615

6

Peste 20 de milioane lei au fost investiți în Reghin

7

11

Românii din New York își păstrează tradițiile

Punctul

Planuri ambițioase pentru Tîrnăveni

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul XII, Nr. 615, 30 ianuarie - 5 februarie 2017, Preţ: 0,99 RON

2

Centura Livezeni, prost proiectată și păguboasă

Investițiile străine au adus două miliarde de euro, în Mureș www.punctul.ro

www.punctul.ro

8-9 Tot mai puţin europeni. Şi alte cifre...

OPINIE

Devenim tot mai puţin europeni. Nu mă refer la români, ci la locuitorii Europei. Conform publicaţiei UE intitulată „Cifrele cheie privind Europa” – ediţia 2016, populaţia Europei creşte după 1992 mai ales datorită imigraţiei, deci tot mai mult creşte procentul locuitorilor veniţi de pe alte continente.

Europa are ceva mai mult de jumătate de miliard de locuitori. Populaţia îmbătrâneşte deoarece se nasc mult mai puţini copii decât în urmă cu câteva decenii.

De fapt, dacă nu ar fi imigraţia, populaţia Europei ar scădea. Cu ajutorul migraţiei însă, populaţia a crescut în 2016 cu aproape două milioane de oameni. Dar, în anii ’60, populaţia anuală a Europei creştea cu 3,3 milioane de oameni. Îmbătrânirea populaţiei este o realitate şi în România. În 2005, persoanele peste 65 de ani formau 14% din

populaţia ţării. În prezent reprezintă 17%. În acelaşi timp, se pare că relaţiile familiale se degradează în Europa. Numărul de divorţuri raportat la mia de locuitori a crescut în ultimele decenii, iar numărul de căsătorii a scăzut. Este drept, din 1965 încoace, mai multe state europene au legalizat divorţul (Italia, Spania, Irlanda, Malta), ceea ce, desigur a dus la o creştere a numărului de divorţuri înregistrate.

Noroc că a crescut speranţa de viaţă: în ultimii 50 de ani a crescut cu aproximativ 10 ani atât pentru femei, cât şi pentru copii. În UE, speranţa de viaţă e de 83,6 ani pentru femei şi 78,1 ani pentru bărbaţi. În România e de 78,7 ani pentru femei şi de 71,4 ani pentru bărbaţi.

Din păcate, românii nu doar că trăiesc mai puţin, dar sunt şi mai săraci: 40% din populaţie se află în pragul sărăciei... Totuşi, se pare că românii sunt destul de

www.punctul.ro

Investițiile străine atrase de județul Mureș au generat cifre de afaceri de 9,1 miliarde de lei (peste două miliarde de euro), iar companiile cu capital străin au creat aproape 25.000 de locuri de muncă în anul 2016.

Pe primul loc în topul investitorilor străini din Mureș, după cifra de afaceri generată, se află Elveția, cu 2,22 miliarde de lei. Urmează Germania (1,74 miliarde de lei), Luxemburg (1,65 miliarde de lei), Ungaria (889 de milioane de lei), Olanda (824 milioane de lei) și Franța (500 de milioane de lei), potrivit unui studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.

Care sunt investitorii în Mureș, cu ce se ocupă și ce cifră de afaceri au citiți în paginile 8-9.

OPINIE

rezistenţi, având în vedere că statul alocă cele mai puţine fonduri din Europa pentru sistemul medical. La fel şi pentru educaţie...

Desigur, europenii trăiesc mai mult fiindcă au condiţii mai bune de viaţă şi sunt mai sănătoşi. În ultimii ani a scăzut numărul de decese cauzate de cancer (cu aproximativ 9% între 2004 şi 2013), de bolile de inimă, dar şi de accidentele rutiere. Nu şi în România: între 1990 şi 2013, proporţia deceselor cauzate de cancer din totalul deceselor a crescut de la 12 la 15%. Totuşi, aceasta nu înseamnă că nu există încă multe ţări europene care au un procent mai ridicat al deceselor cauzate de cancer decât în ţara noastră...

Deci, despre Europa, şi bune şi rele... în funcţie de perspectivă...

Titi DÃLÃLÃU

o U A U N

ADMINISTRAȚIE

Punctul pe i.

Ariel. Teatrul de copii Ariel din Tîrgu Mureş a făcut public programul spectacolelor din luna următoare: Miercuri, 1 februarie, de la ora 17, Forum teatral, sala Studio; joi, 2 februarie, de la ora 17, Forum teatral, sala Studio; duminică, 5 februarie, de la ora 11, Elefănţelul curios, sala mare; luni, 13 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; marţi, 14 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; miercuri, 15 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; miercuri, 15 februarie, de la ora 17, Forum teatral, sala Studio; joi, 16 februarie, de la ora 17, Forum teatral, sala Studio; duminică, 19 februarie, de la ora 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; miercuri, 22 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; miercuri, 22 februarie, de la ora 17, Forum teatral, sala Studio; joi, 23 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; joi, 23 februarie, de la ora 17, Forum teatral, sala Studio; luni, 27 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare; Marți, 28 februarie, de la orele 9,30 şi 11, Nemaipovestita Scufiţă Roşie, sala mare.

30 ianuarie - 5 februarie 2017

02

Centura Livezeni,

Comuna Livezeni va fi ascunsă după un dig, iar automobilele vor intra prin această subtraversare

„Ne taie comuna în două, ne-au distrus străzile, nu avem acces pe centură, ne poluează fonic și nu există niciun aspect care să fie util și pentru locuitorii din Livezeni.

Dar nu numai pentru aceştia. Toţi cei care vin spre Livezeni dinspre Sovata, Miercurea Nirajului, vor trebui să intre în oraş, să meargă în Corunca şi să intre pe centură...”.

Pe scurt, acestea ar fi, la momentul actual, marile neajunsuri ale centurii ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureş, după părerea primarului comunei Livezeni, Bányai István. Iar problemele nu se termină aici...

Totuşi, mai există o speranţă... Primarul consideră că realizarea unor legături între străzile din comună şi varianta ocolitoare sunt realizabile...

Proiecte. Consiliul Judeţean Mureş lucrează la elaborarea a 12 proiecte care vizează finanţare din fonduri comunitare, pentru a fi depuse începând din acest an, pe lângă cele trei proiecte europene, în valoare de peste 700 de milioane de lei, aflate în implementare. Potrivit Raportului de activitate al CJ Mureş pe anul trecut, dat publicităţii săptămâna trecută, vineri, printre cele 12 proiecte aflate în pregătire se numără Reabilitarea Palatului Culturii din Tîrgu Mureş, Reabilitarea Muzeului de Ştiinţele Naturii din Tîrgu Mureş, Modernizarea drumurilor judeţene Ungheni (DN15) – Târnăveni (DN14A), Reabilitarea drumului judeţean DJ 106 Agnita-Sighişoara, dar şi unul de eficientizare energetică a unor clădiri aparţinând Spitalului Clinic Judeţean Mureş. În raportul CJ Mureş se arată că cele trei proiecte cu finanţare europeană în valoare de peste 700 de milioane de lei aflate în implementare sunt „Parc Auto pentru Sporturi cu Motor”, Sistem de management Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Mureş şi Proiectul de Extindere şi Reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş, ultimul fiind cel mai mare din ţară pe acest domeniu. De asemenea, CJ Mureş a finalizat încă 5 proiecte cu finanţare europeană, pentru reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 142C Coroisânmărtin – până la limita cu judeţul Sibiu, cel de promovare a judeţului Mureş, modernizarea şi dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureş, reabilitarea drumului judeţean DJ 135 Măgherani-Sărăţeni şi un program de intervenţii integrate pentru şomeri.

O CENTURĂ PROST PROIECTATĂ Lucrările pentru realizarea variantei ocolitoare a municipiului Tîrgu

Mureş sunt în desfăşurare. Desigur, termenul stabilit iniţial a fost, deja, depăşit, iar problemele nu întârzie să apară. Primarul din Livezeni, Bányai István, spune că, pentru comuna administrată de dânsul, deocamdată realizarea centurii ocolitoare nu a adus decât necazuri: centura taie comuna în două, utilajele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au distrus străzile din comună, traficul va polua fonic o parte dintre cetăţeni, deoarece au casele aproape de amplasamentul centurii, iar în plus, cei din Livezeni nici măcar nu vor avea acces direct pe centură deoarece nu a fost proiectată nicio intersecţie cu străzile din localitate. În plus, vor avea de suferit şi călătorii, şi chiar şi târgumureşenii pentru că „de când s-a reparat drumul spre Sovata foarte mulți şoferi vin spre Livezeni din Sovata, din Miercurea Ni-

Și drumurile de piatră din Livezeni au fost afectate

rajului... Toate drumurile acestea ar trebui legate pe centură pentru că dacă nu maşinile vor intra în oraș pentru ca să poată apoi intra pe centură”, a precizat primarul din Livezeni.

Dar să detaliem...

DRUMURI DISTRUSE În zona Livezeni, lucrările au debutat la începutul anului 2016. „Din cauza utilajelor de mare tonaj, drumurile din Livezeni au fost distruse”, spune primarul Bányai István: „Au distrus drumurile asfaltate din comună, de exemplu cel către Poieniţa, pentru că nu au fost proiectate pentru trafic greu. Va trebui să refacem asfaltul pe acele drumuri. Cei de la CNADR au făcut doar plombări.

De fapt, s-a faianţat asfaltul, pur şi simplu s-a rupt în bucăţi. Încă nu e vizibil foarte distrus, dar s-a rupt pentru că au trecut maşini foarte grele care au dus piloane de beton, au circulat mult cifele şi alte utilaje. Cei de la CNADR au reparat doar parţial, cam 20 – 30% din suprafaţa afectată. Au distrus şi străzile pietruite...”.

Conform celor de la CNADR, utilajele nu vor mai circula de anul acesta pe străzile din Livezeni, ci doar pe traseul centurii. „Eu sunt foarte curios dacă această promisiune se va adeveri. Dacă se vor ţine de cuvânt, vom putea să mai reparăm drumurile”, a precizat primarul din Livezeni.

Se acordă preotului paroh Chesarie Bertea care păstorește biserica ortodoxă din New York reușind să păstreze obiceiurile și tradițiile românești la mii de kilometri de țară.

TRADIȚII

Se acordă celor care s-au ocupat de reabilitarea Bibliotecii Teleki din Tîrgu Mureș. După nici 5 ani de la finalizarea lucrărilor de reabilitare, fațada clădirii arată jalnic, tencuiala fiind scorojită și căzută în multe locuri (vezi galerie foto pe www.punctul.ro).

SUPERFICIALITATE

03

ADMINISTRAȚIE

30 ianuarie - 5 februarie 2017

prost proiectată și păguboasă COMUNA, DIVIZATĂ O altă problemă este legată de faptul că centura ar împărți comuna în două, prin digul care va susţine şoseaua, dar şi prin proasta legătură care va fi între terenurile care se vor afla de o parte şi de alta a centurii: „Centura împarte comuna în două. Sunt o grămadă de terenuri care rămân după centură. Îşi pierd valoarea... În plus, s-au proiectat subtraversări de 5 metri. Astfel, nu o să poţi să faci zone de locuit sau zonă industrială în spatele centurii fiindcă nu mai poţi să asiguri un trafic corespunzător sub aceste subtraversări de 5 metri. Eu, ca şi inginer, consider că se puteau proiecta la 7 metri acele subtraver- Excavări pentru viitoarea variantă ocolitoare - casele în apropiere sări”, a declarat Bányai István.

CIREAŞA DE PE TORT Realizarea centurii rutiere ocolitoare a FĂRĂ ACCES PE CENTURĂ, DAR... municipiului Tîrgu Mureș a fost propusă de diferiţi politicieni încă din 2004.

Pe lângă toate aceste necazuri, comuna Din momentul în care a ajuns primar, la Livezeni va trebuie să suporte costurile unui În octombrie 2014, premierul Victor Ponta și PSD ultimele alegeri, Bányai István a şi trimis o plan parcelar în valoare de 50.000 de euro, inaugurau construcţia centurii Tîrgu Mureş. Lucrările sesizare scrisă către CNADR, Consiliul Ju- pe baza căruia vor fi despăgubiţi cei cărora au fost suspendate în 15 iunie 2015, din cauza procesului deţean Mureş şi Prefectură, pentru a infor- le-au fost expropriate terenurile care se situintentat de proprietarii unor imobile afectate de ma aceste instituţii în legătură cu neregulile ează sub şoseaua de centură. construcţia Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş. Lucrările constatate în proiectarea centurii. Însă, nu a „Planul parcelar e cireaşa de pe tort pentru au fost reluate în data de 29 aprilie 2016. Dar, data de primit niciun răspuns satisfăcător. că, după ce nu avem niciun aspect pro pentru finalizare propusă prin contract a fost deja, demult, Dar, se pare că există o speranţă ca mă- Livezeni, cei de la CNADR ne mai şi obligă car un aspect să fie îmbunătăţit. „Mari șanse să facem un plan parcelar care costă undeva la depăşită – 09 octombrie 2016. nu avem, dar încercăm să facem tot posibilul 50.000 de euro. Nu pot fi despăgubiţi oameContractul iniţial de execuţie a Variantei de Ocolire prin care să fie măcar un aspect pentru ca Li- nii care au parcele sub centură decât după ce Tîrgu Mureş a fost semnat în iunie 2014, antreprenorul vezeniul să beneficieze de construcție”, a men- este făcut acest plan parcelar. E o sumă destul lucrării fiind societatea Copisa Constructora Pirenaica ţionat primarul. de mare, care pe lângă reparaţii de drumuri şi S.A., cu o valoare a contractului de 1.370.160 de lei fără Acesta spune că deşi centura trece prin toate aspectele neplăcute, va trebui suportată TVA. Proiectul este cofinanţat din POIM 2014 - 2020.

