652

Page 1

6

Strauss! – căutat la Târgu-Mureș

8

Reghinul, capitală a teatrului de amatori

9

Punctul

Eduard Ilea, mutiplu campion național și vicecampion european

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

www.punctul.ro

Anul XII, Nr. 652, 16 - 22 octombrie 2017, Preţ: 0,99 RON

3

Puczi Béla, maghiar pentru trei zile

Top 20 exportatori mureşeni în 2017. Şi top 10 tipuri de produse importate www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

4-5

Deși se duce o campanie la nivel național în care românii sunt îndemnați să consume produse naționale și implicit locale, o balanță între exporturi și importuri nu arată prea bine la nivel de județ. Asta deoarece importăm mai mult decât exportăm, deci pe mesele și în casele mureșenilor produsele provenite din export domină, dar și economia județului suferă… Totuși în județul Mureș avem firme mari care se descurcă bine și au o cifră de afaceri pe piața externă destul de mare. Citiți în această ediție care sunt cei mai mari 20 de exportatori mureşeni, în funcţie de cifra de afaceri pe piaţa externă, în primul semestru al anului 2017, dar și TOP 10 tipuri de produse importate…

Cazul „Economic” și retardul instituțional de Cãlin CRÃCIUN

„Cazul Economic”, ce a alungat zilele trecute un pic plictisul urbei, este simptomul evident al retardului pe care îl manifestă deplin sistemul de conducere al unităților de învățământ. Și pentru că tot vor sări imediat ca arși unii, ofuscați de mama focului că i-am plasat taman în cadrul îngust al unui sistem – repet – retardat, să și dezvolt un pic ideea, menționând și datele esențiale ale cazului.

CLASE / CABINETE „Eco” a trecut de la învățarea în clase la învățarea în cabinete. O spun din capul locului, transformarea claselor în cabinete este o idee foarte bună, un deziderat având ca avantaje o infinit mai facilă folosire a materialelor didactice, grijă mai mare pentru conservarea dotărilor, îmbunătățirea disciplinei și a condițiilor de muncă, oferă profesorului mai mult timp și spațiu pentru pregătirea lecțiilor. Pe scurt, duce la performanțe mai bune. Necazul este însă că o astfel de soluție poate funcționa doar acolo unde există spațiu suficient și dotări adecvate pentru

iOPINII

timpul în care elevii sunt în afara orei: săli încăpătoare și curate pentru servirea sandwichului, dulapuri individuale pentru depozitarea materialelor elevilor, zone de agrement acoperite, aerisite și încălzite în timpul pauzelor etc. Pentru noi, un fel de SF deocamdată. În absența acestora, transformarea tuturor claselor în cabinete este, din start, o imensă greșeală. Realitatea noastră este diferită de cea văzută prin filmele denaturante până la idilizare despre campusuri școlare americane. Într-o țară cu o clasă socială de mijloc încă firavă, elevul nostru, în ansamblu, vine încă la școală cu trenul, în înghesuiala autobuzului, cu bicicleta sau pe jos. Vine de multe ori udat de ploaie și transpirat, cu echipamentul sportiv, rechizitele, apa și mâncarea în geantă. Cum să-i mai iei în astfel de condiții clasa în care are de bine, de rău un scaun și o bancă unde să se așeze în pauze, să-și lase hainele ude sau cele groase, ca să nu transpire, să-și completeze tema încă nefinalizată, să mai citească o dată lecția, să-și mănânce sandwichul, să-și țină sticla cu apă etc.? Unde să stea cel care ajunge din Luduș la 7,15, rezemat de pervaze în hol, în budă, în birtul din apropiere, afară, în ploaie sau ninsoare? Întrebări retorice, desigur.

iOPINII

RETARD INSTITUȚIONAL, IMPULS DICTATORIAL, CADRE NEREFORMATE Ne putem atunci pune, pe bună dreptate, întrebarea cum a fost posibil ca o astfel de decizie să fie luată împotriva tuturor evidențelor care ar fi trebuit s-o împiedice.

>>>>>>>>>>>>>>> pagina 7


ECONOMIC

02

16 - 22 octombrie 2017

Commedia dell’arte sau Ședința de Consiliu local Programate la o oră când târgumureșenii se pregătesc să meargă, ori n-au venit încă de la serviciu, ședințele de Consiliu local pot fi urmărite în transmisiune directă pe pagina de socializare. Cei care scapă această oportunitate, pot vedea înregistrările, ca să fie la curent cu ce se mai întâmplă în sala 45 din Primăria urbei. Ordinea de zi poate fi consultată pe site-ul Municipiului Tîrgu Mureș, un fel de pomelnic, mai lung, dacă vorbim de o ședință ordinară, și mai scurt, precum cea din 13 octombrie, dacă e o ședință extraordinară. Proiectul de hotărâre adoptat la această ședință extraordinară cu un singur punct pe ordinea de zi are un titlu mai lung decât a fost durata întregii ședințe! Iată: „1. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii Consiliului local nr. 269 din 28.09.2017 privind înființarea de către Municipiul Tîrgu Mureș, în calitate de membru fondator, a Grupului de Acțiune Locală Municipiul Tîrgu Mureș, responsabil de implementarea Strategiei de dezvoltare locală elaborată în contextul Ghidului Specific privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a a mecanismului Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC)”. Omul de rând ce înțelege din asta? Proiectul detaliat se află în mapa consilierilor, presupunem că l-au studiat, pentru că de votat, l-au votat în unanimitate, toți cei prezenți: adică 19 consilieri locali. Ia să încercăm să traducem titlul, ca să priceapă și nea Georgică și tanti Mărioara, ce au votat stimabilii în cor. Municipiul Tîrgu Mureș e membru fondator al unui Grup de Acțiune Locală, care răspunde de punerea în practică a unei Strategii de dezvoltare ...cum altfel decât locală, care strategie este gândită pe baza unui Ghid specific pentru depunerea și selecția ... Strategiilor de Dezvoltare Locală. Selecția înseamnă etapa a II-a dintr-un mecanism de Dezvoltare Locală care se află plasată sub Responsabilitatea Comunității. Ca să fie mai ușor de ingerat are și o prescurtare: DLRC. Cu alte cuvinte comunitatea răspunde de mecanismul de dezvoltare locală care selectează o strategie elaborată pe baza unui ghid specific. V-am băgat și mai mult în ceață? Vorba poetului: „E ușor a scrie versuri /Când nimic nu ai a spune, /Înșirând cuvinte goale /Ce din coadă au să sune”. Versuri sau strategii de dezvoltare, tot un drac. M-am legat de titlul acesta bombastic, ca să nu mă refer la momentele absolut incredibile de schimb de replici din ultima parte a ședinței, când în sală n-au mai rămas poate nici un sfert dintre consilieri. Replica pe un ton ridicat „Mințiți cu nerușinare” venită dintr-un capăt de sală este urmată de strigătul disperat bilingv, al unui consilier din celălalt capăt de sală. Conducătorul ședinței explică de ce nu îi mai poate da cuvântul consilierului, după care cade cortina peste un ultim strigăt în sala aproape goală: „aș vrea să iau cuvântul și în limba mea maternă!”. Ar fi ca la teatru, dacă nu ar fi vorba de banii comunității, de dezvoltarea orașului, de soarta târgumureșenilor!

Erika MÃRGINEAN

iOPINII

www.punctul.ro

O singură firmă din Mureș selectată pentru 55.000 de euro! Clujul are 24! Spre sfârșitul săptămânii trecute, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, prin Direcția de Antreprenoriat și Programe pentru IMM (DAPIMM), a publicat lista aplicanților admiși la finanțare în cadrul Programului Comerț 2017 (denumirea completă: Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă). Din județul Mureș a fost admisă o singură firmă! Aceasta deși 200 de firme au fost admise pentru finanțare. Din județul Cluj au obținut finanțare 24 de firme, din Brașov trei firme, din Sibiu trei firme, din Alba două firme… DOAR UNA-I NOROCOASĂ Un număr de 200 de firme mici și mijlocii românești vor obține finanțări nerambursabile de maximum 250.000 de lei (aprox. 55.000 euro) de la stat, pentru investiții, în programul Comerț 2017, potrivit listei intermediare cu solicitanții admiși la finanțare, publicate vineri, 13 octombrie, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri. „După expirarea perioadei de contestații și soluționarea acestora, lista va fi actualizată în funcție de contestațiile soluționate pozitiv și în funcție de încadrarea în bugetul alocat programului. De asemenea, după perioada menționata, aplicanții admiși în buget vor primi scrisori de invitație la contractare”, a precizat DAPIMM. Mai departe, firmele beneficiare vor trebuie să facă investiții cu resurse proprii sau credite, după care statul va trebui să le deconteze cheltuielile eligibile în program.

Dar, după cum spuneam, județul Mureș nu a fost prea competitiv. O singură firmă a fost selectată pentru finanțare: SC Dovira SRL, care a solicitat 250.000 de lei, iar suma a fost

aprobată (aproximativ 55.000 de euro). Dovira SRL e din Târnăveni și are domeniul de activitate Baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Programul Comerț 2017 a fost lansat în luna august. Firmele mici și mijlocii (IMM) din toată țara, cu vechime de cel puțin un an, au putut obține fonduri nerambursabile de maximum 250.000 de lei (circa 55.000 euro) de la stat, pentru o serie întreagă de activități CAEN. Prin Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, beneficiarii eligibili vor primi un ajutor financiar nerambursabil de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (fără TVA), dar nu mai mult de 250.000 lei pentru fiecare beneficiar. Aceasta înseamnă că la final beneficiarul va trebui să suporte restul de minimum 10% din valoarea investiției eligibile, plus întreaga TVA (deductibilă pentru firmele cu cod de TVA). Partea de ajutor nerambursabil, de maximum 250.000 de lei va fi decontată de stat după ce antreprenorul efectuează cheltuielile din resursele sale. Prin implementarea programului în perioada 2017-2020 Guvernul estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 800 de beneficiari, din care 200 de beneficiari în anul 2017.

