696 by Punctul

Ce face mureșeanul când mașinile de scris nu mai încap în casă?

Șapte dintre cele mai bune producții cinematografice ajung în Mureș

Obiceiuri și dansuri tradiționale la Fâncel

www.punctul.ro

Anul XIII, Nr. 696, 20 - 26 august 2018, Preţ: 0,99 RON

Pasiunile pe care le dezvoltăm în liceu pot deveni meserii

Fraţii gemeni Ervin şi Valér Szabó din Reghin se apropie tot mai tare de o carieră în cinematografie, după ce pe băncile liceului au realizat patru filme, iar pentru unul au fost medaliaţi cu aur la un concurs internaţional. Totul a început pentru ei ca o joacă de a filma şi a monta utilizând

programate de calculator. Apoi, la orele de informatică profesorul le-a propus să realizeze o producţie pentru concurs. Aprecierile primite şi îndemnul tatălui care este inspector şcolar de informatică i-au convins să urmeze Facultatea de Teatru şi Film… Acum sunt studenți la master…

Săptămâna trecută, mureșenii au avut prilejul să îi cunoască mai bine pe Ervin și Valer Szabo. Gemenii și-au prezentat în cadrul proiectului Summer Social Hub, derulat la Reghin de Asociația Inovație în Educație Eureka, scurtmetrajele realizate în ultima perioadă.

Cum să-ți ratezi concediul…

de Titi DÃLÃLÃU

iOPINII

Anul acesta, din nou, mi-am ratat concediul. Nici anul acesta nu am postat pe Facebook nici măcar o poză din drumul spre mare, deși simțeam nevoia să arăt tuturor, din modestie, că merg la mare. Nici măcar de pe plajă, ca să le arată prietenilor că, măcar pe Facebook, sunt fericit! Nu mi-am fotografiat mâncarea de la terasa din Mamaia ca să o expun public pe internet, deși într-adevăr era o mâncare extrem de delicioasă și

mai ales de mare interes pentru prietenii mei virtuali. Cel mai grav e că nici măcar nu am postat poze în slip, pe plajă, ca să arăt tuturor cât de musculos mă cred! Și nici la întoarcerea spre casă nu am avut bunul simț să informez internetul că sunt pe Transfăgărășan. Asta e! Am ratat concediul! Deși pentru mulți pare cu adevărat de neconceput să mergi în ziua de astăzi în concediu fără să postezi zilnic zeci de poze cu tot

ce mănânci, vezi sau simți, eu am preferat să mă bucur la fața locului de cele văzute sau experimentate. Aceasta deoarece, pentru mine, concediul este o experiență atât de deosebită încât fericirea mea e deplină așa cum e: nu trebuie să mi-o dovedesc pe Facebook, așteptând aprobarea a zeci de likeuri care să-mi arate că, într-adevăr, am trăit momente minunate. În plus, consider că știu să mă bucur fără să stârnesc invidia altora, știu să

iOPINII mă bucur fără să plictisesc pe alții… Și mai ales, știu să mă bucur de viața mea privată, de intimitatea mea, pe care nu mi-o vând gratuit altora pe internet, fără vreun motiv real, care să-mi aducă mai multă împlinire. Doresc tuturor să aibă concedii atât de frumoase și momente de o intimidate și de o deplinătate atât de puternice încât să nu mai simtă nevoia să și le împlinească prin stimularea egoului prin intermediul site-urilor sociale.

MEDIU

20 - 26 august 2018

Mureșenii preferă să trăiască în locuințe spațioase

LRC. Ministerul Educaţiei a emis ordinul prin care este acordată autorizaţia de funcţionare provizorie Liceului romano-catolic din Târgu Mureş ( joi, 9 august). Ministerul Educaţiei a acordat, astfel, personalitate juridică unităţii de învăţământ de stat, care astfel îşi poate relua activitatea chiar la începutul acestui an şcolar. S-au aprobat toate nivelurile de învăţământ şi specializările existente în structura de şcolarizare iniţială. Legea şi regulamentul prevăd, de asemenea, că administraţia locală din Târgu Mureş trebuie să includă, de drept, noua instituţie de învăţământ în reţeaua şcolară. City Food. Caravana City Food, cel mai mare festival de food&drinks din județul Mureș, poposește pe Bulevardul Cetății în perioada 31 august – 2 septembrie. Aproape 40 de vendori din întreaga țară, majoritatea premiați la concursurile naționale de profil, aduc la Tîrgu Mureș cele mai gustoase și variate preparate aparținând bucătăriei internaționale: burgeri, taco, paste, fructe de mare, tagliata, pulled pork, steak, halloumi, hot dog, nacho, fries, clătite, înghețată, pancake, waffle, canolli, dar și băuturi. În cele trei zile ale Caravanei City Food amatorii de mâncare bună sunt așteptați pe Bulevardul Cetății între orele 11.00 și 22.00. Vineri, de la ora 20.30, organizatorii vă invită la o seară de film în aer liber. Evenimentul este un prilej de bucurie și pentru copii. Zoo. Animalele de la Grădina Zoologică din Tîrgu Mureş au parte de o alimentaţie specială pentru zilele călduroase. În meniul lor predomină fructele şi legumele, dar este suplimentată şi cantitatea de apă. Padocurile sunt construite astfel încât exemplarele de la Zoo au parte de umbră şi soare, în acelaşi ţarc. Fiecare animal beneficiază de mai multe adăpătoare, care sunt amplasate în spatele cuştilor, unele din ele, departe de ochii vizitatorilor. Îngrijitorii schimbă apa animalelor de cel puţin trei ori pe zi. Sezonul estival a adus, până acum, la fiecare sfârşit de săptămână, în medie, peste 5000 de vizitatori, din ţară şi străinătate.

Se acordă mureșeanului Székely Sándor care a deschis primul muzeu al mașinilor de scris din Ardeal.

SZÉKELY SÁNDOR

Din analiza unor date ale INS publicate de analizeeconomice.ro se poate deduce că din 1990 încoace, în județul Mureș numărul locuințelor a crescut cu 5,8%, de la 219,5 mii de locuințe la 232,1 mii de locuințe. La nivel de țară creșterea este una destul de redusă, județul Mureș situându-se pe locul 10 de la coadă în această privință (dintr-un total de 42 de județe, inclusiv capitala). De fapt, ne situăm mult sub media națională, unde creșterea este de 12,1%. Totuși, mureșeni au preferat să locuiască în locuințe mai spațioase. În privința creșterii suprafeței locuibile am înregistrat o creștere de 52,5%, în apropierea mediei naționale de 54,1%. Deci, mureșenii și-au mărit locuințele (cei care dețin case), le-au dărâmat pe cele vechi și le-au înlocuit cu altele noi și, desigur, au construit și altele noi, mai spațioase. În 1990 suprafața medie locuibilă din Mureș

era de 30,7 metri pătrați, iar în prezent este de 46,9 metri pătrați (la nivel național e de 47,5 metri pătrați). La sfârşitul anului 2016, fondul de locuinţe al judeţului Mureş însuma 231.220 de unităţi locative, cu un număr de 578.219 de camere şi o suprafaţă totală locuibilă de 10.816.083 metri pătraţi potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş. Raportat la numărul de locuitori ai judeţului Mureş de la Recensământul din anul 2011, respectiv 550.846 de locuitori, rezultă o repartizare de o unitate locativă la 2,3 locuitori. În ceea ce priveşte clădirile rezidenţiale, în evidenţa Direcţiei Judeţene de Statistică Mureş figurează 147.830 de asemenea unităţi, defalcate astfel: 140.267 de case individuale, 3.759 de blocuri de locuinţe, 2.427 de case cuplate (duplex), 1.283 de case înşiruite (alipite) şi 94 de clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit, în care se află locuinţe.

Titi DÃLÃLÃU

Zona din jurul bazinului cu broaște țestoase, Pavilionul de reptile de la Grădina Zoologică Tîrgu Mureș, deși ar putea fi ceva frumos, a devenit depozit de dulapuri și alte gunoaie… (Galerie foto pe punctul.ro)

PAVILION DE REPTILE ȘI ALTE GUNOAIE

CULTURĂ

20 - 26 august 2018

Ce face mureșeanul când mașinile de scris nu mai încap în casă?

Deschide pentru ele un... Muzeu! Și nu orice fel de muzeu, ci primul de acest fel din zonă, dacă nu chiar din Europa! Știrea deschiderii muzeului a ajuns în spațiul public, zilele trecute. Colecționarul mașinilor de scris se numește Székely Sándor, are 55 de ani și locuiește la 12 km de municipiul Tîrgu Mureș, în satul în Cornești, comuna Crăciunești.