Livezeni, după cum e proiectată, cei din Li- de Consiliul Local. Dar noi avem şi alte oblivezeni nu vor avea acces pe şoseaua de ocoligaţii... Eu nu înţeleg de ce nu s-a putut comanre a municipiului: „Din Livezeni nu este acces da acest plan parcelar înainte de proiectare, de pe centură şi toţi care vin dinspre Miercurea către beneficiarul lucrării, şi atunci era totul Nirajului vor trebui să intre în oraş, să iasă în în regulă. Din păcate, nu pot să fac promisiuni Corunca şi apoi să intre pe centură”. în legătură cu realizarea acestui plan parcelar Totuşi, „acum sperăm că după ce se termideoarece Consiliul Local va decide unde vor nă construcţia, să se rezolve această problemă merge sumele de la buget. Şi nu cred că e prioritate pentru comuna Livezeni planul parcelar şi să avem acces şi din Livezeni. Pentru comună ar fi şi din punct de vedere economic foarte înainte să am apă, canalizare, drumuri asfaltate etc. Să vedem, poate facem planul parcelar bine să avem acces. Eu consider că CNADR, în regim propriu, fiindcă s-ar putea să angacare este şi beneficiară, va trebui să rezolve jăm un om cu experienţă în lucrările topograproblema aceasta. Dacă o să ne lase să facem fice, dar nu pot să fac promisiuni. Despăgubiintrările pe centură din fonduri proprii vom rea oamenilor cred că o va face CNADR, în încerca, dar eu zic că e o eroare de proiectare niciun caz comuna Livezeni”, a concluzionat fiindcă nu mi se pare normal ca toată circulaţia dinspre Miercurea Nirajului să ajungă în primarul comunei Livezeni, Bányai István.

Titi DÃLÃLÃU oraş”, a completat primarul Bányai István. Drumul spre Poienița, plin de crăpături

Detaliu de la marginea comunei Livezeni

Încă mai este mult de lucru la centura Tîrgu Mureș

INEDIT ANALIZĂ

30 ianuarie - 5 februarie 2017

04

„Igazi Csiki Sőr” a pierdut David şi Goliat luptă pentru brand O luptă a mărcilor, începută cu mulţi ani în urmă, s-a terminat săptămâna trecută. Hotărârea judecătorească definitivă obligă fabricantul de bere din comuna Sânsimion, judeţul Harghita, „ca în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei, să distrugă toate materialele şi obiectele ce poartă însemnele „Igazi Csiki Sőr”. Totodată „să sisteze producţia şi comercializarea berii, să înceapă constituirea unui fond de garanţii pentru despăgubirea reclamantului, multinaţionala Heineken”, se poate citi din comunicatul firmei.

Motivul? Folosirea pe „nedrept” a mărcii deţinute de multinaţională de către fabricantul din Sânsimion.

Cele două denumiri: „Igazi Csiki Sőr” şi „Ciuc Premium” potrivit Heineken România, ar fi unul şi acelaşi lucru. „Nu acceptăm folosirea uneia dintre denumirile mărcilor noastre de către o altă companie, cu scopul de a crea confuzie în rândul consumatorilor”, au arătat cei de la Heineken.

JOCUL NERVILOR Hajdú Gábor, avocatul firmei din Sânsimion, a respins acuzaţiile afirmând că berea lor e mai bună şi la aspect, şi calitativ și nu poate fi confundată cu berea olandezilor.

A urmat un şir lung de procese, întâmpinarea a fost respinsă în prima instanţă de Tribunalul Judeţean Harghita, recursul a fost mutat la Tribunalul din Tîrgu Mureş, de aici Înalta Curte a strămutat procesul la cererea reclamantului la Curtea de Apel Suceava pentru ca notorietatea patronului de la Sânsimion să nu influenţeze decizia judecătorilor.

Heineken a pierdut procesul fiind obligată la plata cheltuielilor judecătoreşti. În cele din urmă, în 27 ianuarie 2017 se pare că s-a ajuns la o decizie.

www.punctul.ro

„ADEVĂRATA BERE CIUC” SAU „CIUC PREMIUM”? „Traducerea, în limba română, a denumirii care se află pe eticheta produsului nostru nu corespunde cu „Ciuc Premium”, la fel cum această denumire, tradusă în limba maghiară, nu seamănă cu „Adevărata bere Ciuc (Igazi Csiki Sör)”, iar etichetele nu seamănă între ele”, a declarat Lénárd András pentru Radio Tîrgu Mureş. „Săptămâna aceasta (11 noiembrie 2014), Heineken România a cerut instanţei care judecă speţa, o ordonanţă preşedinţială prin intermediul căreia să se închidă fabrica ce produce „Adevărata bere Ciuc”, să se confişte bunurile aflate aici şi să se înfiinţeze un fond de garantare din care Heineken România să fie despăgubită”, a explicat patronul Lénárd András.

BĂTĂLIA S-A ÎNCHEIAT. LUPTA CONTINUĂ? „Acest proces s-a încheiat acum cu Hotărârea definitivă a Curţii de Apel Tîrgu Mureş, în timp ce tribunalele din Uniunea Europeană de două ori ne-au dat dreptate în ceea ce priveşte folosirea mărcii Igazi Csiki Sőr. Chiar şi de două ori au constatat că firma este îndreptăţită de folosirea acestei mărci. Toate aceste decizii, care ar trebui respectate în Uniunea Europeană, de două ori au fost nesocotite de justiţia română”, a explicat Lénárd András, referinduse la decizia Tribunalului Judeţean Harghita şi a Curţii de Apel Tîrgu Mureş.

Au trecut aproape trei ani de atunci cu un şir de procese, tot atâtea lupte ba câştigate, ba pierdute de părţile „combatante”, în care Heineken acuză violarea dreptului de

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori:

Erika MĂRGINEAN Titi DĂLĂLĂU

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC Udvarhelyi Hirado S.R.L.

proprietate intelectuală, concurenţă la Ungheni - Mureş a producătoruneloială şi desfăşurarea unei activi- lui autohton Bere Mureş. Una dintre tăţi comerciale necinstite. cele 20 de unităţi de producţie din România, începând din 2003, se CE VA URMA? află la Miercurea Ciuc. Cei aproape 200 de angajaţi produc anual peste două milioane de hectolitri de bere „Sentinţa poate sosi în orice mo- pe cele cinci linii de producţie, trei ment, după aceea pot interveni execu- linii pentru sticle, una pentru PET şi torii de la Heineken ca să oprească pro- încă una pentru KEG – butoaie din ducţia şi distribuţia. Nu există cale de metal. atac, dar procesul pentru denumirea Spre comparaţie, în urmă cu 40 mărcii va continua la Curtea Euro- de ani când au fost puse bazele fabripeană şi s-ar putea ca după mulţi ani cii, capacitatea iniţială de producţie să ni se dea dreptate”, şi-a exprimat era de 225.000 de hectolitri pe an. speranţa avocatul firmei referindu-se S.C. LIXID PROJECT S.R.L. la întrebarea: ce va urma? „Căutăm soluţii, încercăm să definim ce presupune această decizie, care În secuime, pe locul unei fabrici – de altfel - este definitivă. Încă nu am primit-o, după publicarea ei va deve- de spirt dezafectate, antreprenorul ni oficială, iar Heineken a cerut ca în local, Lénárd András a construit o termen de 30 de zile de la comunicare fabrică de bere la care este acţionar tot ce are legătură cu marca Igazi Csiki majoritar sau coproprietar în procenSőr să fie distrus”, a continuat avoca- te egale, firma fiind înregistrată tot tul. „Până-n ultima clipă au susţinut în... Olanda. că denumirea induce în eroare conFirma a fost înregistrată în toamsumatorii, ar putea fi confundată cu na lui 2013, potrivit Átlátszó Erdély. denumirea produsului Heineken. „În Făcând investigaţii, pe urmele firmei ultimii doi ani niciun consumator nu din Sânsimion, cei de la Átlátszó a reclamat că ar fi confundat cele două Erdély au aflat că la şase luni după produse”, a mai spus avocatul. înfiinţarea firmei româneşti, în aprilie 2014 a fost înregistrată o firmă cu CINE SUNT „COMBATANŢII?” nume asemănător Lixid Project, cu sediul în Rotterdam (Olanda), manageriat de Calija Dejan, originar Pe baricade se află o multinaţio- din Sarajevo. nală olandeză şi un producător local La rândul ei şi această firmă, Lidin aşa-zisul „Ţinut Secuiesc”, care, xid Holding BV are doi proprietari întâmplător, produc aceeaşi băutură fondatori. Unul se află cu sediul la obţinută din orz, hamei şi apă. Mai Londra, Bluehill Investment Limiexact: bere. Denumirea ambelor ted, al cărui unic acţionar este avocaproduse conţine cuvântul ce se referă tul irlandez Conor Delaney. „Aceasta la o zonă geografică a ţării, şi anume pare o firmă de apartament cu interese în fabricarea berii din România”, Ciuc, ceea ce a dus la divergenţe. potrivit unui jurnalist de investigaţii GRUPUL OLANDEZ HEINEKEN britanic, care nu a mai găsit alte detalii.

Al doilea fondator AZC a.s. este Al treilea mare producător de o firmă mică din Slovenia, chiar firbere din lume, grupul olandez Hei- mă de apartament care se ocupă de neken este cel mai mare berar din consiliere, fiind parte a unui grup Europa. Compania a intrat pe pia- producător de băuturi alcoolice şi ţa din România în 1998 sub altă răcoritoare. Berea de la Sânsimion a denumire (Brau Union), pe care a apărut în noiembrie 2014 pe piaţă şi schimbat-o în Heineken în 2007. a declanşat lupta pentru brand între Anul următor a cumpărat fabrica de cei doi producători.

Înainte de începerea producţiei de bere, producătorul din Sânsimion a înregistrat marca la Registrul European al Mărcilor, ceea ce i-a conferit dreptul de a produce şi comercializa produsul în toate statele Uniunii Europene. Oficiul din Alicante, Spania a constatat că marca fabricii din Sânsimion nu se poate confunda nici la aspect, nici după pronunţie sau conţinut cu marca produsului multinaţionalei.

FIRMA ESTE CERTIFICATĂ, SUSŢINE LÉNÁRD ANDRÁS Asociația Berarilor din Europa, în 2013, a realizat o statistică potrivit căreia în România existau doar doi producători independenți de bere, în timp ce în Marea Britanie existau 1.440. Din 24 de state incluse în statistică, România se află practic pe ultimul loc, dacă nu punem şi Malta care nu avea niciun producător. În același timp, România este al optulea mare producător de bere și al șaptelea consumator de bere pe cap de locuitor din Europa. De atunci au apărut Clinica de Bere, Zăganu, Ground Zero, Csiki Sőr și Sikaru sunt producători autohtoni, dar cantitățile fabricate de ei sunt mult mai mici față de cele puse pe piață de multinaționale.

Diferența constă în calitatea ingredientelor folosite și în timpul alocat procesului de fabricare, susţin producătorii autohtoni. „Nu mai este bere când folosești enzime”, afirmă Lénárd András, care primește constant oferte de la distribuitori de enzime, rugându-l să ia în considerare produsele lor.

Calitatea premium a berii de la Sânsimion e asigurată de puritatea apei din zonă şi de hameiul de la Sighişoara, având concentraţia de alcool de 6%. „Firma este certificată în conformitate cu standardele ISO 14001, ISO 9001, ISO 22000, mai mult decât atât, fabrica este dotată cu laborator propriu, pentru monitorizarea şi verificarea la zi a parametrilor calitativi de producere a berii”- se află pe siteul de prezentare a firmei.

05

ANALIZĂ

30 ianuarie - 5 februarie 2017

bătălia cu Heineken

Cine este Lénárd András?

