609

6

7

Școlarii și preșcolarii și-au primit cadourile

Bucurie și veselie în jurul brazilor

10

Punctul

Dansatorii sighișoreni, locul I la „Steluțele Dansului”

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul XI, Nr. 609, 8 - 18 decembrie 2016, Preţ: 0,99 RON

5

„Agentul 245” rupe tăcerea discret

Următorul număr al săptămânalului Punctul va apărea luni, 19 decembrie

Gara Tîrgu Mureș, aproape de finalizare. Totuși, viitorul căilor ferate mureșene nu pare luminos www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

2-3 Vorba e... eu pentru cine votez?

OPINIE

Nu trebuie să fii cetăţeanul turmentat ca să-ţi pui această întrebare acum, în prag de alegeri.

Ar fi interesant de ştiut: Oare câţi dintre noi ştim răspunsul? Cel adevărat, dat din convingere, şi nu cel dat pentru că aşa cere interesul naţional, sau – horribile dictu - aşa dictează ordinul primit de la mai marii momentului. Îmi amintesc de euforia primelor alegeri „libere”, când molipsiţi parcă de zâmbetul primului candidat la preşedinţie, tot omul punea ştampila râzând: „pe ăsta, că e de-al nostru”. S-a mai schimbat oare, de atunci, ceva? Şi dacă tot veni vorba de anii ’90, vă mai amintiţi de întrebarea acelor vremuri: Cum vă imaginaţi România anilor 2000? Ni se părea un pod prea îndepărtat, mai ales că unii se aşteptau la sfârşitul lumii!

Ce visători eram!

Cel puţin eu credeam că se va moderniza Gara

Mare şi se va face cale ferată până la Sighişoara, ca Rapidul de Bucureşti să nu mă lase la 50 de km de oraş! Că Tîrgu Mureş va fi târg doar cu numele şi se va dezvolta, păstrându-şi însă amprenta civilizaţiei de odinioară. Şcolile vor fi modernizate. Profesorii pedanţi ar examina nu cât ai tocit fără să pricepi o iotă, ci cum poţi gândi! Spitale mari, curate, cu medici buni care salvează vieţi şi refuză şpaga pentru că sunt plătiţi ca-n occident. Toate blocurile cenuşii ale epocii comuniste ar fi termoizolate, revopsite, cu problemele de încălzire rezolvate.

Cine şi-ar fi imaginat, pe atunci, că interesele unora ar putea lăsa o jumătate de oraş fără încălzire centrală în prag de iarnă!

Vă mai amintiţi de recipientele acelea colorate pentru colectarea selectivă a deşeurilor? Ce idee frumoasă şi bănoasă, probabil pe moment, pentru afacerea cuiva.

www.punctul.ro

Acum câteva săptămâni anunțam că, după problemele legate de Aeroport și de autostrăzi, Tîrgu Mureşul va fi ocolit și de marile proiecte de modernizare la nivel feroviar, conform Master Planului de Transport, actualizat în septembrie 2016.

Pornind de la acest lucru, săptămânalul Punctul a realizat o analiză în care am încercat să aflăm, concret, care sunt și care vor fi principalele modernizări feroviare din județul Mureș…

Aceasta în condițiile în care ritmul modernizărilor feroviare din România este foarte lent, lucru care se vede în „performanțele” trenurilor românești, demne de toată lauda în secolul XIX: media vitezei pe calea ferată în anul 2015 a fost de aproximativ 48 de km/h pentru trenurile de pasageri şi puţin sub 30 de km/h pentru garniturile de marfă.

Ce am aflat? Citiți în acest număr al ziarului nostru…

OPINIE

De atunci se aruncă din nou totul de-a valma! Copilaşii dintr-un cartier mărginaş - în loc să fie şcolarizaţi - scormonesc gunoiul în căutarea peturilor de plastic, cunoaşteţi imaginea. Şi ce simplu, şi mai ales curat, ar fi să colectăm deşeurile selectiv! Şi să nu mai vorbim de cardul de sănătate, îmi cunoaşteţi opinia, că nu vreau să mă enervez!

Iar dacă ne gândim că au fost politicieni care ne-au promis toate astea, chiar şi folosind alte cuvinte, mai cu priză la public? Că şi minciuna-i vorbă! Au promis, apoi au moţăit în Parlament. Au dat mirul, au şi plâns. Au votat nişte legi făcute pe genunchi. Pe altele le-au trecut tacit. Ce să facă şi ei, între două vacanţe. Cu gândul la pensiile lor speciale au uitat de „bobor” şi de promisiuni.

E prea mic spaţiul pentru tot ce ar fi de spus! Şi atunci vorba e … eu pentru cine votez?

Erika MÃRGINEAN

o U A U N

ANALIZĂ Voluntarul anului. Din cei 51 de voluntari care sprijină Poliţia Locală Tîrgu Mureş, un tânăr în vârstă de 22 de ani, Gabriel Ciobanu, a fost desemnat, luni seara, „Voluntarul Anului”, în cadrul unei festivităţi organizate de Ziua internaţională a voluntarilor. Gabriel Ciobanu a declarat că activează în cadrul Poliţiei Locale Tîrgu Mureş din 2014 şi experienţa sa în voluntariat este mult mai vastă, având peste 3 ani şi jumătate petrecuţi alături de paramedicii de la SMURD. «Împreună pentru mediul rural». Consiliul Judeţean Mureş a semnat o convenţie alături de preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita şi Covasna. Convenţia elaborată se intitulează „Împreună pentru mediul rural” şi a fost încheiată cu Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România. „Trebuie să oferim un viitor sigur pentru populaţia rurală”, a afirmat Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Volei. CSU Tîrgu Mureș îi invită pe susţinătorii voleiului, în data de 10 decembrie, la Sala de Sport „Pongrácz Anton”, începând cu ora 18:00, la meciul dintre C.S.U MEDICINA TÎRGU-MUREȘ și S.C.M PITEȘTI, acesta fiind ultimul meci al anului 2016 din Campionatului Național de Volei Feminin.

Bucurii de sărbători. Angajaţii Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi-au unit forţele pentru a face o bucurie de sărbători copiilor internaţi pe secţiile instituţiei. În luna noiembrie s-a derulat o campanie internă de strângere de fonduri, iar în urma implicării active a echipei SCJ Mureş, s-a adunat o sumă din care au fost oferite pachete cu dulciuri şi fructe pentru aproximativ 100 de copii, cu ocazia sărbătorii Sfântului Nicolae. Astfel, în data de 6 decembrie, conducerea Spitalului Clinic Judeţean Mureş, însoţită de o parte a personalului medical, a oferit pachete copiilor de la Preventoriul TBC, Secţia Clinică Pediatrie, Secţia Neuropsihiatrie Pediatrică, Secţia Neonatologie Prematuri, Secţia Clinică Pneumologie şi Secţia Clinică Boli Infecţioase I. „Am lansat acest proiect pentru a aduce o bucurie copiilor de sărbători.

Răspunsul angajaţilor Spitalului Clinic Judeţean Mureş a fost unul pozitiv şi aşa am adunat o sumă care ne permite să oferim cadouri atât de Moş Nicolae, cât şi de Crăciun tuturor copiilor internaţi pe secţiile instituţiei noastre. Proiectul acesta ne-a întărit convingerea că echipa SCJ Mureş este unită şi implicată în viaţa comunităţii atât în timpul programului de lucru, cât și în afara acestuia. Mulţumirile se îndreaptă către fiecare coleg care a donat o sumă şi a sprijinit această idee”, a declarat Dan Sîmpălean, managerul Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Copiii de la Preventoriul TBC petrec, în medie, trei luni internaţi în spital. Din acest motiv, pentru ei au fost cumpărate şi seturi de pijamale. „A fost o surpriză plăcută pentru noi fiindcă întreaga conducere a Spitalului Clinic Judeţean a participat la eveniment, ocazie prin care am mai discutat şi anumite probleme ale noastre, iar copiii au fost bucuroşi pentru că a venit şi pe la ei Moşul”, a spus dr. Nelu Luca, şef Preventoriu Copii.

A doua parte a proiectului „Împărţim zâmbete de sărbători” se va derula în perioada 19-22 decembrie, când vor fi oferite rechizite şi jucării copiilor de pe secţiile SCJ Mureş.

Punctul pe i.

8 - 18 decembrie 2016

02

Gara Tîrgu Mureș, aproape de finalizare.

Acum câteva săptămâni anunțam că, după problemele legate de Aeroport și de autostrăzi, Tîrgu Mureşul va fi ocolit și de marile proiecte de modernizare la nivel feroviar, conform Master Planului de Transport actualizat, în septembrie 2016.

Pornind de la acest lucru, săptămânalul Punctul a realizat o analiză în care am încercat să aflăm, concret, care sunt și care vor fi principalele modernizări feroviare din județul Mureș…

Aceasta în condițiile în care ritmul modernizărilor feroviare din România este foarte lent, lucru care se vede în „performanțele” trenurilor românești, demne de toată lauda în secolul XIX: media vitezei pe calea ferată în anul 2015 a fost de aproximativ 48 de km/h pentru trenurile de pasageri şi puţin sub 30 de km/h pentru garniturile de marfă.

PASAGERII DORESC CĂI FERATE RAPIDE ŞI TRENURI MODERNE. DAR LA TÎRGU MUREȘ ACESTEA LIPSESC

cit. Aceasta deşi gara din municipiul reşedinţă de judeţ este în plin proces de reabilitare printr-un proiect cu o valoare estimată de 10,2 milioane de euro, fără TVA. Deşi proiectul prevede creşterea siguranţei şi confortului călătorilor în staţie şi în zona staţiei de cale ferată, probabil acest lucru nu va mări şi numărul de călători care aşteaptă, în primul rând, căi ferate rapide şi trenuri moderne (în zonele unde acest lucru s-a reuşit, rezultatele pozitive se văd deja prin creşterea numărului de pasageri, de exemplu pe ruta Bucureşti - Constanţa).

De fapt, Tîrgu Mureşul va fi ocolit de marile proiecte de modernizare la nivel feroviar. Inclusiv calea ferată Tîrgu Mureş – Sovata se referă la un tren tip mocăniţă. Iar linia de la Brașov la Sighișoara trece doar pe o distanță mică prin județul nostru…

În Master Plan, în lista proiectelor de modernizare a căilor ferate, apare şi judeţul Mureş cu trei proiecte.

