantajele învă­ țământului profesional? În primul rând, elevii învață o meserie și primesc o diplomă de meseriaș. Apoi, ei primesc o bursă lunară de 200 de lei. Mai mult, elevii fac multă practică la diferite firme reale, învățând meseria de la profesioniști cu experiență. Acest lucru le oferă și posibilitatea de a fi cunoscuți de angajatori și de a fi, astfel, mai ușor angajați de către aceștia după absolvirea școlii profesionale. Învățământ profesional are durata de 3 ani și se desfăşoară după clasa a VIII-a, cuprinzând clasele a IX-a, a X-a și a XI-a.

„În primul an de organizare, pregătirea teoretică reprezintă aproximativ 60% în ansamblul formării oferite, în timp ce pregătirea teoretică de specialitate și pregătirea practică vor reprezenta 40%. În al doilea an de învăţământ profesional, ponderea pregătirii teoretice va scădea până la aproximativ un sfert din totalul orelor, în timp ce accentul se va pune în şi mai mare măsură pe pregătirea practică, cu o pondere de circa 74%. În anul al treilea de învăţământ profesional se va aloca de asemenea mai mult timp pregătirii practice, aproximativ 75% din totalul formării și pregătirea teoretică va avea o pondere de aproximativ 25%. Pe parcursul celor trei ani de studiu ai posibilitatea să parcurgi disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de specialitate pentru calificare profesională. Programul îţi oferă pregătire practică pentru un acces mai rapid la un loc de muncă şi, implicit, la independenţă financiară.

Finalitatea programului constă în dobândirea unui certificat de calificare profesională cu care te poţi angaja imediat după terminarea studiilor, în România sau în oricare altă țară din Uniunea Europeană.

De asemenea, în urma finalizării programului dobândeşti certificatul de absolvire a învăţământului obligatoriu, certificat care îţi permite să continui studiile în învăţământul liceal (din clasa a XI-a), unde există locuri disponibile în clase de liceu”, se arată pe site-ul alegetidrumul. ro, site dedicat învățământului profesional și tehnic din România, aflat sub oblăduirea Ministerului Educației.

Vasile DANCEA

REGHIN

15 - 20 august 2016

La Idicel se păstrează tradițiile Consiliul Local Brâncoveneşti şi Consiliul Judeţean Mureş au fost organizatorii şi gazdele celei de-a XIII-a ediţii a Festivalului Naţional de Jocuri şi Obiceiuri Populare, ce a avut loc la Idicel, duminică, 14 august, orele 13.

Oaspeţii au fost aşteptaţi cu călăreţi costumaţi în costume populare, cu pâine şi sare, la intrarea în sat, de unde au plecat împreună în paradă cu grupurile folclorice invitate până în faţa Căminului Cultural.

Aici a avut loc festivitatea de deschidere şi apoi au urcat pe scenă ansamblurile invitate, rapsozii populari şi soliştii.

Participanţii au fost încântaţi de programul oferit, iar organizatorii au promis că vor face tot posibilul pentru a se ridica la nivelul rea Culturii Ţărăneşti, Mărioara Bârsan a tradiţiei, a jocului, a cântecului local, al pordeclarat: „Şi ediţia din acest an s-a înscris în tului şi apreciez că toate formaţiile invitate şi aşteptărilor şi în 2017.

Preşedinta Asociaţiei pentru Cunoaşte- efortul nostru de promovare şi de conservare a prezente pe scena de la Idicel au răspuns aces-

Școala Muntelui

tui eveniment, aducând cu ele specificul zonei pe care o reprezintă”.

teren cu sau fără hartă, să acorde primul ajutor, să caute surse de supraviețuire – apă, adăpost, hrană. După instruirea teoretică se vor vizita pădurile din jurul Reghinului pentru a pune în practică cele învățate, pentru a obișnui echipa în mediul naturii.

Ultima etapă a programului va fi o excursie în munții Călimani, se va alege un traseu mai lung.

Participanții au nevoie de echipament personal adecvat și un cort. Vârsta minimă de participare este de 13 ani. Costul atelierului de 18 ore constă într-o donație în

IMOLA GRAMA

Lansare de carte și program artistic la Cozma Luni, 15 august, între orele 16 și 18 a avut loc lansarea de carte ,, O viaţă închinată şcolii şi familiei” de prof. Vasile Nicoară.

Prezintă Petru Ormenişan, primarul comunei, Vasile Nicoară, profesor, autorul cărţii, Vasile Conţiu, profesor, lectorul cărţii, Ioan Mircea Gudea, preot-paroh, Maria Rad Ceuşan, profesor.

După prezentarea de carte orga-

În această săptămână (1628 august), Asociaţia Inovaţie în Educaţie Eureka, organizează Școala Muntelui – atelier de orientare și tehnici de supravieţuire – în colaborare cu prof. Ioan Tothi Maksay, salvamontist acreditat.

Activitatea își propune să dezvolte spiritul de echipă, să pună la încercare voința, să depășească frica și limitele fiecărui participant.

Participanții trebuie să fie capabili de efort fizic și mental, trebuie să învețe să se descurce singuri. În cadrul programului tinerii vor învăța să se orienteze în

06

contul asociației.

PROVOCĂRI „Cei care doriţi să învăţaţi să depăşiţi barierele psihice şi fizice, cei care sunteţi dornici de aventură şi de provocări, vă aştept într-o lume de basm, să învăţăm împreună aritmetica paşilor, să ajungem să abordăm necunoscutul şi să nu ne fie teamă de noi” - spune prof.

Ioan Tothi Maksay, pe pagina sa de facebook.

IMOLA GRAMA

nizatorii au pregătit un program artistic în cadrul căruia reghinenii sunt invitaţi la Jocuri populare - dansatori de ieri şi de azi; Solişti vocali – Ana Nicoara, Vasile Nicuşan, Roxana Varodi, Ioana Romanti, Alin Pop, Larisa Cotoi; Taraf tradiţional – prof. Ioan Conţiu.

Evenimentul va avea loc la Căminul Cultural din sat.

IMOLA GRAMA

07

LUDUȘ

15 - 20 august 2016

În luna iunie 2016, Primăria orașului Luduș a primit o adresă prin care SCA Cecilia Popa și Asociații, firma care reprezintă expropriatorul în temeiul contractului încheiat cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), solicită aprobarea pentru folosirea unei suprafețe de teren necesară construirii unei porțiuni din „Autostrada Brașov – Tîrgu Mureș - ClujNapoca – Oradea”, Tronsonul 2 A. Schimbare de proprietar În fond, pentru realizarea importantei și mult-așteptatei investiții era nevoie ca printr-o Hotărâre a Consiliului local să se aprobe trecerea din domeniul public al orașului Luduș, în domeniul public al Statului Român și în administrarea Ministerului Transportului a suprafeței de 355 m.p. de teren situat în cartierul Gheja. În acest caz, Executivul primăriei s-a conformat în funcție de art. 28, alin. (1) din Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local care spune că: „Bunurile imobile, proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care sunt

Punctul pe i.

Ludușul contribuie la autostradă

Schița tarlalei

afectate de lucrările de utilitate publică trec, în condițiile legii, în proprietatea publică a Statului și în administrarea reprezentanților exproprietatorilor în termen de 30 de zile de la înființarea unității administrativ-teritoriale”.

Deci, unde-i lege nu-i tocmeală!

Primăria orașului Luduș s-a conformat și potrivit HCL nr. 102/2014 a identificat suprafața de teren solicitată care se află în Tarlaua 35, parcela cadastra-

lă 2201 în suprafață de 355 m.p.

