642

6

„Târgul Băilor a fost o reușită”

7

Messi are urmaș la Luduș

11

Punctul

Trenuleț de agrement în Centrul istoric al Sighișoarei

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul XII, Nr. 642, 7 - 13 august 2017, Preţ: 0,99 RON

5

Satul eco-bio, „Un remediu pentru răniții civilizației”

Intâlnire istorică a liderilor gaborilor cu pălărie din județul Mureș

2-3 La sfârșitul săptămânii trecute, în comuna Gornești din județul Mureș, s-a desfășurat întâlnirea celor 7 mari lideri ai gaborilor cu pălărie din județul Mureș. Întâlnirea a fost una istorică: liderii gaborilor s-au unit într-o asociație unică la nivelul județului, cu scopul promovării drepturilor gaborilor și a romilor, al www.punctul.ro

www.punctul.ro

ridicării nivelului cultural și material al romilor, precum și pentru a face front comun în lupta antidiscriminare.

Astfel, pentru prima dată în istorie, gaborii mureșeni au promis să-și unească forțele pentru propășirea nației lor, precum și pentru apărarea drepturilor romilor, considerânduwww.punctul.ro

Corupția distruge până și monumentele O agenție de știri germană publica recent un articol în care arăta modul neprofesionist prin care au fost renovate numeroase biserici seculare din Transilvania, prin fonduri europene.

Bisericile istorice au fost renovate în lipsa unor specialiști capabili să renoveze un monument istoric. Uneori, prin aceste acțiuni s-a redus valoarea istorică a clădirilor, având în vedere că au fost folosite materiale moderne în locul celor originale:

OPINIE

de exemplu beton în loc de piatră sau țigle moderne în locul țiglelor specifice epocii în care monumentul a fost clădit. Adeseori, renovarea a inclus și lucrări a căror singur scop a fost de a utiliza fondurile: de exemplu, a fost înlocuit total acoperișul, deși vechiul acoperiș era în stare bună.

Rezultatul final este distrugerea parțială a unor monumente seculare, pentru bani. Întrebarea este: cum este posibil ca

se promotorii unei noi gândiri.

Totodată, liderii gaborilor au reclamat discriminarea la care sunt supuși gaborii și faptul că sunt puși în aceeași „oală” cu toate persoanele care cerșesc sau fac fapte antisociale, deși mulți dintre ei au o viață normală, au o situație financiară bună…

statul să nu controleze cine renovează, ce specialiști sunt implicați când este vorba de monumentele istorice? Au fost și cazuri în care renovarea s-a făcut cu deținuți!

Concluzia celor de agenția germană de știri este că toate aceste lucruri negative se datorează corupției românești și încercării de a scoate cât mai multe fonduri din vistieria UE, în interes personal.

Astfel, lăcomia unor indivizi afectează până și istoria.

OPINIE

Nu-i de mirare că din 2010 până în prezent în România s-au înregistrat peste 310 condamnări pentru corupție în legătură cu fonduri europene.

Săptămânalul Punctul va reveni cu o anchetă referitoare la monumentele din zona județului Mureș și la modul în care s-a făcut renovarea acestora.

Titi DÃLÃLÃU

INEDIT

Puntctul pe i

7 - 13 august 2017

Centru Naţional Olimpic la Tîrgu Mureş. Preşedintele Federaţiei Române de Lupte, Răzvan Pârcălabu a fost într-o vizită de lucru la Tîrgu Mureş. Acesta a vizitat bazele sportive din oraș în vederea înființării Centrului Național Olimpic pentru juniori. „Mulțumesc domnului vicepreședinte a FRL, Alexandru Ballai şi președintelui Colegiului Naţional de Arbitri, membru în biroul federal, Ferenc Gyarmati pentru sprijin şi sunt ferm convins că implicarea dumnealor va aduce în viitor suflul nou de care avem nevoie pentru formarea unei echipe naționale competitive”, a declarat preşedintele FRL, Răzvan Pârcălabu.

Alexandru Ballai a spus că este onorat că oraşul nostru va găzdui în următorii ani lotul olimpic de juniori. „Sperăm să creștem cât mai mulţi campioni care să reprezinte România la cel mai înalt nivel internațional, să aducă medalii țării noastre”, a mai declarat vicepreşedintele FRL.

ASA Tîrgu Mureş deschide sezonul cu 2-1. Formaţia ASA Tîrgu Mureş a învins, la sfârșitul săptămânii trecute, vineri, pe teren propriu, cu scorul de 2-1, echipa Ştiinţa Miroslava, în primul meci al ediţiei 2017/2018 a Ligii a II-a. Au marcat Licu ’14 şi Muntean ’79 pentru gazde, respectiv Căinari ’39 pentru oaspeţi.

Cutremur. În dimineața de duminică, la ora 6,15 un cutremur de magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter s-a produs în județul Mureș, potrivit datelor înregistrate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul s-a produs la o adâncime de 15 km, în apropierea localităților Iernut (11km), Luduş (20km), Târnăveni (23km), Tîrgu Mureş (33km) și Mediaş(41km), la 2 km sud de Grebenişul de Câmpie!

Târgul Cetății. Târgul cetății va aduna din nou, în luna octombrie, zeci de producători locali în Cetatea Tîrgu- Mureș, din județele Mureș, Alba, Harghita, Sibiu, Cluj etc. Timp de două zile, între 13 și 15 octombrie aceștia așteaptă vizitatorii Cetății cu cele mai variate produse, la prețuri de producător.

La Târgul Cetății veți găsi: pâine de casă, vin, must, mezeluri tradiționale, brânzeturi, sucuri și siropuri de fructe, dulcețuri, miere, murături, conserve, fructe și legume de toamnă, ulei presat la rece, pește, ceaiuri, plante aromatice și multe alte surprize.

Locuri de muncă. Casa de Cultură a Studenţilor Târgu Mureş – situată în str. Nicolae Grigorescu, nr. 19, o instituție care organizează o serie de evenimente în parteneriat cu diferite organizații pentru a motiva preferințele studenților mureșeni și pentru a duce mai departe cultura românească în țară și peste hotare – organizează concurs pentru ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a funcțiilor contractuale de execuție, vacante, după cum urmează: – economist, grad profesional IA, S, Compartiment Financiar – Contabilitate – Resurse Umane; – referent de specialitate, grad profesional III, S, Compartiment Cultural Artistic. Concursul se va organiza conform calendarului următor: 25 august 2017, ora 14:00: termenul limită de depunere a dosarelor; 04 septembrie 2017, ora 11:00: proba scrisă; 07 septembrie 2017, ora 11:00: proba interviu. Relaţii suplimentare se pot obţine la Casa de Cultură a Studenţilor Tîrgu Mureş, telefon 0265.216.066.

02

Întâlnire istorică a liderilor

Au promis să-și unească forțele pentru propășirea nației lor…

Liderii gaborilor din Mureș, în cadrul ședinței de constituire a Asociației Mișcarea Romilor Unită

La sfârșitul săptămânii trecute, în comuna Gornești din județul Mureș, s-a desfășurat întâlnirea celor 7 mari lideri ai gaborilor din județul Mureș. În plus, la întâlnire a participat și Tibor Csurkuj, liderul cultural al romilor din județul Mureș. Întâlnirea a fost una istorică: liderii gaborilor s-au unit într-o asociație unică la nivelul județului, cu scopul promovării drepturilor gaborilor și a romilor, al ridicării nivelului cultural și material al romilor, precum și pentru a face front comun în lupta antidiscriminare. Astfel, pentru prima dată în istorie, gaborii mureșeni au promis să-și unească forțele pentru propășirea nației lor, precum și pentru apărarea drepturilor romilor, considerându-se promotorii unei noi gândiri. Totodată, liderii gaborilor au reclamat

discriminarea la care sunt supuși gaborii și faptul că sunt puși în aceeași „oală” cu toate persoanele care cerșesc sau fac fapte antisociale, deși mulți dintre ei au o viață normală, au o situație financiară bună…

IDEEA… …acestei asociații a aparținut celui care a și condus discuțiile în cadrul întâlnirii liderilor gaborilor mureșeni – Tibor Csurkuj, un tânăr de 24 de ani, expert în problemele romilor, lider cultural al romilor. Astfel, la întâlnire, gaborii au pus bazele Asociației Mișcarea Romilor Unită din județul Mureș. În județul Mureș trăiesc aproximativ 3.000 de gabori, împărțiți în 13 comunități. Fiecare comunitate se află sub autoritatea unui lider (bulibașă). Puterea acestor lideri

este moștenită din tată în fiu.

Puterea este una de sorginte economică (liderul având o putere financiară superioară), dar și una care provine din respectul față de familia conducătoare.

Asociația aduce o noutate prin faptul că dorește să lupte atât pentru interesele gaborilor cu pălărie, cât și pentru cele ale romilor (s-a înființat un Departament al gaborilor și un Departament al Romilor), cât și prin faptul că a unit toate forțele gaborilor spre un singur obiectiv.

Obiectivele țin de integrarea romilor în societate, accesul acestora la servicii medicale, la servicii culturale, lupta antidiscriminare, promovarea limbii, accesul la educație, ridicarea nivelului de trai a comunităților de romi, încercarea de a promova cât mai multe elite rome în județul Mureș, integrarea

Punctul alb se acordă tuturor celor care se implică în realizarea unui sat eco-bio în județul Mureș.

SATUL ECO-BIO

În Comuna Sâncraiul de Mureș, vizavi de Școala Generală, dar și în satul Nazna, limitatoarele de viteză foarte înălțate, dar nesemnalizate corespunzător dau de furcă șoferilor fiind un pericol pentru cei implicați în trafic.

LIMITATOARE DE VITEZĂ PERICULOASE.

03

INEDIT

7 - 13 august 2017

gaborilor cu pălărie din județul Mureș

romilor la nivel național și județean etc. În cadrul ședinței de la sfârșitul săptămânii trecute au fost aleșii membrii în conducerea alianței. Cei prezenți au devenit membrii fondatori ai alianței, cu drept egal de vot.

Președinte al alianței a fost ales Tibor Csurkuj, iar vicepreședinte, Burcea Ștefan, liderul gaborilor din Crăciunești. „VOM AVANSA DACĂ SUNTEM UNIȚI”

www.punctul.ro

Unul dintre cei mai respectați lideri ai gaborilor din Mureș este Burcea Ștefan, din comuna Crăciunești. Acesta are doi copii, o fată și un băiat, precum și cinci nepoți.