Decizia din 03 iulie 2015 Tribunalul Harghita Interzice pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să comercializeze şi să deţină în acest scop produse purtând denumirea CSIKI SOR, precum şi să promoveze în orice mod a acestor produse pe piaţa berii din România sub denumirea de CSIKI SOR. Obligă pârâtul ANDRAS LENARD să înceteze sau să nu iniţieze utilizarea numelor de domeniu www.csikisor.com şi www.csikisor.ro.

Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să retragă din reţelele circuitelor comerciale şi să distrugă, pe cheltuiala lor, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, toate produsele ce poartă denumirea de CSIKI SOR sau CSIKI, inclusiv acele produse deţinute în stoc şi care nu au fost puse în comerţ pe teritoriul României sub această denumire de LIXID PROJECT S.R.L. sau orice altă entitate la care pârâtul ANDRAS LENARD este acţionar, asociat sau afiliat.

Născut în septembrie 1977 la Miercurea Ciuc, Lénárd András se consideră secui, dar şi armean şi sas după bunici. După împlinirea vârstei de 18 ani, a vrut să-şi încerce norocul în America. A căutat prin cartea de telefoane „Pagini Aurii” nume de maghiari locuitori în Statele Unite ale Americii care ar fi fost de acord să-i asigure un loc de muncă. „Al şaselea nume ales la întâmplare mi-a dat răspuns afirmativ, aşa am ajuns cu câteva sute de dolari în buzunar la familia din Connecticut, unde am lucrat ca zugrav. Şi acum zugrăvesc cu plăcere”, a povestit Lénárd András.

După cinci ani şi câteva luni s-a întors în ţară şi s-a apucat de afaceri, deşi bunică-sa îl vedea popă, aşa de frumos ştia să citească din cărţile bisericeşti. „Nici aşa nu-i rău”- a conchis Anuşka néni. Într-o producţie filmată în noiembrie anul trecut pentru TV2, filmare în două părţi ce poate fi urmărită pe You Tube, avem ocazia de a-l cunoaşte pe controversatul om de afaceri. Într-o zonă în care noul pătrunde cu greu, a încercat să realizeze ceva mai mult decât cultivarea cartofilor - chiar şi bio - în fundul grădinii. „Secuiul e suspicios. Poţi să treci prin sat, poate nici nu-ţi răspunde la salut. Oare ce caută ăsta aici?

Dar dacă te cunosc vei fi cel mai bine primit”, îi explica Lénárd András reporterului, într-o discuţie presărată cu glume. După prezentarea zonei de o frumuseţe rară, cu brazi şi sate ascunse dincolo de orizont, unde curge Oltul, cu păşuni şi vaci la păscut, Lénárd András conduce vizitatorul prin fabrica modernă, plină de ţevi de inox şi cazane strălucitoare, la care se face mai multă curăţenie decât producţie, pentru a asigura calitatea berii. În centrul fabricii, care are şi laborator propriu, se află un loc pentru servirea mesei de unde se poate urmări toată producţia, ascultând muzică la alegere şi degustând berea proaspătă.

Toată afacerea e astfel gândită încât să fie cât mai rentabilă.

Imediat după revenirea în ţară, Lénárd András a cumpărat o casă din vecini, de acolo s-a aventurat în afaceri imobiliare, apoi la construcţii de microhidrocentrale, de producţia berii şi de ... drone! Toate astea în locul acela conservator, oferind şi locuri de muncă oamenilor.

Cu mult timp înainte de apariţia berii, colaboratorii săi, studenţi de la Marketing din cadrul Universităţii Sapientia Miercurea Ciuc au împânzit zona cu vestea că va fi o bere locală ce va duce mai departe tradiţia

În cazul nerespectării de către pârâţii LIXID PROJECT SRL şi ANDRAS LENARD a acestui termen, reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. este autorizată să solicite concursul agenţilor statului pentru a retrage şi distruge toate produsele menţionate, pe cheltuiala pârâţilor.

www.punctul.ro

Dispune publicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi Adevărul.

Respinge restul pretenţiilor formulate de reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD. Respinge acţiunea formulată de HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu Institutul Naţional de cercetare Dezvoltare în informatică – ICI Registrul Român Ro TLD, cu sediul în B-dul Mareşal Al. Avramescu nr. 8 -10, sector 1, Bucureşti. Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei HEINEKEN ROMÂNIA S.A., în cuantum de 35.427,35 de lei. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Harghita.

Document: Hotărâre 1138/2015 03.07.2015

Decizia din 27 ianuarie 2017 Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâţii SC Lixid Project S.R.L. şi Andras Lenard împotriva Sentinţei civile nr. 1138 din 03.07.2015 a Tribunalului Harghita, pronunţate în dosarul nr. 2429/96/2014.

Obligă apelanţii în solidar la plata către intimata SC Heineken Romania S.A. a sumei de 73.485,31 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 27.01.2017.

producerii de bere. S-a adresat mândriei secuilor, aşa se face că aveau 1.000 de contracte de achiziţie, înainte de deschiderea fabricii. Deschiderea a fost o sărbătoare, urmată de noi proiecte. De pildă, transportul berii la comandă cu drona. Acest aparat de zbor minuscul fără pilot dirijat de pe sol de ing. Bustya Attila, ar fi transportat berea într-o oră oriunde în judeţ. Deocamdată nu poate fi pus în aplicare pentru că nu există legea dronelor. Firma Spider Drone Security, aparţinând tot producătorului de bere, aşteaptă legea, ca a doua zi să înceapă transportul unei lăzi de bere cu drona. Firma deţine titlul mondial pentru timpul de zbor al dronei, îmbunătăţit de la 99 la 126 de minute! Aparatul poate zbura 30-40 de km, iar curentul necesar funcţionării este asigurat de micro-hidrocentrala din zonă.

Un concurs inedit de promovare a berii anul trecut, în perioada 15 februarie - 31 august promitea ca premii de la peştişorul de aur - care ar fi avut şi bonus o dorinţă - până la căţei şi purcei, inclusiv o vacă sau un cal.

Nu trebuia decât să bei berea şi să verifici ce scrie sub capac. „Mai încearcă odată”, se putea citi pe un lot întreg de capace. Concursul denumit „Arca lui Noe” nu şi-a mai desemnat câştigătorii în septembrie, aşa cum a fost anunţat pe fluturaşii scrişi în limba maghiară.

Un denunţ venit din judeţul Covasna la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, condus de Laurenţiu Moldovan, a rezultat amendarea firmei cu 5.000 de lei, oprind concursul până la remedierea situaţiei, adică promovarea concursului şi în limba română.

Potrivit portalului vhegy.com şi atunci, şi acum firma din Sânsimion a exagerat şi a deformat realitatea.

Pe pagina sa de facebook a anunţat sistarea tuturor reclamelor în folosul firmei, la fel şi acum, când a anunţat închiderea fabricii. „Nu e vorba de închiderea fabricii şi nici de distrugerea aparaturii sau a dispozitivelor folosite pentru producerea berii, ci de îndepărtarea însemnelor ceea ce se poate face cu uşurinţă”, se arată pe site.

Concluzia ar fi că nu e pentru prima oară când cei de la marketing caută să folosească „soluţii alternative” pentru a justifica nu tocmai legalul modus operandi al şefului lor.

Acestea sunt faptele. Adevărul, ca întotdeauna, e undeva la mijloc.

Reclama însă, chiar şi negativă, aduce notorietate.

Erika MÃRGINEAN

REGHIN

30 ianuarie - 5 februarie 2017

06

Peste 20 de milioane lei au fost investiți în Staţia de Epurare Reghin

Proiectul „Reabilitare şi extindere fază terţiară pentru Staţia de Epurare Reghin” a fost semnat în data de 28 martie 2012, cu Passavant Roediger GmbH, din Germania, antreprenorul general, și a prevăzut reabilitarea pentru beneficiarul S.C. Compania AQUASERV S.A. Tîrgu Mureş a următoarelor obiective: fermentătorul de nămol, decantoarele primare și secundare, îngroșătorul gravitațional, platforme de nămol, bazine de aerare și stațiile de pompare - toate din incinta SEAU Reghin. În cadrul proiectului, mai multe firme locale și din țară au contribuit la reabilitarea stației de epurare, iar firma Matei Construct Construcții Speciale a executat lucrările complexe de construcții de reabilitare ale acestor obiective.

Vineri, 27 ianuarie, la sediul Primăriei municipiului Reghin a avut loc recepția lucrărilor de reabilitare a Stației de epurare Reghin, în prezența oficialităților AQUASERV și ai Primăriei municipiului Reghin, Sándor Törzsök, șef UIP (Unitate Implementare Proiecte), Mirela Popa, manager proiect, ec. Maria Precup, primarul Municipiului Reghin, Minea Răzvan, constructor etc. „Mă bucură această investiție, instituția noastră este întotdeauna deschisă pentru colaborări. Dorința mea este ca o asemenea investiție să se facă și la Uzina de Apă, avem mare nevoie de o reabilitare. Îmi doresc

Realizarea acestui proiect contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului și implicit a sănătății populației, prin reducerea poluării resurselor naturale din arealul hidrografic al judeţului Mureș, la alinierea la normele europene privind epurarea apelor urbane și la eficientizarea proceselor tehnologice de epurare.

Recepția lucrărilor de reabilitare a Stației de epurare Reghin

cât mai multe finanțări, proiecte aduse în încadrarea în limitele impuse de legislația administrație”, a declarat ec. Maria Precup. națională și de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.

IMPACT MINIM ASUPRA MEDIULUI După finalizarea și recepționarea lucrărilor, Compania Aquaserv a preluat în operare obiectivul.

Stația de epurare din municipiul Reghin „Una dintre cele mai moderne stații de s-a reabilitat cu ajutorul fondurilor europe- epurare din România, cu trei trepte de epune. Lucrările de construcție și de reabilitare rare, apa deversată în râul Mureș nu pune în au avut în vedere realizarea unei linii teh- pericol și nu cauzează probleme uzinelor de nologice care să elimine descărcările necon- apă din aval: Iernut, Mureș, Luduș. Această forme în emisar, rezultând astfel un impact investiție este un câștig pentru reghineni, este minim asupra mediului înconjurător prin o stație de epurare eficientă, un important

câștig fiind lipsa mirosului în procesul de epurare”, a declarat ing. Gabriel Dumitrache, șef sucursala Reghin.

Investiția în valoare de peste 20 de milioane lei a inclus construirea unei noi trepte mecano-biologice de epurare a apelor uzate orășenești, incluzând treapta de epurare biologică avansată, iar instalația de cogenerare produce energia electrică și încălzirea stației reducând astfel la minim consumul extern de energie electrică și gaze naturale.

Procesul tehnologic va fi monitorizat on-line și corectat automat prin intermediul sistemului SCADA (Monitorizare, Control și Achiziții de date).

Imola GRAMA

Performanță la Atletic Kids Gurghiu Afirmația ,,Nu există niciun sacrifiu atunci când există pasiune, când faci ceea ce îți place”, îi vine ca o mănușă Asociației Atletic Kids Gurghiu.

Asociația a fost înființată în anul 2011 de către Dumitru Fărcaș, Cristian Fărcaș, Ovidiu Mărginean, Claudiu Frandeș și Marin Vlaic.

Obiectivul de bază este creșterea și îndrumarea copiilor spre fotbalul de înaltă performanță.

Din cadrul clubului mai fac parte antrenorii Claudiu Bucin, Menyhárt János, Deák Károly și preparator fizic Bogdan Biró. „Și copiii din mediul rural, printr-o formă organizată, pot ajunge spre înalta performanță. În momentul de față avem echipe înscrise la Categoria Junior C, D, E, Gheorghe Ola. Prin muncă susținută toți copiii au aceleași șanse. Munca de antrenor nu este o muncă ușoară. Uneori trebuie să ,,lupți” cu părinții copiilor, părinți care uneori dovedesc o doză mare de inconștiență, nerealizând în ce măsură comportamentul lor îi afectează, în primul rând, pe propriii copii.

Părinții, prin comportamentul lor trebuie să dea un reper solid copiilor: încrederea acordată antrenorului, încurajarea copiilor, acceptarea erorilor, respectarea arbitrilor,

controlarea emoțiilor, respectarea adversarilor sunt elemente foarte importante pentru ca relația antrenor-copil-părinte să funcționeze”, a declarat antrenorul coordonator Ovidiu Mărginean.

Acesta este posesor al licenței B UEFA, participă anual la cursuri de perfecționare și își dorește să se înscrie pentru licența A UEFA. Asociația este sprijinită de către Primăria Gurghiu, în special de către primarul Laurențiu Boar.

Au încheiat un protocol de colabo-

rare pentru baza sportivă cu Colegiul Silvic|Gurghiu, Consiliul Județean Mureș, prin depunere de proiecte.

Există și firme care sponsorizează activitatea: S.C. DARION S.R.L. IBĂNEȘTI, S.C. REMEX S.A., S.C. HORN FOREST S.R.L., VIPTRANS S.R.L. În cadrul asociației activează patru echipe, patru categorii de vârstă.

