Psihosucces nr. 8

Psihosucces Nr. 8 - mai 2014

PUBLICA|IE LUNAR~ - ISSN 2284 – 8037 - SE POATE CITI }I ONLINE:WWW.PSIHOSUCCES.RO Pre\: 1 leu

ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Boli ciudate: Frica de flori

pag. 4

Distractii inedite [n Bucure]ti

pag. 3

Antrenament mental pentru dezvoltarea inteligen\ei pag. 5

Alimente care ne fac mai de]tep\i pag. 8

Râsul [n hohote: uciga] sau vindec`tor? }tiai c` po\i muri la propriu de râs? Dac` râdem mai mult de 30 de minute, avem un mare risc de atac de cord ]i asfixiere. Un grec din antichitate s-a asfixiat dup` ce a râs incontrolabil de un tablou pe care tocmai [l terminase. Oamenii se nasc cu capacitatea de a râde. Râsul din inima se declan]eaz` spontan, este deci incon]tient.

Robert R. Provine, profesor de psihologie ]i neurologie la Universitatea Maryland a scris cartea Laughter: a Scientific Investigation [n care concluzioneaz` c` doar [n 10% dintre cazuri noi râdem din cauza a ceva amuzant. Râsul ”din toat` inima”este cel mai autentic fel de a râde. Râsul acesta este considerat vindec`tor. {n cartea sa din 1979 (Anatomy of an Illness), Norman Cousins descrie cu detalii cum râsul din toat` inima l-a ajutat s` se vindece de o boal` pe care medicii au etichetat-o ca incurabil`.

Cercet`torii au descoperit c` dac` râzi de 100 de ori pe zi ai consumat calorii ca [n 10 minute de canotaj sau 15 minute de exerci\ii pe o bici-

clet`. Râsul ajut` la promovarea s`n`t`\ii la nivelul organismului prin sc`derea presiunii sangvine (tensiunea arterial`) ]i cre]terea fluxului sangvin. Când râdem, produc\ia de celule T (celule care distrug tumorile ]i replicarea – [nmul\irea – virusurilor) este crescut` ]i este eliberat mai mult interferon gama (care este o protein` implicat` [n ap`rarea contra bolilor).

Exist` un nume special pentru studiul fiziologic al râsului. Se nume]te gelotologie (din eng.”gelotology” ) Deci, tu cum râzi?

Ai un sim\ al umorului destul de dezvoltat, e]ti mereu pus pe glume.

Defectul t`u: te distrezi prea mult ]i [\i cam place s` faci cump`r`turi nes`buite.

2. Dac` ai ales “b”: E]ti o persoan` u]or de mul\umit.

Ai mereu câte un zâmbet [n buzunar pentru oricine. E]ti o fire foarte creativ`, reu]e]ti s`-i inspiri pe cei din jurul t`u. Nu crezi [n monotonie.

Defectul t`u: e]ti vulnerabil.

Alege un r`spuns: a) {n hohote, nu m` mai pot opri b) Discret c) Chicotesc d) Râd de complezen\`

3. Dac` ai ales “c”: Nu [\i place s` te lauzi ]i s` fii [n centrul aten\iei. Ur`]ti s` te plictise]ti. Reu]e]ti s` atragi oamenii ca un magnet deci, po\i ajunge foarte apreciat. Defectul t`u: uneori e]ti prea serios ]i anxios

1. Dac` ai ales “a”: {\i place s` te bucuri de tot ]i s` gu]ti din toate pl`cerile vie\ii. Prietenos ]i plin de energie [\i place s` râzi din toat` inima. Iube]ti s` [ncerci lucruri noi. Tr`ie]ti momentul. {\i place s`-i faci pe ceilal\i s` râd`.

4. Dac` ai ales “d”: E]ti o fire previzibil`, dar pl`cut`. E]ti plin de entuziasm ]i optimism. Nimic nu-\i scap`: observi tot ce mi]c` [n jurul t`u. Defectul t`u: e]ti prea sensibil ]i vrei s` placi tuturor .

Top 10 cele mai tr`znite nume de copii de la Hollywood pag. 10

Mancarea de tip fastfood ne face agresivi pag. 8

Cum s`-\i p`c`le]ti creierul ca s`-\i schimbi buna dispozi\ie pag. 11

Antrenament mental pentru succes

pag. 3

Cazuri neobisnuite: b`rbatul f`r` memorie pag. 11

Moda zilei: Pantofii cu cap de urs

pag. 12

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 2

De ce ne na]tem cu ochii alba]trii?

Vinovat` de acest lucru este melanina, pigmentul care d` ]i culoarea p`rului ]i a pielii. Dac` irisul con\ine o cantitate mare de melanina, atunci ochii pot deveni negrii sau c`prui.

Dac` are pu\in` melanina, atunci rezult` ochii verzi, cenu]ii sau c`prui deschis. Atunci când [n iris este foarte pu\in` melanina, ochii vor fi albastrii sau gri deschis.

Po\i s`-\i ochilor?

schimbi

Exist` sindromul “cuibului gol’?

culoarea

O opera\ie rar` pentru a avea ochi alba]tri Un doctor american sus\ine c` poate schimba culoarea ochilor c`prui f`cându-i alba]tri, cu ajutorul unei opera\ii cu laser. Dup` interven\ia cu pricina, [n decurs de câteva s`pt`mâni, culoarea ochilor se schimb` din c`prui [n alba]tri, [ns` procesul este ireversibil Momentan, opera\ia cu laser pentru a schimba culoarea ochilor se poate realiza doar [n SUA , [ns` [n decurs de maxim doi ani se estimeaz` c` astfel de opera\ii se vor sus\ine ]i [n alte clinici din [ntreaga lume. Prin intermediul opera\iei cu laser se poate schimba culoarea ochilor din c`prui [n alba]tri [ns` nu ]i invers, costul unei astfel de opera\ii de schimbare definitiv` a culorii ochilor este de aproximativ 4000 de euro.

Autohipnoza O alt` metod`, nonivaziva de data asta, este autohipnoza, care poate duce la schimbarea culorii ochilor, conform unor speciali]ti. Programul consta [ntr-o serie de exerci\ii de concentrare mental` cu sugestii de modificare a cantit`\ii de melanina din iris.

Dieta raw-vegane Dr. Morse spunea c` oamenii se nasc cu dou` culori ale irisului – alba]tri-azurii ]i negrii. Aceste variante indic` o ”genetic`” puternic`, gene puternice mo]tenite de la p`rin\i.

Toate celelalte variet`\i de culoare – de la ochii alba]trii cenu]ii, la cei verzi, c`prui ]i alte nuan\e indic` diferite grade de intoxica\ie limfatic` cronic`. Cu cât ochii sunt mai [nchi]i la culoare, cu atât intoxica\ia este mai cronic` ]i munca de detoxifiere va fi mai [ndelungat`.

Kristina Bucharam Charillo este o militant` a dietei raw-vegane – ce are propriul site pe Net – ]i [ntr-un videoclip spectaculos (http://www.youtube.com/watch?v=p SPU4fCfyzc), prezint` cum i s-a schimbat culoarea ochilor dup` 7-8 ani de diet` raw-vegan` – de la maro [nchis la alba]trii.

Putem citi bolile [n ochi?

Ochii no]trii sunt o hart` pentru un specialist [n iridiologie sau un oftalmolog. Acesta poate s` [\i dea indicii despre starea ta total` de s`n`tate.

De fapt, chiar ]i tu po\i s` observi

anumite semne dac` te prive]ti atent [n s`-]i atace propriile celulele s`n`oglind`, conform Healthy Living. Iat` toase, pe care nu le mai recunoa]te, ce semne trebuie s` observi: ceea ce duce la inflama\ii. Dac` [ntre 30 ]i 50% dintre vasele de sânge ale Artere argintii sau de culoarea ochilor sunt inflamate, este posibil s` cuprului = presiune sanguin` ridi- suferi de lupus, artrit` reumatoida sau cat` alte afec\iuni autoimune nediagnostiMai mult de 20% dintre persoanele cate. cu aceast` problem` nici nu o b`nuiesc, iar netratata poate duce la deterioOamenii cu ochi c`prui nu fac rarea retinei [n timp, dar ]i la boli de cancer de piele inim`, infarct sau atac cerebral.

Culoarea ochilor este un un bun indicativ al riscului de a suferi de câteR`ni [n interiorul ochilor = stres va afec\iuni, aici intrând vitiligo ]i Din cauza stresului ]i a unor prob- cancerul de piele, arata un studiu leme emo\ionale pot s`-\i apar` [n recent. interiorul ochilor b`]icu\e. {n acest Cercetarea, publicat` de jurnalul caz, vezi [nce\o]at sau puncte ]i linii Nature Genetics, citat de Huffington inexistente. {n mod normal, afec\iunea Post, arata c` persoanele cu ochi trece prin reducerea nivelului de stres alba]tri prezint` un risc mai mic de a sau prin tratament cu laser. suferi de boala numit` Vitiligo, când pigmentul din piele ]i p`r se pierde, Vase de sânge sparte pe albul ap`rând por\iunile albe. ochilor=alergii Aceea]i analiz`, realizat` de Alergiile la polen, praf sau animale oameni de ]tiin\` de la Universitatea pot afecta ]i ochii. Pentru a se proteja, Colorado, a ar`tat ]i c` personale cu ochii secret` histamine antiinflama- ochi c`prui prezint` un risc mai mic de torii, care irita vasele de sânge ]i cancer de piele. determin` mânc`rimea ochilor, [nro“Genetic, din multe puncte de ]irea ]i s` l`crimarea. vedere, vitiligo ]i melanomul sunt privite ca fiind afec\iuni aflate la poli O aluni\` [n interiorul ochiului = opu]i. Unele dintre varia\iile genetice cancer care fac ca riscul de vitiligo s` fie Aten\ie la cancerul de piele- mare, protejeaz` [ns` de melanom ]i melanom ]i fere]te-te de soarele puter- invers”, explica Dr. Richard Spritz, nic, principalul factor de risc. Po\i implicat [n cercetare. dezvolta cancer chiar ]i [n interiorul Studiul [n urma c`ruia s-a ajuns la ochiului, [n zona pigmentat` a retinei. aceste concluzii a fost realizat pe Diagnosticarea precoce a unei aseme- 3.000 de subiec\i, acestora fiindu-le nea probleme este esen\ial` pentru analizate mai multe gene aflate [n succesul trat`rii. {n caz contrar, metas- leg`tur` cu bolile vizate. tazarea zonei [nconjur`toare se face Vitiligo afecteaz`, [n SUA, unde s-a foarte repede. realizat studiul, una din 100 de persoane. E greu de tratat, putând s` Vase de sânge sparte = diabet apar` concomitent cu hipertiroidisNivelul ridicat de zah`r din sânge mul, boala Addison, dar ]i cu un tip de poate s` afecteze sau s` distrug` vase- anemie. le de sânge din zona retinei, [n timp.

Melanomul, pe de alt` parte, este Doctorii pot s` observe imediat dac` extrem de periculos, ap`rând mai ales este ceva [n neregul` cu ele ]i s` te [n cazul persoanelor cu piele deschis` sf`tuiasc` s` faci ]i alte analize, fapt la culoare, ochi alba]tri sau verzi ]i p`r care te-ar putea ajuta s` previi un dia- blond s`u ro]cat. Al\i factori de risc bet iminent sau chiar orbirea. sunt bronzatul, arsurile solare serioase, adesea [n copil`rie, expunerea [n Inflama\ia ochiului = boli autoi- mod frecvent la soare, antecedentele mune ce \in de familie - orice tip de cancer Bolile autoimune fac organismul sau un sistem imunitar slab.

