Psihosucces nr. 7

Psihosucces Nr. 7 - octombrie 2013

PUBLICA|IE LUNAR~ - ISSN 2284 – 8037 - SE POATE CITI }I ONLINE:WWW.PSIHOSUCCES.RO Pre\: 1 leu

ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Desoperire ]oc: nu exist` cupluri fericite pag. 5

R@soterapie pag. 10

Combaterea stresului prin metode de relaxare pag. 11

Test: Pr emiant sau corigent [n cuplu?

Autor: CAMELIA STAVARACHE, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` ( scoala Erskine)

10 [ntreb`ri care verific` inteligen\a ta [n mod democratic partenerului meu ce vreau ]i cemi doresc de la rela\ia noastr`? DA/NU. Pentru emo\ional` [n rela\ia de cuplu r`spunsul DA, nota este.....(Acord`-\i o not` de la 1 1. }tiu s` [mi ar`t dragostea prin cuvinte fa\` de la 10) 8. Sunt capabil s` r`spund nevoilor sale, s` [n\eleg partenerul (a) meu (mea) actual (`)? DA/NU. Pentru r`spunsul DA, nota este.....(Acord`-\i o not` de la 1 situa\ia din punctul s`u de vedere? DA/NU Pentru r`spunsul DA, nota este.....(Acord`-\i o not` de la 1 la 10 ).

2. }tiu s` [mi ar`t dragostea prin gesturi fizice fa\` la 10) 9. Sunt eu capabil s` m` schimb? DA/NU. Pentru de partenerul (a) meu (mea) actual (`)? DA/NU. Pentru r`spunsul DA, nota este.....(Acord`-\i o not` r`spunsul DA, nota este.....(Acord`-\i o not` de la 1 la 10) de la 1 la 10 ).

10. Cât de mult contribui eu [nsumi la crearea 3. }tiu s` [mi ar`t dragostea prin timpul pe care il aloc partenerului (ei) meu (mele) actual (e)? acestor situa\ii conflictuale? Acord`-\i o not` de la 1 DA/NU. Pentru r`spunsul DA, nota este.....(Acord`- la 10 care exprima contribu\ia ta (Nota....). \i o not` de la 1 la 10 ).

4. }tiu s` [mi ar`t dragostea prin cadourile pe care Verificare: Notele exprima gradul in care reusesi le ofer partenerului (ei) meu (mele) actual (e)?

DA/NU. Pentru r`spunsul DA, nota este.....(Acord`- ti sa rezolvi sarcina respectiva. Adun` toate notele ob\inute ]i [mparte suma total` la 10. R`spunsurile \i o not` de la 1 la 10 ).

5. Am identificat care sunt zonele de cu NU primesc zero puncte. nemul\umire, de insatisfac\ie [n rela\ia pe care o am {ntre 9-10 premiul I [n momentul de fa\`? DA/NU. Pentru r`spunsul DA, {ntre 8-9 premiul II nota este.....(Acord`-\i o not` de la 1 la 10) {ntre 7-8 premiul III 6. }tiu clar ce comportamente noi [mi doresc de la {ntre 6-7 mediocru partenerul (a) meu (mea)? DA/NU. Pentru r`spunsul {ntre 5-6 coda] DA, nota este.....(Acord`-\i o not` de la 1 la 10) {ntre 0-4 corigent 7. Am deprinderile necesare pentru a-i comunica

O lume de Insomniaci? Remediul? pag. 6

Suferi de foame pag. 5 de bou?

Alege sa ai stil integrativ in 2013

pag. 2

Moda zilei Psi pag. 12

Antrenament mental pentru succes pag. 3 Gandesti cu mintea dreapta sau cu stanga? pag. 4

Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Ce [nseamn` dezvoltar e personal`?

VOUCHER! PENTRU GRUPURI CONSTITUITE DE 6 PERSOANE SE ACORD~ O REDUCERE DE 1 SESIUNE DE DEZVOLTARE PERSONALA/PERSOAN~

Dezvoltarea personala este o forma de terapie de grup si in grup. In terapia de grup se folosesc tehnici care urmaresc dezvoltarea relatiilor cu ceilalti membrii ai grupului, grupul avand rolul de oglinda ( cine esti? cum esti? ce esti?) si de suport emotional. In cazul traumelor si a scenariilor fara iubire, fara ratiune etc se foloseste terapia in grup, adica se lucreaza individual problemele persoanei in cauza. Ca sa fii un bun psihoterapeut trebuie sa ai o dezvoltare personala pe masura, astfel incat sa nu interfereze problemele tale nerezolvate cu problemele pacientului. De exemplu, sa ne imaginam un psihoterapeut care are o relatie cu un barbat insurat si care primeste in terapie femei care sufera din cauza amantului. Credeti ca psihoterapeutul va fi capabil sa faca o psihoterapie de calitate pe o problema pe care el nu si-a vindecat-o?

Semnele ca ai o problema personala nerezolvata sunt problemele tale relationale: - preferi un anumit tip de barbat/femeie “cu defecte” evidente pentru ceilalti: pasiv(a), depresiv(a), plangaret(a), cu nevoie exagerata de control/fara nevoie de control, rece, respingator(e), narcisic(a) etc - nu suporti un anumit gen de barbat sau femeie, inclusiv in relatiile de prietenie/amicitie/colegialitate: agresiv(a), competitiv, disciplinat(a), autoritar(a), rigid in opinii - ai comportamente “eroice”, de salvator: te implici exagerat pentru a readuce la viata o “pasare ranita”, te indragostesti de femeile ( barbatii) ranite(ti), insisti ca prietenele tale sa iasa din relatii nefaste chiar daca ele nu vor/pot etc - devalorizezi uratii, prostii, homosexualii, handicapatii etc

Alege s` ai stil integrativ [n 2013! Cel mai mare 26-27.10 grup nou de formare la Bucuresti 16-17.11 grup nou de formare la Constanta O psihoterapie buna este precum femeia ideala: toti barbatii o cauta, iar cand o gasesc, fiecare constata ca el nu este barbatul ideal. Cred ca mult mai important este sa aleg o ( femeie) psihoterapie care mi-se potriveste mie. Altfel, cautarea idealului devine o lupta cu fata Morgana. Eu (NR Camelia Stavarache) cred in psihoterapie, oricare ar fi aceasta, pentru ca am vazut efectele extraordinare ale psihoterapiei asupra pacientilor mei. Cu 16 ani in urma, cand mi-am inceput cariera ca psihoterapeut, am decis sa fiu eclectica.

Se potrivea cu nevoia mea de libertate si cu creativitatea mea. Dar in timp, am descoperit ca eclectismul era o arma cu doua taiusuri: pe de o parte iti oferea prilejul sa experimentezi tehnici diverse, dar in acelasi timp te pierdeai in tehnici si nu mai vedeai “padurea”. Iti lipsea perspectiva, modalitatea de a intelege istoria pacientului si de a integra diversele aspecte ale personalitatii sale. In acel moment, am descoperit psihoterapia integrativa erskine care mi-a oferit prilejul sa “vad padurea, dar si copacii”, sa integrez corpul, mintea, emotiile si comportamentul clientului intr-un tot unitar, numit “aici si acum”, dar cu radacini in scenariul de viata. Daca mergem pe firul metaforei cu femeia ideala si presupunem ca ai gasit-o, ti-ar place ca ea sa aiba un stil propriu sau sa mearga pe imprumut, pe imitatie? Ei bine, eclectismul inseamna imprumut, iar integrarea inseamna STIL propriu, originalitate.

In acest sens, algoritmul psihoterapiei integrative erskine este: Sa stii Tehnici moderne Impact asupra clientului Limite noi prin depasirea de catre client a “zonei de confort” Oferta de formare a Asociatiei de Psihoterapie Integrativa ( scoala Erskine) este: Seminarii de formare cu simulatorul PSI Tabara maraton pentru dezvoltarea personala Inveti direct de la parintele psihoterapiei integrative, Richard Erschin- formator si presedinte de ooare in asociatia noastra Legaturi internationale cu Institutul de Psihoterapie Integrativa de la New York, IANTI Italia si Institutul de psihoterapie integrativa din Bilbao

obstacol [n calea schimb`rii este s` nu po\i vedea problema Majoritatea dintre noi credem ca avem un singur set de probleme (nu avem destui bani, nu avem destula vointa, avem ghinion, nu putem lua

deciziile corecte, etc…) cand in realitate avem o cu totul alta problema. Este ca si cum punem ESECUL DE LA UN EXAMEN pe seama subiectelor sau a profesorilor.

Odata ce o sa intelegem contributia noastra (lipsa de concentrare, insuficienta pregatire etc), o noua realitate isi va face aparitia si o noua serie de alegeri vor deveni disponibile.

VOUCHER CADOU Valoare 300 lei Un abonament cu psiholog Camelia Stavarache de 8 sedinte de psihoterapie (cost 120 ron/sedinta) + 4 sedinte personale gratuite de antrenament de tonifiere musculara/slabire Telefoane validare voucher: va rugam sa sunati luni si marti intre orele 10:00 - 17:00, vineri intre orele 10:00-16:00 la telefoanele 0760 965 433; 0721 150 661 • DEPRESIE • • ATAC PANICA • • FOBII • • OBEZITATE • • FUMAT • • PROBLEME DE CUPLU • • NASTERE PRIN HIPNOZA • CABINET DE PSIHOTERAPIE PSIHOSUCCES Str. Alba nr. 12, Sector 4 - Bucuresti

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 3

Antr enament mental pentru SUCCES de psiholog FLORENTINA MANDOC, psihoterapeut in psihoterapia integrativa Persoana care isi poate atribui caracteristica SUCCES a invatat sa accepte limitele si experientele si sa le transforme in resurse. Succesul se obtine prin antrenament mental sustinut, echilibrat, realizat cu ajutorul specialistului. Antrenamentul mental este completarea fireasca si necesara a celui fizic.

Urmatoarele exercitii pot fi cu succes folosite pe durata unei saptamani in combinatii diferite, cu rezultate foarte bune: ZIUA 1 - Daca AZI as putea schimba in viata mea un lucru, UN SINGUR LUCRU, care ar fi acela? Unul singur si toate celelalte ar ramane la fel.

