624

6

Centru pentru donare de sânge, și la Reghin

10

A fost aprobat bugetul Sighișoarei

11

Punctul

Bugetul municipiului Târnăveni a fost aprobat!

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul XII, Nr. 624, 3 - 9 aprilie 2017, Preţ: 0,99 RON

8

Să ne cunoaştem minorităţile conlocuitoare

Se poate! 3 copii din școlile rurale au obținut rezultate foarte bune la olimpiade În ultimii ani, numeroase școli rurale au intrat în declin. Multe dintre acestea se desființează.

Numărul elevilor de la sate a scăzut.

Problematice sunt, mai ales, la școlile aflate în satele din imediata vecinătate a marilor orașe. Acolo, părinții își duc copiii la școlile din orașul învecinat.

Astfel, au apărut școlile cu clase cu predare simultană: două clase de vârstă diferite sunt comasate, iar orele se țin în comun, desigur cu consecința scăderii calității învățământului. Însă, desigur, nu peste tot se întâlnește această situație. Ba mai mult, ultimele rezultate la olimpiadele școlare, faza județeană, arată că și elevii de la sate sunt capabili de performanță, obținând premii, chiar și premiul I, fiind astfel reprezentanții județului la olimpiadele naționale.

3

Am stat de vorbă cu acești elevi și profesorii lor coordonatori și am aflat care este rețeta succesului…

Șansa de a ajunge gazon englezesc, chiar în POL-position!

OPINIE OPINIE Orice partid, în plan local, prin creionarea programului și a proiectelor ne spune, de fapt, cum ar cheltui banul public. POL a pus pe tapet câteva proiecte: transformarea curților școlilor, infrastructura sportivă, orașul turistic, decongestionarea traficului, campus școlar și investiții substanțiale în educație, digitalizare, șanse egale la finanțarea ONG-urilor etc.

A spus NU pentru: petreceri, chermeze, finanțarea discreționară a cinci cluburi sportive, buget de publicitate și comunicare și, în general,…

AȘA NU! În Consiliul Local a ajuns să fie singura opoziție reală. Au fost mici nedumeriri ale mele peste care am trecut ușor: acceptul pentru finanțarea Festivalului Forgatag, explicând că s-au alocat deja, de către vechiul consiliu, bani pentru restul festivaluri-

lor și că așa este corect, au mai spus că o fac numai de data aceasta; au spus în campanie că Primăria Tîrgu Mureș are tot felul de activități prin care fac concurență neloială privaților și că le lipsește doar o frizerie să fie complet arealul. Erau incluse aici și SRL-urile administrației locale, gen Casa Tineretului pe post de agent hotelier, administrarea piețelor.

Se rupe Pașcan de „Gașca Veselă” și odată cu el se rup relațiile comercialo-pecuniare atât cu Info Satistics-ul lui Marius Cătană, cât și cu Tracia Tradul lui Horațiu Moldovan. Altfel, vă dați seama că, nu era o problemă semnarea unui act adițional până la o nouă licitație în ceea ce privește parcările.

POL organizează o dezbatere la care participă și Tracia Trade, cei despre care se spunea că nu ofereau chitanță în Week-end și, în urma dezbaterii, se decide că cea mai bună soluție în momentul de față

este ca Primăria să-și mai facă un nou SRL şi pentru administrarea parcărilor. S-au invocat nişte termene cu înfiinţarea unei noi societăţi şi Maior a pus pe tapet chiar SRL-ul agent hotelier. Mărunțișuri pe care le-am uitat, dar au reapărut din subconștient.

URMEAZĂ BUGETUL...

Cei trei consilieri depun, după spusele lor, nouă amendamente în valoare de cca 1,3 milioane de euro și, alături de alți consilieri, adică din gașca ălora care-s mulți, modifică anumite sume în buget.

Suma totală din amendamentele depuse reprezintă ZERO (0) virgulă ceva la sută din bugetul pe care l-au votat, lucru pe care am să-l explic imediat. >>>>>>>>>>>>>>> pagina 2

OPINIE

3 - 9 aprilie 2017

02

Șansa de a ajunge gazon englezesc, OPINIE chiar în POL-position!

„Coasta lui Papuc” din Gheja, incendiată din nou

Spre sfârșitul săptămânii trecute, pentru a doua oară anul acesta, „Coasta lui Papuc” din Gheja a fost incendiată. Acțiunea celui (celor) care a pus focul este cu atât mai iresponsabilă cu cât zona este parte a unui proiect de reîmpădurire cu finanțare nerambursabilă - „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare „Coasta lui Papuc”, cu o valoare de aproximativ jumătate de milion de lei.

Primarul Cristian Moldovan a participat la acțiunea de stingere a incendiului. Ulterior, primarul a postat pe pagina personală de facebook: „În momentul în care am fost anunțat de incendiul produs pe „Coasta lui Papuc” din Gheja, am crezut că este vorba de o păcăleală de 1 aprilie, din păcate era cât se poate de real. Doresc să fac un apel către toți cetățenii, să nu mai incendieze vegetația uscată, deoarece aceasta devine foarte greu de controlat producând astfel pagube materiale sau chiar mai mult de atât”.

Aceste amendamente au fost votate și s-a căzut de acord asupra lor în toate comisiile, adică atunci când și UDMR era în joc și când reprezentau doar 3 din 23 de aleși locali. În situația dată, până miercuri în jurul amiezii, adică până la ora la care se știa că toți consilierii vor participa la ședință, ai putea spune că acel foarte puțin cerut de cei din POL ar putea fi ceva.

OUG 9/ 2017 privind creditele de angajament face ca administrațiile locale să jubileze. Cu toate că sasul a avertizat că va fi o problemă pentru bugetele din următorii ani, nimeni nu l-a băgat în seamă pentru că, nu-i așa, vorbește prea sacadat. Nu știu câți s-au prins pe la noi, dar în Tîrgu Mureș s-a votat de fapt un buget pe TREI ( 3) ani. Adică exact până la următoarele alegeri.

Creditul de angajament înseamnă următorul lucru: vreau să cumpăr un autobuz. Costă 12 lei. Anul acesta, pentru acest produs am doar 3 lei. Omul îmi dă autobuzul acum cu condiția ca eu să-l asigur că îi dau câte trei lei și în următorii trei ani punând de acum banii în buget. E un credit din propriul tău buget viitor.

Ei bine, bugetul Primăriei este de cca 88 de milioane de euro. Creditul de angajament, adică bugetul viitor, însumează 55 de milioane de euro. Tu din suma totală ai obținut ZERO virgulă ceva...

- „Și de ce spui mă, că am votat pe trei ani, că e doar puțin peste jumătate din bugetul pe 2017 acest credit?”

- „Păi de aia!”

Sigur că, bugetul ăsta mare şi stufos înseamnă o grămadă de bani pentru salarii şi aparatul propiu în general. Deci bani (cheltuieli reale, investiţii etc.) sunt mult mai puţini.

Dar să luăm cel mai important capitol, şi anume cel de Dotări și Investiții că, de fapt, despre asta vorbim, suma alocată pe 2017 este de 12 milioane de euro. Creditul de angajament la acest capitol este de 26 de milioane de euro.

Adică 2018, 2019 și ceva din 2020. Tu, la capitolul acesta, NU mai poți face nimic.

Dacă mai dorești investiții, și poate e necesar, te vei împrumuta de la bănci mărind procentul gradului de îndatorare.

Titi DÃLÃLÃU

Cu alte cuvinte, POL va rămâne cu porțile școlilor deschise și cu câteva indicatoare mișto care vor arăta turiștilor de tranzit (peste 70% din turiști dorm o noapte în Tîrgu Mureș), unde e Cetatea și alte destinații turistice. Și asta până în 2020 când cei trei vor dori să ne spună ce-au obținut pentru comunitate - înainte de toate, din câte am înțeles.

A URMAT MIERCUREA CU VESTEA CEA MARE Iese din schemă UDMR-ul care punctează politic, dar mai ales dă șansa celor de la POL să fie cei trei magnifici care au speriat vestul. Acordă șansa ca din bisoni să ajungă ciobănești mioritici și komondori (adică câini de talie mare de rasă românească și ungurească recunoscute pe plan mondial).

Nu știu ce și cât au discutat în privat cu Mașca, dar am văzut mesajele clare pe facebook.

Dan: poze cu adevăratele proteste de masă din Tîrgu Mureș, faptul că dacă nu trece bugetul acum nu se întâmpla nimic pentru că se rediscută în 4 aprilie, adică peste trei zile lucrătoare.

Radu, în schimb, atacă UDMR-ul că nu se prezintă la ședință. Parcă povara deciziei e prea grea sau era un text pe care trebuia să-l percepem altfel, ceva de genul că-i musai să votez, chiar dacă numi convine, că rămâne orașul în aer... vai țărișoara mea! Probabil că s-a gândit și la faptul că li s-au aprobat toate amendamentele și e nașpa să nu voteze.

Dar repet, s-a schimbat totul, era alta situația.

Deci trebuia să fie alta şi negocierea!

Nu mai erau cei 3 din 23. Erau chemaţi în faţă la „cina cea mare”, asta ca să folosesc şi eu un „proverb”( spunând proverb unui citat din Biblie mi se pare mult mai grav decât faptul că ai parcat cum ai parcat).

Practic, adevăratele negocieri de miercuri după-masa trebuia să înceapă pentru că nu-i așa, ne anunța Radu că firul telefonului e roșu. Dar mai ales în plen, unde doamna Benedek nu și-a mai permis să vă-ntrerupă.

A FACE CU ADEVĂRAT ISTORIE Începea reala negociere. În cel mai rău caz, după o pauză de consultări, PNL se ridica și pleca. Poate îi sunau pe cei de la UDMR și ăștia le spuneau că nu se prezintă nici în data de 4 aprilie. Și pauza mai dura, și voi transparenți cum sunteți, ne mai ziceați ce și cum. Poate nu ieșea nimic.

Poate se ajungea ca în data de 4, UDMR să nu se prezinte, și iarăși pauze... Orice s-ar fi întâmplat, presiunea bugetului nu era pe umerii voștri. Dar în mod sigur, de la 10.000 de voturi ajungeați la 15.000 instant, și în trei ani poate la 20.000. Și atunci decideați voi primarul și în mod cert alte negocieri și în consiliu. Și DA, astfel făceați ISTORIE. Firul ierbii era gazon englezesc, extinderea ca partid regional era firească.

Scopul principal al acestui start up politic ( îmi permit să spun un partid „deschis” apropiat celor din SUA şi dacă este s-o încadrăm undeva doctrinar, deşi pe plan local nu e cazul, de centru stânga, aşa cum l-a definit o fostă jurnalistă la Bruxelles), a fost că ai noştri copii să aibe şansa să poată alege să trăiască, dacă vor, şi acasă. Cum? Prin liste civice, prin reprezentare de 100% în legislativ, participare în număr cât mai mare la viaţa cetăţii în urma libertăţii de asociere, transparenţă, valoare prin concurenţă politică. Cei trei consilieri au spus că viitorul va decide dacă a fost o decizie bună sau nu. Asa este. Teama mea, însă este că acest viitor nu mai există.

PS. Ce am făcut eu pentru acest deziderat?

Răspuns: în afară de un vot, mai nimic.

De ce nu m-am implicat în proiectul POL? Răspuns: sunt un creștin ortodox, practicant, îndoctrinat care este de acord cu ceea ce spune „proverbul”, nu poate accepta acele multe litere din alfabet la pachet cu adopţia şi nici „drepturile omului”.

Editorialul este doar o părere personală, care nu amestecă relaţia personală cu „ jocul” socialo-politico-comunitar.

Radu îmi este prieten, Dan amic, Christian şi doamna Györfi cunoştinţe. În ceea ce mă priveşte, relaţiile personale aşa rămân şi DA, au viitor.

Marius LIBEG

Scanned by CamScanner

Se acordă elevilor care ne-au demonstrat că și la sat, și în învățământul simultan se poate face performanță.

Scanned by CamScanner

PERFORMANȚĂ

Se acordă responsabililor care nu îndepărtează de pe domeniul public al municipiului Tîrgu Mureș copacii ornamentali de iarnă (de exemplu copacul ornamental din cartierul Unirii sau cel din cartierul Mureșeni).

Aceștia conferă un aspect neplăcut având în vedere că sărbătorile de iarnă au trecut și nu-și mai au rostul.

ORNAMENTE

03

ÎNVĂȚĂMÂNT

3 - 9 aprilie 2017

Performanța, posibilă și în școlile rurale În ultimii ani, numeroase școli rurale au intrat în declin. Multe dintre acestea se desființează.

Numărul elevilor de la sate a scăzut.

Problematice sunt, mai ales, la școlile aflate în satele din imediata vecinătate a marilor orașe. Acolo, părinții își duc copiii la școlile din orașul învecinat.