Burcea Ștefan și-a arătat indignarea față de discriminarea la care sunt supuși gaborii, deși, spune acesta, în prezent discriminarea este mult mai redusă în comparație cu ce era acum jumătate de secol: „Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că acum Dumnezeu ne-a ajutat să fim foarte avansați față de acum 40 – 50 de ani. În acea perioadă, la mesele noastre un român nu venea să mănânce cu noi. Noi, gaborii cu pălărie, nu am renunțat la tradițiile noastre – mustața, hainele, femeile nu și-au lăsat de câteva sute de ani îmbrăcămintea.

Tradiția noastră este de cel puțin 500 de ani.

Mulțumesc la Dumnezeu că acum El vrea să ne ofere niște posibilități pe care altă dată nu le-am avut. Dar chiar și acum se întâmplă să mergem la un local unde ne spune că nu puteți fi serviți că sunteți gabori. Iar eu le spun: „Vă rog frumos să-mi arătați unde scrie legea aceasta”. Și mi se spune că „nu-i lege. Patronul a spus că nu o să fiți serviți”.

Aceia sunt cei mai înapoiați oameni, cei care ne discriminează și ne pun în aceeași oală cu toți țiganii. Că pe mine degeaba mă consideră la fel cu cel care cerșește.

Eu merg cu banii în buzunar să servesc mâncare. Eu nu beau alcool, nu mănânc carne de porc, nici cafea nu mai beau de 15 ani. Și să nu fiu servit ca o persoană inteligentă și curată!? ” Apoi Burcea Ştefan a făcut referire la nou-înfiinţata asociaţie a gaborilor şi la rolul acesteia: „Acum Dumnezeu ne-a dat și posibilitatea ca să fie întărită nația

noastră a gaborilor fiindcă această alianță este unică în județul nostru. Noi dacă neam unit toți gaborii cu pălărie din Mureș, vrem să susținem comunitatea aceasta a gaborilor pentru că suntem majoritate adventiști care nu consumăm alcool, nu consumăm carne de porc și avem cei 7 ani de acasă. Şi tatăl meu a fost consilier în județul Mureș și în comuna Crăciunești și ne-a învățat cum să ne comportăm.

Gaborii cu pălărie vom avansa dacă suntem uniți unii cu alții și nu suntem prăduitori și nu ne vindem țara. Dacă o să vedem că unul vrea să fie mai deștept ca toți îl dăm afară din comunitatea noastră și mergem restul înainte”.

UNIREA GABORILOR ŞI ROMILOR Un tânăr de perspectivă a comunităţii romilor este Tibor Csurkuj, ales preşedinte al Alianţei Mişcarea Romilor Unită.

Deşi foarte tânăr, are doar 24 de ani și a realizat deja foarte multe în ceea ce priveşte problematica romilor. Este absolvent al Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” Tîrgu Mureş. Apoi, a urmat un curs de limba romani, unul referitor la drepturile omului; iar în prezent este înscris la Universitatea „Petru Maior” Tîrgu Mureş, la Istorie. În 2011 a înfiinţat Asociaţia „Laleaua neagră”, care promovează cultura romilor. În 2012 a devenit liderul cultural al romilor din

Burcea Ștefan, liderul gaborilor din Crăciunești

judeţul Mureş. „Sunt foarte tânăr, n-am mare experiență în viață, dar am avut ideea aceasta de a uni gaborii cu romii deoarece tot timpul când mergem într-o comunitate tradițională vedem că e blocată. Din momentul în care avem un acord semnat și un comitet format din gabori, reprezentanți în cadrul Asociației, consider că am putea avea o colaborare strălucitoare, mai bună, mai activă.

La această întâlnire, cea mai importantă la nivel județean și la nivelul Regiunii Centru, au fost prezenți liderii comunităților importante din județul Mureș - Crăciunești, Budiu, Tîrgu Mureș… Oameni cu experiență politică în viață, oameni cu experiență în afaceri, oameni care au avut rezultate în viață și oameni respectați în comunitate.

Sunt lideri recunoscuți și respectați de comunitatea lor”, a precizat Tibor Csurkuj, referindu-se la importanţa nou-înfiinţatei organizaţii.

CINE SUNT GABORII? Romii gabori au ajuns în Transilvania venind dinspre Balcani. Primele atestări sunt din 1424, odată cu înființarea demnității de „voievod al țiganilor”, funcție desființată în secolul al XVIII-lea.

Conform volumului „Tradiții ale rromilor

din spațiul romanesc”, editat în 2004 de Organizația „Salvați Copiii”, primele atestări documentare din județul Mureș datează din 1603.

Estimări ale acestei populații sunt greu de realizat, din două motive. În primul rând, la recensăminte au fost încadrați la „rromi”. Potrivit lui Tibor Csurkuj, în județul Mureș trăiesc aproximativ 3.000 de gabori cu pălărie.

Gaborii trăiesc predominant în Transilvania, mai ales în mediul rural. Cei mai mulți gabori cu pălărie pot fi întâlniți în județul Mureș, în zona comunelor Acățari–Crăciunești-Budiu. Gabori mai trăiesc și în județele Cluj și Bihor.

Dar, spre deosebire de gabori, romii sunt mult mai mulţi. Cea mai mare pondere a populaţiei de etnie romă din totalul populaţiei se află în Regiunea Centru, în primul rând în județul Mureș (8,8%, adică aproximativ 47.000 de mii de oameni – conform datelor furnizate de ultimul recensământ). Localităţile din județul Mureș cu cele mai ridicate ponderi ale etnicilor romi sunt: Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti și Mica. În judeţul Mureş pot fi identificate cel puţin 17 localităţi în care vorbitorii de romanes depăşesc 20% din populație. Municipiul mureșean cu cea mai mare pondere de romi este Tîrnăveni (10,6% din populație).

Tibor Csurkuj, președintele nou-ales al Asociației Mișcarea Romilor Unită

Titi DÃLÃLÃU

INEDIT TURISM

7 - 13 august 2017

04

Surprinzătoarea Vale a Mureșului Superior

Căsoaia lui Lădaș și Vf. Listeș sau despre magia Munților Călimani Consiliul Județean Mureș, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Mureșului, Serviciul Județean SalvamontSalvaspeo Mureș și Facultatea de Geografie din cadrul Universității ”Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș au organizat în cadrul ediției a XIII-a a Festivalului Văii Mureșului două drumeții având drept scop promovarea traseelor turistice de pe Valea Mureșului Superior.

Peste 80 de persoane au participat, având astfel ocazia să descopere meleagurile județului Mureș.

Cele două drumeții au vizat Vârful Listeș și Căsoaia lui Lădaș, numărul celor care au dorit să înceapă zilele sâmbătă și duminică printr-o plimbare pe munte fiind surprinzător ținând cont că este pentru prima dată când în cadrul Festivalului Văii Mureșului s-au organizat astfel de activități.

Sâmbătă, 29 iulie, excursioniștii au urcat, împreună cu salvamontiștii de la Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo Mureș, pe Vârful Listeș de unde panorama surprinzătoarei Văi a Mureșului se deschide în toată splendoarea sa.

Duminică, 30 iulie, turiștii și nu numai s-au îndreptat către Căsoaia lui Lădăș, o peșteră din localitatea Andreneasa, drumeție ce a oferit participanților prilejul de a afla lucruri interesante.

ADI Valea Mureșului alături de partenerii săi va continua organizarea unor astfel de drumeții și în afara Festivalului Văii Mureșului.

Căsoaia lui Ladăș are intrarea de 2 metri înălțime, 15 metri deschidere, iar in interior se poate pătrunde aproximativ 50 metri. Accesul către peșteră se face din localitatea Andreneasa urmând indicatoarele turistice. Traseul are aproximativ 4 km și, în ciuda unei porțiuni de urcuș destul de abrupte, are o dificultate redusă.

SFATURI UTILE PENTRU CEI CARE DORESC SĂ URMEZE UN ASTFEL DE TRASEU:

PEȘTERILE DE MULAJ DIN ZONA SĂLARD-ANDRENEASA

dimensiunilor, restul fiind formațiuni pseudo-carstice. O peșteră adevărată se formează în calcar, deci este un fenomen Primele peșteri de mulaj au fost carstic, dar când aceste formațiuni apar descoperite pe Valea Mureșului, în zona în altfel de rocă sunt pseudo-carstice.

Sălard - Andreneasa la o înălțime de (...) Peșterile de mulaj au fost descoperite 600-700 de metri, majoritatea în partea probabil pur întâmplător, pentru că Munților Călimani, iar din anul 2000 nimeni nu a bănuit că avem așa ceva, cel au fost descoperite și pe partea Munților puțin în zonă, dar în 1988 More Karoly a Gurghiu. observat câteva formațiuni interesante pe În aceasta zona sunt cunoscute 16 care le-a studiat și în foarte scurt timp și-a peșteri de mulaj cu dezvoltări care variază dat seama că este vorba despre o raritate între 5-23 metri. Cea mai mare cavitate din absolută și anume peșterile de mulaj. acest spaţiu, conform hărţilor întocmite Peșterile de mulaj din Defileul Toplițade speologii de la Exus este Căsoaia lui Deda s-au format în perioada activă a Ladăş. Până astăzi au fost descoperite Vulcanului Călimani-Gurghiu, in timpul aproape 100 de astfel de formațiuni, din Pliocenului, cu circa 5,3 milioane de ani care doar 16 pot fi numite peșteri, datorită in urma.

— Înainte de plecare în excursie informați-vă despre traseul turistic pe care doriți să îl parcurgeți, gradul de dificultate al acestuia și starea vremii. Aceste informații vă sunt oferite gratuit de către echipele salvamont din județul Mureș oricând și mai ales actualizate permanent.

— Plecați la drum echipați corespunzător sezonului și adecvat pentru traseul ales. În rucsac puneți minimum necesar, dar nu neglijați elementele de bază, care sunt: harta zonei, telefonul mobil încărcat, lanternă, trusă de prim ajutor, apă și alimente suficiente pentru parcurgerea traseului. Nu plecați singuri la drum și nu vă abandonați colegii pe traseu.

— Înainte de plecare să anunțați măcar o persoană din familie sau echipele salvamont din zonă asupra traseului pe care doriți să parcurgeți, și să preconizați și un timp de întoarcere. În orice situație în care vă simțiți în nesiguranță pe munte, sau s-a produs un accident, păstrațivă calmul și unitatea grupului. Sunați la dispeceratul național Salvamont la numărul 0725826668 sau la numărul unic de urgență 112. Dacă aveți smartphone instalați pe el aplicația salvamont (gratuit), aplicație care vă permite să transmiteți echipelor de salvamontiști coordonatele GPS a locației în care vă aflați.