FINANȚARE

Punctul alb se acordă barului din Târnăveni, singurul din județul Mureș care a reușit să obțină finanțare în Programul național de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă.

Se acordă responsabililor care permit ca pe stâlpii de electricitate cablurile electrice să aibă un aspect deplorabil, fiind și un pericol pentru societate. Cablurile atârnă împletite dizgrațios până aproape de nivelul trotuarului, iar în caz de furtună de multe ori ajung pe stradă punând în pericol viața trecătorilor.

STÂLPI


03

INEDIT

16 - 22 octombrie 2017

Anul viitor ar putea avea plăcuță comemorativă la Budapesta, cel care a fost…

Puczi Béla, maghiar pentru trei zile Numele celui despre care am să vă povestesc în cele ce urmează, poate că nu vă spune nimic. Sau din contră, vă va trezi amintiri pe care le-ați fi vrut uitate. Pentru că se spune că, cine nu-și cunoaște istoria este condamnat s-o retrăiască, faptele ce fac parte din istoria noastră nu prea îndepărtată ar fi bine să nu le retrăim niciodată!

sculptorul de origine romă, Kállai András a și realizat plăcuța de 40 de kilograme. Cu trei zile înainte de eveniment însă a venit refuzul din partea MAV, în care se spunea că plăcuță comemorativă pe clădirea gării nu poate fi amplasată decât în memoria celor care au adus contribuția lor deosebită în transportul feroviar. Ori Puczi Béla nu a lucrat la căile ferate! Deci, nu se poate!

PLĂCUȚĂ COMEMORATIVĂ ȚIGANULUI MUREȘEAN...

CINE A FOST PUCZI BÉLA?

Știrea a apărut pe mai multe siteuri, printre care și pe erdely.ma în urma scandalului iscat săptămâna trecută în legătură cu o plăcuță comemorativă dedicată lui Puczi Béla, țiganul care „a fost maghiar pentru trei zile”. El a fost unul dintre cei care au făcut pușcărie după evenimentele sângeroase din martie 1990 la Tîrgu Mureș. „Din câte am aflat, din cele 32 de autobuze nici jumătate nu au ajuns. Nu au putut intra (în oraș n.red.). Că altfel chiar că ar fi curs mult sânge. Dacă țiganii n-ar fi stat acolo, foarte mulți răniți ar fi fost. Am fost împreună atunci, maghiari, țigani, împreună am fost. Deci noi încă din copilărie am fost împreună, am lucrat alături de ei, am trăit împreună, ne-am câștigat pâinea împreună. Copiii noștri au fost colegi de școală”, explica Puczi Béla într-un interviu televizat, cum a ajuns el în fruntea țiganilor să strige sloganul: „nu vă temeți maghiari, că au venit țiganii”. ... AMPLASATĂ POATE LA ANUL! Ministrul Resurselor Umane din Budapesta, Balog Zoltán, a anunțat că anul viitor, la inaugurarea centrului cultural pentru romi, Palatul Cziffra din Budapesta va oferi un loc pentru așezarea plăcuței comemorative. Anunțul a fost făcut după o consfătuire cu ministrul Transporturilor, după ce de Ziua Mândriei Romilor numeroase persoane au defilat prin capitala Ungariei pentru drepturile omului. Marșul a fost organizat de Asociația „Aparținem Aici”, a cărui președinte Setét Jenő le-a transmis celor adunați în parcarea din apropierea Gării de Vest din Budapesta, că deocamdată, plăcuța comemorativă nu poate fi amplasată.

www.punctul.ro

POVESTEA PLĂCUȚEI COMEMORATIVE

Dovadă că e un subiect delicat, cei pe care i-am întrebat dacă l-au cunoscut pe controversatul personaj, ba au suferit un lapsus, ba și-au amintit câte ceva, dar cu condiția să nu le dau numele! Considerat de unii criminal, de alții erou, pentru unii țigan, pentru alții maghiar, bozgor în România și țigan român în Ungaria, Puczi Béla, un om fără adăpost, a fost răpus de boală. DUPĂ CINCI PROCESE, A PLECAT DIN ȚARĂ „După ce ne-au eliberat din penitenciar, am tot vrut să demonstrăm că suntem drepți și că suntem nevinovați. După eliberare am participat la cinci procese. De fiecare dată a trebuit să călătorim până la Baia Mare, un drum destul de lung. Și am așteptat ultimul proces. Trei maghiari și trei maghiari-țigani, am fost închiși. Dintre cei trei țigani unul a murit, Tóth Árpád, atâta bătaie a mâncat în închisoare încât la două luni după eliberare a murit!”, a explicat în continuare Puczi. MAGHIAR PENTRU TREI ZILE „Când am văzut că nu e dreptate și mai mulți – nu dau nume - ne-au zis, băieți, aici nu se va face dreptate, plecați care încotro puteți, am venit în Ungaria. (...) La biroul de imigranți mi-au zis: „Dumneata de ce ai venit aici? Aici sunt destui ca dumneata”. De ce am venit ca țigan, că sunt destui țigani ! Că țiganul a făcut, a arătat lumii că are cinste, sentimente și are conștiință?”, astea nu mai contau. A fost maghiar pentru trei zile, cât au durat ciocnirile violente din stradă, a constatat cu amărăciune. DIN BIOGRAFIA ȚIGANULUI MAGHIAR

Într-o emisiune la Radio Tîrgu Mureș, moderatorul Rudy Moca vorbind despre De Ziua Mândriei Romilor romologie a explicat că în România sunt organizatorii evenimentului s-au 42 de comunități, grupări de romi. Dintre pregătit pentru amplasarea unei plăcuțe acestea grupările romilor tradiționali, cu comemorative pe zidul Gării de Vest din fuste lungi, bărbații cu pălării sunt 17, iar Budapesta. Totul era pregătit, încă din vară 25 de grupări sunt așa-zișii romi de vatră, s-au purtat discuții cu conducerea MAV vătrașii sau romi de mătase, care au fost (Calea Ferată Maghiară de Stat), care nu „gagicăzinați”, adică adoptați de românii, a dat un răspuns ferm, dar nici nu le-a maghiarii, ori sașii din comunitățile în refuzat propunerea, afirmau cei de la Biroul care trăiau. Astfel, se explică de ce se de Presă a Romilor. Au fost sfătuiți să considera Puczi Béla, țigan maghiar. obțină toate autorizațiile necesare, au strâns Cei din localitățile vecine unde romii bani pentru realizarea proiectului, iar vorbeau românește, îi numeau „bozgori”

pe localnicii din Dumbrăvioara, care vorbeau ungurește. „Între noi nu exista zid despărțitor între maghiari și țiganii maghiari, dar au fost și cazuri când cu noi îi speriau pe copii: vine țiganul și te bagă în sac și te duce!” La interogatorii i se cerea să recunoască e țigan sau maghiar? Dar el doar atât știa. „Sunt țigan maghiar”! Potrivit MTI (Biroul de Știri Maghiar), Puczi Béla s-a născut în 1948 la Dumbrăvioara, pe moșia grofului Teleki Sámuel, fiind primul copil al familiei. Bunicul său a fost birjarul soției grofului, era un om mândru cu tenul alb. Se comporta ca un viteaz, se îmbrăca și se comporta ca un husar. „De la el am învățat cele mai multe!”, obișnuia să spună nepotul. Mama lui a fost o țărancă simplă, care după naționalizare și-a găsit de lucru în Tîrgu Mureș, muncind din greu de dimineața până seara ca să-l țină la școală pe Béla. Școala generală a urmat-o la Dumbrăvioara unde alături de ceilalți copii romi învățau în limba maghiară. „Toată familia se mândrea că eu, și încă un copil, am fost primul țigan din sat care am învățat meserie”, își amintea cu satisfacție. DE LA SÎNGEORGIU MUREȘ ÎN DEȘERTUL LIBIAN Când s-a ivit ocazia s-a mutat la Sângeorgiu de Mureș, a lucrat ca șofer, s-a căsătorit cu o țigancă săracă, au avut patru copii. Lucrând timp de cinci ani în Libia și-a cumpărat din banii câștigați un apartament cu trei camere. Schimbarea de regim din ‘89 l-a găsit în București. La începutul lui martie s-a mutat înapoi la Sângeorgiu de Mureș, sperând că va avea o viață mai bună. Pe 15 martie a fost la statuia Secuilor Martiri, ca spectator fără să se gândească la consecințe. Pe 28 martie a sunat poliția și la ușa lui. El a fost ultimul ridicat dintre cei șase. Timp de o săptămână a fost audiat. „Au fost nopți în care nu ne-au lăsat să dormim, au zbierat la noi toată noaptea, că suntem criminali. Altceva n-a fost timp de șapte zile decât bătaie și interogări”, după care au fost mutați la penitenciarul din Tîrgu Mureș. După 8 luni a fost cercetat în stare de libertate. Familia trebuia să suporte cheltuielile, căci UDMR le-a asigurat doar avocații. Soția

lui a vândut televizorul, magnetofonul, totul ca să poată plăti avocatul și pachetele de sâmbătă. „Procesul a fost strămutat în Baia-Mare… în anul 1991, decembrie - cei doi, care vor să-și păstreze anonimatul, au plecat cu trenul la Baia-Mare, după cei care erau în plină cercetare, în arest, în timp ce aparținătorii lor au venit în Baia-Mare cu mașinile. Cei doi i-au adus acasă în Sîngeorgiu de Mureș. După anii ’91-‘92 nu s-a mai știut nimic de ei”, aveam să aflu de la familia care i-a ajutat. CU PRIMUL AUTOBUZ, ÎN UNGARIA Cu o scrisoare de recomandare și niște ziare într-o geantă a ajuns în Ungaria. Legitimat a fost trimis în tabăra de refugiați, unde avea condiții acceptabile. Lucra când ce se nimerea, până când a fost somat ca în 15 zile să părăsească țara pe motiv că nu are suficiente dovezi pentru a solicita azil politic. Revenit în țară, a strâns toate documentele cerute și a ajuns din nou în Ungaria unde s-a reluat tot filmul: biroul de imigranți, tabăra de refugiați, loc de muncă, dreptul de ședere. În ianuarie 1993 a încercat să obțină statut de emigrant în Franța, dar a fost respins. Rămas la Paris cu toate astea, a dormit prin gări și a trăit la limita legalității, de data asta ca țigan român, până când a fost prins și repatriat în Ungaria, unde la aeroport era așteptat deja de polițiști. Avea 30 de zile la dispoziție ca să părăsească Ungaria. Obișnuit să se ascundă de autorități s-a specializat într-atât încât cu ocazia unei razii a trebuit să se lase prins ca să afle că de un an avea cetățenia maghiară! Bolnav, fără adăpost, departe de familie, în ultima vreme a lucrat ca paznic într-o parcare în apropierea Gării de vest. În 2009 fără să fi înțeles de ce nu poate fi țigan maghiar și-a terminat misiunea pe pământ. Văduva lui a primit o plachetă Petőfi cu inscripția „pentru minorități ”, la un an după moartea lui Puczi. La anul poate că va fi amplasată și plăcuța comemorativă dedicată țiganului care a fost maghiar pentru trei zile. „Părerea mea este că totul este tardiv. A murit fără adăpost și nimeni nu s-a interesat de el”, a concluzionat Koreck Mária, președinta Asociației Divers. Erika MÃRGINEAN