ZIUA 2 - Un exercitiu mental foarte util este acela de a ne analiza felul in care luam deciziile. Daca ne grabim sau daca le framantam.

Le lasam oare ca pe o paine la dospit pentru a ne bucura de gustul bun si aroma delicioasa? Ori, chiar la final, painea atat de bine ingrijita si crescuta, cu mare-mare grija dospita, se arde “ca din intamplare” si abia daca ne mai descurcam cu ea? Iar urmatoarea paine ... cum va fi?

ZIUA 3 - In situatiile zilei voi acorda o mai mare atentie felului in care procedez: am tendinta sa ACTIONEZ ori mai degraba sa ... REACTIONEZ? ZIUA 4 - Voi pastra in minte mereu imaginea corpului ca si cum acesta ar fi o orchestra ce vibreaza in

ritmul gandurilor mele.

Si realizez ca e important sa am toate notele / emotiile in partitura si, mai mult decat atat, ca ceea ce am nevoie este sa stiu cat din fiecare folosesc pentru ca melodia care sunt sa creeze starea de echilibru.

}tia\i c`...

• Cel mai respins b`rbat - Americanul Keith Redman a fost refuzat de 8.800 de femei, atunci când le-a cerut, pe rând, [n c`s`torie.

• Doar femelele \ân\ar [n\eap`, pentru c` sângele oamenilor este un izvor de proteine, iar cu acesta ele []i pot cre]te puii. Masculii se mul\umesc cu nectarul din plante ]i alte substante zaharoase.

• Numele de “Google” vine de la o gre]eal` de ortografie, fondatorii inten\ionând s` scrie “Googol.

• 1.000 de persoane renun\a zilnic la fumat? Vrei s` afli cum? Prin moarte.

• Planta numit` “muma p`durii”, petrece cam 10 luni sub p`mânt ]i aproape in tot acest timp sapa sârguincios p`mântul cu ajutorul tulpinelor sale albe?

• Galaxiile c`l`toresc [n spa\iu ]i câteodat` se ciocnesc, galaxiile mai mici disp`rând ]i fiind “mâncate” de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se [ndreapt` spre galaxia noastr`, Calea Lactee.

pattern este util sa fim sinceri si sa reformulam, cel putin pentru noi insine, raspunsul real. Acest lucru ne da ocazia sa observam de ce anume ne ferim, ce anume incercam sa evitam, iar acestea sunt informatii pretioase pentru ca, odata acceptate, ne ajuta sa ne dezvoltam si sa devenim congruenti, mai echilibrati si autentici.

ZIUA 6 - In interactiunile pe care le voi avea pe toata durata zilei, in conversatii, decizii, actiuni si in propriile mele ganduri voi cauta sa vad cum am tendinta sa procedez: ma orientez mai repede si mai mult sa gasesc solutii la probleme sau probleme la solutii?

ZIUA 7 - Azi voi fi atent la frumusetea din jurul meu, la fumusetea care se gaseste in detaii: un fulg de nea, o bucata de cer, o privire luminoasa, un sunet armonios, un gest, un cuvant, o inflexiune de glas. Sunt acele detalii care nu ne atrag atentia atunci cand suntem prea grabiti sau ocupati cu probleme, griji sau pur si simplu cu treburi de facut. Dar merita ca uneori sa ne oprim pret de o clipa, din cand in cand de-a lungul zilei, pentru a fi atenti la nuante si pentru a ne ZIUA 5 - Voi observa de cate ori umple astfel sufletul cu mici raze de formulez “afirmatii” dupa modelul soare.

“Da, ... DAR ....”. De fiecare data Aceste exercitii ajuta la dobandirea cand facem acest lucru avem in fata un obstacol, pentru ca, de fapt, formula- unui CONTACT interior mai bun, iar rea “Da,... DAR...” inseamna NU. acesta, la randul sau, este cheia ce Cand observam ca am utilizat acest deschide usa catre SUCCES.

MITURI FALSE DESPRE DIETA

Cea mai s`n`toas` diet` este echilibrat` ]i s`rac` [n gr`simi Moda dietei s`race [n gr`simi a luat na]tere [n 1977, aproximativ [n acela]i timp cu epidemia de obezitate. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat c` astfel de diete ar fi eficiente, concluzia fiind bazat` [n mare parte doar pe observa\ii. Totu]i, National Institute of Health a decis s` testeze dieta ]i a finan\at Women’s Health Initiative pentru crearea celui mai mare studiu realizat vreodat` asupra dietei. Studiul s-a desf`]urat pe o perioad` de 7,5 ani iar concluziile au fost acestea: - Dieta nu a prevenit luarea [n greutate.

Dup` cei 7,5 ani nu s-au constatat diferen\e [ntre grupul de control ]i cel care a \inut dieta.

- Dieta nu a prevenit apari\ia bolilor de inim`. {n concluzie, dieta bazat` pe un consum redus de gr`simi a fost testata ]i nu a func\ionat.

Cabinet Individual de Psihologie Psiholog clinician ]i psihoterapeut – psihoterapie integrativ`, sub supervizare.

Specializ`ri [n terapia de cuplu, boli psihosomatice, traume ]i probleme emo\ionale.

Telefon program`ri: 0737 285 245

• Prima rochie alb` de mireas` a fost purtat` de Regina Victoria ]i de asemenea, tot ea, a folosit pentru prima dat` panglica [n nod, ca simbol al c`sniciei?

• {n anul 2000 d. Hr. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe [ntreg globul ]i a ob\inut num`rul prim 2 6 972 593 - 1 fiind cel mai mare num`r prim cunoscut. Pentru scrierea acestui num`r sunt necesare dou` milioane de cifre.

RODICA STOICAN BUCURE}TI, Sector 4

www.psiho-healing.ro

Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Un club de psihoterapie gratuit pentru studen\i Basic SmartPsy Clubul de Psihoterapie Integrativ` al Asociatiei de Psihoterapie Integrativa (scoala Erskine) []i propune s` ofere gratuit studen\ilor si masteranzilor de la facult`\ile de psihologie, medicin` general`, rezidenti psihiatrie, asisten\a social`, filosofie, pedagogie, psihopedagogie special`, teologie posibilitatea de a lua contact cu PSIHOTERAPIA [n toate formele ei: teorie (nout`\i ]i informare din domeniile psihoterapiei ]i psihoterapiei integrative) si practic` ( exerci\ii ]i tehnici de psihoterapie aplicat`, teste psihologice, experimente).

Calendar SmartPsy octombrie-noiembrie 2013 18 octombrie Bucuresti “Psihoterapia integrativa in cazul traumelor cu T mare. Experimente psiho-integrative”.

25 octombrieTehnici de psihoterapie integrativa pentru dezvoltarea stimei de sine 1 noiembrie Sezatoare cu Povesti terapeutice 8 noiembrie Povestile scenariilor de viata ale unor pacienti 15 noiembrie Povestea psihoterapiei. Povestea unor pacienti (prezentare de studii de caz) 22 noiembrie Experimente de masurarea hipnotizabilitatii. Nasterea sub hipnoza/Analgezia stomatologica sub hipnoza 29 noiembrie ” 7D”:Diferentele dintre psihologul clinician, consilier si psihoterapeut, dintre psihoterapeutul in psihoterapia integrativa erskine si psihoterapia integrativa eclectica/ psihanaliza/ terapia cognitiva”

Gânde]ti cu mintea dreapt` sau cu cea stâng`?

Autor: Camelia Stavarache, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` Cele dou` emisfere cerebrale gândesc distinct, proceseaz` emo\iile ]i determin` corpul s` se mi]te diferit.

Emisfera dreapt` are [n vedere numai prezentul. Ne face s` fim entuzia]ti, f`r` griji, s` zâmbim mult ]i s` fim prieteno]i.

Prin contrast, emisfera stânga este preocupat` de detalii ]i reprezint` partea noastr` serioas`. Ne face s` ne [ncord`m maxilarul ]i s` lu`m decizii pe baza experien\elor anterioare. Ne ajut` s` ne con]tientiz`m grani\ele corporale, s` judec`m totul din perspectiva moral`: bine/r`u, corect/gre]it. Tot emisfera stânga este cea care r`spunde de [ncruntarea noastr`.

Mintea dreapt` nu folose]te judec`\ile de valoare, nu-i pas`, se raporteaz` doar la prezent. Chiar dac` observ` c` cineva este [mbr`cat [n ro]u aprins, nu judeca. Emisfera dreapt` nu \ine cont de ras`, sex sau religie. Este centrul empatiei, al intui\iei, emo\iilor ]i comunic`rii nonverbale. Una din principalele func\ii ale min\ii drepte este aceea de a veni cu o nou` [n\elegere asupra unui set [nvechit de informa\ii, ceea ce duce la l`rgirea orizontului, cum ar fi s` [ncerci experien\e noi. Mintea dreapta gânde]te [n afar` tiparelor, nu este [ngr`dit` de limitele ]i regulile instituite de emisfera stâng`, cea care creaz` tiparele. {n consecin\`, este foarte creativ` când vine vorba de a [ncerca ceva nou. Este singura care [n\elege c` haosul este prima treapt` a crea\iei. Este kinestezica ]i [nva\` din experien\` ]i prin atingere. {n timp ce emisfera dreapt` gânde]te [n colaje de imagini, emisfera stâng` gânde]te prin intermediul limbajului ]i ne vorbe]te permanent ( vocea interioar`). Emisfera stâng` organizeaz` cel mai bine informa\iile [n diverse categorii distincte. Ea folose]te analiza ]i calculul aritmetic. Indiferent dac` ne mi]c`m sau nu buzele, mintea stânga r`mâne [n continuare ocupat`, teoretizând, ra\ionalizând ]i memorand. Pe scala ac\iunii, mintea stânga este preocupat` s` [ntreprind` mai multe activit`\i [n acela]i timp, s` descopere tipare, s` identifice diferen\e.

Mintea stânga are tendin\a de a deveni maniacala, [n timp ce mintea dreapta este, deseori, lene]`.

