FORŢA CIVICA PROGRAM Mediul de Afaceri, Microintreprinderi şi Intreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri)
FORŢA CIVICA PROGRAM
Mediul de Afaceri, Microintreprinderi şi Intreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) Cuprins Preambul Formatul programului PFC 1. Definiţii 2. Situaţia actuală - Mediul de Afaceri, IMM-uri 2.1.
Microîntreprinderilor şi
Date comparative privind IMM-urile din România şi cele din Uniunea Europeana;
2.2. Dinamica teritorială şi demografică a IMM-urilor din România; 2.3. Cifra de afaceri a IMM-urilor din România; 3. Cadrul legislativ şi sprijinul financiar pentru IMM-uri 3.1.
Noile prevederi legislative cu incidenţă asupra IMM-urilor;
3.2. Sprijin financiar antreprenoriat;
nerambursabil
pentru
IMM-uri
şi
4. Propunerile PFC pentru Mediul de Afaceri, Microintreprinderi şi IMM-uri 4.1.
Principii;
4.2. Pozitionarile PFC legate Cadrul legislativ şi sprijinul financiar pentru IMM-uri; 4.3. Pozitionarile PFC legate de functionalitatea IMM-urilor si antreprenoriatul agricol; Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
I
FORŢA CIVICA PROGRAM
Mediul de Afaceri, Microintreprinderi şi Intreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) Preambul Programul de sustinere si dezvoltare al Mediului de Afaceri si al Microîntreprinderilor şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii prezentat de Partidul Forta Civica (PFC) este probabil primul program de acest gen pregatit de oameni de afaceri din mediul privat, care de un deceniu si mai mult au experimentat toate “binefacerile” birocratiei si legislatiei romanesti, ale coruptiei si ineficientei cronice ale multora dintre institutiile statului roman. Daca majoritatea programelor de acest gen, scrise de diversele partide care s-au perindat la guvernare sau au existat in afara ei, au descris un viitor in majoritatea cazurilor imposibil, programul PFC prezinta un trecut si un prezent din care am propus creerea unui viitor plauzibil si fezabil pentru Romania si cetatenii ei. 1. Programul PFC contine si cadrul juridic existent pe baza caruia se deruleaza toate programele pentru IMM-uri, aproape in totalitate necunoscut, deci neaccesat in multe din zonele de dezvoltare, dar si propuneri de subiecte noi care necesita o noua legislatie sau schimbari in cea existenta. 2. Programul PFC este un program doctrinar, bazat pe valorile dreptei moderne, cu accente sociale, care il transforma intr-o pozitie doctrinara de centrudreapta. Programul propus este bazat pe cei patru piloni necesari unui progres economic si social coerent pentru societatea romaneasca. Asumarea realitatilor asa cum sunt; Transparenta in relatiile institutionale; Echitate, solidaritate si compasiune; Combaterea protectionismului si a clientelismului politico-economic. 3. Economia Romaneasca este o piramidă inversată – 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat, care sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care practic nu se regăsesc în nici o statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
I
FORŢA CIVICA PROGRAM 4. Datele statistice sunt clare: structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung atâta timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili: 5,3 milioane de pensionari, 8,2 milioane de asistaţi social (aici sunt introduşi şi copii), 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. 5. În România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,3 milioane de salariaţi (în mediul privat 3,1 şi în instituţiile şi companiile statului 1,2) şi 5,3 milioane de pensionari. Adică un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari. 6. Problemele majore ale mediului de afaceri au fost si sunt: lipsa de informatie si totala lipsa de transparenta si lipsa de echitate in majoritatea subiectelor legate de functionarea eficienta a acestuia.
Formatul programului PFC Programul de sustinere si dezvoltare al Mediului de Afaceri si al Microîntreprinderilor şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii prezentat de Partidul Forta Civica este construit din 5 module – Primul modul este acest preambul; al doilea este modulul prin care definim cele discutate in acest program; al treilea prezinta situatia actuala bazata pe cifrele publicate de diverse institutii ale statului; al patrulea prezinta cadrul legislativ şi sprijinul financiar existent in prezent; ultimul modul, al cincelea, prezinta propunerile noastre in conformitate cu datele prezentate in acest program.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
II
FORŢA CIVICA PROGRAM
Mediul de Afaceri, Microintreprinderi şi Intreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) Definiţii Mediul de Afaceri al unui stat este definit printr-un ansamblu al reglementărilor şi valorilor juridice, administrative, morale, etice, care alcătuiesc cadrul extern de înfiinţare şi funcţionare al firmelor într-o anumită zonă. După anul 1989, deşi toate formaţiunile politice şi-au declarat intenţia de a crea în România un mediu de afaceri atractiv şi moral, care să favorizeze dezvoltarea economică, atragerea capitalului străin competitiv şi încurajarea celui autohton, care să genereze progres şi prosperitate pentru cetăţeni, deşi s-au făcut eforturi, se poate afirma că situaţia actuală nu este nici pe departe mulţumitoare. Avand in vedere ca Romania este stat membru al Uniunii Europene, mediul de afaceri din Romania este parte din mediul de afaceri european conform tratatelor semnate de Romania si acquisului [1] comunitar. Microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii sunt definite în funcţie de numărul de angajaţi şi de cifra de afaceri sau de activele totale anuale. O întreprindere mijlocie este definită ca o întreprindere care angajează mai puţin de 250 de persoane şi a cărei cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 milioane EUR sau ale cărei active totale anuale nu depăşesc 43 milioane EUR. O întreprindere mică este definită ca o întreprindere care angajează mai puţin de 50 de persoane şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale nu depăşesc 10 milioane EUR. O microîntreprindere este definită ca o întreprindere care angajează mai puţin de 10 persoane şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale nu depăşesc 2 milioane EUR.