Astfel, se doreşte modernizarea căii ferate Braşov – Sighişoara până în 2020. Valoarea estimată a investiţiei este de 716 milioane de euro pentru 128 de km de cale ferată. Apoi, mai sunt menţionate două căi ferate turistice: calea ferată Tîrgu Mureş – Sovata care are 74 de km şi va costa GARA CFR TÎRGU MUREȘ, 118,40 de milioane de euro și Luduş APROAPE DE FINALIZARE – Măgheruş Şieu care are 94 de km şi o valoare de 150 de milioane de euro.

Ambele proiecte au ca termen de finalizare anul 2018.

Gara CFR din Tîrgu Mureş se Deci, pentru căile ferate care află în plin proces de reabilitare. trec prin Tîrgu Mureş şi prin judeţ Contractul de execuţie lucrări a fost nu se prevede un viitor prea strălu- încheiat în data de 31 iulie 2014 cu

Asocierea S.C. Confer Group S.R.L. – S.C. Arcada Company S.A. – S.C. Radaria S.R.L. Valoarea contractului este de aproximativ 30 de milioane de lei (29.289.878,21) fără TVA, iar perioada de execuţie a lucrărilor este de 26,2 luni. Lucrările vor avea o garanție de 24 de luni. Sursa de finanţare este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, plus Bugetul de stat. Lucrările au fost începute în 28 august 2014, iar recepția la terminarea lucrărilor se estimează că se va face în această lună (decembrie 2016). La începutul lunii noiembrie 2016, lucrările erau realizate în proporție de aproape 91%.

CE LUCRĂRI SE EFECTUEAZĂ… … care sunt costurile, sursele de finanţare, timpul de realizare a lucrărilor și scopul lucrărilor de reabilitare?

Despre toate acestea am primit detalii de la Roberta Cătănescu, specialist în cadrul Serviciului Comunicare MassMedia a Companiei Naționale de Căi Ferate, C.F.R. S.A. Astfel, „Proiectul de modernizare a staţiei CF Tîrgu Mureş are ca obiective: asigurarea în cadrul clădirii staţiei de

MADRIGAL

Se acordă Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș care face posibil ca, an de an, la Tîrgu Mureș, în preajma sărbătorilor de iarnă, mureșenii să aibă parte de un concert excepțional de colinde al Corului Național de Cameră „Madrigal — Marin Constantin”.

Se acordă celor care încearcă să „jefuiască” mureșenii prin metoda „accidentul”.

Recent, o târgumureșeancă ne-a anunțat că a fost sunată de un om care i-a spus ca trebuie să transfere într-un cont (din Spania) suma de 5.000 de lei deoarece fiul său a suferit un accident grav și el este medicul care îi va salva viața. Cei de la bancă au oprit-o să facă transferul.

FURT

03

ANALIZĂ

8 - 18 decembrie 2016

Totuși, viitorul căilor ferate mureșene nu pare luminos… În ceea ce priveşte cele 18 stații CF, aflate în prezent în execuţie, aici se execută lucrări de modernizare - în condiţiile impuse în contractele de finanţare - în cadrul proiectelor de reabilitare a Coridorului IV Pan-European, finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Printre cele 18 staţii de cale ferată se numără și Gara Tîrgu Mureş.

STAȚIA REGHIN AȘTEAPTĂ MODERNIZAREA În judeţul Mureş mai există alte gări în proces de reabilitare/modernizare? Sau mai există proiecte privitoare la modernicale ferată (clădirea ce deserveşte pasagerii) a zarea unor gări din judeţul Mureş? Se pare tuturor facilităţilor necesare; accesul în condi- că doar stația CFR Reghin are noroc. Ce-i ţii de siguranţă la peroane (inclusiv accesibi- de la C.F.R. S.A. ne-au detaliat: „În cadrul litatea pentru persoane cu mobilitate redusă); Programului Operaţional Infrastructură accesul în condiţii de siguranţă la vagoanele de călători (prin refacerea, extinderea și înălţarea peroanelor şi a copertinelor); asigurarea serviciilor de calitate pentru călători (eliberare de bilete, informare, peroane); prevederea unor măsuri de protecţie a mediului şi a unor măsuri de reducere a efectelor negative asupra mediului”.

Principalele lucrări de execuţie care se efectuează la Gara Tîrgu Mureș sunt următoarele: reabilitarea clădirii de călători; refacerea dispozitivului de linii, a peroanelor (principal şi intermediar), copertinelor şi trecere la nivel; construire tunel pietonal pentru accesul călătorilor la peroane; realizare gard de protecţie între linii; amenajare Înainte container ecologic; amenajare zonă Piaţa Gării.

Mare 2014-2020 a fost inclus proiectul de Proiectul modernizării Gării Tîrgu elaborare studiu de fezabilitate pentru moMureș face parte dintr-un lot de zeci de dernizarea a 47 staţii de cale ferată, proiect staţii de cale ferată, modernizate prin inves- inclus, de altfel, şi în Master Planul Genetiţii finanțate de la buget sau din fonduri ral de Transport aprobat prin Hotărârea de nerambursabile europene. Astfel, C.F.R. Guvern nr. 666/2016. În cele 47 de staţii S.A. se află în plin proces de modernizare și este inclusă şi modernizarea staţiei CF Reghin din judeţul Mureş. reabilitare a stațiilor CF. În prezent, C.N.C.F. C.F.R. S.A. se află În ultimii ani, au fost modernizate un număr de 37 de gări, 18 se află în execuție, în stadiu de elaborare a caietului de sarcini iar alte 71 de stații CF vor fi modernizate pentru demararea procedurii de achiziţie prin intermediul programelor CEF - Me- publică în vederea elaborării studiului de canismul pentru Interconectarea Europei și fezabilitate. Sursa de finanţare propusă penPOIM - Programul Operaţional Infrastruc- tru acest proiect este Fondul de Dezvoltare tură Mare.

Regională, plus Bugetul de Stat”.

Din totalul celor 37 de stații finalizate, REFERITOR LA MODERNIZAREA 19 au fost modernizate în cadrul programului de modernizare a unor staţii de cale CĂILOR FERATE MUREȘENE… ferată din România, proiect finanţat din fonduri externe rambursabile, 14 staţii au … există două proiecte mai serioase: refost reabilitate într-un proiect finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar în 4 abilitarea liniei Simeria – Sighișoara și reastaţii s-au executat lucrări de modernizare bilitarea unui pod de cale ferată.

Linia Simeria – Sighișoara a început să în cadrul proiectului de reabilitare a infrastructurii feroviare de pe Coridorul IV, pro- fie renovată în 2012. Este vorba despre aprogram finanţat din fonduri externe neram- ximativ 170 de kilometri de cale ferată, între bursabile.

Simeria şi Sighişoara, unde vor funcționa

tronsoane de infrastructură feroviară rapidă, adică linie pe care trenurile vor putea circula cu până la 160 de km/h. Lucrările vor fi finalizate în 2018.

PODUL SITUAT ÎNTRE STAŢIILE IERNUT ŞI LUDUŞ, APROAPE FINALIZAT

MODERNIZAREA LINIEI SIMERIA – SIGHIȘOARA AJUTĂ STAȚIA DANEȘ

„În cadrul proiectului de Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată Sucursala Regionala de Căi Ferate Braşov sunt incluse lucrări de execuţie la podul C.F. situat între staţiile Iernut şi Luduş, jud. Mureş. Stadiul de execuţie la acest pod în data de 31 octombrie 2016 a fost de 85%. Sursa de finanţare pentru acest proiect este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, plus Buget de stat”. În plus, mai există și alte proiecte de reparaţii a căii ferate în zona judeţului Mureş, cu finanţare de la bugetul de stat: „refacţie totală linia cf Deda - Reghin, tronson Brâncoveneşti Reghin, de la km 241+370 la km 250+800 şi linia II directă din staţia cf , de la km 241+370 la km.

250+800 şi consolidare terasament km 241+200 - 241+600; reparaţii linii cf, liniile I, II şi III staţia Subcetate Mureş, inclusiv aparatele de cale: 6 schimbătoare între km 170+300 - 171+300”, a precizat Serviciul Comunicare Mass-Media, din cadrul C.F.R. S.A.

Iată detaliile oferite de cei de la C.F.R. S.A. despre aceste reabilitări: „Pe raza judeţului Mureş se află în derulare: Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov – Simeria - tronsonul Coşlariu – Sighişoara Lotul Sighişoara – Aţel, cu sursă de finanţare din Fondul de Coeziune + buget de stat.

Lucrările se desfăşoară începând din zona Cap Y Sighişoara (km cf 299+162) până în zona km cf existent 311+482.

Acestea constau în: variantă nouă de traseu între km cf 299+162 – km cf 304+501;

SITUAŢIA CĂILOR FERATE DIN ROMÂNIA NU ESTE PREA ROZ Deşi aveam destul de mulţi kilometri de cale ferată, nu prea avem pasageri. „În comparație cu alte țări cu un nivel similar de furnizare cale ferată pe cap de locuitor, rata de utilizare a căilor ferate din România este mică. Cererea de transport feroviar din România, măsurată în km parcurși per persoană

Acum

construirea a două tunele de cale ferată în zona localităţii Sighişoara, cu lungimi de 401 metri, respectiv 969 de metri; pasaj superior la intersectarea variantei noi de cale ferată cu DN13; modernizarea staţiei Daneş (suprastructura cf, tunel pietonal, peroane acces liniile 1-4, copertine peroane, rampe acces persoane cu dizabilităţi); pasaj superior în zona localităţii Daneş pentru accesul auto în localitate; reabilitarea a cinci poduri feroviare şi a șase podeţe feroviare”.

este de două până la trei ori mai mică față de aceste țări, iar acest eșec de a obține rezultatele potențiale de piață a avut ca rezultat reducerea veniturilor. Media UE27 este de 650 de km per pasager pe an, în timp ce cifra echivalentă pentru România este de 66% mai mică... Scăderea numărului de clienți cu până la 28% pe care România a înregistrat-o în perioada 2004 - 2009 este cel mai mare declin din toate țările membre UE”, se arată în Master Plan.