05

SOCIAL

7 - 13 august 2017

Satul eco-bio, „Un remediu pentru răniții civilizației” De când lumea, urmărind Fata Morgana a binelui, omul și-a părăsit glia, casa și masa în speranța că, dincolo de graniță, va fi mai bine. Plecați la studii, în vizită la rude, la cules de căpșuni ori la îngrijit bătrânii Europei, românii au lăsat în urma lor propriii bătrâni de care nu se mai ocupă nimeni. Au plecat medicii, asistentele și pleacă și absolvenții. Au rămas familii dezmembrate, copii care cresc cu dorul părinților ce uită să se mai întoarcă. Au rămas satele părăsite, muzee în aer liber cu copii fidele ale palatelor din occident. Unele neterminate și majoritatea nelocuite de nimeni.

Statisticile arată că a crescut speranța de viață și totuși suntem din ce în ce mai puțini. Și deodată aflăm că printre noi trăiesc târgumureșeni, care au lăsat tărâmul făgăduinței ca să zidească la noi un „remediu pentru răniții civilizației”.

SATUL ECO-BIO Cel care a avut ideea satului eco-bio este concitadinul nostru dr. Veres Zoltán.

Nutriționist, chef priceput, după 15 ani petrecuți în Japonia se află printre primii 17 samurai din lume, a fost și în America, dar a revenit în țară și a fondat „Civic Center”, în iunie 1998. „Fundația are ca scop dezvoltarea societății civile prin acordarea de asistență tehnică, consultanță în diferite domenii, de la culturalartistic-educativ până la studii de cultură orientală. Avem activități de dezvoltarea comunităţii autosustenabile, promovarea şi protejarea tradiției, a vieții sănătoase prin respectarea tradiției și a naturii. În curând, vom prezenta proiectul Satul eco-bio autosustenabil.

Scopul proiectului este promovarea şi protejarea virtuţilor umane, voluntarismul, filantropia, dezvoltarea comunităţii, întrajutorarea şi dezvoltarea societăţii civile. Momentan, lucrăm la un site al proiectului, linkul spre satul eco –bio sunt eu”, a precizat fondatorul.

www.punctul.ro

UNDE? Întrebat despre locul unde vor fi aceste sate, Veres a spus: „Avem deja trei locații în Transilvania, unul este lângă Sovata. De exemplu, în satul de lângă Sovata se poate înscrie oricine dorește o viață simplă. În august pornim de pe un teren virgin, începem totul de la zero. În satele existente derulăm programul de autosustenabilitate a familiei și a comunității.

Finanțarea se face o parte din fonduri personale, restul fiind finanțare UE și donații. Prin această investiţie se va realiza infrastructura necesară pentru derularea activităţilor deja funcţionale şi cea ce avem în proiect pentru viitor. Scopul este de realiza o interactivitate între programe şi

Kövesdi Judit „Uniți putem transforma Tîrgu Mureșul, Ardealul, Bazinul Carpatic în Raiul pe pământ!”

activităţi prin care să putem onora scopul declarat în statutul Fundaţia Civic Center şi a ajunge la o sursă de autofinanţare”, a mai spus fondatorul.

Cu alte cuvinte, se vrea crearea „unui remediu pentru răniții civilizației”, un loc unde să vină cei care s-ar întoarce, dar nu mai au unde!

JUDIT S-A ÎNTORS DUPĂ 35 DE ANI Grație platformei de socializare, nu a fost greu să o localizez, dar nu a fost ușor să găsim momentul potrivit pentru destăinuiri. În cele din urmă, sâmbătă după-masă i-am ascultat povestea. Iată ce am aflat.

Născută din părinți târgumureșeni, Kövesdi Judit a urmat Liceul Pedagogic, obținând diploma de educatoare. După câțiva ani a plecat în Ungaria, ducându-și fiica la tratament. În țara vecină a condus un birou de traduceri și translatori. „Am avut un birou cu aproape 200 de colaboratori, am tradus din 26 de limbi, am colaborat cu 500 de firme. Nu vreau să mă laud, dar vorbesc cinci limbi: maghiara, engleză, franceză, spaniolă și mă perfecționez în limba română. Adesea au venit oameni din Transilvania cu traduceri, de la ei nu luam bani!”, își amintea cu oarecare nostalgie Judit.

După 26 de ani petrecuți în Ungaria, a urmat perioada americană. „Am ajuns în Florida. Occidentul nu e ca în filme! În realitate e cu totul și cu totul altceva! Știi că am avut un post de televiziune on-line? I-am dat numele după numele cățelușului meu, un chihuahua.

Sissy-tv. Era un link pe care dacă dădeai click te trezeai într-o sală de conferințe, cu cameră de luat vederi, cu video. A funcționat timp de doi ani.

Am avut invitați oameni de seamă, compatrioți răspândiți în lumea largă, ne-am deșertat sufletul, grijile, problemele. Am avut invitați din Havaii, Ungaria, Canada, actori, pictori, nutriționiști...

Ne-am ajutat la expedieri de colete, ne-am și îmbărbătat reciproc. Sărbătoream împreună zilele de onomastică, zilele de naștere...”, povestea Judit. ȘI TOTUȘI... „Am ajuns la acel moment când imigrantul simte că-i lipsește ceva. Că „apa oceanului e sărată pentru că toți imigranții își plâng amarul

să-mi explice cât se poate de coerent cum s-ar putea realiza visul fundației. „Suntem vreo 150 de mii de locuitori în Târgu Mureș. Fiecare dacă am da un leu, sau un euro, orașul, Ardealul ar primi ceva în schimb de i s-ar duce vestea peste mări și țări. Necazul e că toată lumea așteaptă să se instaleze și să se bucure de lucrarea gata făcută, în loc să se bucure de rezultatul obținut prin sudoare. Deocamdată suntem la nivel de proiect, am investit 3 milioane de euro și a mai scăzut elanul. Ne mai lipsesc niște bani.

Așteptăm să vină oricine care nu doar vorbește Cel care a avut ideea satului despre schimbare, dar chiar face ceva în acest eco-bio este concitadinul sens. Trebuie să înțeleagă oamenii că a sosit nostru dr. Veres Zoltán vremea colaborării dacă vrem să salvăm viitorul pe malul lui”, a formulat la un moment copiilor noștri. Trebui să creăm locuri de muncă dat Judit vorbind despre dorul de acasă! La dacă vrem să-i ținem acasă și să-i aducem acasă întrebarea mea despre momentul în care a pe cei plecați peste hotare! Pentru mine e foarte realizat că trebuie să revină la locurile natale, important să avem încredere unii în alții. Să fiu Judit a spus: „Eram la cumpărături într-o zi, înconjurată de oameni care nu se urăsc. Nu pot când privind în jur, văzând tumultul de oameni pricepe de unde vine ura, pentru mine nu există și mașini ca fulgerul din cer senin, m-a paralizat decât iubire. De fapt nu cunosc decât oameni întrebarea: ce caut eu aici? Atunci am realizat că buni și oameni răi, mai degrabă neștiutori. E trăiesc într-un turn de fildeș, cu prietenii mei, foarte important să avem încredere în noi, să că trăiesc într-o altă lume decât cea care mă ne ajutăm reciproc, ca să avem acea senzație de înconjoară! În ziua aceea am plâns mai mult ca siguranță, de bine, că aparținem undeva, că niciodată. Am decis pe loc să ne întoarcem, eu suntem importanți”, a mai spus Judit. și fiica mea. În trei săptămâni am lichidat totul CE ȘTIM DESPRE PROIECTUL și direcția acasă! După 26 de ani de Ungaria, am fost nevoite să mai petrecem un an acolo, ca FUNDAȚIEI? să rezolvăm treburile, după care ne-am întors Am insistat să aflu despre proiectul definitiv acasă!”, a explicat Judit. fundației, despre satul ecologic. „Propunerea GLASUL NATURII TE CHEAMĂ noastră este colaborarea pentru realizarea unui grup alcătuit din firme, persoane fizice și Mare iubitoare de natură, Judit a simțit antreprenori bine închegați, unde prin ajutor chemarea pământului natal. Ideea realizării reciproc, bazându-se pe ajutorul celuilalt la unui sat ecologic în Transilvania nu a putut orice oră din zi și din noapte, să relansăm decât să-i motiveze odată în plus dorința economia orașului, viața culturală și spirituală plecării din America. Dr. Veres Zoltán a fost a Ardealului și să păstrăm valorile și moștenirile cel care i-a povestit despre satul ecologic. tradiționale. Fundația se bucură pe lângă „Sunt foarte fericită că la fundație unde sunt susținătorii din Ardeal și de relațiile sale în asistent CEO îmi pot realiza visul. Ador această 98 de țări. Avem și realizări deja. La Mătrici misiune, pentru că voluntariatul pentru mine de exemplu am reușit ca după 30 de ani să nu înseamnă muncă”. Am investit mulți bani reînființăm centrul de colectare a laptelui, ca și TIMP , dar tare bine ar fi dacă ne-am producătorii să nu mai ducă laptele la 30 de km uni forțele și am realiza proiectul. Nu este de sat. Dacă la început am avut o producție de vorba doar de satul ecologic, vorbim despre lapte de 500 de litri, acum am ajuns la 1.500 tabără internațională pentru tineret, de centru de litri lapte obținut prin metode tradiționale”, a universitar cu 7 facultăți din lume. Am purtat exemplificat interlocutoarea mea. discuții cu Facultatea de Medicină Sportivă DEFINIȚIA DORULUI DE ACASĂ din Viena, Universitatea de Agronomie din Godollo, Academia de Muzică din Budapesta, Se spune că plecat fiind departe de casă, două universități din America, din Kyoto, la un moment dat omului i se face dor și de universitatea Sdharta... Ideea ar fi ca să –i dușmani! Dar dacă nu are dușmani, cum aducem acasă pe cei plecați, iar pentru cei realizează că îi e dor? Am întrebat-o pe Judit de acasă să le creăm condiții de trai ca să ce înseamnă dor de acasă? „Când vezi o poză nu mai fie nevoiți să plece din țară. Uniți sau auzi o frântură de muzică, sau după o putem transforma Tîrgu Mureșul, Ardealul, Bazinul Carpatic în Raiul pe pământ!”, a spus convorbire simți că-ți iese inima din loc, atât cât a mai rămas din ea, pentru că oriunde te-ai entuziasmată Judit. duce în lumea largă, o bucată din ea rămâne VĂ AȘTEPTĂM ACASĂ! acasă și după un timp te cheamă!”, a formulat ea înghițindu-și lacrimile.