INEDIT ANALIZĂ

16 - 22 octombrie 2017

04

Top 20 exportatori mureşeni în 2017 Deși se duce o campanie la nivel național în care românii sunt îndemnați să consume produse naționale și implicit locale, o balanță între exporturi și importuri nu arată prea bine la nivel de județ. Asta deoarece importăm mai mult decât exportăm, deci mai puțini bani pentru județ, dar și faptul că pe mesele și în casele românilor produsele provenite din export domină. Totuși în județul Mureș avem firme mari care se descurcă bine și au o cifră de afaceri pe piața externă destul de mare. Cei mai mari 20 de exportatori mureşeni, în funcţie de cifra de afaceri pe piaţa externă, în primul semestru al anului 2017, conform informaţiilor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş sunt: • Kastamonu România SA; • Hirschmann România SRL; • Azomureş SA; • Cableteam SRL; • Artemob International SRL; • Gedeon Richter România SA; • Sefar SRL; • CIE Matricon SA; • Sandoz SRL; • Alpina Shoe Production SRL; • Ruck Ventilatoare SRL; • Cesiro SA; • FM Allbright SRL; • Romcab SA; • GST Safety Textiles RO SRL; • Vitafoam România SRL; • GST Automotive Safety RO SRL; • Monosuisse RO SRL; • Durkopp Adler SRL; • Larix Mobila SRL. EXPORTĂM CEL MAI MULT PAL, PIESE AUTO ȘI ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE ˝Kastamonu România este o firmă localizată în Reghin şi produce PAL brut, PAL melaminat, blaturi de lucru, feţe de uşi, foi de uşi, plăci ultralucioase. Parte a Hayat Holding, compania

reţea de reprezentanţe dezvoltată pe mai multe continente. Istoria firmei Gedeon Richter România S.A. începe în anul 1998, când Gedeon Richter Plc. din Ungaria achiziţionează pachetul majoritar al fabricii de medicamente Armedica S.A. din Târgu Mureş. URMĂTOARELE TREI LOCURI

Kastamonu Reghin, locul I la export

Kastamonu Entegre, cel mai mare trust turcesc din industria lemnului și unul dintre jucătorii de top din domeniu la nivel mondial, a preluat 98 % din acțiunile Prolemn în anul 1998, iar de atunci a inclus compania într-un amplu proces de diversificare și modernizare a producției. În prezent, la Reghin funcționează o platformă industrială de prelucrare a lemnului, modernă și complexă, formată din 2 unități de producție distincte, în care lucrează peste 800 de angajați. Trecerea de la numele de Prolemn la Kastamonu Romania, începând cu luna aprilie 2012, a dorit să marcheze alinierea și integrarea completă a firmei la identitatea de grup a Kastamonu. Kastamonu Romania este unul dintre cei mai mari producători de fețe de uși (panouri din HDF pentru uși celulare), producția anuală acoperind aproximativ 10% din cererea globală a acestei piețe, după cum se arată pe site-ul propriu. Hirschmann Automotive este o companie producătoare de componente auto din Austria. Compania deţine trei unităţi de producţie, în Austria, Cehia şi România. Fabrica din România este situată în Chirileu, localitate lângă Târgu-Mureş, aceasta fiind şi cea mai mare fabrică a grupului.

Hirschmann din Chirileu exportă pentru Daimler și BMW

Hirschmann Romania a fost înfiinţată în anul 2007 şi produce cablajele pentru senzorii de parcare şi de baterie, cablaje pentru oglinzi, pentru cutii de viteză automate şi pentru motoare. Producţia Hirschmann România este exportată în totalitate, clienţii finali fiind constructorii auto germani Daimler şi BMW. Cu o istorie de peste 50 de ani, Azomureș este cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, furnizând fermierilor îngrășăminte minerale cu Azot (N) și complexe de tip NPK. Construcția instalațiilor de pe platforma de la Tîrgu Mureș a început în anul 1962 și s-a desfășurat în mai multe etape, ocupând astăzi o suprafață de aproximativ 100 de hectare în partea de sud-vest a orașului. În primăvara anului 2012, compania Azomureș a intrat în proprietatea Ameropa Holding, unul dintre cei mai importanți traderi de cereale și îngrășăminte la nivel mondial. PE LOCURILE 4,5,6, EXPORTĂM CABLURI, MOBILĂ ȘI MEDICAMENTE S.C. CABLETEAM S.R.L. din Sighişoara este o întreprindere care își desfășoară activitatea principala în domeniul producției de cabluri electrice: cabluri auto, cabluri de comandă şi control, cabluri de comandă şi semnal, conductoare de cupru izolate în PVC, cordoane flexibile, cabluri multimedia etc. SC ARTEMOB internațional (fosta SC Mobila Sovata SRL), fabrică a grupului francez PMH, situată în Sovata, are o producţie de mobilă din lemn masiv destinată exportului. Gedeon Richter este unul dintre cele mai importante nume de pe piaţa farmaceutică din Europa Centrală şi de Est, grupul deţinând companii producătoare de medicamente în Ungaria, România, Rusia, Polonia, Germania şi India, precum şi o

SEFAR, firmă internaţională cu sediul în Elveţia, este producător de țesătura, finisor și chiar confecționer de elemente filtrante, cu o experiență de peste 180 de ani. Firma este cunoscuta în lume ca lider în fabricarea țesăturilor sintetice cu aplicații în industria alimentară, medicină, farmacie, chimică cât și în minerit și rafinare. Sefar SRL din Sighişoara aparţine grupului Sefar şi a fost deschisă în 2006. CIE Matricon face parte din Grupul CIE Automotive. CIE Automotive este specializat pe 6 tehnologii cu fabrici în toată lumea: aluminium, forjă, metal, turnare, prelucrare şi plastic. Ca parte din grup, CIE Matricon este specializat pe tehnologia de aluminium, dedicat turnării sub presiune şi prelucrării. Produsele sunt piese pentru direcţie, cutia de viteze, fluidodinamică, piese pentru motor şi antivibraţii. Sandoz este unul dintre marii producători de medicamente din România. Producătorul face parte din grupul elveţian Novartis, cea mai mare companie farmaceutică din lume, în portofoliul căreia a ajuns indirect în urma mai multor tranzacţii internaţionale. 10, 11, 12... Alpina a fost fondată în anul 1959 în orașul Reghin, sub numele de IPM Sport, în acea perioadă fiind specializată în încălțămintea sport. În anul 1991 compania a intrat într-o etapă de transformare și Alpina începe să fie numele sub care compania este cunoscută în domeniu, până în prezent. Începând din anul 1998, devine parte a grupului Modapel Group BV, o companie multinațională olandeză care activează de două generații în industria încălțămintei. Alpina Shoe Production are o experiență vastă în dezvoltare produs și manufactură. Fabrica produce modelele proprii (RAVALLE, HINSON, OMNIO), încălțăminte fashion femei și bărbați pentru anumite mărci private europene și de asemenea contracte de manufactură pentru branduri recunoscute internațional precum ZARA, ALDO și


05

ANALIZĂ

16 - 22 octombrie 2017

Topul produselor importate în județul Mureș

La Reghin, Alpina continuă tradiția producerii de încălțăminte de calitate. O parte semnificativă din producție merge în străinătate

DEICHMANN. Ruck Ventilatoare a fost fondată în România, ca filială a companiei germane ruck Ventilatoren GmbH, Germania. Construite pe aceeași structură organizatorică, cele două companii sunt complementare și realizează împreună toate gamele de produse, în general ventilatoare si centrale de tratare aer. Cesiro SA Sighișoara este cel mai mare producător de articole de menaj din ceramică din Europa. După privatizare, fabrica s-a extins foarte mult şi a început să lucreze tot mai mult pentru piaţa externă. Dacă în perioada comunistă la export mergea 10-15% din producţie, acum pe piaţa externă pleacă în jur de 80% din vasele făcute la Sighişoara. 13, 14, 15, 16, 17... Allbright din Ungheni este prezentă în România din 2003. Produce linii de dializă foarte complexe pentru țările export. Produsele se produc și asamblează în condiții de sterilitate speciale. S.C. Romcab SA este o companie producătoare de cabluri, conductori electrici, cordoane de alimentare și cablaje electrice, cu sediul în Tîrgu-Mureș. S-a constituit prin divizarea parțială a S.C. Electromureș S.A, preluând o parte din patrimoniul acesteia, începând cu data de 01.01.1996. GST Safety Textiles RO din Albeşti produce airbaguri pentru industria auto, la

fel ca şi firma soră GST Automotive Safety RO din Sighişoara. Vitafoam din Luduş face parte din cel mai mare grup de producători de spuma poliuretanică flexibila la nivel mondial. Domeniul principal de aplicație al spumelor poliuretanice flexibile este producția de tapițerie, scaune și miezuri de saltele. ULTIMELE TREI Monosuisse din Sighişoara face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri (sediul în Elveţia) care produc monofilamente pentru utilizare industrială. Durkopp Adler din Sângeorgiu de Mureş se ocupă cu execuţia de subansamble şi piese de înaltă complexitate pentru maşini de cusut şi alte aplicaţii ( graifere, picioruşe, cuţite, ansamble de coasere etc.); prelucrări prin aşchiere de înaltă precizie pe centre comandă numerică CNC pentru piese de dimensiuni mici şi mijloci; prelucrări complexe a suprafeţelor şi tratamente termice; montaj – subansamble - sisteme de transport cu lanţuri şi role. Larix Mobilă, cu sediul central în Reghin, este unul dintre cei mai importanţi producători de mobilă din ţară. Cea mai mare parte a producţiei se vinde la export, în Olanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Austria şi Anglia, dar şi în ţară, prin propriul lanţ de magazine Naturlich şi către distribuitori.