Titi DÃLÃLÃU

INEDIT PUBLICITATE

8 - 18 decembrie 2016

04

SOLUȚIILE CANDIDAȚILOR P.R.U. PENRU JUDEȚUL MUREȘ ȘI PENTRU ROMÂNIA Partidul România Unită este vehement de a spune lucrurilor pe un proiect politic născut în urmă nume și de a aduce în atenția opinicu aproximativ doi ani de zile, în ei publice adevăruri dureroase care urma semnalelor date de românii deranjează, până la șansa oferită de pretutindeni care simțeau nevoia multor persoane neimplicate politic să fie reprezentanți de o formațiune anterior (în mare parte tineri) de a justițiară, care promovează valo- candida la Alegerile Parlamentare rile naționale și pleadează pentru de pe 11 decembrie 2016, semnalul menținerea identității, suveranității înnoirii clasei politice. și apărarea imaginii României în Filiala Mureș a Partidului Rolume. mânia Unită mizează pe candidați PRU a ales să ducă o politică competenți și integri. Nicolae Ploeș­ inedită care să îl distingă de vechi- tea­nu și-au asumat candidatura din le partide, începând de la modul partea PRU la Senat, acesta fiind

conferențiar la Univeristatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș, Facultatea de Drept și Administrație Publică și având în spate o viață dedicată pregătirii academice a studenților și muncă în folosul patriei, în Ministerul de Interne. La Camera Deputaților, lista este deschisă de executorul judecătoresc Sergiu Aștelean, implicat pentru o lungă perioadă în activități de voluntariat și proiecte comunitare și de Vlad Lăcătușu, un avocat târgumureșean de succes.

Proiectele propuse de candidații PRU sunt ambițioase, gândite pe termen lung și capabile să asigure progresul României. Pe plan educațional, aceștia își doresc un buget mai mare pentru acest sector, modernizarea unităților de învățământ care nu asigură condiții optime pentru elevi, o curriculă școlară eficientă și încurajarea tinerilor să facă mișcare prin programul „O șansă prin sport”.

Partidul România Unită dorește majorarea, în trepte, a salariului minim pe economie până la 2.000 de lei în următorii 4 ani, creșterea pensiei minime la 900 de lei și o alocație școlară de 450 de lei pentru copii. Ne dorim să sprijinim, în primul rând, companiile autohtone și micile afaceri prin măsuri de relaxare fiscală și o pondere mai mare a capitalului autohton în economia românească. Ne opunem privatizării companiilor strategice și dorim creșterea producției agricole prin înființarea unor asociații la nivelul fiecărei comune și subvenții mai mari pe hectar, la nivelul celorlalte țări membre ale Uniunii Europene. Dezvoltarea mediului rural din toate punctele de vedere este un alt obiectiv esențial.

Candidații PRU susțin lupta împotriva corupției, transparentizarea instituțiilor publice, depolitizarea acestora și confiscarea averilor ilicite. Propunem eliminarea legii privind pensiile speciale ale parlamentarilor și dorim să combatem extremismul de orice tip. Infrastructura reprezintă un lucru indispensabil deoarece aduce cu sine investiții, astfel că ne dorim accelerarea lucrărilor la autostrăzile ce urmează să străbată județul Mureș și salvarea aeroportului Transilvania.

Este nevoie de investiții și în sistemul sanitar, dotarea spitalelor întrun mod corespunzător și producție de medicamente românești prin reabilitarea Institutului Cantacuzino.

Partidul România Unită cere pedepse mai mari pentru defrișările ilegale, interzicerea exportului de lemn neprelucrat și va lansa un amplu program de reîmpădurire a României. De asemenea, ne opunem cotelor obligatorii de refugiați și milităm pentru o Românie puternică în politica externă, capabilă să își impună un punct de vedere.

Considerăm că toate aceste măsuri pot fi îndeplinite printr-o guvernare sănătoasă, dusă în interesul cetățeanului.

Echipa PRU Mureș

Produs de SC Macromedia SRL, comandat de PRU, CUI 11160009

05

CULTURĂ

8 - 18 decembrie 2016

„Agentul 245” rupe tăcerea discret Mi se întâmplă pentru prima oară ca o persoană demnă de a fi prezentată concitadinilor mei să-mi răspundă: „Trebuie să mă mai gândesc. Nu ştiu ce să vă zic. Am nevoie de timp de gândire. Lăsaţi-mi un număr de telefon. Mă mai gândesc!”

DEDICAŢIE Nefiind făcută nici subsemnata dintr-un aluat care cedează uşor, am insistat. Am venit cu tot arsenalul din dotare, inclusiv cu una dintre cărţile ei pe care „cu drag” mi-a dedicat-o imediat după lansare şi părea că se sparge gheaţa.

Convorbirea noastră, sortită eşecului, continua în stilul acelui joc cu trasul frânghiei pentru copii. Replica cel mai des folosită a fost, ca în majoritatea cazurilor: „Asta să nu scrieţi!”

Am eu harul de a-l face pe om să se spovedească, mai ceva ca la biserică, dar şi o doză de onestitate: Dacă nu pune în pericol ţărişoara, viaţa semenilor mei, ok, nu dau în vileag cele aflate!

Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să redau atât cât mi s-a permis din convorbirea noastră amicală, întreruptă în cele din urmă la orele serii, când plângea câinele, cerânduse afară.

www.punctul.ro

O BABĂ COMUNISTĂ? „Sunt Agentul 245, asta sunt.

Am 72 de ani. Da, sunt o „babă comunistă”. Am cartea pe raft”, a spus râzând. Născută, crescută în Tîrgu Mureş şi domiciliată în aceeaşi casă în care s-a născut şi unde ar vrea să moară. „Pe strada mea sunt multe pisici. Le mai dau de mâncare. Ce le dau? Le cumpăr mâncare pentru pisici. La cutie. Am şi eu o pisică. Pokemon”, îmi spune, în timp ce-şi caută ochelarii şi un pix ca să noteze ceva. „Şi sunt o conservatoare şi o consecventă din cap până-n picioare”. Şi îmi înşiră exemplele ei de consecvenţă. O meserie, un soţ, o echipă minunată: Adriana Olteanu, Claudia Szanto, aceeaşi fată Carmen László îi face tehnoredactarea şi acelaşi Adi Giurgea îi este consilier editorial.

Ajunşi la acest punct, vă puteți da seama că „Agentul 245” este o... scriitoare. Are deja patru cărţi publicate, dar se consideră o ingineră căreia îi place să scrie. „Mereu asta am vrut să fac. Asta îmi place. Eram o elevă bună la Liceul Bolyai. Ai mei m-au trimis la facultate, la Politehnica-Cluj. Am lucrat treizeci şi ceva de ani ca ingineră. Am avut o carieră în construcţii”, spune înşiruind locurile

de muncă, funcţiile, dar despre asta nu scriu. Povestind despre Combinat aflu că „Agentul 245” i-a făcut Cartea de Construcţii a Combinatului! Şi din nou trecem la subiecte tabu. Familia. Mama, fostă profesoară de pian la Liceul de Artă.

Fostul soţ, campion la înot. Cei doi copii, nurorile şi nepoţelul de care este mândră… dar despre asta să nu scriu.

LIBER LA DESTĂINUIRE Revenim la „Agentul 245” şi la subiectul despre care pot scrie cât vreau: Cărţile! „Am publicat patru cărţi: „Sosia”, „Pianul alb al îngerilor”, „Carpe diem” şi... „Fabulistul”. Mai am şase cărţi terminate. Trei cărţi poliţiste pe care le semnez ca „Agentul 245”, una despre animalele mele, cărţi de tot felul pentru care caut sponsori. Una dintre ele este gata de tipar: „De profundis. Iubiri. Iubiri şi tenebre transilvane”, o analogie la povestea contesei Rhedey de la Sîngeorgiu de Pădure.

Personajele au altfel de nume, 80% e ficţiune”, îmi explică cu o vioiciune rar-întâlnită la tinerii de azi. „Îmi place să scriu, după cum v-am mai spus, dar ceea ce scriu trebuie să placă şi vânzătoarei de la magazinul din colţ şi celui care îşi dă doctoratul. Şi asta cu plăcutul am observat şi la Giurgea. Îmi citeşte cartea, dar dacă nu-i place n-o publică. La fel mi-a zis şi Vasile Dub, am fost colegi de liceu, o persoană extraordinară, mi-a zis: numai aşa desenez dacă-mi place cartea! El a făcut coperta şi ilustraţia la recent-apărutul volum de epigrame şi fabule. Înseamnă că i-a plăcut dacă a acceptat!”, constată „Agentul 245”.

Iar Vasile Dub adaugă: „De desenat e uşor!”

Elenei Ceauşescu, soţia ultimului preşedinte al României Socialiste, Nicolae Ceauşescu, în subsolul primei pagini suntem liniştiţi de explicaţia autoarei: „Orice asemănare cu familia Ceauşescu sau cu alte persoane publice sau private este întâmplătoare”. ŞI DIN NOU PREIA CUVÂNTUL SCRIITOAREA: „Când m-am adresat unei mari edituri din București, cei de acolo au crezut că eu sunt sosia, că este vorba despre mine în carte. „Vai ce păcat, dacă aţi fi fost dumneavoastră...”, mi-a zis editorul. Dacă aş fi fost eu sosia, ar fi publicat-o. Dar eu habar n-aveam. M-am dus odată la bibliotecă să mă documentez pentru o lucrare şi acolo am descoperit nişte ziare în care se spunea despre sosia lui Ceauşescu. E imaginaţie totul!”, declară „Agentul 245”, lăsându-mă să-i zic, de acum, Tanti Rodica, aşa cum e cunoscută în cartier.

TANTI RODICA

Apoi îmi desluşeşte sensul numelui scris pe cărţile ei. Rodica Minodora Popescu, la care a adăugat numele Knoth, în amintirea mamei. „De fiecare dată când trec pe la cimitir îi spun ce am mai scris, ce am mai publicat, aşa cum i-am promis cândva”.