Ce [\i ofer` ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ (]coala ERSKINE)?

- o formare [ntr-o psihoterapie modern`, de ultima genera\ie - echipa de ]ase formatori interna\ionali care fac parte din comitetul de conducere al Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ` (IIPA): 1. RICHARD ERSKINE (USA) – fondatorul psihoterapiei integrative ]i al Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, pre]edinte de onoare al asocia\iei noastre; 2. ELENA GUARRELLA (Italia) pre]edintele Asocia\iei Italiene de Analiz` Tranzac\ional` Integrativ` 3. AMAIA MAURIZ ETXABE (Spania) pre]edintele Asocia\iei Spaniole de Psihoterapie Integrativ` 4. ISABELLA NUBOLLONI (Italia), supervizor [n psihoterapie integrativ` 5. ANTHONY JANETTY (USA) formator interna\ional [n psihoterapie integrativ` 6. ANDRE MOREAU (Belgia) certificat european de psihoterapeut CAMELIA STAVARACHE; CARMEN LOVINESCU - program de formare [n psihoterapia integrativ` acreditat de Colegiul Psihologilor din Rom@nia ]i Federa\ia Rom@na de Psihoterapie - la cerere diplome de psihoterapeut integrativ interna\ional acordate de Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` (IIPA) - programa formativ` [n asociere cu Institutul Italian de Analiza Tranzac\ional` Integrativ` (IANTI), Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` din Bilbao ]i Institutul de Psihoterapie Integrativ` din New York.

- Supervizarea individual` este gratuit` (30 de ore).

10 ORE GRATUITE DE LUCRU PE SIMULATORUL “INTEGRATIV PSI”.

Se asigur` accesul gratuit la pacien\i ]i cabinete de psihoterapie [n perioada superviz`rii.

- suport de curs, acces biblioteca, editare ]i tip`rire gratuit` de car\i scrise de membrii asocia\iei Detalii despre formatori, programa pe www.psihoterapie.biz Revista asociatiei www.formarepsihoterapie.ro Ziarul Psihosucces www.psihosucces.ro

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Descoperire ]oc:

NU exist` cupluri fericite

Pagina 5

Ceea ce blamezi la tinere\e, te ajut` s` [mb`trâne]ti frumos Bra\ele sub\iri Statistic, ai noroc dac` [ntre 20 ]i 40 ani te men\ii la greutatea din liceu, dar cei mai multi oameni “pun” cam 10 kg. Deci “bra\ele chibrit” din liceu, au ]anse s` devin` bra\e frumoase ]i apetisante la vârsta la care colegele tale au ]unculite!

Obr`jori cam rotunzi Obrajii mai plini nu “cad” atât de repede ca cei cu musculatura sub\ire ]i lipit` de oasele fetei. Iar obrajii t`i mai plini, [n câ\iva ani [\i vor da acel aer de tinere\e ]i prospe\ime pe care pu\ine tipe de vârsta ta [l vor mai avea.

Ten gras Teroarea anilor de adolescent` - pentru c` tenul gras e asociat cu punctele negre, luciul ]i acneea - [\i va deveni un adev`rat aliat. Pielea gras` d` semne de [mb`trânire mult mai târziu, este mai rezistent` ]i cedeaz` mult mai greu la agresiunile mediului extern.

Gropi\e la clavicul` Numite “solni\e” (dar nu foarte adânci, de [nfometat`!) au farmecul lor, mai ales când te vei juca cu decolteuri impresionante.

Suferi de foame de bou?

Psihologul John Gottman a studiat la Universitatea din Seattle [n “Laboratorul Dragostei” câteva sute de cupluri c`s`torite. Cea dintâi descoperire a profesorului Gottman a fost c` “nu exist` cupluri feicite, de fapt, c` nu exist` rela\ii afective durabile, f`r` conflicte cronice”. Absen\a conflictului e semnul unei distan\e emo\ionale de natur` s` exclud` orice rela\ie autentic`.

Cercet`torul american nume]te metaforic „cei 4 c`l`re\i” care aduc sfâr]itul (apocalipsa) [n interac\iunea cuplului: critica, dispre\ul, contraatacul ]i retragerea apatic`. Atunci când to\i ace]ti “4 c`l`re\i ai apocalipsei rela\iilor” []i fac sim\it` prezen\a, divor\ul (desp`r\irea) devine o certitudine [n 90% dintre cupluri.

Critica – apare [n momentul [n care [\i critici partenerul [n loc s`-i prezin\i pur ]i simplu, o nemul\umire sau o cerere. Un exemplu de critic`: “Iar ai [ntârziat. Nu te gânde]ti decât la tine”. O nemul\umire ar suna astfel: “ E zece seara. Ai spus c` vei ajunge la opt. E a doua oar` s`pt`mâna asta. M` simt singur` ]i mi-e urât când stau a]a ]i te a]tept”.

Contraatacul – Atitudinea de ap`rarea apare [n momentul [n care o persoan` este atacat` sau criticat` de partenerul s`u. Creierul emo\ional recurge la fug` sau atac [n situa\iile de pericol. Partenerul criticat, [n loc s` asculte ra\ional ceea ce i se repro]eaz`, va [ncerca s` se apere [ntr-un mod agresiv, atacând la rândul s`u.

Dispre\ul – dintre to\i cei patru “calareti’, dispre\ul se prefigureaz` ca fiind cel mai nemilos ]i crud. Dispre\ul, laolalt` cu sfidarea, [nseamn` a-\i face partenerul s` se simt` lipsit de valoare, nedemn de tine, inferior \ie ]i rezult` din acumularea gândurilor negative cu privire la partenerul de via\`. Acest du]man rela\ional implica totodat` lipsa de respect, dar ]i sarcasm. Dispertul se manifesta prin insulte, de la cele mai blânde, gen ironiicum ar fi “ chelului tichie de margaritar ii lipsea”, la cele mai violente :”e]ti proast`” Retragerea apatica – {n momentul [n care ceilal\i trei du]mani rela\ionali au fost declan]a\i pe câmpul de lupt` al cuplurilor ]i nu mai st`pâni\i sub nici o form`, [n multe cazuri reac\ia natural` a unuia dintre parteneri va fi cea de indiferent`, [mpietrire. Pentru c` nu suport` s` se certe sau pentru c` nu suporta tensiunea, partenerul se va deconecta de la situa\ia conflictual` ]i va aborda o atitudine pasiv`, ca ]i cum nu i-ar p`sa de ceea ce se [ntâmpl`. Partenerul va manifest` o atitudine rece, nep`s`toare, indiferenta, ca reac\ie la [ncerc`rile celuilalt partener de a comunica.

extras din cartea SmartPSY - Ghidul psihoterapeutului integrativ de CAMELIA STAVARACHE, editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` 2012

Bulimia se traduce prin foame de bou deoarece persoana m`nânc` cantit`\i mari de alimente pe parcusul unei zile sau mese. Este o afec\iune specific` sexului frumos. Femeile bulimice sunt [n general inteligente, par puternice ]i st`pâne pe sine, dar sunt fragile [n interior.

Osp`\ul are func\ia de a scade stresul.

Criterii de diagnostic bulimie - episoade recente de exces alimentar ( m`nânc` o cantitate mare de alimente, de 3-4 ori mai mult decât ar mânca o persoan` obi]nuit`) - nu-]i poate controla nevoia de a mânca - o medie minim` de dou` episoade de exces alimentar pe s`pt`mân`, timp de cel pu\in 3 luni - se angajeaz` regulat fie [n autoprovocarea v`rs`turilor, uz de laxative sau diuretice, diet` strict` sau post, fie [n exerci\ii sportive chinuitoare pentru a preveni cre]terea [n greutate - preocupare excesiv` pentru greutatea corporal`

psih. Manuela Angelescu Psiholog, psihoterapeut - Psihoterapie Integrativ`, [n supervizare Arii de competen\`: tulbur`ri anxios - depresive, tulbur`ri alimentare, tulbur`ri sexuale, dependente, boli psihosomatice.

Servicii oferite: psihoterapie individual`, psihoterapie sistemic`: cuplu, familie, copil, optimizare ]i dezvoltare personal` PROGRAM~RI: Tel: 0723 631 269; mail: manuela.angelescu@gmail.com

Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

O lume de insomniaci?...Remediul? }tirbu Mariana Licen\iat BFKT ]i recuperare medical` Psiholog [n formare psihoterapie integrativ` Nutri\ionist, master [n valorificarea principiilor bioactive din plante medicinale Atunci când adormim u]or, dar ne trezim frecvent [n timpul nop\ii ]i nu mai putem adormi, ce putem face? {nainte de a r`spunde la aceast` [ntrebare, trebuie s` avem [n vedere istoricul complet al bolnavului, al somnului ]i al trezirilor din timpul nop\ii, deoarece cauzele [ntreruperii somnului sunt multiple. Circumstan\ele [n care pot ap`rea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic ]i intelectual, sedentarismul, bolile acute [n curs de evolu\ie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migren`) sau anumite etape din via\`, cum ar fi adolescen\a ]i climacteriul.

Insomnia cronic` apare [n diferite moduri. Unora le este foarte greu s` adoarm` atunci când merg la culcare.

Ei se r`sucesc pe toate p`r\ile [n pat, pân` dup` miezul nop\ii ]i adorm cu atât mai greu, cu cât se nelini]tesc pentru c` nu reu]esc s` a\ipeasc` ]i se [ntreab` cum se vor \ine pe picioare a doua zi. Cei care se [ncadreaz` [n al doilea tip adorm repede, dar se trezesc brusc, dup` câteva ore ]i nu mai pot a\ipi la loc. Al\ii dorm bine o parte din noapte, dar se trezesc [n zori ]i r`mân treji pân` când sun` ceasul. Unii nu dorm decât pe frânturi, noaptea fiind pentru ei o succesiune de momente de veghe ]i de somn.