Proiectul de Hotărâre al Consiliului local a fost inițiat de primarul Cristian Moldovan pe baza referatului întocmit de Anca Năsăudean, șef Serviciu „Investiții, Achiziții, Domeniu Public” și a fost avizat de Comisiile de specialitate a Legislativului local. Supus votului în plen, proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

Ioan A. BORGOVAN

www.punctul.ro

Școală pentru toți defavorizații La începutul săptămânii trecute a avut loc la Primăria orașului Luduș o întâlnire de lucru la care au participat directorii de școli gimnaziale Alina Budușan și Adrian Banea, șeful Centrului de zi Filantropia, preotul Constantin Savu, primarul Cristian Moldovan și echipa sa din primărie: Daniel Șofron, Anca Năsăudean, Claudia Vereș, Paul Precup și Ioan Cristian Murșa într-o dezbatere organizată de Liviu Botezan. Au fost prezenți la discuții Maria Lepădat – coordonator programe ROMACT Nord – Centru România, programe cu finanțare nerambursabilă; Florin Marin de la Centrul de resurse pentru romi, coordonator al programului FAER – România care se derulează prin Centrul de zi condus de preotul Constantin Savu și Claudia Macaria – coordonator de proiecte la Centrul de zi al comunităților de romi din Cluj-Napoca.

românești în care trăiește o majoritate de persoane cu mari dificultăți materiale. Este îngrijorător faptul că acest fenomen se manifestă nu numai în mediul rural, dar și în orașe cu pretenții, acolo unde există mai multe posibilități de încadrare în producție.

Programul „Școala pentru toți” implementat în prima fază la Tîrnăveni și Sighișoara se ocupă de copiii romi sau de alte etnii care în felul acesta sunt atrași spre școală spre o educație care să le dea o altă șansă în viață. Și la Luduș, la Școala Gimnazială nr. 1 sunt condiții bune pentru începerea unui asemenea program, idee acceptată de primarul Cristian Moldovan

A DOUA ȘANSĂ PENTRU ELEVI Se cunoaște realitatea tristă că flagelul analfabetismului se răspândește cu repeziciune în comunitățile Dialog Primărie – ONG

la fel cum a acceptat și cofinanțarea proiectului de la Centrul de zi Filantropia al preotului Savu. Programul „A doua șansă pentru elevi” este binevenit, a spus Daniel Șofron care agreează orice proiect benefic oamenilor din oraș.

Cristian Moldovan a propus și organizarea unor cursuri de calificare pentru persoanele cu studii puține, afirmând că în oraș este nevoie de mulți muncitori, chiar fără școală, dar că nu există bunăvoință din partea celor care se mulțumesc cu puțin. Poate că ar fi nevoie de o bursă a locurilor de muncă și atunci s-ar vedea realitatea în ceea ce privește forța de muncă din oraș.

Ioan A. BORGOVAN

RETIFICARE DE BUGET. În prima ședință ordinară a Consiliului local, Anca Năsăudean, șefa Serviciului „IADP” din cadrul primăriei Luduș a propus alocarea sumei de 300000 lei pentru trimestrul II al anului 2017, din alocarea bugetară de 550000 lei având în vedere că prin HCL nr. 79/24 mai 2016 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Modernizare strada 1 Mai”. La fel, în aceleași condiții, a propus alocarea sumei de 320000 lei pentru trimestrul II 2017 pentru obiectivul de investiții „Modernizare strada Mureșului și strada Crângului”. Ambele propuneri au fost aprobate de Consiliul local în unanimitate.

PRECIZĂRI. După publicarea articolului „Datoriile, mai periculoase decât seceta” din nr. 590, ing. Gelu Oaneș șeful Sucursalei Luduș a SC AQUASERV SA face câteva precizări cuprinse în somația de plată, o încercare de soluționare amiabilă a litigiului ivit în cazul unor datorii de plată a serviciilor furnizate de AQUASERV. În caz de neplată, în conformitate cu prevederile art. 4 lit. D din OANPC nr. 92/2007, oricând după a cincisprezecea zi după primirea somației se poate sista furnizarea apei potabile. În acest caz, AQUASERV este pusă în situația de a acționa datornicul în judecată, plata cheltuielilor de judecată rămânând în sarcina datornicului. Somația trimisă reprezintă o încercare de soluționare amiabilă a litigiului conform art. 720 Cod de procedură civilă. Rebranșarea imobilului la rețeaua de distribuție a apei potabile, implică pe lângă achitarea tuturor obligațiilor de plată la zi (facturi și penalități) și achitarea taxei de rebranșare, care poate fi în funcție de de modalitatea de sistare: În valoare de 310 lei, în cazul sistării prin demontarea contorului; În valoare de 3000 lei, în cazul tăierii branșamentului din stradă. Aceasta, în cazul în care proprietarul nu permite accesul la contor. Dar, cea mai bună soluție este eșalonarea datoriei și plata unor rate lunare acum, vara când alte utilități cum ar fi gazul metan și electricitatea sunt mai mici.

COMISIE. În ședința ordinară a Consiliului local din luna iulie un proiect de hotărâre a propus consilierilor locali modificarea unei hotărâri prin care a fost constituită Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism. Ca membri de drept în Comisie sunt: Cristian Moldovan – primarul orașului, președinte; Răzvan Vălean – arhitectul șef al orașului; Anca Năsăudean - șeful Serviciului „IADP”; Ioan Coman – referent la „IADP”; Anisia Vălean – referent „IADP”, toți având calitatea de membru. Pentru cele două locuri de membru în Comisie din partea Consiliului local au fost propuși trei consilieri locali: Szekely Zoltan, Tiberiu Orban și Adrian Deteșan, acesta propus de Paula Stîna. Szekely Zoltan cu 15 voturi pentru și Tiberiu Orban cu 12 voturi pentru și trei abțineri au fost incluși în comisie. Comisia își desfășoară activitatea în baza prevederilor legale în domeniu și a regulamentului aprobat prin HCL nr. 202/2009, în forma sa actualizată și care este anexată proiectului de hotărâre.

SPORT

15 - 20 august 2016

Parada Baloanelor, 23 – 25 septembrie 2016!

Norbert Trandafir a ratat calificarea în finala probei de 50 de metri liber

08

Sportivul din România s-a clasat pe locul 7 în prima semifinală, iar ca timp a ieșit, după cea de-a doua semifinală, pe locul al 14-lea din 16. Numai primii opt sportivi merg mai departe.

Proba a fost câștigată de Florent Manaudou, din Franța, care a înotat cei 50 de metri în 21.32 secunde. Norbert Trandafir a fost cronometrat cu 21.99 secunde, un timp mai bun decât în calificări, când a avut 22.10. Înotătorii care s-au calificat în finală sunt din Ucraina, SUA (doi), Marea Britanie, Brazilia, Lituania și Africa de Sud. Norbert Trandafir a fost la 19 sutimi de secundă de ultimul înotător calificat, sportivul sud-african Brad Tandy, care a înotat cei 50 de metri în 21.80 secunde. www.punctul.ro

A XI-a ediţie a evenimentul sportiv recunoscut deja internaţional, Parada Baloanelor cu Aer Cald, va fi organizat şi în acest an. Evenimentul va începe în data de 23 septembrie, vineri, şi se va încheia duminică 25 septembrie. Şi în acest an sunt aşteptate mai multe echipaje din ţară şi din străinătate.