Curiozitatea m-a îndemnat să aflu cum se trezeşte cineva, într-o bună zi, şi se apucă de scris romane. La întâlnirea de 50 de ani de la terminarea liceului, Tanti Rodica a scris o poezie pentru colegi despre „timpul, necruţătorul demon” şi a avut un mare succes. „Una dintre colege, regretata POVESTIND DESPRE CĂRŢI Krisztina Reiner, plecată în Germania, mirată de ce am scris, aflând că mai am şi alte manuscrise s-a oferit Cartea ei de debut, „Sosia” în- să mă sponsorizeze. Fiica unei colege, cepe cu mottoul: „Nimeni nu va Claudia Szanto a citit manuscrisul, afla tot ADEVĂRUL pentru că nicio m-a sunat la 7 dimineaţa că n-a fiinţă umană n-ar suporta această po- dormit toată noaptea, tare i-a plăcut vară” . Privind coperta ce lasă să se cartea şi va căuta un editor. Peste o înţeleagă că ar fi vorba despre sosia săptămână mi l-a adus pe Adi Giur-

Maria Sarolta. „Cea mai recentă carte, semnată R. M. Popescu Knoth, se înscrie în seria celor care se citesc pe nerăsuflate cu menţiunea că, dincolo de subiectul cursiv al naraţiunii, se regăsesc secvenţe din istoria unei familii pigmentată cu întâmplări rupte parcă dintr-o saga apocrifă. Scriitoarea nu se dezminte şi brodează, cu eleganţă, întâmplări şi evenimente care trec dincolo de domeniul realului, rescriind cu subiect şi predicat o autobiografie gea, care tot aşa mi-a promis că dacă puternic legată de locul copilăriei şi al îi place, o publică. Aşa a apărut „So- adolescenţei, numindu-l simplu Târg. sia”, face un rezumat Tanti Rodica. În acest „târg”, de unde astăzi lipseşte nu numai vechea fabrică de cărămiDE CE NU SE GĂSESC dă, loc vremelnic pentru lagărul în CĂRŢILE care erau adunaţi evreii, înainte de a fi îmbarcaţi în trenurile morţii, ci lipsesc şi o parte din personajele vii, Fiecare carte a apărut într-un cu amintirile lor” a spus scriitorul tiraj redus. Cam 100 de bucăţi din Ioan Astăluş. fiecare şi se şi epuizează la lansare. „AGENTUL 245” „Am noroc cu Carmen László, ea îmi listează textele, că eu scriu de mână.

Cu pixul. Mă trezesc dimineaţă devreme, dau de mâncare la pisică şi „Carpe Diem” este un roman pola căţel, apoi stau în pat şi scriu pe o liţist, scris cu multă vervă şi în acelaşi măsuţă de mic-dejun pe care am pri- stil captivant ce îl obligă pe cititor mit-o de la prietenele mele. E linişte să nu lase cartea din mână. Pentru şi scriu ordonat, de mână. Carmen le cei care au trăit în epoca „alimentalistează aproape gratis, spune că abia ţiei raţionale” este o rememorare, iar aşteaptă să vadă ce se mai întâmplă pentru noua generaţie poate fi o adeîn cărţile mele. Când le recitesc, tai vărată lecţie de istorie, ţesută în jurul pasaje întregi. Prefer fraze scurte, unei crime. uşor de citit care să placă cititorului. În carte trebuie să fie acţiune, nu „TRENU’ DE LA LOCOMOTIVĂ SE-MPUTE!” lungi descrieri ca la Sadoveanu, chiar dacă mi se spune că aş fi anticalofilă”, îmi divulgă Tanti Rodica din Cartea despre care Tanti Rodisecretele „bucătăriei”. ca afirmă că a fost cel mai greu de ŢELURI MĂREŢE scris, este „Fabulistul Fa... Bulică”, un volum satiric, o culegere de epigrame şi fabule în memoria umoris„Am două ţeluri mari. Unu: să tului Ion Băieşu. De ce a fost greu reuşesc să fac recunoscut termenul de de scris? „Pentru că nu-mi stă în ca„umoristă”, pentru că n-aţi auzit de- racter să jignesc”, spune, pe scurt, aucât de umorist, nu-i aşa? Şi doi: să toarea. Sub mottoul „Dacă nu spui fiu primul român care câştigă Pre- prostii, nimeni nu te ia în seamă”, dimiul Nobel. De ce nu? Trebuie să- xit Sexi-Brăileanca, urmează patru ţi propui ţeluri înalte, măreţe, ca să capitole de rime, jocuri de cuvinte reuşeşti. Trebuie să fii cel mai bun”, presărate de caricaturile realizate cu sună precum ars poetica lui Tanti mult talent de Vasile Dub, liderul Rodica. comunităţii evreieşti din Mureş.

Lansările de carte la care au parVorba multă, sărăcia omului, ticipat prietenii şi familia „Agentului dar musai să gustaţi din „Fa ...Bu245”, alias Tanti Rodica, s-au desfă- lică!” şurat într-o sală a Cinematografului „CINEVA LA CINEMA Arta, din Tîrgu Mureş. Cărţile s-au CINEVA cu CINEVA/ Au bucurat de elogiul criticului de artă plecat la CINEMA/Şi acolo, CINE Dumitru Mircea Buda, Csegzi Sán- M-A / invitat la CINEMA/ Se uita dor, directorul Universităţii Cultural la CINEVA/Din vecinătatea mea/ Ştiinţifice Tîrgu –Mureş, editorul Ca viţelul /La viţea/ Când merge la Adi Giurgea, iar scriitorul Ioan As- CINEMA/Cu viţica altcuiva/Şi dă tăluş a văzut în „cartea vorbită”, de peste CINEVA /La braţ cu alt CIpildă, un adevărat bestseller, dacă ar NEVA/Că aşa-i la CINEMA/Nu-i aşaaaaa?!” avea parte de o bună publicitate.

Pentru conformitate: „Pianul alb al îngerilor” este o Erika MÃRGINEAN carte dedicată, de asemenea, mamei,

REGHIN

8 - 18 decembrie 2016

06

Reghinenii sunt invitați la expoziția celor mai buni arhitecți mureșeni

Anuala de Arhitectură Mureș, ediția 2016, este un eveniment organizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), Filiala Mureș, cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România.

Ordinul Arhitecților din România este organizația care reprezintă profesia de arhitect, urmărește exercitarea competentă și calificată a acestei profesii, promovând calitatea produsului de arhitectură și urbanism.

Programul a debutat în anul 2015 printr-un concurs-expoziție, în care au fost premiate cele mai bune proiecte ale arhitecților mureșeni realizate în ultimii doi ani. Expoziția s-a bucurat de succes în Tîrgu Mureș, precum și în orașele Sighișoara, Sovata, Reghin, Tîrnăveni.

LA REGHIN Anul acesta, expoziția a fost inaugurată marți, 6 decembrie, la Casa de Cultură municipală „Eugen Nicoară” Reghin, str.

Spitalului, nr. 11, cu începere de la ora 13:00.

Expoziția cuprinde 30 de proiecte real-

izate de membrii Filialei OAR Mureș în ultimii doi ani, împărțite în diverse secțiuni.

CÂȘTIGĂTORII Ierarhizarea proiectelor s-a făcut de către un juriu format din personalități recunoscute din domeniul arhitecturii, dar și alte domenii de activitate. A fost premiat un singur proiect pentru fiecare secțiune.

La secțiunea „Arhitectura locuinței” a câștigat proiectul „Reamenajare și mansardare locuință unifamilială” (amplasament – Tîrgu Mureș), autor fiind arhitectul Farkas Lehel.

La secțiunea „Arhitectura dotărilor comunitare şi pentru activităţi economice” a câștigat primul loc arhitectul Farczádi Robert pentru o lucrare din localitatea Mihai Viteazul, județul Cluj: „Extindere şi modernizare Sală de spectacole”.

Arhitecții Lipovan Octavian și Farkas Lehel au impresionat juriul la secțiunea „Arhitectura pentru comunitate (amenajări interioare)”, cu proiectul „Reabilitare sală de cinematograf cu amenajări interioare”, amplasament localitatea Tîrgu Mureş.

Anuala de Arhitectură Mureș - Ediția 2016 este imaginată ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura și arhitectul în atenția opiniei publice pentru a consolida rolul arhitectului în societate.

Scopul șirului de evenimente este să promoveze arhitectura de calitate, să genereze conversații critice asupra ultimelor creații arhi-

Alternativă ecologică la jucăriile oferite de Moş Nicolae şi Moş Crăciun Crescut la o casă de copii din Miercurea Nirajului, meşteşugarul Adrian Burian din Reghin, de profesie tâmplar, şi-a descoperit, în urmă cu câţiva ani, vocația de a da bucurie copiilor prin jucăriile de lemn pe care le confecţionează şi pe care acum le oferă ca alternativă ecologică la cele aduse de Moş Nicolae şi Moş Crăciun.

„Fac jucării din lemn, eco sau vopsite în diferite nuanţe, cu baiţuri sau vopsele care se găsesc în comerţ. Pasiunea a pornit în urmă cu 12 ani, la iniţiativa unui prieten care făcea jucării din lemn. Avea o firmă în care făcea jucării din lemn, eu eram interesat. Am început să prind plăcerea de a face aceste jucării. Între timp, el a renunţat şi am rămas eu, chiar dacă de-a lungul timpului nu am continuat „LEMNUL ARE VIAŢĂ” constant să le confecţionez. Am încercat să revin, însă a fost destul de greu pentru că e nevoie de muncă multă, de investiţii, de stocuri Pornind de la crezul că lemnul are viaţă de marfă, de prezentări, de mers la expoziţii şi, şi „dincolo de a fi copac”, iar dacă îl prelu- din păcate, nu am beneficiat de toate deodată. crezi cu dragoste, atunci acesta va trăi prin Dar am luat-o mai uşor, pe rând (...). Jucăria sentimentele tale, Adrian Burian, în vârstă de 38 de ani, a rămas singurul meşteşugar din zona Reghinului, întrucât nu şi-a pierdut răbdarea şi a decis să continue să confecţioneze jucării din lemn, chiar dacă acestea necesită multă muncă, migală şi nu aduce venituri substanţiale. Întrucât programul său este destul de aglomerat, având un contract cu o fabrică de instrumente muzicale din Reghin, Adrian Burian a spus că oferta sa de jucării ecologice pentru Moş Nicolae şi Moş Crăciun este puţin cam limitată, după ce a vândut mare parte din marfă la târgurile la care a participat, însă stocul deţinut este în continuare suficient.

tecturale și să propună un dialog constructiv cu societatea.

Expoziția poate fi vizionată în perioada 05 decembrie – 09 decembrie la Casa de Cultură Municipală „Eugen Nicoară”, în intervalul orar 09,00 – 15,00.

Accesul este gratuit.

Imola GRAMA

Tradiția continuă. Școlarii și preșcolarii și-au primit cadourile

de lemn este un lucru frumos, mă bucur că pot să fac asta, nu am mare concurenţă, cel puţin în zonă la noi nu cunosc pe nimeni care face jucării din lemn. Sper să fie ceva de viitor şi mizez pe faptul că vor exista întotdeauna copii şi vor avea nevoie de jucării, poate din lemn, de la mine”, a declarat Adrian Burian.