Printre cei care sufer` de insomnie sunt unii care num`r` oile, cu speran\a c` []i lini]tesc spiritul prea treaz. Dar majoritatea insomniacilor din zilele noastre recurg la un ajutor mai material pentru ochii care nu li se [nchid sau care nu r`mân [nchi]i [n orele de odihn`. {n fiecare an, se cheltuiesc sume colosale, destinate m`]tilor pentru ochi, tampoanelor pentru astupat urechile, saltelelor ]i pernelor speciale. Dac` aceste diverse trucuri sunt sau nu eficace, ]tie doar cel ce le folose]te. Cel pu\in, acestea sunt inofensive. {n schimb, nu se poate spune acela]i lucru despre sedativele, somniferele ]i tranchilizantele de toate soiurile, consumate cu regularitate de insomniaci. Se estimeaz` c` [n Statele Unite se folose]te un num`r de 15 milioane de pastile, [n fiecare sear`. {n Anglia ]i [n |ara Galilor num`rul de barbiturice, sedative ]i somnifere reprezint` un sfert din toate re\etele medicale. {n Fran\a s-a estimat c` 20 milioane de persoane consum` cu regularitate tranchilizante, foarte adesea din cauza zgomotului. Dup` un raport al Ministerului S`n`t`\ii din America, excesul de barbiturice provoac` mai multe decese accidentale decât orice alt tip de intoxica\ie acut`.

Un studiu al somnului, efectuat la universitatea Cornell ]i publicat de British Medical Journal, arat` c` somnul are ]apte faze distincte O perioad` de veghe, [n care este

posibil` conversa\ia, iar subiectulde]i este [n repaus, din punct de vedere fizic, reac\ioneaz` [nc` la stimulii exteriori, printr-o con]tiin\` treaz`.

O perioad` de pre-somn, [n care relaxarea muscular` este mai mare decât [n faza 1, iar activitatea oniric` mai intens`. Adormirea este evident`, iar momentele de somn ]i de pierdere a con]tiin\ei treze sunt curente.

Subiectul are deseori senza\ia de plutire ]i de depersonalizare.

O perioad` de somn u]or, [n care subiectul reac\ioneaz` la stimulii exteriori,dar [ntr-un mod relativ incon]tient. Activitatea muscular` este important`, pe m`sur` ce diverse grupuri de mu]chi tind spre o relaxare mai mare.

O perioad` de somn profund, f`r` mare activitate muscular` vizibil` ]i f`r` reac\ii la stimulii exteriorisubiectul este absent . Trezirea este inversul procesului de adormire ]i este atins` prin parcurgerea acelora]i faze, [ncepând cu somnul profund, de]i durata acestora este u]or diferit`: Perioada de somn u]or, care urmeaz` somnului profund.

Perioada de pre-trezire.

Adev`rata trezire.

Dac` [n\elegem aceste diferite niveluri de adormire, ne d`m seama c`, [n cursul fazelor de semi-trezire, suntem par\ial adormi\i ]i beneficiem de avantajele somnului. De aceea, dac` vi se [ntâmpl` uneori s` adormi\i cu greu, la culcare, nu v` nec`ji\i.

Spune\i-v` doar c`, [n câteva minute ve\i fi [n faza de pre-somn, chiar dac` nu sunte\i con]tien\i de ea. Unele peroane, care [n\eleg diferitele etape pe care le travers`m [nainte de a adormi profund, sunt perfect mul\umite s` r`mân` [n faza a doua un anumit timp ]i nu accept` s` fie scoase din ea, c`ci tocmai [n aceast` faz` secund` de presomn, apar ideile fantastice, viziunile, mesajele, care nu sunt numai ni]te vise absurde. Acest straniu fenomen este cunoscut de mii de ani. Egiptenii ]i grecii antici dormeau [n locuri sacre, [n speran\a c` vor avea vise care s` le dea solu\ia unor probleme.

menopauz` multe femei au dificult`\i [n privin\a somnului. Cercetarea arat` c` hormonii sexuali joac` un rol important [n procesul de calcifiere a oaselor. Când producerea acestor hormoni scade, ca [n cursul menopauzei, este necesar un aport m`rit de calciu, pentru ca sângele s`-l poat` furniza [n cantitate suficient` oaselor, [n scopul asigur`rii activit`\ii metabolice ]i al prevenirii fragilit`\ii oaselor, a nervozit`\ii ]i a insomniei. {l putem absorbi completându-ne alimenta\ia cu ceaiuri bogate [n calciu, ca lucerna, coda calului, trifoi ro]u, urzica. Frunzele legumelor verzi, boabele de soia, semin\ele de floarea soarelui, de susan, hri]ca -sunt de asemenea bogate [n calciu.

Acidul pantotenic- vitamina care ne ajut` s` adormim Acidul pantotenic, numit adesea vitamina anti-stres(B5), este o alt` substan\` pre\ioas` pentru cei care adorm greu. Plantele ]i alimentele bogate [n acid pantotenic sunt, printre altele, germenii de grâu, drojdia de bere, legumele verzi, cerealele integrale, susanul, n`utul,orezul integral, g`lbenu]ul de ou.

Pe timpuri, oamenii foloseau mijloace mai blânde, oferite de natur`, pentru a vindeca insomnia. Ceaiurile, b`ile ]i terapiile pe baz` de plante erau remediile din acele vremuri. De exemplu, patul era parfumat cu esen\e vegetale, ca lavanda, pinul, camforul, hameiul, florile de portocal sau de l`mâi. Van Gogh folosea o substan\` vegetal` pentru a-]i rezolva problema somnului. El spunea :” [mpotriva insomniei lupt cu o doz` foarte mare de camfor, pus` pe pern` ]i pe saltea”.

Plante care [l aduc pe „Mo] Ene” pe la gene Melisa sau Roini\a Roini\a este originar` din Fran\a, dar a fost aclimatizat` [n Statele Unite ]i [n Anglia. Ea cre]te pe câmpuri, dea lungul drumurilor ]i este o plant` folosit` [n arta culinar`, foarte bine cunoscut`. Când este proasp`t`, are un parfum foarte puternic, ca de l`mâie.

Numele de „melisa” vine de la cuvânCalciul necesar somnului tul grecesc care [nseamn` miere.

Unele plante ]i alimente con\in ele- Infuzia de roini\`, b`ut` seara, echilimente care favorizeaz` somnul. De breaz` sistemul neuro-vegetativ, aduce exemplu, corpul are nevoie de un lini]tea ]i somnul. aport constant de calciu, pentru oase, mu]chi ]i neuro-transmi\`tori. {n cazul Mu]e\elul insuficien\ei de calciu, nervilor le Mu]e\elul este cunoscut ca remediu lipse]te materialul de baz` indispens- calmant al nervilor ]i care faciliteaz` abil bunei lor func\ion`ri. De aceea digestia. {n Europa, el este b`ut desesuntem [ncorda\i. Dac` nevoia de cal- ori [nainte de culcare, pentru ca s` ciu nu este satisf`cut`, [n sânge nu va asigure un somn odihnitor. Mu]e\elul fi destul calciu, pentru ca - [n momen- este un remediu popular, des folosit tul [n care ne culc`m-s` ajung` la [mpotriva co]marurilor ]i a somnului creier ]i s` opreasc` semnalele care ne agitat, mai ales la copii. \in [n stare de trezire. {n perioada de

Teiul Nem\ii iubesc mult teii ]i au dat numele lor uneia dintre cele mai mari artere din Berlin: „Unter den Linden”( Pe sub tei).

Parfumul florilor de tei are un efect calmant ]i decontractant. Se spune c` este de ajuns s` stai sub un tei ca s` devii somnolent.

Passiflora-floarea pasiunii Aceast` frumoas` ]i gra\ioas` plant` ag`\`toare este o plant` mistic`asociat` prin tradi\ie-r`stignirii Mântuitorului. Originar` din sudul Statelor Unite ]i din Antile, este un remediu foarte vechi antispasmodic, nervin ]i sedativ, folosit ]i [n zilele noastre. Dr. Lecrerc a ar`tat c` aceast` plant` are un efect calmant asupra instabilit`\ii nervoase. Anii de experiment`ri au demonstrat c` poate fi folosit` f`r` a se ajunge la depresiune sau la confuzie mental`. Dr. R. Swinburne Clymer recomand` passiflora [n cazurile de nervozitate extrem` ]i de insomnie.” Ea calmeaz` ]i lini]te]te sistemul nervos, spune medicul. Natura refuz` s` prescrie droguri care genereaz` dependen\`.

Passiflora [nlocuie]te [n mod avantajos narcoticele”.

Hameiul Culeg`torii de hamei de alt`dat` afirmau c` puternicul miros de hamei le d`dea somnolen\`. Chiar ]i ast`zi, se [ntâmpl` ca oamenii care intr` [ntro usc`torie de hamei s` simt` un asemenea efect tranchilizant, [ncât sunt sili\i s` se a]eze ]i, pân` la urm`, adorm. Pe timpuri, oamenii profitau de acest efect sedativ al plantei ]i foloseau perni\e umplute cu hamei, pentru a-]i [nvinge insomnia. Aceast` practic` a fost considerat` o supersti\ie, pân` când un medic i-a prescris regelui George III (al Angliei), [n 1787, o pern` cu hamei ]i a ob\inut rezultate excelente. Se ]tie, de asemenea, c` Prin\ul de Wales a beneficiat cu succes de acela]i tratament, [n 1879. Perna de hamei s-a dovedit remarcabil` pentru persoanele [ncordate ]i nervoase, care nu pot dormi. Cercetarea ]tiin\ific` a demonstrat c` hameiul con\ine anumite substan\e cu ac\iune sedativ`. Principiul activ, lupulina, a fost folosit [n mod eficace [n combaterea psihozelor.

Cum se face o pern` de hamei?

Preg`ti\i mai [ntâi, o fa\` de pern` dintr-un material sub\ire. Umple\i-o, f`r` s-o [ndesa\i, cu hamei ]i [nchide\i-o. Pune\i-o peste perna obi]nuit`. Hameiul ar trebui s` fie schimbat [n fiecare lun`.

Bibliografie Miracolul plantelor- Richard L.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 7

Exist` dou` tipuri de psihoterapie integrativ`?