Antrenamentele cu grupele mari au loc pe terenul de fotbal de la Gurghiu, iar cele cu grupele mici la Baza Sportivă „Monte Carlo”, din Reghin și în sălile de sport din

Reghin, dotate cu terenuri de antrenament. În decursul anilor, cele patru echipe au câștigat nenumărate turnee, multe clasări pe podium, multe participări în cadrul competițiilor organizate de către Asociația Județeană de Fotbal Mureș.

Grupa 2002-2003 la jumătatea campionatului se află pe locul II în cadrul Campionatului Juniorilor C, iar grupa 2004-2005, locul II la Campionatul Juniorilor D. Grupa 20062007 a terminat Campionatul pe locul I, Junior E și s-au calificat în Play-Off-ul competiției din care mai fac parte alte cinci echipe.

De menționat este faptul că 75% din copii din grupa 2006-2007 sunt copii din Reghin. Este primul an când toate echipele înscrise în campionat sunt pe podium. „Fotbalul a fost și va rămâne mereu un sport care îi va atrage ca un magnet pe micuți. Exact ca atunci când alegem școala pe care să o urmeze și alegerea clubului de fotbal trebuie făcută cu mare grijă, având în vedere două criterii esențiale: antrenorul care îl va instrui/educa pe micuț și condițiile de antrenament pe care le oferă clubul”, consideră Ovidiu Mărginean.

Asociația Atletic Kids este o opțiune deloc de neglijat.

Imola GRAMA

07

LUDUȘ

30 ianuarie - 5 februarie 2017

Românii din New York păstrează tradițiile După exodul ardelenilor din primii ani ai secolului XX care au ajuns în America, anii de după evenimentele din decembrie 1989 au adăugat o nouă generație de români.

Aceștia sunt răspândiți pe tot teritoriul SUA, dar comunitatea cea mai mare s-a fixat în New York. Nevoia de socializare, de folosire a limbii materne și de regăsire a unor obișnuințe de acasă îi reunește pe românii de toate vârstele și toate profesiile în cele câteva biserici ortodoxe din oraș.

Dintre acestea, se pare că biserica „Sfânta Maria”, aflată la adresa 4214 74 th Street, Elmhurst, New York 11373 este cea mai căutată de credincioși. Biserica este o construcție nouă, modernă, cu o sală pentru activități sociale și un spațiu pentru oficierea slujbelor. Au contribuit la edificarea lăcașului de cult preoții Nicolae Bârsan, Casian Fetea, Adrian Fetea și actualul preot paroh Chesarie Bertea care a finalizat construcția.

Pictura în tempera este realizată de un pictor originar din Iași, iar piesele sculptate provin din Maramureș și din județul Neamț.

Iconostasul realizat în Moldova este placat cu aur de 24 de carate și este împodobit cu icoane pictate în stil bizantin. Protosinghelul Chesarie Bertea s-a născut în satul Bozești, Maramureș și a absolvit trei facultăți: Teologie, Istorie și Drept la Sibiu, acolo unde a devenit doctor în teologie. A predat la Seminarul din Baia Mare, a fost vicarul Episcopiei de Caransebeș și profesor la Seminarul din același oraș, vicar al Arhiepiscopiei Tomisului și lector la Universitatea Ovidiu. A fost acceptat la al doilea doctorat la Madrid, dar Dumnezeu i-a hotărât un alt destin. A trecut oceanul și a devenit preot la Atlanta, apoi la New York.

www.punctul.ro

„NU VREM SĂ NE ÎNSTRĂINĂM DE TOT” „Departe de zonele de unde am venit, din locurile copilăriei noastre, am ajuns în SUA cu o credință ortodoxă străbună, am adus cu noi obiceiurile pe care nu le putem uita niciodată”, spune părintele Chesarie Bertea. Într-adevăr, anii copilăriei marchează, într-un fel sau altul, personalitatea fiecăruia dintre noi.

Păstrând obiceiurile și tradițiile românești, concetățenii noștri nu fac altceva decât să păstreze legătura cu moșii și strămoșii noștri, cu seva pământului din care se trag. Pentru aceasta mili-

tează Biserica Ortodoxă în America și în diaspora, în general.

Părintele Bertea spune că în parohia pe care o conduce încearcă să păstreze tradiția românească din toate zonele țării. Până la urmă, toate sistemele sau grupările religioase care și-au întemeiat întrun fel sau altul viața liturgică, au o anumită tradiție.

De altfel, nici nu pot exista fără o rânduială prin care se desfășoară cultul religios. Această rânduială se numește tradiție, ori în rândul poporului român tradiția se împletește cu neamul, cu istoria, cu credința. Acestea nu pot exista în mod individual și pentru unitate, românii americani în perioada sărbătorilor, dar nu numai atunci, simt că au ceva de spus aici într-o lume multiculturală și încearcă să păstreze cât mai bine tradiția, obiceiurile și portul popular românesc al neamului din care face parte.

SĂRBĂTOARE DE CRĂCIUN De la vorbă la faptă și de la vis la realitate, unde se poate realiza întâlnirea românilor cu nostalgia plaiurilor natale? Desigur, în cadrul bisericii ortodoxe române care organizează slujbe deosebite prin caracterul lor național în care, spre deosebire de alte culte, credincioșii apelează la talentul lor artistic și organizatoric pentru a da o strălucire deosebită Zilei Nașterii Domnului.

COLINDE ȘI COLINDĂTORI Părintele Chesarie Bertea spune că la ultima sărbătorire a Nașterii Domnului, biserica pe care o păstorește a fost arhiplină în fiecare zi. În asemenea ocazii, oamenii doresc să-și amintească despre zilele copilăriei în principal, dar vor să le arate și prietenilor americani tradiția noastră românească.

Mamele și tații vor să le arate copiilor născuți pe pământ american tradițiile bunicilor și obiceiurile sărbătorilor de iarnă din țara lor de origine. „Am avut marea șansa din partea lui Dumnezeu să mă nasc în Maramureș, în satul Buzești acolo unde tradițiile de Crăciun sunt multe și frumoase”, spune părintele Bertea. „Acolo oamenii sunt foarte atașați bisericii și credinței strămoșești. Colindatul începea întotdeauna din perioada zilei de Sfântul Nicolae, atunci când ti-

nerii și copiii făceau repetiții de învățare a colindelor. Persoanele în vârstă erau cele care îi chemau la o șezătoare unde femeile coseau, torceau, făceau „cipcă” (dantelă), iar bărbații scoteau din negura amintirilor vechi colinde românești.

Acele colinde erau primele pagini de scriptură, având în vedere că ele au cântat și au exemplificat viața Mântuitorului nostru”.

La îndemnul părintelui Bertea, românii au venit la slujbă îmbrăcați în strai popular, inclusiv cu „gube”, acele cojoace mițoase de lână. În perioada postului, grupurile de colindători din cadrul școlii duminicale unde copiii învață românește și credința ortodoxă fiind îndrumați de doamna învățătoare Simina Bărbos, au pregătit un program foarte frumos cu irozii. A colindat în lăcașul Domnului și grupul coral al bisericii în care au evoluat soprana Nicoleta Ardelean, baritonul Ioan Ardelean care este și profesor universitar și preotul paroh Chesarie Bertea. În ziua de Crăciun, după Sfânta Liturghie în fața a peste 350 de credincioși au fost prezentate activitățile dintr-o casă de gospodari din satul românesc.

Mai întâi „bunica”, doamna Sanda Diaconu, originară din Sibiu, a frământat aluatul. În timp ce aluatul era pregătit pentru a fi băgat la cuptor, Mariana și Sorin

Petruțoni, președintele Consiliului parohial, au jucat rolul gazdelor.

Mariana din Satu Mare și Sorin din Banat au fost ajutați de două fete, una din Muntenia, cealaltă din Maramureș. „Am vrut să reprezentăm zone istorice diferite pentru ca nimeni să nu se simtă neglijat”, spune părintele Bertea.

Bineînțeles toate personajele erau îmbrăcate în costume populare specifice zonei de proveniență.

A fost aranjată masa cu bucate tradiționale gătite după rețetele vechi ale bunicii, Floarea Bertea.

Toate fiind pregătite, au venit și colindătorii. Mai întâi cei mici, apoi tinerii și la urmă fetele. Toți au primit nuci, mere și colaci. Colindătorii adulți au fost poftiți la masa plină cu cârnați, sarmale, coptături, cozonaci, vin, țuică și alte bunătăți. Masa era așezată în

mijlocul bisericii și atunci a apărut grupul de colindători condus și pregătit de Iustin Bertea, student la Teologia din Sibiu. S-a cântat troparul Nașterii de către întreaga asistență din biserică și de grupul coral din strană. De remarcat că toate preparatele au fost pregătite în bucătăria sălii sociale a parohiei de către doamnele Sanda Diaconu și Simina Bărbos ajutate de fetele românilor.

Preparatele au fost degustate de întreaga comunitate a parohiei potrivit îndemnului: „Bucate, bune să aveți/ Tot anul cât mai des/ Când vezi grâul bun la soare/ Să bem vinul pe răcoare/ Că paharu-i cât un cui/ Când îl pui în gură nu-i!”.

Reconstituirea acestui Crăciun ancestral a fost bine primită de credincioșii prezenți în biserică, aceștia împreună cu corul parohiei au cântat vechi colinde românești, iar copiii pregătiți de doamna Simina Bărbos au interpretat sceneta „Irozii”. În final, lângă impozantul brad din biserică a venit Moș Crăciun cu daruri pentru toți copiii, apoi cei prezenți s-au reunit în sala socială unde au socializat timp de câteva ore la un pahar de vin și la un cozonac tradițional.

A doua zi, câțiva enoriași însoțiți de preotul lor au colindat la Ambasada României din Washingthon, la biserica ortodoxă din Philadelphia și la biserica românească din New Jersey. După sărbătorirea Nașterii Domnului, a urmat Revelionul cu 120 de participanți și au început tradițiile de Bobotează. „Toate activitățile noastre sunt îndreptate spre copiii noștri și sper ca prin ceea ce fac să perpetuăm spiritul românesc și valorile noastre naționale”, spune Chesarie Bertea păstorul spiritual al multor români din SUA. Cu asemenea oameni suntem siguri că românii din New York nu își uită originea, nu își uită tradițiile strămoșești ale ființei naționale.

Ioan A. BORGOVAN

ECONOMIC

30 ianuarie - 5 februarie 2017

08

Investițiile străine au adus două miliarde Investițiile străine atrase de județul Mureș au generat cifre de afaceri de 9,1 miliarde de lei (peste două miliarde de euro), iar companiile cu capital străin au creat aproape 25.000 de locuri de muncă în anul 2016.

Pe primul loc în topul investitorilor străini din Mureș, după cifra de afaceri generată, se află Elveția, cu 2,22 miliarde de lei. Urmează Germania cu 1,74 miliarde de lei, Luxemburg (1,65 miliarde de lei), Ungaria (889 de milioane de lei), Olanda (824 milioane de lei) și Franța (500 de milioane de lei), potrivit unui studiu Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.

Care sunt investitorii în Mureș, cu ce se ocupă și ce cifră de afaceri au citiți în rândurile ce urmează.

Informațiile le-am primit de la Mădălina Barbărasă, specialist PR, Tudor Communication.

în proprietatea Ameropa Holding, unul dintre cei mai importanți traderi de cereale și îngrășăminte la nivel mondial.

Tot din Elveția județul Mureș are ca investitor compania SANDOZ SRL (Producție produse farmaceutice) cu 105.204.000 de lei.

GERMANIA 1,74 MILIARDE DE LEI ADUȘI ÎN MUREȘ

Următoarea în top 10 investitori în Mureș, în anul 2016, după cifra de afaceri înregistrată în 2015, este Germania prin următoarele companii: Hirchsmann Romania S.R.L., care a adus 49.000.000 de lei, Hochland România S.R.L., Cableteam S.R.L., Westfleich Romania S.R.L., Daw Bența România S.R.L. Hirschmann Automotive este o companie producătoare de componente auto din Austria. Compania deține trei unități de producție, în Austria, Cehia și România. Fabrica ELVEȚIA A ADUS ÎN MUREȘ din România este situată în Chirileu/ Mureș, fiind și cea mai mare 2,22 MILIARDE DE LEI fabrică a grupului. Hirschmann România a fost înființată în anul Companiile investitoare cu 2007 și produce cablajele pentru capital elvețian sunt Azomureș senzorii de parcare și de baterie, caS.A., având un aport capital social blaje pentru oglinzi, pentru cutii de de 52.603.263 de lei și SANDOZ viteză automate și pentru motoare.

Tot din Germania, un mare S.R.L. Azomureș este cel mai important producător de îngrășăminte investitor în Mureș este Hochland pentru agricultură din România, România SRL, cu o cifră de afaceri furnizând fermierilor îngrășăminte de 12.386.500 de lei. Produsele minerale. În primăvara anului Hochland au intrat pe piața ro2012, compania Azomureș a intrat mânească în 1993, prin interme-

litate, profesionalism și încredere ale clienților ei.