Scuzându-se că e foarte obosită, a încercat Erika MÃRGINEAN

FESTIVAL

7 - 13 august 2017

06

Lucian Feier: „Târgul Băilor” a fost o reușită” În perioada 5-6 august, Consiliul Local și Primăria Comunei Ideciu de Jos au organizat tradiționalul Târg al Băilor.

SÂMBĂTĂ… … începând cu ora 15.00, participanții au putut vizita o expoziție de obiecte tradiționale ale meșteșugarilor populari din diferite zone ale județului, care prin intermediul lucrărilor lor susțin păstrarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale și educarea publicului tânăr, în spiritul respectului pentru tradiție și bun-gust autentic. Expoziția a inclus și obiecte de artizanat, picturi pe icoană, costume populare.

De la ora 20.00 au urcat pe scenă tinere talente de muzică populară, urmate de muzică ușoară. I-am putut asculta pe Sergiu Vasile Bugnar, Adi Munteanu, Andreea Cengher, Bianca Fărcaș, Maria Grama, Cristina Boțog, Monica Belean și Florin Vos. DUMINICĂ… … a avut loc deschiderea oficială a Târgului. Pe scenă au urcat reprezentanți ai Primăriei Ideciu de Jos și ai Consiliului Județean Mureș. Programul a continuat cu Ansamblul ,,Junii Călimanilor”, din

Toplița, Ansamblul „Clăcașii”, din Ideciu de Sus, rapsodul popular Mihai Moldovan, Ansamblul „Floare de nu mă uita”, condus de Mureșan Minodora și Ansamblul „Jocul din Bătrâni”. Au cântat publicului Raluca Borda, Loredana Pop, Diana Tișe, Paul Miclea, Amalia Cengher, Ionel Botoș, Doru Pop, Eugen Bloj, Diana German, Alexe Danc, Adriana Niculici, Vlăduța Lupău, Călin Crișan, Diana Cârlig și Ionuț Bledea.

Evenimentul a fost prezentat de către Sorin Tănase, ale cărui momente vesele au stârnit hohote de râs și a fost aplaudat la scenă deschisă de către cei prezenți.

pus la cale un program bogat, cu muzică și dansuri populare, concursuri de tot felul, activități sportive și distractive pentru cei mici și mari.

La tarabe au sfârâit micii și fripturile, a curs berea, s-a cântat și s-a dansat până la

miezul nopții.

Sărbătoarea satului s-a încheiat la ora 22,00 cu un spectaculos foc de artificii. „Târgul Băilor” a fost o reușită. Suntem bucuroşi că vremea a ținut cu noi. Au fost două zile superbe şi le mulţumesc artiştilor, maeştrilor care ne-au încântat cu prestaţiile lor. Am lucrat mult la organizarea acestei sărbători. Sper că toată lumea prezentă aici s-a simțit bine. A fost un moment de sărbătoare și ne-am comportat ca atare.

Am încercat prin această manifestare să păstrăm și să promovăm spiritul locului, să încurajăm valorile culturale și potențialul turistic. Sunt convins că prin asemenea manifestări Ideciul de Jos devine mai cunoscut, lucru care nu poate decât să ne bucure”, a declarat primarul Lucian Feier.

Imola GRAMA

DOUĂ ZILE PLINE Pentru cele două zile organizatorii au

„Cardinalul Alexandru Todea în Dosarele Securității” Sâmbătă, 5 august, s-a desfășurat lansarea de carte „Cardinalul Alexandru Todea în Dosarele Securității”, autor Sergiu Soica. Evenimentul a fost organizat la Biserica Greco Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, din Cartierul Libertății Reghin, de către Protopopiatul Greco Catolic Reghin, cu binecuvântarea Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan, Primăria și Consiliul Local Reghin și Biblioteca Municipală „Petru Maior”.

Volumul prezintă o perioadă a istoriei Bisericii Greco-Catolice, după cum reiese din notele informative ale Securității și informații despre Cardinalul Alexandru Todea. „LECTURA CĂRŢII ESTE CUTREMURĂTOARE” „Cartea lui Sergiu Soica, intitulată „Cardinalul Alexandru Todea în dosarele Securităţii”, are între numeroasele merite şi pe acela de a restitui adevărul istoric despre destinul unui om (care are toate atributele martirajului), dar şi despre soarta unei biserici, cea greco-catolică, şi a slujitorilor ei, cei care i-au rămas devotaţi, mereu cu speranţa că roata istoriei se-nvârte şi biserica greco-catolică se va întoarce între bisericile drept slujitoare ale acestui neam.

Puţine personalităţi ale spaţiului mureşean au „beneficiat” de atâta atenţie din partea fostei Securităţi, cum a avut parte Cardinalul Todea. Documentele scoase la

lumină vorbesc despre păienjenişul unor mecanisme diabolice, despre energiile imense - umane şi financiare – care au fost antrenate pentru a reduce la tăcere o voce autoritară, respectată, un simbol al bisericii greco-catolice. Această carte e o carte despre suferinţă, trădare, speranţă, o carte care pune în evidenţă altitudinea personalităţii lui Alexandru Todea, în contradicţie cu micimea atâtor oameni care au servit un sistem străin de valorile umane, de valorile credinţei. Lectura cărţii este cutremurătoare, ea generează respect pentru cei care au rămas solidari în credinţa/religia lor, dar şi revoltă faţă de cei care au adus suferinţă, deznădejde,

moarte. Indirect, cartea reconstituie şi atmosfera unor ani de teroare, de umilinţă, de frică, de sărăcie, în numele unor idealuri străine istoriei noastre. Dacă nu e înţeles şi asumat mesajul acestei cărţi, există riscul ca istoria să se repete”, a declarat Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș .

AUTORUL, SERGIU SOICA A PRECIZAT: „Înainte de toate vreau să mulțumesc Protopopiatului Greco-Catolic Reghin, Primăriei şi Consiliului Local din Reghin şi Bibliotecii Municipale „Petru Maior”

din Reghin pentru prezentarea volumului „Alexandru Todea în dosarele Securității”, la Reghin. Această carte a văzut lumina tiparului datorită Preasfințitului Episcop Virgil Bercea, deoarece mi-a pus la dispoziție toate documentele necesare, mai mult, a finanțat şi tipărirea acestui volum. Această carte-document ne introduce în viața personală a viitorului Cardinal de la Reghin, Alexandru Todea, din vremea regimului comunist, dar şi în „laboratoarele” Securității. Putem observa mecanismele Securităţii exercitate asupra unui singur om, care s-au manifestat prin urmăriri, amenințări chiar cu moartea şi multe altele. Trecând peste toate acestea, putem afirma că protopopul de la Reghin a rezistat eroic acestor șicane, după 14 ani de închisoare. Astfel, cele 333 de note informative furnizate de 73 de informatori creionează activitatea Episcopului Alexandru Todea în special din perioada de după anul 1964, anul când a fost eliberat din penitenciarele regimului comunist, dar mai putem observa multe aspecte din viaţa orașului Reghin din acea perioadă”.

Evenimentul a debutat cu o slujbă religioasă, după care au susținut comunicări Preasfințitul Virgil Bercea, Episcopul Episcopiei Greco Catolice a Oradiei ec. Maria Precup, primarul municipiului Reghin, preot protopop Boitoș Ignat-Florin, Dr. Nicolae Băciuț, prof. Dimitrie Poptămaș.

Imola GRAMA

LUDUȘ

7 - 13 august 2017

Messi are urmaș la Luduș David Popa s-a născut în 13 martie 2017 în Luduș și se pare că pentru el 13 este un număr cu noroc. Ștefan, tatăl lui, a fost jucător de fotbal, iar mama Ioana este o ființă energică și un suporter înfocat. Încă din primii săi ani de viață, David a fost atras de minge și de meciurile de fotbal pe care le viziona la televizor împreună cu bunicul Ioan, cu tatăl și mama sa. A fost întotdeauna neastâmpărat, dar în sensul bun al cuvântului și încă de la vârsta de patru ani și jumătate a fost inclus în echipa antrenată de Virgil Nicoară, primul său antrenor, într-o grupă în care colegii lui David erau cu trei ani mai mari decât el. De altfel, întotdeauna a jucat în echipe în care coechipierii îl depășeau doar ca vârstă!

David s-a remarcat repede prin calitățile sale și a fost legitimat la Mureșul Luduș.

Cu această echipă a participat la multe turnee și de cele mai multe ori, la peste 20 de turnee a fost declarat cel mai bun jucător. A fost și golgeter de patru ori și toate aceste rezultate l-au cunoscut ca un jucător cu mari perspective. Au început să apară cererile de transfer și

până la urmă David a devenit jucător al echipei Luceafărul din Cluj-Napoca.

A fost remarcat de fostul internațional Ioan Ovidiu Sabău din mâna căruia a primit Cupa atribuită celui mai bun jucător din România, la vârsta lui, la turneul final al Cupei „Gh. Ola”.

La Cluj-Napoca este pregătit de Cosmin Crăciun, Paul Ghenți și Ovidiu Sărmășan și beneficiază de cele mai bune condiții. Părinții au primit locuință și loc de muncă, iar David este

înscris la școală unde este fruntașul clasei și la învățătură așa cum este cel mai bun jucător la două categorii de vârstă.

La „Cupa Cataluniei” din Barcelona, Luceafărul a prezentat România și a ocupat locul II după meciul pierdut la penalti cu Croația. David a marcat un gol și a fost declarat de specialiștii prezenți la turneu ca urmaș a lui Messi. Să sperăm cu toții că specialiștii au dreptate.

Ioan A. BORGOVAN

Se schimbă relieful în cartier În anul 1985 s-au finalizat lucrările de construcție a digului de apărare împotriva inundațiilor din zona Luduș, dar porțiunea dintre podurile feroviare Bogata și Luduș a rămas la o cotă medie inferioară cu 0,60 m. Acum, Nicolae Bărbieru directorul general al Administrației Naționale Apele Române și actualul director al ABA Mureș Cristian Bratanovici au decis să încheie lucrările nefinalizate și abandonate de la revoluție printre care și porțiunea de dig din apropierea orașului.

www.punctul.ro

O LUCRARE – MAI MULȚI BENEFICIARI Pentru investiția de supraînălțare a digului în medie cu 0,60 m este nevoie de o cantitate impresionantă de material, 40.000 de m.c. de sol argilos cu o anumită componență și granulație.