Astfel, au apărut școlile cu clase cu predare simultană: două clase de vârstă diferite sunt comasate, iar orele se țin în comun, desigur cu consecința scăderii calității învățământului. Însă, desigur, nu peste tot se întâlnește această situație. Ba mai mult, ultimele rezultate la olimpiadele școlare, faza județeană, arată că și elevii de la sate sunt capabili de performanță, obținând premii, chiar și premiul I, fiind astfel reprezentanții județului la olimpiadele naționale.

Desigur, per total, cei mai mulți elevi calificați la etapa națională a olimpiadelor școlare sunt elevi la școli urbane. Însă, performanța unor tineri de la sate demonstrează că cine depune efort și e serios poate reuși chiar și în condiții mai puțin prielnice (ținând cont că, adeseori, școlile rurale sunt mai puțin dotate, iar nivelul elevilor este mai scăzut deoarece există numeroși elevi proveniți din medii sociale defavorizate).

www.punctul.ro

COLEGIUL SILVIC GURGHIU - ILIE GABRIEL MARIŞ Performanţa poate veni chiar şi de la elevi care învaţă în sistem de clase simultane (adică, atunci când, din cauza numărului restrâns de elevi, două clase de vârste diferite se unesc, iar orele se fac în comun, practic profesorul având câte 25 de minute să explice lecţia pentru fiecare clasă).

Este cazul unui elev de la Colegiul Silvic Gurghiu, Mariş Ilie Gabriel din clasa a VIII-a, care a obţinut locul întâi Ia olimpiada judeţeană de istorie, cu nota 9,70, şi va reprezenta astfel judeţul Mureş la Olimpiada naţională de istorie.

Profesorul coordonator al elevului, Benko Aurora, ne-a transmis câteva dintre secretele succesului la olimpiadele şi concursurile şcolare: „Încerc să le insuflu elevilor din curajul meu pentru că şi eu am făcut vreo trei facultăţi, am participat la proiecte, am organizat concursuri inedite pentru şcolile de pe Valea Gurghiului când am fost director...

Dar, desigur, obţinerea premiului întâi este şi meritul elevului Mariş Ilie Gabriel care este pasionat de istorie, realizează referate, iar pe lângă informaţiile pe care le primeşte la şcoală, citeşte şi studiază istoria şi individual”, a completat prof.

Benko Aurora.

Succesul elevului este cu atât mai remarcabil cu cât în clasa a VIII-a elevii sunt preocupaţi în primul rând de pregătirea pentru Evaluarea Naţională (limba română şi matematică).

NU E O EXCEPȚIE LA GURGHIU Dar, acest succes nu este neapărat o excepţie la Gurghiu: „Cu copiii am încercat să merg mai mult la concursurile neconvenţionale.

Am avut şi copii la faza naţională la Concursul de geografie „Terra”. Din păcate, anul acesta nu am participat pentru că s-a suprapus cu un concurs de română...

Participăm la Concursul de matematică „Gheorghe Şincai” - de fiecare dată am venit cu premii.

Doi elevi au luat nota 10, iar în plus am obţinut şi o menţiune.

La un concurs organizat de Poliţia Română referitor la lupta împotriva criminalităţii am primit premiul special...

Copiii au participat şi la alte olimpiade...”, a spus prof. Benko Aurora.

PERFORMANŢĂ LA LIMBA MAGHIARĂ.

LICEUL TEHNOLOGIC DUMBRĂVIOARA Elevă la Liceul Tehnologic Dumbrăvioara, comuna Ernei, eleva Paşcoi Blanka Krisztina din clasa a V-a a obţinut locul întâi la

Olimpiada judeţeană de limba şi literatura maghiară, cu nota 9,50. „Nu este uşor din cadrul rural să ajungi la un nivel înalt. Este o mare performanţă că a ajuns ea acolo. Ea este o fetiţă foarte harnică, care-şi face temele în fiecare zi şi învaţă cum trebuie. Este foarte inteligentă”, astfel a fost descrisă calea succesului elevei Paşcoi Blanka Krisztina de către profesoara care a coordonat-o, Paczkan Eva. ALTE REZULTATE BUNE LA DUMBRĂVIOARA Şi la Dumbrăvioara au mai fost înregistrate, în ultimii ani, alte rezultate bune: de exemplu, acum trei ani elevi din ciclul gimnazial au obţinut note foarte mari la Concursul de ortografie maghiară „Simonyi Zsigmond”.

Dar, spune doamna profesoară, obţinerea unui loc întâi la o olimpiadă este, într-adevăr, o performanţă. De ce? „Aici, la şcoală, avem destul de mulţi copii romi şi ei nu prea ştiu să vorbească nici limba maghiară, nici limba română. De aceea, nu este uşor să obţinem rezultate bune... În clasa elevei care a luat locul întâi, numai un rom este, dar în celelalte clase sunt mai mulţi. Iar clasa ei este o clasă cu mai mulţi elevi harnici, care sunt atenţi la ore şi care învaţă mai mult.

La olimpiadă am avut patru eleve şi toate au obţinut rezultate bune.

Clasa este bună datorită, probabil, învăţătoarei pe care au avut-o, care a muncit bine cu elevii”, a menţionat prof. Paczkan Eva.

SERIOZITATEA DĂ REZULTATELE. ŞCOALA GIMNAZIALĂ SĂRĂŢENI Un alt rezultat excelent obţinut de o elevă din mediul rural este locul întâi (cu nota 9,40) la Olimpiada de religie în limba maghiară (cultele reformat, evanghelic, unitarian), etapa judeţeană, de către eleva Gagyi Hilda din clasa a VII-a de la Şcoala Gimnazială Sărăţeni, profesor coordonator – Borzási Erzsébet.

Mama elevei, Gagyi Erzsebet Ildiko, este şi directoarea Şcolii. De la dânsa am aflat parcursul fiicei sale spre acest succes: „Urmează cursurile de religie la şcoală. Dar merge şi la ore la parohia reformată. În fiecare duminică merge la biserică. În plus, studiază şi individual, acasă”.

Totuşi, astfel de rezultate pozitive la olimpiadele judeţene nu sunt foarte dese. „Problema este că deoarece avem puţini elevi, trebuie să apelăm la aceiaşi elevi pentru mai multe olimpiade”, a menţionat directoarea din Sărăţeni, Gagyi Erzsebet Ildiko.

POSIBILE EXPLICAŢII Etapele judeţene ale majorităţii olimpiadelor şcolare au avut loc deja. Dintre acestea, la doar trei olimpiade judeţene au ieşit pe locul I elevi de la şcoli rurale. În plus, în majoritatea cazurilor, topul diferitelor olimpiade este dominat de elevi de la şcolile

urbane. Pe de o parte, este normal să fie mai mulţi premianţi de la oraş având în vedere că populaţia şcolară de la oraşe e mai numeroasă decât cea de la sate (în anul trecut școlar învățământul mureșean de stat cuprindea 4.254 de clase 86.640 de elevi; în mediul urban erau 2.365 de clase cu 53.753 de elevi, iar în mediul rural erau 1.889 de clase cu 32.887 elevi). Dar, pe de altă parte, la nivel gimnazial (clasele V – VIII), la oraşe nu sunt cu mult mai mulţi elevi decât în sate (în învățământul gimnazial erau anul trecut şcolar 1.089 de clase, cu 21.649 de elevi; la oraș erau 503 clase cu 11.312 elevi, iar la sat 586 de clase cu 10.337 de elevi).

Dar, nici la nivel gimnazial situaţia premiilor la olimpiade nu se egalizează, balanţa fiind mult înclinată spre şcolile urbane.

Referitor la liceu, desigur, majoritatea elevilor frecventează clasele IX – XII la oraş (din cele 592 de clase cu 15.060 elevi, la oraș erau anul trecut 572 de clase cu 14.632 elevi; la sat – 20 de clase cu 428 de elevi).

Dar, pe lângă faptul că la sat sunt mai puţini elevi decât la oraş, şcolile rurale obţin mai puţine premii la olimpiade şi datorită faptului că mulţi elevi provin din medii sociale defavorizate, astfel încât interesul pentru învăţătură este redus atât pentru elevi, cât şi pentru părinţii acestora (care la rândul lor au un nivel de cultură redus, iar în plus, adeseori sunt plecaţi la muncă în străinătate, lăsând copii în grija... sorții).

Titi DÃLÃLÃU

INEDIT ECONOMIC

3 - 9 aprilie 2017

04

Salarii, exporturi și turiști: județul Mureș vs județele din Regiunea Centru Direcţia Regională de Statistică (DRS) a publicat de curând o analiză referitoare la venituri, exporturi și turiști în Regiunea Centru; săptămânalul nostru a făcut o trecere în revistă a datelor transmise și a analizat cum se prezintă județul nostru în comparație cu celelalte județe din Regiunea Centru.

CÂT CÂȘTIGĂM ÎN COMPARAȚIE CU CELELALTE JUDEȚE Câştigul salarial mediu brut, calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în judeţele din regiune, a fost în Regiunea Centru în luna ianuarie de 2.880 de lei, reprezentând 90,9% din câştigul înregistrat la nivel naţional (3.168 lei), potrivit Direcţiei Regionale de Statistică (DRS).

Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu, respectiv 3.235 de lei, iar cel mai mic în Harghita, 2.302 lei.

Faţă de luna anterioară, câştigul salarial mediu brut lunar a scăzut în toate judeţele. Cea mai mare scădere, de 395 de lei, s-a înregistrat, potrivit DRS, în judeţul Alba, respectiv cu 13,4%. În Covasna, a scăzut cu 6,7% (minus 167 de lei), în Sibiu cu 2,1% (minus 70 de lei), în Mureş cu 1,8% (minus 53 de lei), în Braşov cu 1,4% ( minus 45 de lei), iar în Harghita cu 0,8% (minus 18 lei).

Câştigul salarial mediu nominal net, calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în cele şase judeţe, a fost de 2.077 lei, reprezentând 90,3% din câştigul obţinut la nivelul întregii ţări (2.300 lei).

Valoarea cea mai mare a câştigului salarial mediu net a fost în judeţul Sibiu (2.326 lei), iar cea mai

www.punctul.ro

mică în judeţul Harghita (1.665 lei).

Faţă de ianuarie 2016, câştigurile salariale medii au crescut cu 19,7% pentru brut şi cu 19,5% pentru net.

Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, pentru ianuarie 2017 faţă de luna precedentă a fost de 96,7%, iar faţă de luna corespunzătoare din 2016 de 119,4%.

SALARIAȚII În ceea ce priveşte efectivul de salariaţi înregistrat în Regiunea de Dezvoltare Centru la sfârşitul lunii ianuarie 2017, acesta a fost de 645.269 persoane, în creştere faţă de luna anterioară cu 6.745 persoane şi faţă de luna ianuarie 2016 cu 22.734 persoane. În luna ianuarie 2017, 54,7% dintre salariaţi îşi desfăşurau activitatea în cadrul serviciilor, 43,1% în industrie şi construcţii şi doar 2,2%

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Redactori:

Erika MĂRGINEAN Titi DĂLĂLĂU

Ioan A. BORGOVAN

Mircea BARBU

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.

Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Secretaiat: Mihaela KOZAK IT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC Udvarhelyi Hirado S.R.L.

în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit.

EXPORTURILE, MUREȘ LOCUL IV Regiunea Centru a realizat în primele 11 luni ale anului trecut exporturi în valoare de peste 7,8 miliarde de euro, mai mult cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015. În cadrul judeţelor componente ale regiunii, Braşovul a avut o pondere de 34,5% în totalul exporturilor realizate în perioada ianuarie - noiembrie 2016, fiind urmat de Sibiu, cu 31,8%, Alba, cu 15,2%, Mureş, cu 11,4%, Covasna, cu 3,6%, şi Harghita, cu 3,5%.

Importurile realizate în perioada amintită au fost în valoare de peste 7 miliarde de euro, valoare mai mare cu 10,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015. În totalul importurilor realizate în primele 11 luni din 2016, judeţul Braşov a înregistrat cea mai ridicată valoare, de peste 2,5 miliarde de euro, reprezentând 36,4%. Cea mai scăzută valoare, de peste 273 de milioane de euro, s-a înregistrat în judeţul Covasna (3,9% ). În Regiunea Centru, balanţa comercială (soldul FOB/CIF) a înregistrat în perioada 1 ianuarie 30 noiembrie 2016 un excedent în valoare de peste 865,5 milioane de euro, având valori pozitive în judeţele Sibiu, Alba, Braşov şi Covasna şi negative în Mureş şi Harghita, menţionează DRS. În noiembrie 2016, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru s-au realizat exporturi în valoare de aproape 809 milioane de euro,

reprezentând 15,2% din totalul exporturilor la nivel naţional, în creştere cu 6,2% faţă de exporturile realizate în octombrie 2016 şi cu 16,8% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din 2015.