MULȚI BANI ȘI PRIN FIRMELE FRANCEZE Compania franceză Tereos, un gigant al zahărului cu afaceri de 4,4 miliarde de euro la nivel mondial, a achiziţionat compania Zahărul Luduş, aflată între primii zece jucători de pe piaţa locală, al cărui acţionar majoritar era grupul Marquenterre, o altă Aceste companii au creat în Mureș companie franceză cu afaceri în acelaşi 25.274 de locuri de muncă. domeniu. În urma tranzacţiei, francediul companiei Whiteland, iar DAW, lider în Germania pe piaţa zii de la Tereos fac şi primul pas hotărât Hochland România a luat naștere finisajelor pentru pereţi. Compania pe piaţa locală. Acesta a avut o cifră de oficial în 1998, prin preluarea fa- comercializează mărcile CAPA- afaceri în Mureș de 30.941.415 de lei. bricii de la Sighișoara, unde a în- ROL, CAPATECT, ALPINA şi Tot o firmă cu capital francez în ceput producția de brânză topită. DISBON. Societatea şi-a început Mureș este ARTEMOB International În 1999, Hochland a achiziționat activitatea comercială în anul 2001, S.R.L. (31.929.970 de lei); Compania fabrica de la Sovata, unde produce când a înfiinţat site-ul de producţie Mobila Sovata S.R.L. activează pe brânzeturi specific românești, pre- din Tîrgu Mureş pentru o parte din piața românească din anul 1996. Princum cașcavalul, și materie primă gama de produse CAPAROL şi îşi cipalul obiect de activitate al societății pentru fabrica de brânză topită de la propune reprezentarea la nivel naţi- este fabricarea de mobilă, compania onal a gamei profesionale de produ- desfășurându-și activitatea, în princiSighișoara. pal, în județul Mureș. Mobila Sovata Tot din Germania sunt Westfle- se CAPAROL. ich Romania S.R.L. (cu sediul la S.R.L. face parte din Parisot Group.

Târnăveni; comerț cu ridicata al MAREA BRITANIE APROAPE Compania produce birouri managecărnii și produselor din carne) și 30.000.000 DE LEI ÎN MUREȘ riale, mobilă de bucătărie și dormitor, mobilier hotelier, biblioteci, mobilier Cableteam S.R.L. cu 11.955.950 de de sufra//șțțgerie. De asemenea, comlei (S.C. CABLETEAM S.R.L. este Vitafoam S.R.L., Marea Bri- pania se ocupă și cu producerea de o întreprindere care își desfășoară activitatea principală în domeniul tanie, a adus 27.180.110 de lei. Vi- ferestre, uși și panouri. tafoam România face parte din cel producției de cabluri electrice).

PESTE 11 MILIOANE De asemenea, Daw Bența Ro- mai mare grup de producători de mânia S.R.L., care are o cifră de spumă poliuretanică flexibilă la nivel DE LEI PRINTR-O afaceri de 560.000 de lei. DAW mondial. Vitafoam România este o INVESTIȚIE SPANIOLĂ BENŢA este reprezentanţa pentru investiție nouă, finalizată în 2009, România a concernului german destinată satisfacerii cerințelor de caCIE MATRICON S.A. (11.110.515 de lei) face parte din Grupul CIE Automotive, un grup industrial specializat pe procese cu valoare adăugată importantă și are două unităţi cu activitate comercială diferită: CIE Automotive, ca furnizor global de servicii complete de componente şi subansamble pentru piaţa de automobile, şi Bionor, care este dedicat producţiei şi distribuţiei de Biodiesel.

CIE Automotive este specializat pe șase tehnologii cu fabrici în toată lumea: aluminium, forjă, metal, turnare, prelucrare şi plastic. Ca parte din grup, CIE Matricon este specializat pe tehnologia de aluminium, dedicat turnării sub presiune şi prelucrării.

O MODERNĂ FIRMĂ, CU CAPITAL UNGAR, ÎN ERNEI Gedeon Richter Romania S.A. a generat cifre de afaceri de 600.288.146 de lei. Gedeon Richter este unul dintre cei mai importanți producători de medicamente din Centrul şi Estul Europei.

O altă firmă cu capital ungar

09

ECONOMIC

30 ianuarie - 5 februarie 2017

de euro, în Mureș este Marsorom S.R.L. care a generat 1.162.400 de lei. MARSOROM a fost fondată în anul 2002 de către MARSO KFT Ungaria, fiind o importantă firmă de import-export şi distribuţie de anvelope. Sediul central în Romania este în localitatea Ernei, judeţul Mureş, care a necesitat o investiţie de circa un milion şi jumătate de euro, cu un modern centru de anvelope, cu dotări moderne pentru depozitul de anvelope, service roţi şi nu în ultimul rând birouri pentru personal. Alături de sediul central de la Mureş, MARSOROM a dezvoltat o reţea naţională de distribuţie prin prezenţa unor puncte de lucru amplasate strategic la Bucureşti Sector 3, Sector 1, Braşov, Constanţa, Oradea, Piatra Neamţ, Timişoara, Cluj Napoca, Odorheiu Secuiesc.

I în Top Afaceri România, județul Mureș, la Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor.

UNIPREST Instal S.R.L. a adus o cifră de afaceri de 3.516.750 de lei; este o firmă distribuitoare specializată în instalații și echipamente de încălzire, are un depozit central în Tîrgu Mureș și 8 puncte de lucru în România (Baia Mare, Brașov, București, Craiova, Deva, Sibiu, Tîrgu Mureș și Timișoara).

LA NIVEL NAȚIONAL….

… companiile din România care au investitori străini au înregistrat o cifră de afaceri totală OLANDA de peste 250 de miliarde de lei (55 miliarde de euro) în anul 2015 și au creat peste un milion de locuri de muncă.

Din Olanda, la Reghin, avem ALPINA Pe primul loc sunt firmele olandeze, cu o cifră SHOE Production S.R.L. Aceasta ocupă locul de afaceri de aproximativ 35 de miliarde de euro

(aproape 156 miliarde de lei). Urmează firmele cu capital german, care generează cifre de afaceri de aproape 20 de miliarde de euro (peste 88 milioane de lei), cele cu capital austriac, cu cifre de afaceri de aproape 13 miliarde de euro (peste 58 milioane de lei). Clasamentul este completat de Franța, ale cărei investiții în România generează cifre de afaceri de 12,6 miliarde de euro (peste 57 milioane de lei), Italia și Cipru, cu cifre de afaceri de peste 7 miliarde de euro fiecare, respectiv Elveția, cu 6 miliarde de euro cifră de afaceri. „Raportările lunare realizate de Creditinfo se bazează pe informații obținute în timp real din surse oficiale - ANAF, Ministerul de Finanțe, Registrul Comerțului, Ministerul Justiției, pe care analiștii Creditinfo le introduc în uriașa noastră bază de date. Utilizăm un sistem folosit cu succes în numeroase țări europene”, a declarat Aurimas Kacinskas, Director General Creditinfo România.

Potrivit studiului citat, clasamentul profitabilității este deschis de firmele cu capital german și olandez, care au realizat în anul 2015 profituri de aproximativ 880 milioane de euro (4 miliarde de lei fiecare).

Urmează firmele cu capital francez, care au realizat un profit total de 620 milioane de euro

(peste 2,7 miliarde de lei), austriac, cu 430 milioane de euro (peste 1,9 miliarde de lei), italian – profit de 250 milioane de euro (1,1 miliarde de lei) și luxemburghez – 160 milioane de euro (peste 700 milioane de lei). În total, companiile cu capital străin au înregistrat în anul 2015 un profit total de 2,7 miliarde de euro.

CELE MAI PROFITABILE DOMENII DE ACTIVITATE… … ale firmelor cu capital străin din România sunt industria auto, comerțul cu ridicata al produselor din tutun, respectiv comercializarea combustibililor gazoși prin conducte.

Studiul Creditinfo mai arată că firmele cu capital străin au creat la nivelul anului 2015 peste un milion de locuri de muncă. Cei mai mulți angajați au companiile cu capital german și olandez (peste 200.000 de angajați), italienesc - peste 130.000 de angajați, Franța - peste 100.000 de angajați, Austria - peste 95.000, Cipru - peste 80.000 și Luxemburg peste 40.000 de angajați.

Cristina VANCEA

ANUNŢ Consiliul Judeţean Mureş organizează concurs de recrutare, pentru ocuparea funcţiei publice de consilier clasa I, grad profesional principal, vacantă la Compartimentul Administraţie Publică Locală din cadrul Serviciului Administraţie Publică şi Cancelarie – Direcţia Juridică şi Administraţie Publică din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Mureş.

Concursul se va desfăşura la sediul Consiliului Judeţean Mureş, Piaţa Victoriei, nr.1, Tîrgu Mureş, judeţul Mureş.

Proba scrisă se va desfăşura în data de: 01 martie 2017, ora 1000; Interviul va avea loc în data de: 06 martie 2017, ora 1400.

Candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile specifice, bibliografia, conţinutul dosarului de înscriere la concurs sunt afişate la sediul şi pe site-ul instituţiei www.cjmures.ro.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune în termen de 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României – Partea a III-a.

www.punctul.ro

Relaţii suplimentare se pot obţine la tel.0265/263211, interior 1233, 1234.

PREŞEDINTE Péter Ferenc

SECRETAR Paul Cosma

SIGHIȘOARA

30 ianuarie - 5 februarie 2017

Evenimentele culturale ale anului 2017, în Sighișoara În ședința ordinară a Consiliului Local Sighișoara desfășurată săptămâna trecută, în 26 ianuarie, a fost prezentat Calendarul evenimentelor culturale care cuprinde evenimentele culturale organizate pe parcursul anului 2017 de către municipalitate, Muzeul de Istorie Sighișoara, Biblioteca Municipală Zaharia Boiu, precum și de diferite asociații și fundații.

Iată care ar fi cele mai importante evenimente care se vor desfășura în acest an (calendarul tuturor evenimentelor poate fi consultat pe www.punctul.ro).

Astfel, în luna februarie Biblioteca Municipală „Zaharia Boiu” va organiza evenimentul ,,Universul copilăriei în opera lui Ionel Teodoreanu” – 120 de ani de la nașterea scriitorului – evocarea operei lui și expoziție de carte. De asemenea, în data de 14 februarie, Fundația Cultural Științifică Gaudeamus organizează ,,Grigore Vieru și spiritul viu al operei sale” – evocarea operei și expoziție de carte; în data de 23 februarie se va desfășura Carnavalul Lolelor, organizator fiind Centrul Cultural „Petre Țuțea”. În martie, se va desfășura „Mărțișorul. Simbolul primăverii - în cântec și vers” - recital de po-

unităţile de învăţământ sighişorene; 23-25 iunie: Festival de Folk, organizator: Primăria Sighișoara În 6-8 iulie se va desfășura Târgul Meşteşugarilor, organizator: Fundaţia Veritas Sighişoara, iar în perioada 28-30 iulie se va desfășura mult- așteptatul Festivalul ,,Sighișoara Medievală”.

AUGUST - PROETNICA

„Sighișoara medievală revine în iulie”

ezie, organizat de Biblioteca Municipală „Zaharia Boiu”, în data de 1 martie; în 8 martie: ,,Mamă, izvor de bunătate şi iubire - omagiu ţie!..” - expoziţie de carte și recital de poezii, tot la bibliotecă.

BLUES ÎN MARTIE În data de 31 martie - aprilie se va desfășura Sighișoara Internațional Blues Festival, în organizarea Asociației Culturale ,,Sighișoara Blues Hospital”. În 12 aprilie se va desfășura evenimentul „Caragiale, cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori

români (165 de ani de la naștere)” – expoziție de carte și evocarea operei; organizator: Biblioteca Municipală „Zaharia Boiu” EVENIMENTE INTERESANTE ÎN MAI În perioada 5-7 mai se va desfășura „Turnirul scriitorilor”; 5 mai, Ziua Consiliului Europei; 9 mai: „Sighişoara – oraş european” Ziua Europei; Ziua Independenţei României, Ziua Victoriei, Coaliţiei în cel de-al Doilea Război Mondial; organizator: Primăria Sighișoara.

Tot în mai vor fi și Zilele

Cufărul cuvintelor de suflet, ediția a III-a Săptămâna trecută, vineri, 27 ianuarie, de la ora 12.00, la Sala Sander, s-a desfășurat cea de-a III-a ediție a proiectului „Cufărul Cuvintelor de suflet”, un proiect cultural inițiat în anul 2014 de Maria Gheorghiu Mosora cu sprijinul Bibliotecii municipale „Za-

10

haria Boiu”. În cadrul evenimentului au fost citite cele mai frumoase dintre lucrările premiate.