PROGRAM Vineri, 23 septembrie : 0600 – 0700 – Şedinţă tehnică 0700 – 0900 – Zbor liber cu baloane 1700 – 1800 – Şedinţă tehnică 1800 – 2000 – Zbor liber şi ancorat 2000 – Ceremonia de iniţiere

Sâmbătă, 24 septembrie : 0600 – 0700 – Şedinţă tehnică 0700 – 0900 – Zbor liber cu baloane 1000 – 1600 – Zbor cu deltaplane,

parapante cu motor 00 00 17 – 18 – Şedinţă tehnică 1800 – 2000 – Zbor liber şi ancorat 2000 – Ceremonia de iniţiere Duminică, 25 septembrie : 0600 – 0700 – Şedinţă tehnică 0700 – 0900 – Zbor liber cu baloane 1000 – 1600 – Zbor cu deltaplane,

parapante cu motor 00 00 17 – 18 – Şedinţă tehnică 1800 – 2000 – Zbor liber şi ancorat 2000 – Ceremonia de iniţiere Cristina VANCEA

MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ ROMÂNIA – Mureş – Tîrgu Mureş, 540026 Victoriei ROMÂNIA – Mureş – Tîrgu Mureş, 540026 PiaţaPiaţa Victoriei nr. 3 nr. 3 telefon: 00-40-265-268.330; fax: 00-40-265-266.963 telefon: 00-40-265-268.330; fax: 00-40-265-266.963 e-mail: primaria@tirgumures.ro; www.tirgumures.ro, e-mail: primaria@tirgumures.ro; www.tirgumures.ro, Direcția Comunicare, Proiecte cu Finanțare Internațională și Resurse Umane Direcția Comunicare, Proiecte cu Finanțare Internațională și Resurse Umane

Drept la replică

Drept la replică

Ca urmare a articolului, NESEMNAT, publicat de ziarul Punctul, pe siteul oficial, www.punctul.ro în data de 10.08.2016, cu titlul ”Artă bancară”, Biroul

Ca urmare a articolului, NESEMNAT, publicat de ziarul Punctul, pe siteul

de presă al primăriei solicită în baza legii, acordarea prezentului drept la replică:

oficial, www.punctul.ro în data de 10.08.2016, cu titlul ”Artă bancară”, Biroul

de presă al primăriei solicită publicat în baza legii, prezentuluifără dreptalafireplică: Considerăm că articolul esteacordarea unul tendențios, asumat de către

niciun

redactor.

Totodată,

în

cauză,

s-a

omis

contactarea

reprezentanților Primăriei municipiului Mureș a-și exprima Considerăm că articolul publicat este unul Tîrgu tendențios, fărăpentru a fi asumat de punctul de vedere. Pentru corecta informare a cititorilor dumneavoastră,

către niciun redactor. Totodată, în cauză, s-a omis contactarea

precizăm că lucrările în Parcul ”Mihai Eminescu” NU sunt finalizate. Ca

reprezentanților Primăriei municipiului Tîrgu Mureș pentru a-și exprima

urmare a numeroaselor acte de vandalism din parcuri, menționăm că

punctul vedere. respective Pentru corecta a cititorilor dumneavoastră, structuradebăncilor este deinformare lemn, special tratat (structură rigidă), iar precizăm lucrăriledeînodihnă, Parcul pe ”Mihai finalizate.jardiniere Ca în spatelecălocului acea Eminescu” prelungireNU vorsunt fi montate pentru flori.

Partea din față este prevăzută cu treaptă, carecăse va urmare a numeroaselor acte adebăncii, vandalism din parcuri, menționăm realiza din material identic cu soclul băncii (piatră). În consecință, sugerăm

structura băncilor respective este de lemn, special tratat (structură rigidă), iar

conducerii ziarului/redactorilor să contacteze reprezentanții Biroului de presă

în spatele locului de odihnă, pe acea prelungire vor fi montate jardiniere

ori de câte ori au vreo nelămurire legată de lucrările/activitățile efectuate de

pentru flori.

Partea din în fațăvederea a băncii, prevăzută cu treaptă, care sepublice. va Primăria Tîrgu Mureș, uneieste informări pertinente a opiniei realiza din material identic cu soclul băncii (piatră). În consecință, sugerăm

BiroulBiroului de presădealpresă primăriei conducerii ziarului/redactorilor să contacteze reprezentanții

ori de câte ori au vreo nelămurire legată de lucrările/activitățile efectuate de Primăria Tîrgu Mureș, în vederea unei informări pertinente a opiniei publice.

Biroul de presă al primăriei

09

SOCIAL

15 - 20 august 2016

Înmatriculările de autoturisme au crescut

www.punctul.ro

Înmatriculările de autoturisme au crescut în România cu 19,2%, în intervalul ianuarie - iunie 2016, până la 175.317 unități, de la 147.139 unități, raportate în primele șase luni din 2015, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri.

Conform statisticii, pe segmentul total de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, se consemnează o creștere a înmatriculărilor noi de 4,9%, la 180.275 de unități.

Potrivit datelor INS, în trimestrul doi din acest an față de trimestrul anterior, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 4,9%, iar înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru

transportul mărfurilor cu 2,1%. Comparativ cu trimestrul doi din 2015, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 13,8% iar înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor s-au majorat cu 14,6%.

Statistica DRPCIV relevă faptul că parcul auto național din România însuma, la sfârșitul anului 2015, aproximativ 6,6 milioane de unități, în creștere cu 5,27% față de perioada similară a anului precedent, când număra 6,27 milioane de exemplare.

Din totalul vehiculelor care circulau pe drumurile naționale la finele anului trecut, aproximativ 5,15 milioane de unități

erau încadrate în categoria autoturismelor, în creștere cu 5,04%, comparativ cu anul 2014, când erau raportate 4,9 milioane de autoturisme.

La nivelul Bucureștiului erau înregistrate, la finele anului trecut, 1,19 milioane de autovehicule, dintre care 956.664 unități consemnate la categoria autoturisme.

La capitolul uzură, circa 2,56 milioane de mașini aveau o vechime mai mare de 12 ani, în scădere cu 12,31%, în comparație cu aceeași perioadă din anul 2014. De asemenea, aproximativ 1,89 de milioane de vehicule cuprinse în parcul auto național erau încadrate la o vechime cuprinsă între 6-10 ani, în timp

ce 1,76 milioane de unități aveau un grad de uzură între 11-15 ani. În același timp, aproximativ 1,20 milioane de mașini erau mai vechi de 20 de ani.

Datele DRPCIV relevă faptul că, din totalul celor 5,15 milioane de autoturisme înmatriculate în România, 302.054 de exemplare se încadrau la o vechime de 0-2 ani, mai multe cu 52,7% față de datele publicate la finalul anului 2014, când erau consemnate 197.741 de unități. În plus, la nivel general, 3,48 milioane de români au preferat mașinile Diesel, iar 2,76 milioane pe cele pe benzină. www.punctul.ro

SIGHIȘOARA

15 - 20 august 2016

10

ProEtnica va reuni la Sighişoara sute de reprezentanţi ai minorităţilor Cel mai mare festival interetnic din România, care va reuşi la ediţia din acest an să reunească reprezentanţi ai tuturor minorităţilor recunoscute din ţară, va începe la mijlocul acestei luni la Sighişoara.

Festivalul ProEtnica se desfăşoară anul acesta, pentru prima dată în cele 14 ediţii organizate până acum, sub patronajul Preşedinţiei României. „Festivalul se va desfăşura sub înaltul patronaj al preşedintelui României. Este pentru prima dată când am obţinut acest patronaj, dar până acum nici nu am cerut (...) ProEtnica nu este un festival comercial, nu este un festival politic, este un festival civic, în sensul că participă 20 de organizaţii ale minorităţilor din România. Avem peste 600 de manifestanţi din toate colţurile ţării”, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Volker Reiter, organizatorul evenimentului.

Programul reuneşte evenimente culturale care vor fi susţinute de cele 19 organizaţii ale minorităţilor, precum şi de alte organizaţii etno-culturale din ţară, dar şi concerte, dezba-

teri pe tema multiculturalităţii şi chiar şi filme. În total, vor avea loc 62 de manifestări pe scena din Piaţa Cetăţii, iar în Piaţa Muzeului şi strada Muzeului vor fi amenajate standuri meşteşugăreşti şi de prezentare a comunităţilor etnice. În Sala Mică a Primăriei municipiului Sighişoara vor fi susţinute 8 prelegeri, conferinţe şi mese rotunde despre etnii şi convieţuire intelectuală şi interreligioasă. De asemenea, la Centrul Naţional de Informare Turistică şase artişti, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, vor realiza o expoziţie de artă contemporană.