ȘI NU S-A MAI PUTUT OPRI

www.punctul.ro

L-a prins microbul colecționarilor. După prima mașină de scris, au urmat altele. A mai cumpărat câte un exemplar și de la piața de vechituri. „Cu asta mi s-a pus pata, începând de aici nu m-am mai putut opri! Mă duceam pe la piețele de vechituri, urmăream anunțurile de mică publicitate, mă duceam la tot felul de târguri de antichități, căutam pe internet mașinile de scris care mai de care deosebite”, a spus colecționarul, recunoscând că la nevoie nu s-a zgârcit, scoțând și opt sute de euro din buzunar pentru un model, mai vechi de un secol.

Considerată una dintre cele mai importante invenții ale lumii moderne, mașina de scris stă la baza procesului de comunicare încă din secolul al XVIII-lea. Ca la orice invenție deosebită și în cazul mașinilor de scris avem mai mulți inventatori. O scrisoare de licență păstrată din 1714 despre mașinăria brevetată de inginerul Henry Mill din Londra astfel descrie aparatul: „o mașină sau un sistem artificial pentru scrierea succesivă a unor litere pe hârtie sau pe pergament, care se văd atât de clar și inteligibil încât nu pot fi deosebite de cele tipărite”.

DOCUMENTE DIN 1775 Două documente scrise la o altă mașină de scris sunt păstrate unul la muzeul din Viena și altul la Institutul Nevăzătorilor din Linz, în Austria. Legenda spune că aceste documente au fost scrise pe mașina inventată de Kempelen Farkas în 1775. Acesta a inventat o mașinărie cu ajutorul căreia a învățat-o să scrie și să citească pe ruda nevăzătoare a împărătesei Maria Tereza. Stiloul tipografic și pianul scriitor În 1883 francezul Xavier Progin a realizat o mașină de scris denumită „stilou tipografic”, alcătuită din 134 de litere și note muzicale aranjate în formă de coșuleț. Aparatul a fost perfecționat de avocatul italian Giuseppe Ravizza, care a experimentat 17 mașini de scris, pe cea mai reușită numind-o „pianul scriitor”. Prima mașină de scris, care a avut succes comercial, a fost inventată în 1868 de către americanii C. L. Sholes, F. H. Hall, C. Glidden și S. W. Soule. Prototipul l-a realizat mecanicul M. Schwalbach, iar brevetul a fost vândut pentru 12.000 de dolari semnând un acord cu E. Remington&Sons, pentru comercializarea mașinii ca Sholes and Glidden Type-Writer.

POVESTEA MUZEULUI Potrivit portalului liget.ro povestea muzeului a început în urmă cu șase ani, când întâmplarea a făcut ca mureșeanul să intre în posesia unei mașini de scris. Gurile rele spun că acesta ar fi avut un prieten atât de însetat încât i-ar fi dat o mașină de scris pentru o bere! Deși nu a folosit vreodată o mașină de scris, colecționarul și-a propus ca la 80 de ani să înceapă să scrie romane. „Deja mă pricep să le repar, am învățat și să scriu la ele, nu scriu prea repede, poate că nici nu voi mai învăța, dar am decis ca pe la vreo 80 de ani să mă apuc să scriu romane, deși mai degrabă le-aș dicta cuiva”, a declarat colecționarul.

DIN ISTORIA MAȘINILOR DE SCRIS

PERICOL DE PRĂBUȘIRE Mașinile de scris au umplut încet – încet toată casa. În câțiva ani colecționarul a strâns atât de multe mașini de scris în casă încât „era pericol că se prăbușește etajul”. Și atunci i-a venit ideea deschiderii unui muzeu! Retrocedarea către biserica reformată a fostei școli confesionale i-a oferit posibilitatea de a deschide primul muzeu al mașinilor de scris din Ardeal. Cele 264 de exemplare din cele aproape 300 sunt expuse acum, putând fi admirate și de turiști.

MIGNON, 1880 Spațiul muzeal a fost amenajat în cele trei săli ale fostei școli din sat. Vizitatorii pot admira trofeele de vânătoare ce împodobesc pereții și etajerele din lemn lăcuit pe care mașinile de scris sunt expuse pe patru rânduri de rafturi. Aranjate în ordine cronologică, începând cu exemplarele negre, mari, greoaie datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea și continuând cu cele mai ușoare, colorate, fabricate în urmă cu patru - cinci decenii, mașinile de scris stau mărturie dezvoltării necontenite a mijloacelor de

PRODUCȚIE ÎN SERIE

comunicare. Exemplarul cel mai valoros este Mignon din 1880, despre care se spune că n-ar mai exista decât două în toată Europa. Celelalte mașini sunt inscripționate cu sigla Remington, Olivetti, Brother, Adler, Triumph, Erika, Mercedes, Continental și altele.

TIMPUL CREȘTE VALOAREA EXPONATELOR Am căutat pe internet după muzeele mașinilor de scris, dar n-am găsit niciunul dedicat exclusiv acestor mașinării, chiar dacă există muzee în lume care să aibă și câteva zeci de modele expuse alături de alte exponate. Povestind despre îndrăgitele sale mașini de scris, colecționarul regretă că nu poate afla istoria fiecărui exemplar în parte. Cine știe câte scrisori de dragoste, câte discursuri furtunoase sau chiar demisii patetice au fost bătute la ele! Nu-i exclus ca operele unor scriitori sau chiar declarațiile de război să fi fost scrise pe ele! Colecționarul își propune ca în următorii ani să-și îmbogățească exponatele cu mașini de scris cu litere cirilice precum și arabe. Valoarea exponatelor din muzeul de la Cornești crește cu atât mai mult, cu cât pe zi ce trece aceste mașini devin istorie!

Erika MÃRGINEAN

Remington a început producția primei mașini de scris în 1873. Până în jurul anului 1910, mașina de scris a ajuns la un design standardizat, cu mici variații de la un producător la altul. Primele mașini de scris comerciale au fost introduse în anul 1874, dar au devenit obișnuite în birouri abia după mijlocul anilor 1880. După ce Remington a scos pe piață în 1867 mașina de scris fabricată în serie, doar în ultimul trimestru al anului 1953 Smith - Corona a vândut 12 milioane de bucăți. Peste patru decenii și ceva, în 1995 aceeași Smith – Corona însă a dat faliment. Olivetti nu mai fabrică mașini de scris din 1997, iar Remington a trecut la producția aparatelor de ras și a micilor obiecte electrocasnice. Din aparatele lui Remington vor rămâne încă un timp cu siguranță QWERTY, aranjarea literelor ce a ajuns după 80 de ani de pe mașina de scris pe tastatura calculatoarelor personale. În 2012 în noiembrie a fost fabricată ultima mașină de scris Brother din Marea Britanie, donată apoi Muzeului Științelor din Londra.

UTILIZABILĂ ȘI FĂRĂ CURENT În 2009 s-au vândut totuși 40 de mii de mașini de scris. Deoarece pot fi utilizate fără curent electric, astăzi mașinile de scris clasice se mai găsesc în America Latină și Africa, în rândul artiștilor, dar și tinerii le mai caută pentru design interior.

S-A ÎNCHIS ȘI ULTIMA FABRICĂ O știre din 2011 anunța că ultima fabrică de mașini de scris din lume, Mumbai din India mai are pe stoc 500 de mașini și după epuizarea stocului fabrica Godrej&Beyonce se va închide. „Pe la începutul anului 2000, a început dominația computerelor. Toţi producătorii de maşini de scris de birou și-au încetat producţia, în afară de noi. Până în 2009, produceam 10.000 – 12.000 de mașini pe an. Acum nu mai primim comenzi. Am oprit producţia în 2009 şi am fost ultima companie din lume care fabrica maşini de scris de birou. În prezent, mai avem pe stoc doar 500 de maşini de scris. Sunt Godrej Prima – ultima marcă de mașini de scris a companiei noastre – și sunt vândute la un preț de 12.000 de rupii (aproximativ 750 lei)”, declara la vremea respectivă Milind Dukle, director Godrej & Boyce. De atunci au trecut șapte ani, deși nu a fost reactualizată știrea, bănuim că stocul a fost epuizat, astfel că mașina de scris mecanică a devenit istorie!