Având ca și motto ,,Mult e dulce și frumoasă / Limba ce-o vorbim/ S-o păstrăm mereu curată/ Și să o iubim” , proiectul „Cufărul

Maria Gheorghiu Mosora, inițiatoarea proiectului

În august sighișorenii se vor întâlni cu Festivalul Intercultural ,,Proetnica”; organizator: Sighișoarei (19-21), iar în perioa- Asociația Centrul Educațional Inda 23-29 mai se va desfășura un teretnic pentru Tineret Sighișoara; Festivalul Internațional de Artă în 3 septembrie Festivalul Fanfareși Film având ca temă vampirii, lor; 30 septembrie – 2 octombrie: organizator: Compania de film Festivalul de muzică ușoară penXANADU; „Noaptea Muzeelor” – tru copii și tineret „Vocea Cetății”, eveniment metamuzeal, organiza- Fundația ELAN București; 1 tor: Muzeul de Istorie Sighișoara; octombrie: Ziua Internaţională a Concursul judeţean de dans mo- Persoanelor Vârstnice - Nunta de dern pentru elevii din Palatul/ Aur a sighişorenilor; 11 noiembrie: Cluburile Copiilor şi şcoli/licee.

Marșul Lampioanelor; 1 decemÎn mai iunie avem Zilele Cul- brie „1 Decembrie - Ziua Naţioturii Germane, organizator: Foru- nală a României” - Marea Unire mul Democrat al Germanilor din 1918 - recital de poezie şi expoziţie România, Filiala Sighișoara. de carte, organizator: Primăria În iunie se va desfășura un Sighișoara; 4 decembrie: Târgul spectacol dedicat Zilei Internaţio- de Sfântul Nicolae etc. nale a Copilului, organizator: Primăria Sighişoara în colaborare cu Cristina VANCEA

Care sunt taxele la Muzeul de Istorie Sighișoara

cuvintelor de suflet” își propune să scoată la lumină acele cuvinte care parcă au dispărut și nu mai au căutare, fiind ascunse undeva și lăsând loc acelor cuvinte agresive și mult prea ,,zgârietoare” la urechi.

Ideile cheie ale edițiilor s-ar putea regăsi în următoarele „îndemnuri” - NU vulgarismelor;- Trăirea bucuriei de a dărui cu adevărat, ceea ce simți pentru cineva;- Aprecierea minunatului, inconfundabilului scris de mână;- Descătușarea depozitului de acele cuvinte care ne spun cu adevărat ceva, ce ne definesc, ne fac mai buni și care ne fac să privim cu adevărat înlăuntrul nostru ;- Simplitatea netrucată a gestului exprimat prin cuvinte;- Reducerea pe cât posibil a acelor SMS-uri, e-mailuri seci, reci cu mult prea multe prescurtări și convenționalisme.

Cristina VANCEA

În conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului Local Sighișoara privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2017, taxele de acces la Muzeul de Istorie Sighișoara sunt următoarele: Turnul cu Ceas – 15 lei; Expoziția de arme medievale – 6 lei; Camera de tortură – 4 lei.

Elevii, studenții și persoanele care au domiciliul în municipiul

Sighișoara beneficiază de reducere de 75%, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de gratuitate.

Pentru grupurile organizate, însoțite de ghizi delegați, costul unui bilet unic pentru cele trei puncte de vizitare este de 24 lei/ persoană, iar ghidul beneficiază de gratuitate.

Cristina VANCEA

11

TÂRNĂVENI

30 ianuarie - 5 februarie 2017

Planuri ambițioase de dezvoltare pentru Tîrnăveni Primarul Sorin Megheşan a prezentat săptămâna trecută, miercuri, proiectele administraţiei locale pentru perioada care urmează.

Astfel, prioritățile municipiului Tîrnăveni sunt realizarea legăturii cu reşedinţa de judeţ, reabilitarea drumurilor de legătură până la Tîrgu Mureş şi Iernut, dar şi a căii ferate Praid – Blaj, inclusiv modernizarea autogării găzduită de Gara din Tîrnăveni.

Un alt proiect al Primăriei îl constituie repararea clădirilor din zona centrală, degradate de timp.

De asemenea, crearea unui incubator de afaceri - prin înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare a municipiului din care să facă parte oameni de afaceri locali - se află în intenţiile de viitor ale primarului Sorin Megheşan.

Crearea unei Şcoli Transilvănene de Arte şi Meserii şi implementarea unui program de tip „After School” la viitorul Centru Cultural care ar urma să se construiască în zona Pieţei Obor, sunt alte două proiecte importante ce urmează a fi implementate la Tîrnăveni 12 STRĂZI - ÎN CURS DE FINALIZARE, 24 - PE LISTĂ Lucrările la cele 12 străzi demarate anul trecut vor fi finalizate în 2017, iar Primăria a realizat documentaţia pentru reabilitarea altor 24 de străzi la Tîrnăveni pentru care se va solicita finanţare prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

Modernizarea iluminatului public va continua anul acesta în cartiere, unde au mai rămas de efectuat lucrări de extindere.

Atragerea de noi investitori şi fonduri la Tîrnăveni se află pe lista de priorităţi a municipiului, conform intenţiilor prezentate de primarul Sorin Megheşan cu prilejul unei conferinţe de presă.

Săptămâna trecută, miercuri seară, Primăria Tîrnăveni a primit vizita cursanților seriei 21 a Colegiului Național de Afaceri Interne.

Membrii delegației sunt ofițeri din instituțiile de ordine publică și siguranță națională, reprezentanți ai administrației centrale și ai societății civile.

Unul dintre scopurile didactice ale CNAI este identificarea particularităților locale, în managementul situațiilor de criză.

Alături de comandanții instituțiilor de siguranță și ordine publică din Tîrnăveni, primarul Sorin Megheşan le-a prezentat oaspeților modalitatea de acțiune a Comandamentului Local pentru Situații de Urgență, la inundațiile din 2016.

Mircea BARBU

Între cele 56 de lacuri saline din România, care sunt grupate în patru categorii de valoare, Lacul Aluna se situează în prima categorie valorică, între primele 17 lacuri din ţară, cu cel mai ridicat potenţial enzimatic (IECN) cuprins între 0,655, a Lacului Roşu de la Ocna Şugatag şi 0,431 a Lacului Roşu de la Sovata.

Florin Sim este din nou viceprimar

Lacul Aluna are aproape 530 de metri pătraţi şi o adâncime de până la 1 metru.

dezvoltare a turismului după ce studiile efectuate au relevat că Lacul Aluna sau Râioasa, cum îi spun localnicii, are un potenţial enzimatic apropiat de cel al Lacului Roşu din Ocna Şugatag şi a Lacului Roşu din Sovata. „Discutăm despre un proiect pe turism. Sper să şi reuşim. În zona Târnăveni există un lac, DEZVOLTAREA TURISMULUI Lacul Alunei sau Râioasa – cum i se spune popular, e o baltă mai mare sau un lac mai mic, PRIN LACUL ALUNA care conţine apă sărată cu proprietăţi curative. În momentul de faţă, din analizele şi testele pe care De asemenea, conform spuselor primaru- le-am efectuat, este peste ceea ce se întâlneşte la lui, municipalitatea lucrează la un proiect de Sovata, la Lacul Roşu sau la Bazna. Sper să reu-

www.punctul.ro

Cursanții CNAI, la Tîrnăveni

şim cumva să valorificăm şi să concretizăm acest proiect despre care vorbim de foarte mult timp”, a declarat Sorin Megheşan.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca a realizat pentru Primăria Târnăveni un studiu enzimologic la Aluna, remarcând că nămolul de culoare neagră, onctuos, cu o bună plasticitate, prezintă foarte multe caracteristici, printre care şi un potenţial enzimatic remarcabil.

Astfel, în urma realizării unui sistem de clasificare a lacurilor saline din România, care cuprinde 56 de lacuri, pe baza valorilor indicatorilor enzimatici ai calităţii nămolurilor, Lacul Aluna se situa între lacul Ştrand de la Turda (care era pe poziţia 15) şi lacul Techirghiol.

Rezultatele analizelor enzimologice efectuate asupra nămolului din Lacul Aluna arată existenţa unui potenţial enzimatic remarcabil, cu o valoare a indicatorului enzimatic ridicată, dublată de stabilitate şi rezerve consistente de nămol sapropelic.

Mircea BARBU

Pe Ordinea de zi a şedinţei de joi, 26 ianuarie, s-a aflat şi proiectul de hotărâre pentru alegerea viceprimarului la Tîrnăveni. Conform legii, Consiliul Local alege viceprimarul din rândul membrilor săi prin vot secret. Propunerea a fost făcută de consilierul Antonya Mihail, iar Florin Sim a obţinut voturile tuturor consilierilor în funcţie şi a fost declarat viceprimar.

Proiectul a fost ultimul pe Ordinea de zi, consilierii având de discutat alte 16 puncte anterior conform convocatorului.

Mircea BARBU

HARGHITA

30 ianuarie - 5 februarie 2017

12

S-a lansat Programul „Spaţii Verzi 2017” Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc a lansat cea de-a XII-a ediţie a Programului „Spaţii Verzi”, finanţat de o companie petrolieră prezentă în România şi care vizează implementarea proiectelor de protecţie a mediului şi de încurajare a implicării tinerilor în activităţi relevante.

Directorul Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, László Potozky, a declarat în conferinţa de presă organizată cu prilejul lansării oficiale că „Spaţii Verzi” este programul cu cea mai lungă durată în ceea ce priveşte cooperarea dintre o companie şi o organizaţie a societăţii civile, iar interesul organizaţiilor este în continuare foarte mare. „INTERESUL… … faţă de programul Spaţii Verzi este în continuare foarte ridicat, chiar dacă lansăm deja ediţia a 12-a. Interesul necontenit se datorează faptului că programul se bazează, în primul rând, pe îmbinarea armonioasă a activităţilor practice şi educaţionale de protecţia mediului, acest aspect făcându-l atractiv în fiecare an pentru mii de voluntari din rândul copiilor, tinerilor şi adulţilor, care se implică activ în derularea proiectelor finanţate”, a declarat László Potozky.

La rândul său, reprezentanta companiei petroliere, Erzsébet Felméri, a punctat faptul că Programul „Spaţii Verzi”, prin proiectele derulate, a adus schimbări în viaţa comunităţilor, amintind că începând cu anul 2006, de la prima ediţie, „s-a înverzit o suprafaţă de 450.000 de metri pătraţi”.

PROIECTELE: DATA LIMITĂ 15 FEBRUARIE În cadrul Programului „Spaţii Verzi”, organizaţiile neguvernamentale sunt invitate să depună proiecte până în data de 15 februarie, în cadrul uneia dintre cele două componente, respectiv „Spaţii Verzi Urbane” şi „Arii Naturale Protejate”.

În cadrul componentei „Spaţii Verzi Urbane” sunt finanţate proiecte care au ca scop reabilitarea sau crearea de suprafeţe înverzite, precum şi desfăşurarea activităţilor de educaţie ecologică în rândul comunităţilor locale, iar în cadrul componentei „Arii Naturale Protejate” se finanţează proiecte care promovează ariile protejate din România.

Proiectele înscrise vor fi evaluate de către un juriu de specialitate, iar câştigătorii vor fi anunţaţi până la sfârşitul lunii martie 2017.

Suma totală cu care va fi finanţat în acest an „Programul Spaţii Verzi” se ridică la 677.000 lei.

472 DE PROIECTE AU FOST FINANȚATE Datele statistice arată că, începând din 2006, când a avut loc prima ediţie, prin intermediul programului Spaţii Verzi au fost finanţate 472 de proiecte cu o sumă ce depăşeşte 5 milioane de lei. În cadrul proiectelor au fost implicate peste 186.000 de persoane,

„echivalentul numărului de locuitori ai municipiului Oradea”, s-au reîmpădurit aproximativ 4.000 de metri pătraţi, iar suprafaţa spaţiilor verzi create şi reabilitate a depăşit 450.000 de metri pătraţi, organizatorii susţinând că această suprafaţă este „aproximativ egală cu cea a 90 de terenuri de fotbal”.

89 DE TABERE JUNIOR RANGER De asemenea, programul a sprijinit organizarea a 89 de tabere Junior Ranger şi a 677 activităţi extraşcolare, în cadrul cărora tinerii participanţi au dobândit cunoştinţe şi experienţe importante referitoare la mediul înconjurător şi au fost înfiinţate şi amenajate 86 noi poteci tematice în ariile naturale protejate din România. În cadrul evenimentului de lansare a programului, s-a acordat Asociaţiei Inceptus România din Cluj Napoca premiul „Spaţii Verzi 2016” pentru derularea proiectului „Parcul culorilor”, în cadrul căruia s-a amenajat şi

s-a reabilitat spaţiul verde al Liceului Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca şi s-au derulat activităţi de educaţie ecologică a elevilor.