Ca o noutate, în programul ediţiei de anul acesta a fost inclusă o secţiune de film care cuprinde trei documentare ce vor dezbate di-

Mariana GORCZYCA, secretar interimar în Comitetul de Conducere al PEN Club România PEN Club România este o asociație de scriitori creată în 1990 în jurul ideilor nobile și umaniste promovate de organizația mondială PEN International. Aceasta este cea mai veche și mai mare organizație mondială a scriitorilor, creată în 1921 după Primul război mondial, cu țelul de a întări comunicarea în vederea păcii dintre mânuitorii condeiului din toate țările, cu dorința de a-i susține în lupta lor pentru libertatea cuvântului și pentru drepturile universale ale omului, dar și cu scopul de a-i proteja fizic, juridic și moral pe scriitori împotriva cenzurii, închisorii sau execuției fizice de către regimuri politice tiranice. Creat de poeta

Ana Blandiana în 1990, PEN Club România întrunește în jur de o sută de scriitori români cunoscuți, între care figurează nume importante ale culturii românești actuale.

Mariana GORCZYCA, profesor și prozator, organizatoare a Turnirului Scriitorilor de la Sighișoara.

ferite aspecte specifice domeniului festivalului ProEtnica. În total, la festival vor participa 600 de reprezentanţi ai minorităţilor din România, însă evenimentele organizate atrag în fiecare an mii de turişti.

Din programul festivalului nu lipsesc concertele care vor fi susţinute de formaţii din ţară, dar şi din străinătate cum ar fi Semnal M, Bucharest Klezmer Band sau Koszika & the Hotshots, dar şi interpreţi de muzică folk - Mircea Vintilă, Dinu Olăraşu şi Puiu Ivaniţchi.

Festivalul, care necesită un buget de aproximativ 200.000 de lei, este finanţat de Ministerul Culturii şi de municipiul Sighişoara

şi este organizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti, al Prefecturii, Consiliului Judeţean Mureş şi al Departamentului pentru relaţii Interetnice al Guvernului. „Prefectura Mureş a a încheiat un acord de parteneriat cu asociaţia Centrul Educaţional pentru Tineret din Sighişoara în vederea promovării acestui interesant festival, care contribuie nu doar la ridicarea imaginii municipiului, ci şi a întregului judeţ. Obiectivele principale ale festivalului sunt generoase şi într-adevăr oferă o adevărată ‚agoră’ pentru exprimarea unor identităţi etno-culturale din România. Noi considerăm că, pentru a se dezvolta, judeţul Mureş are nevoie de realizarea unui climat de toleranţă şi de dialog”, a declarat şi subprefectul judeţului Mureş, Nagy Zsigmond.

Festivalul se va desfăşura în perioada 1821 august, organizatorii preconizând participarea a 15.000 de persoane. Evenimentul este organizat de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara. www.punctul.ro

11

TÂRNĂVENI

15 - 20 august 2016

A cincea ediţie a Trofeului „Fotbal la Infinit” În perioada august-septembrie 2016 se va desfășura la Tîrnăveni cea de-a 5-a ediție a Trofeului „Fotbal la Infinit”. Turneul este organizat de CS Infinity, în colaborare cu Primăria municipiului Târnăveni și Asociația Județeană de Fotbal Mureș.

Toate jocurile se vor disputa pe stadionul CHIMICA. Participanții vor fi recompensați cu cupe, medalii și diplome (locurile 1,2,3), dar și premii individuale!

Turneul se va desfășura la următoarele categorii de vârstă: Sâmbătă, 20 august U 13 2004 2X25 8+1 65X45 Duminică, 21 august U 9 2008 2X15 5+1 40X20 Sâmbătă, 27 august U 12 2005 2X25 8+1 65X45 Sâmbătă, 03 septembrie U 11 2006 2X20 7+1 60X40 Sâmbătă, 10 septembrie Mircea BARBU U 10 2007 2X20 7+1 60X40

S-a adoptat Regulamentul de organizare și funcționare al Cantinei de ajutor Social Consiliul Local al municipiului Tîrnăveni a aprobat proiectul de hotărâre privind Regulamentul de organizare și funcționare al Cantinei de ajutor Social.

Cantina de ajutor social prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situații economico-sociale sau medicale speciale.

Beneficiarii serviciilor sociale acordate în Cantina de ajutor Social sunt: copiii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținerea acelor familii al căror venit net mediu lunar pe o persoană în întreținere este sub nivelul venitului mediu net lunar, pentru o persoană singură, luat în

care temporar, nu realizează venituri. Cantina de Ajutor Social are sediul pe strada Piața Trandafirilor Nr.10.

Serviciile sociale la Cantina de Ajutor Social se acordă la cererea scrisă a solicitantului adresată Primăriei Municipiului Târnăveni, însoțită de următoarele documente: copii acte de identitate, adeverință de venit, adeverințe pentru percalcul la stabilirea ajutorului social. soanele care realizează venituri din De asemenea, pot beneficia activități independente sau agricole.

Scopul Serviciului social Cantipensionarii, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare și sunt nă de Ajutor Social este prepararea izolate social, nu au susținători le- și distribuirea hranei beneficiarilor gali, sunt lipsite de venituri, invalizii aflați în situație de dificultate. În perioada 19-21 august Mircea BARBU sunt programate Zilele muniși bolnavii cronici, orice persoană, cipiului Târnăveni și Festivalul internațional „Folk friends Together”.

Pe scena festivalului vor Stațiile de transport public local vor fi amplasate, după cum urmează: urca interpreții de folclor Nelu Piața Primăriei, Centru „Cramă” Șopterean și Mihai Petreuș. Orga- partea din spate, Centru Complex nizatorul festivalului „Folk frien„Venus”, Colegiul Tehnic, Policlini- ds„ este Ansamblul folcloric „Junii că, Policlinică - Bloc C 103, Zorilor, Târnavei” în parteneriat cu ConBariera „1 Decembrie 1918”- Can- siliul Județean Mureș. ton CFRStrada „1 Decembrie 1918” Sărbătoarea orașului va fi este de 3.200 de lei/ stație fără TVA, („Triumf”), Strada „1 Decembrie deschisă, vineri 19 august, de o paradă „FOLK FRIENDS – TOrespectiv o valoare totală estimată la 1918”.

Mircea BARBU GETHER” a portului popular și 32.000 de lei fără TVA. un spectacol prezentat de: JUNII TÂRNAVEI, JUNII TÂRNAVEI grupa mică, Ans. AMIS SANS FRONTIERES, Ans. ROMANES, Ans. KOKENYES, Ans. BULGARANI, Grup Vocal – ANIMO, Ans. RAHOVCHE, JUNII TÂRNAVEI grupa a III-a.

Duminică, 21 august, în a treia zi de festival, va continua prezentarea de jocuri și cântece populare românești, bulgărești, maghiare, țigănești, franțuzești, moldovenești, prin intermediul ansamblurilor participante la festival.

Stații publice de transport acoperite la Târnăveni

www.punctul.ro

Consiliul Local al municipiului Târnăveni întrunit în ședință ordinară a aprobat proiectul privind amenajarea/amplasarea a 10 spații de staționare, stații publice de transport public local de călători în municipiul Târnăveni.

Este vorba despre 10 spații de staționare acoperite și dotate cu bănci și/sau scaune de minim 5 locuri.

Valoarea estimată a investițiilor

„Folk friends Together”, una dintre surprizele Zilelor municipiului

Pe scenă vor urca: „JUNII TÂRNAVEI” – (gr. mică), „ROMANES” – Dans țigănesc, „KOKENYES” – Dans popular maghiar, „JUNII TÂRNAVEI” – (gr. I), „BULGARANI” – dans popular bulgar, „JUNII TÂRNAVEI” – (gr. II), „AMIS SANS FRONTIERES”- Dans francez, „ANIMO” – Cântece Republica Moldova, „RAHOVCHE” – dans popular bulgar, „DOR TEIUSAN” – dans popular, ANDRADA POPA – Artist-Cantece populare, „JUNII TARNAVEI” – (gr.