Acesta a spus că materialele din care face jucăriile din lemn sunt în general fagul şi paltinul, iar pentru cele mai mici mai foloseşte şi bradul. Burian ne-a spus că deşi lucrează de multă vreme, nu poate aprecia cât material intră într-o jucărie, întrucât de multe ori se apucă şi de câte 10 jucării odată. (agerpres)

În ultimii ani, în perioada sărbătorilor de iarnă, la inițiativa Primăriei și a Consiliului Local Reghin, s-a organizat evenimentul „Fulgi de nea”. Este un eveniment devenit tradiție, este una din modalitățile prin care municipiul Reghin a venit în sprijinul școlarilor și preșcolarilor: fiecare copil înscris în sistemul de învățământ a beneficiat de câteun pachet cadou. În 2016 tradiția continuă: cadourile au sosit în unitățile de învățământ, bucurândui pe cei mici și pe cei mari, deopotrivă.

Imola GRAMA

07

LUDUȘ

8 - 18 decembrie 2016

Punctul pe i.

Bucurie și veselie în jurul brazilor

SUPLIMENTARE. În primele zece luni ale anului 2016, lucrările de reparații, întreținere și mentenanță a rețelei de iluminat public au fost mai numeroase și mai costisitoare decât prevederile de la momentul stabilirii bugetului local. Suma anticipată pentru cheltuielile din acest an nu acoperă decontarea lucrărilor executate și pe cele necesare până la încheierea anului. Pentru a asigura o bună funcționare a iluminatului public, directorul „Drumuri, Intervenții, Transport, Zone Verzi”, Liviu Popa, a solicitat Consiliului Local suplimentarea bugetului la acest capitol cu suma de 30.000 de lei.

Consilierii au aprobat această rectificare de buget.

Cadouri pentru toți copiii

Sărbătorile de iarnă au fost dintotdeauna așteptate cu multă nerăbdare atât de copiii cuminți care primesc daruri, cât și de părinții care le oferă cu bucuria și dragostea lor ocrotitoare. Continuând o frumoasă tradiție, concursul de împodobit brazi a ajuns la cea de-a VI-a ediție cu aceeași organizatori: Primăria orașului Luduș, Consiliul Local și Grădinița „Căsuța fermecată”, director Carmen Petac. „CEL MAI FRUMOS BRAD DE CRĂCIUN”

www.punctul.ro

Alături de organizatori au fost Școala Gimnazială Nr. 1, director Alina Tătar, și Școala Gimnazială „Ioan Vlăduțiu”, director Adrian Banea.

Participantă la toată edițiile desfășurate până acum, fiind principala inițiatoare a concursului, Carmen Petac spune că „Am admirat și de această dată emulația care a generat un concurs frumos, o explozie de fantezie și strădanie creativă. În aceste condiții, este greu să stabilești o ierarhie strictă, rece fixată într-un clasament, poate subiectiv. Pentru strădania lor, merită felicitări toți copiii și cadrele didactice care

Copiii împodobesc brazii

CONCERT. Primăria orașului Luduș organizează, cu o săptămână înaintea Crăciunului, sărbătoarea Nașterii Domnului, un Concert de colinde. Este a zecea ediție a evenimentului artistic „Asta-i sara, sară sfântă!”. Sâmbătă, 17 decembrie, de la ora 17, pe scena Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” vor evolua grupuri de colindători de la unitățile de învățământ din oraș, precum și câteva interpretări surpriză ale unor colinde tradiționale.

Concertul este prezentat de binecunoscutul realizator de televiziune Mihai Nașca de la postul TTM. Intrarea este liberă.

au fost alături de ei. Felicitări merită și administrația publică locală care s-a implicat în acțiune în mod exemplar”.

Au fost prezenți în jurul celor șase brazi frumoși peste 200 de copii, preșcolari și elevi din primele clase. Au fost șase echipaje, șase aranjamente artistice, au fost găsite multe idei creative care au fost jurizate de Olga Pal de la Clubul Copiilor, Carmen Petac și Kinga Botezan de la Grădinița „Căsuța Fermecată”.

PREMII PENTRU TOȚI După deliberările de rigoare, juriul a atribuit diplomele mult-dorite de cadrele didactice și pungile cu dulciuri așteptate de copii.

Preșcolarii de la Grădinița „Căsuța Fermecată”, împărțiți în două echipaje conduse de educatoarele Dana Pop, Adriana Beian, Petruța Szász, Dorina Coman, Iulia Bica, Andreea Farcaș, Diana Rusu și Carmen Urcan au primit diploma pentru „Cel mai strălucitor brad”; Preșcolarii de la Grădinița Program Prelungit Nr. 1, îndrumați de educatoarele Maria Călugăr, Cornelia Olar, Paula Stîna, Andrea Cerecel,

Kinga Botezan, „Zâna bună” care a prezentat această a V-a ediție a concursului „Cel mai frumos brad de Crăciun”, a subliniat că „organizatorii și-au propus să pună în valoare creativitatea și imaginația preșcolarilor, elevilor și cadrelor didactice implicate în proiect, să promoveze cultura și tradiția sărbătorilor de iarnă”.

Liviu Botezan a spus că „împreună cu personalul Primăriei am realizat 320 de pachete cu dulciuri, câte unul pentru fiecare preșcolar și elev din oraș”.

Primarul Cristian Moldovan a mulțumit cadrelor didactice care s-au implicat în această activitate: „Îi felicit pe copii și pe dascălii lor și îi asigur că Primăria orașului a fost, este și va fi mereu alături de cei care asigură educația în oraș”.

Kodori Olga și Herceg Gerlinda au primit diploma pentru „Cel mai colorat brad; Preșcolarii de la Grădinițele Program Normal Nr. 1 și 2, Grădinița Gheja și Grădinița Roșiori, îndrumați de educatoarele Floarea Moldovan, Maria Chețeg, Elena Mărginean, Szalai Izabella și Balogh Katalin au fost declarați „cei mai creativi”; Elevii de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de învățătoarele Maria Buta, Ileana Blaga, Haidu Edith și Gyarmati Magyari Piroska, au primit diploma „Cel mai original brad”, iar elevii de la Școala Gimnazială „Ioan Vlăduțiu”, îndrumați de învățătoarele Angela Sălcudean, Dana Boca și Monica Nistor, au primit diploma pentru „Bradul ecologic”.

Ioan A. BORGOVAN

DIMINUARE. Anca Năsăudean de la Serviciul „Investiții, Achiziții, Domeniu Public (IADP), din cadrul Primăriei Luduș, a solicitat Executivului local o diminuare cu 25.000 de lei a sumei alocate pentru obiectivul de investiții „Documentația de Avizare a Lucrărilor de Investiții (DALI), Modernizare, amenajare și dotare Parcul Tineretului”, deoarece această sumă nu mai este necesară. În schimb, aceeași sumă de 25.000 de lei este necesară pentru obiectivul de investiții „Consultanță proiect Modernizare, amenajare și dotare Parcul Tineretului”. Vor fi asigurate următoarele servicii: Verificarea conformității documentației tehnice potrivit cerințelor finanțatorului; Elaborarea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului. Elaborarea/completarea analizei cost - beneficiu; Completarea celorlalte documente anexate cererii de finanțare; Pregătirea dosarului complet de finanțare în vederea depunerii; Predarea fizică a dosarului în vederea depunerii; Asistență pe toată durata verificării proiectului; Completarea și depunerea unor eventuale clarificări/documente solicitate suplimentar; Asistență în pregătirea și transmiterea dosarului în vederea semnării contractului de finanțare. În cadrul rectificării de buget din luna noiembrie, consilierii locali au aprobat diminuarea solicitată pentru achiziționarea de noi servicii pentru depunerea proiectului de modernizare, amenajare și dotare a Parcului Tineretului.

SPORT

08

Mâine, ASA ar putea fi exclusă din Liga I

Echipa de fotbal masculin a municipiului, ASA Tîrgu Mureş ar putea fi exclusă din Liga I dacă mâine, 9 decembrie, se va pronunţa falimentul clubului şi dacă, până la startul părţii a doua a campionatului, nu va obţine suspendarea sentinţei. Există deja un precedent, Rapid, club exclus din prima divizie din cauze similare.

ASA Tîrgu Mureş are probleme mari din cauza foştilor jucători. Conform Supervizor.ro, George Ţucudean încheiase cu ASA, pe 1 februarie 2016, un contract de cesiune de creanţă pentru 35.000 de euro, dintre cei 50.000 cât era valoarea din actele semnate pe 11 ianuarie. Acesta a vrut să se asigure că măcar pe aceia îi va lua. În acest mod, fotbalistul urma să primească suma respectivă direct din drepturile TV, de la Liga Profesionistă de Fotbal, variantă devenită cea mai sigură pentru jucători de a-şi lua banii. Jucătorul a câştigat în instanţă la mijlocul lunii octombrie şi trebuie să-şi primească suma de 35.000 de euro. Tot sursa citată detaliază şi care au fost sumele din contractul iniţial semnat între cele două părţi: contract 50.000 de euro (valoare brută, 5 x 10.000 euro/lună) la care se mai pot adăuga ale sume. Adică: 1.500 de euro (net) – bonus de meci oficial în Liga I în caz de victorie; 500 de euro (net) – în caz de meci egal în deplasare; 10.000 de euro dacă marchează 7 goluri; 15.000 de euro dacă echipa se califică în UEFA Europa League sau UEFA Champions League; 300 de euro net pe lună, reprezentând contravaloarea serviciilor de cazare şi masă. În cele 9 partide jucate la ASA, Ţucudean a marcat de două ori.

Punctul.ro

www.punctul.ro

09

8 - 18 decembrie 2016

SIGHIȘOARA

8 - 18 decembrie 2016

Concerte pentru sighișoreni Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în Sala Festivă a municipiului Sighișoara, se vor desfășura mai multe concerte (gratuite) pentru sighișoreni.

Unul dintre acestea s-a desfășurat în data de 7 decembrie, de la ora 18, și anume un concert de muzică clasică „Cântec în jurul lumii”, care a cuprins piese din repertoriul internațional și colinde (trio – pian, violoncel și vioară), condus de maestrul Cristian Florea, director al Filarmonicii din Chișinău.

Pentru cei care nu au reușit să ajungă la acest concert, veștile sunt bune. În data de 15 decembrie se va desfășura, tot de la ora 18, un concert de colinde susținut de Asociația corala „Armonia-Sighișoara”.

De asemenea, în data de 18, de la ora 18.00, Asociația Cultura „Viva Sighișoara” va susține un Concert de Crăciun intitulat „Basme pentru copii și părinți”, susținut de pianist Anamaria Stamp, clarinetistul Aure-

10

lia Băcan de la Filarmonica de Stat Transilvania, Cluj-Napoca și de violoncelista Anastasia Feruleva.