Pe principalele secţiuni, în noiembrie 2016, se remarcă grupa maşini, aparate şi echipamente electrice, care participă cu 37,4% la totalul exporturilor din regiune, şi mijloace de transport (22,0% ).

Importurile realizate în luna noiembrie 2016 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru au fost în valoare de 728,2 milioane de euro, reprezentând 11,8% din totalul importurilor la nivel naţional, în creştere cu 2,0% faţă de octombrie 2016 şi cu 22,0% mai mult faţă de luna corespunzătoare din anul anterior.

Principalele secţiuni care au participat la valoarea importului din regiune au fost maşini, aparate şi echipamente electrice (31,4%) şi metale comune articole din metal (13,4%). În Regiunea Centru, balanţa comercială a înregistrat în noiembrie 2016 un excedent în valoare de aproape 81 milioane de euro. A avut valori negative doar în Mureş şi Harghita.

Regiunea de Dezvoltare Centru se situează în clasamentul descrescător pe ţară al regiunilor (inclusiv Regiunea Bucureşti) în luna noiembrie 2016, pe locul al patrulea, atât la volumul exporturilor, cât şi la cel al importurilor.

TURIȘTI. MUREȘ LOCUL II Numărul turiştilor care au vizitat Regiunea Centru a înregis-

trat în ianuarie o creştere de 14,1% faţă de luna corespunzătoare din 2016, peste jumătate dintre aceştia optând pentru judeţul Braşov, iar cei mai puţini pentru Covasna.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în ianuarie 2017 în Regiunea Centru au fost de 181.211, în scădere cu 10,5% faţă de luna anterioară, dar în creştere, cu 14,1%, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.

Cele mai multe sosiri au fost în judeţul Braşov, respectiv 54,9%.

Urmează Mureş, cu 15,8%, Sibiu, cu 14,4%, Harghita, cu 6,9%, Alba, cu 4,9%, şi judeţul Covasna, cu 3,1%.

Turiştii români au reprezentat, potrivit sursei citate, 89,3%. În Regiunea Centru au fost cazaţi în ianuarie aproape 19.500 de turişti străini, reprezentând 14,4% din numărul sosirilor înregistrate la nivel naţional. Cel mai mare număr de turişti străini s-a înregistrat în judeţul Braşov, respectiv 9.155 de persoane, reprezentând 47,0% din totalul la nivelul regiunii. În luna ianuarie, în Regiunea Centru, sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o scădere cu 3,8% comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie au fost de 374.181, în creştere cu 11,1% faţă de luna corespunzătoare din 2016. Pe primul loc se situează tot judeţul Braşov, cu 58,9%.

Durata medie a sejurului în ianuarie a fost de 2,06 zile, mai mică decât cea din luna corespunzătoare a anului trecut (2,11 zile). Pe judeţe, cea mai mare durată a sejurului se înregistrează în Covasna (2,41 zile), iar cea mai mică în judeţul Sibiu (1,59 zile).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în ianuarie 2017 de 22,4% pe total structuri de cazare turistică, sub nivelul celui din ianuarie 2016 (21,7%) şi peste nivelul calculat pe ţară (20,1%).

Judeţul Braşov a avut cel mai mare grad de ocupare (26,9%), urmat de judeţele Mureş (22,6%), Covasna (20,6%), Sibiu (17,2%), Alba (16,7%) şi Harghita (13,6%).

Cristina VANCEA

05

MEDIU

3 - 9 aprilie 2017

57 de milioane de lei anual

Natura, cel mai mare contribuabil la economia din zona Niraj – Târnava Mică Așa cum ne-a obișnuit, grupul Milvus, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii din Tîrgu Mureş revine cu noi și noi proiecte pentru protecția naturii.

Astfel, ultimul proiect în acest sens s-a desfășurat în perioada martie 2015 – aprilie 2017, prin care, în colaborare cu Academia Maghiară - Centrul de Cercetare Ecologică şi CEEweb for Biodiversity (coaliţie europeană de organizaţii de mediu) s-a realizat cartarea şi identificarea serviciilor ecosistemice din situl Natura 2000 din regiunea Niraj – Târnava Mică.

SERVICIILE DE APROVIZIONARE SUNT UȘOR DE VALORIFICAT „Din arealul studiat – 91 mii de hectare – o treime este acoperită de păduri de foioase, mai mult de 40% din terenuri sunt pajiști (pășune, fâneață, pajiște cu tufăriș, pajiște cu arbori). Doar 13% din suprafața celor patru arii naturale protejate Natura 2000 sunt terenuri arabile, iar marea parte a zonei este acoperită de un covor vegetal natural și reprezintă

De la stânga la dreapta Kelemen A. Márton, expert biolog; Papp Delia Judith - asistent manager al proiectului; Kampbell Krisztina - partener proiect; Czúcz Bálint- partener proiect.

un fundament bun pentru o biodiversitate ridicată”, ne-au transmis cei de la Milvus.

Astfel, „cele mai importante servicii ecosistemice studiate au fost: fânul și pășunatul, materialul lemnos, plantele medicinale - ciupercile - fructele din pădure, mierea – nectarul, polenizarea, retenția apei și protecția împotriva eroziunii, protecția împotriva schimbărilor climatice, atracția turistică și identitatea locală, diversitatea și naturalețea peisajului și fertilitatea solului.

Inițial localnicii au identificat 35 de servicii ecosistemice, șapte din ele au fost cartografiate și șase evaluate economic. Din evaluarea economică

Asociaţia „Grupul Milvus” din Tîrgu Mureş a derulat acest proiect prin Granturi SEE 2009-2014 în cadrul programului RO02 „Biodiversitate și Servicii ale Ecosistemelor”, pentru care Ministerul Mediului este Operator de Program.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 402.340,41 de euro, din care 60.351,06 de euro reprezintă cofinanțare din bugetul național prin Ministerul Mediului.

a celor 20% din serviciile ecosistemice folosite de localnici s-a obținut suma impresionantă de 57 de milioane de lei /an, contribuție a naturii la economia arealului studiat.

Serviciile de aprovizionare sunt ușor de valorificat în sistemul economic actual și reprezintă baza economiei locale. Cele patru servicii evaluate reprezintă o valoare economică cumulată de 34 milioane de lei anual”.

CELE MAI IMPORTANTE SERVICII... ... cu valori asemănătoare s-au dovedit a fi lemnul brut și nutrețul

reprezentat de iarbă și/sau fânul natural produs.

Serviciile culturale sunt de o importanță majoră pentru localnici deoarece acestea sunt cele care influențează cel mai mult viața de zi cu zi (15 din cele 35 de servicii amintite, adică 42,8%). Aceste servicii însă nu pot fi cuantificate în bani, dar indirect, ca parte a atracției turistice contribuie enorm la valoarea economică a activităților de turism, estimate în regiune la 17 milioane RON anual. „Cartarea și evaluare serviciilor de reglare este foarte greoaie. În rândul localnicilor, importanța și valoarea economică a acestora este conștientizată și recunoscută doar

Proiectul s-a concentrat pe o zonă de 91.000 de ha, acoperită de următoarele arii protejate Natura 2000: 1. Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului (86.073 ha) 2. Dealurile Târnavei Mici Bicheș (37.082 ha) 3. Râul Târnava Mică (331 ha) 4. Pădurile de Stejar pufos de pe Târnava Mare (240 ha)

www.punctul.ro

Să se revizuiască…Dar să nu se schimbe nimic! Şedinţa de Consiliu Local de joia trecută a stârnit discuţii aprinse şi în agora virtuală.

La cinci minute după şedinţă, toată suflarea urbei s-a transformat în analist politic! Vorbe grele pe care abia le mai suportau tastele, au fost lansate în eter! Se certau prietenii reali cu cei virtuali, îşi echivalau reciproc calităţile cunoscuţi şi necunoscuţi… Şi toate astea de ce? Pentru că aveam buget! Şi care ar fi fost problema?

De pildă, acuzaţiile!

Nu e un secret pentru nimeni că UDMRul face politică. Se ceartă şi se împacă cu oricine, dacă aşa cer interesele. Mărul discordiei, de astă dată – soarta Liceului Teologic Romano - Catolic, s-a dovedit a fi o nucă

prea tare. Pe cât de simplă pare a fi problema şcolii, cu atât mai multe tergiversări îi stau în cale. Boicotarea şedinţei de consiliu prin neprezentare ar fi fost un semn de protest al UDMR faţă de aceste tergiversări. Şi de aici au început speculaţiile.

Au ştiut consilierii POL că după zeci de ore de lucru şi discuţii pe proiectul de buget, colegii lor de la UDMR nu se vor prezenta la şedinţă? A ştiut liderul POL cum vor vota colegii lui?

Cert este că cei trei consilieri POL, huliţi la scenă deschisă timp de câteva luni, mereu Gică - Contra în obişnuitul algoritm al şedinţelor, adesea intervenind „procedural”, mereu pe la birourile din Primărie cu jalba în

proţap, cu dese solicitări depuse cu număr de înregistrare la care – culmea - aşteptau şi răspuns, iată au ajuns peste noapte „dumnezeu”!

De votul lor depindea bugetul local!

Ce fel de partid e acela al cărui lider permite membrilor săi ca aceştia să-şi folosească propria conştiinţă, să voteze bugetul cu judecata la purtător? Cum să nu le dea ordin ce şi cum să voteze? Îşi fac de cap? N-am înţeles?!

Nu am de gând să disec acum, care variantă ar fi fost mai bună. Poate că fără votul POL ar fi urmat altă şedinţă, poate alt boicot, alte tergiversări… Despre asta s-au scris şi se vor mai scrie multe.

Eu îmi permit doar să mă mir: dacă am reuşit să ieşim din cutie, vezi partidul

atunci când calitatea și eficiența acestora scade sau chiar dispar. Momentan, capacitatea de retenție și de epurare naturală a apei a diferitelor tipuri de habitate sunt printre cele mai importante servicii de reglare, mai ales în contextul în care la nivel global acestea au ajuns deja servicii insuficiente. Deși capacitatea sechestrării carbonului are valoare concretă economică la nivel global, nu se manifestă la nivel local, ea apare doar la nivel național în bugetul țării.

Valoarea este estimată la 6 milioane de lei anual”, potrivit comunicatului Milvus.

PROPUNERI PENTRU ECONOMIA LOCALĂ În baza acestor evaluări, a seminariilor prin care localnicii și-au imaginat traiul peste 25 de ani, grupul Milvus a reușit să prelucreze câteva propuneri pentru dezvoltarea economiei locale.

Acestea vor fi puși la dispoziția factorilor interesați, a autorităților și a celor care au un cuvânt de spus în schimbarea legislației naționale și europene.

Kelemen Katalin, managerul de proiect este de părere că „dacă în timp, regiunea va pierde aceste servicii, ele vor trebui compensate, deci vom plăti un preț mult mai mare decât costul menținerii lor în prezent.

Mă bucur să observ că localnicii și-au dat seama că numai o comunitate puternică, coezivă și deschisă poate face față cu bine provocărilor din viitor”.

Titi DÃLÃLÃU

OPINIE

de la firul ierbii, de ce ne e atât de greu să ne menţinem pe cărare? Cum de nu putem depăşi mentalitatea lui Farfuridi? „Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale”? În traducere, cu subiect şi predicat: nu am fost şi nu am de gând să mă alătur niciunui partid, dar mă bucur că în târgul nostru există oameni care au depăşit stadiul de „yesman”. Mi se pare un mare pas spre normalizare, dacă poţi avea o părere, chiar contrară celei oficiale a şefilor şi să nu ţi se taie capul!

Erika MÃRGINEAN

REGHIN

3 - 9 aprilie 2017

Centru pentru donare de sânge, și la Reghin Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Tîrgu Mureș a solicitat autorității publice locale Reghin atribuirea unui spațiu în cadrul căruia să poată desfășura activități de colectă mobilă de sânge. În motivarea acestei cereri, Centrul Regional de Transfuzie Sanguină arată că există dificultăți permanente în aprovizionarea cu sânge pentru spitalele din județul Mureș și că pe parcursul anilor 2015 și 2016 s-au desfășurat cu succes 4 sesiuni de colectă mobilă de sânge în Reghin, motive pentru care se dorește organizarea acestor acțiuni cu caracter de regularitate, în vederea maximizării disponibilității locuitorilor din Reghin față de această activitate și rezultatele ei.

Potrivit prevederilor art. 15 ale Legii nr.

282 din 5 octombrie 2005, privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată, primarii au obligația de a sprijini toate acțiunile de promovare a donării și de recoltare de sânge și componente sanguine umane, prin punerea la dispoziție de mijloace de informare a populației și de locații adecvate pentru echipele mobile de

recoltare. În urma discuțiilor purtate s-a convenit că locul cel mai potrivit pentru desfășurarea acestor activități de colectă mobilă o reprezintă două încăperi din incinta Casei de Cultură

„Dr. Eugen Nicoară”.