ADMINISTRAȚIE

20 - 26 august 2018

Radiografia autostrăzilor care vor trece prin județul Mureș În urmă cu câțiva ani părea un vis extrem de îndepărtat să avem cel puțin o autostradă care să lege județul Mureș de alte părți ale țării. Totuși, în prezent lucrurile au avansat, iar autoritățile au promis că noi kilometri de autostradă vor fi finalizați anul acesta, iar începând de la sfârșitul anului viitor vom putea ajunge la Cluj Napoca pe autostradă. Desigur, trebuie să păstrăm un oarecare scepticism deoarece oricând poate să apară o casă neexpropiată în calea autostrăzii, o reziliere de contract sau să lipsească o autorizație de construcție… Ce spun autoritățile și societatea civilă puteți citi în rândurile următoare, în cadrul unui articol-radiografie a stadiului lucrărilor pentru porțiunile de autostradă care vor trece prin județul Mureș.

50 DE KILOMETRI ÎN VIITORUL APROPIAT? Compania de Autostrăzi promite să recepționeze până la finalul anului curent două tronsoane de pe A3 Câmpia Turzii - Tîrgu Mureș, chiar dacă nodul rutier pentru descărcare se află pe un lot adiacent. Acest nod va

fi recepționat separat. În total, în Mureș, până în 2019 ar trebui să fie gata 13,7 km de autostradă pe A3: Ungheni - Ogra (10,1 km) și Ogra - Iernut (3,6 km). Se pare că estimarea celor de la Compania de Autostrăzi este una realistă deoarece și cei de la Asociația Pro Infrastructura consideră realizabil acest obiectiv. În 2019 Compania de Autostrăzi estimează că vor fi recepționate alte două loturi pe A3 Câmpia Turzii - Târgu Mureș, cu o lungime totală de 33,6 km: A3 Câmpia Turzii - Chețani (15,7 km) și A3 Chețani - Iernut (17,9 km). Se pare că lotul executat de Astaldi, dintre Iernut și Chețani are întradevăr mari șanse să fie finalizat în 2009. Dar, lotul dintre Chețani și Câmpia Turzii, executat de Straco pare a fi mai dificil de finalizat la anul având în vedere că abia în februarie 2018 a fost primită a doua autorizație de construire. Mai mult, la anul ar putea începe și lucrările pentru tronsonul A3 Ungheni - Tîrgu Mureș.

STADIUL LUCRĂRILOR, DETALIAT În urmă cu aproximativ două săptămâni CNAIR anunța următorul stadiu al lucrărilor din

Mureș: Autostrada Braşov – Borş, Tronson Târgu Mureş - Ogra Lot 1: 4,5 km de autostradă şi 4,7 drum de legatură, estimaţi a fi finalizaţi în trimestrul IV din 2019. Autostrada Braşov – Borş, Tronson Târgu Mureş - Ogra Lot 2: 10 km estimaţi a fi finalizaţi în octombrie 2018. Lucrările sunt realizate în proporţie de 69%. Autostrada Braşov – Borş, Tronson Ogra - Câmpia Turzii: Lot 1: 3,6 km, realizaţi în proporţie de 75%, estimaţi a fi finalizaţi în septembrie 2018; Lot 2: 17,9 km, realizaţi în proporţie de 37%, estimaţi a fi finalizaţi în trimestrul II 2019; Lot 3: 15,6 km, realizaţi în proporţie de 12%, estimaţi a fi finalizaţi în trimestrul II 2019.

PROBLEME TÎRGU MUREȘ - OGRA

www.punctul.ro

Punctul

Premiul Dumitru Tinu 2007 Cristian TEODORESCU Marius LIBEG Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel: 0371 496 125 Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Redactori: Editor: Alexandra BORZOȘ Erika MĂRGINEAN Secretariat: Titi DĂLĂLĂU Mihaela KOZAK Ioan A. BORGOVAN IT/DTP: Ovidiu MORAR Mircea BARBU Tipărit la S.C. GARAMOND TIPOGRAFIE S.R.L.

Următoarele probleme care întârzie realizarea diferitelor tronsoane din Mureș au fost publicate de CNAIR în luna august 2018. La lotul 1 al tronsonului Tîrgu Mureș – Ogra, de 4,5 km, plus 4,7 km drum de legătură, încă nu s-a lucrat deloc. Contractul cu constructorul Asocierea LEMACONS & VEGA & ARCADA COMPANY a fost reziliat, de aceea contractul se află în procedura de relicitare. Iar termenul de finalizare e sfârșitul anului 2019. Mai mult, încă nu există autorizație de construire și trebuie relocată o conductă a Transgaz. Iar apoi mai trebuie și expropriate alte 22 de imobile, cu o suprafață totală de 426 mp.

Pe cei 10 km ai lotului doi al tronsonului Tîrgu Mureș – Ogra problemele sunt mult mai mici. Trebuie relocate câteva rețele electrice iar stadiul lucrărilor este de peste 76%. Este interesant de văzut dacă lotul va fi finalizat până peste aproximativ două luni, când este data estimată a finalizării lucrărilor.

Ambele loturi ar trebui finalizate în trimestrul II al anului următor, iar pe lângă problema cu Acordul de mediu, pe lotul 2 mai sunt încă de realizat exproprieri. Loturile sunt realizate în proporție de 45, respectiv 15%.

PROBLEME OGRA – CÂMPIA TURZII

Autostrada A3 (numita și Autostrada Transilvania pe porțiunea Brașov-Borș) face legătura dintre București și ieșirea spre Ungaria prin Borș, trecând și prin județul Mureș. Astfel, dacă autostrada va fi integral finalizată, mureșenii ar putea merge pe autostradă până la Marea Neagră. Un vis frumos pentru că până acum doar două secțiuni sunt operaționale: București - Ploiești (cu excepția a 6,5 km aflați încă în lucru) și Câmpia Turzii - Gilău. Cea mai mare problemă este că lucrările pentru tronsonul dintre Brașov și Tîrgu Mureș încă nici măcar nu au fost începute.

Pe cele trei loturi ale tronsonului Ogra – Câmpia Turzii nu s-a obținut încă Acordul de mediu, iar fără acesta nici autorizația de construire. Pe lotul 1 de 3,6 km, unde lucrează Geiger, lucrările sunt terminate în proporție de 82%, dar mai trebuie relocată o conductă Transgaz. Este greu de crezut că lotul va fi finalizat peste aproximativ 1 lună, când este termenul de finalizare estimat. La lotul 2 de aproape 18 km lucrează Astaldi, iar la lotul 3 de aproape 16 km lucrează Straco.

PÂNĂ LA MARE, PE AUTOSTRADĂ…

Titi DÃLÃLÃU

EVENIMENT

20 - 26 august 2018

Muzica, portul, obiceiurile și dansurile tradiționale au strălucit din nou pe platoul de la Fâncel Localitățile de pe Valea Gurghiului s-au prezentat în fața publicului prin câte un program distinct, acesta fiind un punct important de pe agenda ediției din 2018, la a XIII-a ediție a Festivalul Văii Gurghiului. Evenimentele au început vineri 17 august, de la ora 18, când au urcat pe scenă tineri interpreți de muzică ușoară Ciprian și Mihaela Istrate, Compact B invitat Leo Iorga, Five Relax. Sâmbătă, de la ora 14 au încântat publicul ansambluri folclorice și interpreți locali din Solovăstru, Ibănești, Gurghiu, Hodac, Reghin, înspre seară, de la ora 18, s-a desfășurat deschiderea oficială, după care ansamblul de dansuri populare din Chișinău, Ovidiu Furnea, Florin Boita, Ansamblul „Mureșul”, Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Cristian Fodor și Proconsul au făcut deliciul publicului. Duminică mureșenii au participat la Sfânta Liturghie la biserica de pe platoul Fâncel, apoi publicul prezent a luat parte la un spectacol al ansamblurilor folclorice și interpreților locali din Solovăstru, Ibănești, Gurghiu, Hodac, Reghin, Ansamblul „Doina Mureșului”, Răzvan Năstăsescu, Andra Ioana Matei, Izabela Tomiță și Gabriel Popescu, Adriana Antoni, Marcel Pavel.

EXPOZIȚIE DE OBIECTE CARE VIZEAZĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

www.punctul.ro

Organizatorii au pregătit în acest an și noutăți printre care o nuntă tradițională, duminică, și o expoziție cu obiecte care vizează Primul Război mondial. Astfel, Muzeul Județean a expus fotografii, imagini de altă factură, scrisori și alte informații care vizează Primul Război mondial. Participanți au fost invitați să aducă de acasă dacă au asemenea obiecte, să

Fluier de poveste

Sursa foto - Raluca Creț

le prezinte și să le spună povestea lor pentru că ele vor face obiectul unui album.