Dovezile ]tiin\ifice indic` faptul c` este fals mitul conform c`ruia p`rin\ii au un sentiment de depresie [n momentul [n care copiii pleac` la studii sau se c`s`toresc. Dovezi recente, care au urm`rit rela\iile maritale de-a lungul unei perioade de 18 ani, indica, o cre]tere a satisfac\iei maritale ca efect al cuibului gol. De fapt, p`rin\ii []i g`sesc noi flexibilit`\i ]i libert`\i, cre]te timpul liber ]i au loc schimb`ri [n rolurile de familie.

Rubrica “ I3: {n\elegi, Grivei?“

{n\ep`turi Incomprehensibile pentru...Incul\i Autor: Camelia Stavarache {\i propun s` la]i deoparte arhaicele [njur`turi ]i s` adop\i o manier` mai mondena a la neologisme, [n materie de dispute [n contradictoriu sau nemul\umiri. Doar, e]ti rezultatul a 4 miliarde de evolu\ie, nu? {n plus, dac`-i r`spunzi unui prost pe limba lui, ri]ti s`-l bagi [n discu\ie, vorb` lui Nicolae Iorga. Deci, e]ti preg`tit pentru schimbare? Iat` ce trebuie s` zici: E]ti parcimonios [n idei (E]ti re\inut/zgârcit [n idei) Ai darul ubicuit`\ii? (Ai darul de a fi [n mai multe locuri [n acela]i timp?)

Te crezi un/o prin\ ( prin\esa) indimenticabil(a) (Te crezi un (o) prin\ (esa) memorabil(a)?)

Fii, culant musiu! (Fii amabil, domnule) E o poveste rocambolesc` (E o istorie fantastic`) E vanilocviu, curat! (E vorb` goal`) E]ti rabiat? (E]ti furios?)

Eroare peremptorie (Eroare evident`) Mai mult` amenin\ate, please!

(Mai mult` polite\e, te rog) E]ti grobian! (E]ti prost crescut) Cât` cerbicie! (Cât` [nc`p`\ânare) E]ti un personaj/subiect de deriziune (E]ti un personaj/subiect de luat [n râs) Este un argument futil (este un argument lipsit de important`); Ceea ce-mi spui tu, este complet futil!

(Ceea ce-mi spui tu, este complet lipsit de important`!)

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Cum reu]esc s` am un copil r`sf`\at

Nu-i ceri s` “pl`teasc`” pentru faptele lui Când copilul gre]e]te ]i nu este responsabilizat, el prime]te mesajul c` nu a gre]it deloc. {n acest mod, [nva\a

1. S`ritura cu para]uta.

Po\i s`-\i sfidezi nivelul de adrenalin` ]i s` s`ri cu para]uta pe aerodromul din Cornetu, pe Sos. Alexandriei. Sari o dat` sau de dou` ori cu para]uta ]i vei avea ce povesti nepo\ilor. E super, dac` te mai ]i filmezi.

3. Promenada cu bicicleta sub clar de lun`. E cel mai cool. F`r` ma]ini, f`r` pietoni. E funny de f`cut un traseu prin centrul Bucure]tiului, dar ]i [n Her`str`u, prin zona [mp`durit`, dac` nu e]ti prea fricos.

A te l`sa prad` ]antajului emo\ional De câte ori plânge ca s` ob\in` ceva, te la]i [nduplecat ]i asta [i transmite mesajul c` doar printr-o criz` poate s` ob\in` ceea ce vrea. Cel mai indicat ar fi s` ignori aceste manifest`ri.

A-\i da singur cu stângul [n dreptul Când [i spui copilului “nu face cutare lucru’, dar [n acela]i timp [i permi\i s` fac`, [nseamn` c` regulile tale sunt slabe sau inconsisten\e. De exemplu, [ntr-o zi impune\i o limit` de 1 ora la calculator, iar [n alt` zi prelungi\i programul de calculator mai multe ore, pentru c` sunte\i prea obosit ca s` v` mai lupta\i cu “cel mic”.

Distrac\ii inedite [n Bucure]ti

2. Observatorul astronomic. Dac` vezi câteva stele pe cer, [nseamn` c` e senin. Deci te po\i duce la observator. Ai r`mâne surprins cât de frumos este ]i ce po\i vedea. Observatorul este pe Bd. Lascar Catargiu, lâng` Pia\a Roman`.

Psihologii considera c` din dorin\a de a-i asigura un tr`i cât mai bun celui mic , cei mai mul\i p`rin\i p`c`tuiesc prin inten\ii bune. Iat` care sunt cele mai frecvente gre]eli care au drept consecin\` r`sf`\ul.

A nu-l [nva\a cei 7 ani de acas` Copilul mic func\ioneaz` dup` “principiul placerii’, ceea ce [nseamn` c` prin natura lui este necivilizat. Este important s`-l [nv`\`m regulile [n societate, cum ar fi s` aib` r`bdare ]i s`-i respecte pe ceilal\i.

Pagina 3

s` arunce capra [n curtea vecinului, de ciuri [nainte de mas`” ]i alta e s`-\i câte ori gre]e]te. propui s` convingi copilul s` m`nânce brocoli. El te poate sabo{i oferi cadouri exagerate sau ta scuipând mâncarea sau pur ]i simscumpe plu, refuzând vehement. {n astfel de A-i cump`ra cele mai noi juc`rii [l cazuri, e]ti condamnat s` pierzi lupt`, [nva\a s` se plictisesca repede de ele. [nainte de a [ncepe.

De asemenea, nu sunt OK nici {\i ridici copilul pe piedestal cadourile scumpe sau “nerezonabile”, Când nu mai ai ochi decât pentru cum ar fi un telefon nou, deoarece s-a copil, când via\a ta se [nvârte [n jurul plictisit de cel cump`rat [n urm` cu lui, [l [nve\i c` dorin\ele ]i nevoile câteva luni. celorlal\i sunt mai pu\in importante.

Nici laudele exagerate, nu sunt bune, Chiar tu e]ti un exemplu de adult deoarece pot genera un complex de r`sf`\at superioritate, de tipul “Dl Goe” P`rintele care obi]nuie]te s`-]i manipuleze partenerul prin maimu\`Ignori comportamentele lui pozireli, crize de plâns sau v`ic`reli, va tive oferi un model demn de urmat, dup` Din perfec\ionism sau lips` de principiul “cum e turcul ]i pistolul” timp, nu observi când cel mic se joac` lini]tit sau face un desen frumos. {\i propui deziderate dificile ]i Ignorarea comportamentelor pozitive pierzi [l determin` s`-\i atrag` aten\ia Una e s` respec\i regul` “f`r` dul- folosind comportamente negative.

4. O vizit` prin Ferentari ziua. E o excursie indicat` copiilor care nu prea mai vor s` [nve\e ]i care astfel pot vedea ]i cealalt` fa\` a lui Janus. Este o lume a ghetourilor unde locuiesc persoane f`r` prea mult` carte sau deloc, unde viitorul [nseamn` doar mâine, pentru c` nu ]tii ce se poate [ntâmpla, mai [ncolo.

5. Palatul Mogo]oaia. De la s`r`cie la opulen\`. Este situat [n Buftea. {\i recomand s` vizitezi biseric` mic` de la intrarea palatului ]i mormintele prin\ilor Bibescu. Aici este [nmormântat ]i George-Valentin Bibescu, un pretendent la tronul regal al României, fondator al Automobil Club-Roman [n 1904. }i tot acolo vei vedea celebra inscrip\ie: My soul hâ] gained the freedom of the night.

6. O or` de c`l`rie la Snagov. Lâng` Bucure]ti po\i s` te duci s` c`l`re]ti la Snagov, Saftica sau Corbeanca. Nu trebuie decât s` cau\i pe Google “echita\ie Bucure]ti” c` vei g`si locuri precum Equestria sau Piccadilly unde vei putea s` ie]i la o plimbare prin p`dure c`lare.

Zece lucruri care te vor omor[ [n mai pu\in de o or` Traducere si adaptare: Sabin Stavarache (Universit@tea Psihosucces Kids, 13 ani) 1.Melcul geografic [n form` de con (Geographyc Cone Snail) (foto) Numit “Melcul de \igareta”, victimile mu]c`turilor sale mai au timp doar de o \igaret` pân` s` aib` o moarte cu spasme musculare. Ironic vorbind, veninul este folosit [n industria medicamentelor pentru producerea de calmante.

2.Masca de ghea\` Supravie\uitorii avalan]elor au doar o jum`tate de or` pân` s` moar` asfixia\i. Respira\ia lor solidifica z`pada ]i astfel r`mân bloca\i ca [ntr-o oal` cu capac, respirând doar fatalul dioxid de carbon.

3.Hipotermia Dac` temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, corpul nu mai este capabil s` re\in` c`ldura necesar` supravie\uirii. Pasagerii Titanicului au murit dup` 20 de minute de stat [n ap` [nghe\at`.

medicamente. Aconitul a fost folosit ca anestezic pân` când sa observat c` este otr`vitor la atingere. Otr`vind fiecare organ pe rând, se spune c` te omoar` [n 30 de minute.

8.Broasca S`geata otr`vitoare Cu o piele puternic otr`vitoare, veninul ei a fost folosit ca ]i otrava pentru s`ge\ile de vân`toare.

Mai pu\in de 1 mg din aceea otrava poate duce la infarct.

6.Strichina 9. }arpele Taipan Otrava omoar` victimele la Este printre cei mai poten\i doar 20 de minute dup` [nghi\ire. ]erpi venino]i din lume, deoare4.Râsul Dac` râdem mai mult de 30 de Otrava ataca sistemul nervos, ce o mu]c`tur` poate ucide [n 45 minute, avem un mare risc de cauzând spasme ]i convulsii. de minute. Sângele iese din porii atac de cord ]i asfixiere. Un grec victimii ]i apoi se produce paral7. Tetrodoxina din antichitate s-a asfixiat dup` izia.

Carnea Pe]telui Balon con\ine ce a râs incontrolabil de o pictur` tetrodoxina ]i te poate ucide [n pe care a f`cut-o.

10. Boala transpira\iei mai pu\in de 20 de minute, dac` Boala european` medieval`, nu este servit corect, de]i unii care cauza transpira\ie incontro5.Aconitul (Aconite) Aconitul sau Omagul este o supravie\uitori au fost [n moarte labil` pân` când victima murea plant` ale c`rei r`d`cini sunt clinic`, deoarece sunt cazuri [n prin deshidratare.Cauza bolii folosite pentru preg`tirea unor care s-au ridicat din co]ciug. r`mâne necunoscut`.

Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Cititul d`uneaz` grav ignoran\ei

George ]i cheia secret` a universului Autor: Lucy ]i Stephen Hawking An apari\ie: 2014 Marele fizician de geniu, Stephen Hawking a scris [mpreun` cu fiica sa, o carte amuzant` [n care ]tiin\a este explicat` [n moduri cât mai simpatice ]i atractive. Personajele au cel mai puternic computer de pe Terra.