CATEDRALA ORTODOXĂ „SFÂNTA TREIME” VESTEȘTE NAȘTEREA DOMNULUI Tot cu ocazia sărbătorilor de iarnă, sâmbătă, de la ora 17, la Catedrala Ortodoxă „Sfânta Treime”, se va desfășura un concert de colinde tradiționale, susținut de Sebastian Stan și Oana Bozga Pintea. Potrivit protopopului Bisericii Ortodoxe Sighișoara, Dan Ovidiu, Nașterea Domnului va fi vestită prin cadrul acestui concert, iar după câteva zile, în data de 13 decembrie, de la ora 16, se va desfășura, tot la Catedrala Ortodoxă, concertul elevilor din gimnaziile din Sighișoara și împrejurimi.

Cristina VANCEA

Căsuțe de lemn, gratuite pentru comercianți În perioada 21-28 decembrie, în Piața „Octavian Goga”, din Sighișoara, se va desfășura „Târgul de Crăciun”. În acest sens, Primăria municipiului Sighișoara pune la dispoziția comercianților, cu titlu gratuit, de 5 căsuțe de lemn, în care agenții economici pot comercializa de la delicatese de sezon precum vinul fiert, ceaiuri aromate, cozonac, turtă dulce și prăjituri, la decorațiuni și ornamente de Crăciun.

Comercianții care doresc să folosească o astfel de căsuță trebuie să depună la Registratura municipiului Sighișoara, str.

Muzeului, nr. 7, până în 16 decembrie, ora 12.00, o solicitare și autorizarea activității de comerț care să fie însoțită de acte a căror municipalității, www.sighisoara.org.ro.

Cristina VANCEA listă poate fi consultată pe adresa de e-mail a

„Vox Animi” participă la Festivalul Coral Național de muzică sacră Sâmbătă, 10 decembrie, Corul „Vox Animi”, din Sighișoara, va participa la a 27-a ediție a Festivalului Coral Național de muzică sacră „Cu noi este Dumnezeu”, de la Orăștie.

Alături de corul sighișorean vor fi prezente și alte coruri și grupuri vocale din țară: Corul din Secusigiu, Corul din ClujNapoca, Corul din Pecica, Corul „Sacerdotes Domini” din Aiud, Corul din Vălenii Șomcutei, Corul „Anastasis” din Deva, Corul „Nașterea Domnului” din Arad, Corul „Trison” din Brăila, Corul „Cântărad” din Arad, Corul „Voces” din Oradea, Corul „Doxologia” din Baia Mare, Grupul „Logos” din Alba Iulia, Grupul „Lira” din Botoșani și Grupul „Anatoly” din Brașov.

Cristina VANCEA

Dansatorii sighișoreni, locul I Gărzi de noapte la farmaciile din Sighișoara DATA ORA FARMACIA TELEFON ADRESA la Concursul Național „Steluțele Dansului” 10 decembrie

Trupa „K-boom”, de la Clubul Copi- a prezentat „fantezie coregrafică” și un dans ilor Sighișoara, a participat în perioada 3-4 de caracter, fiind apreciați atât de juriu, cât decembrie, la Concursul Național de dans și de spectatori, obținând locul I. „Steluțele dansului”, din Deva.

Cristina VANCEA În cadrul concursului, trupa sighișoreană

(sâmbătă) 11 decembrie (duminică) 17 decembrie (sâmbătă) 18 decembrie (duminică) 24 decembrie (sâmbătă) 25 decembrie (duminică) 26 decembrie (luni) 31 decembrie (sâmbătă) 1 ianuarie (duminică) 2 ianuarie (luni)

20 - 08 GENȚIANA

0265-776900 Str. Crizantemelor nr.13

20 - 08 GENȚIANA

0265-776900 Str. Crizantemelor nr.13

20 - 08 ROPHARMA

0265-779913 Str. Herman Oberth nr.22

20 - 08 ROPHARMA

0265-779913 Str. Herman Oberth nr.22

20 - 08 ROPHARMA

0265-777735 Str. Zaharia Boiu nr.44

20 - 08 CATENA

0743-004267 Str. Herman Oberth nr.23

20 - 08 CATENA

0743-004267 Str. Herman Oberth nr.23

20 - 08 RUBIN

0265-771902 Str. Gării nr.7

20 - 08 RUBIN

0265-771902 Str. Gării nr.7

20 - 08 FARMACOM 0265-771199 Str. Mihai Viteazu nr.40

11

TÂRNĂVENI

8 - 18 decembrie 2016

Adelina Morar: „Cântul popular este parte din mine, este suflet” Adelina Morar este o tânără interpretă de muzică populară, în vârstă de numai 21 de ani, născută la Tîrnăveni. A urmat cursurile Colegiului Tehnic Tîrnăveni, profil Administrație publică, în prezent fiind studentă, în anul 3, la „Psihologie și Științele educației”, în Tîrgu Mureș. A început să cânte din copilărie, dar a făcut cunoștință cu scena, pentru prima dată, la vârsta 15 ani, cu ocazia unei serbări școlare. Cel mai mare vis al ei este să devină o interpretă de seamă a cântecului de pe Târnave și să „prindă rădăcini” în peisajul folcloric românesc, după cum chiar ea spune.

Moş Nicolae a împărţit cadouri copiilor

PRIMII PAȘI ÎN MUZICĂ…

www.punctul.ro

primii bani câștigați din munca mea!

Primul album: „Pe Târnave m-am născut” Rep.: Adelina, la ce vârstă ai început să cânți? „La vârsta de 16 ani, mi-am lansat primul meu Adelina Morar: Nu vă pot spune cu exactitate album de muzică populară intitulat „Pe Târnave vârsta la care am început să cânt deoarece de mică m-am născut”, realizat cu ajutorul părinților mei, fredonam diferite melodii prin casă, însă îmi dar și cu susținerea îndrăgitei interprete de muzică amintesc că prima dată când am urcat pe o scenă a populară Leontina Pop! De asemenea, mi-a fost fost la vârsta de 15 ani, cu ocazia unei serbări școlare! alături la lansarea albumului, și a avut un rol Rep.: Ai urmat cursuri de canto sau totul a important la promovarea lui, împreună cu echipa venit nativ?

Tv AS, realizatorul de televiziune Ioan Burdulea”.

Adelina Morar: Totul a venit de la sine! Talentul „NU AȘ RENUNȚA LA meu fiind nativ, trebuie să recunosc că nu am urmat MUZICĂ, NICIODATĂ!” cursuri de canto, însă cred eu am reușit să evoluez de la eveniment, la eveniment, mereu dorindu-mi mai mult de la mine!

Rep.: Ai renunța la muzica populară pentru „MUZICA ESTE PARTE DIN MINE” o altă carieră, într-un alt domeniu?

Adelina Morar: Sincer, nu! Nu aș renunța la muzică, pe scenă mă regăsesc cel mai bine, mă Rep.: Cum ai descrie, în câteva cuvinte, ceea simt ca peștele în apă! Niciodată nu aș renunța la ce faci? muzică! Mereu mi-am dorit mai mult, chiar dacă Adelina Morar: Muzica este parte din mine. uneori am fost descurajată de unele împrejurări, de Cel mai mare vis al meu este să devin o interpretă unii oameni, mi-am dorit mereu să perseverez, să nu de seamă a cântecului de pe Târnave și să „prind mă opresc acolo unde eram! Asta îmi doresc și acum, rădăcini” în peisajul folcloric românesc. Din punctul țintesc mai sus! meu de vedere, cântul popular împreună cu costumul MOMENTE INEDITE popular și dansurile populare le percep ca fiind zestrea inestimabilă a poporului nostru, emblema interpretului de muzică populară! Cântul popular Rep.: Există un moment inedit pe care l-ai este parte din mine, este suflet!

Rep.: La ce vârstă ai câștigat primii bănuți trăit în cariera ta de interpretă?

Adelina Morar: Cariera… e mult spus, însă îmi din cântat și ce ai făcut cu ei?

Adelina Morar: Primul eveniment de pe urma amintesc, cu mare drag și emoție, momentul în care, căruia am câștigat primii bănuți a fost o nuntă, la unul dintre concursurile la care am participat, am aveam 17 ani! Țin minte că banii câștigați i-am fost rechemată pe scenă de către prezentator deoarece folosit pentru a mă putea deplasa la concursuri. Cred publicul nu mai înceta cu aplauzele; copleșită fiind că atunci am început să „investesc în cântec ”, erau de emoții, târziu am realizat ce se întâmpla, de ce

sunt chemată înapoi pe scenă, de ce publicul vrea să mă revadă.

Rep.: Există o rețetă a succesului?

Adelina Morar: Rețeta unei cariere de succes, în opinia mea, este sufletul, dorința de evoluție, multă muncă și, de ce să ne ascundem după deget, investiție materială!

Rep.: Vorbește-ne de videoclipul recent scos pe piață.

Adelina Morar: Mi-am dorit de multă vreme să vin cu ceva nou în fața publicului, iar acum, în pragul sărbătorilor de iarnă, am reușit să realizez un cântec de Crăciun, intitulat „A venit Crăciunul, mamă!”. Videoclipul a fost realizat la Sighișoara, „orașul meu de suflet”, unde îmi desfășor activitatea.

Am filmat alături de o echipă de profesioniști, din Arad. Atât linia melodică, cât și textul cântecului au fost create special pentru mine de către compozitorul Vali Doaga, cunoscut colaborator a numeroși interpreți consacrați, precum: Fuego, Andra, Ghiță Munteanu, Tinu Veresezan! Este un cântec de suflet, primit foarte bine de publicul larg și de care sunt foarte mândră!

Rep.: Ce planuri și proiecte de viitor ai?

Adelina Morar: După sărbători voi veni în atenția publicului cu o altă piesă. Este vorba despre un cântec lent de dragoste, altceva decât folclor, rezultat din aceeași colaborare! Asta nu înseamnă ca am renunțat sau că voi renunța la folclor! Iar, pe viitor, am în plan … multe noutăți!

Rep.: Ce mesaj ai pentru oamenii care te ascultă și îți iubesc muzica?

Adelina Morar: În primul rând, vreau să le mulțumesc tuturor celor care îmi ascultă și îndrăgesc cântecele și deoarece, ne aflam în pragul sărbătorilor, le urez „Sărbători fericite și binecuvântate”!