CONCURSURI Doritorii s-au putut înscrie și la concursurile care s-au desfășurat cu această ocazie: concurs gastronomic, de pescuit, fasonat și cros montan. Astfel, mai mulţi bucătari din zona Văii Gurghiului au participat la un concurs gastronomic de preparat topcit, un meniu tradiţional specific regiunii, realizat din patru ingrediente de bază. Bucătarii din localităţile Hodac, Gurghiu, Ibăneşti, Solovăstru şi Reghin au avut la dispoziţie făină de mălai, brânză, ceapă şi slănină pentru a găti mâncarea pe care o consumau ţăranii din zonă când se întorceau istoviţi de la câmp sau de la pădure, topcitul.

HODĂCENII AU PREPARAT CEL MAI BUN TOPCIT „Topcitul nu are o denumire modernă. Câştigători au fost toţi

concurenţii, dar întotdeauna trebuie să alegem un câştigător. Aşa că a fost comuna Hodac. Este un topcit care îţi aduce aminte de copilărie. La topcitul acesta contează cum îl pregăteşti, cum căleşti ceapa, cum prăjeşti slănina, pe urmă brânza care este principala materie primă, pe urmă şi mămăliga. Într-adevăr, fiind o zonă tradiţională, noi am ţinut cont şi de obiectele tradiţionale, cum sunt tacâmurile. Toată lumea s-a prezentat foarte bine în domeniul topcitului. (...) Este vorba de brânză, cu ceapă şi cu slănină. Noi, din copilărie, îi ziceam topcit. Este o

mâncare a omului care vine de pe câmp, se face foarte uşor şi foarte repede. Se pune slănina, se căleşte un pic de ceapă, se pune brânza.

Brânza trebuie într-adevăr un pic frământată, zdrobită, să nu fi gogoloaşe. Se amestecă binebine, se mai ia, atunci când se face mămăliga, se pune un pic de şir de mămăligă, adică apa în care fierbe mămăliga. Se pune acel şir care îi dă un gust şi un pic de consistenţă”, a declarat pentru agerpres, unul dintre membrii juriului, Ioan Ţeugea, bucătar şi proprietar de restaurant. Acesta susţine că, fiind vorba despre un meniu greu, hipercaloric, topcitul se mănâncă cu murături sau cu ceapă şi, evident, „se bea şi un pahar de jinars şi, după aia, şi un pahar de vin”. Ţeugea adaugă că deşi preparatul este extrem de popular în zona Văii Gurghiului şi a Văii Mureşului Superior, oamenii nu îl comandă în restaurante, deşi toţi bucătarii din zonă ştiu cum se prepară. A.B. Sursa foto-Rus Traian Daniel

Voie bună la festival

S.N.G.N.ROMGAZ S.A. SUCURSALA TÎRGU MUREȘ

Cu sediul în Tîrgu Mureș, str. Salcâmilor, nr.23 Organizează în zilele de marți ora 1100 la sediul Sucursalei din Tîrgu Mureș, licitație publică cu strigare pentru vânzare de materiale uzate, țeavă, tubing, componente rezultate din dezmembrări MF. Taxa de participare la licitație este de 10 lei cu TVA. Garanția de participare la licitație este 10% din prețul de pornire a bunului licitat. Plicul conținând documentele de capabilitate (cererea de participare, oferta de cumpărare, chitanțele reprezentând taxa de licitație și garanția de participare la licitație, copie după C.I. pentru persoane fizice, copie dupa Certificatul de înregistrare al ofertantului pentru persoanele juridice, împuternicire, declarație de confidențialitate, etc.) se va înregistra la registratura unității cu cel puțin o ora înainte de începerea licitației. Ofertanții vor prezenta chitanța sau ordinul de plată reprezentând contravaloarea taxei de licitație și chitanța sau ordinul de plată reprezentând contravaloarea achitării garanției de participare vizate de bancă în copie sși original, contul bancar în care se va restitui garanția de participare la licitație pentru bunurile neadjudecate. Lista cu materialele scoase la licitație, cantitățile, prețurile de pornire a licitației, locul de depozitare și unde pot fi vizualizate, condițiile de participare la licitație sunt afișate la sediul Sucursalei Tg. Mureș, la sediile gestiunilor din cadrul Sucursalei Tg. Mureș, precum și pe site-ul ROMGAZ la adresa www.romgaz.ro - Informații publice - Licitații vânzare Informații suplimentare la telefon - 0265/402032 - Fax - 0265/306340 Serviciul Mecano Energetic, Sucursala Tîrgu Mureș

SPORT

20 - 26 august 2018

Rezultate deosebite pentru mureșeni la Cupa Internațională de arte marțiale pentru persoane cu dizabilități

A doua ediție a Cupei internaționale de arte marțiale adaptate persoanelor cu dizabilități de la Tîrgu Mureș, și prima ediție organizată de C.S. Tiger Budo Tîrgu Mureș, antrenor Sensei Traian Dumbrăvean 4 DAN, desfășurată în 12 august, a reunit para-sportivi din țări precum Belgia, Ungaria, Slovacia și, bineînțeles, România. Sportivii, persoane cu diferite dizabilități de natură intelectuală și/sau fizică, s-au întrecut la probe de kata și kumite (individual, pereche sau echipă) adaptate nevoilor lor. „Competiția de arte marțiale pentru persoane cu dizabilități are ca scop integrarea acestora în activitățile sportive. În ceea ce privește pregătirea pentru concurs, ca și pentru oricare alt sportiv, sunt necesare răbdarea și dăruirea atât din partea colegilor lor, cât și din partea părinților care le facilitează participarea la antrenament. Noi promovăm participarea persoanelor cu dizabilități la antrenamentele noastre obișnuite, nu avem antrenamente

separate, deoarece ne dorim să se creeze o incluziune a acestora în lumea sportivă”, a declarat Sensei Traian Dumbrăvean.

REZULTATE Sportivii care au reprezentat Clubul Tiger Budo se află la a doua participare la astfel de competiții, iar rezultatele sunt următoarele: Blaga Adriana – locul 3 kata individual; Onisa Anca – locul 3 kata individual și locul 3 kumite perechi; Mónika Nagy - locul 3 kata individual; Hegyi Erika – locul 2 kata individual; András Nagy - locul 1 kata individual; Lázsló Majer – locul 1 kumite perechi Echipa de kata sincron formată din András Nagy, Hegyi Erika și László Majer a obținut locul 3. Redacția

CULTURĂ

20 - 26 august 2018

Șapte dintre cele mai valoroase producții cinematografice ajung în Mureș

Cele mai valoroase producții cinematografice ale ultimului an, cu un portofoliu important de premii vor fi proiectate în premieră la Reghin, la a VII-a ediție a evenimentului „Pădurea Rotundă”. Evenimentul organizat de Asociaţia K’ARTE vine în acest an cu o noutate, două filme dedicate copiilor și părinților care vor fi prezentate la Casa de Cultură „Dr. Eugen Nicoară” . Ediția din acest an se va desfășura între 27 august și 2 septembrie și va cuprinde proiecții de film european, un concert Luiza Zan & Daniel Csikos și ateliere de artă pentru copii (Arta pe înțelesul copiilor).

„PĂDUREA ROTUNDĂ A AJUNS LA BORNA VII… … și asta este, în sine, o performanță. Pentru care se cade să le mulțumim gazdei noastre, partenerilor privați și administrației municipiului Reghin, dar mai ales publicului care în ultimii ani a crescut semnificativ girând acțiunile noastre. Pentru noi este o mare bucurie să aducem în fiecare an, în orașul nostru natal, cele mai bune filme europene ale anului sau să ne reîntâlnim cu publicul foarte tânăr la atelierele de artă organizate acolo - Arta pe înțelesul copiilor. În acest an mai propunem un concert Luiza Zan, dar și două filme dedicate copiilor și părinților deopotrivă - România neîmblânzită și Străjerii, toate în premieră la Reghin”, a declarat Eliodor Moldovan, președintele Asociației K’arte. Evenimentul este sprijinit de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Reghin. Intrarea este liberă la toate activitățile. Marți va avea loc proiecția filmului „Străjerii” (Aventuri - Familie, 2018, 73', RO) și miercuri filmul „România neîmblânzită”, R. Tom Barton-Humphreys (Documentar, 2018, 90', RO) , ambele făcând parte din filmele dedicate copiilor și părinților. Proiecțiile vor începe la ora 17,00.