www.punctul.ro

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A.,

având obiect de activitate principal transporturi auto de persoane, angajează: ŞOFERI AUTOBUZE CERINŢE: permis de conducere cat. „D”; atestat profesional 2 ani vechime în transport persoane Candidaţii interesaţi vor depune un Curriculum vitae însoţit de scrisoare de intenţie, copia Permisului de conducere şi a Atestatului profesional la secretariatul firmei aflat în Tîrgu Mureş, str. Bega nr.2, program de lucru de luni până vineri, între orele 08,00 – 16,00 sau prin fax la nr. 0265.268448. Alte informaţii la telefon: 0265.269077. Numai candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la interviu. Societatea îşi rezervă dreptul de a testa competenţele declarate de candidaţi. Comitetul de direcţie

Titi DÃLÃLÃU

Din păcate importăm multe materiale, produse care ar putea fi realizate aici

Din păcate, județul Mureș importă mai mult decât exportă; vă prezentăm în continuare principalele mărfuri importate în judeţul Mureş în primul trimestru al anului 2017, conform datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică.

şi dispozitive mecanice, aparate electrice etc.) – 86.000.000 de euro. Apoi, produse minerale (sare, sulf, ipsos, var, ciment, minereuri, combustibili minerali, uleiuri minerale etc.) 78.000.000 de euro.

LOCUL I: IMPORTĂM VOPSELE, SĂPUNURI, CHIBRITURI

IMPORTĂM…DE TOATE

După valoare, cel mai mult s-au importat produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (produse chimice organice şi anorganice, produse farmaceutice, îngrăşăminte, pigmenţi, vopsele, uleiuri esenţiale, săpunuri, chibrituri, materiale fotografice sau cinematografice etc.) 126.000.000 de euro. LOCUL II: MAȘINI, APARATE ELECTRICE ȘI PRODUSE MINERALE Pe locul doi se situează maşinile, aparatele şi echipamentele electrice (reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate

De asemenea, s-au importat multe metale şi articole din metal – 57.000.000 de euro, materiale plastice şi din cauciuc – 54.000.000 de euro, materiale textile – 49.000.000 de euro, mijloace de transport – 37.000.000 de euro, animale şi produse animale – 37.000.000 de euro, produse vegetale – 28.000.000 de euro, produse alimentare, băuturi, tutun – 27.000.000 de euro. Ponderea cea mai importantă a importurilor din judeţul Mureş provin din Germania (30%), Ungaria (11%), Federaţia Rusă (9%), Italia (9%), Polonia (4,5%), Austria (4,3%), Olanda (3,3%), Cehia (3,2%), China (3%), Franţa (2,7%).

Titi DÃLÃLÃU

Din păcate, județul Mureș importă an de an o valoare mai mare decât exportă, având o balanță comercială negativă și aflându-se la coada clasamentului din România în privința exporturilor nete (diferența dintre exporturi și importuri. În 2016, județul Mureș a exportat marfă în valoare de 967 mii de euro și a importat marfă în valoare de 1.222 mii de euro. În semestrul I al anului 2017, județul Mureș a exportat în valoare de 460 de mii de euro și a importat în valoare de 645 de mii de euro. Astfel, balanța comercială este de -185 de mii de euro, doar patru județe și municipiul București având un deficit comercial mai mare.


EVENIMENT

16 - 22 octombrie 2017

Strauss! – căutat la Târgu-Mureș Muzica lui Johann Strauss a găsit un ecou puternic la Târgu-Mureș. La numai o lună de la lansarea perioadei de precomandă s-au făcut rezervări la peste 80% din locurile de la Palatul Culturii. Despre noutăți și tradiții, dar și despre accentuata deschidere a târgumureșenilor către acest gen de divertisment am vorbit cu organizatorul evenimentului, Cristian Teodorescu. Rep.: Concertul va avea loc pe 16 decembrie. De ce credeți că publicul a fost așa de receptiv încă din septembrie? C.T.: Târgu-Mureșul dovedește din nou că aici cultura este la ea acasă. Avem Liceul de Artă cu tineri talentați, avem Filarmonica de Stat, instituție care săptămânal aduce în oraș artiști valoroși de muzică clasică, care ajută comunitatea să-și mențină și să-și cizeleze cultura și simțul estetic. Anul acesta organizez pentru a treia oară consecutiv concertul orchestrei vieneze Johann Strauss Ensemble. Ei fac anual un turneu în România, în preajma sărbătorilor de iarnă, în care includ peste zece orașe mari din țară. Fiind un patriot local constat cu mândrie că la noi orchestra este așteptată, în fiecare an, cu sală plină. Anul acesta, din fericire, interesul a fost așa de mare, încât, pe lângă concertul de gală, lansăm o nouă posibilitate pentru familii să petreacă o după-masă memorabilă împreună, prin concertul dedicat copiilor. STRAUSS CÂNTĂ ÎN LIMBA COPIILOR Rep.: Concert de muzică clasică pentru copii? Unii ar considera nepotrivit

06

tânăra generație, spun că nu mai are valori și modele după care să se orienteze, ceea ce, întrun fel, este adevărat. Dar, pe de altă parte, negativismul și critica în sine nu schimbă situația în bine, trebuie să și facem ceva în direcția constructivă. Eu încerc! Sper ca noua idee să fie primită așa cum a fost lansată! MULTINAȚIONALUL ALĂTURI DE LOCAL

acest gen muzical sau, poate, plictisitor pentru copii. De ce tocmai muzică clasică? C.T.: Pentru că muzica bună nu are vârstă! Cei care nu știu că Filarmonica de Stat din Târgu-Mureș a pus deja bazele pentru ca muzica clasică să fie ceva distractiv pentru copii (instituția organizează de ani de zile concerte educative pentru toate vârstele, concerte foarte populare în rândul copiilor), ar putea considera nepotrivit un asemenea concert. Pe de altă parte, Johann Strauss Ensemble chiar cultivă o atmosferă spontană și interactivă la concertele lor, caracteristici care vor fi și mai accentuate la concertul de după-masă. De altfel, copiii beneficiază de gratuitate sau/și reduceri substanțiale la acest concert, lucru la care țin ferm pentru a oferi o altfel de distracție tinerilor. Deseori aud oameni care vorbesc cu pesimism despre

Rep.: Cu ce resurse reușiți să oferiți gratuitate/reduceri copiilor? Totuși o orchestră completă din Viena pare un lux costisitor ... C.T.: Și în această privință pot să spun că evenimentul este un exemplu absolut pozitiv, în sensul că atât companii renumite la nivel național - Azomureș, Herlitz/ Pelikan, Hotel PRIVO, cât și firmele locale care sunt coloana vertebrală a orașului și județului - DAW Bența, ROMUR S.A., Puiul de Crăiești, Hirschmann Automotive SA, Clinica LOTUS Life sau Aquaserv S.A. susțin acest concert. Pot să spun că în cazul de față chiar se reinvestește în oamenii locului, în târgumureșeni. Și nu numai prin putere financiară. Să nu uităm că Johann Strauss Ensemble ne aduce muzica de la Viena și duce vestea noastră spre Occident. De ce să nu fie o experiență pozitivă? Concert Johann Strauss Ensemble - Palatul Culturii, Târgu-Mureș 16 decembrie, 2017. Ora 1700 - Concert interactiv pentru copii Ora 2000 - Concert de gală Bilete și rezervări: 0786-87.38.38


07

iOPINII

16 - 22 octombrie 2017

Cazul „Economic” și retardul instituțional pagina 1 >>>>>>>>>>>>>>>>>>>

www.punctul.ro

Iar răspunsul ne relevă tocmai retardul despre care vorbeam, inerția comunistoidă ce domină încă sistemul de conducere al școlilor, ca urmare a politizării lor neîntrerupte și, mai ales, a lipsei reformei autentice a cadrelor. După informații de la surse din interiorul instituției, decizia a fost impusă de director, d-na Sorina Mihaela Bălan, fără a ține cont de părerile majorității profesorilor și elevilor. Atunci ia să fim un pic mai atenți la acest detaliu. Conform legislației în vigoare, directorul instituției este doar conducătorul executiv, adică el pune în aplicare legislația în vigoare și deciziile legale luate de consiliul de administrație (CA), for din care fac parte, în afară de director, și profesori, reprezentanți ai părinților, reprezentantul elevilor, reprezentanți ai Consiliului Local și unul al Primarului. Întrebarea care se ivește în mod firesc este de ce acest for, care conduce de fapt instituția, nu a luat o hotărâre în acest sens? Repet, câteva cadre au confirmat neoficial că decizia i-a aparținut exclusiv directorului. Încercarea de a obține date chiar de la vârful instituției s-a lovit, cam ciudat, de reticență! În plus, dacă majoritatea profesorilor nu ar fi fost de acord cu opinia directorului, de ce nu au supus problema la vot în consiliul profesoral (CP), astfel încât, pe baza lui, să propună CA-ului luarea deciziei în conformitate cu voința majorității? Mai mult decât atât, o astfel de măsură ar trebui să se regăsească în Regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ, care reglementează modul de funcționare al instituției până în