Acesta este dotat cu personalitate proprie ]i [i poate teleporta direct [n spa\iul cosmic. Astfel, [n\elegem o mul\ime de concepte ]tiin\ifice cum ar fi: stele, planetele sistemului solar, comete, asteroizi, g`uri negre s.a.m.d.

Hobbitul Autor: J.R.R. Tolkien An apari\ie: 2012 Aceasta este povestea despre cum un Baggins a avut o aventur` ]i s-a trezit c` face ]i zice lucruri cu totul ]i cu totul nea]teptate... Bilbo Baggins este un hobbit care se bucura de o via\` confortabil`, lipsit` de mari ambi\ii ]i care arareori face drumuri mai lungi decât cele pân` [n c`mara lui. Via\a lui calm` este deranjat` de apari\ia vr`jitorului Gandalf ]i a treisprezece gnomi. Ace]tia vor s`-l ia cu ei [ntr-o aventur` “[ntr-acolo ]i din nou [napoi”, c`ci au un plan cum s` fure comoara lui Smaug, un dragon uria] ]i extrem de periculos.

Boli ciudate Frica de flori Antofobia, provine din grecescul anthos ( floare) ]i phobos ( fric`). {n acest caz, persoana experimenteaz` o panic` extrem` [n preajma sau la vederea unei flori, fie sub form` de imagine/secven\a de film, fie [n form` natural`. Nu conteaz` tipul de floare, deoarece orice floare declan]eaz` stare de panic`, fric` de moarte, tahicardie, ame\eal`, transpira\ii reci etc. {n procesul de psihoterapie, este important s` identific`m trauma sau mesajul simbolic din spatele fobiei.

Fobia de c`r\i O alt` fobie bizar`, se nume]te BIBLIOFOBIA ]i [nseamn` fric` de c`r\i de citit ]i biblioteci. Pacientul [n cauz` “face pe el de fric`” dac`-i pui [n mân` un volum de proz` sau de poezii sau dac` se apropie la o distan\` mai mic` de 10m de o bibliotec` public`. Simptomele includ panica extrem`, transpira\ii, tahicardie, senza\ie de le]in, ame\eala. A nu se confunda cititorul de “almanahe” sau incultul cu bibliofobicul. Acesta din urm`, ]i-ar dori s` citeasc`, doar c` e paralizat de fric`. Noroc cu audiobook-urile!

Frica de a trece strada Agirofobia este frica de a trece strada. De]i la prima vedere pare doar ciudat`, imagina\i-v` cum ar fi via\a voastr` dac` ar trebui s` evita\i s` traversa\i o strad`. Asta ar [nseamna, s` parcurgi doar trasee care presupun direc\iile [nainte -inapoi, dar nu ]i stânga-dreapta. Fobicul experimenteaz` la gândul c` trebuie s` traverseze o strad`, stare de team`, multe fr`mânt`ri interioare, nelini]te, dificult`\i de concentrare, puls crescut, respira\ie precipitat`, transpira\ii, ame\eli care pot culmina cu un atac de

panic`. Stimulii declan]atori sunt discu\iile despre str`zi sau intersec\ii, vizionarea unui film cu str`zi, apropierea de o strad`, intersec\ie sau semafor. Practic, persoana este atât de terorizata de strad`, [ncât o evita cât poate, pân` [n punctul [n care refuz` s` mai ias` din cas`.

nism. Astfel, pacientul nu simte durere, frig sau fierbinte, ceea ce [l transform` [n echivalentul unui supererou. De]i pare interesant, cei suferinzi de CIPA se r`nesc grav extrem de u]or, pentru c` nu au capacitatea critic` de a evita temperaturile extreme, [n\ep`turile, loviturile, t`ieturile etc ]i pot ajunge la situa\ii Boala oamenilor care nu plâng extreme (amput`ri, septicemii) din Exist` o boal` genetic` extrem de pricina incapacit`\ii de a sesiza o rar`, care produce dezvoltarea inegal` problem` a organismului. a tr`s`turilor fe\ei, dar ]i incapacitatea de a elimina lacrimile, transformânCei care m`nânc` gunoaie du-i astfel [n oameni care nu pot s` Pica este o alt` afec\iune foarte plâng` niciodat`. rar`, [ntâlnit` de regul` la copii ]i care se manifesta prin impulsul de a mânca Maladia oamenilor copac obiecte ce nu sunt comestibile Maladia Proteus este un alt exem- (vopsea, lipici, pietre, detergen\i, p`r, plu de boal` extrem de rar`, cu circa scame, fecale). Speciali]tii cred c` 200 de cazuri confirmate de-a lungul apare pe fondul unei carente de mintimpului, boal` care cauzeaz` erale din organism, dar este mai excrescen\e ciudate ale pielii ]i frecven\` la copiii cu retard mental. cre]teri neobi]nuite ale oaselor, ade- Poate ap`rea ]i la adul\i, dar mult mai sea asociate cu tumori pe o mare parte rar decât la copii ]i sunt cazuri meddin corp. Pielea bolnavilor este icale extreme. rugoasa ]i seam`n` cu scoar\a unui copac.

Boala mor\ilor vii Se mai nume]te ]i sindromul Sindromul mirosului de peste Cotard, denumit` dup` neurologul Boala se numeste trimetilaminuria francez care a descoperit-o. Este o (TMAU) sau sindromul mirosului de boal` psihic` prin care persoanele peste. Din cauza unei mutatii genet- afectate cred c` au murit, ]i-au pierdut ice, ficatul nu produce o enzima care organele vitale ]i chiar sângele. degradeaza in produsi mai simpli o Persoanele acestea se simt nemurisubstanta numita trimetilamina, un toare ]i au dese tentative de suicid. produs rezultat in urma digestiei proSindromul apare ca o consecin\` a teinelor. In functie de ceea ce au man- abuzurilor de droguri ]i alimenta\iei cat, corpul lor emana un miros de la foarte precare. abia perceptibil, pana la mirosul greu de suportat al pestelui putred.

Boala vampirilor Porfiria este o boal` genetic` Oamenii care nu simt durere incurabil` ]i foarte rar [ntâlnit`.

Insenzitivitate congenital` la Persoanele afectate au o sensibilitate durere cu anhidroz` (CIPA), este, pe sporit` la expunerile solare, la lumin`, scurt, incapacitatea creierului de a iar [n stadiile avansate, pielea se primi semnalele de durere de la orga- umfl` ]i arsurile sunt foarte frecvente.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 5

Practic Psi: Ghid memointegrativ pentru ]colarul mic senzoriale) sub forma unei scenete [n care joci rolul mai multor personaje din desene animate/jocuri.

De exemplu, e super funny s`-\i imaginezi c` e]ti doamna [nv`\`toare care-l [ntreba din lec\ie pe ]oricelul Jerry sau motanul Tom ( tot tu vei juca rolul lui Tom sau al celorlalte personaje). Când n-ai re\inut foarte bine sau nu e]ti sigur de r`spuns, e foarte distractiv s`-i ceri s` r`spund` unui personaj mai dur sau care nu-\i place foarte tare, cum ar fi ... incredibilul Hulk sau maimu\oiul cu care se lupta feti\ele Powerpuff. Astfel, nu te plictise]ti ]i nici nu mai e]ti sup`rat c` n-ai ]tiut [n acel moment tot. Când e]ti sigur pe r`spuns, joci rolul personajulului preferat. La sfâr]it, doamn` ( adic` tu) le da note.

5. Acord`-\i o apreciere cu voce tare (Bravo! Mi-a pl`cut!) \ie sau eroilor t`i, atunci când merita\i!

6. Folose]te formule magice pentru a re\ine [n]iruirile greoaie, f`r` leg`tur` [ntre ele, gen nume sau etape. De exemplu, etapele: TITLU/INTRODUCERE/CUP RINS/{NCHEIERE le po\i re\ine sub forma TICI sau le po\i asocia imaginile: firma colorat` de la intrarea [ntr-un magazin/ u]a/ interior cu rafturi, produse din magazin/ banii cu care mama pl`te]te vânz`torului.

Autor: psiholog principal, specialist [n psihoterapie Camelia Stavarache (program`ri 0760 965 433) Folose]te acest ghid c` s`-\i preg`te]ti mai bine lec\ia.

1. {\i imaginezi c` lec\ia este un om (b`iat sau fat`). {mparte materialul [n func\ie de p`r\ile corpului astfel: CAPUL = TITLUL GÂTUL= AUTOR MÂINI= INTRODUCEREA TRUNCHI= CUPRINS PICIOARE= {NCHEIEREA F` un desen cu acest b`iat sau fata ]i noteaz` cu creionul [n dreptul p`r\ilor corpului principalele idei 2. F` o pauz` la fiecare 25 de minute deoarece creierul are o putere maxim` de concentrare [n primele 22 de minute. {n timpul acestei pauze, rote]te-\i ochii sus, jos, stânga, dreapta timp de 1 minut, respira câteva guri de aer proasp`t [n fa\a ferestrei ]i f` câ\iva pa]i ca s` te dezmor\e]ti 3. Dac`-\i place dansul, po\i executa câteva piruete pe muzica care\i place [n timpul pauzei sau când treci de la o lec\ie la alta ( 1-2 minute) 4. Repet` ceea ce ai re\inut cu voce tare ( memoria e mai puternic` când folosim mai multe organe

Putem avea amintiri false?

De]i suntem foarte siguri pe amintirile noastre, cercet`torii au dus la bun sfâr]it experimente având ca subiect memoria ]i au descoperit c` este foarte u]or ca amintirile false s` fie “plantate”. Potrivit speciali]tilor, motivul pentru care putem fi atât de u]or de p`c`lit este acela c` mintea noastr` [ncearc` s` [nregistreze tot ce

ne [nconjoar`. Suprasolicitata fiind, e]ueaz`, ceea ce duce la goluri [n memorie.

Pentru a umple acele lacune, creierul construie]te automat amintiri false, dar care au un sens [n contextul respectiv, fiind bazate pe propria cunoa]tere ]i experien\`.

Ce spun studiile despre succes - succesul [n via\` \ine mai mult de antrenat inteligenta personalit`\ii (EQ) ]i mai pu\in de coeficientul de inteligent` - cele mai importante calit`\i sunt (IQ) rezistenta la e]ec, creativitatea, motiva\ia ]i perseveren\a - la vârste mici personalitatea se modeleaz` cel mai u]or - Universitatea Psihosucces Kids este o alternativ` creativ` la ]coala - vârstele critice sunt perioada din zilele de azi care pune accent pe gr`dini\ei, ]colar mic ]i pubertate perfec\ionism, stimuleaz` competi\ia [n defavoarea cooper`rii, este teoreti- creierul poate fi modelat ]i ca ]i nu practica.

Antrenament mental zilnic pentru dezvoltarea inteligen\ei Autor: psiholog principal, specialist [n psihoterapie Camelia Stavarache (www.psihosucces.ro) 1. Cite]te minim 10 de pagini pe zi (Cititul faciliteaz` acumularea de informa\ii, dar ]i memorizarea, [n\elegerea ]i sintez`) 2. Deseneaz` un personaj sau o imagine din cartea din care tocmai ai citit. Ai dreptul s` fii creativ, deci po\i s` “poce]ti” cum vrei personajele!