PROGRAM De luni și până duminică proiecțiile în aer liber vor avea loc la amfiteatrul de la Pădurea Rotundă, după cum urmează:

www.punctul.ro

LUNI

Ro - 2018, 118', US-FR-DE) Nominalizat la Palme d’Or, Cannes 2016. RATING – AG – audiența Generală

MIERCURI Ora10:00 - Arta pe înțelesul copiilor Ora 20:30 – ”FOXTROT”, R.Samuel Maoz (Dramă, Premiera în Ro - 2018, 108', Isr.), Premiul LEUL de ARGINT, Veneția 2017- RATING – N15 – Nerecomandat sub 15 ani.

JOI Ora10:00 - Arta pe înțelesul copiilor Ora19:00 – Concert Jazz - LUIZA ZAN & Daniel Csikos Ora 20:30 – ”JUPITER’S MOON”, R. Kornél Mundruczó (Dramă, Premiera în Ro - 2018, 123', HU); Nominalizat la Palme d’Or, 2017. RATING – AP 12 ani – Acordul Părinților pentru copii sub 12 ani

VINERI Ora10:00 - Arta pe înțelesul copiilor Ora 20:30 – „THE SQUARE”, R. Ruben Östlund (Comedie-Dramă, 2017, 142', SUE). Palme d’Or, Cannes 2017. Comedia Europeană a anului la European Film Awards 2017. RATING – N15 – Nerecomandat sub 15 ani.

SÂMBĂTĂ

Ora 10:00 - Arta pe înțelesul copiilor Ora 20:30 – „Cu drag”, Van Gogh, R. Hugh Welchman, Dorota Kobiela (AnimațieBiografic, premiera în Ro - 2018, 94', GB) Cel mai bun film de animație, Premiile Academiei Europene de Film 2017 ; RATING – AP 12 ani – Acordul Părinților pentru copii sub 12 ani.

Ora 20:00 – „In the Fade / În întuneric”, R. Fatih Akin (Crimă-Dramă, Premiera în Ro - 2018, 106', DE) - Globul de Aur pentru cel mai bun film străin 2018. Cea mai bună actriță - Diane Kruger, Cannes 2017. RATING – IM18 – Interzis Minorilor sub 18 ani.

MARȚI

DUMINICĂ

Ora10:00 - Arta pe înțelesul copiilor Ora 20:30 – „PATERSON”, R. Jim Jarmusch (Comedie-Dramă, Premiera în

Ora 20:00 – „Copacul vrajbei noastre”, R. Hafsteinn Gunnar Sigurðsson (Comedie Dramă, Premiera în Ro - 2018, 89', Isl.)

Premiul pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun actor, cel mai bun scenariu la Premiile EDDA, Islanda 2018. RATING – AP 12 ani – Acordul Părinților pentru copii sub 12 ani.

Imola GRAMA

INTERVIU

20 - 26 august 2018

Fraţii Ervin şi Valér Szabó demonstrează că pasiunile Fraţii gemeni Ervin şi Valér Szabó din Reghin se apropie tot mai tare de o carieră în cinematografie, după ce pe băncile liceului au realizat patru filme, iar pentru unul au fost medaliaţi cu aur la un concurs internaţional. Totul a început pentru ei ca o joacă de a filma şi a monta utilizând programate de calculator. Apoi, la orele de informatică profesorul le-a propus să realizeze o producţie pentru concurs. Aprecierile primite şi îndemnul tatălui care este inspector şcolar de informatică i-au convins să urmeze Facultatea de Teatru şi Film, secţia cinematografie… acum sunt studenți la masterat în același domeniu… Mureșenii au avut prilejul să îi cunoască mai bine pe Ervin și Valer Szabo, doi tineri reghineni, frați gemeni, fiii unui celebru profesor de informatică din județul Mureș. Gemenii și-au prezentat în cadrul proiectului Summer Social Hub derulat la Reghin de Asociația Inovație în Educație Eureka scurtmetrajele realizate în ultima perioadă.

„NE-AM JUCAT DE-A REGIZORII” Rep.: Cine sunteți voi? Ervin şi Valér Szabó: Noi suntem Ervin şi Valér Szabó, proaspăt licențiați în artele filmului. Absolvenți ai Facultății de Teatru și Televiziune din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Ne-am decis să ne încercăm norocul

în domeniul artei filmului încă din clasa a X-a, când împreună cu câțiva prieteni, ne-am hotărât să ne jucăm de-a regizorii. Avusesem un aparat digital de fotografiat cu care am filmat prima încercare de mediumetraj. Astfel, am „gustat” o fărâmă din ceea ce înseamnă să scriem un scenariu, să lucrăm în echipă cu alții și să apăsăm butonul de înregistrare. Evident, eram copii, iar acum șase ani totul era mai degrabă o joacă. O joacă, totuși, tratată cu multă seriozitate. După prima încercare, am primit cu ocazia zilei noastre de naștere o nouă cameră video (nu prea bună, dar pentru noi perfectă) pe care o luam cu noi peste tot unde mergeam (de la ieșiri cu prietenii până la excursii cu familia). Eram entuziasmați. Cu aceasta am filmat

al doilea scurt-metraj pe care l-am și înscris la un concurs internațional dedicat elevilor de liceu….

cărui locuitori, fiind foarte săraci, sunt ajutați de un grup de misionari neozeelandezi”.

„AM CÂȘTIGAT”

DE LA SAT… LA HOLLYWOOD

„….. Filmul se numește „What Would Have Been?”și își propune să trateze tema familiei. Am câștigat medalia de aur atât la faza națională, cât și la cea internațională a concursului INFOMATRIX – un concurs de informatică aplicată bazată pe proiecte, desfășurată pe mai multe domenii: Programare, Web Design, Aplicații Web, Multimedia (unde neam înscris noi) și Robotică. Printre realizările din perioada liceului se numără și un scurt documentar despre un sat din județul Mureș al

Rep.: Ce a urmat după terminarea liceului? Ervin şi Valér: „What Would Have Been” a fost primul salt pe care l-am făcut nu numai pentru că a fost primul scurt-metraj cu care am câștigat un concurs, ci și pentru că a devenit biletul nostru de intrare la facultate atunci când am susținut prezentarea la admitere. Acum cinci ani eram foarte mândri de realizarea noastră. Dar lucrurile s-au schimbat în momentul în care am intrat la facultate. Am prezentat cadrelor universitare filmul, împreună cu alte trei pe care le făcusem în perioada liceului. Însă ei ne-au spus că filmele noastre au fost bune doar la nivel de liceu și admitere la facultate. Unul dintre profesorii apreciați ai universității a folosit următoarea comparare: „Ceea ce este apreciat la voi în sat, cel mai probabil că nu va fi apreciat la Hollywood”. Atunci am înțeles că trebuie să progresăm și că nu putem rămâne blocați la un mic succes din liceu. Ne-am implicat în diverse proiecte. Am participat la filmările pentru o serie de scurte documentare alături de unul dintre profesorii noștri. Am asistat la o altă filmare profesionistă, la care au participat peste 300 de persoane, ce a avut loc la biserica Sf. Mihai din centrul Clujului la care au lucrat doi oameni celebri din lumea filmului: Marius Panduru – director de imagine renumit în România și Jean Umansky – inginer de sunet francez nominalizat la premiul Oscar. Am avut ocazia să vedem o echipă de filmare profesionistă și chiar să stăm de vorbă cu acești oameni apreciați

care lucrează în domeniu de mulți ani. Într-o tabără de film am asistat la o serie de workshopuri susținute de Rebekah Jorgensen – o producătoare la Hollywood care venise să predea management și producție de film la noi la facultate timp de un semestru. Printre producțiile ei se numără și unul dintre celebrele filme James Bond. Acestea sunt doar câteva dintre experiențele noastre de la facultate. Rep.: Despre ce facultate este vorba? Ervin şi Valér: Secția pentru care am optat a fost Comunicarea AudioVizuală. În cadrul acestei secții am studiat Producție și Management de Film, Estetica Filmului, Scenaristică, Teoria Filmului, Comunicare Non-Verbală, Teoria Comunicării respectiv Mass-Media și Politică. Acestea sunt doar câteva din cursurile care au contribuit la dezvoltarea cunoștințelor noastre și a terminologiei aplicate în domeniu.