Ca atare, Primăria și Consiliul Local Reghin au aprobat, prin Ședința de Consiliu din data de 27. 03. 2017, proiectul de hotărâre privind atribuirea în folosință gratuită a două

Elevii reghineni, la Concursul Internațional de Protocol și Comunicare Budapesta Primăria și Consiliul Local Reghin au aprobat finanțarea necesară deplasării delegației de elevi de la Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” la Budapesta, pentru a participa la Concursul Internațional de Protocol și Comunicare.

Concursul a ajuns la ediția a VII-a și este organizat de Universitatea Metropolitan din Budapesta.

Universitatea din Budapesta are o tradiție de 7 ani în lansarea și organizarea acestui concurs destinat instituțiilor de învățământ cu predare în limba maghiară din Ungaria

și de peste hotare, astfel încât în anul acesta a lansat invitația și către Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”.

Delegația reghineană va avea în componență un număr de 5 elevi și 1 cadru didactic însoțitor. Colegiul gazdă va asigura cazarea și masa. „Participarea la a VII-a ediție la concursul internațional de „Protocol și diplomație” este o provocare cu atât mai mare cu cât celelalte echipe au în curriculumul lor școlar această materie, mulți au posibilitatea de a-și însuși cunoștințele chiar la sediul Uniunii Europene

- având practică anuală acolo, în comparație cu elevii noștri care învață materia necesară la concurs după ore. Firește, elevii participanți la acest concurs își dau seama că aceste cunoștințe vor fi folositoare pe viitor, atunci când vor ieși în „viața reală” , de aceea își dau silința în dobândirea și consolidarea cunoștințelor pe parcursul orelor de pregătire, fiind motivați și de faptul că elevii din anii anteriori, întotdeauna au venit acasă cu premii speciale”, a declarat Reichemberger Iringó, profesor de turism.

06

încăperi (cabine artiști) din incinta Casei de Cultură „Dr. Eugen Nicoară” către Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Tîrgu Mureș.

Imola GRAMA

Două lansări de carte, la Reghin Primăria și Consiliul Local Reghin, împreună cu Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, ne invită la două lansări de carte ce vor avea loc la sediul Bibliotecii.

Poeta, traducătoarea, publicista Izsák Martha, născută la Tg. Mureș, își lansează cartea Objektiv „Zita” în data de 4 aprilie, la ora 17:00, subiectul fiind de fapt traducerea în limba germană a propriului său dosar de la Securitate.

Imola GRAMA

Joi, 6 aprilie, de la ora 18:00 se va prezenta romanul „Povestirile mamei bătrâne”, tradus în limba maghiară de către Szőcs Imre și publicat în Ungaria, la editura „Tarandus”.

Mama bătrână este un personaj real, o femeie care, timp de cinci ani, a povestit autorului întâmplări reale despre satul ei, o femeie care avea șapte clase și care toată viața a lucrat la CAP, a îngrijit animale și care, timp de cinci ani - de la 80 la 85 de ani, când a murit - a citit mai multe cărți și mai importante decât mulți dintre cititorii „cu palmares”.

Imola GRAMA

07

LUDUȘ

3 - 9 aprilie 2017

Credință și cultură pentru românii din New York În luna martie în Times Square din New York apărea o lucrare artistică insolită prin modul de prezentare și prin mesaj. Un număr de tije colorate în alb și roșu formau un ansamblu care privit din față contura o inimă roșie. Pe una dintre tije apărea un nume, România și un număr de 12495. Asta anunța că în New York erau 12.495 de români care își exprim[ atașamentul pentru țara și orașul de adopție, SUA și New York. Chiar dacă noi nu eram incluși în acest număr, fiind turiști, avem aceeași admirație pentru America și americani la fel ca și concetățenii noștri care trăiesc la New York cu acte legale.

www.punctul.ro

VIAȚA UNUI PREOT DEVOTAT Părintele paroh Marius Daniel Dumitrescu de la biserica cu hramul „Sf. Nicolae” este originar din Vălenii de Munte, județul Prahova. Legătura cu biserica i s-a format încă din copilărie fiind determinată de bunicul său Dumitru care l-a îndrumat spre calea bisericii. În copilărie, primii șapte ani i-a trăit mai mult la bunici alături de care era prezent la toate slujbele religioase. Își amintește și acum de nopțile de Înviere, de slujbele frumoase și a simțit încă de atunci o atracție spre lumea bisericească. Bunicul Dumitru a fost militar, a participat la războiul Mondial și ar fi dorit o carieră militară pentru nepotul său, dar văzând că acesta are o fire mai retrasă, înclinată spre studiu și visare, l-a încurajat să meargă la Teologie. Tânărul Dumitrescu a început să meargă la mănăstirea Crasna unde a cunoscut viața monahală. A ajuns la Seminarul Teologic, apoi la Facultatea de Teologie București, unde și-a încheiat studiile.

Mai târziu a urmat un curs de Master, apoi între 1998 și 2006 a fost încadrat în Administrația Patriarhală. În 2004 a fost hirotonit întru preoție pe seama Capelei din Aeroportul Otopeni, un punct de sprijin și loc de rugăciune pentru călătorii și personalul navigant care vedeau în Capelă un far spiritual călăuzitor pe calea credinței. În paralel cu această slujbă, tânărul preot slujea și la Mănăstirea Antim din București timp de aproape patru ani. A urmat un transfer la Parohia Sf. Paraschiva din București și la sfârșitul anului 2009 a ales să plece în Cipru unde a slujit la biserica grecească. A avut și înțelegerea soției în acest demers, aceasta fiind în concendiu maternal. Desigur, a plecat în Cipru având acceptul Mitropolitului de acolo și aprobarea Patriarhului Daniel. După această etapă a urmat un salt peste ocean, mai întâi în vizită la Parohia „Sfântul Nicolae” din Woodside, New York atunci când l-a cunoscut pe ÎPS Arhiepiscopul și Mitropolitul Nicolae Condrea și a fost cunoscut de enoriași. ÎPS Nicolae păstorește viața spirituală a ortodocșilor din SUA, Canada și câteva mi-

enoriași fiind un om de mare valoare pentru Parohie, pentru biserică și pentru Dumnezeu” spune actualul preot paroh. Părintele Vasilache a trecut la Domnul în 6 ianuarie 2003 chiar după slujba de Bobotează atunci când era într-o vizită pastorală. Avea 94 de ani și a fost regretat de întreaga comunitate românească. A fost reînhumat la Mănăstirea Sf. Dumitru din New York în anul 2013.

ISTORIA CONTINUĂ După părintele Vasilache a urmat Casian Fetea care venea din Franța și în 2006 a fost ales Episcop Vicar și la puțin timp de la alegere a plecat în Canada. Atunci a venit în parohie părintele Andrei Turcoane din Părintele Marius Daniel Dumitrescu Banatul Sârbesc și a slujit până în 2011 când siuni din America de Sud. Aprecierile au fost Mitropolia Moldovei fiind secretar și profes-a îmbolnăvit. Temporar a slujit în biserică și sor, apoi a fost numit predicator al Catedralei părintele Atanasie care acum este în Chicago favorabile și din septembrie 2011, părintele Patriarhală din București între 1940-1944.

Dumitrescu este preot paroh al bisericii cu și din 2011 a venit părintele Dumitrescu care Din acea perioadă au rămas aproape 400 ne-a spus că „Istoricul bisericii este mult mai hramul „Sfântul Nicolae”. de predici prezentate la radio și apreciate și bogat și ar mai fi multe episoade frumoase de POVESTEA UNEI BISERICI acum. Între 1944 și 1948 a fost stareț al mă- relatat despre viața spirituală a comunității năstirii Antim și a făcut parte din mișcarea românești din New York”. religioasă „Rugul aprins”. După 1948 a fost Părintele Dumitrescu are cuvinte de În cartierul Queens al New Yorkului, mai îndepărtat de la Antim și a fost trimis la laudă pentru enoriași, pentru românii care își exact în Woodside este o biserică frumoasă a Mănăstirea Pocrov din județul Neamț unde fac datoria cu cinste la locurile lor de muncă. cărei istorie este și mai frumoasă. a scris o carte. Pentru credința sa, părintele Corul bisericii este condus de Leonard Milea În zona Woodside la adresa „45-03 48 Vasilache a fost întemnițat alături de alți și Dănuț Grigoraș, ambii teologi și este Av, Woodside, New York 1137” trăiesc mulți preoți. După eliberarea din închisoare a fost format din tineri și mai puțini tineri, dar toți români ajunși în New York în două etape: dezbrăcat de rasa monahală și a fost trimis la au voci bune. Îmbucurător este faptul că la înainte și după 1989, dar toți sunt alături de Bobâlna în județul Sălaj. A reușit să emigreze biserică sunt aduși foarte mulți copii. Pentru biserica lor ortodoxă care alături de biserica în SUA după multe insistențe și a ajuns în aceștia, doamna preoteasă Daniela Dumitres„Sfânta Maria” este cea mai frumoasă dintre Massachusetts într-o comunitate româno-ca- cu și încă patru profesoare se ocupă de școala nadiană, în Canada și în 1984 la New York. duminicală de la biserică, organizată cu trei cele zece biserici din New York în care se grupe de vârstă. Școala respectă o programă slujește în limba română. Parohia a fost BISERICA „SF. NICOLAE” analitică primită de la Mitropolia înființată înființată în 10 aprilie 1974, primul preot în 2016. Mai nou și preșcolarii beneficiază de fiind părintele Bârsan, cel care a mai slujit la o educație în cadrul școlii duminicale. „Avem Philadelphia și New York la o altă biserică.

Părintele Dumitrescu vorbește cu dragos- grijă de copii pentru că ei sunt viitorul nostru și Românii din Queens au înaintat o cerere Episcopului Victorin Ursache care a aprobat- te părintească despre etapele prin care a trecut căutăm să-i ținem aproape de valorile spirituale românești”, spune părintele Dumitrescu. o și parohia a luat ființă într-o clădire închi- realizarea actualei clădiri cu un mobilier riată. După închierea misiunii duhovnicești tradițional în stil bizantin și care parțial Pentru adulți, biserica pune la dispoziția a părintelui Bârsan, numărul credincioșilor a provine din România. Imediat după sfințirea enoriașilor revista „Credința”, un periodic al scăzut, dar odată cu venirea părintelui Vasile bisericii s-au făcut amenajările necesare.

Arhidiocezei Române Ortodoxe din America; Vasilache în anul 1984, credincioșii s-au reuCatapeteasma și mobilierul bisericii o foaie săptămânală editată de preotul paroh nit din nou în jurul bisericii. Fiind în număr s-au adus treptat, pe măsură ce erau găsite și cele două reviste românești din New York, mai mare, s-a născut ideea de a avea propriul fonduri. Clădirea propriu-zisă, o fostă sală „Romanian Journal” și „New York magazin”. spațiu de închinare. de sport a costat 84.000 de dolari, o sumă Pentru viitor există mai multe proiecte importantă la nivelul anului 1984. de extindere a spațiului în care funcționează O VIAȚĂ MODEL Catapeteasma este sculptată de un meșter biserica, apoi de amenajare a unei săli sociale, grec, tavanul a fost boltit în anul 1999, odată dar toate acestea depind de fonduri bănești și cu zidirea turlei. Prin anul 2000 s-a realizat o de împrejurări favorabile.

Părintele Vasilache a găsit spațiul actual parte din pictură urmând să fie finalizată în Biserica a fost resfințită în 2012 când s-a al bisericii Sf. Nicolae la începutul anului curând. Am aflat și despre istoria interesantă adus din țară o Sfântă Masă și s-au montat 1984 și până iarna, la ziua hramului, clădirea a icoanelor dăruite de credincioși și despre icoanele mozaic cu vitralii de pe frontonul bisericii. „Ne străduim să aducem pace în sufletul a fost sfințită de ÎPS Victorin. altele realizate de maicile de la o mănăstire credincioșilor, să-i ținem aproape de biserică pe Deși avea 74 ani, părintele Vasilache a românească din SUA despre care vom vorbi ei și pe copiii lor, să-i facem să nu uite că sunt fost numit întâiul preot al bisericii. Acum, cu altă ocazie. români”, a încheiat discuția noastră părintele părintele Dumitrescu are numai cuvinte Mai adaug aici că pe un teren donat de paroh Marius Daniel Dumitrescu de la biseride laudă despre ctitorul care s-a născut în românul Dumitru Minciu a fost înființată ca „Sf. Nicolae” din New York. anul 1909 și s-a călugărit după ce a studiat o mănăstire de călugări în apropiere de Ioan A. BORGOVAN Teologia. Pentru meritele sale a fost trimis la New York. „Părintele Vasilache a fost iubit de

INEDIT

3 - 9 aprilie 2017

08

De la Muntele lui Moise până la bijuteriile Să ne cunoaştem minorităţile conlocuitoare Zilele trecute mi-am adus aminte de romanul despre rezistenţa eroică a armenilor în Primul Război Mondial, scris de austriacul-evreu, Franz Werfel (1890-1945). Cartea intitulată „40 de zile de pe Musa Dagh” mi-a rămas întipărită în memorie datorită eroismului lui Gabriel Bagradian, arhitectul filosof, fiul unei familii bogate de armeni, revenit din occident pe plaiurile natale, în prag de război mondial.