Po\i opta ]i pentru o pictur` cu acuarele sau experimenteaz` caligrafia copiind o pagin` din aceast` carte.

Dac` studiezi [n paralel o limb` nou`, po\i [ncerca s` spui câteva fraze sau s` faci o sintez` a p`gânilor citite [n limb` str`in`.Ar fi foarte funny dac` ai interpreta rolul unui personaj din carte, citind actoriceste câteva replici.

Dac` te pasioneaz` g`titul sau decora\iunile interioare, ai putea preg`ti o mâncare pe care o m`nânc` de obicei, eroul c`r\ii tale sau s`-\i amenajezi

camer` dup` modelul din carte ( po\i s` faci ]i un desen cu camera). Toate aceste trucuri creative, te vor ajuta s` creezi noi conexiuni nervoase [n creier.

3. Arat`-le celor din familie ce ai f`cut ]i poveste]te-le ceea ce tocmai ai citit (Când [i explici cuiva ceea ce ai [nv`\at , te for\ezi s`-\i exprimi gândurile [ntr-un mod ordonat ]i clar.

Predatul este mai benefic profesorului, decât elevului.)

4. Expermenteaza lucrui noi: vorbe]te cu o persoan` nou`, [ncearc` un traseu nou, m`nânc` ceva nou, schimb`-\i coafura sau combina\iile vestimentare.

Ocup`-te 1 ora de hobby-ul t`u ca s` devii un expert [ntr-un domeniu. (expertiza este un semn de inteligent`)

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Paginile 6 - 7

Prichindeii scriitori de la Universitatea Psihosucces Kids Cum am intrat [n computerul lui Grohi Ast`zi st`team pe o banc` [n gr`dina mea magic` cu blana la soare. {n timp ce st`team [ntins`, am v`zut-o pe Grohi cum se apropia de gr`dina mea magic`. Din [ntâmplare, am aruncat o privire [n ochii ei ]i am v`zut c` avea pupilele dilatate. Chestia asta se [ntâmpl` atunci când prive]ti o persoan` pe care o admiri sau o ur`]ti. {n cazul meu, era logic c` era vorba despre ur` lui Grohi. {n acel moment, ea mi-a spus: -OOOO! Uite cine e azi afar`, Hee, ciudat`! Fetelor, uita\i fraiera cartierului!

-Eu sunt cu mult mai evoluat` mental decât tine, a]a c` te rog s` taci!

-Daa , cum s` nu ! Eu sunt Grohi, cea mai la mod` oaie din cartierul `sta, nu o ciudat` demodat` ca tine! {ntr-o secund`, blana mea s-a umplut de furie ]i i-am dat lui Grohi un ]ut [n fund pân` când a v`zut adev`rata frumuse\e...

Totu]i, dup` acest episod a trebuit s` m` r`zbun cumva pe ea. Dar cum?

Imediat mi-a venit ideea despre cum s` o nenorocesc pe via\` pe Grohi: adic` s`-i virusez computerul de 3000000000000 de oinari cu ajutorul ]tiin\ei mele. De abia a]tept s` intru [n calculatorul lui Grohi! {n câteva momente, m-am dus la Toreadores s`i [mprumut cartea lui de berbeci de ]tiin\`. Acolo am g`sit un anun\ unde un berbec spunea c` ne poate mic]ora pentru pu\ini bani. Imediat, l-am luat pe Toreadores care m-a dus cu ma]ina pân` la acel inventator. Locuin\a lui p`rea mai mult un laborator f`cut din tabl` pe exterior, decât s` arate ca o cas`. Imediat cum am intrat mi-a venit s` zâmbesc. {n`untru, pere\ii erau plini de conducte ]i scoteau fum. {n interior, laboratorul arata ca un fel de bunc`r sau hotel vechi.

Pe o u]` scria : Laboratorul berbecului cercet`tor Blana chelioas`. {n`untru ne-a [ntâmpinat un savant care ne-a spus: -Buna! Dup`, aaaaaaa cuuumm ]ti\i, eu sunt savantul din revist`. Vre\i s` v` mic]ora\i cumva?

-Daa. A] vrea s` m` mic]orez ]i s` pot intra [ntr-un ............(pauz` de gândire)......Memory stick!

-Imediat, clientule! {n urm`toarea clip` am p`]it pe o platform` unde era o raz` care m-a f`cut mai mic` de 8000 de ori astfel [ncât s` pot intra [n acel memory stick (...)

Extras din "Jurnalul unei oi de]tepte II . Invazia extratere]trilor obezi", de Sabin Stavarache Bianca Sorescu (5,6 ani), Cedric Stavarache( 4,6 ani), Maria Ilioaica (5,4 ani), Vali Stan (6 ani) Era o dat` ca niciodat` o vr`jitoare fluture care schimbase totul [n ora] [n r`utate. Ea a f`cut iarb` neagr` ]i a schimbat cerul [n maro ]i vroia s` fure un b`ie\el bebelu]. Vr`jitoarea fluture a schimbat-o pe Albinu\a [ntr-o r`utate de albin` care [n\epa. {n cealalt` parte a ora]ului, tr`ia ]i Tura Vura- un b`iat r`u cu buzele

f`cute din noroi, care m`nânc` ce nu este s`n`tos ]i nu merge la gr`dini\`.

De exemplu, [ntr-o diminea\` a mâncat cartofi pr`ji\i. }i nu ]tie cât fac 2+3, zice c` 3. Are un p`r urât, albastru ]i haine negre. Jum`tate este bun, jum`tate este r`u, adic` o zi e bun ]i o zi e r`u. Tura Vura a transformat soarele din maro [n albastru ]i a f`cut iarba neagra-neagra. {n acela]i ora] tr`ia ]i o tablet` magic`, vorbitoare. Tableta este bun`, nu se stricaniciodata ]i merge pe drum cu ma]ina. Ea are ni]te butoane [n loc de mâini. Tableta vroia s`-i [nving` pe vr`jitoare ]i pe b`iatul Tura Vura cel R`u. Tuta Vura are o baghet` magic` s` se apere. Vr`jitoarea avea un ajutor. {ntr-o c`su\` mic` locuia un copil bun pe care vroia s`-l fure vr`jitoarea.

El tr`ia cu tat`l s`u. Vrajoitoarea Fluture reu]e]te s`-l fure pe tat`l copilului. Dup` ce l-a prins pe tata, l-a b`gat [ntr-o cu]c`. Acolo era o g`in` care era rea ]i l-a ciocnit [n cap. Tat`l s-a [mprietenit cu g`ina spunându-i “ eu sunt un tat`”. Vr`jitoarea a venit acas` ]i l-a furat ]i pe copil. El a g`sit ni]te chei cu care puteai s` deschizi [nchisoarea vr`jitoarei ]i a fugit [mpreun` cu tat`l s`u. Când au evadat, au g`sit un ou de g`in` ]i nu ]tiau c` e vr`jit. Când l-a atins, tat`l a murit. A r`mas copilul care a s`rit [n ap` ]i a [notat pân` [n ora]ul lui, unde era casa lui. A reu]it s` se salveze. A re[nviat ]i tat`l pentru c` l-a ajutat Dumnezeu.

Copilul avea un iepura] ]i s-a [mprietenit cu doi flutura]i frumo]i care nu aveau inimioare la antene. Erau tri]ti ]i iepura]ul i-a ajutat, a c`utat ni]te inimioare sclipitoare cu diamante ]i lea lipit la antene. Copilul ]i tat`l, când au intrat [n`untru [n casa lor, era [ntuneric ]i acolo era vr`jitoarea care s-a teleportat. Copilul a ap`sat pe butonul care f`cea ca o [nchisoare la u]` ]i a sunat la poli\ie ]i a arestat-o.

Iar ajutorul vr`jitoarei a fost arestat ]i el.

Tableta l-a transformat pe Tura Vura [n fantom`. Iar tableta chiar dac` se [ndoaie, nu se stric`, a devenit nemuritoare, pentru c` e de fier.

au investigat peste tot, dar nu ]tiau c` banii sunt ascun]i [n roata caruselului.

Poli\i]tii au v`zut un sac ]i ]i-au dat` seama c` acolo sunt banii, era plin cu bacnote de o sut`. Ho\ul a fost dus la [nchisoare.

De]i era un individ r`u, to\i arrienii s-au adunat ]i au adus cel mai bun doctor din galaxie. Acesta l-a salvat ]i i-a pus o inim` nou`, dar surpriz`, era o inim` vorbitoare.

Lupt`torul s-a bucurat nespus pentru surpriz`, dar doctorul i-a dat ]i informa\ia c` nu va mai putea lupta niciodat` de partea r`ului. Dac` va avea aceast` inten\ie, inima [l va certa ]i dac` nu o va asculta ea se va opri ]i el va muri.

Moartea dinozaurilor Andrei Dumitrescu ( 5 ani) Au fost odat` 2 dinozauri. O oaie s-a pierdut [n p`dure. Ni]te dinozauri au plecat dup` oaie. Au dat de dou` tunele, unul a luat-o [n stânga ]i altul Ce scuze mai inventeaza elevii [n drepata. Dinozaurii au g`sit o Cum s` sc`p`m de nota 4 floare, au pierdut mirosul ]i pe urm` Autor: Andrei Erös ( 11 ani, au v`zut oaia, au prins-o, iar oaia a s`rit direct la turma ei, iar dinozaurii Universit@tea Psihosucces Kids) 1. Domnule, asear` eram somnamau murit de foame pentru c` nu au avut bul ]i am nimerit la vecinul [n ce s` mai m`nânce. baie.Acesta a chemat poli\ia, iar eu mi-am petrecut noaptea [n arest.

Povestea Violetei 2. Domnule profesor, asear` am Sarah Chirea (7 ani) A fost odat` o feti\` pe nume g`sit un câine. Avea un nume pe curea.

Violet`. Avea p`rul blond, mergea la Am intrat pe net ]i am v`zut c` era gr`dini\` la grupa mare. {ntr-o zi a fost câinele pierdut al Oanei Roman, a]a c` atacat` de un câine pe strad`. Câinele a trebuit s` m` duc pân` la Constant` , o m`nânc` pe Violet`. Când s-a trezit s` i-l duc, c` acolo-si petrecea vacan\a [n burta câinelui, a descoperit c` acolo de Pa]te.

3. Domnule profesor, tata e astronu mirosea frumos. Prietena cea mai bun` a Violetei a sunat la salvare, au naut.Când s-a [ntors din spa\iu si-a venit doctorii ]i au t`iat burta câinelui uitat telefonul acolo. A trebuit s` ]i au scos-o pe feti\`. Doctorul l-a mergem toat` familia s`-l recuper`m.

4. Domnule, [n incendiul de asear` omorât pe câine. am realizat c` au ars doar c`r\ile ]i caietele din camera mea!

Rechinul radioactiv 5.Domnule profesor, m-am mutat ]i Cezar Dumitrescu-Noica 8 ani) A fost o dat` un inidian care vana mi-am uitat caietul cu tema [n casa tot timpul. El era negru ]i avea un arc veche!

6. Domnule profesor, mama e regicu s`ge\i. {ntr-o zi, a venit un urs, indianul l-a omorât, apoi a venit un lup, l- zor. Face un film cu Florin Piersic. a omorât ]i pe `la. Apoi a venit un Fanii lui au venit la mine, au dat rechin radioactiv care avea picioare. n`val` [n cas` ]i au furat doar caietele Vân`torul cel negru n-a putut s`-l mele. Dar au primit ]i autografe!