REVERIE ȘI ȘAPTE PAȘI Rep.: Ați realizat două filme de scurt-metraj „Reverie” respectiv „Șapte Pași”. De unde a venit ideea? ERVIN: Rădăcina ideii se află în dorința de a crea un personaj naiv, confuz și debusolat în contact cu realitatea. Tema pe care o abordez în „Reverie” este dragostea care inspiră personajul principal într-un mod bolnăvicios provocându-i halucinații, astfel manifestându-se asemănător simptomelor schizofreniei. El refuză să creadă că suferă de vreo tulburare psihică și se ascunde în spatele justificării că e artist. Inițial povestea fusese scrisă în ordine cronologică apoi luată scenă cu scenă și amestecată ca un puzzle, pentru ca logica ei să coincidă cu tipul de

INTERVIU

20 - 26 august 2018

pe care le dezvoltăm în liceu pot deveni meserii

gândire al protagonistului. Potrivit puterilor morale ale personajului principal, dar contrar logicii noastre, seria evenimențială devine o fabulație, un univers care transformă ilogicul în logic, unde el regresează pentru a nu fi nevoit să înfrunte realitatea. Valér: Ideea filmului meu, „Șapte Pași”, a pornit citind cartea Sculptând în Timp de Andrei Tarkovski unde am dat de poezia tatălui său, Arseni Tarkovski, poezia intitulându-se „Copil fiind...” . Filmul s-a îndepărtat destul de tare de poezie, într-un final am păstrat numai ideea de bază.

„AȘA CUM MI-AM IMAGINAT” Rep.: Puteți spune cititorilor noștri câteva cuvinte despre povestea din filmele voastre ? Ervin: Reverie este un proiect la care am început să lucrez în prima parte a timpului petrecut la universitate; ca să fiu mai exact, la sfârșitul primului an îmi făcusem o vagă idee despre ceea ce urma să fie personajul principal. Acest personaj se pomenește în fața unui pod de cale ferată (scena care deschide filmul) și încearcă să își amintească cum a ajuns și de ce s-a dus acolo. Povestea poartă personajul printr-o serie de rememorări care vor dezvălui faptul că logodnica îl părăsise, dar el continuă să o vadă pe ea din cauza tulburării mintale de care suferă: schizofrenia paranoidă. Aproximativ 80% din „Reverie” arată exact cum mi l-am imaginat în momentul în care am scris scenariul. Nu îl făcusem cu așteptări; inițial nici nu trebuia să fie examenul meu de

licență. Ulterior fusese acceptat de cadrele universitare ca filmul meu de licență.

O PROVOCARE Valér: Ceea ce pot spune este că mai lucrasem pe proză în timpul facultății, dar niciodată pe poezie. Asta a fost cea mai grea parte pentru mine, personal, să găsesc soluția cea mai corespunzătoare unui scurtmetraj tip poezie. Așa că am ajuns la următoarea concluzie: voi face un eseu cinematografic. Subiectul filmului prezintă mai multe fire narative; cea a unui tânăr (Adrian Crăciun) și a unui copil (David Suciu). Amândoi experimentează singurătatea. Am finalizat filmul

cu bine, iar privind rezultatul, așteptările îmi sunt împlinite. Desigur, fără ajutorul actorului Sebesi Karen Attila și prietenilor mei, Adrian Crăciun și David Suciu, nu aș fi putut realiza acest scurt-metraj. Le mulțumesc!

MASTERANZI Rep.: Ce planuri de viitor aveți? Ervin şi Valér: În prezent, suntem masteranzi la Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj. Din toamnă vom începe studiile în domeniul artei scurt-metrajului. Ceea ce ne dorim este să lucrăm împreună în continuare, dar luăm în calcul și faptul că drumurile

noastre probabil se vor separa după universitate. Actualul nostru plan este să continuăm promovarea acestor două scurt-metraje. De asemenea, dorim să mai avem producții prin care să avansăm și să experimentăm noi ramuri ale acestui domeniu. Suntem deschiși să colaborăm și cu alte persoane experimentate în domeniu. Rep.: Cum e să ai un tată informatician și tu sa alegi o cu totul altă direcție decât cea care era oarecum firească? Ervin şi Valér: Într-adevăr tatăl nostru este profesor de informatică și nu are el foarte multe legături cu lumea filmului. De fapt, nici unul din părinții noștri nu au cunoștințe în domeniu. Asta ne face să ne

simțim independenți față de ei, iar aici vorbesc doar în domeniul profesional. E ca și cum ei ne-au însoțit până la marginea unei stânci, dar nu au sărit împreună cu noi în ocean pentru că au avut încredere că vom putea înota și pe cont propriu. Chiar dacă nu am ales să continuăm pe un profil real, părinții noștri ne susțin. Eu sunt mai degrabă energic, Valer este mai ascultător Rep.: Cum e să ai un frate geamăn cu care să fii confundat uneori și cu care să împarți totul? Ervin: Cu toate că suntem gemeni pot fi găsite între noi atât asemănări, cât și deosebiri. Din punctul de vedere al gusturilor suntem relativ asemănători: ascultăm același tip de muzică, vizionăm aceleași genuri de filme. Cu toate acestea, avem tipuri diferite de comportament. Pe scurt, eu sunt mai degrabă energic și mai activ, iar Valer este mai liniștit și mai ascultător.

www.punctul.ro

ORAȘUL NATAL Rep.: Cum a fost să vă prezentați lucrările în orașul natal? Ervin şi Valér: A fost plăcut să avem ocazia să proiectăm în Reghin câteva din proiectele anterioare și filmele de licență. Mulțumim din suflet organizatorilor. Ne bucurăm mereu când putem împărtăși cu alții creația noastră. Ne-am simțit ca acasă. Categoric suntem deschiși și pentru viitoare proiecții în Reghin și nu numai. A consemnat Imola GRAMA

LUDUȘ COLABORARE. Devenită o zi importantă pentru comunitatea din cartierul Roșiori, „Sărbătoarea Recoltei, ediția 2018” va avea loc în ziua de 2 septembrie. În referatul întocmit de directorul Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” Dorin Grama se precizează că „Având în vedere calendarul manifestărilor cultural-artistice cu caracter local și județean prin care se promovează principalele elemente de importanță locală prin evenimente locale cu desfășurare de festivități oficiale” se propune organizarea manifestării amintite în colaborare cu Parohia Reformată Luduș. Conform prevederilor art. 36, alin. (4), lit. „a” și alin. (6), pct. 4,5 și 6 din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, consilierii locali trebuie să ia în discuție proiectul de hotărâre și să decidă, aprobarea organizării manifestării „Sărbătoarea Recoltei, Roșiori – 2018”. În ședința extraordinară a Consiliului local Luduș din 13 august, aleșii locali au aprobat organizarea manifestării „Sărbătoarea Recoltei – 2018” pentru data de 2 septembrie; colaborarea Primăriei orașului Luduș cu Parohia Reformată Luduș pentru organizarea în comun a evenimentului amintit. S-a aprobat și modelul protocolului de colaborare și s-a împuternicit primarul orașului Luduș să semneze acest document. Fiind prevăzută în bugetul local, suma de 15.000 lei a fost destinată finanțării evenimentului. Protocolul de colaborare este semnat de primarul Cristian Moldovan și de preotul Czirmay Csaba Levente de la Parohia Reformată Luduș. Principalele articole din protocol se referă la obligațiile Primăriei: Să contribuie financiar cu suma de 15.000 de lei de la bugetul local; Să obțină toate avizele necesare desfășurării manifestării; Să pună la dispoziția asociației terenul necesar; Să asigure racordul la utilități publice (energie electrică și apă potabilă); Să asigure salubrizarea zonei în timpul manifestării și după finalizarea acesteia; Să asigure prezența la manifestare a efectivelor de ordine publică și siguranță necesare, a unui echipaj de pompieri și a unui echipaj de ambulanță; Să efectueze controlul comercial și să elibereze avizele necesare către agenții economici prezenți; să asigure prezența personalităților locale și naționale, prin trimiterea de invitații oficiale și altele. Parohia Reformată Luduș se obligă: Să utilizeze suma primită de la bugetul local al orașului Luduș numai în scopul realizării manifestării cuprinse în protocol; Să identifice și să atragă alte surse de venituri legal constituite pentru suplimentarea bugetului necesar organizării manifestării până la acoperirea integrală a cheltuielilor ocazionate de aceasta; Să achite din bugetul alocat manifestării toate sumele ce se constituie ca și cheltuieli ocazionate de manifestare; Să asigure buna organizare a tuturor evenimentelor cultural-artistice, prin amenajarea domeniului public pus la dispoziție și prin prezența în recitaluri a artiștilor și ansamblurilor invitate; Să pună la dispoziția colaboratorului toate documentele justificative privind cheltuirea sumelor din bugetul alocat și altele. Consilierii locali au aprobat în unanimitate proiectul de hotărâre.