amănunt și care este votat de CA pa baza consultării cu întreg personalul, cu părinții și cu elevii. Răspunsul la aceste întrebări este cât se poate de simplu, revelând inerția și defazarea care domină în continuare în instituțiile noastre de învățământ și, din păcate, oricât de greu ne-ar cădea să recunoaștem, indică și pregătirea precară a majorității cadrelor în ceea ce privește legislația, deseori suprapusă lichelismului, relativismului moral sau lipsei verticalității ce le caracterizează pe prea multe dintre ele. Realitatea este că de cele mai multe ori directorii nu își înțeleg statutul sau rolul executiv în instituțiile de învățământ. Deciziile lor sunt, conform legii, simple acte formale, foarte riguros reglementate juridic. Ei nu au voie să ia decizii de capul lor, ci strict în limitele prevăzute de regulamente și de legi. În cazul de față, întrucât este vorba de o decizie ce privește în mod direct activitatea și interesele educative ale elevilor, era absolul obligatorie discutarea prealabilă a problemei în cadrul CA-ului și luarea prin vot a unei hotărâri, care să fie consemnată și în Regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ. Dacă acest lucru s-ar fi petrecut, nu ar mai fi putut nimeni discuta în prezent de un scandal. Regulile ar fi fost ivite din dialog constructiv și asumate de majoritatea celor vizați. Prin urmare, impunerea deciziei de către director cu de la sine putere, bazându-se pe acordul sincer sau simulat al unor cadre, exprimă evident o concepție dictatorială asupra rolului directorial. Tocmai de aceea, ceilalți membri din CA puteau convoca o ședință în cadrul căreia să-și impună voința și, dacă voiau,

puteau lua chiar hotărârea demiterii directorului ce le ignoră dorințele.

CA CU ROL DECORATIV Din păcate însă, de obicei CA-ul are prin școlile noastre rol mai mult decorativ, fiind alcătuit, împotriva normalității, cam din acoliți ai directorului. Membrii care reprezintă Primarul, părinții, elevii și Consiliul Local rar sunt prezenți, iar atunci când totuși sunt, nu prea au, cu mici excepții, cunoștințele și implicarea necesare unui vot în cunoștință de cauză. Atunci când directorul este pus politic, în ciuda concursului (care este deocamdată o altă mare fentă, în ciuda aparențelor), sunt toate șansele să aibă în CA membrii ai partidului care a tras sforile să fie director. Tocmai de aceea, de obicei, ceea ce spune directorul e luat de bun și cu asta, basta. Opoziția în fața dorințelor lui greșite este cvasiinexistentă. De aici și este alimentată în parte aroganța lui. Tocmai de aceea este absolut necesară implicarea efectivă a părinților și elevilor în conducerea școlii, prin organismele reglementate, ei putându-i contrabalansa politicianismul. Altfel, rămânem tot cu o „formă fără fond”, vorba lui Maiorescu.

CE FAC CADRELE? Să ne concentrăm acum asupra cadrelor, despre care se spune că nu erau de acord. Unde au fost ceilalți profesori când s-a luat decizia, ce au făcut ei pentru a bloca o măsură aberantă? S-au asociat pentru a convoca legal (fapt care le stă în putere) un CP legat de subiect pentru a-și exprima și impune apoi punctul de vedere? La limită, dacă nu era cale de negociere și de obținere a

unui acord, ar fi putut chiar propune demiterea directorului prin votul a două treimi dintre membri. Se pare că n-au făcut nimic din toate astea. În schimb, unii profesori s-au dus cu jalba-n buzunăraș tocmai unde nu aveau ce să caute, adică la ISJ, și nici măcar asumat, pe față și vehement (cum e sensul expresiei „a umbla cu jalba în proțap”), ci prin subterane. Din punct de vedere legal, dacă nu e vorba în mod evident de un proces instructiv-educativ defectuos ori de încălcarea regulamentului și legilor pe linie financiară sau administrativă, ISJ nu are ce să facă într-o astfel de speță, decizia fiind la dispoziția instituției de învățământ. Dacă decizia ar fi parcurs etapele legale firești, fiind luată cu acordul majorității membrilor CA-ului, doar ei o mai puteau modifica. În absența voinței lor, abia de la nivelul unui ordin de ministru în sus s-ar mai fi putut vorbi de schimbarea ei. ISJ poate, în schimb, încerca medierea conflictului, ceea ce a și făcut. Concluzia ar fi că profesorii nu au folosit pârghiile regulamentare pentru soluționarea situației, ori pentru că au fost de acord cu ea, ori pentru că nu vor să-și asume deschis o poziție împotriva directorului. Prin urmare, unde există dictatură, există mai ales din cauza complicității majorității profesorilor ori lipsei acțiunii lor asumate pe față.

DEMISIA – UN GEST ONORABIL Până la urmă, directorul și-a dat demisia, ceea ce dovedește onorabilitate. D-na Bălan a luat o decizie greșită și a plătit cu funcția, salvându-și astfel onoarea. În schimb, cei care nu au făcut ce trebuia din punct de vedere legal, ba unii i-au dat de fațadă impresia că o susțin, pozează în eroi și savurează o victorie

care nu le aparține, ci le dezvăluie și mai mult fie lașitatea și nimicnicia, fie necunoașterea legislației din domeniul educației, de nu chiar pe toate deodată. Ca gest de onoare, membrii pasivi în chestiunea de față din CA ar fi trebuit să demisioneze odată cu directorul, întrucât rezolvarea era în mâinile lor, dar n-au făcut-o. Abia puținii opozanți pe față merită cu adevărat respectul.

BILANȚ SUMBRU Făcând acum bilanțul, rămânem cu constatarea că s-a lucrat după ureche și conform unei concepții autoritariste, potrivit căreia directorul instituției face și desface după bunul plac. Profesorii și forurile din cadrul instituției nu au folosit pârghiile legale pentru a împiedica un lucru despre care susțin că nu erau de acord. În definitiv, problema a fost rezolvată de elevi, probabil impulsionați și de părinți și, mai mult sau mai puțin discret, de unii dintre profesori. După declarația liderului județean de sindicat Săcărea, nu sunt excluse nici lucrăturile subterane cu iz politic pentru înlăturarea directoarei care „nu convenea”. Iată, este cazul s-o spun, elevii s-au dovedit până la urmă mai maturi și mai responsabili decât cei care le predau. Gestul lor e de aplaudat, dar este deopotrivă și riscant pentru viitor, întrucât pot fi manipulați și folosiți în meciurile politicianiste dintre cadre și nu numai. Închei spunând că în „cazul Economic” se recunoaște o simptomatologie foarte des întălnită în instituțiile de învățământ, indicând un sistem de conducere total neadaptat vremurilor, defazat. Vina nu este neapărat a legislației, ci a imposturii și incompetenței profesionale care predomină în corpul profesoral. Și nu e vorba de o acuzație gratuită. O spun asumându-mi grămezile de sudălmi și ura ce o declanșează în rândul colegilor această afirmație. Prea mulți profesori autentici, cu vocație, din prea multe școli și licee dezvăluie în toată țara aspecte care o justifică. Iar din TîrguMureș primesc din multe școli destule informații negative ca să îmi formez o părere în cunoștință de cauză. În primul rând, faptul că profesorii competenți sunt într-o minoritate absolută, vocea lor fiind copleșită de corul impostorilor. Numărul celor competenți este acum sub nivelul așa-numitei mase critice capabile să declanșeze procesul purgativ la nivelul corpului profesoral. Dimpotrivă, unii dintre profesorii foarte buni părăsesc sistemul tocmai din cauză că sunt scârbiți de ceea ce văd în interiorul lui. Tocmai de aceea, cei mai mulți elevi au impresia că se duc la școală degeaba, doar pentru diplomă, nu și pentru ce ar învăța. Situația va dăinui atâta timp cât intrarea multor cadre în sistem se face pe ușa din dos, pe posturi ținute la sertar, nepublicate, și cât domină politizarea la nivelul conducerii instituțiilor.


REGHIN

16 - 22 octombrie 2017

Germania sprijină învățământul profesional din zona Reghin În perioada 11 – 13 octombrie un grup de 6 persoane din regiunea Baden Wurtemberg s-a aflat în vizită la Reghin și Petelea. Directorul școlii profesionale Erhart Schott din Schwetzingen Germania, Thomas Edinger și adjuctul său, Herr Haas, împreună cu dr. Konrad Fischer, inițiatorul unor proiecte pentru dezvoltarea învățământului profesional dual, au venit în vizită la Liceul Tehnologic „Lucian Blaga”, din Reghin, în vederea stabilirii unei viitoare colaborări între școli în domeniul profesional de prelucrare a lemnului. Ei au venit însoțiți de o delegație din care au făcut parte directorul școlii Carl Dreis din Heddesheim, Jens Drescher, împreună cu două profesoare din școală, Mechthild Rosch și Anja Hafezi. Cei trei au avut ca obiectiv dezvoltarea parteneriatului cu Școala Gimnazială din Petelea. Primarul municipiului Reghin, ec.Maria Precup, viceprimarul Márk Endre și directorul Liceului Tehnologic „Lucian Blaga” din Reghin, prof. Ababei Costel, au avut o întâlnire cu delegația din Germania și au discutat despre ceea ce înseamnă învățământul dual, despre pașii care s-au realizat de la ultima întâlnire. „Una din problemele principale cu care s-a confruntat partea germană în trecut și cu care se confruntă și profesorii noștri acum, e reticența nu doar a elevilor de a face școala profesională, ci și a părinților acestora care încă mai cred că e sub statutul lor să își