De asemenea, la categoria „Arii Naturale Protejate”, premiul a fost acordat Asociaţiei „Gyilkosto Adventure” din Harghita, pentru derularea proiectului „Cu Junior Rangerii pentru salvarea Lacului Roşu, perla periclitată a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş”. În cadrul acestui proiect s-au derulat activităţi de creştere a popularităţii Parcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş şi a nivelului de responsabilitate a comunităţilor locale, în special a tinerilor, faţă de această zonă.

Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc este una dintre cele mai mari finanţatoare a proiectelor de mediu din România. Prin intermediul programelor de finanţare derulate de fundaţie, în ultimii 17 ani au fost sprijinite cu peste 50 de milioane de lei aproape 1.100 de proiecte de protejare a mediului şi de dezvoltare comunitară, derulate de ONG-uri.

Peste 70% dintre „șoferi” își pică examenul Procentul de promovabilitate la examenul de obţinere a permisului de conducere continuă să fie scăzut în Harghita, ceea ce situează judeţul pe ultimele locuri pe ţară la acest capitol. Şeful de cabinet al prefectului Harghitei, Adrian Pănescu, a declarat că procentul de promovabilitate al examenul de obţinere a permisului de conducere a fost, în 2016, de 23,90%, în uşoară creştere faţă de anul 2015, când procentul era de 21,60%. Cu toate acestea, rata de promovabilitate este sub media pe ţară şi situează judeţul pe ultimele locuri la nivel naţional.

Potrivit datelor statistice, se înregistrează o scădere şi a procentului de promovabilitate a candidaţilor care participă la proba teoretică a examenului pentru obţinerea permisului. În 2006, 44,18% dintre aceştia au reuşit să

promoveze proba teoretică, faţă de 50,03 % cât a fost procentul în anul 2015.

Adrian Pănescu a mai afirmat că aceste rezultate se datorează atât slabei pregătiri individuale a candidaţilor, cât şi dezinteresului manifestat de unii instructori de la şcolile de şoferi. În context, acesta a precizat că, pe parcursul anului trecut, au fost emise 12.322 permise de conducere, faţă de 9.375 de permise emise în 2015, creşterea numărului datorându-se faptului că în această perioadă se preschimbă documentele model european, care au fost emise în urmă cu zece ani.

De asemenea, Adrian Pănescu a mai precizat că a crescut şi numărul maşinilor înmatriculate în judeţ, de la 11.829 în anul 2015, la 13.666 în anul 2016.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

13

HARGHITA

30 ianuarie - 5 februarie 2017

Campionul naţional Norbert Trandafir, antrenorul secţiei de înot la CSM Miercurea Ciuc Campionul naţional de înot Norbert Trandafir, participant la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, a devenit antrenor al secţiei de înot a Clubului Sportiv Municipal (CSM) Miercurea Ciuc.

Preşedintele Comisiei de sport din Consiliul Local Miercurea Ciuc, Ábrahám Előd, a declarat că secţia de înot a CSM s-a înfiinţat de curând, deocamdată activează cu trei sportivi şi „ceea ce este important de ştiut este că se va ocupa doar de sportul de performanţă, aici putând ajunge doar copiii care înoată un barem anume”.

GRATUITATE PENTRU PERFORMANȚĂ Antrenorul Norbert Trandafir a precizat că se ocupă de trei sportive, de 11, 12 şi 14 ani, care sunt poziţionate în clasamentul naţional în jurul locului 20 şi cu care va încerca să ajungă în finala Campionatului Naţional. „Mă ocup deja de trei ani de iniţierea copiilor, acum mă ocup de performanţă şi mă simt neaşteptat de bine. Copiii de care mă ocup

acum sunt aproximativ locul 20 pe plan naţional, eu mi-am propus ca în viitorul apropiat, un an-doi, să ajungem cel puţin în finală, dacă se poate şi mai sus”, a spus Norbert Trandafir.

El a ţinut să puncteze că a solicitat de la Consiliul Local Miercurea Ciuc un buget pentru cinci sportivi şi a menţionat că nu toţi înotătorii care vor activa la Clubul Sportiv Municipal vor avea gratuitate, ci doar cei care fac performanţă.

pregătire şi dacă va fi bine, sigur voi merge şi la Mondiale, pentru că deja am baremul pentru Mondiale şi sigur Federaţia mă va sprijini dacă va fi nevoie. Deci, nu am renunţat, este un fel de tranziţie”, a spus Norbert Trandafir.

SPORTIV+ ANTRENOR LA COMPETIȚII De altfel, în luna martie, Norbert Trandafir va participa la această competiţie atât în calitate de sportiv, cât şi în calitate de antrenor, una dintre sportivele pe care le pregăteşte urmând să fie prezentă la Naţionale.

Ideea înfiinţării unei secţii de nataţie în cadrul CSM a fost făcută publică anul trecut de autorităţile locale, cu ocazia vizitei la Miercurea Ciuc a preşedintei Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern, Camelia Potec, în cadrul întâlnirii de atunci discutându-se despre o colaborare între cele două instituţii în vederea omologării bazinului acoperit din municipiu, astfel încât acesta să poată găzdui competiţii de înot.

PERIOADĂ DE TRANZIȚIE PENTRU NORBERT TRANDAFIR Norbert Trandafir a adăugat că nu a renunţat la nataţie, se află într-o „perioadă de tranziţie’’, momentan antrenându-se pentru Campionatele Naţionale din luna martie, de la Bacău. „În momentul de faţă mă antrenez (la Miercurea Ciuc, n. red.). Deocamdată mă antrenez pentru Campionatele Naţionale din martie, voi vedea cum o să iasă această

CJ doreşte implicarea elevilor în Sute de persoane au protestat reabilitarea Palatului Administrativ faţă de declinul echipei de hochei Consiliul Judeţean (CJ) Harghita doreşte reabilitarea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, clădire construită după modelul celor din Coreea de Nord, în acest sens solicitând ajutorul arhitecţilor din judeţ, dar şi a elevilor de la profilele arhitectură, design industrial şi desen tehnic din municipiu. În cadrul unui proces de consultare publică în legătură cu renovarea interiorului şi exteriorului sediului Consiliului Judeţean Harghita, elevii claselor de profil de la Liceul tehnologic Kós Károly din Miercurea Ciuc au vizitat vineri sediul instituţiei şi au avut, apoi, o scurtă discuţie cu preşedintele CJ, Borboly Csaba, prin intermediul Skype, întrucât acesta nu se afla în localitate.

www.punctul.ro

…. SĂ FIE CREATIVI, SĂ DEPUNĂ OFERTE Borboly i-a îndemnat pe tineri să fie creativi, să depună oferte, să se implice în procesul de elaborare a proiectului care va viza reabilitarea clădirii Palatului Administrativ.

Borboly Csaba a declarat că instituţia pe care o conduce s-a implicat încă din 2013 în orientarea profesională a elevilor şi în dezvoltarea învăţământului profesional, întrucât s-a constatat, din discuţiile cu organizaţiile patronale, că există o lipsă de forţă de muncă specializată. În acest context, Consiliul Judeţean derulează mai multe programe în acest domeniu, împreună cu sfera antreprenorială, cum ar fi acordarea de burse elevilor sau ajutorarea financiară a şcolilor profesionale şi doreşte implicarea tinerilor în proiecte pe care să le parcurgă integral.

E NEVOIE DE TINERI AICI, ACASĂ Cred că unii dintre aceşti copii, pe care dorim să-i implicăm în proiectul de reabilitare a clădirii Consiliului Judeţean, vor simţi că este nevoie de ei aici, acasă, şi nu vor dori să mai plece în străinătate. Şi chiar îi rog şi îi încurajez să devină tineri antreprenori aici, în judeţ’, a spus Borboly Csaba.

Prezent la întâlnirea cu elevii, directorul Direcţiei Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean Harghita, Birta Antal, a declarat că se intenţionează depunerea în acest an a unui proiect cu finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional, cele mai bune idei ale elevilor, ale arhitecţilor sau celor care vor fi selectate la concursurile organizate în acest sens urmând să fie incluse în tema de proiectare.

Potrivit sursei citate, clădirea Palatului Administrativ a fost construită în perioada 19841985, este cea mai mare din judeţ, având o arie construită de aproximativ 4800 de metri pătraţi şi o arie desfăşurată de circa 20.000 de metri pătraţi. Referitor la stilul imobilului, Birta a spus că, din informaţiile pe care le are, acesta „a fost inspirat din Coreea de Nord, acolo unde sunt asemenea clădiri”.

Clădirea nu a fost reabilitată total niciodată, beneficiind doar de reparaţii curente.

Aproximativ 600 de persoane au participat la sfârșitul săptămânii trecute, vineri seara, în faţa patinoarului „Vákár Lajos”, din Miercurea Ciuc, la o acţiune de marcare a 88 ani de la începerea fenomenului hocheistic în zonă, dar şi pentru a protesta faţă de declinul echipei de hochei Sport Club Miercurea Ciuc.

Acţiunea a început cu evocarea celor mai importante momente din istoria echipei de hochei, fiind amintiţi jucătorii care au făcut performanţă de-a lungul anilor.

SCHIMBAREA MANAGEMENTULUI CLUBULUI

De asemenea, s-a dat citire mesajului fostei biatloniste Éva Tófalvi, care a afirmat că nu a fost susţinută de club în cel mai greu moment al carierei, iar primarul oraşului, Ráduly Róbert, şi senatorul Táncsoz Barna, au vorbit de schimbarea managementului clubului.

De aftfel, Tánczos Barna, care a ocupat şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, a declarat presei că este alături de suporterii îngrijoraţi şi consideră că este nevoie de o schimbare în managementul clubului, astfel încât echipa de hochei să fie una etalon, spre care ţintesc copiii şi juniorii. „Foarte mulţi - sute, mii de oameni - sunt îngrijoraţi de prezentul şi viitorul acestui club sportiv. Este un club sportiv finanţat de statul român, dar este clubul sportiv care (...) este inima celor care trăiesc în Miercurea-Ciuc şi iubesc hocheiul pe gheaţă şi aceşti oameni sunt foarte îngrijoraţi. Este o problemă faptul că este unul dintre ultimele cluburi din Liga MOL, este o problemă că s-a întrerupt acel şir al campionatelor câştigate

de Sport Club şi este nevoie de schimbare. Este nevoie de schimbare în management, este nevoie de schimbare în atitudine, în asumarea unor lucruri de către managementul acestui club şi sunt alături de suporterii îngrijoraţi. (...) Cred că este nevoie de un purtător de drapel, un club de seniori care să fie etalon şi care să fie pentru copiii care vin din urmă un scop, un ţel în viaţă, acela de a juca în prima linie a Sport Club Miercurea Ciuc”, a declarat senatorul Tánczos Barna.

PROTESTUL SUPORTERILOR

Şi suporterii reclamă faptul că actuala conducere a Sport Club Miercurea Ciuc este vinovată pentru rezultatele tot mai slabe ale echipei şi că nu are o strategie de schimbare a acestei situaţii. „Ne-am adunat aici pentru că majoritatea suporterilor nu mai suportă declinul echipei din ultimii 4-5 ani. Coincidenţă sau nu, asta se întâmplă de când este acest preşedinte, Hodos László. După ce am câştigat şapte titluri la rând de campioni naţionali, iar în Liga MOL, în primele ediţii, am fost cel puţin în finală, am şi câştigat, în ultimii ani ocupăm dor locurile 5, 8, 9, iar acum suntem pe locul 11; deci numai în jos. Cea mai mare problemă este că, aparent, clubul nu are o strategie, nu există o direcţie spre care să ne îndreptăm, nu există conducere care să se priceapă şi nu se vede că există dorinţa de a câştiga”, au declarat membrii Comitetului de conducere a Asociaţiei Suporterilor Sport Club Miercurea Ciuc.

După protest, participanţii au intrat în patinoar pentru a asista la un meci de hochei programat vineri seara.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

HARGHITA

30 ianuarie - 5 februarie 2017

SJU angajează dietetician Vindecarea nu înseamnă „doar cuţit şi medicaţie”, ci şi mâncare sănătoasă

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc angajează un dietetician, care se va îngriji atât de alimentaţia bolnavilor internaţi, cât şi de educarea acestora, pentru ca atunci când ajung acasă să fie atenţi ca ceea ce mănâncă să nu le facă rău.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr. Demeter Ferenc, a declarat că vindecarea nu înseamnă doar „cuţit şi medicaţie”, ci şi mâncare dietetică, iar în acest sens s-a luat decizia angajării unui nutriţionist. „Am luat această decizie pentru că vindecarea nu înseamnă doar cuţit şi medicaţie, înseamnă şi mâncare dietetică, iar păstrarea sănătăţii înseamnă şi mai mult dietetică. Şi, pe lângă faptul că în timpul internării ne străduim să vindecăm şi prin alimentaţie - sau cel puţin să nu dăunăm prin alimentaţie, aşa cum vind alimentaţia. Alimentul să fie medicamen- şi este timpul să ne aliniem şi noi la practicile facem în viaţa de zi cu zi, din păcate - vom face tul nostru şi nu medicamentul să fie alimentul care au un impact pozitiv asupra vindecării paşi programe de educaţie pentru sănătate pri- nostru. (...) Acest lucru se practică la alte spitale cienţilor”, a declarat dr. Demeter Ferenc.