Ing. Tiberiu Orban de la Sistemul Hidrotehnic Tîrgu Mureș, locuitor al orașului și consilier local, cunoaște bine zona și posibilitățile de a asigura materialul argilos necesar. După o consultare la care au participat primarul Cristian Moldovan, Dorin Stoica de la Compartimentul Cadastru și Agricultură și consilierii locali Gelu Puia și Tiberiu Orban, din cele două zone din care se puteau exploata cantitățile de sol argilos, Cioarga și Gheja s-a optat pentru cea din urmă.

Traseul camioanelor din Cioarga spre Bogata ar fi degradat covorul asfaltic al străzii Avram Iancu, ar fi perturbat

circulația pe DN 15 E 60 și ar fi supus la sarcini mari și suplimentare podul rutier, deci varianta aceasta a fost exclusă.

Soluția cu cartierul Gheja a fost acceptată și de beneficiarul Administrația Națională Apele Române și de executantul MIF SA Tîrgu Mureș.

Așa se face că de la începutul lunii iulie a fost deschis un șantier la ieșirea din Gheja pe drumul care duce la Metocul Mănăstirii Oașa care este situat în dealul Găbudului.

Acest drum, neasfaltat, face legătura prin Noșlac cu Ocna Mureș, dar trece printr-o zonă accidentată și din această cauză puțin folosită. În ultimii ani au fost făcute lucrări de întreținere până la Metoc și în zona lacurilor piscicole, dar traseul a rămas greu de parcurs din

cauza unei porțiuni care trece la înălțime pe o râpă adiacentă Mureșului. Acum, prin escavarea unui deal se amenajează și acest drum care va deveni mai sigur pentru numeroșii vizitatori ai Metocului și a amenajărilor piscicole. De această lucrare beneficiază și utilizatorii pășunii și membrii composesoratului care reintroduc în circuitul agricol o însemnată suprafață de teren. Această lucrare face mai sigură circulația spre Ocna Mureș după ce Apele Române consolidează malul stâng al Mureșului. Iată cum, printr-o lucrare care se va încheia prin luna octombrie, dacă timpul permite, aduce o serie de beneficii pentru locuitorii din Luduș și pentru cei care tranzitează o zonă frumoasă, prea puțin cunoscută din cauza precarității rețelei rutiere.

Ioan A. BORGOVAN

Punctul pe i.

07

NOTĂ CONCEPTUALĂ. În lista de investiții pentru anul 2017 a Primăriei orașului Luduș care a fost aprobată de Consiliul local cu HC nr. 33 din 14 martie 2017 a fost cuprins și obiectivul „Modernizare strada Rândunelelor(foto) și strada Zăvoiului”. Conform dispozițiilor legale în vigoare, prima etapă în elaborarea și aprobarea notei conceptuale și a temei de proiectare. Prin nota conceptuală se înțelege documentația pe care o întocmește beneficiarul investiției pentru a justifica necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții care este finanțat total sau parțial din fonduri publice. Conform notei conceptuale întocmite de Anca Năsăudean, șefa Serviciului „Investiții. Achiziții. Domeniu Public”(IADP) din cadrul Primăriei orașului Luduș, rețeaua stradală a orașului „măsoară aproximativ 65 km lungime.

Starea tehnică a drumurilor este precară, doar 39% din drumuri fiind asfaltate și în stare foarte bună. Practic, cea mai mare parte din drumuri (peste 55%) nu este modernizată, drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriș și se încadrează în categoria de trafic ușor”.

Cele două străzi cuprinse în obiectivul de investiții sunt intens circulate, au o lungime totală de 890 m și sunt folosite de o populație de circa 4300 de locuitori. Strada Zăvoiului (545 ml.) este situată în zona centrală a orașului și face legătura directă a cartierului Viitorului cu Bd 1 Decembrie 1918 și mai apoi cu DN 15/E60. Această stradă asigură accesul la zona de agrement a orașului, la Piața agro-alimentară, la Sala de sport și la Bazinul de înot acoperit.

Strada Rândunelelor este situată în zona centrală a orașului și constituie artera care face legătura cartierului Dacia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918 și apoi cu DN 15/E60. Această stradă asigură accesul la Grădinița și creșa „Căsuța fermecată” și la o mulțime de unități comerciale. Prin acest obiectiv de investiții se dorește realizarea circulației pe strada Rândunelelor pe câte o bandă de 3 m pe fiecare sens, iar pe strada Zăvoiului, circulație pe o bandă de 4 m în sens unic precum și realizarea de trotuare cu lățimea minimă de 1,5 m. Sunt prevăzute executarea unei îmbrăcăminți asfaltice în două straturi; amenajarea de parcări, accese și intersecții; asigurarea scurgerii și evacuării apelor meteorice. În cadrul ședinței ordinare a Consiliului local din 20 iunie 2017 aleșii locali au aprobat Proiectul de hotărâre, nota conceptuală pentru obiectivul de investiții „Modernizare strada Rândunelelor și strada Zăvoiului” și tema de proiectare care se elaborează de beneficiar sau de proiectanți.

MEDIU

7 - 13 august 2017

08

Satele, pe primul loc la bani pentru Anul trecut, în octombrie, 364 de dosare au fost depuse de către mureșeni în cadrul programului Casa Verde Clasic, pentru obținerea unui ajutor financiar cu scopul montării unor sisteme de încălzire ecologice. Administraţia Fondului pentru Mediu a analizat primele 100 de dosare pentru judeţul Mureş în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă (Casa Verde Clasic), inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, și a acceptat 76 de proiecte, suma propusă spre finanțare fiind de 6.000 de lei pentru fiecare proiect, în total 456.000 de lei.

Explicația pentru numărul mic de cereri pentru pompe de căldură poate consta în faptul că acestea sunt mai scumpe și mai dificil de instalat decât panourile solare. În perioada următoare, „analiza dosarelor de către va continua, respectânduse acelaşi algoritm şi anume, ordinea numărului de înregistrare şi ordinea alfabetică a judeţelor”, a precizat APM Mureș.

DIN NOU VIFOROASA

SATELE, PE PRIMUL LOC Lista persoanelor fizice admise în cadrul programului, pentru Judeţul Mureş, poate fi consultată pe site-ul afm.ro. Dosare se analizează în calupuri de câte 50 de bucăți.

Astfel, aflăm că 39 de persoane (din cele 50 câte au fost analizate inițial) au fost acceptate spre finanțare, cu o sumă totală de 234.000 de lei. Cei mai mulți bani merg spre Tîrgu Mureș (8 persoane), dacă ne referim la nivel de localități. Dar, per total, cele mai mulți bani merg spre mediul rural.

De exemplu, 5 dosare au fost aprobate pentru Pănet, iar tot 5 pentru Viforoasa.

Persoanele fizice – titulare de contract declarate admise trebuie să se prezinte cu CI/BI în termen de 60 de zile de la data de 4 iulie 2017, la sediul A.P.M. Mureş, str. Podeni, nr. 10, pentru

semnarea contractelor. „Neprezentarea titularilor de contract în termenul specificat constituie renunţarea la finanţare, conform Art. 20, alin (2) din Ghidul de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari persoane fizice – Sesiunea 2016”, a precizat Agenția pentru Protecția Mediului Mureș.

De fapt, deja „majoritatea celor admiși s-au prezentat la APM Mureș pentru semnarea contractului”, ne-a informat Ioana Baciu, de la APM Mureș, Compartimentul Calitatea Factorilor de Mediu.

PANOURILE SOLARE, LA MARE CĂUTARE Toate dosarele aprobate până acum sunt pentru finanțarea de panouri presurizate. De fapt, „din totalul de 364 de dosare depuse în octombrie 2016, 362 sunt pentru panouri solare, iar două sunt pentru pompe de căldură”, a precizat Ioana Baciu. În actuala sesiune, statul decontează doar aceste două tipuri de instalații – panouri solare și pompe de căldură. Pentru panouri solare se decontează 6.000 de lei, iar pentru pompe de căldură 8.000 de lei.

Spre sfârșitul lunii iulie, s-a afișat o nouă listă cu persoanele acceptate din al doilea calup de 50 de dosare analizate. Dar, contractele pentru al doilea calup încă nu au sosit la Mureș.

Din al doilea calup au fost acceptate spre finanțare 37 de persoane, suma totală fiind de 222.000 de lei. De data aceasta, cei mai mulți sunt din Miercurea Nirajului (6 persoane). Din nou, majoritatea persoanelor finanțare sunt din mediul rural.

Din nou Viforoasa e în top, cu 5 dosare aprobate.

Ce trebuie să facă beneficiarii după ce au fost acceptați în programul Casa Verde? În termen de 10 luni de la semnarea contractului, beneficiarul trebuie să realizeze investiția (să instaleze pompa de căldură sau panourile solare) iar apoi să se prezinte la APM Mureș cu dosarul de decont. Specialiștii de la APM Mureș trimit apoi dosarul la București. Urmează virarea banilor către beneficiar. Desigur, toată procedura durează mai multe luni,

09

MEDIU

7 - 13 august 2017

case „verzi”. Tîrgu Mureș, respins!

astfel încât proprietarul investiției trebuie să fie conștient că nu va avea acces la fondurile nerambursabile din momentul în care și-a pus panoul solar pe casă.

Banii pentru Programul „Casa verde” au fost alocați la nivelul fiecărui județ în funcție de numărul de locuitor al acestuia.

Astfel, pentru județul Mureș s-a alocat suma de 1.642.548 lei. În total, la nivelul țării a fost alocată suma de 60.000.000 de lei.

PERSOANE JURIDICE RESPINSE

www.punctul.ro

La ultima sesiune a programului Casa Verde au putut participa și persoane juridice - beneficiari unități administrativteritoriale, instituții publice și unități de cult. În cadrul Programului se pot realiza proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme Lucrări pentru pompe de căldură care utilizează energie solară, energie geotermală, gaz de fermentare a deșeurilor, din care să rezulte calitatea solicitantului de denumit și gaz de depozit, gaz de proprietar sau administrator al imobilului fermentare a nămolurilor din instalațiile de teren, pe care se va monta sistemul de epurare a apelor uzate, biogaz sau centrale încălzire. Din documentele depuse nu termice pe bază de peleți, brichete, tocătură rezultă calitatea solicitantului de proprietar lemnoasă, precum și orice fel de resturi și sau administrator al imobilului teren, pe deșeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. care se va monta sistemul pentru care se Pe site-ul afm.ro însă a fost publicată solicită finanțare. doar lista persoanelor juridice respinse.