Poate nu o sa v` vin` s` crede\i, dar r`spunsul este DA. Este vorba de psihoterapia integrativ` erskine ]i psihoterapia integrativ` eclectic`. Din p`cate, ne]tiutorii le bag` [n aceea]i oal`, ne[n\elegând diferen\ele dintre ele, care sunt de fapt diferen\ele dintre eclectism ( al`turare, [n]iruire) ]i integrare ( combinare, rezultat nou). Dar, despre ce este vorba? {n România, psihoterapia integrativ` erskine este promovat` doar de ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ( API). Ca s` nu o confunda\i cu celelalte asocia\ii eclectice de psihoterapie integrativ` atunci când o c`uta\i pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania trebuie s` re\ine\i c` are cel mai scurt nume, format doar din trei cuvinte (cifra magic` trei). Pentru a evita confuziile, [n comunicatele noastre este scris [n parantez` ]coala Erskine. Dar, s` vedem ce [nseamn` psihoterapia integrativ` erskine: - Presedintele asociatiei este Camelia Stavarache. Coordonatorul echipei noastre de formatori si in acelasi timp, presedintele nostru de onoare este dr. Richard Erskinefondatorul psihoterapiei integrative - [n forma sa empiric`, embrionar`, psihoterapia integrativ` creat` de Richard Erskine [n 1972 a fost ini\ial eclectic`. Ulterior, [n baza unor cercet`ri efectuate pe parcursul a 25 ani, psihoterapia integrativ` erskine s-a desprins de ramura eclectic` ]i a dezvoltat teorii proprie ale personalit`\ii, motiva\iei ]i metodelor.

- psihoterapia integrativa erskine pune un accent foarte mare pe

men\inerea unui contact intern ]i extern “aici ]i acum” cu pacientul ]i pe optimizarea nevoilor rela\ionale ale acestuia.

- psihoterapia integrativa erskine este o psihoterapie de adâncime, rela\ional`, care ajunge pân` [n perioada preverbal` când s-au pus primele temelii ale scenariului de viata ]i s-a fixat introiectul.

- psihoterapia integrativ` erskine []i trage r`d`cinile din Analiza tranzac\ional` ]i Gestalt terapia,

Cosmetice naturale pentru o piele s`n`toas` 1. L`mâia are efect antibacterian. Ave\i câteva co]uri pe fat`?

Umezi\i un tampon mic de vat` [n suc de l`mâie ]i aplica\i-l de mai multe ori pe zi pe zonele afectate.

2. Laptele face pielea fin` ]i neted`. Turna\i un litru de lapte nefiert [n ap` de baie.

3. Albu]ul de ou aduna porii dilata\i. Unge\i-v` zonele cu probleme, l`sând albu]ul s` ac\ioneze 15 minute, apoi cl`ti\i-v` cu ap` c`ldu\`.

4. Castravetele crud [nvioreaz` pielea obosit`. Zdrobi\i un castravete proasp`t [n mixer sau [n ma]ina de tocat, apoi [ntinde\i-v` pasta ob\inut` pe obraz. Se \ine 30 de minute, apoi se cl`te]te cu ap` c`ldu\`.

5. Dac` dori\i s` face\i o baie relaxant`, ave\i nevoie de 50 de grame de lev`n\ic`, 50 de grame de cimbru, 50 de grame de salvie, 50 de grame de ment`, 50 de grame de hamei, plante pe care le amesteca\i [ntâi [ntr-o farfurie. Apoi, pune\i-le [ntr-un s`cule\ de muselina (sau [ntr-un ciorap), pe care [l ag`\a\i sub robinetul c`zii. L`sa\i apa cald` s` curg` timp de 10 minute, iar apoi intra\i [n cad`.

dar are ]i propriile puncte de vedere legate de interpretarea scenariului ]i a Sinelui. I se mai spune ]i analiza tranzactional` integrativ`. {n ceea ce prive]te psihoterapia integrativ` eclectic`, identific`m urm`toarele caracteristici: - psihoterapia integrativa eclectic` asimileaz` metode, tehnici, teorii ale altor psihoterapii, dar [i lipseste un fir conductor, preia cate putin din diferite scoli de psihoterapie (e dificil s` combini metode si teorii diferite)

- psihoterapia integrativa eclectic` nu are o teorie proprie a personalitatii, a motivatiei si nici tehnici proprii - psihoterapia integrativa eclectic` foloseste abordarea “din simptom in simptom”, nu merge [n profunzime - psihoterapia integrativa eclectica este promovat` de Asocia\ia European` de Psihoterapie Integrativ` (EAIP) - [n Romania exist` trei asocia\ii acreditate de psihoterapie integrativ` eclectic`

Preveni\i miopia!

Miopia are rareori o cauza genetica, sustin oftalmologii. De obicei, poate avea drept cauza prea mult timp petrecut in fata computerului.

Asadar, ca sa nu aveti probleme, ar fi bine ca de cateva ori pe zi sa inchideti ochii, incordati muschii, inspirati adanc si, dupa cateva secunde, expirati si destindeti-va.

Intinzandu-va si relaxandu-va bicepsii si glutealii puteti pacali muschii involuntari, precum cei ai ochilor, sa se relaxeze

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Valentina Mahfouz, Elena Sbarcea, Ciprian Panciu Informa\ii ]i sugestii: Mail: clinicapsihosucces@yahoo.com Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Bill Gates te [nva\` cum s` fii un tocilar de succes Bill Gates a \inut un discurs la un liceu despre cele 11 lucruri pe care elevii nu le-au [nv`\at ]i nu le vor [nv`\a la ]coal`. El a scos [n eviden\` faptul c` sentimentul de automul\umire ]i [nv`\`turile “corecte” din punctul de vedere al politicilor educa\ionale au creat o genera\ie de copii care nu au deloc no\iunea de realitate ]i despre felul [n care realitatea aceasta i-a destinat e]ecului [n lumea real`.

Vineri Gr`tar pui Orez la vapori Salat` de fasole verde Ciuperci feliate Infuzie de mu]e\el

Regula nr. 3: Nu vei câ]tiga 60.000$ pe an de [ndat` ce p`r`se]ti tale, ci [nva\` din ele. b`ncile ]colii. Nu vei fi vicepre]edinRegula nr. 7: {nainte de a te fi tele vreunei companii cu telefon [n n`scut, p`rin\ii t`i nu erau atât de ma]in` decât atunci când vei fi muncit plictico]i ca acum. Au ajuns a]a din pentru acestea. cauz` c` trebuie s`-\i pl`teasc` cheltuRegula nr. 4: Dac` crezi c` profe- ielile, s`-\i spele hainele ]i s` te sorul t`u e sever, stai s` vezi când o asculte pe tine spunându-le cât de grozav te crezi. A]a c` [nainte de a te s` ai un ]ef! porni s` salvezi jungla de parazi\ii Regula nr. 5: A lucra [ntr-un fast- genera\iei p`rin\ilor t`u, [ncearc` s`-\i food nu este ceva sub demnitatea ta. desp`duchezi propriul dulap.

Bunicii t`i aveau o alt` denumire penRegula nr. 8: Poate c` ]coala ta a tru asta: o numeau ]ans`. sc`pat de [nving`tori ]i [nvin]i, [ns` Regula nr. 6: Dac` o dai [n bar`, via\a NU. {n unele ]coli au abolit corinu e vina p`rin\ilor t`i, a]a c` nu te gen\ele ]i elevul poate [ncerca de câte mai smiorc`i [n leg`tur` cu gre]elile ori vrea el s` dea r`spunsul corect la o

[ntrebare.

Asta nu seam`n`, deloc, cu NIMIC din via\a real`.

Regula nr. 9: Via\a nu se [mparte [n semestre. Nu ai verile libere ]i pe foarte pu\ini angajatori [i intereseaz` s` te ajute s` “te g`se]ti”. Faci asta [n timpul liber.

Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e via\a real`. {n via\a real` oamenii chiar trebuie s` mai plece din cafenele ]i s` mearg` la serviciu.

Regula nr. 11: Fi\i amabili cu tocilarii. Exist` ]ansa ca [n viitor s` lucra\i pentru vreunul dintre ei.

The Mirror Exercise Mânca\i mult diminea\a ]i pu\in seara

1. Spuneti-va numele, privindu-va in oglinda 2. Apreciati-va / Exprimati-va aprecierea fata de dvs pentru: a) Lucrurile indeplinite / facute (in planul afacerilor, financiar, educational, personal si emotional) b) Disciplina pastrata c) Tentatiile depasite 3. Spuneti, “Te iubesc” 4. Vizualizati expresia “Ma iubesc” sub forma unei culori preferate care intra in corpul dvs cu fiecare respiratie.

Mar\i Spaghete cu busuioc, sos de ro]ii proaspete Parmezan 1 m`r

Joi Legume la vapori Bibilica la gr`tar cu tarhon Salat` de fructe parfumate cu flori de portocal

Regula nr. 2: Lumii prea pu\in [i pas` de stima ta de sine. Lumea se a]teapt` s` realizezi ceva {NAINTE de a fi mul\umit de tine [nsu\i.

Acest exercitiu are ca scop terapeutic sa transforme credintele de sabotaj, credintele negative ale copilariei.

Luni Orez cantonez Salat` de soia Litchii

Miercuri Cartofi cu usturoi ]i cimbru Supa cu bulion }erbet de mango

Regula nr. 1: Via\a nu e dreapt` obi]nuie]te-te cu ideea!

de Jack Canfield

7 cine s`n`toase

Seara metabolismul e cel mai sc`zut. De obicei, dup` cin` urmeaz` o perioad` de relaxare, când organismul nu mai are nevoie s` transforme [n energie hrana consumat`, care se depune sub form` de gr`sime. De aceea, se recomanda un mic dejun consistent (de pild` ou`, lapte, carne, cereale) ]i o mas` de seara cât mai u]oar` (iaurt, fructe), luat` [nainte de ora 7, cu minimum 3 ore [nainte de culcare.