îndrume copilul să facă o astfel de alegere. Alături de partenerii noștri din Germania lucrăm pentru a găsi cele mai eficiente modalități de a implica mediul de afaceri în susținerea acestui tip de clase și de a crește interesul copiilor pentru ele”, a declarat primarul Maria Precup. „Proiectul în care este implicat Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” este rezultatul unor demersuri ale Casei Educației din Reghin și ai partenerilor săi din Germania care și-au propus să sprijine învățământul profesional din zona Reghin prin facilitarea unor vizite ale reprezentanților liceelor tehnologice la școli și la agenți economici din zona Baden Wurtemberg pentru a înțelege mecanismul care stă la baza funcționării învățământului profesional dual din Germania. Interesul manifestat pentru Reghin se datorează potențialului economic al zonei, dar și lipsei de forță de muncă bine pregătită, calificată, pe piața muncii reghinenene, agenții economici începând să înțeleagă

avantajele unui parteneriat între școală și sectorul privat în vederea pregătirii elevilor pentru meserie. Pornind de la aceste premise, la sfârșitul lunii mai împreună cu trei cadre didactice am efectuat o vizită în Germania cu scopul stabilirii unor contacte cu școli care pregătesc elevi în domeniul prelucrării lemnului, în vederea dezvoltării unor parteneriate care să ducă la dezvoltarea învățământului profesional din zona Reghin. În urma acestei vizite, am reușit să punem bazele unei colaborări cu școala Erhart Schott din Schwetzingen, Germania, care ne-a facilitat accesul în instituție pentru a fi martori ai procesului educațional profesional. Reprezentanții acestei școli, directorul Thomas Edinger, și adjunctul său, Herr Haas, ne-au întors această vizită. Întâlnirea a urmărit să le ofere oaspeților din Germania o idee clară despre ce înseamnă școala profesională în domeniul prelucrării lemnului în Reghin. Prin urmare, Liceul Tehnologic „ Lucian Blaga” din Reghin, a pregătit

8

un program care a implicat o vizită la un agent economic la care elevii noștri se află în practică, o prezentare generală a școlii nostre și participarea la activități teoretice și practice desfășurate în cadrul liceului cu elevii de la școala profesională. Toate aceste activități au fost însoțite de discuții și analize, al căror scop a fost acela de a înțelege problemele cu care se confruntă școala profesională din Reghin și posibilitățile de remediere ale acestora, atât prin aducerea la masa dialogului a reprezentanților școlilor, ai autorităților locale și ai agenților economici, cât și prin dezvoltarea unui parteneriat cu școala din Germania. Concluziile acestei vizite au fost extrem de pozitive, existând o deschidere din partea ambelor părți pentru continuarea relațiilor. Astfel, în primăvara anului 2018 se va desfășura o nouă întâlnire între reprezentanții celor două școli, fie în România, fie în Germania, detaliile urmând să fie stabilite ulterior. Numai printr-un efort susținut și conjugat al tuturor factorilor interesați, printr-o strategie care să atragă atât potențialul uman potrivit, cât și pe cel financiar, extrem de necesar pentru reducerea decalajului dintre dotările prezente în școală și cele ale agenților economici, va putea fi revigorat învățământul profesional”, a declarat prof. Ababei Costel, directorul Liceului Tehnologic „Lucian Blaga” din Reghin.

Imola GRAMA

Reghinul a devenit pentru a III-a oară capitală a teatrului de amatori În perioada 13-15 octombrie a fost organizat de către Primăria și Consiliul Local Reghin și Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu”, „Festivalul Național de Teatru Amator”, aflat la a III-a ediție. Vineri, începând cu ora 18,00 a avut loc deschiderea oficială, urmată de reprezentația Teatrului Popular Mediaș „Dintruna-ntralta”, scheciuri umoristice de Mihai Maximilian, regia Marinela Bârză și Trupa de Teatru „Din Culise” a instituției gazdă, „Acul cumetrei Gurton”, de William Stevenson, regia Mihai Crăciun. Sâmbătă, de la ora 11.00 cei mici s-au putut bucura de piesa „Pinocchio” de Carlo Collodi, regia Dan Mirea. De la ora 17.00, Centrul Cultural Sighetul-Marmației a pregătit ,,O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, regia Ionel Dorel Todea, iar de la ora 18,45 a fost rândul Trupei de Teatru „Tethis” a Casei de Cultură „I. N. Roman” Medgidia, cu

piesa ,,Proștii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, regia Dan Crișu. Festivalul s-a încheiat duminică cu Teatrul „Dan Alexandrescu” din Roman cu piesa „D-ale Carnavalului” de I. L. Caragiale, regia Radu Vătavu și Trupa de Teatru „Redoute” a Centrului Cultural „Reduta” din Brașov, cu piesa „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Vitalie Bichir. După trei zile de teatru, prin „Festivalul Național de Teatru Amator” putem spune că la Reghin s-a desfășurat un proiect de marcă, inedit și binemeritat pentru înfrumusețarea și consolidarea credinței în

artă, cultură și dezvoltare artistică. „Scopul acestui festival a fost de a promova și valorifica arta teatrală, realizarea de performanțe artistice, schimbul de experiență între trupele participante, promovarea valorilor consacrate ale literaturii românești și universale, clasice și contemporane, sprijinirea producțiilor de teatru. Totodată, festivalul și-a propus să aducă teatrul mai aproape de public, oferind spectacole de calitate, subliniind necesitatea existenței și susținerii acestui fenomen teatral în România. A III-a ediție a festivalului ne-a adus plusul cultural de care avem atât

de multă nevoie într-o comunitate captată de vârtejul complexității și implicării cotidiene. Iată că Reghinul devine un centru de interes cultural al artei actorului și un mod inedit de manifestare în actele culturale ale comunității noastre. Trecând prin toate momentele desfășurate la acest festival putem afirma că emoția, ineditul și, de ce nu, complexitatea direcțiilor actoricești ne-au definit noi stări și identificări individuale și colective ce ne-au încărcat pentru acest drum sinuos al vieții. Îmi permit să afirm că „ Teatrul reprezintă înțelegerea de fără înțeles a omului și dobândirea curiozităților ce nu se regăsesc, este gândul ce se manifestă în fapte și viața ce ne transformă în armonii! Poate așa vom înțelege ce este cu adevărat util, bun și folositor spre o civilizație normal dornică să înflorească mereu, mereu pe scara vieții și a desăvârșirii noastre”, a declarat managerul Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu”, Marcel Naste.

Imola GRAMA


LUDUȘ

16 - 22 octombrie 2017

Campionul revine acasă

Eduard Aurel Ilea este mutiplu campion național și vicecampion european Luni, 9 octombrie, la Primăria orașului Luduș a avut loc o întâlnire, a doua de acest gen, organizată de primarul Cristian Moldovan. În prima festivitate a fost premiat vicecampionul mondial la skandenberg Dan Borbil, acum această onoare revenind unui alt sportiv de valoare provenit din Luduș. La întâlnirea de la Primărie au participat Liviu Botezan și Sebastian Căpușan din partea administrației publice locale și reprezentanții locali ai presei județene. Placheta și diploma de merit acordată sportivului Eduard Aurel Ilea pentru rezultatele sportive ale ultimului an au fost înmânate de primarul Cristian Moldovan. EDI, OMUL ȘI SPORTIVUL Eduard Aurel Ilea s-a născut în Luduș în ziua de 6 iulie 1975 și primii ani de viață și de școală i-a petrecut în orașul său natal. Chiar dacă s-a născut lângă frumosul râu Mureș, Edi a fost atras de un sport care cerea forță fizică și mentală, rezistență la efort și disciplină tactică, adică a început să practice, în mod organizat, judo unde a înregistrat primele succese sportive. Anul 1988 poate să fie considerat cu două semnificații în ceea ce privește sportul românesc. Atunci, la Luduș au venit câțiva selecționeri de la un club nautic din Orșova care căutau tineri cu potențial sportiv. Edi a fost unul din copiii care au fost selecționați, a mers la Orșova și, după ce 10 zile a dat teste de alergare și forță, a fost inclus în echipa de canotaj din Orșova, acolo unde funcționa un centru de excelență a Federației Române de Canotaj. A rămas acolo timp de șase ani, a fost inclus în lotul național de juniori, a câștigat numeroase titluri naționale în competițiile destinate juniorilor, a participat cu bune rezultate în competiții internaționale.

www.punctul.ro

TÎRGU MUREȘ - O NOUĂ ETAPĂ Activitatea de la Orșova s-a încheiat odată cu efectuarea serviciului militar și intrarea într-o altă etapă, aceea de devenire profesională. S-a stabilit cu familia în Tîrgu Mureș, acolo unde lucrează la Penitenciar de aproape 18 ani fiind realizat din punct de vedere profesional. Pe plan sportiv, orașul tinereții sale, nu îi oferă multe satisfacții în sportul său. Așa se face că Edi Aurel Ilea este membru al Clubului Sportiv „Voința” din Arad, aflat

Festivitatea de la Primărie

la o distanță deloc confortabilă de orașul său de reședință în care își desfășoară activitatea profesională. Nu este prea simplu ca după o săptămână de muncă să călătorești la Arad, să te antrenezi sau să concurezi, apoi după activitatea sportivă să faci drumul spre Tîrgu Mureș acolo unde trebuie să-ți faci datoria de angajat. Și, chiar și așa, cu cheltuială și eforturi personale, rezultatele sunt notabile. COLECȚIE DE MEDALII În acest an, Eduard Aurel Ilea a cucerit șase medalii la competiții importante. Cele mai notabile sunt medalia de argint și două medalii de bronz cucerite la Campionatul European de Dragon Boat desfășurat în zilele de 6-9 iulie în Ungaria, la Szeged, un cadou frumos de ziua lui de naștere; în luna august pe lacul Bascov, din județul Argeș, a devenit campion și vicecampion național la Campionatul Național de Kaiac-canoe și Dragon Boat, seniori și master; la prima ediție a Campionatului Național de Rafting desfășurat pe râul Buzău, Edi a cucerit medalia de bronz în proba de slalom. Probele de Kaiac – canoe sunt bine cunosute iubitorilor de sport datorită rezultatelor strălucite pe care le-a adus sportului românesc în deceniile trecute. Pentru România o noutate o constituie competițiile de Dragon Boat, care în țările situate mai la vest de România se află în plin avânt, doar puțini entuziaști dorind să diminueze decalajul actual între est și vest. Trebuie să spunem că Dragon Boat este o ambarcație în care urcă 10 sportivi care acționează din poziția șezând cu padele, al unsprezecea imprimă ritmul vâslitului cu o tobă mare. Ambarcațiunea și stilul de înaintare este inspirat de bărcile folosite de popoarele din insulele Pacificului. La Clubul Voința Arad sunt condiții bune de antrenament, acolo sunt colegii de la fostele cluburi din Orșova, Timișoara și București și concurența este mare.