A consemnat Mircea BARBU

În data de 5 decembrie a avut loc deschiderea oficială a sărbătorilor de iarnă prin spectacolul organizat în Parcul Primăriei, în jurul pomului de Crăciun. Cu această ocazie, primarul Sorin Megheşan a aprins iluminatul festiv şi Moş Nicolae a oferit pachete copiilor. Tot luni seara a avut loc şi deschiderea oficială a patinoarului. În data de 22 decembrie se va organiza un spectacol de colinde în Parcul Primăriei, unde vor participa elevii din învăţământul preuniversitar, copiii din cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, ansamblurile corale ale parohiilor din municipiu şi se vor oferi pachete colindătorilor, tuturor copiilor şcolari şi preşcolari care participă la eveniment. În şedinţa Consiliului Local a fost aprobată alocarea din bugetul local a sumei de 50.000 de lei pentru organizarea manifestărilor „Pomul de Crăciun 2016”.

Mircea BARBU

8 - 18 decembrie 2016

12

13

HARGHITA

8 - 18 decembrie 2016

Tricolorul a fost cusut în şezătoare pentru Ziua Naţională De aproximativ o lună, zeci de mâini mai mari şi mai mici au lucrat intens pentru a coase însemnul tricolor în cât mai multe exemplare, astfel încât să poată bucura un număr cât mai mare de persoane. Sute de insigne cu tricolorul românesc cusut pe etamină, realizate în cadrul unei acţiuni în premieră, au fost așezate, în acest an, pe pieptul românilor din Miercurea Ciuc, care au participat la sărbătorirea Zilei Naţionale.

un costum popular pe care îl va duce unei persoane dragi, tocmai în SUA. Camelia spune că, pentru ea, tricolorul este „totul” şi îl poartă permanent în suflet. „Tricolorul reprezintă absolut totul, eu sunt roşu-galben şi albastru şi oriunde voi merge îl voi purta cu mine în suflet şi, eu fiind educatoare, le transmit copiilor dragostea pentru însemnele ţării noastre„, a spus Camelia Nemeth.

GRUPUL „ŞEZĂTOARE MIERCUREA CIUC” ŞI ZECI DE FETIŢE

EPISCOPUL ORTODOX AL COVASNEI ŞI HARGHITEI…

…, care participă la un club de cusături la Centrul Cultural Miron Cristea, coordonate de Alexandra Ţifrea, o tânără iubitoare a tradiţiilor populare, s-au întâlnit în fiecare săptămână, dar au lucrat şi acasă pentru a-şi duce proiectul la bun-sfârşit.

Ultima oară s-au reunit în Sala Festivă a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei, iar gazdă a fost însuşi episcopul locului, Andrei Moldoveanu.

Fetiţe de câţiva ani, adolescente, tinere sau doamne care au ieşit la pensie, toate îmbrăcate în costume populare româneşti din diferite zone ale ţării, au cusut tricolorul, au spus poveşti, ca la orice şezătoare, şi au cântat colinde, într-o atmosferă caldă, de sărbătoare.

CEA MAI MICĂ DINTRE PARTICIPANTE…

www.punctul.ro

… se numeşte Raluca, are numai şase ani şi, cu toate acestea, a reuşit să îşi coasă singură tricolorul l-a purtat, sub formă de insignă, la Ziua Naţională a României. Şi Noemi, o fetiţă mereu zâmbitoare, a spus că îi place să poarte tricolorul în piept, prins pe ia românească, sau sub formă de coroniţă, şi e bucuroasă că „România s-a unit şi suntem toţi împreună”.

Raluca, o adolescentă mândră de costumul ei popular, a mărturisit că i-a fost greu la început şi nu a crezut că va putea să coasă măcar o cruciuliţă pe etamină, dar acum e mândră de ceea ce poate face şi a așteptat cu nerăbdare Ziua Naţională, care „este o sărbătoare specială, unde ne întâlnim toţi românii, ne bucurăm şi, la final, ne prindem în Hora Unirii”.

DRAGOSTEA PENTRU TRADIȚIE, TRANSMISĂ DIN GENERAȚIE ÎN GENERAȚIE

Membrele grupului „Şezătoare Miercurea Ciuc” au realizat, în total, 800 de insigne, unele dintre acestea fiind oferite în ziua de 1 Decembrie participanţilor la Sărbătoarea Naţională a României. „Şezătoarea Tricolorului” a fost sprijinită, în derularea ei de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei prin Centrul Cultural „Miron Cristea” şi Instituţia Prefectului - Judeţul Harghita, ca organizator şi coordonator al activităţilor dedicate Zilei Naţionale a Românie. să-şi coasă propria ie, cu ocazia Zilei Universale a Iei. Îndrăgostită de tradiţiile populare româneşti, Alexandra vrea să transmită mai departe dragostea pentru simbolurile şi obiceiurile ţării sale şi s-a gândit, astfel, la acest proiect inedit, dedicat Zilei Naţionale a României. „Dorim să transmitem dragostea şi respectul pentru simbolurile naţionale atât comunităţii, cât şi celor mici, care, cu degetele lor micuţe, cos simboluri în cele trei culori ale steagului şi, astfel, cred că, peste ani, îşi vor aminti cu drag de primele însemne tricolore şi de primele lor cusături. Şi cred că acest fetiţe, care astăzi cos în „Şezătoare Tricolorului”, peste ani şi ani, când vor fi femei, mame vor transmite şi ele copiilor lor dragostea pentru tradiţie, pentru credinţă şi pentru tot ceea ce este frumos şi românesc”, a spus Alexandra Ţifrea.

Ea a adăugat că „păstrarea identităţii naţionale, a valorilor şi a credinţei se doreşte a fi un demers constant al celor implicaţi în proiectele şi acţiunile derulate de Grupul „Şezătoare Miercurea Ciuc” pentru deprinderea şi transmiterea pe mai departe a modelelor tradiţionale de cusături sau alte îndeletniciri păstrătoare de tradiţie”.

O colaboratoare apropiată a Alexandrei este Adriana Teslovan, care spune că românii din Miercurea Ciuc au nevoie de astfel de acţiuni, pentru a se crea un spirit de coeziune comunitară.

ADRIANA TESLOVAN: „NE-AM PROPUS SĂ FACEM CEVA INEDIT…

cem sub formă de insigne, pe care ne-am gândit să le distribuim în instituţii diverse, tocmai pentru a ajunge la toată lumea şi pentru a face cunoscută dorinţa mamelor, a tinerilor, a fetelor din Miercurea Ciuc de a valorifica tradiţia naţională şi în felul acesta. Aceste acţiuni sunt foarte importante pentru românii de aici, având în vedere că suntem puţini, suntem risipiţi, suntem cu mentalităţi diferite, şi e important să creăm un centru de coeziune între noi”, a afirmat Adriana Teslovan.

AURELIA PLATON DĂ TONUL CÂNTECELOR O altă membră a grupului, învăţătoarea Aurelia Platon, este cea care, de multe ori, dă tonul la cântecele pe care le interpretează cu drag toţi cei prezenţi la şezătoare şi care mărturiseşte că trebuie să ne mândrim cu portul nostru popular, cu limba noastră, cu însemnele naţionale. „Această şezătoare m-a bucurat pentru că noi aveam nevoie să ne întâlnim, ca să nu uităm şi să nu ne fie teamă că suntem români şi asta trebuie să le transmitem şi copiilor noştri. Ziua Naţională este o zi în care ne amintim de faptul că suntem români, o zi fericită, frumoasă, în care ne bucurăm şi suntem într-un gând cu toţii”, a mărturisit Aurelia Platon.

CAMELIA NEMETH „TRICOLORUL ESTE «TOTUL»”

… şi să valorificăm tot ceea ce am Iniţiatoarea proiectului „Șezătoarea Tri- câştigat cu şezătoarea care a început în Alături de ea este Camelia Nemeth, o colorului”, Alexandra Ţifrea, este cea care a iunie, când ne-am confecţionat fiecare educatoare pasionată de lucrul de mână, format grupul „Şezătoare Miercurea Ciuc„, câte o ie. Şi atunci am zis: ce poate fi mai care, în acest an, şi-a îndeplinit visul de a-şi în cadrul căruia mai multe tinere au putut frumos decât un tricolor? Am decis să-l fa- coase propria ie şi care urmează să realizeze

… Andrei Moldoveanu, le-a îndemnat pe membrele grupului „Şezătoare Miercurea Ciuc” să nu se teamă să poarte costum popular, „veşmântul neamului nostru românesc” şi le-a felicitat pentru că transmit mai departe dragostea pentru simbolurile naţionale. „Simbolistica acestei sărbători încearcă să cultive în sufletele micuţilor tricolorul neamului nostru românesc. Sărbătoarea sfântă de 1 Decembrie este lucrată cu multă migală, nu numai aşezată în ceea ce numim noi exterior, ci este aşezată în sufletele lor, pentru că ei promovează cultura sfânta a acestui popor încercat”, a subliniat episcopul Andrei.

La şezătoare a participat şi Bogdan Ţifrea, reprezentant al Instituţiei Prefectului, care a arătat că prin astfel de acţiuni se păstrează identitatea naţională. „Acest atelier de oameni inimoşi contribuie la păstrarea şi conservarea identităţii noastre, obiectiv la care şi Instituţia Prefectului contribuie de fiecare dată. O parte din lucrurile expuse aici pun în evidenţă simbolurile noastre naţionale şi culturale, atât de necesare pentru noi, cei din Harghita. Întotdeauna Instituţia Prefectului va susţine astfel de proiecte, în interesul nostru comun”, a spus Bogdan Ţifrea.

Membrele grupului Şezătoare Miercurea Ciuc au oferit apoi insigne tricolore mai multor instituţii din municipiu, câteva dintre acestea fiindu-i oferite personal şi prefectului Adrian Jean Andrei, care dorit să o premieze pe iniţiatoarea demersului. „Întotdeauna există oameni speciali, oameni care ştiu să aibă respect pentru tradiţiile noastre şi pentru obiceiurile păstrate cu sfinţenie. Acest proiect, format chiar din astfel de oameni, întreţine şi duce mai departe spiritul nostru naţional, prin a coase ii şi cocarde cu tricolorul nostru. Proiectul are cu atât mai multă însemnătate cu cât rezultatele apar chiar înainte cu câteva zile de Ziua Naţională a României. Îmi exprim deschiderea totală în sprijinirea acestui proiect de suflet românesc, împreună cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, pentru ca numărul membrilor acestui atelier să se extindă, pentru că fac un lucru minunat”, a afirmat prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

PUBLICITATE

8 - 18 decembrie 2016

14

ANUNŢ Primăria municipiului Tîrgu-Mureş organizează în perioada 07.11-13.12.2016 “Curăţenia generală de toamnă”, care constă în transportul grămezilor de deşeuri depozitate.