Un scriitor a pr ezis soarta T itanicului {n 1898, Morgan Robertson a scris “Inutilitate”. Cartea descria prima curs` a unui vas de lux transatlantic, numit Titan. Cu toate c` era considerat imposibil de scufundat, vasul love]te un aisberg ]i se scufunda cu multe victime. {n 1912, Titanic, un transatlantic luxos considerat de asemenea invincibil, love]te un aisberg ]i se scufunda, [n c`l`toria inaugural`. Luna [n care se petrece tragedia [n carte este aprilie, aceea]i cu cea a evenimentului real. {n carte era vorba de 3 000 de pasageri; [n realitate au fost 2 207. {n carte erau 24 de b`rci de salvare; [n realitate au fost 20.

Câteva luni mai târziu dup` scufundarea Titanicului, un oarecare vas cu aburi c`l`torea pe oceanul Atlantic, scufundat [n ceata, având numai un b`iat de cart.

Acestuia i-a venit [n minte c` se afla [n [mprejurimile [n care se scufundase Titanicul ]i s-a [nsp`imântat dintr-o dat`, gândindu-se c` numele vasului s`u era Titanian. Cuprins de panic`, a sunat alarma. Vasul s-a oprit chiar la timp: un aisberg a ap`rut din ceata exact [n calea lor. Titanian a fost salvat in ultimul moment.

Sâmb`t` legume mixte cu unt Scoici pr`jite Sos de usturoi cu l`mâie verde Ananas Duminic` Pui de \ar` cu lamaie ]i ghimbir Dovlecel la vapori Spuma cu ciocolat` Infuzie de verberina

Un pr ogram de tonifier e a abdomenului de antrenor RADU GABRIEL Dac` abdominalii sunt o grup` muscular` pentru care lucra\i din greu trebuie s` ]ti\i c` antrenarea corect` a acestora este doar o parte din programul destinat unui abdomen de excep\ie. Nutri\ia ]i antrenamentele cardiovasculare sunt la fel de importante. “Nu po\i [ncorda gr`simea” spune o vorb` a culturi]tilor americani. V` prezent`m [n continuare un program de antrenament care v` garanteaza o musculatur` abdominal` tonifiata.

Programul de tonifiere - Antrenament Ridicarea picioarelor din atârnat la bar` fixa - 2 serii Flexii ale trunchiului la banca declinat` - 2 serii Flexii laterale pentru oblici la banca declinat` - 2 serii Flexii ale trunchiului cu frânghie la scripe\i - 2 serii Not`: Programul se lucreaz` de dou`-trei ori pe s`pt`mân`. Dac` ave\i probleme cu \esutul adipos, ad`uga\i alte dou`-trei ]edin\e aerobice s`pt`mânal, pe care vi le recomand`m indiferent de programul de antrenament pentru abdominali ales.

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

Provocarea lui Hee Hee, eroina din “Jurnalul unei oi destepte” de Sabin Stavarache iti va povesti in fiecare numar o mica intamplare din jurnal sau iti va da cateva din sfaturile ei haioase, iar tu poti trimite un comentariu simpatic, smart sau naiv pe pagina de Facebook Jurnalul Unei oi destepte ca raspuns la mesajul ei. Cele mai frumoase 3 comentarii vor fi rasplatite cu cate o carte “Jurnalul unei oi destepte”.

To be or not to be!

Luni: Cum am intrat [n computerul lui Grohi Extras din “Jurnalul unei oi destepte II . Invazia extraterestrilor obezi”, de Sabin Stavarache

„Ast`zi st`team pe o banc` [n gr`dina mea magic` cu blana la soare. {n timp ce st`team [ntins`, am v`zut-oo pe Grohi cum se apropia de gr`dina mea magic`. Din [ntâmplare, am aruncat o privire [nochii ei ]i am v`zut c` avea pupilele dilatate. Chestia asta se [ntâmpl` atunci când prive]ti o persoan` pe care o admiri sau o ur`]ti. {n cazul meu, era logic c` era vorba despre ura lui Grohi. {n acel moment, ea mi-a a spus: -O OOOO uite cine e azi afar`, Hee, ciudata! Fetelor, uita\i fraiera cartierului!

-E Eu sunt cu mult mai evoluat` mental decât tine, a]a c` te rog s` taci!

-D Daa , cum s` nu ! Eu sunt Grohi, cea mai la mod` oaie din cartierul `sta, nu o ciudat` demodat` ca tine! {ntr-oo secund`, blana mea s-aa umplut de furie ]i i-aam dat lui Grohi un ]ut [n fund pân` când a v`zut adev`rata frumuse\e...

Totu]i, dup` acest episod a trebuit s` m` r`zbun cumva pe ea. Dar cum? Imediat mi-aa venit ideea despre cum s` o nenorocesc pe via\` pe Grohi: adic` s`-ii virusez computerul de 3000000000000 de oinari cu ajutorul ]tii\ei mele. De abia a]tept s` intru [n calculatorul lui Grohi! {n câteva momente, m-a am dus la Toreadores s`-ii [mprumut cartea lui de berbeci de ]tiin\`. Acolo am g`sit un anun\ unde un berbec spunea c` ne poate mic]ora pentru pu\ini bani. Imediat lam luat pe Toreadores care m-a a dus cu ma]ina pân` la acel inventator. Locuin\a lui p`rea mai mult un laborator f`cut din tabl` pe exterior, decât s` arate ca o cas`. Imediat cum am intrat mi-a a venit s` zâmbesc. {n`untru, pere\ii erau plini de conducte ]i scoteau fum. {n interior, laboratorul arata ca un fel de bunc`r sau hotel vechi. Pe o u]` scria : Laboratorul berbecului cercet`tor Blana chelioas`. {n`untru ne-aa [ntâmpinat un savant care ne-aa spus: -B Bun`! Dup` aaaaaaa cuuumm ]ti\i, eu sunt savantul din revist`. Vre\i s` v` mic]ora\i cumva?

-D Daa. A] vrea s` m` mic]orez ]i s` pot intra [ntr-uun ............(pauz` de gândire)......Memory stick!

-IImediat, clientule! {n urm`toarea clip` am p`]it pe o platform` unde era o raz` care m-aa f`cut mai mic` de 8000 de ori astfel [ncât s` pot intra [n acel memory stick (...)

”

Dac` \i-a placut, d` un comment sau un like pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/JurnalulUneiOiDestepte

Cost fiecare volum: 20 ron + taxe postale (7 ron plata ramburs, livrare prin Po]ta Rom@n`) sau 20 ron achizi\ionare direct` din Bucure]ti, str. Alba nr. 12 cu telefon [n prealabil 0721/150.661) Comanda Jurnalul unei oi de]tepte I ]i Jurnalul unei oi de]tepte II. Invazia extratere]trilor obezi: www.jurnaluluneioidestepte.ro

Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Opt pa]i pentru a deveni psihoterapeut [n psihoterapia integrativ` (]coala erskine) Pasul unu: licen\a [n psihologie, asisten\` social`, pedagogie, psihopedagogie special`, teologie, medicin`, sociologie. Studen\ii la facult`\ile mai sus men\ionate pot [ncepe programul de formare [n psihoterapia integrativ` cu dezvoltarea personal` sub form` de terapie de grup, [ntâlniri lunare sau la dou` luni.

Pasul doi: intrarea [n programul de formare de baza al Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` (API) cu durata de 2 ani ( 24 module, 1 modul pe lun` [n weekend sau [n timpul s`pt`mânii, [n func\ie de solicit`ri) Pasul trei: intrarea [n programul de dezvoltare personal` ( minim 150 de ore) ]i finalizarea terapiei personale. {n psihoterapia integrativ` erskine dezvoltarea personal` se face sub form` de maraton lâng` Sinaia ( 7 ]i respectiv 8 zile [n doi ani consecutiv, [n luna iulie sau august) sau terapie de grup pentru studen\i.

Pasul patru: dup` finalizarea form`rii de baz` ]i a dezvolt`rii personale- certificarea de c`tre Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` ca psihoterapeut sub supervizare pe baza unui examen (scris ]i prob` practic`) ]i acordarea dreptului de liber` practic` de c`tre Colegiul Psihologilor din România Pasul cinci: intrarea [n supervizare. }edin\ele de supervizare [n psihoterapia integrativ` erskine sunt individuale (gratuite) ]i de grup, con-

tracost (12 ]edin\e) pe parcursul a minim un an.

Pasul ]ase: certificarea ca psihoterapeut autonom de c`tre Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` pe baza unui examen ]i acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut autonom de c`tre Colegiul Psihologilor din România Pasul ]apte: acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut

Plimbatul [n bra\e calmeaz` bebelu]ii plângacio]i Un studiu efectuat recent [n Japonia a confirmat un lucru pe care multe mame [l ]tiu instinctiv: când plimbi [n bra\e un bebelu] agitat, acesta, de obicei, se relaxeaz` ]i se calmeaz`. Simpla \inere [n bra\e, când mama st` pe loc, nu are acela]i efect, spun cercet`torii.

Oamenii de ]tiin\` au observat c`, atunci când copiii agita\i erau plimba\i [n bra\e, ritmul b`t`ilor cardiace sc`dea, indicând faptul c` bebelu]ii se sim\eau mai lini]ti\i; [n cele mai multe cazuri, copiii deveneau evident mai relaxa\i ]i [ncetau s` mai plâng` sau s` scânceasc`.

Studiul a fost condus de dr. Kumi Kuroda, care cerceteaz` comportamentul social la Institutul RIKEN pentru Studiul Creierului, din Saitama, Japonia, iar rezutatele au fost publicate [n jurnalul Current Biology.

Simona Ionescu - psihoterapeut ]i psiholog clinician specialist Psihoterapeut ]i psiholog clinician specialist cu atestat de liber` practic` (2006) emis de Colegiului Psihologilor din România (CPR) ]i Federa\ia Român` de Psihoterapie (FRP).

Cabinetul individual de psihoterapie ]i psihologie clinic` Simona Ionescu este atestat de Colegiul Psihologilor din Romania din anul 2006 ]i este [nscris [n Registrul Unic al formelor de exercitare a profesiei de psiholog-psihoterapeut.