Totuși, barca de Dragon Boat folosită la competiții este închiriată din Ungaria. Și cu toate acestea, au început să vină medaliile. Anul acesta europene și naționale, anul viitor poate vin cele mondiale. Anul acesta, campionatele Mondiale s-au desfășurat în Japonia, acolo unde este greu să ajungi chiar și în vis. Mondialele din 2018 sunt mai accesibile, Szegedul fiind la o aruncare de „privire” de Arad. PLANURI, PROIECTE Dacă Jocurile Olimpice sunt mai îndepăratate și încă nu se cunosc condițiile de participare, Federația Română de Canotaj are și alte proiecte. Unul dintre ele este promovarea unei noi discipline sportive „Caiac – polo”. Eduard Aurel Ilea ne-a dat câteva amănunte despre acest nou sport care se desfășoară într-un bazin de înot. Echipele sunt formate din câte cinci sportivi îmbarcați în câte un caiac mai scurt decât cel consacrat. Se folosește o minge și echipament special și meciurile sunt spectaculoase. Pentru promovarea acestui nou sport, se pare că în luna ianuarie se va disputa un meci la Tîrgu Mureșcu o echipă din Anglia. Cum și orașul Luduș dispune de un frumos bazin de înot nu ar fi dificilă organizarea unui asemenea meci și în oraș. Acceptul de principiu al primarului Cristian Moldovan a fost dat, urmând ca detaliile să fie stabilite ulterior pentru că bazinul corespune (25 mx12,5 m), instalațiile specifice vor fi aduse de Federație. Întâlnirea de la Primărie s-a încheiat cu o lungă discuție în care s-au depănat amintiri, multe comune celor care au participat la întâlnire și chiar dacă în ochii unora am observat accente de nostalgie, în privirea campionului Eduard Aurel Ilea am văzut bucuria generată de această recunoaștere a meritelor sale sportive în orașul natal.

Ioan A. BORGOVAN

www.punctul.ro

iȘTIRI

09

REDISTRIBUIRE. Consiliul de Administrație al Spitalului orășenesc „Dr. Valer Russu” Luduș a propus Primăriei orașului redistribuirea sumei de 7.000 de lei din suma alocată prin bugetul local pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de încălzire la secția Psihiatrie”. Suma alocată a fost de 72.000 de lei din care s-a folosit doar 65.000 de lei. Diferența de . lei va fi utilizată pentru obiectivul de investiții „Modernizare la bucătăria spitalului”. Consiliul local a aprobat rectificarea bugetului local și a bugetului spitalului. REALOCĂRI DE SUME (I). Serviciul de investiții din cadrul Primăriei orașului Luduș a solicitat Consiliului local să aprobe unele realocări de sume destinate obiectivelor de investiții aprobate odată cu bugetul local și pentru care s-a prevăzut întocmirea de documentații necesare pentru accesarea și obținerea de fonduri nerambursabile atât în cadrul Programului Operațional – Regional 2014-2020, cât și cu finanțare din partea MDRAP. Pentru aceasta se diminuează „Fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților locale” cu suma de 155.000 de lei, cu suma de 74.000 de lei pe trimestrul II și cu 81.000 de lei pe trimestrul III; Se alocă suma de 55.000 de lei pentru obiectivul de investiții „Consultanță pentru proiectul „Modernizarea, extinderea și echiparea Liceului Tehnologic”, consultanța constând în servicii care se vor realiza cu sopul depunerii proiectului pentru obținerea finanțării nerambursabile în cadrul POR 2014-2020, axa prioritară 10 „Îmbunătățirea infrastructurii”; Se alocă suma de 55.000 de lei pentru obiectivul „Consultanță pentru proiectul „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public” pe trimestrul II cu suma de 19.000 de lei și cu suma de 36.000 de lei pe trimestrul III. Aceste servicii sun necesare pentru depunerea proiectului pentru obținerea finanțării nerambursabile în cadrul POR 2014-220, Axa prioritară 3 „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”; Se alocă suma de 40.000 de lei pentru obiectivul de investiții „Modernizare strada Mureșului și strada Crângului” pe trimestrul III. Această sumă de bani reprezintă parte din cofinanțarea din bugetul local necesară pentru acest an. Finanțarea de la MDRAP pe perioada 2017-2020 va fi în sumă de 1.081.549 de lei, iar decontarea sumelor se va face în funcție de executarea lucrărilor; Se alocă suma de 5.000 de lei pentru obiectivul de investiții „Viabilizare teren pentru ansamblul de locuințe din orașul Luduș, strada Zăvoiului nr. 13,15,17”. Alocarea este pentru trimestrul III și reprezintă cofinanțare de la bugetul local necesară pentru acest an. Finanțarea de la MDRAP va fi în sumă de 329.440 pentru perioada 2017-2020. Proiectul de hotărâre cu privire la rectificarea bugetului local a fost prezentat de Șef birou BFCRU Maria Suciu în ședința Consiliului local din 4 septembrie și a fost aprobat de toți aleșii locali.


PUBLICITATE

16 - 22 octombrie 2017

10

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 16, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 18 OCTOMBRIE 2017, ora 11:00, imobilul „teren intravilan in suprafata totala de 4566 mp + casa de locuit cu s.u 54.25 mp. Terenul este divizat in 2 parcele: 1) parcela teren in suprafata de 2283 mp, inscris in CF 51800/Sighisoara, nr. top: 8125/6/1 si 2) parcela teren in suprafata de 2283 mp, edificat cu casa de locuit in suprafata utila de 54.25 mp, inscris in CF 51801/Sighisoara, nr. top: 8125/6/2, nr. cad: C1, situat in Sighisoara, str. Dragos Voda, nr. 33, jud. Mures. Ambele terenuri sunt proprietatea lui Gutu Stefan Matei si sotia Gutu Bazilia Simona”, la preţul de 115500 lei (50% din prețul de evaluare). Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege. Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registru.uniuneaexecutorilor.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. B.E.J. Demeter Tiberiu Claudiu, cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 16, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Demeter Tiberiu Claudiu, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 18 OCTOMBRIE 2017, ora 10:00, imobilul „apartament cu 2 camere si dependinte, situat in Reghin, str. str. Libertatii, bl. 14, sc. II, , ap. 36A2, jud. Mures, aflat la mansarda, inscris in CF 12921/ XXXVIA2/Reghin, proprietatea lui Bucin Marius Vasile”, la preţul de 99900 lei (100% din prețul de evaluare). Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege. Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.registru.uniuneaexecutorilor.ro sau ne puteti contacta la E-mail: office@executarimures.ro, Tel: 0365-730-044. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. Biroul executorului judecătoresc Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila Sarig Attila

Dosarul execuțional 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016 320/2016

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 31 octombrie 2017, ora 08:00, in dosarul executional nr. 13/2017, imobilul situat in Targu Mures, str. Livezeni,Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 130949, nr. cadastral 554/2, nr. topografic - - teren extravilan cu suprafata de 1.000 mp - imobilul se suprapune cu coridorul de expropriere, pentru care a fost atribuit numarul cadastral 135103 si a fost inscris in CFE 135103 Tg. Mures. Prin urmare suprafata pentru care a fost stabilit valoarea de piata va fi diminuata cu 6 mp., cat cuprinde coridorul de expropriere. , la pretul de 77.500,00 Lei (50% din pretul de evaluare, conf. art. 845 alin. 9 NCPC). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 31 octombrie 2017, ora 10:00, in dosarul executional nr. 1381/T527.13/2015, imobilul situat in Chibed - 547268, nr. 466, Comuna Ghindari, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 1013, nr. cadastral A+1 = fara nr. tp., nr. topografic - - Casa, sura, grajd, sopron, curte si gradina - intravilan - in suprafata de 800 mp., la pretul de 67.000,00 Lei (pret de evaluare). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in

Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 31 octombrie 2017, ora 11:00, in dosarul executional nr. 1381/T527.13/2015, imobilul situat in Chibed - 547268, nr. 50, Comuna Ghindari, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 50039 (provenita din conversia de pe hartie a C.F. nr. 1203), nr. cadastral 1203-X, nr. topografic - - Teren intravilan in suprafata de 250 mp. cu casa de locuit, sura cu grajd, la pretul de 102.000,00 Lei (pret de evaluare). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 31 octombrie 2017, ora 09:00, in dosarul executional nr. 1595/T190.14/2015, imobilul situat in Ludus - 545200, Str. Viilor, nr. 23, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 1757, nr. cadastral -, nr. topografic 754/3/2/5 - Teren intravilan in suprafata de 719 mp. edificat cu C1- casa de locuit pe fundatie de beton, pereti din caramida, acoperita cu tigla, compusa din 3 camere, bucatarie, hol, camara, baie, pivnita, C2- cladire pe fundatie de beton, zidarie din caramida, acoperita cu tigla, compusa din 2 camere, 2 holuri, pivnita, la pretul de 186.000,00 Lei (pret de evaluare). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin

Locul licitației Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita

Data și ora licitației 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00 29.10.2017, ora 10,00

executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 31 octombrie 2017, ora 12:00, in dosarul executional nr. 1798/T456.14/2015, imobilul situat in Sat Cotus - 547531, Nr. 114 , Comuna Sangeorgiu De Mures, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 566/N, nr. cadastral -, nr. topografic 137/1, 138, 139/1 - Teren curte intravilan in suprafata de 700 mp.,teren arabil intravilan in suprafata de 1450 mp. si constructia edificata pe acesta formata din casa de locuit din caramida, acoperita cu tigla compusa din: 2 camere, 1 bucatarie, 1 camera de alimente, 1 hol, iar ca anexe gospodaresti: 1 grajd, la pretul de 121.000,00 Lei (pret de evaluare). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc. Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 31 octombrie 2017, ora 16:00, in dosarul executional nr. 2089/H634.13/2014, imobilul situat in Ibanesti - 547325, nr. 514B, Judetul Mures, inscris in C.F. nr. 50137 (vechi 4036/N), nr. cadastral 171, nr. topografic - - Teren intravilan 400 mp, edificat cu casa de locuit din inlocuitori, din caramida (BCA), pe fundatie de beton, acoperita cu tigla, cu P+E+M, compusa din: P cu 4 camere de locuit, bucatarie, baie, hol; E cu 4 camere de locuit, bucatarie, baie, hol; M nefinisata, la pretul de 203.000,00 Lei (pret de evaluare). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Bunul licitat masă ovală cu 6 scaune metalice dulap vitrină mobilă bucătărie melaminat Sobă de aragaz GLEM-GAZ cuptor microunde WHIRLPOOL frigider WHIRLPOOL cazan pe gaz VAILANT măsuță pentru cafea canapea de 2 pers. fotolii de 1 pers. comodă pentru TV melaminat TV color TELETECH cuier din lemn mașină de spălat AIRPOWER dulap pentru pantofi -lemn comodă melaminat pat dublu cu saltea dulap cu 2 uși melaminat aspirator SIEMENS pat de 1 persoană cu saltea comodă TV melaminat TV color NEI dulap cu 2 uși melaminat scaune metalice pat dublu cu saltea dulap înzidit cu 2 uși

Preț pornire lei RON 360,00 lei/set 150,00 lei 600,00 lei 500,00 lei 150,00 lei 300,00 lei 800,00 lei 100,00 lei 350,00 lei 300,00 lei/ 2 buc. 130,00 lei 300,00 lei 90,00 lei 350,00 lei 100,00 lei 120,00 lei 300,00 lei 150,00 lei 120,00 lei 400,00 lei 120,00 lei 150,00 lei 150,00 lei 200,00 lei/ 5 buc 300,00 lei 150,00 lei


11

SIGHIȘOARA

16 - 22 octombrie 2017

ANUNȚ PUBLIC

privind proiectele de hotărâre ce urmează a fi supuse spre aprobare Consililui Local Sighișoara în ședința ordinară din luna noiembrie 2017 Municipiul Sighișoara anunță deschiderea procesului de dezbatere publică privind următoarele proiecte de acte normative:  Proiect de hotărâre privind achiziționarea unui patinoar artificial;  Proiect de hotărâre pentru modificarea anexelor nr. 2, 3, 4, 5, 10 și 11 la Hotărârea Consiliului Local Sighișoara nr. 104/27.12.2016 privind aprobarea tarifelor pentru unele servicii comunitare de utilități publice prestate de către S.C. Ecoserv Sig S.R.L .;  Proiect de hotărâre privind organizarea de către Municipiul Sighișoara a manifestărilor cultural-artistice specifice Sărbătorilor de Iarnă;  Proiect de hotărâre privind stabilirea obligațiilor și responsabilităților instituțiilor publice, agenților economici, celorlaltor persoane juridice și a cetățenilor, pentru asigurarea unui climat de ordine și curățenie pe teitoriul municipiului Sighișoara;  Proiect de hotărâre privind înființarea Clubului Sportiv Municipal Sighișoara, instituție publică în subordinea Consiliului Local al municipiului Sighișoara;  Proiect de hotărâre privind amplasarea și amenajarea unui patinoar artificial mobil în municipiul Sighișoara, pentru sezonului de iarnă 2017-2018;  Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului modelului de steag al U.A.T. Municipiul Sighișoara Documentațiile aferente proiectelor de acte normative pot fi consultate: pe portalul Municipiului Sighișoara www.sighisoara.org.ro/ Transparenta decizională/ Legea nr.52/2003; la avizierul instituției, str. Muzeului, nr. 17, Sighișoara; proiectele de acte normative se pot obține în copie, pe bază de solicitare depusă la Registratura Municipiului Sighișoara. Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare privind proiectele de acte normative supuse consultării publice se pot depune, până la data de 23.10.2017, pe baza formularului de colectare de recomandări atașat: 1. la Registratura instituției din Sighișoara, str. Muzeului, nr. 7; 2. prin poștă, la adresa Sighișoara, str. Muzeului, nr. 7; 3. ca mesaj în format electronic la adresa de e-mail primaria@sighisoara.org.ro; Formularul de recomandări poate fi descărcat de pe pagina de internet a instituției, www. sighisoara.org.ro /transparenta decizionala/ Legea nr. 52/2003 / Formulare sau poate fi ridicat de la sediul instituției: str. Muzeului, nr. 7, camera 12 – Centrul de Informare Cetățeni. Materialele transmise vor purta mențiunea: Propuneri privind dezbaterea publică referitoare la proiectul de act normativ: „Proiect de hotărâre .......”. Propunerile trimise vor fi publicate pe portalul Municipiului Sighișoara www.sighisoara.org.ro /Transparența decizională / Legea nr.52/2003. Nepreluarea recomandărilor formulate și înaintate în scris va fi justificată în scris. Pentru cei interesați există și posibilitatea organizării unei întâlniri în care să se dezbată public proiectele de acte normative, în cazul în care acest lucru este solicitat în scris de către o asociație legal constituită sau de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică până la data de 23.10.2017 . Pentru informații suplimentare vă stăm la dispoziție la telefon 0265.77.12.80, int. 103.

www.punctul.ro

PRIMAR, Ovidiu - Dumitru Mălăncrăvean Biroul executorului Dosarul Data și ora Locul licitației judecătoresc execuțional licitației Sarig Attila 84/2017 Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimires- 19.10.2017, cu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita ora 12,00 Sarig Attila 84/2017 Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimires- 19.10.2017, cu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita ora 12,00 Sarig Attila 84/2017 Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimires- 19.10.2017, cu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita ora 12,00 Sarig Attila 84/2017 Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimires- 19.10.2017, cu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita ora 12,00 Sarig Attila 84/2017 Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimires- 19.10.2017, cu nr. 23, sc. A, ap. 1, jud. Harghita ora 12,00

Propunere de colaborare între Muzeul de Istorie Sighișoara și Muzeul Prince Jung’s Palace din Beijing, Republica Populară Chineză În data de 10 octombrie, Municipiul Sighișoara a fost gazda unei delegații a Muzeului Prince Jung’s Palace din Beijing, Republica Populară Chineză. Delegația, condusă de directorul instituției, Yang Jiankun, a fost primită de primarul Municipiului Sighișoara, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean și reprezentanți ai Muzeului de Istorie Sighișoara, iar apoi a vizitat Muzeul de Istorie Sighișoara, Biblioteca Documentară și centrul istoric. Delegația, impresionată de urbea noastră și de patrimoniul existent la Sighișoara, a propus o colaborare între cele două muzee în domeniul conservării, al restaurării patrimoniului precum și în domeniul pedagogiei muzeale, prin schimbul de idei și de bune practici între specialiști. Domnul Yang Jiankun a invitat Muzeul de Istorie să se alăture unui proiect de colaborare între instituții muzeale din China, Polonia, Danemarca, Germania și Rusia, proiect intitulat “The Garden of Light”, derulat cu scopul cooperării inter-muzeale între specialiștii din instituțiile de profil. PRIMAR, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean

Firmă germană, interesată de realizarea unei investiții în Sighișoara Miercuri, 11 octombrie 2017, primarul Municipiului Sighișoara, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean, a primit o delegație a Camerei de Comerț Româno-Germane, însoțită de reprezentanți ai unei firme germane, care intenționează să realizeze o investiție în Sighișoara. În cadrul acestei întâlniri au fost discutate aspecte legate de situația economică actuală, infrastructură, piața forței de muncă și sprijinul acordat de Municipiul Sighișoara în cazul unei investiții. PRIMAR, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean

Pensionarii întreabă, primarul răspunde! În data de 24 octombrie 2017, începând cu ora 11.00, în Sala Mare de Festivități a Municipiului Sighișoara va avea loc întâlnirea reprezentanților Municipiului Sighișoara cu pensionarii sighișoreni, “Pensionarii întreabă, primarul răspunde!”. Primarul Municipiului Sighișoara Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean

Campania de toamnă a distribuției aeriene și manuale a momelilor vaccinale la vulpi Municipiul Sighișoara informează că, în cursul lunii octombrie a.c., Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor derulează campania de toamnă a distribuției aeriene și manuale a momelilor vaccinale la vulpi, acțiune care se desfășoară în conformitate cu dispozițiile HG nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România. Distribuirea momelilor vaccinale se va realiza cu avioane pe suprafețe întinse, iar în zonele greu accesibile cu reprezentanți ai fondurilor de vânătoare, cu asistență din partea medicilor veterinari oficiali.

Preț pornire lei RON BULDOEXCAVATOR, cu numar de înmatriculare HR-08-Mădăraș, serie șasiu 59.537,62 lei SB40066U1739407/1329096 de culoare galben, fabricat în anul 2007 MERCEDES BENZ, cu numar de înmatriculare HR09BPI, serie șasiu WDB9506022K796656 11.254,75 lei de culoare alb, fabricat în anul 2003 MAN N3 30.340, cu container, cu numar de înmatriculare HR08WDK, serie șasiu WMA- 18.345,24 lei E500003L014884 de culoare PORTOCALIU, fabricat în anul 1997 AUTOGREDER, - de culoare ROȘU, fabricat în anul 1980 11.479,84 lei Bunul licitat

SKODA OCTAVIA, cu numar de înmatriculare HR08PCW, serie șasiu TMBBS2Z78C003113, 11.250,00 lei an fabr. 2008, culoare negru


singurul ghiozdan recomandat de

Cel mai usor

ghi ozdan

URIAS Curele de umeri

ajustabile

Spate reglabil

pe înălțime

Ajustare în

3 trepte S M L

!

Spate buretat

Ergonomic

Curea toracică

Distribuția egală a greutății


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.