Parohia Reformată Gurghiu, din Astfel, din județul Mureș au fost respinse motivele: Cererea de finanțare nu este trei persoane juridice, după cum urmează. completată integral, nu a fost menționat Parohia Reformată Tîrgu Mureș II, din imobilul pe care se va implementa motivele: Nu au fost depuse documente proiectul. Nu se poate constata

calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului, teren și construcție, pe care se va monta sistemul de încălzire, având în vedere ca nu a fost menționat imobilul pe care se va implementa proiectul în cererea de finanțare. Nu a fost depus certificatul de cazier judiciar al solicitantului. La dosar se regăsește certificatul de cazier judiciar al reprezentantului legal. Nu se poate constata dacă solicitantul nu a fost condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă, având în

vedere lipsa certificatului de cazier judiciar.

Orașul Tîrgu Mureș, din motivele: Nu au fost depuse documente din care să rezulte calitatea solicitantului de proprietar sau administrator al imobilului situat în str. Prutului, nr. 24 Tg. Mureș, pe care se dorește implementarea proiectului. Din documentele depuse la dosar nu rezultă dreptul de proprietate sau administrare pentru imobilul situat în str. Prutului, nr. 24 Tg. Mureș, pe care se dorește implementarea proiectului.

Titi DÃLÃLÃU

SIGHIȘOARA

Concert de clavicord ...bach & co... În data de 6 august 2017, începând cu ora 17.00, la Sala Sander, Cipriana Smărăndescu va susține un concert de clavicord …bach&co…, un program gândit special pentru valorosul clavicord Samuel Maetz - 1825, alegând un compozitor al cărui instrument preferat era chiar clavicordul.

Astfel, Johann Sebastian Bach își invită elevii și adepții să cânte și să studieze la clavicord, indiferent dacă erau claveciniști sau organiști, tocmai pentru a obține un control extrem de rafinat al tehnicii specifice claviaturii în general. Pe langă lucrări aparținând Cantorului de la Leipzic, sunt incluse și cele ale fiilor acestuia (Carl Philipp Emanuel, Wilhelm Friedemann, Johann Christian etc) sau ale unor discipoli (Christian Petzold), alături de un opus aparținând unui contemporan, născut exact în același an, 1685, Georg Friedrich Haendel.

Christian PETZOLD - Suite de Clavecin (Prélude, Allemande, Courante, Sarabande, Bourrée, Menuet I - II, Gigue, Passepied alternativement, Trio) Georg Friedrich HAENDEL - Suite în sol minor (Prelude, Passacaille, Menuet) Johann Sebastian BACH - Preludi, Minuetti, Rondeau, Musette, Arie da „Notenbüchlein für Anna Magdalena Bach” e „Notenbüchlein für Wilhelm Friedemann Bach”.

CIPRIANA SMĂRĂNDESCU Nascută la Alba-Iulia, studiază muzica de la vârsta de 4 ani şi jumătate, cu Erna Glantz și mai apoi cu Gabriela Enăşescu.

Este laureată în clavecin şi muzicologie la Universitatea Naţională de Muzică din

Bucureşti (Ogneanca Lefterescu și Grigore Constantinescu), în clavecin şi orgă cu 10 cum laudae la Conservatorul „Arrigo Pedrollo” din Vicenza (Patrizia Marisaldi), perfecţionându-se cu Patrick Ayrton, Pierre Hantaï, Andreas Staier, Ton Koopman.

Câştigătoare a concursurilor „Umanitaria” (Milano) şi „Gianni Gambi” (Pesaro), obţine diploma de participare la cele de la Leipzig (J.S. Bach) şi Brugge.

Membru fondator al ansamblului de muzică veche Aliusmodum, are la activ aproximatix 500 de concerte în Italia, Franţa, Elveţia, Austria, Belgia, Germania, România (Auditorium Parco della Musica, Oratorio del Gonfalone, Accademia di Romania in Roma, Pietà de’ Turchini Napoli, Festival Bach di Firenze, Festival dei Due Mondi di Spoleto, Cantiere Internazionale d’Arte di Montepulciano, CESMA Lugano, Real Acàdemia de San Fernando Madrid, Musique Ancienne a Saint Paul, Accademia Mozarteum,

Interkonzerte ‘95, stagiunile Orchestrei de Cameră Radio si ale Filarmonicii „George Enescu”), un loc important ocupând şi festivalurile din Transilvania (Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Braşov, Hărman, Cârţa, Râşnov, Roşia Montană, Sighişoara - pe clavicordul istoric Samuel Maetz, 1825). Pe lângă înregistrări pentru Radio România, TVR, Radio Vaticana, RAI Radio3 şi pentru etichetele Sarx Records, Aliusmodum Records, Continuo Records, a realizat două compact discuri solistice: „Invenzioni, Sinfonie e Sei Piccoli Preludi di J.S. Bach” (2009) şi „Notenbüchlein für Anna Magdalena Bach” (2015).

Anul acesta a fost invitată în juriul Concursului internaţional „Wanda Lansowska” şi cu un recital în festivalul cu acelaşi nume, iar în urma susţinutei sale activități pedagogice, ca docent al clasei de clavecin de la „Urbino Giovani Musica”, în cadrul Cursurilor de Muzică Veche de la Urbino.

Au început lucrările la construcția magazinului LIDL Sighișoara Prin adresa nr. 19.845/24.07.2017, S.C. LIDL România a comunicat municipiului Sighișoara ordinul de începere a lucrărilor pentru construcția magazinului de tip supermarket la Sighișoara. În vederea realizării magazinului LIDL

în Sighișoara, în anul 2015, S.C. LIDL România a depus la Municipiul Sighișoara documentația necesară pentru inițierea Planului Urbanistic Zonal „Construire supermarket LIDL, galerii comerciale, amenajare acces incintă”, iar în anul

2016 a solicitat eliberarea Autorizației de construire. Întrucât la acea dată Municipiul Sighișoara nu avea arhitect-șef, solicitarea și documentația tehnică au fost transmise Consiliului Județean Mureș care a emis un aviz nefavorabil. În luna martie a.c., Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a Municipiului Sighișoara - constituită în luna noiembrie a anului 2016, reanalizând documentația prezentată, a constatat că aceasta are suportul legal pentru avizarea proiectului și a avizat favorabil emiterea Autorizației de construire a magazinului de tip supermarket și amenajare acces în incintă, iar în acest sens, în luna aprilie a.c., primarul municipiului Sighișoara a și eliberat Autorizația de construire nr.

13/12.04.2017.

7 - 13 august 2017

10

Calendar cultural sighișorean, august 2017 1-14 august 2017: Academia Sighișoara, ediția a XXIV-a - Sala Festivă a Municipiului Sighișoara 6 august: Recital de clavicord ...bach & co... – Cipriana Smărăndescu – Sala Sander 8 august: Concert de fanfară – Fanfara Traun, Austria – Piața Cetății 13 – 31 august: Expoziția de pictură a Taberei de artă sighișoreană 2016 - expoziție de pictură – Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor 17-20 august: Festivalul Intercultural ,,Proetnica” – Piața Cetății 18-30 august: Expoziția de pictură internațională Antologia Întâlnirilor - Alina Deică, Austria.

Expoziție de mașini marca MORGAN, la Sighișoara Asociația Morgan Club România, cu ocazia aniversării a 10 ani de la înființare, a organizat în data de 6 august 2017, între orele 10.00 și 12.00, în Piața Cetății, Expoziția de mașini marca MORGAN care a reunit la Sighișoara posesori și pasionați ai acestei mărci automobilistice britanice de prestigiu.

Sighișoara beneficiază de finanțare prin PNDL 2017-2020

Prin adresa nr. 20103/25.07.2017, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene ne-a comunicat faptul că, prin OMDRAPFE nr. 3698/18.07.2017 a fost aprobată lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea Programului Național de dezvoltare locală, pentru județul Mureș, în perioada 20172020. Conform listei, municipiul Sighișoara beneficiază de finanțare atât pentru obiectivul de investiții „Rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în municipiul Sighișoara – Sat Hetiur” cu o valoare alocată din bugetul de stat de 3.353.209,30 lei, cât și pentru „Pod peste râul Târnava Mare – Municipiul Sighișoara” cu o valoare alocată din bugetul de stat de 6.570.260,80 lei.

Până la data de 31.12.2017, Municipiul Sighișoara va încheia cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene contractele de finanțare pentru realizarea celor două obiective de investiții.

11

TÎRNĂVENI

7 - 13 august 2017

Târnăveniul implementează primul proiect de branding din județul Mureș Lansarea oficială va avea loc în 18 august. Pentru a se dezvolta durabil, o comunitate are nevoie atât de investiții, dar și de o promovare corect fundamentată, care să atragă investițiile necesare prin poziționarea orașului pe harta destinațiilor atractive pentru afaceri și turism.

Având în vedere interdependența celor două componente aferente dezvoltării, Primăria municipiului Târnăveni a demarat primul proiect de branding al unui oraș din județul Mureș.

Proiectul are ca obiectiv valorificarea potențialului economic și turistic al orașului, prin promovarea oportunităților existente către investitori și turiști.

Demersul implică, în primă etapă, desfășurarea unui studiu amplu în vederea realizării identității de brand, aceasta urmând să fie prezentată public în cadrul Zilelelor Municipiului Târnăveni, în data de 18 august. Întrucât un brand cu adevărat reprezentativ pentru întreaga comunitate se construiește împreună cu cetățenii

O nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor

În perioada 18-20 august sunt programate Zilele municipiului Târnăveni.

Cu acest prilej, se va organiza şi o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Folk friends Together”. Anul acesta alături de dansatorii din Târnăveni sunt aşteptate ansambluri folclorice din Australia, Polonia, Letonia, Estonia, Ungaria, Grecia, Turcia şi Bulgaria care însumează peste 300 de participanţi din străinătate.

PARADĂ Ansamblurile vor participa la parada de deschidere a Zilelor municipiului, vineri

RAPORT DE CERCETARE

acesteia, la realizara studiului au contribuit locuitori din întreg municipiul, inclusiv personalități locale care se implică activ în viața comunității. În acest sens, a fost contractată o companie specializată, care oferă serviciile de consultanță necesare pentru activitățile de studiere a pieței și sondare a opiniei publice, precum și serviciile de creație pentru realizarea proiectului de branding și a identității.