7. Mama ]i tata au spus c` dac` nuomoare fiindc` era radioactiv ]i a]a, mi g`sesc caietul, o s` mergem prin vân`torul a murit. toat` \ara. A]a au [nv`\at ei geografie!

En garde: Te provoc s` gânde]ti Mâine plec`m la Buz`u! Vre\i s` v` aduc ceva??

Alexandra Rusu ( 8 ani) 8.Doamna [nv`\`toare, tata a venit Am s` v` povestesc o problem` de asear` b`ut ]i mi- a aruncat caietul [n gândire pe care am [nv`\at-o la cursoba, c`-i era frig! surile Psihosucces Kids.

Un grup de pescari a plecat cu Un experiment tr`znit barca pe mare s` pescuiasc`. Dup` Autor: Rafael Dumitrescu Noica dou` zile s-au [ntors. Un b`trân aflat pe \`rm, i-a [ntrebat [n timp ce ace]tia (13 ani) Am reu]it la ora de experimente s` B`ie\elul Portocala legau barca la mal: umplem un balon cu hidrogen.

Edi Carpinski (5,5 ani), Felix Hei! A\i prins ceva?

Rezultatul a fost spectaculos: balonul Chiritoiu ( 6 ani), Vlad Chiritoiu (4 Ce-am prins am aruncat, iar ce na r`mas lipit de tavan. Cum crede\i c` ani), Rare] am prins am luat cu noi, i-a r`spuns am ob\inut hidrogenul? Simplu!

Erös ( 6,5 ani) un pescar.

Am amestecat soda caustic` cu ap` Tu ]tii ce [nseamn` asta? ]i buc`\ele de folie de aluminiu. {n A fost o dat` ca niciodat` un b`ie\el urma reac\iei, a rezultat un gaz- hidroportocala pe care-l chema Vali. Era (R`spuns: nu au prins nimic, iar genul ]i c`ldur`. Asta e o reac\ie destul de mare, ca un frigider. Era pescarul se refer` la p`duchii din exoterm`. [mbr`cat [ntr-o bluz` galben`, pan- cap) taloni verzi, cu pantofi cu toc. {ntr-o zi Lui Tati i-a c`zut o pl`cin\ic`-n vine un vârtej ]i [l ia. L-a dus [ntr-o A doua inim` pe]ter` unde s-a [ntâlnit cu un dinozaAutor: Rare] Erös ( 6,5 ani cap Autor: Bianca Sorescu (5,6 ani, ur. Dinozaurul [l m`nânc`. Apare un Universit@tea Psihosucces Kids ) super erou pe nume Tricou Galben A fost odat` ca niciodat` un Universit@tea Psihosucces Kids) A fost odat` o feti\` pe nume care [i d` s` manace un s`pun, dinoza- lupt`tor spa\ial, r`u, pe numele lui urul râgâie ]i-l scuip` pe b`ie\elul por- Re]an.Era cel mai de temut lupt`tor de Violet` ]i avea dou` “sori” mai mici tocala. pe planeta ARR din galaxia Radrey. pe nume Francesca ]i Carla. Cele trei Când ap`rea el, to\i arrienii se surori se jucau [n fiecare zi ]i tat`l i-a retr`geau [n cavernele spa\iale pe care spus Violetei a]a: Poveste cu un loc de joac` - Violeta, m` duc un pic afar`, po\i Horia Tutuianu (5 ani) ]i le [nchideau cu 3 paralizatoare s` ai grij` de surorile tale?

A fost o dat` un loc de joac` cu un spa\iale.

- Desigur, tata!

Printre arrieni erau ]i curajo]i care carusel mare. Cineva a venit s` se dea Tat`l Violetei s-a dus la o ]edin\` ]i [n el ]i a ap`rut un ho\ cu o masc` pe [ncercau s`-l doboare. {ntr-una din cap. S-a furi]at [n cabin`, aluat banii ]i lupte, Re]an a suferit o accidentare apoi la MCDonalds. Când a ajuns acas`, nu a fost atent ]i din gre]eal` ii-a ascuns [n carusel. Ni]te detectivii care i-a afectat inima.

a c`zut o pl`cin\ic` [n cap. Sfâr]it!

O zi din via\a unui mic Lider Autor: Amarisa Melinte (9 ani ]i 10 luni) Nici o zi din via\a unui lider nu este o zi obi]nuit`! Fiecare zi este special` mai ales [n privin\a activit`\ilor din ziua respectiv`. }i pentru c` este un lider, acesta []i poate alege ziua [n care vrea s` conduc` ]i s` pun` [n practic` activit`\ile preferate. {n cazul meu, chiar a]a am f`cut.

Ziua [n care mi-am ales s` conduc toat` familia, a fost una de sâmb`t`un pic ploiasa. {n aceast` zi, trebuia s` c`l`torim cu avionul c`tre Napoli.

Membrii familiei mele au avut urm`toarele sarcini de [ndeplinit: Tata s` preg`teasc` micul dejun si sa calce hainele pentru drum (NR. Pentru ca si-a achitat sarcina doar partial, a negociat cu bunica sa faca sarcina in locul lui contracost) Mama s` spele vasele la mic dejun ]i prânz Bunica s` fac` bagajele ]i prânzul Mama s` cheme taxiul ]i s` se ocupe de transportul [n Napoli Bunica s` repartizeze camerele, dar eu s` am drept de veto Tata s` organizeze cina Am [ncercat ]i am ]i reu]it, s` fac ca toat` familia s` fie fericit`. Astfel, am calmat-o pe mama mea [n privin\a zborului prin diverse jocuri cum ar fi : “Semaforul emo\iilor”, a num`rat descresc`tor din 7 [n 7 de la 100 la 0, a vorbit cu Tom motanul (NR aplica\ie de pe Iphone), [n final fiind mai lini]tit`. {n avion, a fost o mic` problem` pentru c` liderul (eu) a adormit ]i o parte din subalterni au fost l`sa\i nesupraveghea\i, ceea ce le-a creat mici probleme emo\ionale cu zonele de turbulen\e prin care a trecut avionul. {n Napoli [ns`, s-a aterizat cu u]urin\`.

La aeroport, dup` ce am [nchiriat o ma]in`, ne-am oprit la un supermarket pentru cump`r`turi ]i apoi am ajuns la apartament [n jurul orelor 22.30. Am mâncat [n cinci minute ]i la fel am ]i adormit. }i pentru c` sunt un lider modern ]i

democratic, am dat posibilitatea echipei mele s` []i exprime p`rerea despre “Micul Lider” dup` cum ]i eu am f`cut o evaluare pentru fiecare subaltern [n parte.

Dintre toate p`rerile, voi alege una mai general`, ]i anume cea a “ursului” (tat`l meu): “ Un ]ef al zilelor noastre! De]i a dormit sau/]i a mâncat aproape toat` ziua, ]i-a g`sit timp s` dea ni]te comenzi subalternilor astfel [ncât s` o scoatem cumva la cap`t! }i a reu]it! “ Astfel, aceast` zi a fost o experien\` frumoas`, iar activitatea de lider este interesant`, uneori distractiv`, alteori agitat`, dar merit` s` fii lider!

Cam asta ar fi .....

Ce poate mânca o bab`?

O banan` aurie manaca o bab`. O bab` [n form` de leu, manaca o banan` [n form` de bec ( Maria Ilioaica, 5,4 ani) O bab` m`nânc` un leu muceg`it ( Andrei Dumitrescu, 5 ani) O bab` pe nume Camion manaca o banan` stricat` care are un pian [n ea.

O bab` banan` manaca un tricou (Bianca Sorescu, 5,5 ani) O bab` m`nânc` o \eav` de balon ]i o costuma\ie. O bab` manaca o alt` bab` ]i un premiu. (Vali Stan, 6 ani) {ntreb`ri tr`znite {ntreb`ri pentru hârtia igienic`: Ce parfum [\i place cel mai mult?

(Andrei Erös, 11 ani) }tii s` cân\i, hârtie? (Rojan Nikousohbat, 9 ani ) {ntreb`ri pentru pentru scaun: Câ\i cai pot fi [nh`ma\i la un scaun?

(Sabin Stavarache, 13 ani) Ai s`rit vreodat` cu para]uta?

(Alex Kanaan, 12 ani) Cum te sim\i când st` un gras pe tine? (Andrei Erös, 11 ani) {ntreb`ri pentru un vampir: Ce m`nânci la diet`? (Rafael Dumitrescu Noica, 13 ani) De ce te tope]ti la soare? (Rojan Nikousohbat, 9 ani)

Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Re\ete s`n`toase pentru copii Chiftelu\e cu susan la cuptor Ingrediente: 500 gr carne tocat` din piept de pui ]i vit` 1 ou 1 morcov tocat m`runt 2 c`\ei usturoi toca\i m`runt 1 ceap` tocat` 3-4 linguri ca]caval ras 100 gr susan ( se trec chiftelutele prin susan la final) 1 leg`tura p`trunjel ( cine dore]te poate toca ]i câteva fire de Rosmarin) sare, piper Chiftelu\ele se coc pe hârtia de copt [n cuptor circa 40 minute.

Jocurile psihologice ale seduc\iei Autor: Dumitru Mitel Lungu Unele dintre cele mai bune metodele de a cunoa]te o fat` ]i a genera conversa\ii pl`cute la prima [ntâlnire sunt jocurile psihologice. Cu to\ii am f`cut teste de personalitate când citeam reviste ]i ni se p`rea ceva fascinant când descopeream r`spunsurile. Dar, femeile sunt de 10 ori mai fascinate de astfel de jocuri.

Dintre jocurile psihologice pe care \i le recomand dup` primele minute de la abordare, cel mai eficient este “Jocul animalelor”. Este mai interesant ]i mai inteligent decât “Cubul”, “Capsunile”, “P`durea” ]i altele.

Acest joc are trei obiective: acela ca tipa s` afle câteva lucruri interesante despre ea, unele dintre ele pe care nu le-a con]tientizat pân` atunci, iar ca tu s` afli câteva chestii destul de importante despre ea ]i nu [n ultimul rând, s` po\i crea o impresie bun`.

Dup` ce vei aplica acest joc reprezentantelor sexului frumos, po\i deschide foarte u]or discu\ii pe diverse teme plecând de la interpretarea jocului, a]a cum vei vedea la finalul articolului. {nainte de a [ncepe, trebuie men\ionat faptul c` tipa c`reia [i face\i testul, trebuie s` r`spund` la [ntreb`ri cât mai spontan posibil, s` nu se gândeasc` deloc la r`spunsuri. Pentru a avea o imagine mai exact` despre test, am reprodus r`spunsurile pe care leam primit de la o tip`, ca exemplu.

{ntrebarea 5: Imagineaz`-\i c` este vara, e]ti singura pe plaj` ]i [n fa\a ta vezi Marea Neagr`. Ce sim\i ?

R`spuns 5: Relaxare, calm ]i o stare de bine. {ntrebarea 6: Imagineaz`-\i c` mergi prin de]ert ]i la un moment dat apare un animal fioros care se [ndreapt` spre tine. Ce faci ? Cum reac\ionezi ?

R`spuns 6: Intru [n panic`… {ntrebarea 7: Care perioad` a zilei [\i place cel mai mult ?