II), „KOKENYES” – dans popular maghiar, „BULGARANI” – dans popular bulgar, „JUNII TARNAVEI” – (gr. III), „AMIS SANS FRONTIERES” – Dans francez, „ANIMO” – Cântece Republica Moldova, „DOR TEIUȘAN” – dans popular, MIHAI PETREUȘ – Artist - Cântece populare, „RAHOVCHE” – dans popular bulgar, „ROMÂNAȘUL” – Dans popular, NELU ȘOPTEREAN – Artist -Cântece populare, „JUNII TARNAVEI” – (gr. III).

Festivalul se va încheia cu focuri de artificii la ora 22:00.

Mircea BARBU

HARGHITA

15 - 20 august 2016

Film de promovare în Brazilia a unui sat românesc...

Un film de promovare în Brazilia a satului Voşlăbeni, realizat de un ghid turistic din Harghita şi de o actriţă braziliană, a fost lansat oficial vineri, cu prilejul începerii Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro.

Corneliu Ţepeluş este originar din satul harghitean Voşlăbeni, sau Voşlobeni, cum îi spun localnicii, a trăit mult timp în Canada şi SUA, iar de câţiva ani este instructor de schi în timpul iernii şi ghid turistic pe timp de vară. Iubitor al locurilor natale, Corneliu a adus în Harghita turişti din toată lumea şi a promovat tot timpul frumuseţile zonei, cultura şi tradiţiile de aici.

JAQUELINE NOVAK, IMPRESIONATĂ DE TRANSILVANIA Pe actriţa braziliană Jaqueline Novak, din oraşul Curitiba, a întâlnit-o anul trecut, în Poiana Braşov, la schi, şi a aflat că este impresionată de Transilvania, de mitul lui Dracula, de legendele locului sau de castele din zonă.

Harghiteanul i-a prezentat tinerei actriţei o parte a atracţiilor turistice din Transilvania şi pentru că i-au plăcut foarte mult Jaqueline a revenit în primăvara acestui an pentru a descoperi locuri, oameni, tradiţii, poveşti.

Aşa s-a născut ideea de a realiza un film de promovare în Brazilia a satului Voşlăbeni, unde s-a născut Corneliu şi care a fascinat-o pe Jaqueline din primul moment. ÎMBRĂCATĂ ÎNTR-O IE ROMÂNEASCĂ... ... Jaqueline prezintă în limba portugheză locurile reprezentative din sat, de la

biserica ctitorită în 1864, până la fântâna din localitate, care este considerată şi vatra satului, dar şi frumuseţile naturale ale zonei.

Actriţa braziliană l-a cunoscut şi pe primarul din localitate, Mihai Tinca, edilul fiind de părere că ideea promovării comunei este una foarte bună pentru că, astfel, turiştii pot afla mai multe despre această zonă. „Mi se pare o idee bună dacă suntem promovaţi şi sper să aibă şi efect şi ar fi bine să vină şi turişti brazilieni în Voşlobeni. Sperăm să ne mai cunoască lumea şi să ştie că existăm şi unde existăm”, a declarat primarul comunei Voşlăbeni, Mihai Tinca.

Jaqueline a vorbit cu bătrânii din sat despre obiceiurile locului şi a fost şi oaspetele unei stâne din localitate, unde a fost răsfăţată cu bucate tradiţionale, respectiv bulz, tocană de miel sau caş proaspăt. Ultimele cadre din film îi arată pe Jaqueline şi Corneliu ciocnind un pahar de palincă, în curtea casei părinteşti a harghiteanului.

Filmul este subtitrat în limba română, a fost regizat de Corneliu Ţepeluş şi a fost re-

12

El mai spune că secvenţe din film au fost deja prezentate de Jaqueline Novak la compania sa de teatru din Curitiba şi la mai multe festivaluri şi a fost foarte bine primit.

Corneliu Ţepeluş şi-a exprimat speranţa că turiştii brazilieni vor fi interesaţi, în urma vizionării filmului, să viziteze ţara noastră. „Jaqueline spunea că brazilienii sunt foarte interesaţi de alte culturi, pentru că sunt foarte departe de Europa şi au un foarte mare interes pentru Europa şi pentru zone neexploatate. (...) Ea a spus că sunt foarte impresionaţi de ce a arătat până acum şi povestea e populară şi acolo”, a spus Corneliu Ţepeluş.

Ghidul turistic din Voşlăbeni a subliniat că atât Jaqueline, cât şi turiştii din întreaga alizat cu ajutorul unor tineri din Voşlăbeni, lume cu care a intrat în contact rămân imavând buget zero, şi urmează să fie distribuit presionaţi de ceea ce văd în ţara noastră. „La început vin sceptici şi după ce văd ce gratuit pe Internet şi pe reţelele media.

Intitulat ‚O zi în Transilvania’, filmul e aici rămân extrem de impresionaţi. Pentru este unul pilot, întrucât cei doi doresc să re- că noi putem să cucerim lumea prin cultură, alizeze, în viitor, un film de promovare în prin tradiţii, e ceva special la noi. Aşa spunea Brazilia a zonei turistice Transilvania. şi Jacqueline şi toţi cei care vin de afară, că „Voşlăbeni este primul sat din România este o energie magică în România”, a mai afircare va fi promovat oficial în Brazilia. Este mat Corneliu Ţepeluş. un film pilot, care face parte dintr-un proiect TURIŞTII STRĂINI, SURPRINŞI mai mare, pe care dorim să-l realizăm, ori în DE ATRACŢIILE ZONEI toamnă, ori anul viitor, despre Transilvania, tradiţiile româneşti, portul popular, istorie, legende, tot ce ţine de România, de Transilvania. (...)Filmul este făcut pentru Internet Referitor la judeţul Harghita, turiştii şi vor fi difuzate şi secvenţe la diferite tele- străini spun că sunt surprinşi de atracţiile viziuni, dar este destinat cu precădere pentru zonei, de calmul oamenilor, de bucătăria roInternet, ca să vedem care e reacţia celor din mânească şi ungurească, de apele minerale, Brazilia pentru proiectul mare, de promovare dar şi de zonele izolate, de o frumuseţe ieşită a Transilvaniei”, a declarat pentru AGER- din comun.

PRES Corneliu Ţepeluş. Acesta a explicat că Comuna Voşlăbeni, formată din satul filmul a fost lansat vineri, 5 august, întrucât Voşlăbeni şi localitatea Izvoru Mureşului, este ziua de începere a Jocurilor Olimpice de are aproximativ 2.000 de locuitori, din care la Rio de Janeiro.

35 la sută sunt maghiari, iar restul români.

Ajutor de şomaj pentru absolvenți

Aproximativ 900 de absolvenţi din Harghita urmează să primească ajutor de şomaj, ei înregistrându-se în perioada legală la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM).

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că s-au înscris 899 de absolvenţi ai promoţiei 2016, indiferent că sunt absolvenţi de liceu, şcoli profesionale sau chiar de facultate.

Datele statistice arată că numărul este aproximativ la fel ca cel de anul trecut, dar mai redus decât cel din 2014, când circa 1.300 de absolvenţi s-au înregistrat pentru a primi ajutor de şomaj.

„Pe de o parte, a crescut puţin rata de promovabilitate la Bacalaureat şi probabil că numărul de persoane care doresc să-şi continue studiile la facultate este mai mare decât acum 2 ani. Pe de altă parte, şi noi ne-am luat mai multe măsuri de precauţie, pentru a preveni debitele la fondul de şomaj, în sensul în care am atenţionat mai des potenţialii beneficiari că, în cazul în care ei sunt deja admişi la o formă superioară de învăţământ, nu vor putea beneficia de indemnizaţie de şomaj, deoarece este o condiţie care exclude de la acest drept, motiv pentru care unii nu s-au mai prezentat”, a explicat şeful AJOFM Harghita.