Procesul de lucru aferent include mai multe activități aflate în derulare: desk research (analiza statistică a indicatorilor demografici, sociali și economici), activități de cercetare calitativă (interviuri în profunzime cu personalități ale municipiului – profesori, preoți, artiști, scriitori, manageri, funcționari din administrația publică), activități de cercetare cantitativă (sondaj de opinie în rândul populației adulte neinstituționalizate, pe un eșantion de aproximativ 700 de subiecți), crearea identității vizuale și a manualului de identitate vizuală.

18 august, şi vor reveni pe scenă în ziua de duminică 20 august de la ora 16.00.

Festivalul internațional „Folk friends Together” înseamnă spectacole de muzică și dans din folclorul național și internațional, o paradă a costumelor populare, fiind un bun prilej pentru publicul român, și nu numai, de a se bucura de o experiență unică, intrând în contact cu diversitatea culturală autohtonă și internațională.

Organizatorul festivalului este Ansamblul folcloric „Junii Târnavei” în parteneriat cu Primăria municipiului Târnăveni şi Consiliul Judeţean Mureş. tirnaveni.ro

Tematica abordată în cadrul cercetărilor efectuate vizează coordonatele dezvoltării socio-economice recente a municipiului Târnăveni, autopercepția locuitorilor, evaluarea serviciilor publice și a calității vieții din municipiu. Pe baza analizei datelor colectate, va fi întocmit un raport de cercetare care va cuprinde concluzii și recomandări privind strategia de brand adecvată municipiului Târnăveni. În privința identității de brand, Târnăveniul va beneficia de un manual de identitate complet, care va conține strategia generală de brand, logo și slogan, arhitectura de brand și aplicații simulate ale identității vizuale pe diverse suporturi.

Prin prezenta informare publică, Primăria Municipiului Târnăveni mulțumește cetățenilor pentru implicare și își exprimă încrederea că elaborarea proiectului de branding își va dovedi cu certitudine utilitatea în dezvoltarea municipiului pe termen lung.

Biroul de presă, Primăria municipiului Târnăveni

Târnăveniul va fi singurul oraș din Europa cu plantații de lavandă în parcuri Un loc coborât parcă din poveștile cu Zâne și Feți Frumoși se află lângă Târnăveni, pe drumul spre Cucerdea.

Ioana și Adrian Porime, „cultivatorii de frumusețe”, îmbină munca în două companii multinaționale, cu un business de suflet și de familie. Este una dintre cele mai frumoase plantații de lavandă din România, care se întinde pe un hectar și jumătate.

Lavanda soților Porime ajunge la clienţi

în buchete şi pernițe aromate, dar şi ca ulei esenţial sau apă de lavandă, sub brandul „Di Maria”, creat după numele fetiței lor. „Am discutat un parteneriat între Primărie și compania soților Porime, prin care, începând de vara viitoare, Târnăveniul va fi singurul oraș din Europa care va avea lavandă în spațiile verzi și în parcuri” a afirmat primarul Sorin Megheşan.

Tirnaveni.ro

HARGHITA

7 - 13 august 2017

12

Prima Academie a Iei din România Prima Academie a Iei din România a luat ființă în localitatea harghiteană Tulgheș, locuită preponderent de români, și are rolul de a păstra și a transmite mai departe tradițiile și portul popular.

Prima întâlnire de lucru pentru concretizarea acestui proiect a avut loc săptămâna trecută, în cursul zilei de luni, la Muzeul etnografic din localitate, la eveniment fiind prezenți meșteșugari din zonă, oameni de cultură din Harghita, Iași și Neamț, dar și inițiatoarea comunității online La Blouse Roumaine, Diana Andreea Tănăsescu.

IDEEA ... ... înființării unei Academii a Iei, în fapt un centru de țesături și cusături tradiționale, îi aparținei unei tinere din Tulgheș, Cristina Timariu, care își dorește ca aceasta să fie punctul de plecare în păstrarea tradițiilor și a identității naționale. „IA AcademIA este infrastructura sufletului nostru, așa am concluzionat.

IA AcademIA este momentul de la care pornim pentru a concretiza păstrarea tradițiilor, păstrarea identității naționale, pentru a trage un semnal de alarmă că trebuie să fim respectați ca națiune pentru a nu mai permite nimănui să ne fure identitatea, modelele, pentru a nu mai vedea designeri care ne fură ia, ne fură tradiția și identitatea, până la urmă”, a declarat Cristina Timariu.

Aceasta a spus că, în cadrul centrului, se vor organiza workshopuri, iar toți cei care vor dori vor putea să învețe de la bătrânele satului să coasă sau să țeasă. „DE LA TULGHEȘ NU VOR PLECA IILE VECHI... ... — acelea vor rămâne identitatea noastră — vor pleca, în schimb, ii noi, dar

din Harghita, Neamț și Iași, situațiile înregistrate în ultimele luni, când mari creatori de modă din lume au copiat elemente ale portului nostru popular, fără a specifica de unde s-au inspirat decât după ce s-au făcut presiuni în mediul online. „DACĂ NOI NU AVEM ÎN ȚARĂ O LEGE ȘI O REGLEMENTARE INTERNĂ....

cu modele autentice vechi. Ia de Tulgheș va fi înregistrată ca marcă oficială și sperăm ca Tulgheșul, în curând, să fie un centru de creație și învățare pentru toți cei care doresc să reînvețe să fie români în Harghita”, a punctat Cristina Timariu.

La rândul său, inițiatoarea comunității online La Blouse Roumaine, Diana Andreea Tănăsescu, care susține acest proiect, alături de primăria din Tulgheș, precum și de școala și muzeul din localitate, a spus că Academia Iei va deveni

un nou curent spiritual, educațional, cultural și economic, care va pleca din Harghita. Aceasta a donat muzeului din localitate o ie oltenească și a venit cu ideea înființării la Tulgheș a unui muzeu al iei, primul din România.

Prezentă la eveniment, designerul Agnes Toma a vorbit despre Academia Iei ca despre un proiect foarte ambițios și ofertant și a punctat faptul că „este important să spunem cine suntem, să preluăm tradiția și să o ducem mai departe”.

O LEGE DE PROTECȚIE A PATRIMONIULUI TEXTIL TRADIȚIONAL ROMÂNESC Inițiatorii Academiei Iei își propun inițierea unui proiect de lege de protecție a patrimoniului textil, în condițiile în care creatori internaționali au început să pună în vânzare obiecte vestimentare cu prețuri de mii de euro, inspirate din elemente ale portului tradițional românesc.

Andreea Diana Tănăsescu, inițiatoarea comunității online „La Blouse Roumaine”, care reunește aproape 200.000 de mii de persoane din întreaga lume, a vorbit la Tulgheș despre necesitatea protejării patrimoniului textil, în condițiile în care România nu există reglementări clare în acest sens, motiv pentru care se impune elaborarea unei „legi a iei”.

Andreea Diana Tănăsescu a prezentat, în cadrul unei întâlniri cu meșterii populari, dar și cu oameni de cultură

...ei vor continua să folosească acest patrimoniu. La fel este și cazul lui Christian Dior, care pur și simplu a copiat un cojoc de Bihor unu la unu, dar i-a scos ceva foarte important, tricolorul (...) În Bihor un cojoc care nu este din piele se vinde cam la 300-400 de euro, probabil că un cojoc din piele ajunge la 500-600 de euro maxim și ghiciți cu câți bani îl vinde Dior: între 15.000 și 20.000 de euro. Cam asta se întâmplă cu patrimoniul nostru dacă nu știm să-l protejăm și să-l valorizăm.

Ori munca noastră, oricât de vocală ar fi, susținută de toată media internațională, trebuie susținută de o strategie, de un sistem legislativ funcțional în țară, care să nu îngrădească creativitatea”, a declarat Andreea Diana Tănăsescu.

LEGEA IEI Aceasta a vorbit despre promovarea unei inițiative legislative, care ar trebui denumită simbolic „Legea Iei” și pentru care este nevoie de sprijinul autorităților. „Avem nevoie nu numai de entuziasmul nostru și de credința că o să putem face, avem nevoie și de sprijinul statului român, al Ministerului Culturii, care trebuie să ia atitudine și, mai mult de atât, trebuie să vină cu soluții”, a punctat inițiatoarea comunității online „La Blouse Roumaine”.

La rândul său, Cristina Timariu, tânăra din Tulgheș care a avut ideea înființării în comună a unui centru rural de textile tradiționale, denumit „Ia AcademIa”, consideră că trebuie transmis în acest sen un semnal de alarmă la nivelul Ministerului Culturii. Cristina Timariu spune că se poate ajunge la situația în care ia de Tulgheș să fie patentată de altcineva și să nu mai poată fi cusută de meșterele

13

HARGHITA

7 - 13 august 2017

a luat ființă la Tulgheș

populare din sat decât cu acordul cuiva care nu are nicio legătură cu portul nostru popular.

ACADEMIA IEI DE LA TULGHEȘ... ... se dorește a fi nu doar un centru de creație, păstrare și promovare a tradițiilor populare și a identității naționale, ci și unul de cercetare, în mai multe domenii, cum ar fi etnografic, semiotic sau spiritual.

Andreea Diana Tănăsescu consideră că de la Tulgheș „poate pleca „următorul mare curent cultural, spiritual, economic, acela de a ne recupera patrimoniul și identitatea și de a o transmite mai departe”, iar acest nou concept, denumit „Ia Academia”, să însemne, în primul rând, un centru de cercetare.

Ea este de părere că în ultimii 100 de ani s-a pierdut foarte mult din ceea ce înseamnă identitate și cunoaștere tradițională și abia acum românii încep să recupereze ceea ce strămoșii lor le-au transmis de mii de ani. „CÂND DESCHIDEM LĂZILE DE ZESTRE… … nu trebuie să vindem, chiar vă recomand: mai bine donați unui muzeu etnografic, unui centru de textile tradiționale, dar nu le mai vindeți, pentru că vă vindeți identitatea, e ca și cum v-ați vinde buletinul, pașaportul, actele bunicilor, au aceeași însemnătate, întâi trebuie să le cercetăm. Și cred că avem aici mai multe paliere de cercetare: etnografică, ținând cont că este o zonă de graniță și astfel se pot înțelege schimburile culturale, cercetare textilă, pentru că e foarte important să recuperăm tehnicile de cusut și țesut, cercetarea spirituală sau cercetarea semiotică, pentru că semnele identitare au fost prea puțin studiate până astăzi și haideți să facem o enciclopedie a motivelor de Tulgheș, de Harghita, de Neamț, accesibilă pe Internet”, a spus Andreea Diana Tănsescu.