R`spuns 7 : Diminea\a.

Interpretarea jocului R`spuns [ntrebarea nr. 1: Animalul care [i place cel mai mult tipei are câteva calit`\i pe care ]i ea []i dore]te s` le aib` (Eul ideal).

R`spuns [ntrebarea nr 2. Cele trei motive care au f`cut-o s` aleag` animalul sunt de fapt calit`\ile ideale pe care ]i- le dore]te tipa cel mai mult, ]i anume, s` fie prietenoas`, loial` ]i juc`u]` .

R`spuns [ntrebarea nr 3 Animalul de pe locul doi, [n ordinea preferin\ei tipei, are câteva calit`\i pe care ]i ea le are (Eul real).

R`spuns [ntrebarea nr 4: Cele trei motive care au f`cut-o s` aleag` animalul de pe locul doi sunt de fapt calit`\ile ei cele mai reprezentative …zgârie tare, este ]ireat` ]i se {ntrebarea 2: Care sunt cele trei alint`… motive care te-au f`cut s` alegi acest animal ?

R`spuns [ntrebarea nr 5: Se spune R`spuns 2: Este prietenos, loial ]i c` felul in care simte ea scena proiecjuc`u]. tat` de tine, este de fapt acela]i lucru pe [l simte ]i despre iubire …relaxare, {ntrebarea 3: Care este cel de-al calm ]i o stare de bine. doilea animal [n ordinea preferin\elor tale ?

R`spuns 3 : Pisica R`spuns [ntrebarea nr 6. De fapt, [ntrebarea urm`rea s` scoat` [n evi{ntrebarea 4: Care sunt cele trei den\` cum reac\ioneaz` [n situa\ii de motive care te-au f`cut s` alegi acest stres. {n exemplul dat, când [ntâlne]te animal ? probleme de intensitate mai mare, R`spuns 4: Zgârie tare, este ]ireat` prima dat` intra [n panic` ]i se alint`. {ntrebarea 1: Ce animal [\i place cel mai mult ?

R`spuns 1: Câinele

R`spuns [ntrebarea nr 7. Aici, pe lâng` r`spunsul din exemplul nostru “Diminea\a”, mai sunt [nc` dou` variante de r`spuns dup` care putem face interpret`rile ]i anume: Prânz ]i Sear`.

Diminea\`: Este o persoan` c`reia [i place s` aib` ini\iativa, s` [nceap` proiecte noi, s` pun` idei [n practic`, s` fie deschis` la nou, [ns` acest tip de persoan` nu [ntotdeauna duce la bun sfâr]it ceea ce [ntreprinde.

Prânz: Este o persoan` care [i place s` se implice [n diferite proiecte , indiferent dac` sunt [ncepute de al\ii sau de ea.

Sear`: Cele care au ales seara sunt persoane care duc lucrurile la bun sfâr]it, sunt orientate spre rezultat, indiferent dac` proiectele au fost ini\iate de ea sau de alte persoane, pentru ea este importanta finalizarea proiectului, conturarea lui.

Prin acest joc nu urm`rim s` facem un profil psihologic al subiectului, [ns` [n marea majoritate a cazurilor, dup` ce [i interpret`m r`spunsurile, persoana confirma cele interpretate.

Iat` cum prin acest joc, pe lâng` faptul c` afli câteva lucruri despre ea, po\i sa vorbe]ti despre sentimente, despre cum reac\ioneaz` ea la problemele din via\` ]i nu [n ultimul rând, despre ce fel de persoan` este. Dac` se [ntâmpl` s` te blochezi sau s` nu [\i vin` nici un subiect de discu\ie, \ine minte toate etapele jocului ]i r`spunsurile ei la [ntreb`ri ]i c` po\i demara câteva discu\ii pornind de la fiecare [ntrebare.

De exemplu, de ce nu a ales alte animale. De ce, câinele? De ce, pisica? De ce nu, o panter` ?. }i de aici, imagina\ia voastr` v` va ajuta cu siguran\`.

Ceea ce mai conteaz` la acest joc, este talentul cu care [l spui: cum poveste]ti, tonalitatea, misterul care e prezent la fiecare [ntrebare, felul cum dintr-un joc simplu la prima vedere, totul ia o [ntorsur` nea]teptat` ]i reu]e]ti s` “ghice]ti” cât mai multe lucruri despre ea.

Voi ce alte jocuri mai ]ti\i? Care au avut cel mai mare efect? Pe care [l preferi cel mai mult?

Alimente care ne fac mai inteligen\i Creierul- sediul inteligen\ei noastre are nevoie de o hran` pe m`sur`.

Concret, iat` ce e bine s` mânc`m ca s` fim mai inteligen\i: • peste ([n special somon, ton ]i sardine) bogat [n omega 3, acizi gra]i care [ntre\in celule nervoase ]i faciliteaz` transmiterea informa\iilor [ntre neuroni • fructe ]i legume deoarece con\in antioxidan\i care limiteaz` [mb`trânirea neuronal` • fructe cu coaj` ( alune, nuci, cajou, fistic) bogate [n proteine ]i [n vitamina E care favorizeaz` func\ionarea cerebral` • fecule ]i pâine integral`, deoarece sunt surse importante de glucoz`, carburantul esen\ial al creierului (creierul consuma aproximativ 120 g pe zi) • crudit`\i, ou` ]i ficat pentru c` sunt bogate [n vitamina B. Ele joac` un rol important [n sinteza neurotransmi\`torilor ]i [n transmiterea influxului nervos.

Cirea]a: cel mai bun somnifer natural Un pahar de suc de cire]e b`ut diminea\a ]i altul seara te ajuta s` câ]tigi o or` [n plus de somn. Cire]ele sunt bogate [n melatonin`, hormonul somnului. Insomnia afecetaza circa 34% din persoanele peste 65 de ani care au o medie de 3 nop\i cu insomnie pe s`pt`mân`. Somniferele, datorit` efectelor secundare ( risc de c`dere ]i de fractur` de ]old), sunt indicate mai degrab` persoanelor tinere. Rolul cire]elor a fost descoperit de Dr Frank L. Greenway de la Universitatea din Louisiana. Cura cu suc de cire]e trebuie \inut` dou` s`pt`mâni pentru a regla somnul.

De ce sim\im durere când mânc`m [nghe\at` Consumul rapid de [nghe\at` produce o vasoconstric\ie a vaselor sanguine din cerul gurii, urmat` de o dilatare brusc` a acestor vase, ceea ce declan]eaz` un val de durere.

Mâncarea de tip fast food ne face agresivi Un studiu extins, realizat de cercet`torii Universit`\ii din San Diego, a relevat faptul c` produsele de tip fastfood cresc considerabil comportamentul agresiv. Se pare c` nivelurile de acizi gra]i “trans” din dieta ne influen\eaz` comportamentul.

Speciali]tii cred c` gr`simile trans interfereaz` cu nivelurile naturale de DHEA, un hormon care ac\ioneaz` asupra corpului nostru ca un antidepresiv natural.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Zodiacul vesel al elevilor autor: Sabin Ioni\` ( Universit@tea Psihosucces Kids, 13 ani) Taur ( 21.04-21.05) Luni: Ai mare grij` la mate pentru c` vei dau un test nea]teptat.

Mar\i: Po\i s`-\i faci tema [n lini]te pentru c` profa va [ntârzia.

Miercuri: P`rin\ii [\i fac un cadou minunat: o carte nou` pe care trebuie s` o cite]ti pân` mâine!

Joi: Ai grij` la romana, engleza ]i francez`. Temele la control v` rog, please, s'il vous pla[t !

Vineri: din cauza ploilor toren\iale te vei [mboln`vi, dar va fi spre binele t`u pentru c` scapi de ...distrac\ia din weekend Sâmb`t`: E cea mai norocoas` zi a ta: numai 10 vei lua!

Gemeni ( 22.05-21.06)

Michael Schumacher nu mai ]tie s` mearg` Campionul mondial la formula 1, Michael Schumacher risca s` devin` o legum` dac` []i va reveni din com` indus` [n 29 decembrie anul trecut [n urma accidentului de schi de la Meribel. Profesorul Peter Hutchinson de la Universitatea Cambridge este convins c` “dac` Schumi va ie]i [ntro zi din com` nu va mai fi niciodat` Michael Schumacher. El va trebui s` se bat` pentru via\a care [l a]teapt`; s` re[nve\e s` mearg`, s` m`nânce, s` vorbeasc`. “

Bubulina Gospodina te [nva\`

Cum s` refolose]ti plicurile de ceai verde

Luni: Ai grij` la mate, pericol crescut de ascultare la tabl`!

Mar\i: Ai luat varicela de la un Taur Miercuri: Te [mbog`\e]ti: g`se]ti 1 leu pe jos Joi: I\i convingi colegii s` mânca\i creta ]i sc`pa\i de toate lec\iile pentru c` la temperatur` [nalt`...nu se coc notele mici Vineri: Black Friday pentru tine: nu \i-ai f`cut temele ]i iei 6 la toate materiile.

Oare cum ai sc`pat de 4?

Sâmb`t`: E]ti pedepsit de p`rin\i pentru notele proaste. Off, ce dor, ce chin, ce jale!

Manual despre ipocrizia [n rela\iile de doi bani autor: Camelia Stavarache Oamenii nu vor s` fie critica\i niciodat`, nu le place s` le ar`\i unde au gre]it ( Carl Rogers „Nevoia de pozitivare a imaginii de sine”) Atot]tiutorii, []i lauda propriile „crea\ii” ]i le dispre\uiesc pe cele reale, ale mentorilor Nu crede laudele exagerate la adresa ta, pentru c` sunt dublate de o antipatie de aceea]i greutate {n spatele admira\iei fa\` de tine a celui mai slab, se ascunde ]i o doz` egal` de invidie Oamenii te plac atâta timp cât e]ti la dispozi\ia lor ]i le oferi ceea ce au nevoie O singur` dat` [n care nu po\i s` aju\i, cânt`re]te cât 99 de ori cât ai ajutat 1 NU= 99 D~ ( LEGEA ECHIVALENTEI {N RELA|II) Orice lucru gratis este mai valoros decât cel mai ieftin lucru pe bani Ai grij` s` la]i s` treac` cât mai

Pagina 11

mult de la tine sau chiar tot, dar nu te a]tepta la acela]i lucru de la cel`lalt Cu cât e]ti mai la fundul pr`pastiei, cu atât te comp`timesc mai mul\i Cea mai simpatic` persoan` trebuie s` fie s`rac`, cu un job de duzin`, urât`, prostu\` ]i disponibil` pentru nevoile altora. Dac` e frumoas`, bogat` ]i de]teapt`, trebuie s` fie neap`rat ]i foarte darnica, altfel e “ceva in neregula cu ea’(Legea compensa\iei calit`\ii [n rela\ii) Legea amneziei: oamenii uit` repede lucrurile bune pe care le-ai f`cut pentru ei ]i nu uita niciodat` gre]elile tale Nivelul recuno]tin\ei unei persoane este invers propor\ional cu m`rimea efortului pe care l-ai f`cut pentru ea Persoana care se bate cu pumnul [n piept cu sinceritatea sau

deschiderea ei, sufer` [n mod cert de duplicitate Generozitatea (cadouri, servicii) [ntr-o rela\ie este semn de putere: cel care d` este puternic, cel care prime]te este slab.