Fiind avertizat de un aga turc despre preconizata deportare a armenilor, Gabriel a reuşit să salveze armenii din şapte sate, refugiaţi pe „Muntele lui Moise”, din Anatolia, de unde supravieţuitorii sunt preluaţi apoi de un vas militar francez. Gabriel, rămas la mormântul fiului său este răpus de un glonţ turcesc. De reţinut din romanul istoric: cea mai grea molimă e ura sădită între popoare! Cunoscând tradiţiile, istoria popoarelor conlocuitoare putem evita repetarea greşelilor din trecut. Fiind şi comemorarea unui secol de la acele evenimente, mi-am propus să aflu câte ceva despre armeni! Ştiaţi că în oraşul nostru multicultural există şi o comunitate de armeni?

ÎN CĂUTAREA ARMENILOR Ca orice internaut curios, am „arat” netul în căutarea unor date cât mai exacte şi detaliate despre poporul armean. Nu e o treabă uşoară, dar odată prins un fir, devine din ce în ce mai pasionantă căutarea! Că redarea textelor – chiar şi în rezumat - nu ar fi posibilă din lipsă de spaţiu şi timp, asta e o altă poveste! De aceea am recurs la persoana cea mai în măsură să ne vorbească despre armeni, preşedintele Asociaţiei Culturale Armeano-Maghiare, dr. Puskás Attila din Tîrgu Mureş.

PREŞEDINTELE ARMENILOR Reporter: Să începem cu preşedintele armenilor!

Dr. Puskás Attila: Sunt profesor la Liceul Teoretic Bolyai Farkas din Tîrgu Mureş. Am terminat Teologia la Universitatea Papală Gregoriană din Roma, am

studiat armenologia la Institutul Oriental din Roma, sunt preşedintele Asociaţiei Armeano-Maghiare şi redactor - şef al revistei comunităţii armene vorbitoare de limba maghiară, Élő örökség / Memorie vie. Am origini armeneşti, străbunica mea avea încă numele original armean din Transilvania, Szentpétery, care odată era cunoscută ca familia Lazar sau Lazarian.

Asociaţia noastră fondată în 2013 numără în jur de 100 de membri, dar sunt mult mai mulţi de origine armeană în oraş. ÎN TRANSILVANIA Rep.: Când au ajuns armenii în Transilvania?

Dr. Puskás Attila: Armenii au ajuns în Transilvania acum aproximativ 400 de ani. În acest an vom sărbători la Gheorgheni, 380 de ani de la apariţia armenilor în oraş. Marea majoritate a ajuns la sfârşitul secolului al 17-lea, invitaţi de principele Apafi Mihály, care i-a primit

pe armenii nevoiţi să părăsească Moldova, unde au trăit peste 400 de ani şi au înfiinţat oraşe ca Suceava, Focşani sau Botoşani. În Transilvania au fondat patru colonii mari - la Bistriţa, de unde au fost alungaţi de comunitatea săsească, fiindcă făceau concurenţă meseriaşilor şi negustorilor saşi, apoi pe moşia principelui la Dumbrăveni, la vremea respectiva Ebesfalău, la Gheorgheni şi la Frumoasa.

PRIMUL ORAŞ CONSTRUIT DE ARMENI Reporter: Care a fost primul oraş construit de armeni în Transilvania?

Dr. Puskás Attila: Armenii din Bistriţa au construit oraşul Gherla, unicul oraş construit pe baza unui plan în Transilvania de către inginerul Alexa din Italia.

Reporter: Ce fel de rit practică armenii?

Dr. Puskás Attila: Primii armeanoapostoli, odată ajunşi în Transilvania au acceptat biserica catolică, iar în momentul de faţă sunt armeano-catolici, având un administrator apostolic armeano-catolic în persoana IPS dr. Jakubinyi György, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, şi depind direct de Congregaţia pentru Bisericile Orientale a Vaticanului. La Gherla şi la Gheorgheni activează câte un preot armeano-catolic, se celebrează Sf. Liturghie în rit armeano-catolic.

LOIALITATEA ARMENILOR Reporter: Despre loialitatea armenilor?

Dr. Puskás Attila: Armenii au fost întotdeauna loiali comunităţii primitoare - este o regulă universală pentru toţi armenii din lume. Nu este de mirare că au fost loiali comunităţii maghiare primitoare, contribuind la creşterea comerţului şi al spirtului civic al acestei regiuni.

Reporter: Putem vorbi de asimilare?

Dr. Puskás Attila: Bineînţeles că şi-au pierdut limba maternă, deoarece erau nevoiţi să se înţeleagă cu comunitatea primitoare, precum s-a întâmplat şi în Moldova, unde vorbeau româna. Erau, şi sunt loiali comunităţii româneşti şi statului primitor, dar încetul cu încetul îşi pierd limba maternă şi devin vorbitori de limba română. Acesta este motivul pentru care armenii veniţi din Moldova în Transilva-

09

INEDIT

3 - 9 aprilie 2017

doamnei Lili Adam Seyranyan

nia au nume „ciudate”, de pildă Kapdebó (din Capdebou), Czárán (de la Ţăran), Placsintár (de la Plăcintă), Verzár etc.

AL DOILEA VAL DE ARMENI Reporter: Când a venit al doilea val?

Dr. Puskás Attila: Odată cu schimbarea regimului comunist, mulţi armeni au părăsit Armenia şi s-au stabilit în ţările europene în vederea comerţului. Mulţi armeni, foşti ofiţeri, soldaţi în armata sovietică, care au ajuns odată cu ei au rămas în fostele ţări comuniste, de exemplu în Ungaria. Astfel, sunt mai multe comunităţi de armeni, unite între ele prin originea comună, reprezentată de muntele Ararat, care se află şi el prigonit peste hotare, în Turcia actuală.

LA TÎRGU MUREȘ Reporter: Revenind la Tîrgu Mureş?

Dr. Puskás Attila: La Tîrgu Mureş avem mai multe persoane de origine armeană: majoritatea vorbitori de limbă maghiară care au venit

din Dumbrăveni în secolul al 18-lea (printre care şi strămoşii mei), având un impact pozitiv asupra dezvoltării comerciale şi culturale al oraşului. Mulţi au deschis magazine în partea de nord al centrului, pe partea teatrului naţional.

Târgumureşenii cunosc încă denumirea de Colţul Dudutz, casa în care se află astăzi studioul Radio Gaga. După revoluţia din 1848 mulţi şi-au ales o carieră intelectuală, dând oameni deosebiţi oraşului şi comunităţii transilvane. Aici trebuie menţionat că primul bazin lângă Mureş a fost înfiinţat de familia Kopacz (Chel), aici se află astăzi complexul Weekend... Noi suntem mândri de această origine şi suntem dovezi al caracterului multietnic al Transilvaniei!

LIMBA Reporter: Unde se învaţă armeana?

Dr. Puskás Attila: Potrivit d-lui ambasador Hamlet Gasparian, România a fost printre primele ţări care a recunoscut în 21 septembrie 1991 proclamarea Republicii Armenia. Drept urmare, zece oraşe s-au înfrăţit cu oraşe din Armenia, iar limba armeană poate fi studiată la

Ce este EMOSZ? Asociaţia Culturală Armeano-maghiară din Tîrgu Mureş, Asociaţia Catolică Armeană din Gheorgheni şi mai multe persoane fizice din Miercurea Ciuc şi Gherla au pus bazele Uniunii Armenilor Maghiari din Transilvania (EMOSZ). Festivitatea de constituire s-a desfășurat anul trecut în luna iunie, la Gheorgheni, iar preşedinte a fost ales dr. Puskás Attila. „Toţi suntem originari din Armenia, însă am venit în România de azi pe două căi diferite. Strămoşii noştri se află aici de 300 de ani şi s-au integrat într-o comunitate maghiară, în timp ce aceia din Bucureşti, care s-au grupat într-o uniune de acolo şi dispun de reprezentanţă parlamentară, au sosit aproximativ în urmă cu 100 de ani, după genocid. Există în România ordinariatul armenilor catolici, ceea ce înseamnă că nu episcopul, ci guvernatorul este conducătorul, iar acum s-a creat situaţia specială în care arhiepiscopul arhidiecezei romano-catolice din Transilvania şi guvernatorul armean este una şi aceeaşi persoană, Jakubinyi Gyorgy”– explică preşedintele EMOSZ.

www.punctul.ro

Despre revista Magyar-örmény örökség Revista a apărut în decembrie anul trecut, editată de Erdélyi Hirlap. În ediţia cu numărul 2, ce cuprinde perioada martie-iunie, sunt articole interesante care vorbesc despre descendenţii armenilor din Sovata. Un articol prezintă cărţile păstrate la Biblioteca Teleki din Tîrgu Mureş, printre care cărţile episcopului armean al Transilvaniei, Oxendius Verzerescu (1655-1715), o carte de rugăciuni în 24 de limbi printre care şi armeana, o carte tipărită în 1812 la Viena de asemenea în armeană, dar şi prima revistă armeană din Transilvania, intitulată „Armenia”, de la finele secolului al XIX-lea. Nu lipsesc nici reţetele tradiţionale, de pildă migăloasa „Supă de urechiuşe” sau „Agandjabur şi cahut” - adică o supă armeană în care se pun nişte urechiuşe gustoase făcute din ceva aluat şi cu smântână şi pătrunjel. De asemenea, găsim „Obiceiuri de nuntă”, dar şi bancuri din cele foarte gustate pe vremea de dinainte de revoluţie, din grupa „Radio Erevan”.

Şi au venit armeni şi după Revoluţie Familia Seyranyan, o familie de armeni, auzind de tradiţia seculară a confecţionării mănuşilor de piele, ajunsă pe meleagurile noastre în 1991, a pus pe picioare o afacere.

Mănuşile de piele fabricate la Tîrgu Mureş au ajuns în Rusia, Italia şi în Statele Unite.

Familia Seyranyan i-a strâns în jurul lor pe cei mai buni meseriaşi şi a făcut ca „made in Romania” să fie căutate peste hotare. Italienii dau tonul modei, pielea vine din Etiopia, iar designul e realizat de Lili Adam Seyranyan.

Reporter: Cum aţi ajuns în Tîrgu Mureş?

Lili Adam Seyranyan: Am ajuns aici cu afacerea. Producţia de mănuşi de piele. Primul a venit cumnatul în anii ’90, iar eu sunt aici de 15 ani. Suntem trei familii, cumnaţi, soţii, fiecare cu câte doi copii. Suntem născuţi în Armenia, în Erevan, dar copiii noştri s-au născut aici. Toţi copiii învaţă sau au învăţat la Colegiul Unirea. Copiii mei sunt în clasa a VI-a şi în clasa întâi. Fiica mea a fost la Olimpiada de limba română şi a obţinut cea mai mare notă din clasa a VI-a. Seyranyan Meri, fata cumnatei mele, acum studentă la drept în Anglia a fost campioană la şah!

Reporter: Păstraţi tradiţia, obiceiurile din ţară?

Lili Adam Seyranyan: Da, ţinem aproape toate tradiţiile şi sărbătorile. Crăciunul, Revelionul, Paştele, la fel păstrăm şi bucătăria tradiţională. De Paşti petrecem în familie. Vopsim ouă.

Facem mâncare tradiţională, aici cumnata mea se pricepe mai bine. Locuim aproape şi ea e cu mâncărurile. Ea şi soacra mea fac prăjituri foarte bune şi mâncăruri tradiţionale la fel. Preferata mea e pahlava cu orez, dar nu pot să explic reţeta în română!

Reporter: Cum vi se pare oraşul?

Lili Adam Seyranyan: Mi-e foarte drag oraşul, ne place foarte mult şi nu m-aş duce în altă parte. Îmi plac oamenii din România, avem mulţi prieteni.

Reporter: Ce limbă vorbesc copiii?

Lili Adam Seyranyan: În familie vorbim armeana, ca să nu-şi uite copiii rădăcinile şi mergem cât se poate de des în Armenia, unde avem rude. Mergem la Biserica ortodoxă din centru şi la cea catolică, împreună cu Asociaţia.

Nu înţelegem limba maghiară, dar vrem să participăm la toate evenimentele organizate de Asociaţie. Biserica Armeană este o biserică Apostolească, între cea ortodoxă şi catolică!