14

MENIU „ȚINTIT”

Acesta a spus că, şi până acum, de meniul bolnavilor se ocupa un asistent generalist cu pregătite de specialitate, dar noul dietetician are studii de profil, fiind absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş, şi va elabora un meniu „cât mai ţintit şi mai sănătos, pentru a le proteja bolnavilor sănătatea şi pentru a preveni îmbolnăvirea sau reîmbolnăvirea după externare”.

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc urmează să mai scoată la concurs posturi de asistenţi, medici sau infirmieri, procedurile urmând să fie demarate în perioada următoare.

Agerpres

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Gheorghe Doja nr. 38 sc. B ap. 14, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 27.02.2017, ora 10:00 , imobilul situat in Sarmasel - 547519, Str. 30 Decembrie nr. 43, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 51840 Sarmasu, nr. cadastral 444, nr. top. -, compus din teren intravilan (A1) cu suprafata de 500 mp transcris din CF veche nr. 601 edificat cu constructii (A1.1) reprezentand casa de locuit , la pretul de 52.000,00 Lei (pret evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registru.uniuneaexecutorilor.ro/.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Executorul judecatoresc Olteanu Radu anunta : VINERI 10.02.2017 ora 13:00 in dosarul executional nr. 40/E/2015, va avea loc in loc. Reghin, str. Petru Maior, nr. 48, ap. 8, jud. Mures, la sediul B.E.J. OLTEANU RADU , vânzarea la licitaţie publica a imobilului situat in Santana de Mures - 547565, Str. -, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 53621, nr. vechi 3421/N, localitatea Santana de Mures, nr. cadastral 760/3, nr. top. -, compus din teren intravilan in suprafata de 1.435 mp.

Imobilul este pozitionat la circa 100 m de drumul DN 15E, are forma dreptunghiulara cu deschidere stradala de 14,56 m la drumul de acces.

Preţul de pornire/incepere a licitaţiei este de 46.347,75 Lei, reprezentand pretul de evaluare redus cu 25%.

Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate sa depuna in contul unic de consemnari nr. RO40 RNCB 0193 0154 8826 0001, deschis la BCR SA - REGHIN, aparţinând B.I.E.J. OLTEANU RADU , având C.I.F. - RO20518598, pâna la termenul stabilit pentru vânzare, o garantie de participare de 4.634,80 lei lei reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, iar dovada consemnarii, respectiv recipisa BCR/O.P. in original, impreuna cu oferta de cumparare va fi depusa la executorul judecatoresc, conform dispozitiilor art. 837 alin. (1) lit. k) si l) si art. 843 alin.

(1) C.proc.civ. Totodata, persoanele prevazute mai sus vor avea obligatia de a depune, odata cu dovada consemnarii garantiei si oferta de cumparare, copie de pe B.I./C.I., iar in cazul persoanelor juridice copie de pe certificatul de inregistrare la Registrul comertului si de pe certificatul de inregistrare fiscala.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Executorul judecatoresc Olteanu Radu anunta : VINERI 10.02.2017 ora 12:00 in dosarul executional nr. 411/E/2013, va avea loc in loc. Reghin, str. Petru Maior, nr. 48, ap. 8, jud.

Mures, la sediul B.E.J. OLTEANU RADU, vânzarea la licitaţie publica a imobilului situat in Ghindari - 547265, Str. Principala nr. 501, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 50577 nr vechi 615 a localitatii Ghindari, nr. cadastral 122, compus din: Teren intravilan edificat cu casa de locuit (regim de inaltime parter compartimentata in 4 camere nedecomandate, bucatarie , 3 bai si hol) de 116 mp sub C1; sura cu grajd de 70mp sub C2; anexa (regim de inaltime parter compartimentata in 1 camera, bucatarie, baie )de 33 mp sub C3; si terenul aferent in suprafata totala de 3146 mp.

Preţul de pornire/incepere a licitaţiei este de 142.074,75 Lei, reprezentand pretul

de evaluare redus cu 25%.

Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate sa depuna in contul unic de consemnari nr. RO40 RNCB 0193 0154 8826 0001, deschis la BANCA COMERCIALA ROMANA - Agentia Reghin, aparţinând B.E.J. OLTEANU RADU , având C.I.F. - RO20518598, pâna la termenul stabilit pentru vânzare, o garantie de participare de 14.207,48 lei reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, iar dovada consemnarii, respectiv recipisa BCR / OP in original, impreuna cu oferta de cumparare va fi depusa la executorul judecatoresc, conform dispozitiilor art. 837 alin. (1) lit. k) si l) si art. 843 alin.

(1) C.proc.civ. Totodata, persoanele prevazute mai sus vor avea obligatia de a depune, odata cu dovada consemnarii garantiei si oferta de cumparare, copie de pe B.I./C.I., iar in cazul persoanelor juridice copie de pe certificatul de inregistrare la Registrul comertului si de pe certificatul de inregistrare fiscala.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în MiercureaCiuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap.

1, jud. Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de 23.02.2017, orele 10,00, imobilul apartament situat în loc.Gheorgheni, cart Florilor nr. 45, sc. B2, ap. 6,compus din 4 camere,bucatarie, camara,baie, antreu, WC, debara,balcon, logie, în suprafață de 78 mp, cote părți comune 78/691, cote teren 23/2765, înscris în nr. CF.50034-C1-U22 ( nr.

CF vechi 13144/C/B2/VI) , nr.top10899/6/C/ B2/VI, la preţul de 121.173,28 lei ( preţul de începere a licitaţiei a fost stabilit prin expertiză de către expertul judiciar Gergely Ioan) .

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.

Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Gheorghe Doja nr. 38 sc. B ap. 14, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 27.02.2017, ora 11:00 , imobilul situat in Sarmasel - 547519, Str. 30 Decembrie nr. 43, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 51078 Sarmasu, nr. cadastral 445/1, nr. top. -, compus din teren intravilan avand suprafata de 3.200 mp, la pretul de 63.500,00 Lei (pret evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registru.uniuneaexecutorilor.ro/.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

15

HARGHITA

30 ianuarie - 5 februarie 2017

Penalităţi pentru întreținerea mijloacelor de siguranţă pe drumurile judeţene Consiliul Judeţean Harghita a calculat penalităţi în valoare de 152.000 de lei pentru firma cu care instituţia avea contract şi nu a finalizat lucrările de întreţinere a mijloacelor pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile judeţene.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că instituţia nu a avut dreptul să ia măsuri împotriva firmei executante decât după finalizarea contractului.

Potrivit sursei citate, s-au primit numeroase sesizări în legătură cu faptul că firma în cauză nu a efectuat lucrări pentru întreţinerea mijloacelor pentru siguranţa circulaţiei, respectiv schimbarea indicatoarelor rutiere, vopsirea marcajelor rutiere, parapeturilor, marcajelor cu denumirea localităţilor.

Borboly a explicat că, în această privinţă există prevederi legale care stipulează că se poate acţiona doar după „trecerea termenului de execuţie menţionat în contract, la preluarea lucrărilor”.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a mai precizat că se va achita contra-

valoarea lucrărilor executate, iar ulterior se recuperează penalităţile de întârziere. Astfel, conform legislaţiei în vigoare, firma care s-a angajat să efectueze lucrările va plăti penalităţi de întârziere în valoare de 0,03 la sută/zi din valoarea lucrărilor neexecutate. „Înţeleg nemulţumirea participanţilor la trafic, însă aceştia trebuie să înţeleagă faptul există reguli pe care trebuie să le avem în vedere. Este un proces de durată, acţionăm în

momentul în care ne este permis. Să nu uităm nici faptul că, în cazul în care, la procedurile de achiziţie publică, se prezintă o firma locală căreia nu îi sunt atribuite lucrările, acestea revin unei firme care nu cunoaşte zona şi pentru care este importantă terminarea cât mai urgentă a lucrărilor. Suntem în imposibilitatea de a face ceva, până în momentul în care nu contractul se finalizează. Întâmpinăm dificultăţi de ani de zile, lucrările firmei în

discuţie au fost aşteptate multă vreme; în contradictoriu, am fost nevoiţi să aplicăm penalităţi pentru lucrările neefectuate”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

Acesta a adăugat că „firmele din alte judeţe sunt interesate de astfel de lucrări, a căror valoare se ridică la suma de două milioane de euro, în timp ce firmele locale nu sunt interesate sau nu au dotările necesare efectuării acestui tip de lucrări”.

www.punctul.ro

Adrian Jean Andrei: „Românii şi maghiarii de rând se înţeleg bine” Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a fost săptămâna trecută, vineri, lector pentru cursanţii Colegiului Naţional de Afaceri Interne, cărora le-a dat asigurări că, în judeţ, românii şi maghiarii de rând se înţeleg bine, iar tensiunile sunt generate de elitele politice.

Prefectul a declarat că la cursul de la Miercurea Ciuc, care a avut ca temă „Rolul Instituţiei Prefectului în prevenirea crizelor civile”, au participat 20 de persoane de la Colegiul Naţional de Afaceri Interne, care sunt ofiţeri cu funcţii de conducere şi experţi ai MAI, fac parte din structurile parlamentare sau din cele guvernamentale rului Afacerilor Interne, reprezentate în teritoriu, ori din societatea civilă. cu sprijinul altor instituţii, sub coordonarea NU AU EXISTAT SITUAŢII prefectului.

DE CRIZĂ CIVILĂ CURSANŢII AU FOST INTERESAŢI SĂ AFLE….

Prefectul i-a informat pe aceştia că, în judeţul Harghita, nu au existat situaţii de criză … dacă în Harghita există tensiuni etnice, civilă, dar, „dacă ar fi să analizăm pe o scară de la 1 la 5 posibilitatea producerii unei astfel de situaţii care este situaţia arborării steagurilor, a intenţiide criză, aceasta s-ar putea declanşa în cazul unor lor de declarare a autonomiei teritoriale sau dacă sunt probleme care aduc atingere românilor din evenimente la care participă un număr mare de judeţ. persoane, la care pot fi prezente unele organizaţii „I-am asigurat că în judeţul Harghita este extremiste sau instigatori ai unor asociaţii sau fundaţii finanţate de unele formaţiuni politice din respectată legea, iar atunci când acest lucru nu se întâmplă, avem ca pârghie principală o acţiune în ţară sau străinătate”.

Adrian Jean Andrei i-a asigurat pe cursanţi instanţă, pentru că există separaţia puterilor în stat şi putem ataca în instanţă un act administrativ că siguranţa cetăţenilor, în judeţ, în situaţii de criză, este asigurată de toate instituţiile Ministe- sau o acţiune, un demers al autorităţilor publice

publice condiţionează participarea la concursurile de angajare de cunoaşterea limbii maghiare, ceea ce creează „o frustrare în rândul românilor”.

REALITATEA DE LA BUCUREȘTI SE VEDE DIFERIT

locale. (...) Le-am spus că, în Harghita, oamenii de rând se înţeleg bine, şi români şi maghiari, iar tensiunile sunt date de elita politică, liderii politici care maximizează unele demersuri, iar această inducere a ideii de autonomie primează şi are încă foarte mulţi adepţi, dar încet-încet începe să scadă, pentru că lumea îşi dă seama că Ion şi Janos trebuie să-şi împrumute calul şi să îşi are terenul şi că pâinea în Harghita se cumpără tot cu bani româneşti”, a arătat prefectul.

FRUSTRĂRI Adrian Jean Andrei a făcut referire şi la faptul că populaţia românească din judeţ este într-o continuă scădere, în contextul în care întâmpină dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă, întrucât multe dintre instituţiile

Potrivit prefectului, cursanţii şi-au dat seama că realitatea despre judeţul Harghita se vede diferit de la Bucureşti sau din ţară, decât de la faţa locului. „Şi-au dat seama că de la Bucureşti sau din alte judeţe, Harghita se vede altfel, iar din interior le-am arătat o altă faţetă a judeţului, aşa cum este ea, reală, fără cosmetizări şi cred că au înţeles foarte clar că există şi o lipsă a implicării statului român de atâţia ani în această zonă.

M-a întrebat cineva: nu dumneavoastră sunteţi statul român? Ba da, însă eu, singur, fără statul român de la Bucureşti nu pot face foarte multe lucruri”, a punctat Adrian Jean Andrei.

Acesta le-a mai spus cursanţilor Colegiului Naţional de Afaceri Interne că există o colaborare bună cu Consiliul Judeţean, în scopul dezvoltării economice şi sociale, că în judeţul Harghita legea este respectată, iar „momentele istorice româneşti şi importante pentru România şi conştiinţa românească sunt evocate aşa cum trebuie”.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

PUBLICITATE

30 ianuarie - 5 februarie 2017

16