PROGRAMAREA STRĂZILOR PENTRU ZILELE 12.12.-13.12.2016 ESTE URMĂTOAREA: 12.12. Valea Rece,

Calea Sighişoarei (ecologizare păşune şi liziera pădurii),

cartier Belvedere,

Viile Dealului Mic,

Hidoş Adrian,

Viile 1 Mai,

Viile Dealu Budiului 13.12. Str.Remetea (şi zona Beşa), Ceangăilor,

Cotitura de Jos, Trifoiului, Lucerna, Inului, Ghiurghiului

Parc Cimitir Eroi.

Rugăm proprietarii gospodăriilor individuale şi asociaţiile de proprietari să-şi cureţe imobilele, terenurile şi spaţiile verzi aferente pe care le deţin.

Totodată să depună deşeurile rezultate la marginea trotuarelor (sub formă de grămezi, excepţie făcând deşeurile rezultate

din lucrări de construcţii/demolări)în locuri care este programată strada respectivă. În situaţii excepţionale(condiţii meteo, accesibile pentru utilajele de transport, cu o zi înainte de programul comunicat. Crengile nerespectarea programului din motive obirezultate din toaletări se depozitează sepa- ective, etc) programul poate fi modificat. rat, în caz contrar acestea nu vor fi transporDirector ADP tate de către echipe. Deşeurile vor fi transportate de către echipele de lucru în ziua în Ing. Moldovan Florian

REVELIONUL PERSOANELOR VÂRSTNICE Primăria Municipiului Tîrgu Mureş invită pensionarii cu domiciliul sau reședința (flotant) în Tîrgu Mureş, la „Revelionul persoanelor vârstnice”, care va avea loc sâmbătă, 31 decembrie 2016, cu începere de la ora 15.30, la Casa de Oaspeţi a Primăriei (Complex Weekend), Centrul Cultural „Mihai Eminescu” şi Restaurantul „Grand” . Înscrierile se fac începând de marţi, 6 decembrie 2016, zilnic, între orele 9:0013:00, la sediul Uniunii Generale a Pensionarilor – filiala Mureş, str. Bolyai nr. 36, etajul I, în limita locurilor disponibile.

La înscriere participanţii sunt rugaţi să

prezinte: actul de identitate şi cuponul de pensie. Taxa de participare este de 10 lei.

Totodată, anunţăm doritorii că, în ziua evenimentului, sâmbătă, 31 decembrie, de la ora 14:00, din principalele zone ale oraşului vor porni curse speciale de autobuz, care vor asigura transportul participanţilor la evenimentul ce le este dedicat. De asemenea, la sfârşitul întâlnirii, la ora 21:00, aceleaşi mijloace de transport vor asigura revenirea participanţilor în cartierele de unde au plecat.

Vă aşteptăm cu drag!

Serviciul relaţii publice interne şi internaţionale

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras Noi, B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea Ciuc, str. T. Vladimirescu, nr. 23/A/1, jud. Harghita, prin Executor judecătoresc, SÁRIG Attila, În conformitate cu dispozițiile art. 838 alin. (1) Cod Procedură Civilă, aducem la cunoștință generală că, în data de 19.12.2016, orele 10:00, va avea loc la adresa din Miercurea Ciuc, str. T. Vladimirescu, nr.

23/A/1, jud. Harghita, vânzarea la licitație publică a imobilului proprietatea debitorului SAMOILA Mihaela, deținut în cotă de 1/1 PADURE Petru Daniel, deținut în cotă de 1/1 apartament, situat în

Bălan, str. 1 Decembrie, bl. 69, sc. I, ap. 11, Harghita, înscris în cartea funciară numărul 10636/C/XI, SC. 1 loc. Sândominic a localității Bălan, Harghita, Prețul de începere al licitației publice pentru termen I este de 30.000,00 Lei și reprezintă 75,00% din prețul convenit de părți. De asemenea, în condițiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/2000, republicată, publicitatea vânzării imobiliare s-a făcut și prin intermediul Registrului electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite ținut de Uniunea Națională a Exe-

cutorilor Judecătorești, respectiv www.registru. uniuneaexecutorilor.ro. Somăm pe toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să-l anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare. Invităm pe toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmarit silit sa se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Potrivit dispoziţiilor art. 839 alin. 1 lit. l) Cod Procedură Civilă, ofertanţii trebuie să consemneze

în contul RO32 BRDE 210S V318 2168 2100 deschis în Lei la BRD GSG S.A. Miercurea Ciuc, cont de consemnări la dispoziţia B.E.J. Sárig Attila, o garanţie de participare de cel putin 10% din preţul de pornire a licitaţiei imobilului si sa depuna dovada consemnarii garantiei de participare in original, impreuna cu oferta de cumparare, la executorul judecatoresc.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

15

PUBLICITATE

8 - 18 decembrie 2016

Program prelungit la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor Aducem la cunoştinţa cetăţenilor cu domiciliul în municipiul Tîrgu-Mureş şi în localităţile arondate pe linie de evidenţă a persoanelor, faptul că, pentru rezolvarea în mod operativ a solicitărilor privind eliberarea documentelor de identitate, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor, va desfăşura activitatea de program cu publicul, astfel: - în săptămâna premergătoare alegerilor, respectiv, 05.12 - 09.12.2016: - luni, marţi, miercuri, vineri

8,30 - 16,00

- schimbării domiciliului; - schimbării numelui/prenumelui titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii; - preschimării buletinelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile; - schimbării denumirii sau rangului loVor fi soluţionate cu prioritate cererile pentru obţinerea actelor de identitate ca ur- calităţilor şi strazilor, al renumerotării imomare a: bilelor, al înfiinţării localităţilor sau strazilor; - expirării termenului de valabilitate, - atribuirii unui nou CNP; pierderii, furtului, distrugerii sau deteriorăCartea de identitate provizorie se eliberii actului de identitate; rează în următoarele cazuri: - joi

8,30 - 18,30

- în ziua de sâmbătă 10.12.2016 8,00 - 16,00

- în ziua de duminică 11.12.2016 7,00 - 21,00

- cand solicitatntul nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate - în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.

Informaţii suplimentare se pot obţine la nr de telefon 0265 - 250391, 0265 – 210678, direct la sediul serviciului din Tg-Mureş, str. Călăraşilor nr. 26 – 28 sau de pe pagina de internet a instituţiei www.tirgumures.ro Director executiv, Claudia Trif

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. – TÎRGU MUREŞ

SELECTEAZĂ PERSONAL ÎN VEDEREA ANGAJĂRII PENTRU POSTURI DE ŞOFERI TAXI

www.punctul.ro

Cerinţe: • certificat profesional pentru conducători auto care efectuează transport rutier în regim de taxi – valabil; • experienţă în profesie minim 2 ani.

Se oferă: • mediu de lucru dinamic; • salarizare motivantă.

Cererea de angajare, Curriculum – Vitae, copie a permisului de conducere şi a certificatului profesional, copie după actul de studii, eventuale recomandări, se depun la secretariatul firmei aflat la adresa: Tg.Mureş, str. Bega nr. 2,de Luni până Vineri, între orele 09,00 – 15,00.

Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la interviu.

Informaţii suplimentare la telefon: 0265.269077 sau 0733.090691.

În 11 Decembrie votați candidații PSD!

MOMENTUL PLANURILOR CONCRETE

Propunerile de acțiune imediată ale PSD Mureș Infrastructură, investiții

Cultul eroilor

 Darea în folosință a Hidrocentralei Răstolița;  Demararea investiției privind realizarea aducțiunii de apă pe zona de câmpie a județului;  Construcția autostrăzii Tîrgu Mureș – Câmpia Turzii; bugetarea autostrăzii Brașov – Tîrgu Mureș; scurtarea termenului pentru construcția autostrăzii Iași – Tîrgu Mureș;  Construcția drumurilor de ocolire pentru Sighișoara și Reghin până în 2020;  Guvernul PSD va crea Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, care va deține și administra cele mai profitabile 200 de companii naționale. În 2018 – 2020 peste 10 miliarde de euro vor fi investite prin FSDI în dezvoltarea României.

 Ridicarea, cu sprijinul Guvernului PSD, a Mausoleului de la Oarba de Mureș – monument de importanță istorică națională.

Creșterea veniturilor populației și eliminarea taxelor și a impozitelor

 Locuri de muncă bine plătite; românii trebuie să aibă un venit cel puțin la nivelul ajutorului social din Germania, pentru a nu mai fi nevoiți să plece din țară;  Creșterea veniturilor pentru toate categoriile sociale - creșterea substanțială a salariilor (în 2021 creștere cu până la 45% din salariul mediu) și a pensiilor (inclusiv creșterea punctului de pensie cu 60% până în 2020); creșterea alocațiilor pentru copii;  Impozit ZERO pentru toate veniturile (pensii, salarii, activități independente etc.) mai mici de 2000 lei/lună și doar 10% pentru ce depășește această sumă;  102 taxe eliminate, printre care: timbrul de mediu, taxa radio-tv, taxele consulare etc.

Sănătate  Extinderea Legii „Gliga” privind pensionarea anticipată fără penalizare și în alte zone afectate;  Înființarea și dotarea cabinetelor medicale, inclusiv stomatologice, din școli;  Câte o ambulanță pentru fiecare comună;  Dezvoltarea unui Spital Regional la Tîrgu Mureș și a unui campus cu facilități pentru medici și aparținătorii bolnavilor;  Sprijinirea consorțiului universitar Tîrgu Mureș UPM – UMF pentru dezvoltarea cercetării;  Câte un medicament compesat 100% (gratuit) pentru fiecare afecțiune, nu doar pentru cele deja incluse în programele naționale.

Agricultură    

Sprijin de stat pentru cadas­trarea tuturor terenurilor agricole; Subvenții pentru agricultori plătite la timp; Impozit pe terenuri agricole ZERO; Deschiderea de noi centre APIA în județ.

Copii și Tineret  Subvenție de 1.600 de lei/an pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 de lei/lună;  Programe pentru formare profesională a tinerilor încă din timpul școlii;  Facilități pentru angajarea tinerilor și subvenționarea creditelor luate de aceștia.

Mediul de afaceri

 Măsuri de relaxare fiscală și facilități pentru mediul de afaceri;  Cel mult un control pe an pentru firme, nu se va lua nicio măsură punitivă fără derularea premergătoare a etapelor de informare și prevenție.

Legislație și debirocratizare

 Legislație simplă, nebi­ro­cratică, transparentă și coerentă;  Interconectarea sistemelor informatice din toate instituțiile publice.

Comandat de PSD Mureș, realizat de SC Macromedia SRL, Tipărit de SC Udvarhelyi Hirado SRL, CUI 11160007, tiraj 2.500.