Reporter: Sunteţi designer la firmă şi faceţi bijuterii!

Lili Adam Seyranyan: Am avut expoziţii de design şi bijuterii. Tot timpul încerc să reprezint ţara mea şi tradiţiile populare prin lucrurile pe care le fac. Am făcut prezentare la Festivalul din Timişoara, voi mai avea undeva prin luna mai o expoziţie aici la Tîrgu Mureş. Toate lucrările mele sunt expuse pe pagina de socializare. Îmi place costumul tradiţional, dar nu am încă. „Taraz” se numeşte şi sper să reuşesc să cos unul! Şi accesoriile sunt inspirate din modelul costumului tradiţional. Şi pentru că ne-a prins noaptea povestind, Lili Adam Seyranyan m-a învăţat cum se urează în armeană la ora de culcare: Bari ghiser!

Erika MÃRGINEAN

SIGHIȘOARA

3 - 9 aprilie 2017

A fost aprobat bugetul Sighișoarei pe anul în curs Proiectele începute vor fi continuate, cele „grandomane” vor fi reevaluate şi vor fi bugetate mai multe studii pentru noi proiecte, acestea au fost concluziile şedinţei de Consiliu Local Sighişoara, ce s-a desfășurat joi, 30 martie 2017.

Proiectul de hotărâre privind Bugetul pe anul 2017 a fost votat de consilierii PSD, PNL şi UDMR, iar consilierii UIPS s-au abţinut.

La proiectul de hotărâre a fost depusă o contestaţie.

La votul privind admiterea acestei contestaţii, consilierii UIPS au preferat să se abţină de la vot, iar reprezentanţii PSD, PNL şi UDMR nu au votat pentru admiterea ei.

Referitor la proiectul de buget viceprimarul municipiului Tóth Tivadar a declarat că „acesta a fost realizat după viziunea primarului şi a echipei sale care au venit cu un program pe care doresc să-l pună în aplicare, dar pentru orice lucrare sunt necesare studii, proiecte şi autorizări”.

Tot joi au fost votate şi proiectele de buget ale SC Ecoserv Sig şi SC ATT. În ceea ce priveşte bugetele acestor societăţi a obiectat consilierul Ciotloş Ioan

susţinând că proiectele trebuiau discutate în AGA, ele reprezentând atributul AGA. Reprezentanţii executivului nu au retras proiectele aşa cum a propus consilierul, secretarul municipiului Anca Bizo precizând că în art. 4 din OUG 26/2013 se specifică faptul că bugetele se aprobă prin hotărârea Consiliului Local.

Proiectul de buget al Sighişoarei pentru

anul în curs cuprinde mai multe lucrări în continuare, iar primarul municipiului, Ovidiu Malăncrăvean, a precizat că „o investiţie începută trebuie finalizată, cu condiţia de a nu vorbi de o grandomanie”. În acest sens, primarul a dat ca exemplu proiectul stadionului municipal susţinând că valoarea estimată pentru finalizarea lucrărilor la acesta

10

ar consuma bugetul Sighişoarei pentru 2-3 ani. „Proiectul e foarte frumos, dar costurile sunt foarte mari. Am cerut o expertiză, să efectuăm ceea ce e necesar în acest moment”, a precizat primarul făcând referire ca priorităţi la tribune şi teren corespunzător pentru desfăşurarea de activităţi sportive.

www.punctul.ro

Chirii mai mari la ANL La Sighișoara s-a cântat blues La sfârșitul săptămânii trecute, în perioada 31 martie – 1 aprilie 2017, s-a desfășurat „Sighişoara Internațional Blues Festival”, ajuns la cea de-a XII-a ediție, eveniment care a deschis seria manifestărilor de amploare din „calendarul cultural sighişorean”.

Festivalul a reunit pentru două zile unii dintre cei mai valoroși artiști de pe scena bluesului internațional. Astfel, în 31 martie 2017, de la ora 19.30, în Sala de spectacole „Mihai Eminescu”, a concertat Rhythm Junks, Belgia; Mississippi Heat, S.U.A.; în 1 aprilie, 13.00 Piața Cetății Jam – session; ora 14.00 Sala Mare de festivități

Săptămâna trecută, joi, consilierii sighișoreni au aprobat, cu unanimitate de voturi, Proiectul de hotărâre privind recalcularea chiriilor locuințelor pentru tineri destinate închirierii realizate de Agenția Națională pentru Locuințe în municipiul Sighișoara și aprobarea cotei autorității publice locale, aplicabilă titularilor de contracte care au împlinit vârsta de 35 de ani, la valoarea de înlocuire a locuințelor.

Valoarea chiriilor diferă în funcție de vârstă, dar și de coeficientul ponderii de venit și suprafața

desfășurată pe apartament.

Potrivit proiectului de la 1 aprilie pentru un apartament cu două camere chiriașii cu vârsta de peste 35 de ani vor plăti între 282 și 334 de lei. Tot pentru două camere, chiriașii cu vârsta mai mică de 35 de ani vor plăti între 272 și 322 de lei, iar pentru un apartament cu o cameră un chiriaș cu vârsta mai mare de 35 ani va plăti 226 de lei, iar unul cu vârsta mai mică de 35 ani 217 lei.

Cristina VANCEA

a municipiului Sighișoara - Workshop având ca temă Muzicuța; ora 19.30 Sala de spectacole „Mihai Eminescu” - Danielle Nicole Band, S.U.A. – Concert; Albert Cummings, S.U.A. – Concert.

Municipiul Sighișoara, în

baza Hotărârii Consiliului Local Sighișoara nr. 35/14.03.2017, a participat la cheltuielile de organizare a ediției din acest an a Festivalului „Sighişoara International Blues Festival” cu suma de 60.000 de lei.

Cristina VANCEA

În 7 aprilie, la Sighișoara, se va desfășura bursa locurilor de muncă Nouă agenți economici sighișoreni și-au depus până acum dosarele cu ofertele de locuri de muncă pentru Bursa generală a locurilor de muncă ce se va desfășura în Sighișoara în data de 7 aprilie, între orele 9 și 13, la Hotel Korona, str. Zaharia Boiu, nr.12-14; Sunt anunțate oficial disponibile până acum 120 de locuri de muncă, dar agenții economici aflați în căutare de personal își pot depune în continuare dosarele la AJOFM până la data desfășurării evenimentului.

Pentru șomerii din Sighișoara sunt disponibile momentan posturi pentru muncitori ceramiști, confecționeri, agenți transport, agenți vânzări și recepționeri.

În 7 aprilie cei aflați în căutarea unui loc de muncă pot afla ofertele vacante în cadrul Bursei Locurilor de Muncă ce se va desfășura la Sighișoara.

www.punctul.ro

11

TÂRNĂVENI

3 - 9 aprilie 2017

Bugetul general consolidat al municipiului Târnăveni a fost aprobat!

Consiliul Local Târnăveni a votat joi, 30 martie, Bugetul general consolidat al municipiului Târnăveni pe anul 2017 cu prilejul ședinței ordinare.

Bugetul a fost stabilit la venituri în sumă de 48.717.951 de lei, iar la cheltuieli de 53.266.610, deficitul urmând să fie acoperit din excedentul anilor precedenţi.

De asemenea, s-a aprobat execuția bugetară pentru anul 2016 precum și prelungirea închirierii unor spații pentru sediile partidelor politice.

La ședința de joi a fost aprobat Planul de ordine și siguranță publică a municipiului, precum şi toate celelalte proiecte de hotărâre aflate pe Ordinea de zi.

Consiliul Local Târnăveni a aprobat în cadrul şedinţei ordinare de joi necesitatea şi oportunitatea achiziţionării unor produse şi servicii pentru anul 2017 la Târnăveni.

Pe această listă se află: – modernizarea serelor din strada V. Babeş – branşament electric definitiv la patinoar – reţea de apă în cartierul Victoriei – reţea de canalizare menajeră şi pluvială pe strada Industriei – construire pod rutier peste râul Târnava Mică, – licenţe şi programe informatice – sistem de sonorizare şi înregistrare al şedinţelor de Consiliu – uşi secţionale din panouri metalice la garajul din sediul Primăriei – autoturism cu 5 locuri, – 30 de camere video de supraveghere şi echipamentul necesar – corpuri de joacă în parcuri şi mese de tenis – semafoare pentru treceri de pietoni în zona centrală De asemenea, administraţia locală intenţionează să achiziţioneze

documentaţii pentru modernizarea Gimnaziului de Stat „Traian” şi a Colegiului Tehnic şi modernizarea parcurilor din Piaţa Trandafirilor şi din zona Târnava. De pe listă nu lipseşte nici modernizarea pieţei agroalimentare „Avram Iancu”.

PLANUL DE MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE În aceeași ședință, s-a aprobat și planul de manifestări cultural artistice pentru anul 2017.

Agenda culturală a municipiului Târnăveni pe anul 2017 cuprinde manifestări devenite deja tradiție, principiile care au stat la baza întocmirii acestor activități fiind redescoperirea și valorificarea tradițiilor, conservarea și promovarea culturii. Programele culturale doresc să se adreseze către un public cât mai larg, liberul acces la manifestări contribuind la păstrarea tradițiilor și valorilor specifice și contribuie la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor copiilor.

Ziua Eroilor și Ziua Națională a României sunt evenimente care vor fi marcate la Târnăveni. În referatul propus spre aprobare, Consiliului Local se precizează că „manifestările culturale organizate în ultimii ani au fost foarte apreciate de

cetățenii municipiului care și-au manifestat dorința de a se organiza în fiecare an astfel de evenimente”. În 2017 se intenționează organizarea Zilei Internaționale a Copilului la 1 iunie, a Festivalului Național de Fanfară și Majorete în luna iulie, marcarea Zilei Internaționale a Vârstnicilor și premierea de două ori pe an a cuplurilor care aniversează 50 de ani de căsnicie. Din proiect nu vor lipsi manifestările organizate cu prilejul Zilelor municipiului și Fiii satului Bobohalma în luna august.

Sărbătoarea anuală organizată pentru celebrarea municipiului Târnăveni este o manifestare culturală complexă cu participarea ansamblurilor folclorice din județul Mureș și din alte județe, a artiștilor de muzică populară și ușoară consacrați. Se vor organiza expoziții, concursuri, parade și se vor decerna premii elevilor cu rezultate școlare deosebite.

Nu vor lipsi nici manifestările organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, spectacole de colinde cu ocazia aprinderii iluminatului festiv și a sosirii lui Moș Crăciun în parcul Primăriei.

Suma prevăzută pentru finanțarea acestor activități este de 230.000 de lei și se va asigura din bugetul local al municipiului Târnăveni.

Mircea BARBU

www.punctul.ro

Rus Raul Octavian din nou premiant la matematică În perioada 24-26.03.2017 a avut loc la Colegiul Național ‘Gheorghe Lazăr’ Sibiu a XVIII-a ediție a Concursului Interjudețean de Matematică ‘Gheorghe Lazăr’.

Rus Raul Octavian, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic ‘Andrei Bârseanu’ Tîrnăveni a obţinut Premiul I şi Premiul ‘Gheorghe Lazăr’ la acest concurs.

Concursul a fost organizat, con-

form tradiției, de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Colegiul Național ‘Gheorghe Lazăr’ Sibiu și Asociațiunea ASTRA, în colaborare cu Departamentul de Matematică și Informatică de la Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu. Concursul este activitate principală a Proiectului ‘Gheorghe Lazăr’, proiect educațional vizând promovarea și susținerea învățării

matematicii, înscris în Calendarul Activităților Educative Regionale și Interjudețene 2017, poziția 1470.

La ediția din acest an a concursului au participat 161 de elevi din clasele VII-XII, reprezentând 37 de unități de învățământ din 9 județe: Alba, Brașov, Bistrița-Năsăud, Cluj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Sibiu.

Mircea BARBU

„Târnăveniul verde”, în cuvinte

Asociația „Dance Travel Education”, în colaborare cu Asociația de proprietari Nr. 13, a desfășurat prima activitate a proiectului „Târnăveniul verde” în Cartierul 1 Decembrie 1918, sâmbătă 25 martie 2017.

Alături de ei au participat voluntari, copii și adulți deopotrivă, dornici să trăiască într-un mediu curat și entuziaști să ofere timpul și munca lor pentru o acțiune comunitară de înfrumusețare a spațiului verde.