Servicii: Psihoterapie individual`; Psihoterapie de cuplu/familie; Psihoterapie de grup (dezvoltarea asertivitatii, cre]terea sugestibilitatii, tehnici de respira\ie, controlul furiei); Evaluare psihlogic` ]i psihodiagnostic PROGRAMARI: 0740 279 933

specialist de c`tre Colegiul Psihologilor din România dup` cinci ani de experien\` ca psihoterapeut autonom Pasul opt: acordarea dreptului de liber` practic` ca psihoterapeut principal de c`tre Colegiul Psihologilor din România dup` zece ani de experien\` ca psihoterapeut

gilor ca si formare [n sistem masteral astfel [ncât nu mai este nevoie de master pentru absolven\ii Bologna. Spre deosebire de form`rile [n psihologie clinic`, [n psihologia muncii sau transporturilor care [\i permit accesul f`r` master pân` la gradul de autonom (inclusiv), formarea [n psihoterapie [\i d` dreptul s` ajungi psihoterapeut Formarea in psihoterapia integra- principal, f`r` s` mai fii obligat s` faci tiv` este validata de Colegiul Psiholo- masterul.

Râsoterapie - Doctore, [n fiecare sear`, când m` culc, e cineva ascuns sub pat. M` scol, m` uit ]i acolo nu-i nimeni. M` culc la loc, dar dup` un timp m` dau jos ]i iar m` uit sub pat dar nu-i nimeni. Chestia asta m` distruge: pute\i face ceva ?

- V` vindec [n 2 ani de psihoterapie, cu câte trei ]edin\e pe s`pt`mân`.

- }i cam cât o m` va costa?

- 100 pe ]edin\a!

- Hm… m` mai gândesc…

Dup` 6 luni, psihiatrul se [ntâlne]te cu pacientul: - N-ai mai revenit pe la cabinet…

- Cu 100 per ]edin\a ??? B`iatul care-mi aduce pizza mi-a rezolvat problema cu doar 5!

- B`iatul cu pizza ?!? Chiar a]a ??? }i cum a procedat?

- M-a sf`tuit s` tai picioarele de la pat!

DEZVOLTARE PERSONALA PENTRU STUDEN|I LA BUCURESTI, TIMI}OARA ]i CONSTAN|A PROGRAM INCLUS IN CADRUL FORMARII IN PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA ( scoala Erskine) CONDITII DE INSCRIERE: Pot participa la programul de dezvoltare personala studentii de la facultatile de psihologie, asistenta sociala, pedagogie, psihopedagogie speciala, teologie, medicina indiferent de anul de studiu.

Nota: modulele nu se vor face in perioada vacantei de vara ( august, septembrie) RECUNOASTERE: pe baza unui contract intre beneficiar si Asociatia de Psihoterapie Integrativa orele de dezvoltare personala vor fi recunoscute integral si incluse in programul de formare in psihoterapia integrativa finalizat cu diploma de psihoterapeut sub supervizare/autonom. Colegiul Psihologilor din Romania a impus un minim de 150 de ore de dezvoltare personala/ sau pana la incheierea dezvoltarii personale pentru a intra in formarea de baza.

Detalii utile g`si\i pe site-le noastre www.psihoterapie.biz; www.formarepsihoterapie.ro {nscrieri: formarepsihoterapie@yahoo.com tel. 0744 33 44 19 (informa\ii luni, miercuri ]i vineri [ntre orele 12-18h)

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

Combater ea str esului prin metode de r elaxar e Autor: Manuela Angelescu- psiholog, psihoterapeut [n supervizare [n Psihoterapie Integrativ` Stresul reprezint` r`spunsul normal al corpului la o situa\ie ce treze]te frica sau care modific` [n vreun fel echilibrul organismului. {n situa\ii stresante sistemul nervos elibereaz` hormonii de stres printre care se num`r` ]i adrenalin` ]i cortisolul, hormoni ce ajut` corpul s` fac` fa\` provoc`rii.

Astfel, organismul [ncepe s` lucreze la capacitate maxim`: mu]chii se [ncordeaz`, tensiunea cre]te, resiratia se intensifica ]i toate sim\urile devin mai ascu\ite, astfel [ncât te po\i concentra mai bine ]i mai repede asupra sarcinii.

Pe termen lung, aceasta tensionare continua poate crea probleme importante de s`n`tate. Printre principalele probleme de s`n`tatea asociate cu stresul se num`r`: depresie ]i anxietate, sistem imunitar sl`bit, probleme cardiace ]i risc crescut de atac cerebral, probleme de fertilitate ]i [mb`trânire prematur`.

Pentru a nu ajunge [n oricare din aceste situa\ii sau atunci când deja ne aflam acolo, este important s` [nv`\`m s` control`m r`spunsul organismului la stres, astfel [ncât s` diminu`m efectul acestuia asupra s`n`t`\ii noastre fizice ]i mentale. Acest lucru [l putem face cu ajutorul unor tehnici variate de eliberare a stresului, precum relaxarea progresiv` a musculaturii, respira\ii profunde, medita\ie sau yoga. Practicate cu regularitate, ele te vor ajuta s` [\i p`strezi calmul [n fa\` situa\iilor stresante, reducând nivelul de stres ]i simptomele associate acestuia. Te vor ajuta s`-\i controlezi ritmul cardiac (aducându-l [n limite normale) ]i s`-\i elimini tensiunile musculare.

Sunt dou` aspecte importante de care trebuie s` \ii cont pentru a profita din plin de efectele benefice ale acestor tehnici: 1. G`se]te timp pentru tine. Pentru a-]i face efectul, aceste tehnici simple trebuie s` []i g`seasc` locul [n rutina zilnic`. Alege un moment al zilei pe care [l dedici acestor exerci\ii, fiind de preferat ca acestea s` se desf`]oare la aceea]i or` [n fiecare zi, astfel fiind mai u]or de programat.

2. Alege tehnica ce corespunde nevoilor ]i preferin\elor tale. Tehnica ce \i se potrive]te trebuie s` fie [n concordan\` cu stilul t`u de via\`.

de regul` cu o respira\ia rapid`, sau dimpotriv` cu oprirea ei pentru perioade scurte de timp, ambele situa\ii ducând la o proast` oxigenare a organismului, [n timp ce st`rile de calm sunt asociate cu o respira\ie profund`, [n care fiecare celul` este complet oxigenat`. Prin urmare, pentru a [ndep`rta stresul trebuie, [n primul rând, s` controlezi respira\ia.

O respira\ie adânc`, bine efectuat`, are ca efect cur`\area organismului ]i limpezirea min\ii. Exerci\iile de respira\ie pot fi f`cute [n orice context ]i te ajuta s` \ii stresul sub control.

Ea poate fi asociat` cu u]urin\a cu relaxarea musculare sau cu relaxarea cu ajutorul imagina\iei.

Ideea de baz` [n executarea acestor exerci\ii este s` respiri profund, utilizând ]i abdomenul [n [ntregul proces, astfel [ncât s` aduci cât mai mult aer [n pl`mâni. Inspirând [ntr-o prim` faz` [n partea de jos a pl`mânilor vei observa umflarea abdomenului. Cu cât organismul t`u prime]te mai mult oxigen, eliberând totodat` dioxidul de carbon [n totalitate, cu atât va fi mai relaxat.

Pentru ca exerci\iile s` func\ioneze cum trebuie, in primul rând este importanta adoptarea unei pozi\ii corecte: [ncearc` s` te [ntinzi sau s` stai cu spatele drept.

A]eaz` mâna stâng` pe piept ]i dreapta pe abdomen. Mai [ntâi inspira [ncet pe nas. Ar trebui s` sim\i cu mâna cum abdomenul se ridica. Elibereaz` aerul din pl`mâni printre buzele pu\in dep`rtate, contractând mu]chii abdominali. Vei sim\i din nou cum se mi]ca abdomenul. {n tot acest timp, imagineaz`-\i zona stomacului ca un loc puternic.

Continu` s` respiri profund [n timp ce mintea ta se concentreaz` asupra stomacului ca zona puternic`. Inspir` ]i [ncearc` s` men\ii acea zon` nemi]cat` l`sându-\i doar co]ul pieptului s` se umfle. Scoate aerul ]i las`\i co]ul pieptului s` revin` la pozi\ia normal`. Repet` acest complex de mi]c`ri de 10 ori.

2. Relaxarea muscular` progresiv`

Acesta tehnic` presupune un proces [n doi pa]i: [ncordarea ]i apoi relaxarea graduala a diferitelor grupe musV` prezent`m mai jos 3 dintre cele culare din corp.

Ini\ial [\i [ncordezi la maximum o mai cunoscute ]i mai simple tehnici de grup` de mu]chii, [i \ii [ncorda\i penrelaxare. tru câteva secunde (cca 5 s), apoi [i relaxezi normal, con]tientizând cât 1. Exerci\ii de respira\ie mai mult diferen\a dintre [ncordare ]i Momentele de stres sunt asociate, relaxare.

Vei observa c` atunci când [\i [ncordezi mu]chii [i po\i mai apoi relaxa mai mult decât dac` ai fi [ncercat s` [i relaxezi direct.

Pentru a te preg`ti pentru aceste exerci\ii, ideal ar fi s` por\i o [mbr`c`minte comod` ]i s` nu fii [nc`l\at. {ncepe prin a te a]eza comod [ntrun fotoliu sau ]i mai bine, [ntinde-te \inând mâinile pe lâng` corp, cu palmele [n jos..

Concentreaz`-\i pentru [nceput aten\ia pe respira\ie, efectuând câteva exerci\ii de respira\ie profund`.

Speciali]tii recomanda s` [ncepi de la picioare ]i s` urci treptat pân` ajungi la mu]chii fe\ei. P`streaz` fiecare grup` de mu]chi [ncordat` cât timp numeri pân` la 15 dup` care concentreaz`-te asupra relax`rii mu]chilor respectivi, pân` când acea parte a corpului devine moale. R`mâi [n aceast` stare relaxat` pentru alte 15 secunde timp [n care continui s` respiri adânc.

Treci apoi la urm`toarea grupa de mu]chi.