Acesta a adăugat că existau absolvenţi care

erau admişi la facultate. dar veneau să primească ajutor de şomaj. „Erau admişi la facultate şi veneau să ia şomaj, nedeclarând acest lucru, pentru că nu există mijloace administrative de a verifica partea de admitere. Puteam verifica dacă începeau o formă de învăţământ în cursul lunii octombrie”, a spus Tiberiu Pănescu.

Indemnizaţia de şomaj de care beneficiază tinerii este de 250 de lei pe lună şi se acordă timp de şase luni. Începând de miercuri, ei se pot prezenta la sediile AJOFM pentru punerea în plată, fiind rugaţi să se programeze online, pe site-ul instituţiei, pentru a nu aştepta un timp îndelungat până să le vină rândul. „Pentru cei care se prezintă pentru punerea în plată, facem apel din nou, din cauza faptului că avem mulţi clienţi, să îşi facă programe online pe site-ul agenţiei, dând click pe butonul ‚programare

şomeri’, pentru a evita să aştepte prea mult timp ca să le vină rândul. Vorbim de absolvenţi care, dacă au terminat liceu, au dat examene de competenţe informatice şi este clar că au competenţe să intre pe un site şi să completeze trei câmpuri”, a spus Tiberiu Pănescu.

De asemenea, în premieră, absolvenţii trebuie să completeze online un chestionar de interese, tip „holland”, prin care se va realiza o evaluare, astfel încât să li se poată oferi servicii în funcţie de ceea ce îi interesează mai mult. „Încercăm să stabilim nişte tipologii, în funcţie de ce anume îi interesează pe ei, în aşa fel încât, ulterior, să le putem face o evaluare şi să le putem oferi nişte servicii, pe cât posibil, în concordanţă şi cu interesele lor dar, bineînţeles, şi luând în considerare realităţile pieţei muncii. Acest chestionar este disponibil la nivel naţional, orice absolvent va completa acest chestionar, utilizând aceeaşi aplicaţie”, a conchis Tiberiu Pănescu.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

13

HARGHITA

15 - 20 august 2016

Aproape 2.800 de proiecte, selectate în PNDR 2007-2014 Aproape 2800 de proiecte au fost selectate din Harghita în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2014, valoarea acestora depăşind 160 milioane de euro, ceea ce situează judeţul pe locul II în Regiunea Centru.

Potrivit datelor furnizate de directorul Oficiului Judeţean de Finanţare a Investiţiilor Rurale (OJFIR) Harghita, dr. Ioan Hîrb, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală care s-a încheiat au fost selectate 2791 de proiecte, în valoare de 162,3 milioane de euro, judeţul clasându-se pe locul doi în Regiunea Centru, după Alba. Harghita se situează în faţa unor judeţe mult mai mari, cum ar fi Mureş, Sibiu sau Braşov.

Datele statistice mai arată că în 2015, în ultimul an al PNDR 2007-2014, s-au plătit peste 30 de milioane de euro pentru proiectele din Harghita, ceea ce a clasat judeţul pe primul loc din acest punct de vedere.

Harghitenii au depus şi câştigat proiecte pe toate măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, de la investiţii în exploataţii agricole, construcţia de pensiuni sau diverse ateliere, până la susţinerea tinerilor fermieri, procesarea produselor agricole sau prima împădurire a terenurilor.

Mii de credincioși, la hramul „Mănăstirii românilor de pretutindeni” Reprezentanţi ai românilor din comunităţile istorice şi din diaspora, alături de aproximativ 1.500 de credincioşi au participat, luni, la hramul mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mănăstirea românilor de pretutindeni.

Liturghia prilejuită de marea sărbătoare a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovişteanu şi de episcopul Gurie, al Devei şi Hunedoarei.

Reprezentanţii românilor din comunităţile istorice, care vor fi prezenţi la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, s-au declarat bucuroşi şi emoţionaţi că participă la o sărbătoare atât de importantă şi au mărturisit că la Izvoru Mureşului se simt acasă. „Am fost de multe ori la mănăstire, dar niciodată nu am fost la o sărbătoare mare precum cea de astăzi şi văzând atât de mulţi români din zonă şi noi, românii veniţi din mai multe ţări din jurul României, nu pot să vă explic ce emoţie simt”, a declarat Daniel Magdu, reprezentantul comunităţii românilor din Voivodina, Serbia.

La rândul său, Predrag Balaşevici, din Valea Timocului, Serbia, a afirmat că bucuria participării la liturghie, alături de un număr mare de români, este cu atât mai mare cu cât românilor din Serbia de Răsărit li s-a interzis, decenii întregi, construirea de biserici şi oficierea de slujbe în limba română. Şi Ivo Gheorghiev, din Bulgaria, a spus că la

Izvoru Mureşului şi-a regăsit „liniştea sufletească şi spirituală” şi şi-a exprimat speranţa că „lucrurile vor intra în partea normală şi nu vom mai fi trataţi de oameni nedoriţi de nimeni”.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Lovişteanu, i-a îndemnat pe credincioşi să se roage Maicii Domnului ca să ‚mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru salvarea sufletelor’ şi a reamintit că porunca iubirii rămâne permanent valabilă în lumea aceasta şi în lumea veşniciei lui Dumnezeu. „… Adeseori ne îngrijim să facem fapte bune, însă doar din interes, că să primim ceva în schimb şi nu din dragoste desăvârşită faţă de Dumnezeu sau din dragoste faţă de apropiaţii noştri, faţă de oameni. (...)

De aceea ne rugăm Maicii Domnului, ca să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre, care să fie salvate”, a spus episcopul Vicar Emilian Lovişteanu. „Mănăstirea aceasta ne face să ne simţim ca acasă, fie că venim din alte provincii româneşti sau alte ţinuturi ale lumii (...)”, a mai afirmat episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

La rândul său, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a a binecuvântat pe pelerini şi pe participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului şi a punctat faptul că drapelul şi crucea sunt cele două icoane ale poporului român. „Mănăstirea de la Izvoru Mureşului este o oază de spiritualitate românească şi, în acelaşi timp, mărturie a drapelului nostru naţional”, a încheiat episcopul Covasnei şi Harghitei.

continuare proiecte pentru mai multe submăsuri din cadrul PNDR, cum ar fi investiţii în exploataţii agricole şi pomicole, investiţii pentru procesarea produselor agricole, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru dezvoltarea fermelor mici sau pentru înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol şi cel pomicol. De asemenea, din 28 iulie şi până la sfârşitul lunii noiembrie, se pot depune proiecte pentru înfiinţarea de activităţi non agricole în zonele rurale sau pentru crearea şi dezvoltarea de pensiuni agroturistice, ateliere, servicii medicale sau veterinare. În ceea ce priveşte PNDR 2014-2020, Directorul OJFIR Harghita a punctat dr. Ioan Hîrb a spus că au fost selectate deja faptul că instituţia pe care o conduce de61 de proiecte, în valoare de 36,4 milioane rulează permanent acţiuni de informare în de euro, cele mai multe vizând investiţii în toate zonele judeţului, la care participă toţi infrastructura rurală sau investiţii pentru actorii implicaţi în domeniu, cum ar fi viitori beneficiari, instituţiile publice sau firme protejarea patrimoniului cultural.

Potrivit sursei citate, se pot depune în de consultanţă.

Medicii din Miercurea Ciuc vor să lucreze

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc, dr. Demeter Ferenc, a declarat că nu are informaţii că medicii de la unitatea pe care o conduce nu vor mai face gărzi, în condiţiile în care aceştia au lucrat cât au fost plătiţi.

Acesta a admis că tarifele la care au fost plătiţi medicii sunt mici. „La noi, din câte ştiu eu, fiecare medic a lucrat cât a fost plătit, la tarifele de la ora respectivă, aşa că legea nu prea are ce să repare.