Acțiunea a fost realizată cu sprijinul: Primăriei municipiului Târnăveni și a unor sponsori. „Scopul acestui proiect, pe lângă cel de înfrumusețare al spațiului verde public din cartier, a fost unul educativ pentru copii, în ideea în care am dorit să îi implicăm/coordonăm în a lua decizii pe parcursul acțiunii, să îi învățăm despre uneltele folosite, despre arborii și arbuștii plantați, precum și cum să utilizeze în mod corect o pensulă, o bidinea, o lopată sau un hârleț. În plus, ideea era să implicăm copiii într-o astfel de acțiune pentru a le sădi sentimentul de mândrie a reușitei proprii, dar și cel de responsabilitate a menținerii acestui spațiu, ei fiind cei care îl folosesc în cea mai mare parte a timpului. Am mers pe considerentul că împreună dezvoltăm o comunitate, ne ajutăm, învățăm unii de la alții, decidem, colaborăm, socializăm, creăm experiențe de povestit!” afirmă asociaţia Dance Travel Education. „Așa că, ne-am pregătit, am adus tot ce am avut nevoie și ne-am adunat în număr de aproape 70 de persoane, între 5 și 65 de ani, dintre care, peste 40, au fost copii. Ne-am împărțit pe echipe, fiecare echipă fiind reprezentată de o culoare și având un căpitan. După ce am discutat și explicat, am trecut la fapte: am curățat terenul, l-am măsurat, am pregătit gropile pentru plante, am vopsit cauciucurile pentru flori, bordurile și copacii cu var, apoi am plantat arborii și arbuștii primiți, i-am udat și am înlăturat materialul vegetal strâns. În tot acest timp ne-am și distrat și ne-am pozat”, mai spun cei de la asociaţia din Târnăveni.

REZULTATELE, DUPĂ 6 ORE DE MUNCĂ... … au fost neașteptate. Cei peste 1.000 de mp nu mai semănau deloc cu imaginea de la începutul activității. De cei aproximativ 150 de arbori și arbuști plantați se pot bucura acum peste 450 de persoane care locuiesc în vecinătatea zonei verzi.

Cel mai important rezultat însă a fost următorul: copiii au învățat o minimă bază într-ale plantării, au muncit în aer liber în echipe, jocurile de pe calculator au fost uitate timp de 6 ore, și-au exprimat dorința de a participa și la partea a doua a acestui prim episod, au mers încântați în case povestind părinților despre ziua lor, după cum spunea o mămică: „Seara când am venit acasă, pe întuneric, nu am putut nici să mă schimb de hainele de drum, că m-a dus fata afară și, la lumina telefonului, mi-a arătat foarte mândră ce au plantat pe parcursul zilei” .

Cartierul 1 Decembrie 1918 are o nouă zonă care nu mai este părăsită, ci pusă acum în valoare de copii.

Asociaţia „Dance Travel Education” este o organizaţie non guvernamentală, non-profit, înființată în 2016 cu scopul de a crea activități și programe educative pentru persoanele de toate vârstele spre promovarea valorii familiei.

Mircea BARBU

HARGHITA

3 - 9 aprilie 2017

12

Furnizor de produse de panificaţie, amendat cu 10.000 lei Una dintre firmele furnizoare de produse de panificaţie în cadrul programului „Laptele şi cornul” a fost amendată cu 10.000 de lei de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Harghita, întrucât nu respecta gramajul produselor livrate, aceasta fiind cea de-a cincea amendă aplicată operatorului în ultimele luni.

GRAMAJUL BISCUIȚILOR, MAI MIC Şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Harghita, Laurenţiu Moldovan, a declarat, săptămâna trecută, miercuri, că s-a primit o sesizare din partea unei persoane fizice referitoare la faptul că gramajul biscuiţilor primiţi de copii la şcoală nu este conform cu legea. În urma controlului efectuat, s-a dovedit că pachetul de biscuiţi are un gramaj mai mic, motiv pentru care firma respectivă a fost amendată cu suma de 10.000 lei.

A CINCEA AMENDĂ Laurenţiu Moldovan a precizat că este a cincea amendă primită de operatorul economic respectiv în ultimele luni, motivele fiind legate, printre altele de faptul că livra cornuri cu gramaj mai mic sau ieşite din garanţie sau că nu respecta graficul de distribuţie.

Biroul de Presă al Consiliului Judeţean

Harghita a precizat că sesizarea a fost făcută de preşedintele acestei instituţii, Borboly Csaba, care a reclamat, în calitate de părinte, faptul că în instituţiile de învăţământ gramajul biscuiţilor nu este de 80 grame, ci de 40 grame.

Potrivit sursei citate, firma respectivă va fi monitorizată în continuare de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului şi se vor lua măsuri, atunci când va fi cazul.

LAPTE ȘI CORN DE LA FIRME LOCALE De asemenea, firmele locale sunt îndemnate să depună oferte în cadrul procedurilor

de achiziţii publice, astfel încât copiii să nu mai primească produse aduse de la sute de kilometri depărtare. „Borboly Csaba şi Consiliul Judeţean Harghita depun eforturi în vederea asigurării de produse de calitate în şcoli şi îndeamnă firmele locale să-şi prezinte ofertele în cadrul procedurilor de achiziţii publice, deoarece calitatea produselor poate fi mai precară dacă acestea sunt aduse de la sute de kilometri depărtare.

Din acest an s-a implementat un program prin intermediul căruia instituţiile de învăţământ pot semnala orice fel de problemă”, a precizat Biroul de Presă al Consiliului Judeţean, întrun comunicat.

CALITATEA PRODUSELOR E IMPORTANTĂ În documentul citat se mai arată că pentru mulţi copii laptele şi cornul reprezintă prima masă a zilei, iar calitatea produselor furnizate este extrem de importantă.

Borboly face apel şi la părinţi să semnaleze eventualele probleme legate de calitatea şi cantitatea produselor primite de copiii lor la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului sau la Direcţia de Sănătate Publică precum şi la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor.

Sute de hectare de vegetaţie uscată mistuite de flăcări Aproximativ 120 de hectare de vegetaţie uscată au fost mistuite de flăcări de la începutul lunii martie, pentru stingerea lor intervenind zeci de echipaje de pompieri militari şi voluntari.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Harghita, Alina Ciobotariu, a precizat, săptămâna trecută, miercuri, că în perioada menţionată s-au înregistrat 33 de arderi necontrolate, în

care au fost afectate 120 de hectare, cauza fiind utilizarea necorespunzătoare a focului deschis.

Potrivit sursei citate, în multe cazuri exista pericolul extinderii incendiilor la fondul forestier sau la gospodăriile populaţiei, „intervenţiile prompte limitând în mare parte extinderea la vecinătăţi, pagubele fiind reduse în mod semnificativ”.

Dee exemplu, săptămâna trecută, marţi seara, în apropierea localităţii Racu au fost

cuprinse de flăcări 11 hectare de vegetaţie uscată, iar lângă Miercurea Ciuc au ars aproximativ 500 de metri pătraţi.

PERICOL Alina Ciobotariu a punctat faptul că „nerespectarea măsurilor specifice la efectuarea arderilor de vegetaţie uscată, mirişti şi resturi vegetale

poate avea consecinţe grave asupra comunităţii prin pierderi de vieţi omeneşti, importante pagube materiale şi afectarea mediului înconjurător”.

Autorităţile judeţene atrag atenţia permanent locuitorilor să respecte legea atunci când folosesc focul pentru curăţarea terenurilor de resturi vegetale, în condiţiile în care, în fiecare an, în judeţ se înregistrează numeroase incendii de vegetaţie uscată.

PERMIS DE LUCRU CU FOCUL Legea îi obligă pe cetăţeni să obţină un permis de lucru cu focul de la şeful Serviciului Voluntar din cadrul Primăriei şi să supravegheze permanent focul, pentru ca acesta să nu se extindă.

Fermierii care folosesc focul pentru a-şi curăţa terenurile de resturi de vegetaţie uscată trebuie să ştie că riscă să nu mai primească bani de la Uniunea Europeană, dacă au solicitat subvenţie pe suprafaţă.

De asemenea, cei care merg în drumeţii sau la iarbă verde sunt rugaţi să nu lase focurile nesupravegheate şi să se asigure că sunt stinse, înainte să părăsească locul de picnic, pentru ca acestea să nu se reaprindă.

13

HARGHITA

3 - 9 aprilie 2017

Primăria Miercurea Ciuc finanţează, în premieră, un program cu spectacole de teatru pentru românii din oraş Consiliul Local Miercurea Ciuc finanţează, în premieră, un program cu spectacole de teatru pentru românii din oraş, intitulat „Luceafărul’’, care va cuprinde patru reprezentaţii pe stagiune ale unor trupe invitate.

Ideea i-a aparţinut directorului Teatrului Municipal „Csíki Játékszín’’, Parászka Miklós, care a dorit ca românii din Miercurea Ciuc să poată avea acces regulat la spectacole de teatru în limba lor maternă. „Teatrul trebuie să aparţină de viaţa noastră şi menirea noastră este să facem posibil acest lucru. Publicul de limba română, din motive de limbă, nu a avut prea mare acces până acum la ceea ce face teatrul nostru şi noi vrem să completăm această activitate cu un abonament, trăind cu speranţa ca, pe urmă, dacă publicul se ataşează de teatrul nostru,

atitudini corecte devine condiţie indispensabilă. Repertoriul teatrului, prin diversitatea lui, se adresează către toate vârstele, către multiple aşteptări ale publicului, teatrul ca fenomen cultural reprezintă oglinda realităţii care nu face altceva decât să ne apropie de ceea ce înseamnă frumos, drept şi bun. Valorile estetice trebuie să fie accesibile pentru toţi membrii comunităţii’’, a declarat Marius Ţepeluş, pentru.

ACCES LA CULTURĂ ÎN LIMBA MATERNĂ pe urmă va veni şi la spectacolele puse la noi, în limba maghiară, şi atunci vom asigura traducere, în măsura cerinţelor’’, a declarat Parászka Miklós.

IDEEA…

… a fost promovată de consilierul Marius Ţepeluş, iar membrii Consiliului Local au fost de acord să aloce în bugetul teatrului suma de 40.000 de lei pentru acest proiect. Marius Ţepeluş a explicat că proiectul teatral „Luceafărul’’ va cuprinde patru spectacole pe stagiune jucate în limba română de trupe invitate, ce vor avea ca public ţintă persoanele adulte şi liceenii. Subvenţia de 40.000 de lei aprobată în bugetul teatrului municipal va fi completată prin vânzarea unui număr de minimum 200 de abonamente.

Consilierul local liberal a explicat că ideea proiectului s-a născut din dorinţa iubitorilor de Directorul Teatrului Municipal teatru, care au solicitat, în nenumărate rânduri, „Csíki Játékszín'', Parászka Miklós prezenţa regulată a unor trupe de teatru româ-

Teatrul Municipal „Csíki Játékszín’’ a fost înfiinţat în anul 1999, este finanţat de Consiliul Local Miercurea Ciuc şi are reprezentaţii în limba maghiară. În ultimii ani au fost invitate şi trupe româneşti şi s-a încercat sincronizarea în limba română a unor spectacole. neşti în municipiu. „Frumoasa poveste a proiectului teatral „Luceafărul” s-a născut din convingerile oamenilor care consideră teatrul ca fiind o componentă de bază şi un element organic al comunităţii, precum şi din preocupările cetăţenilor, iubitori de teatru care, în repetate rânduri, au solicitat îndeplinirea acestui deziderat cultural. În zilele noastre efectul pozitiv al teatrului asupra formării comunităţilor omeneşti şi a unei

La rândul său, viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Füleki Zoltán, a spus că fiecare cetăţean al oraşului trebuie să aibă acces la cultură în limba lui maternă şi, prin această metodă, românii vor putea merge în mod regulat la spectacole de teatru, fără să se gândească să plece în alte judeţe pentru acest lucru. „Propunerea a venit din partea teatrului şi normal, ca o primărie responsabilă, am agreat acest program. (...) Normal că fiecare cetăţean al oraşului trebuie să aibă acces la cultură şi mai ales la cultură în limba lui maternă, indiferent dacă este maghiar sau român. Şi noi am găsit această metodă să asigurăm şi cetăţenilor oraşului de etnie română, ca să aibă acces la cultură. Şi până acum am încercat să aducem teatre, dar acest lucru nu era ceva regulat.

Adică ca să ştie oamenii că săptămâna viitoare vor merge la teatru şi apoi, peste o lună iar vor merge. Şi nu trebuie să meargă la Bucureşti sau în altă parte ci au acces la acest spectacole aici, în Miercurea Ciuc’’, a declarat Füleki Zoltán, pentru.

www.punctul.ro

1.200 de copii din judeţ, implicaţi într-un program educaţional al Crucii Roşii Crucea Roşie, filiala Harghita, a derulat săptămâna trecută un proiect educaţional dedicat copiilor, care are rolul de a-i învăţa pe aceştia să aibă un stil de viaţă sănătos şi să evite accidentele de orice fel, de acasă sau de pe stradă.

Directoarea Crucii Roşii Harghita, Zsigmond Eva, a declarat că proiectul se intitulează „Siguranţă şi Sănătate” şi vizează un număr de 1.200 de copii cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani, din 60 de şcoli ale judeţului.