De obicei, secven\a de lucru este ascendenta urm`rind urm`toarele grupe de mu]chi: t`lpile picioarelor cu gambele, coape, abdomen, piept ]i spate, partea inferioar` a bra\ului, partea superioar` a bra\ului, gât ]i umeri, mu]chii fe\ei. Pentru [ncordarea mâinilor trebuie mai [ntâi s` strângi pumnul. La finalul [ntregii serii de exerci\ii scutur` mâinile cu putere.

3. Exerci\ii de relaxare prin imagina\ie Aceste exerci\ii te ajuta s` [ndep`rtezi stresul prin crearea impresiei de pace, ele fiind de fapt o varia\ie sim-

plificat` a exerci\iilor de medita\ie.

Tehnica consta [n a-\i imagina o scen` [n care tu te sim\i bine, [n care te la]i s` p`trunzi tot mai profund, astfel [ncât s` po\i l`sa deoparte anxietatea ]i tensiunea. Nu exista o singur` imagine care s` calmeze pe toat` lumea ]i de aceea e]ti liber s` alegi orice amintire: o vacan\` sau un loc drag din copil`rie, sau pur ]i simplu un loc imaginar, perfect pentru tine. Indiferent de imaginea aleas`, important este ca ea s` fie una care s` [\i evoce sentimente de lini]te ]i [n care te sim\i protejat.

P`trunde treptat [n imaginea respectiv` l`sând gândurile pozitive s` [\i inunde mintea, dând la o parte [n acela]i timp, gândurile ce [\i provoac` tensiune, l`sându-\i astfel mintea s` se relaxeze. {ncearc` s` retr`ie]ti momentul respectiv [ntr-o manier` cât mai fidel`, fiind atent la toate am`nuntele: ce vezi, auzi, mirosi, gu]ti ]i atingi. Tehnica func\ioneaz` cu atât mai bine, cu cât introduci mai multe detalii senzoriale.

Ideea din spatele acestei tehnici este c` mintea ta se va concentra din ce [n ce mai mult pe imaginea lini]titoare imaginat`, distan\ându-te astfel de situa\ia stresant`.

Oricare din aceste tehnici prezentate, pot ]i ar fi benefic s` intre [n rutina noastr` zilnic`.

Cu ajutorul unui psihoterapeut po\i beneficia de o ini\iere [n fiecare metod` ]i de asemenea, po\i fi ajutat s` descoperi care dintre ele te face s` te sim\i mai [ncrez`tor [n for\ele tale, precum si modul [n care [\i po\i accesa resursele interioare pentru autodep`]ire.

psiholog MIHAELA COMISEL Competente: Licentiata in psihologie; Master in Terapii Cognitiv-comportamentale; Formare in Psihoterapie integrative; Formare in curs in Psihoterapia de familie si cuplu; Psihoterapeut sub Supervizare in Psihoterapie integrativa si in Psihoterapie Cognitiv-comportamentala Servicii oferite: Psihoterapie integrativa ( tulburari alimentare, insomnie) Voluntariat in cadrul clinicii Psihosucces in Psihoterapie integrativa Psihoterapie cognitiv-comportamentala ( atacuri de panica, depresie, anxietate, fobii) Psihoterapie de familie si cuplu Consiliere psihologica * ofer servicii de psihoterapie si la domiciliu in cazul persoanelor netransportabile Programari: 0721782889; mihaelacomisel@gmail.com; www.psihoterapeutinbucuresti.blogspot.com

Pagina 12

Cine este Richard Erskine?

1972 Richard Erskine, profesor universitar la Univ. Ilinois scrie “Bazele psihoterapiei integrative” 1988 R. Erskine si Janet Moursund scriu “Integrative psychotherapy in action” tradus` pentru prima dat` [n Romania [n 2012 de Editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` 1999 ”Beyond empaty. A therapy of contact in relationship” (R. Erskine si Janet Moursund) 2011 “Life scripts: a transactional analysis of inconscious relational patterns” ( Erskine si colab) {n 1976 Erskine a [nfiin\at Institutul de Psihoterapie Integrativ` din New York, cel mai important centru de formare a psihoterapeutilor integrativi din lume.

Richard Erskine a primit dou` premii interna\ionale Eric Berne, un fel de premiu Nobel [n psihoterapie, distinc\ie care se acord` celui mai bun analist tranzac\ional sau teoretician din lume din acel moment.

In 2001 Richard Erskine a fondat Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` (IIPA) ]i a devenit pre]edintele acesteia. Psihoterapia integrativ` erskine este reprezentata la nivel mondial de Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` (IIPA) Richard Erskine coordoneaz` grupuri de formare [n psihoterapia integrativ` [n [ntreaga lume, inclusiv [n Romania [n cadrul Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` (API) {n 2012 Richard Erskine a devenit pre]edintele de onoare al Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` (API) C`r\i din care po\i [nv`\a: 1. Cum se desf`]oar` o sesiune de psihoterapie integrativ` [n grup “Psihoterapia integrativa practic`. Analiz` tranzac\ional` ]i psihoterapie integrativ`. Studii de caz “, Autor: Richard Erskine (USA), Editura Asociatiei de Psihoterapie Integrativ` 2012.

Prima carte tradus` [n Romania din operele “p`rintelui psihoterapiei integrative” 2. Cum s` rezolvi dilema: cum po\i s` fii un erou, un elev popular ]i un ]mecher [n acela]i timp?

“Jurnalul unei oi destepte”, Autor: Sabin Stavarache, 11 ani, cel mai tanar autor de la Bookfest Romania 2012 3. Cum s` tratezi cazuri ciudate precum fobia de nasturi, frica de flatulen\` sau na]terea prin hipnoz` “Cazuri neobisnuite in psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativa”, Autor: Camelia Stavarache, prefata prof.univ.dr Irina Holdevici, Editura: Ceconii 2007 4. Cum s` identifici principalele tulbur`ri psihice, ce tehnici de psihoterapie s` folose]ti ]i cum s` completezi fi]a unui pacient “SmartPSY: Ghidul psihoterapeutului integrativ”, Autor : Camelia Stavarache, Editura Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` 2012

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

MODA ZILEI „PSI”

de psiholog MIHAELA COMISEL, psihoterapeut in psihoterapia integrativa

PALARIA GANDULUI BUN De cum facem ochi, stam putin intinsi ca sa ne revina simturile (“inghititul galustii!”), coboram apoi picioarele pe podea si facem cateva exercitii pe marginea patului.

Ridicam varful degetelor de la picoare in sus si in jos, rotim de cateva ori umerii pe rand, apoi capul (stanga/drepta) si ne indreptam spatele tragand usor de umeri. Respiram profund toracal de 3 ori si abdominal tot de trei ori, ne punem un zambet larg pe fata (cat putem noi de larg!), ne incarcam cu energie pozitiva prin imaginarea unui filon de lumina care intra prin varful capului de-a lungul coloanei, multumim Celui de Sus pentru ca a ingaduit sa ne mai trezim inca o zi si ne punem o dorinta ca un fel de “palarie” care ne va proteja mintea de gandurile nocive: PELERINA CUVANTULUI Pastram starea pozitiva la care adaugam o ancora, adica dam o denumire zilei respective, un cuvant drag inimii noastre care sa ne bine-dispuna ori de cate ori ni-l aducem aminte (un nume de floare, animal, eveniment, persoana draga, etc.). Acest cuvant va fi pentru noi o “pelerina” care ne va proteja de “vremea rea”.

FARDUL INCREDERII Dupa ce ne-am facut exercitiile de dimineata la care am adaugat alegerea gandurilor pozitive si ancora zilei, acum este momentul sa ne uitam in oglinda, in proprii nostrii ochi asa cum n-am mai facut-o niciodata pana acum, profund si insistent, cu drag si ingaduinta pentru ceea ce suntem si am devenit spunandu-ne “TE IUBESC!”. Acesta va fi “fardul” de pe chipul nostru care ne va face placuti pentru noi insine si pentru ceilalti.

INCALTARILE RABDARII Deci, ne-am pus o palarie pentru a nu permite gandurilor nocive sa ne bantuie, ne-am imbracat cu o pelerina care ne va proteja de intemperii alegand o parola a zilei, ne-am dat chiar cu fardul increderii in noi insine pentru ca ne iubim asa cum suntem, mai ramane sa ne incaltam si cu rabdare, sa renuntam la asteptari fondate sau nu, sa ne punem sosetele tolerantei fata de cei din jurul nostru si chiar fata de noi insine si sa ne pregatim sa iesim din casa.

UMBRELA CURAJULUI Nu vom putea iesi din casa daca nu avem grija sa ne luam “umbrela” curajului cu noi, de aceea trebuie sa ne inarmam cu credinta si curajul in inima ca orice s-ar intampla, avem cu ce sa facem fata situatiilor, avem in dotare tot arsenalul si toate resursele la care putem apela ca sa iesim la liman din orice incercare.

MELODIA COMUNICARII Cu zambetul pe buze, “imbracati” corespunzator cu ganduri bune, cuvinte protectoare, incredere pe fata, rabdare in picioare si curaj in inima, ne pregatim sa iesim din casa propunandu-ne sa auzim ritmul strazii, a ciripitului pasarelelor, a masinilor, a pasilor trecatorilor si nu in ultima instanta melodia comunicarii. Ne propunem sa fim atenti la noi ca si la celalti ce fel de cuvinte vom folosim, ce tonalitati vom alege, ce inflexiuni ale vocii, cat de des vom face pauzele si in ce situatii, ce conotatii vom da cuvintelor si ce emotii vom pune in ele, totul pe un fond muzical drag noua care ne va acompania intreaga zi.

PARFUMUL PLACERII Acum suntem pregatiti cu adevarat sa iesim din casa, suntem blindati din cap pana in picioare, in trend cu moda, pregatiti pentru orice intemperii si incercari, iesim cu incredere si ne propunem ca neaparat sa ne facem o placere, oricat de mica pentru ca meritam si pentru ca acest “parfum” il vom pastra in minte toata ziua: suntem vii, avem ganduri bune, suntem frumosi, avem incredere , rabdare si curaj in noi, suntem atenti si prezenti la tot ce ni se intampla si alegem sa simtim mirosul placerii de departe. Ce poate fi mai frumos!?!