Aceasta a pledat și pentru găsirea unui model economic sustenabil prin care tradiția poate fi transmisă mai departe, prin înființarea unor ateliere meșteșugărești, astfel încât Tulgheșul să aibă o marcă identitară, să devină brand local, iar ia tradițională din sat să se caute în toată lumea.

www.punctul.ro

„CRED CĂ ODATĂ CU INIȚIEREA ACESTUI PROIECT... ... și cultural, și spiritual trebuie să avem în vedere inițierea unui proiect economic, pentru că prin crearea unor ateliere, cooperative, hub-uri cum le spunem noi, ale meșteșugurilor tradiționale din zonă, prin cooperare cu designeri, Tulgheșul poate avea o marcă identitară, care într-un an, trei, patru, cinci, să devină un brand local și la București să se caute ia de Tulgheș, bunda de Tulgheș și nu

numai acolo, ci și în Nord Carolina, la Washington și peste tot în lume, unde sunt oameni iubitori de frumos și de tradiții și de sustenabilitate. Pentru că aceste haine au rezistat 100 de ani. Astăzi, hainele pe care le cumpărăm de la magazin rezistă 3-4 ani sau, câteodată, un sezon. Deci, cu ele, putem să dăm o lecție de cultură, de design, de sustenabilitate și de tradiție”, a conchis Andreea Diana Tănăsescu.

Prezentă la evenimentul care pune bazele înființării Academiei Iei de la Tulgheș, creatoarea de modă Agnes Toma a vorbit și de nevoia de a transmite tradiția mai departe și de a ne afirma identitatea. „HAIDEȚI SĂ SPUNEM MAI RĂSPICAT CINE SUNTEM... … să ne afirmăm identitatea, cultura, să preluăm în forță tradiția, să

încercăm să ne înțelegem misiunea ca să fim în stare să o ducem mai departe, ca să fim în stare, așa cum noi am primit ceva, să putem da copiilor noștri ceva, să lăsăm ceva după noi. Și cred că trebuie să înțelegem cine suntem azi, ce putem face acum pentru ca lucrurile să se poată întâmpla în continuare. Și, iarăși, cred că totul trebuie dublat de respect: dacă vom ști să arătăm respect, trebuie să știm să și pretindem respect’, a spus designerul Agnes Toma.

La întâlnirea de la Tulgheș au participat și meșteri populari din sat, care păstrează și promovează tradiția și portul popular românesc.

ANUȚA DACĂU ARE 75 DE ANI… … coase ii de la 16 ani și crede că meșteșugul poate fi transmis mai departe,

dacă există interes și multă răbdare. ‚Numai ce nu vrei nu poți face. Eu am lucrat în comerț toată viața și când am luat concediu am lucrat la stative; am cusut. Și prețurile de acolo de jos, tot de mâna mea sunt făcute’, spune tanti Anuța, care va fi unul dintre lectorii de la Ia AcademIa și îi va învăța pe cursanți tainele cusăturilor și țesăturilor tradiționale.

Printre participanți s-au aflat și tinere care poartă cu mândrie ia românească și transmit mai departe acest obicei. „AM MOȘTENIT ACEASTĂ IE DE LA STRĂBUNICA MEA… … care s-a născut în comuna Grințieș, județul Neamț, în satul Bradu. Ia are o vechime de 120 de ani, iar după spusele bunicii, atunci când a făcut-o s-a inspirat din eleganța Reginei Maria. E prima dată când a scos-o și o port. Până acum a stat în lada de zestre a bunicii; chiar am o ladă de zestre a bunii, pe care urmează să o recondiționez și să o valorific într-o mică căsuță tradițională’, a spus Carmen Țepeș, profesoară de limbă română.

La Ia AcademIa de la Tulgheș se vor organiza workshopuri, unde toți doritorii, inclusiv turiști, vor putea să învețe cusăturile tradiționale și urmează să se organizeze și primul muzeu al Iei din România. „De la Tulgheș nu vor pleca iile vechi — acelea vor rămâne identitatea noastră, vor pleca, în schimb, ii noi, dar cu modele autentice vechi. Ia de Tulgheș va fi înregistrată ca marcă oficială și sperăm ca Tulgheșul, în curând, să fie un centru de creație și învățare pentru toți cei care doresc să reînvețe să fie români în Harghita”, a declarat Cristina Timariu, inițiatoarea acestui demers susținut de primăria Tulgheș, școala generală și muzeul etnografic din localitate, precum și de comunitatea online ”La Blouse Roumaine”.

Agerpres

PUBLICITATE

7 - 13 august 2017

14

Trenuleț de agrement în Centrul istoric Municipiul Sighișoara informează că, începând cu data de 4 august 2017, Centrul istoric va putea fi vizitat și cu un trenuleț de agrement. În urma procedurii de selecție organizată în vederea eliberării licenței de traseu pentru desfășurarea transportului de persoane în scop turistic cu vehicule de tip titicar, municipiul Sighișoara a eliberat o licență de traseu pentru activitatea de transport persoane cu un trenuleț de agrement de către S.C. Raul Expres S.R.L. Trenulețul de agrement va circula zilnic, între orele 10.00 și 21.00, pe următorul traseu: Piața Cetății – str. Zidul Cetății – str. Anton Pann – str. Morii –

str. Hermann Oberth – str. Ilarie Chendi – str. Anton Pann – str. Zidul Cetății, având următoarele puncte de îmbarcare/ debarcare: Piața Cetății, str. Anton Pann și Piața Sigma.

Tariful pentru o călătorie este de 10 lei/persoană, copiii cu vârsta până la 3 ani beneficiază de gratuitate. În fiecare zi de luni, între orele 15.00 și 20.00, sighișorenii, pe baza cărții de identitate, pot călători gratuit, iar turiștii cazați la unitățile hoteliere din Cetatea medievală beneficiază de gratuitate.

Primar, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean

Duminică, 6 august 2017, noi activități recreative în Centrul Sighișoarei!

Municipiul Sighișoara a invitat sighișorenii, duminică, 6 iulie 2017, începând cu ora 18.00, pe str. 1 Decembrie 1918, să participe la activitățile organizate în colaborare cu voluntarul Proiectului internațional SORA, doamna Omata Tomoko. Început în anul 2013, proiectul încearcă să creeze o singură piesă de artă prin asamblarea a numeroase bucăți de imagini pictate de oameni din întreaga lume.

Scopul acestui proiect este de a sublinia că fiecare pictură reprezintă o celulă, o viață, iar lucrarea finală va reprezenta „Lumea infinită”.

Copiii, tinerii, părinții au fost așteptați cu acuarele, pensule și creioane colorate, să transforme împreună str. 1 Decembrie 1918 într-un adevărat șevalet. Au pictat împreună și au realizat o singură lucrare – Sighișoara, parte din „Lumea infinită”.

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A., având obiect de activitate principal transporturi auto de persoane, angajează: ŞOFERI AUTOBUZE CERINŢE:

permis de conducere cat. „D”;

atestat profesional

2 ani vechime în transport persoane Candidaţii interesaţi vor depune un Curriculum vitae însoţit de scrisoare de intenţie, copia Permisului de conducere şi a Atestatului profesional la secretariatul firmei aflat în Tîrgu Mureş, str. Bega nr.2, program de lucru de luni până vineri, între orele 08,00 – 16,00 sau prin fax la nr. 0265.268448.

Alte informaţii la telefon: 0265.269077.

Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la interviu.

Societatea îşi rezervă dreptul de a testa competenţele declarate de candidaţi.

Comitetul de direcţie

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Gheorghe Doja nr. 38 sc.

B ap. 14, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 07.09.2017, ora 09:00 , imobilul situat in Targu Mures - 540135, Str. Faget nr. 26, ap. 3, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 124047-C1-U9 Targu Mures, nr. cadastral -, nr. top.

2501/21/III, compus din apartament cu doua camere si dependinte, avand drept de folosinta asupra terenului CF COLECTIV Nr. 37696, la pretul de 179.600,00 Lei. Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofer-

tantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registru. uniuneaexecutorilor.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J. Magyari Szabolcs, cu sediul in Tg-Mures, str. Gheorghe Doja nr. 38 sc.

B ap. 14, judetul Mures, prin executor judecatoresc Magyari Szabolcs, vinde la licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 22.08.2017, ora 11:00 , imobilul situat in Sat Paltinis - 537171, nr. 78, Comuna Lupeni, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 50484 Lupeni, nr. cadastral C1, C2, nr. top. 134/1, compus din teren edificat cu C1: casa de caramida si piatra, acoperita cu tigle, compusa din: 4 camere, o bucatarie, o camara, o pivnita si C2: grajd cu sura, la pretul de 87.500,00 Lei. Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc ina-

Biroul executoru- Dosarul Locul licitației lui judecătoresc execuțional HURUBA, GIUNCA 3696/2014 Targu Mures, str. Sinaia & ASOCIATII (la intersecţia cu str. Pavel Chinezu), langa benzinaria LUKOIL, Judetul Mures

Data și ora licitației 09 August 2017, ora 15:00

intea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe http://www.registru.uniuneaexecutorilor.ro/.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

B.E.J Ianculescu George, cu sediul in Tg Mures, str. Marton Aron, nr. 11, jud. Mures vinde prin licitatie publica organizata la sediul sau, in data de 01.09.2017 ora 10:00, in dosarul executional nr. 211/E/2016, imobilul: apartamentul nr. II compus din 1 camera, 1 bucatarie, 1 camara de alimente impreuna cu cota de teren de 1/4 parti din suprafata de 158 mp si cota de 1/2 din

Bunul licitat

partile de folosinta comuna, situat in Tg Mures, str. Stefan cel Mare, nr. 14, jud.

Mures, inscris in CF nr. 124371-C1-U3 (CF vechi nr. 849/II) nr. top. 1470/II a loc. Tg Mures, la pretul de 49.623,00 LEI (acest pret reprezentând 75% din valoarea de piata la care a fost evaluat imobilul).

Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege.

Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei.

Informatii suplimentare pe www. registruexecutari.ro.

Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Preț pornire lei RON autovehiculul marca IVECO, tipul ML75E15/JUNGE EUROCARGO, s.s. 12.000 lei, ZCFA75B0102356572, s.m. 008212, cilindree 3.920 cmc., avand nr. de înmatriculare T.V.A. inclus MS07NAC, împreuna cu bunurile mobile necesare utilizarii acestuia si cele impuse de dispozitiile legale pentru exploatarea în siguranta a acestuia

www.punctul.ro

7 - 13 august 2017

PUBLICITATE

7 - 13 august 2017

16