Echipe de voluntari ai Crucii Roşii au mers în şcolile din judeţ şi, utilizând diverse jocuri, le-au arătat copiilor care sunt alimentele sănătoase pentru stoparea obezităţii în rândul celor mici şi i-au învăţat ce trebuie să facă pentru evitarea accidentelor de orice fel, pe care le-ar putea suferi acasă sau pe stradă. „Dorim să-i responsabilizăm pe copii să re-

acţioneze aşa cum trebuie la evenimentele neaşteptate, dar şi să-i conştientizăm de la o vârstă fragedă în legătură cu importanţa unui stil de viaţă sănătos”, a declarat Zsigmond Eva. „PĂPUŞA MEA ESTE BOLNAVĂ” Acest program se derulează în paralel cu un curs de prim ajutor, organizat de Crucea Roşie Harghita şi intitulat „Păpuşa mea este bolnavă”, care are rolul de a-i învăţa pe copiii de grădiniţă şi din clasele I-IV cum să reacţioneze atunci când sunt puşi în situaţii concrete, care necesită acordarea primului ajutor. În toate situaţiile copiii sunt îndemnaţi să cheme imediat un adult şi apoi să acorde primul ajutor.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

PUBLICITATE

3 - 9 aprilie 2017

14

Mii de familii, beneficiare de venit minim garantat Aproape 3.800 de familii din Harghita au beneficiat anul trecut de venitul minim garantat, ponderea cea mai mare fiind în mediul rural, arată datele statistice făcute publice de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Potrivit sursei citate, în judeţul Harghita, în anul 2016, media lunară a plăţilor efectuate a fost de aproximativ 1.1 milioane de lei, pentru 3.772 de familii.

Cele mai multe dosare au fost aprobate pentru persoane singure, respectiv 1.224 de cazuri, urmate de familiile cu două persoane - 668 de dosare, cele mai puţine cazuri fiind ale familiilor cu mai mult de cinci persoane, adică 349 de dosare.

Datele statistice mai arată că 78% dintre beneficiari au provenit din mediul rural, localităţile unde sunt cele mai multe persoane care au nevoie de sprijin financiar fiind Atid, Avrămeşti, Corund, Cozmeni, Lunca de Jos, Mărtiniş, Praid, Sânsimion, Secuieni şi

SITUAȚIE NELINIȘTITOARE

Şimoneşti. În aceste localităţi sunt peste o sută de persoane sau familii care primesc venitul minim garantat. În ceea ce priveşte situaţia

din mediul urban, cei mai mulţi beneficiari se regăsesc în municipiile Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa şi Miercurea Ciuc.

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, consideră că numărul de beneficiari ai venitului minim garantat este mare, drept pentru care situaţia este „neliniştitoare, într-un judeţ în care se vorbeşte de dezvoltare economică şi social, de investiţii şi locuri de muncă”. Prefectul s-a declarat surprins de ponderea mare a beneficiarilor din mediul rural, în comune dezvoltate economic, cum ar fi Corund sau Praid, dar şi din municipiile judeţului.

Acesta a precizat că există primării care alocă fonduri pentru beneficiarii venitului minim garantat, fără ca aceştia să presteze munca în folosul comunităţii.

Prefectul Adrian Jean Andrei a punctat faptul că trebuie elaborată o strategie pe termen mediul şi lung, pentru ca situaţia să se îmbunătăţească.

Agerpres

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str.

Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 04 aprilie 2017, ora 15:00, in dosarul executional nr. 1798/T456.14/2015, imobilul situat in Sat Cotus - 547531, Nr. 114 , Comuna Sangeorgiu De Mures, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 566/N, nr. cadastral -, nr. topografic 137/1, 138, 139/1 - Teren curte intravilan in suprafata de 700 mp.,teren arabil intravilan in suprafata de 1450 mp. si constructia edificata pe acesta formata din casa de locuit din caramida, acoperita cu tigla compusa din: 2 camere, 1 bucatarie, 1 camera de alimente, 1 hol, iar ca anexe gospodaresti: 1 grajd, la pretul de 121.000,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str.

Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 04 aprilie 2017, ora 12:00, in dosarul executional nr. 1381/T527.13/2015, imobilul situat in Chibed - 547268, nr. 466, Comuna Ghindari, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 1013, nr. cadastral A+1 = fara nr. tp., nr. topografic - - Casa, sura, grajd, sopron, curte si gradina - intravilan - in suprafata de 800 mp., la pretul de 67.000,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in

acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str.

Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 04 aprilie 2017, ora 13:00, in dosarul executional nr. 1381/T527.13/2015, imobilul situat in Chibed - 547268, nr. 50, Comuna Ghindari, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 50039 (provenita din conversia de pe hartie a C.F. nr. 1203), nr. cadastral 1203-X, nr. topografic - - Teren intravilan in suprafata de 250 mp. cu casa de locuit, sura cu grajd, la pretul de 102.000,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str.

Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 04 aprilie 2017, ora 14:00, in dosarul executional nr. 1595/T190.14/2015, imobilul situat in Ludus - 545200, Str. Viilor, nr. 23, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 1757, nr. cadastral -, nr. topografic 754/3/2/5 - Teren intravilan in suprafata de 719 mp. edificat cu C1- casa de locuit pe fundatie de beton, pereti din caramida, acoperita cu tigla, compusa din 3 camere, bucatarie, hol, camara, baie, pivnita, C2- cladire pe fundatie de beton, zidarie din caramida, acoperita cu tigla, compusa

din 2 camere, 2 holuri, pivnita, la pretul de 186.000,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www. registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str.

Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 04 aprilie 2017, ora 10:00, in dosarul executional nr. 1503/G434.13/2014, imobilul situat in Targu Mures - 540494, Str. Predeal, nr. 70, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 127338, nr. cadastral C1, nr. topografic 3816/2/3/1 - Cota de 1/2 din casa de lemn cu 3 camere, teren in suprafata de 160 mp, la pretul de 104.500,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str.

Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 04 aprilie 2017, ora 11:00, in dosarul executional nr. 2113/H660.13/2014, imobilul situat in Valea Stramba - 537309,

nr. 17, com. Suseni, Judetul Harghita, inscris in C.F. nr. 50285 (vechi 160 CN), nr. cadastral 686, nr. topografic - - Teren intravilan 524 mp si costructii: C1 - casa de locuit construita din lemn, acoperita cu tigla, compusa din 5 incaperi, C2 - bucatarie de vara, C3 - grajd cu sura, C4 - sopron , la pretul de 24.200,00 Lei (pret de evaluare).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud. Harghita,prin executor judecătoresc Sárig Attila, vinde la licitație publică organizată, la data de 25.04.2017, orele 11,00, imobilul situat în loc. Reghin, str. Unirii nr. 2, ap. 33, jud. Mureș, compus din ap.cu 2 camere și dependințe în suprafață de 50,44 mp, înscris în nr. CF 10165/XXXIII, la preţul de 112.000 lei ( preţul de începere a licitaţiei a fost stabilit prin expertiză de către expertul judiciar Gergely Ioan) .

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului licitat să anunţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere bunul licitat să se prezinte la data, locul şi ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate şi până la această dată să prezinte oferte de cumpărare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere.Informații suplimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

15

HARGHITA

3 - 9 aprilie 2017

48 de tineri din România şi Cehia, schimb intercultural la Bălan

Un număr de 48 de tineri din România şi Cehia au participat, săptămâna trecută la un schimb intercultural în fostul oraş minier Bălan, în cadrul unui proiect Erasmus +.

Organizaţia Youth for Youth din Krnov, Republica Cehă şi Asociaţia Ecosportivă Sufletul Hăşmaşului din Bălan, au implementat până în 28 martie proiectul „Exchanging Intercultural Experiencies” , finanţat prin programul Comisiei Europene, Erasmus+, tinerii implicaţi au descoperit „diferenţele şi similarităţile dintre cele două culturi, dezvoltându-şi simţul toleranţei şi deschiderea faţă de

alte naţionalităţi”.

Potrivit sursei citate, ambele organizaţii au fost susţinute de două licee, respectiv Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Bălan şi un liceu din Krnov, Cehia, profesori din aceste instituţii având rolul de lideri de grup şi coordonând participanţii.

DOUĂ ORAŞE CU UN NIVEL SCĂZUT AL DIVERSITĂŢII CULTURALE „Schimbul de tineri are loc în Bălan,

România, iar tinerii participanţi provin din Bălan, respectiv Krnov: două oraşe cu un nivel scăzut al diversităţii culturale, prezentând toleranţă şi competenţe sociale reduse legate de relaţionarea cu oameni din culturi diferite de ale lor. De asemenea, din cauza izolării relative a celor două zone, accesul la informaţii cu privire la alte programe transnaţionale Erasmus + sunt limitate, la aceasta adăugându-se nivelul scăzut de competenţe în limbi străine, cei mai mulţi dintre tinerii din aceste zone fiind în măsură să comunice numai în limba lor maternă. În acest sens, participanţii din Cehia şi România lucrea-

ză împreună pentru 12 zile în acest schimb de tineri, descoperind importanţa cunoaşterii unei culturi diferite şi acceptarea diversităţii, dezvoltându-şi înţelegerea interculturală”, se arată în comunicatul semnat de preşedintele Asociaţiei Ecosportive „Sufletul Hăşmaşului”, din Bălan, Robert Kovacs. În comunicat se mai arată că tinerii lucrează şi cooperează în echipe, cu scopul de a-şi dezvolta competenţele cu privire la înţelegerea interculturală, având posibilitatea să dezvolte prietenii menite să creeze legături între cele două ţări.

În judeţ nu este epidemie de rujeolă

www.punctul.ro

Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita şi cea a Consiliului Judeţean (CJ) au dat săptămâna trecută, luni, asigurări turiştilor din Ungaria care doresc să vină în vizită că în judeţ nu este epidemie de rujeolă şi că nu se expun niciunui risc dacă sunt vaccinaţi. Şefa DSP Harghita, Tar Gyöngyi, a declarat în şedinţa Colegiului Prefectural, că a primit semnale atât din partea CJ, cât şi din partea Consulatului General al Ungariei la Miercurea Ciuc, că există îngrijorări ale turiştilor din Ungaria de a mai veni în judeţ în contextul epidemiei de rujeolă din România.

Tar Gyöngyi a subliniat faptul că în judeţul Harghita nu există epidemie de rujeolă, ultimul caz fiind înregistrat în urmă cu o lună

şi jumătate, iar turiştii din Ungaria pot veni fără probleme aici, dacă au schema de vaccinare completă şi asta deoarece vor tranzita zone din România în care există o situaţie epidemiologică de risc. „Am răspuns întrebării Consulatului cu privire la această problemă şi am precizat că aici nu avem situaţie de epidemie. În schimb, având în vedere că traversează turiştii din Ungaria, în călătoria lor spre Miercurea Ciuc, deoarece nu pot veni decât pe cale feroviară sau rutieră, traversează zone de epidemie posibilă, zonele Aradului, Timişului, Caraşului, unde sunt foarte multe cazuri, da, sunt oarecum la risc cei care nu sunt vaccinaţi. Deci am atenţionat pe toată lumea să-şi verifice fişa de vaccinare, la medicul de familie

sau la cel de medicină şcolară, pentru că era vorba şi de grupuri de copii şi cei care sunt vaccinaţi, cu vaccinarea completă, cu două doze, cum se fac şi la ei, sunt în siguranţă, chiar dacă trec prin zone cu epidemie de rujeolă, că nu sunt susceptibili să facă boala”, a declarat şefa DSP Harghita. În context, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, le-a transmis grupurilor de turişti din Ungaria că sunt bineveniţi în judeţ, unde epidemia de rujeolă nu reprezintă o ameninţare.

Clarificarea vine după ce serviciul consular din cadrul Guvernului Ungariei a avertizat, pe site-ul propriu, în legătură cu epidemia de rujeolă din România, iar printre judeţele afectate era menţionat şi Harghita. „Preşedintele Consiliului Judeţean a înaintat o adresă către serviciul consular ungar ca acesta din urmă să calmeze grupurile de turişti, care şiau contramandat deplasarea la noi, că în judeţul Harghita nu există astfel de pericol. Borboly Csaba a luat legătura cu Tar Gyöngyi, managerul Direcţiei de Sănătate Publică din judeţul Harghita, care a declarat că în judeţul Harghita epidemia de rujeolă nu este o ameninţare. Administratorul unei entităţi turistice din Gheorgheni a atras atenţia preşedintelui Borboly Csaba asupra avertismentului serviciului consular ungar, care poate provoca daune turismului regiunii, deşi nu există o ameninţare reală”, se arată într-un comunicat remis de biroul de Presă al CJ Harghita.

Pagină realizată cu ajutorul Agerpres

PUBLICITATE

3 - 9 aprilie 2017

16