Poate să repare că lucrau la tarife mai mici şi pot să crească aceste tarife ca să fie din ce în ce mai puţin rentabil să lucreze aici o lună întreagă şi după aceea să îşi ia un concediu de două săptămâni ca să meargă să facă gărzi în Anglia, în Franţa sau cine ştie pe unde, pentru o groază de bani. Şi luând aici mai mulţi bani, poate va renta din ce în ce mai puţin să facă acest lucru. Poate îi vom fideliza să lucreze la locul unde îşi au job-ul principal. (...) Nu am avut nicio informaţie că medicii

nu ar dori să lucreze. Am vorbit cu mai mulţi, (...) nu au fost probleme care să genereze aceste tensiuni’’, a declarat pentru AGERPRES, dr. Demeter Ferenc.

Guvernul a decis că plata gărzilor suplimentare efectuate de medici se va face pornind de la baza salarială crescută prin intermediul Ordonanţei de Urgenţă 20 /2016, începând cu data de 1 octombrie, a informat MS. Potrivit sursei citate, creşte plata gărzilor suplimentare ale medicilor prin raportarea la salariul de bază majorat de la 1 august.

De asemenea, „garda obligatorie’’ va beneficia de acordarea sporului de 25% pe timpul de noapte lucrat, iar medicii care au obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale din 2010 încoace vor primi sporul legal de 15% care, până la 1 august, nu mai fusese acordat.

Totodată, MS evaluează modalităţi de remunerare a medicilor rezidenţi de anii I şi II pentru gărzile pe care le fac.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras Biroul executorului judecătoresc Dosarul execuțional MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN MORARU AURELIAN

32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014 32/E/2014

Locul licitației SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN SEDIUL B.E.J. MORARU AURELIAN

Data și ora licitației 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30 16.08.2016 ora 10:30

Bunul licitat Anvelopă 135/80R13, Rotex 9 buc.

Anvelopă 155/70R13, Passio 2 buc Anvelopă 155/65R14, Matador 2 buc Anvelopă 195/60R14, Fulda 2 buc Anvelopă 185/55R15, Nexxen 2 buc Anvelopă 185/60R15, Marangoni 2 buc Anvelopă 185/60R15, Pirelli P6 2 buc Anvelopă 185/65R15, Diplomat 2 buc Anvelopă 205/60R15, Furio 2 buc Anvelopă 205/65R15, Rotex H2000 2 buc Anvelopă 215/65R16, BF Goodrich Winter Anvelopă 195/65R16C, Wanli (2) Anvelopă 195/65R16C, Sava Trenta (2) Anvelopă 195/65R16C, Maxxis Anvelopă 195/75R16C, Novex (4) Anvelopă 235/65R16C, Wanli (2) Anvelopă 225/75/R16, Kumho (4) Anvelopă 215/75R17.5, Dunlop 431 (4) Anvelopă 225/45R17, Sava Intesa (4) Anvelopă 245/50R20, Yokohama (4) Anvelopă 255/60R17, Matador Izarda (4) Anvelopă 185/55R15, Maxxis Winter (2) Anvelopă 205/60R15, Matador Elit (2) Anvelopă 185/65R14, Wanli Winter (2) Anvelopă 205/65R16C, Continental (1) Anvelopă 205/75R16C, Matador (1) Anvelopă 225/75R16C, Matador (1) Anvelopă 195/75R16C, Petlas (1 Anvelopă 195R14C, Debica (1) Anvelopă 2245/45R17, Goodyear (1) Anvelopă 205/65R16C, Matador (1) Anvelopă 195R14C, Tigar (1) Anvelopă 175R14, Debica Anvelopă 195/70R15C, Matador (1) Anvelopă 235/75R15, Debica (1) Lanț antiderapant Dacie Papuc, 2 Buc Ulei 75W90, 20 L Janta tabla 15, 4 Buc. Ulei Castrol 10W50, 5 L, Ulei Mobil 5W50, 4L, 3 Buc Ulei Mobil 5W50, 1L, 5 Buc Valvolina 5W30, 4L Ulei Castrol 85W90, 1L, 5 Buc Ulei 825-15, 2 Buc. Anvelopă 205/70R14, Debica Vivo (1) Anvelopă 185/65R14, Tigar (1) Anvelopă 215/60R15, Goodyear (1) Anvelopă 205/55R16, Suny (1) Anvelopă 185/70R13, Debica (1) Anvelopă 195/70R14, Rodston (1) Ulei OMV 5W30, 8 Buc.

Preț pornire lei RON 130,00 lei 150,00 lei 175,00 lei 210,00 lei 240,00 lei 240,00 lei 340,00 lei 200,00 lei 360,00 lei 260,00 lei 520,00 lei 380,00 leit 425,00 lei 380,00 lei 550,00 lei 430,00 lei 550,00 lei 1.950,00 lei 510,00 lei 1.590,00 lei 810,00 lei 370,00 lei 340,00 lei 350,00 lei 740,00 lei 370,00 lei 485,00 lei 440,00 lei 410,00 lei 620,00 lei 350,00 lei 375,00 lei 325,00 lei 350,00 lei 470,00 lei 140,00 lei 690,00 lei 190,00 lei 185,00 lei 195,00 lei 45,00 lei 45,00 lei 29,00 lei 1.250,00 lei 260,00 lei 170,00 lei 470,00 lei 310,00 lei 170,00 lei 210,00 lei 49,00 lei,

15

HARGHITA

15 - 20 august 2016

Preşedintele CJ şi doi parlamentari solicită suplimentarea bugetului Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, dar şi parlamentarii UDMR Tanczos Barna şi Korodi Attila au solicitat Ministerului Finanţelor suplimentarea bugetului judeţului, în condiţiile în care în proiectul de rectificare bugetară nu se are în vedere alocarea fondurilor cerute de această instituţie. Într-un comunicat remis de Biroul de Presă al CJ Harghita se arată că „prin proiectul de ordonanţă elaborat în vederea rectificării bugetare nu a fost avută în vedere majorarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale şi pentru finanţarea lucrărilor pe drumurile judeţene şi comunale, iar sumele repartizate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor (...) nu sunt suficiente pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap”.

Din acest motiv, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a înaintat mai multe propuneri de modificare a proiectului de ordonanţă guvernamentală.

Potrivit comunicatului, pentru finan-

ţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, respectiv pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului din judeţ şi a centrelor de asistenţă pentru persoanele cu handicap se solicită o suplimentare de aproximativ 18.2 milioane de lei. De asemenea, pentru reabilitarea şi efectuarea de reparaţii curente şi întreţinere de vară şi iarnă a drumurilor judeţene şi pentru dezvoltarea reţelei de drumuri judeţene se cer aproape 7 milioane de lei. Borboly Csaba a mai solicitat peste 18.7 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, „aceşti bani fiind necesari pentru asigurarea funcţionării instituţiilor subordonate, precum şi a aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita”, dar şi alocarea de sumele pentru comunele, oraşele şi municipiile din judeţ. În cursul anului 2016, Consiliul Judeţean Harghita a derulat, conform sursei menţionate, un număr însemnat de programe şi proiecte finanţate din fondurile europene, proiecte care au fost cuprinse în programul naţional de dezvoltare „şi a căror contribuţie proprie trebuie asigurată din bugetul judeţului din veniturile proprii şi din sume defalcate din TVA”, precum şi investiţii ma-

jore la Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc şi la Spitalul de Psihiatrie Tulgheş. Şi parlamentarii UDMR Tanczos Barna şi Korodi Attila au înaintat o adresă Ministerului Finanţelor şi primului ministru al României, prin care solicită luarea în considerare a propunerilor Consiliului Judeţean. „Aceştia au susţinut importanţa continuării alocării de fonduri pentru investiţii: ad-

ministrarea drumurilor judeţene şi comunale are un rol cheie atât din punct de vedere al creşterii nivelului de trai al populaţiei, cât şi al turismului. (...) Ei au menţionat că dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială nu ar trebui să fie chestionabile, dat fiind faptul că aceste principii stau la baza unei societăţi civilizate”, se mai precizează în comunicatul de presă.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras

www.punctul.ro

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in TgMures, str. Gheorghe Doja nr. 38 sc. B ap.

14, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 05.09.2016, ora 11:00 , imobilul situat in Gheorgheni - 535500, Str. Cart. Revolutiei, bl. B, ap. 13, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 51128-C1-U1 Gheorgheni, nr. cadastral -, nr. top. 11601/3/2/7/C/XIII, compus din apartament compus din 3 camere, bucatarie, camara, baie si antreu, cote parti comune de 41/1260, cota de 7/174 parte din teren, la pretul de 63.000,00 Lei (75% din pretul de pornire al primei licitatii).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registru.uniuneaexecutorilor.ro/.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Moraru Aurelian, cu sediul în MCiuc, bld. Timișoarei, bl.9, ap.1, jud. Harghita, prin executor judecătoresc Moraru Aurelian, vinde la licitație publică organizată la sediul său, în data de 30.08.2016, orele 12:00, imobilul situat în M-Ciuc, compus din teren extravilan în suprafață de 1309 mp, înscris în C.F. nr.54965, a localității M-Ciuc, număr cadastral 54965 , la preţul de 2.945,25 lei, ( 75% din pretul de evaluare conform art.

846 alin.(8) Cod proc.civ).

Sunt somați toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunțe executorul judecătoresc, înaintea

datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toți cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferta de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de începere al licitației. Informații suplimentare pe www.registru.uniuneaexecutorilor.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 05 Septembrie 2016, ora 14:00, in dosarul executional nr. 1411/G218.13/2014, imobilul situat in Tirimia - 547264, nr. 150, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 50136, nr. cadastral 342, nr. topografic 18/1/1/1/1/1/1 - Teren in suprafata de 1.400 mp. edificat cu C1- Casa de locuit din chirpici, acoperita cu tigla, compusa din: 2 camere, 1 bucatarie, 1 camara, 2 antree; C2- Bucatarie de vara din caramida acoperita cu tigla; C3 si C4-Grajd cu sura si magazie din caramida si lemn acoperita cu tigla. Anul edificarii tuturor constructiilor este 1956, la pretul de 95.900,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. In-

formatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J Ianculescu George, cu sediul in Tg Mures, str. Marton Aron, nr. 11, jud. Mures vinde prin licitatie publica organizata la sediul sau, in data de 05.09.2016 ora 10:00, in dosarul executional nr. 243/E/2015, imobilul: teren intravilan in suprafata de 1003 mp, situat in loc. Sangeorgiu de Mures, str. Principala, nr. fn, jud. Mures inscris in CF nr. 52945 (CF Vechi nr. 4462/N), cad. nr. 384/1, top. nr.

524/2/2/2/1, a loc. Sangeorgiu de Mures, la pretul de 86.274,00 LEI (acest pret reprezentând 75% din valoarea de piata la care a fost evaluat imobilul).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J Ianculescu George, cu sediul in Tg Mures, str. Marton Aron, nr. 11, jud. Mures vinde prin licitatie publica organizata la sediul sau, in data de 05.09.2016 ora 11:00, in dosarul executional nr. 243/E/2015, imobilul: teren intravilan in suprafata de 374 mp situat in loc. Tg Mures, str. Bd. 1 Decembrie 1918, nr. fn, jud. Mures inscris in CF nr. 130972 (CF Vechi nr. 92520), cad. nr. 3538/a/1, a loc. Tg Mures, la pretul de 26.052,00 LEI (acest pret reprezentând 75% din valoarea de piata la

care a fost evaluat imobilul).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J Ianculescu George, cu sediul in Tg Mures, str. Marton Aron, nr. 11, jud. Mures vinde prin licitatie publica organizata la sediul sau, in data de 05.09.2016 ora 12:00, in dosarul executional nr. 243/E/2015, imobilul: teren intravilan in suprafata de 1500 mp situat in loc. Sangeorgiu de Mures, str. Stejarului, nr. fn, jud. Mures inscris in CF nr. 51912 (CF Vechi nr. 4858/N), cad. nr. 638, a loc. Sangeorgiu de Mures, la pretul de 91.010,00 LEI (acest pret reprezentând 75% din valoarea de piata la care a fost evaluat imobilul).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

ECONOMIC

15 - 20 august 2016

16

Firmele cu maxim 9 angajați, în febra depunerii proiectelor Peste 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea de firme de producție sau prestări servicii În 27 iulie a început perioada de depunere a proiectelor pentru obținerea a 200.000 de euro fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea firmelor cu maxim 9 angajați din Regiunea Centru. Lansată în urmă cu două luni la nivel regional și după două săptămâni de informare intensă, prin seminarii la care au participant peste 300 de reprezentanți de microîntreprinderi și firme de consultanță, această prioritate de finanțare nerambursabilă este cea mai solicitată din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, dar și prima în cadrul căreia se folosește aplicația electronică MySMIS pentru depunere.

Cu un buget de 32,36 milioane euro fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea de firme de producție sau prestări servicii, experții ADR Centru au răspuns pe parcursul acestui an la peste 360 de solicitări de informații transmise de către cei interesați.

Depunerea online a cererilor de finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea microîntreprinderilor începe cu data de 27 iulie 2016 și va fi deschisă timp de 6 luni, respectiv până în 27.01.2017, ora 12.00. În cadrul acestei priorități de finanțare nerambursabilă de tip competitiv, un solicitant, respectiv o microîntreprindere, poate depune o singură cerere de finanțare, iar în cazul respingerii aceasta nu se mai poate re-depune. Microîntreprinderile din Regiunea Centru care doresc să își dezvolte afacerile prin obținerea unei finanțări nerambursabile de maxim 200.000 euro, trebuie să aducă o contribuție financiară de minim 10%.

Conform ghidului specific, cererile de finanțare depuse în primele două luni ale apelului vor parcurge etapele de verificare a conformității administrative și eligibilității și evaluare tehnică și financiară, urmând a fi direct contractate cele care au obținut cel puțin 85 de puncte (pragul de calitate) și care se încadrează în alocarea financiară disponibilă pentru acest apel. Dacă alocarea financiară disponibilă nu este acoperită, restul proiectelor care au obținut între 50 și 84 de puncte, vor fi menținute în competiția cu proiectele din lunile următoare. Cererile de finanțare depuse în următoarea lună (începând cu luna 3 de depunere), vor parcurge etapele de verificare a conformității administrative și eligibilității și evaluare tehnică și financiară. Proiectele care au obținut cel puțin 80 de puncte (noul prag de calitate),

atât din prima tranșă (din cele menținute în competiție) cât și din tranșa curentă, vor fi contractate doar dacă se încadrează în alocarea financiară rămasă disponibilă.

Dacă alocarea financiară disponibilă nu este acoperită, restul proiectelor care au obținut între 50 și 79 de puncte (provenind din ambele tranșe), vor fi menținute în competiția cu proiectele din lunile următoare. Proiectele care obțin mai puțin de 50 de puncte sunt respinse. În data de 09 august Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 a emis instrucțiunea nr. 9 referitoare la derularea etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității cererilor de finanțare depuse în cadrul apelului de proiecte POR/14/2/1/Consolidarea poziției pe piața IMM-urilor în domeniile competitive iden-

tificate în SNC și PDR-uri (2.1.A – Microîntreprinderi), după cum urmează: „Data de la care se calculează termenele de demarare a etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității cererilor de finanțare se suspendă până la 19 august 2016.”

Pentru cei interesați, ADR Centru a editat un document cumulativ cu cele mai frecvente întrebări și răspunsurile aferente.

Ghidul specific și celelalte anexe pentru Prioritatea de Investiții 2.1 “Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” a POR 2014-2020 poate fi consultat pe pagina de internet gestionată de ADR Centru – www. regio-adrcentru.ro.

Cristina VANCEA