Nu exist` rela\ii care s` nu aib` un interes con]tient sau incon]tient. Interesele con]tiente sunt materiale (bani, avantaje diverse), iar cele incon]tiente sunt psihologie (stima de sine valorizat` de cel`lalt, afirmarea unor calit`\i, MASCAREA unor defecte etc) „Pâine ]i circ” s-ar traduce [n rela\iile de doi bani, [n interese ]i bârfa.

Regul` surzeniei [n rela\ii: „Atât de mult te admir, [ncât nu ascult niciodat` ce-mi spui” Regul` I2 [n rela\ii: Dac` nu-mi vezi defectele, e]ti inteligent, dac`mi descoperi ]mecheriile e]ti idiot.

Je t`aime, dar tu?

Cost fiecare volum: 20 ron + taxe postale (7 ron plata ramburs, livrare prin Po]ta Rom@n`) sau 20 ron achizi\ionare direct` din Bucure]ti, str. Alba nr. 12 cu telefon [n prealabil 0721/150.661) Comanda Jurnalul unei oi de]tepte I ]i Jurnalul unei oi de]tepte II. Invazia extratere]trilor obezi: www.jurnaluluneioidestepte.ro

Anton Pann spunea c` dintr-o ridiche se pot face patru feluri de mâncare: ras` ]i neras`, cute ]i felii.

Dar dintr-un plic de ceai verde folosit? Bubulina Gospodina v` prezint` cinci idei noi [n leg`tur` cu acesta: 1. Con\inutul plicurilor de ceai folosite poate [mbog`\i solul din gr`din`. Pur ]i simplu t`ia\i plicurile ]i pune\i con\inutul lor [n jurul tufelor de flori din gr`din`.

2. {nainte de a planta un bulbsemin\e de flori [n ghiveci, pune\i pe fundul acestuia unul sau dou` plicuri de ceai. Apoi, pune\i p`mântul de flori ]i planta\i. Atunci când ve\i uda, nutrien\ii din ceai vor ajunge la planta.

3. Pune\i din nou la fiert 3-5 plicuri folosite, [n 250 de mililitri de ap`. L`sa\i “ceaiul” la r`cit ]i apoi folosi\i compozi\ia pentru a cur`\a du]umeaua/parchetul ]i mobila.

Acestea vor c`p`ta o str`lucire aparte.

4. Plicurile de ceai pot fi utile ]i celor care au probleme cu mirosul picioarelor. Adauga\i câteva plicuri folosite de ceai [ntr-un lighean cu ap` cald` ]i apoi \ine\i picioarele [n lighean timp de aproximativ 20 de minute.

5. Dac` vre\i s` ave\i o piele mai s`n`toas`, ad`uga\i plicurile folosite de ceai verde [n ap` din cad`, atunci când face\i baie.

Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

LIFE HACKeD

Ou stricat sau bun?

Autor: Sabin Stavarache (Universitatea Psihosucces Kids, 13 ani) 1.Cum s` tai un m`r f`r` cu\it.

Primul lucru pe care trebuie s`-l faci este s` sco\i codi\a m`rului. Apoi, vei vedea c` m`rul are o gaur` care duce [n interiorul s`u. Pune-\i vârful degetului mare [n gaura aceea ]i preseaz` pân` ajungi s` [l [mpar\i [n dou`.

Poft` bun`!

2. Cum s` vezi dac` [\i func\ioneaz` telecomanda.

Câteodat` este destul de enervant când nu putem schimba programul. Ei bine, acum putem vedea dac` este vina telecomenzii sau a televizorului nostru cu ecran plat de 100 de cm. TOT CE TREBUIE S~ FACEM este s` lu`m o camer` video (camera smartphoneului) ]i s` film`m [n timp ce ap`sam pe butonul de pornire al telecomenzii.

O s` vezi o lumini\` care apare atunci când ape]i orice buton.Aceea este lumina infraro]ie pe care noi nu o vedem ]i care confirm` c` telecomanda merge ]i trebuie s` dai o fug` cu munc` este s` iei ni]te gogo]i ]i s` le televizorul la depanator, [n acest caz. [mp`r\i. Astfel, colegii t`i (exceptând colegii cu diabet) nu vor sim\i cât de 3. Cum s` ai o zi bun` la mun- prost dispus e]ti fiindc` n-ai dormit o noapte [ntreag`. c`/]coal` S` zicem c` ai fost treaz toat` 4. Cum s` vezi dac` un ou este noaptea din motive necunoscute ]i acum e]ti foarte obosit. O solu\ie ca bun sau nu.

Din p`cate, ou`le naturale nu vin de s`-\i p`strezi imaginea de “simpatic” ]i s` supraviestuiesti la locul de la g`in` ]i cu data expir`rii imprimat`,

Top 10 cele mai tr`snite nume de copii de la Hollywood 1. Bronx Mowgli - Ashlee Simpson

6. Dandelion - Keith Richards

2. Nahla Ariela Aubry - Halle Berry

7. Bear Blue - Alicia Silverstone

3. Pilot Inspektor - Jason Lee

8. Zuma Nesta Rock- Gwen Stephani

4. Kal-El Copola - Nicolas Cage

9. Blue Ivy - Beyonce

5. Mirabella Bunny - Bryan Adams

10. Apple - Gwyneth Paltrow

Top nume tr`znite la români 1 - Stru\ Modest

11. Andaluzia Po]irc`

2. Rândunel Pisica

12. Renato Lacrima

3. dl. Carmen Stamatescu

13. Tuduce Dorule Dicusara

4. Supplexa Memoranda Onac

14. Trit` F`ni\`

5. {ntuneric Stelu\a Lumini\`

15. Raiu Viorica Speran\`

6. R`murel Pastram`

16. Roxana Grivei

7. Geniloni Sfecla

17. Artaxerxe Bubulac

8. Gigel Potrivitu

18. Exacustodian Pausescu

9. Rudolf Pufulete

19. Amorel Vatamanescu

10. William Brânz`

20. Marcelon Bunica

a]a c` uneori trebuie s` aplic`m câteva metode neobi]nuite. O metod` simpl` este s` lu`m un castron transparent cu ap` ]i s` punem [n el, pe rând fiecare ou. Dac` oul se scufunda ]i st` orizontal, atunci este fresh. Dac` ST~ UN PIC cu posteriorul [n sus atunci este vechi de o s`pt`mân`.

Dac` st` perfect vertical, este doar un “bebelu]”de dou` s`pt`mâni, iar dac`

plute]te, ei bine, este bun de dat câinelui.

Cum s` miroas` bine [ntr-o camer`.

Tot ce trebuie s` faci este s` iei un deodorant solid ce miroase a b`rbat adev`rat ]i s` [l lipe]ti de o gur` de ventila\ie. {n scurt timp, [n camera o s` miroas` ca ]i când ai fi cump`rat un dispozitiv AirWick.

5 motive ca s` nu juca\i Candy Crush Saga 1. Creeaz` dependenta La fel ca fum`torii sau alcoolicii pentru care un pahaer este prea pu\in ]i 10 prea mult, acest joc te antreneaz` [ntr-o spiral` care nu se mai termina decât [n momentul când decizi s` renun\i la joc. Deci, asta [nseamn` dependent`!

2. Are o muzic` enervant` Coloana sonor` a jocului este format` din 15 secunde de muzic` insuportabil` combinat` cu zgomote stridente. E [nnebunitor, nu?

3. Are reguli incorecte Modul [n care func\ioneaz` Candy Crush Saga este injust: totul este f`cut aici ca s` te frustreze, bomboanele pe care le vrei, le ob\ii doar dac` treci la nivelul urm`tor s.a.m.d.

4. {\i pierzi to\i banii {n acest joc totul se cump`r`, inclusiv trecerea de la o sec\iune la alta se face rapid, doar pl`tind.

5. {\i pierzi to\i prietenii Vei r`mâne doar cu cu ceilal\i juc`tori, deoarece prietenii t`i reali se vor plicitisi de invita\iile tale la acest joc trimise pe Facebook. Ele sunt spamuri ]i agaseaz`.

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman, psihoterapeut în psihoterapia integrativ`- ]coala erskine Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Valentina Mahfouz, Elena Sbarcea Informa\ii ]i sugestii: Mail: clinicapsihosucces@yahoo.com Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Cum s`-\\i p`c`le]ti creierul ca s`-\\i schimbi dispozi\ia proast` |ine un creion [ntre din\i 2 minute Spune gândurile negative cu vocea pi\ig`iat` a lui Donald Duck Ia pozi\ia maimu\ei victorioase: [n picioare, cu picioarele dep`rtate ]i bra\ele [n sus- 2 minute Vizualizeaz` poza du]manului t`u, de dimensiunea unui ]oricel, colorat [n verde ]i speriat pe scaunul dentistului.

De ce ne obose]te zah`rul Dup` consumul de dulce rafinat (zah`r), cu to\ii avem o stare de sl`biciune ca o u]oar` be\ie - pentru c` zah`rul rafinat este tranformat [n corp [n alcool, dar mai ales o stare de bine. Starea de "fericire" se datoreaz` trecerii de la starea de hipoglicemie ( nivel sc`zut de glucoz` [n sânge) la o stare de hiperglicemie ( nivel crescut de zah`r [n sânge). Dup` o hiperglicemie de scurt` durat` ]i o tentativ` a corpului de echilibrare a glicemiei - reapare hipoglicemia - ]i trebuie iar s` consum`m ceva dulce. {n acest mod, se creeaz` dependenta de dulce.

Principiul dependen\elor de droguri este nevoia de a consuma repetitiv o substan\`, pentru a ne sim\i bine pe termen scurt, iar zah`rul este astfel, unul dintre cele mai puternice droguri cunoscute.

}tia\i c`...

Pe]tii nu au pleoape, ei dorm cu ochii deschi]i?

Fiin\ele care nu dorm niciodat` sunt furnicile?

Albatrosul este singura pas`re care poate zbura ]i dormi [n acela]i timp?

Nou n`scutul, dup` câteva zile de la na]tere []i va recunoa]te mama dup` miros?

Când \i-se zbate ochiul, nu urmeaz` o veste rea. Ochiul se zbate din cauza lipsei calciului din organism, a magneziului ]i a potasiului, ceea ce provoac` apari\ia unor spasme musculare necontrolate.

Unui fulg de nea ca s` ajung` de la nori pân` pe suprafa\a p`mântului, [i ia cel pu\in o or`?

Cel mai prolific monarh a fost Ramses al II-lea, care a avut 111 fii ]i 67 fiice?

Temu\ii r`zboinici spartani se alimentau cu miere, timp de o lun` [ntreag`?

Numele str`zii Lipscani din Bucure]ti provine de la ora]ul nem\esc Leipzig? {n Italia, pân` [n anii 1960, tradi\ia spunea ca b`rbatul s`-i ofere o pu]c` sau un pistol viitoarei lui sotii, cu care ea s`-l poat` ucide dac` era infidel?

Pagina 11

Cazuri neobi]nuite [n psihoterapie B`rbatul f`r` memorie Acest caz descris de doctorul Oliver Sacks, impresioneaz` prin profunzimea efectelor sale. Pacientul, un b`rbat de 49 de ani, fost militar de carier` [n marina militar` american`, a r`mas blocat [n anul 1945. De]i prezentul este undeva [n 1985, Jimmie se crede un tân`r de 19 ani, proasp`t [nrolat, la finalul celui de-al doilea r`zboi mondial. Poate oferi detalii foarte precise despre acea perioad`, dar nu-]i aminte]te nimic din tot ceea ce s-a [ntâmplat ulterior acestei date.