20 - 26 august 2018

Mai multă lumină pentru Luduș

Despre începuturile iluminatului stradal din Luduș se poate citi în Monografia orașului apărută în anul 2008 la Editura Nico, sub coordonarea prof. Mircea Gheborean. Acolo, Ioan Berariu, fiu al Ludușului, născut în anul 1926 consemnează câteva amintiri foarte interesante din perioada interbelică. Astfel, primarul Nicolae Borgovan în perioada 19341937 a „introdus iluminatul stradal cu felinare fixate pe stâlpi”. În același timp, „Iluminatul instituțiilor era asigurat de uzina electrică (unde era un generator electric acționat cu motorină). După al doilea Război Mondial a crescut puterea instalată la acea uzină. În anul 1959 Ludușul a fost racordat la sistemul energetic național. Șef era unul Liteanu (Ghedeon)”.

O DOCUMENTAȚIE „LUMINOASĂ” De la acele începuturi au trecut mai bine de opt decenii și progresul tehnic s-a făcut simțit și în orașul Luduș care a trecut prin mai multe etape de dezvoltare. Au apărut materiale și tehnici noi, au crescut și pretențiile justificate ale cetățenilor care doresc mai multă lumină la un cost mai scăzut. De curând, Consiliul local Luduș a luat în discuție un proiect de hotărâre cu privire la documentația tehnică pentru proiectul „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public”, precum și indicatorii tehnico-economici reprezentând valoarea estimativă a investiției. Această valoare rezultată din devizul general se prezintă după cum urmează: Valoarea totală a investiției (cu TVA) este de 20.015.452 lei din care C+M (inclusiv TVA) este de 13.676.232 lei. Sunt valori importante, dar sursa de finanțare a investiției va fi asigurată din

fonduri externe nerambursabile și fonduri de la bugetul de stat și bugetul local. Pentru aceasta, proiectul a fost depus prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. În continuare prezentăm fragmente din Documentația tehnicoeconomică a proiectului „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public”.

STAREA ACTUALĂ „Datele energetice și cele referitoare la elementele tehnice ale iluminatului public care sunt incluse în acest studiu, precum și analiza acestora s-au bazat pe informațiile rezultate în urma auditului fizic preliminar efectuat în teren și din datele statistice ale Primăriei orașului Luduș. Pentru sistemul de iluminat public din oraș și localitățile aparținătoare s-au gestionat 1301 de puncte luminoase. Din perspectiva activităților de furnizare a serviciului de iluminat către populația orașului se disting două măsuri principale: Asigurarea continuității și furnizării în parametrii proiectați a iluminatului public prin intermediul sistemului existent; Realizarea de investiții în infrastructură, pentru modernizarea și extinderea iluminatului public potrivit nevoilor reale de dezvoltare urbană, pentru creșterea siguranței traficului și în general a deplasărilor și creșterea securității cetățenilor, înfrumusețarea orașului prin iluminat stradal și ornamental.

INVESTIȚIA PROPUSĂ Proiectul are în vedere ameliorarea eficienței și a distribuirii iluminatului, în scopul siguranței traficului și a deplasărilor pietonale/velo, confortul

vizual, din punct de vedere urbanistic, al economiei de energie și diminuării poluării luminoase, urmărind obținerea următoarelor beneficii pentru comunitate: Realizarea unui iluminat public corect în conformitate cu standardul EN 132011/2015 (Road lighting- Part 1), orientat către utilizatori, adaptat la funcțiunile spațiului public și la ritmul orașului și localităților aparținătoare; Gestionarea centralizată, în timp real al sistemului de iluminat public care generează reducerea costurilor de întreținere; Crearea unui iluminat interactiv fără a compromite siguranța populației; Propunerea de aparate de iluminat care respectă principiile eco-designului, contribuind astfel la economisirea de resurse (....)”. Pe toate străzile care sunt cuprinse în proiect se va realiza înlocuirea aparatelor de iluminat vechi și se vor monta brațe noi de susținere a aparatelor de iluminat moderne. În proiect este menționat că în cazul noilor aparate de iluminat nu este necesar să se monteze câte două asemenea aparate pe un stâlp. Desigur, cu excepția unor situații deosebite –intersecții, sensuri giratorii, parcări sau alei pietonale, astfel că necesarul de aparate de iluminat după înlocuirea celor existente și completare pe toți stâlpii prinși în această etapă, este de aproximativ 2066 bucăți. Printre beneficiile realizării investiției amintim doar câteva: Creșterea numărului de aparate cu 67%; Scăderea puterii instalate cu minim 31%; Scăderea consumului de energie cu minim 56%. Așa cum am spus, proiectul a fost depus în vederea obținerii finanțării prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Legislativul local a aprobat proiectul de hotărâre care va aduce mai multă lumină pentru ludușeni. Ioan A. BORGOVAN

TÂRNĂVENI

20 - 26 august 2018

Deși fără bani, municipiul Târnăveni a avut parte de trei zile de distracție pe cinste La sfârșitul săptămânii trecute s-au desfășurat manifestările dedicate „Zilelor Municipiului Târnăveni”, ocazie cu care târnăvenenii au ieșit din case pentru a se bucura de cele trei zile de sărbătoare. Evenimentele au debutat vineri cu parada portului popular pe ritmurile Fanfarei Armonia de la ora 19, după care oficialitățile au luat cuvântul îmbiind audiența la distracție și voie bună. De la ora 19.45 DJ Grande - Tibi Deneș a încins atmosfera. Au urmat trupa Six Band din Cluj Napoca, recital extraordinar Angela Russu și trupa Next Band din Sebeș. Sâmbătă mureșenii au putut vedea o demonstrație de pugilistică cu campionii de box de la Târnăveni, iar cei mici au avut parte de programe interactive pentru copii cu

Cât de util este sensul giratoriu de la catedrală?

iOPINII

Parada de deschidere

Ella Bella. Centrul de Canto al Casei de Cultură Târnăveni a organizat un recital al tinerelor talente. Au urmat apoi dansuri moderne și de societate, iar seara Mike Zetter, Trupa Autograf și Iris au încins atmosfera. Duminică au urcat pe scenă Ansamblurile folclorice Junii Târnavei și Fiii Moților, Alexandru Făgădar, Ansamblul Kökényes, Anca Brana, Nelu Șopterean, Anca Manoilă, Sergiu Vitalian Vaida și Nănașii, iar seara s-a încheiat cu un foc de artificii. A.B.

Înghesuială la scenă

Sensul giratoriu de lângă Catedrala Ortodoxă din Târnăveni i-a pus în dificultate de multe ori pe șoferii aflați în trecere prin localitate, dar a îngreunat și traficul pentru localnici. Pentru accesul în centru conducătorii auto din Târnăveni sunt dezavantajați, fiind nevoiți să acorde prioritate celor care vin în mod special din afara orașului, ceea ce nu se întâmpla anterior construirii sensului giratoriu, când strada Republicii era drum cu prioritate. Mai mult, periodic, grilajele cu ghivece de flori sunt distruse de șoferii cu mașini mari care nu reușesc să execute corect virajul prin sensul giratoriu. Acest material reprezintă strict opinia editorilor Tirnaveni.ro și nu înlocuiește un studiu de trafic de specialitate. Consideram însă că periodic ar trebui reconsiderat modul în care se desfășoară traficul auto din Târnăveni, în favoarea participanților la trafic și în mod special a localnicilor. de Mircea BARBU

Tabăra Națională „Să ne descoperim prin pictură” a ajuns la ISU Tîrnăveni 54 de copii din Blaj, Târnăveni, Tîrgu Mureș participanți la tabăra națională ,,Să ne descoperim prin pictură”, însoțiți de părintele Bălășoiu Marius le-au făcut o vizită (vineri 10 august) pompierilor de la ISU Mureș Tabăra națională „Să ne descoperim prin pictură” a fost organizată de Protopopiatul Tîrgu Mureș în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Mureş, în perioada 6-12 august. În această perioadă, pe lângă activitatea în sine, tinerii au

vizitat obiective istorice, culturale, religioase, de agrement şi sport din Târgu Mureș şi împrejurimi. De asemenea, la baza sportivă din cadrul D.J.S.T. s-au organizat diverse competiții sportive, spectacol de karaoke şi seară de film. În fiecare seară, tinerii au participat la Slujba Paraclisului Maicii Domnului, oficiată în Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihai”. Cei 60 de tineri, din județul Mureș și din țară au fost coordonați

de protopopul Olimpiu Zăhan, profesorii Gogean Carmen din Tîrnăveni, Maxim Ghiță din Tîrgu Mureș, preoții Ştefan Cătăuță din Blaj, Mihai Dumitrescu, Toma Constantin, Bogdan Racoți, Sita Horațiu şi Marius Bălăşoiu din Protopopiatul Târgu Mureș. Profesorii îndrumători în tehnica picturii icoanelor au fost: Maria Pârvu Kulcsar, Emilia Manole şi Mureşan Vasile, director artistic al Asociației Artiștilor Plastici din Târgu Mureș.