Sufer` de amenzie retrograda sever`, astfel [ncât uit` ce a f`cut sau a zis [n urm` cu doar câteva minute. Din aceast` cauz`, nu recunoa]te pe nimeni din cei din jur, uita ce a mâncat sau ce l-ai [ntrebat acum 1 minut.

Sufer` de o pierdere grav` a memoriei recente.

“Cuno]tin\ele ]tiin\ifice ale lui Jimmie erau cele ale unui str`lucit absolvent de liceu, cu o [nclinare spre matematic` ]i ]tiin\e. Era grozav la calculele aritmetice (]i la cele algebrice), dar numai dac` puteau fi f`cute cu viteza fulgerului. Dac` era vorba de mul\i pa]i, de prea mult timp, uita unde r`m`sese, ba uita chiar ]i problema. “ Doctorul Sacks a diagnosticat un sindrom Korsakoff, datorat degener`rii alcoolice a corpilor mamilari.

Dup` ce a fost l`sat la vatr` [n 1965, Jimmie a [nceput s` consume alcool [n mod abuziv ceea ce a condus la aceast` boal` [n mai pu\in de 10 ani de alcoolism. Din p`cate, b`rbatul nu ]ia mai recuperat niciodat` memoria.

Ceea ce este semnificativ [n acest caz este perioad` lung` de timp, de câteva decenii care a fost afectat`. Pân` la acea dat` nu se cunoasteau cazuri de “g`uri negre’ [n memorie care s` r`spundeau. “ Dac` un zgomot [l [ntredep`]easc` câ\iva ani. rupea la mas`, nu mai recuno]tea masa ]i farfuriile sau [ntr-o alt` Omul care ]i-a confundat nevasta situa\ie credea c` piciorul s`u este cu p`l`ria pantof sau tr`gea de capul so\iei pentru c` o vedea p`l`rie. Putea s` Un alt caz din palmaresului neu- recunoasc` formele geometrice ropsihiatrului Oliver Sacks se refer` la abstracte, dar nu ]i fetele umane ]i nici un b`rbat afectat de o tumor` cere- expresiile emo\ionale. El aborda bral`. Pacientul, profesor de muzica obiectele ]i chipurile ca ]i cum ar fi nu mai poate recunoa]te obiectele, fost ni]te puzzel-uri sau texte. Ghicea fetele umane ]i nici m`car propriul identitatea subiectului doar dac` aceschip. Singurele sale repere erau auzul, ta avea o tr`s`tur` ie]it` din comun, mirosul ]i pip`itul. {n general, cum ar fi un nas mare sau ni]te din\i recuno]tea oamenii dup` voce sau p`tra\i. Practic, creierul lui nu mai dup` felul [n care se mi]cau. putea s` asambleze [ntregul, vedea Din p`cate, el vedea chipuri ]i aco- fiecare tr`s`tur` separat. Iat` cum lo unde nu existau: “pe strad`, b`tea descrie un trandafir, pe care nu-l u]or cu palma capetele hidran\ilor, recunoa]te ini\ial, desigur: luându-le drept capete de copii; se a“,,0 lungime de aproximativ cincisdres` amabil capetelor sculptate de pe prezece centimetri, o form` [nf`]urat`, mobile ]i r`mânea uimit când nu-i ro]ie, cu un accesoriu liniar verde.”

Doar dup` ce-l miroase, []i d` seama c` este un trandafir. {ntr-o alt` conjunctur`, descrie astfel o m`nu]`: “,,0 suprafa\a continu` cu marginile r`sfrânte spre interior. Pare s` aib` - a ezitat -cinci pungi ie]ite [n afar`, dac` a]a se spune.

- Da, am zis prudent. Mi-a\i f`cut o descriere. Spune\i-mi acum ce e.

- Un fel de recipient?

- Da, am zis, ]i ce anume ar con\ine recipientul?

-Ar con\ine con\inutul lui! a spus dr P. râzând. Sunt multe posibilit`\i. Ar putea fi un portmoneu, de exemplu, pentru monede de cinci dimensiuni.”

Ambele cazuri sunt prezentate detaliat [n cartea “Omul care []i confunda so\ia cu o p`l`rie” de Oliver Sacks ( Editura Humanitas)

Pagina 12

Consulta\ii Clinica Psihosucces - Psihiatrie - Psihoterapie Este necesar` programarea telefonic`: 0760 965 433; 0721 150 661 Indica\ii: - tulbur`ri emo\ionale ( depresie, anxietate, atac de panic`, fobii) - boli psihice ( tulbur`ri delirante, schizofrenie, depresie major`, boala afectiv`, dementa) - acnee - obezitate - insomnie - tulbur`rile de comportament ale copilului - probleme de cuplu - controlul furiei - alcoolism / dependenta de dulciuri ]i tutun - colon iritabil - migrene

{nscrieri Club Psihosucces Kids Cursuri de inteligenta emo\ional` ]i leadership pentru copii cu inteligen\` peste medie Grupe de vârsta: 4-14 ani Sector 4 Bucuresti Plata tip abonament 2 ore/s`pt`mân` Mail: psihosucceskids@yahoo.com Tel. 0744 33 44 19

Tab`ra Psihosucces Kids Perioada: 19-25 august 2014 Locatie: Comarnic ( Sinaia) Cost : 800 ron V` dori\i pentru copilul dvs o vacan\` la \ar` c` la bunica? Cu mâncarea bun`, simpl` g`tit` la ceaun? Preparate dup` re\ete vechi cum ar fi cl`tite cu brebenei sau puricei ( o re\et` pe baz` de m`m`lig`)? Cu dulce\uri f`cute [n cas`, de trandafiri, revent, prune etc? Cu lapte proasp`t, f`r` adaos de ap`, muls direct de la vac`? V` dori\i ca micu\ul(a) s` ia contact direct cu iarb` verde, cu natura? V` place c` el/ea s` doarm` [ntr-o cas` \`r`neasca care miroase a lemn, cu un confort rustic de [nceput de secol XX, cu p`turi suprapuse asem`n`toare cu casa celor 7 pitici? Vre\i s` [nve\e s` fie puternic, curajos ]i s`-]i dezvolte inteligen\` personalit`\ii? S` ]tie s` fie perseverent?

S` \in` un speech? S` [nve\e s` conduc` o echip`? S` deprind` tehnici esen\iale de supravie\uire? Dac` da, atunci aceste lucruri le pute\i g`si aici.

PROGRAM: 3 zile de preg`tire intensiv`: Pepiniera de afaceri-activitati coordonate de un lider copil; Antrenament mental pentru dezvoltarea calit`\ilor de lider; Dezvoltarea inteligen\ei emo\ionale prin metoda Gândirii Paralele; Program de relaxare prin artterapie (construc\ie de m`]ti, teatru p`pu]i, pove]ti terapeutice); Activit`\i de autoap`rare urban`.

2 zile de supravie\uire: copii vor merge [n p`dure ]i vor [nv`\a tehnici de construire ad`post, orientare, f`cut foc etc sub [ndrumarea unui instructor de supravie\uire 1 zi de drume\ie pe munte (copiii vor participa la un picnic pe munte ]i la competi\ii de tras cu pu]ca paintball la \int`/ tras cu arcul/ jocuri psihologice de inteligen\`) 1 seara de foc de tab`r` Inscrieri: clinicapsihosucces@yahoo.com

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Ultimul r`cnet [n mod`: pantofii cu cap de Panda Autor: Sebastian Te]u {n articolul de ast`zi vom vorbi despre vestimenta\ie.

Care sunt calit`\ile necesare pentru a fi o persoan` [mbr`cat` “bine”? {n primul rând, persoanele care nu te cunosc sau persoanele care vor s` []i face o p`rere despre tine, vor [ncepe cu evaluarea vestimenta\iei.

Pentru [nceput, nu trebuie s` uit`m c` hainele trebuie s` fie [ngrijite, apoi trebuie s` fie combinate [ntr-o oarecare concordan\`, pentru a se potrivi ]i s` poat` defini stilul vestimentar adecvat fiec`ruia.

“Brandul personal” sau ceea ce te define]te, la rândul s`u este apreciat de persoanele din jur, mai mult sau mai pu\in. {n ultima perioad`, tinerii au [nceput s` se [mbrace cu haine extravagante ce frapeaz` prin m`rime, culori ]i nu numai, pentru a ie]i cât mai mult [n eviden\`, fiecare [ncercând s` impresioneze prin curajul ]i creativitatea combina\iilor.

Unul dintre marii creatori din lume ai acestui stil vestimentar nonconformist, este Jeremy Scott.

Acest american ]i-a [nceput cariera [n anii ‘90 [n cadrul unui eveniment fashion, mai precis, [n cadrul unei prezent`ri de mod`, ce a avut loc la Paris.Titlul de creator excentric, l-a primit datorit` prezent`rilor sale de mod`,crea\iilor pentru marile brand-uri ale lumii ]i apari\iilor [n reviste precum “Vogue” ]i multe alte publica\ii consacrate [n acest domeniu.

Cea mai de succes colaborare a sa a fost cea cu marca”Adidas”.

Jeremy Scott a transformat stilul sport al vechiului brand [n unul nonconformist- [n stilul “Swag” ]i “Vintage”. Stilul Swag este un stil [ndr`git de c`tre fetele de pretutindeni ]i care nu trece niciodat` neobservat.

Una dintre cele mai de succes crea\ii ale sale a fost “Teddy Bear Sneakers”. Practic, ace]tia sunt o pereche de [nc`l\`ri Adidas acoperi\i cu blan`, care [n partea superioar` au ata]a\i un cap de urs, identic cu personajul de desene animate “Ursule\ul Teddy”. Ace]tia sunt de diferite culori precum maron, negru sau roz, toate culorile fiind unisex.

Vedete precum Lil Wayne sau Nicki Minaj promoveaz` aceast brand ]i [n special aceast` pereche de sneakersi.

Unul dintre avantajele sigure ale acestei pereche de tenesi [l constituie faptul c` vei fi mereu [n centrul aten\iei, a]a c` toate privirile celor din jur vor fi atinte asupra ta, f`cându-te s` te sim\i exact ca un star.

Foarte important este ]i modul [n care te legi la ]ireturi. Pentru ca unul din ursule\i s` []i legene capul [n timpul mersului trebuie s` ai grij` s` te [ncal\i f`r` s` te legi la ]ireturi la acel picior. Cool, nu ?

Licita\ie cu juc`rii ]i c`r\i vorbitoare Comisarii de licita\ie, cei care vor conduce licita\ia ca la carte vor fi tot copii. Astfel, publicul va putea s` vad` o demonstra\ie de business f`cut` de copii ]i s` achizi\ioneze juc`rii frumoase la pre\uri simpatice! Iar juc`riile care nu-\i mai plac, vor prinde via\` [n mâinile altui copil! {nscrieri pe clinicapsihosucces@yahoo.com; Telefon: 0744/334419; Dat`: 14 iunie 2014, 12,30-14h Loca\ie: Lâng` Pia\a Unirii, sector 4 Bucure]ti