Mircea BARBU

www.punctul.ro

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 27 august 2018, ora 11:00, in dosarul executional nr. 1597/T194.14/2015, imobilul situat in Toplita - 535700, Str. Fanatelor nr. 11, Judetul Harghita, inscris in C.F. nr. 1187CN, nr. cadastral -, nr. topografic 1653 - Teren intravilan in suprafata de 1.680 mp edificat cu una bucatarie cu suprafata construita de 68 mp., magazie cu suprafata construita de 20 mp, un atelier cu suprafata construita de 77 mp, casa de locuit cu suprafata construita de 162 mp, una magazie cu suprafata construita de 24 mp, un grajd cu suprafata construita de 80 mp, curti constructii, la pretul de 120.000,00 Lei (75% din pretul de evaluare, conf.

art. 845 alin. 8 NCPC). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Societatea Civila Profesionala de Executori Judecatoresti HURUBA, GIUNCA & ASOCIATII, cu sediul in Tirgu Mures, str. Franz Liszt, nr. 12, jud. Mures, prin executor judecatoresc Eugen Huruba, vinde prin licitatie publica organizata, la sediul sau, in data de 27 august 2018, ora 10:00, in dosarul executional nr. 1217/T291.13/2015, imobilul situat in Sat Saes, nr. 33, com. Apold, jud. Mures, inscris in C.F. nr. 1846, nr. cadastral A+2, 506, nr. topografic - - Teren intravilan in suprafata de 466 mp. edificat cu: C1-Club cu S.c.=256,60 mp. si S.u totala=231,14 mp.; compus din: club salon cu S.u.=3,80 mp.; wc cu S.u.= 1,71 mp” inscris in CF. 2322 a loc. Saes, nr. top./ cad. A+1=507/2 (228); si asupra imobilului situat in Saes, nr. 32, com. Apold, jud. Mures, constand in:”casa, curte intravilan, impreuna cu cota de 17/32 parti din terenul cu suprafata de 611 mp, la pretul de 173.746,50 Lei din care pretul imobi-

lului situat in sat Saes nr. 32 este de 126.369,00 lei iar pretul imobilului situat is sat Saes nr.33 este de 47.377,50 Lei (75% din pretul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC). Sunt somati toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmarit sa anunte executorul judecatoresc inaintea datei stabilite pentru vanzare, in termenele si sub sanctiunile prevazute de lege. Sunt invitati toti cei care doresc sa cumpere imobilul urmarit sa se prezinte la termenul de vanzare, la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare. Ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la termenul de vanzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii suplimentare pe www.registruexecutari.ro. Publicația poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

INEDIT

20 - 26 august 2018

Ansamblul folcloric „Hora” are cei mai buni dansatori din țară Înființat în urmă cu mai bine de 15 ani, la inițiativa Consiliului Local al orașului Ungheni și a primarului de atunci Ioan Covrig, Ansamblul Folcloric „Hora” Ungheni a demonstrat că are dansatori excepționali. Anul acesta a obținut premiul cel mare la Festivalul Internațional de Folclor „Peștișorul de Aur” din Tulcea care adună anual zeci de țări întrun frumos spectacol de dansuri tradiționale. Cunoscut ca un județ multietnic, Tulcea adăpostește laolaltă ucrainieni, lipoveni, armâni, greci, turci, tătari, evrei, cărora li s-au alăturat în acest an țări precum Bulgaria, Ucraina – Cernăuţi şi Khmelnytskyi, Serbia, Slovacia, Italia, Franța, Georgia, Republica Macedonia, Cipru de Nord și Republica Chineză, dar și județele României: Dolj, Olt, Giurgiu, Hunedoara, Botoșani, Brașov, Sălaj, Ialomița, Suceava, Arad, Covasna, Iași, Bihor și Vaslui.

ANSAMBLUL DE CÂNTECE ȘI DANSURI „HORA”… … s-a constituit în 1 august 2003, la inițiativa Consiliului Local al orașului Ungheni și a primarului de atunci Ioan Covrig, odată cu angajarea de către Primăria orașului Ungheni a referentului cultural (director și coregraf) Ilie Dinu Ilieș. În timp, numărul membrilor

ansamblului a crescut, dar s-au îmbogățit și repertoriul și baza materială, în special costumele populare. Repertoriul Ansamblului este inspirat cu precădere din zona Transilvaniei, dansuri femeiești, feciorești, mixte, românești, maghiare și germane (Valea Mureșului, Valea Nirajului, Târnavelor, Câmpia Transilvaniei, Maramureș, zona Bistriței, zona Codrului, Moldova). Ansamblul are în componența sa un grup vocal feminin, patru soliști de muzică populară, absolvenți ai Școlii Populare de Artă. La anumite spectacole dansurile și soliștii sunt acompaniați de un taraf compus din patru instrumentiști (vioară, braci, contrabas, taragot). „Scopul nostru este de a menține vie flacăra frumosului nostru folclor, de a primi în cadrul ansamblului cât mai mulți tineri talentați, dornici

de a practica acest gen de artă, de a ne îmbunătăți repertoriul și baza materiala, toate acestea ducând la binemeritatele aplauze pe care le primim din partea spectatorilor și a specialiștilor”, se arată pe situl Hora.

CLASAMENT Comisia de jurizare, formată din Marin Barbu, Nicolae Gălăţean, Adrian Ardeleanu, Iurie Levcic, Ion Ghiorghe, Lucica Popişcă, Carmen Olaru, Romeo Tălmaciu, Ştefan Coman, Constantin Daniel Arhire,

în urma dezbaterilor, a stabilit următorul clasament:

MARELE PREMIU Ansamblul folcloric „Hora” – Ungheni, Judeţul Mureş, România; Ansamblului folcloric „Muguraşii Brâncovenilor” – Brâncoveni, Judeţul Olt, România. Premiul I: Ansamblul folcloric „Doina Aiudului” – Aiud, Judeţul Alba, România; Ansamblul folcloric „Codrenii Bihorului” – Roşia, Judeţul Bihor, România

Premiul II: Ansamblul folcloric „Cătălina” – Iaşi, Judeţul Iaşi, România; Premiul III: Ansamblul folcloric „Cununiţa” – Craiova, Judeţul Dolj, România; Ansamblul folcloric „Junii Poddgoriei Ghioroc” – Ghioroc, Judeţul Arad, România. Premiul SPECIAL pentru autenticitatea folclorului prezentat a fost acordat Ansamblului folcloric „Codruleţul” – Vorona, Judeţul Botoşani, România. Menţiuni: Ansamblul folcloric „Comorile Izei” – Baia Mare, Judeţul Maramureş, România; Ansamblului folcloric „Barcăul” – Şimleu Silvaniei, Judeţul Sălaj, România; Ansamblul folcloric „Pădureanca” – Deva, Judeţul Hunedoara, România. Premiul de EXCELENŢĂ a fost acordat Ansamblului folcloric „Doruleţul” – Tulcea, Judeţul Tulcea, România; Ansamblului folcloric „Ghiocel de la Luncaviţa” – Luncaviţa, Judeţul Tulcea, România; Ansamblului folcloric „Doina Casimcei” – Casimcea, Judeţul Tulcea, România; Ansamblului folcloric „Altiţe Dobrogene” – Jijila, Judeţul Tulcea, România. Diplomă de EXCELENŢĂ: Fanfarei „RotariA”- Vaslui, Judeţul Vaslui, România. La Secţiunea Străină au fost acordate Diplome de Excelenţă tuturor ansamblurilor participante, precum şi Trofeul festivalului. A.B.