-------------------------
[1] Termenul acquis comunitar desemnează totalitatea drepturilor si a obligatiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene. Incluzând, pe lângă tratate, si actele adoptate de către institutiile UE, acquis-ul comunitar este în continuă evolutie.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
1
FORŢA CIVICA PROGRAM
2. Situaţia actuală - Mediul de Afaceri, Microîntreprinderilor şi IMM-uri 2.1. Date comparative privind IMM-urile din România şi cele din UE Valorile comparative pentru principalii indicatori de caracterizare a IMM-urilor active economic din Romania si din UE sunt prezentati in tabelul 1 (de mai jos):
Numarul de IMM-uri din Romania reprezinta 99,7% din numarul total al intreprinderile active. Acest procent este practic egal cu cel al UE-27. Ponderea de 65,9% a numarului de angajati din IMM-urile romanesti este aproape de media din Uniunea Europeana (66,9%). IMM-urile din Romania contibuie la valoarea adaugata bruta din economie cu un procent de 50,24%, mai redus fata de valoarea medie din UE, care este de 58,4%.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
2
FORŢA CIVICA PROGRAM
Cele mai multe IMM-uri isi desfasoara activitatile in sfera serviciilor. Ponderea lor din totalul activitatilor economice este in Romania de 39,5% fata de media la nivel UE-27 care este de 44,2%. In sectorul comercial (vezi Comert) IMM-urile romanesti detin o pondere de 36,8% fata de media UE-27, care atinge 30,6%. Asta arata ca marile retele comerciale internationale nu au ajuns inca la ponderea lor europeana pe piata romaneasca. Aceste date ne indeamna sa actionam politic pentru mentinerea acestei situatii si pentru dezvoltarea unor modele prin care putem rezista penetrarii marilor retele internationale in dauna IMM-urilor locale. Procentul IMM-urilor romanesti active in industrie a fost si el mai ridicat fata de media europeana, atingand 11,2% din activitatea economica totala fata de 10,6% in UE-27. Concluzia fiind ca dezvoltarea IMM-urilor orizontale, care deservesc marile intreprinderi industriale, a fost si este un mare succes (vezi exemplul Dacia, care a contribuit la dezvoltarea a cca. 200 de IMM-uri, care lucreaza pentru ea). Mentinerea si dezvoltarea acestui tipar se va regasi in recomandarile si politicile partidului nostru. Sectorul constructiilor a suferit cea mai mare scadere in perioada acuta a crizei economice, ponderea in 2010 ajungand la numai 10,5% fata de nivelul UE-27, care a atins in acea perioada un nivel mediu de 14,5%. Si aici se pot trage concluzii, care se vor gasi mentionate in recomandarile si politicile partidului nostru.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
3
FORŢA CIVICA PROGRAM 2.2. Dinamica teritorială şi demografică a IMM-urilor din România Situatia inmatricularilor de persoane fizice si juridice in ONRC a crescut cu 9% in anul 2011 fata de 2010. Numarul de agenti economici inregistrati in 2011 este distribuit: SRL- 48,2%; PFA 33,2% , 17% intreprinderi individuale si cam 2% alte forme juridice. Mai mult de 98% dintre persoanele fizice si juridice inmatriculate la Registrul Comertului in anul 2011 se incadreaza in categoria IMM, conform legii nr. 346/2004 cu modificarile ulterioare si intreprinderi individuale si PFA conform definitiei OUG 44/2008 cu modificari ulterioare.
Situatia statistica a cererilor de suspendare temporara a activitatii, a dizolvarilor si radierilor voluntare ale societatilor comerciale in anii 2010 si 2011 o puteti vedea in tabelul 3 de mai jos.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
4
FORŢA CIVICA PROGRAM In anul 2010, numarul total de IMM-uri active [2] in agricultura, industrie, comert, si servicii a fost de 482.512, astfel distribuite: 89,3% microintreprinderi, 9% intreprinderi mici, si 1,7% intreprinderi mijlocii.
Exista mari discrepante de dezvoltare intre regiunile Romaniei in ceea ce priveste baza de intreprinderi active economic.
In raport cu ponderea numarului de IMM-uri localizate in limitele lor geografice, cele opt regiuni de dezvoltare pot fi incadrate in trei categorii, astfel: 1. Regiunea Bucuresti-Ilfov, care este cea mai dezvoltata, cu cel mai mare numar de IMM-uri active, respectiv 24% din totalul lor; 2. Regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Est, Sud Muntenia si Nord-Est se situeaza pe un plafon mediu, cu valori ale ponderii cuprins intre 14% si 11%. Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
5
FORŢA CIVICA PROGRAM 3. Cele mai slab dezvoltate sunt regiunile Vest cu 9% si Sud-Vest, Oltenia cu 7% pondere din totalul de IMM-urilor la nivelul national.
Numarul total de salariati in IMM-urile active economic, raportat la anul 2010, a fost de 2.535.348. Pe clasele de marime ale IMM-urilor, numarul total de salariati se distribuie cvasiuniform si se prezinta astfel: 871.153 de salariati erau angajati in microintreprinderi (34.3%), 851.211 in intreprinderile mici (33,6%) si 812.294 in intreprinderile mijlocii (32,1%). Desi sunt predominante ca numar de unitati (89,3%), microintreprinderile au o pondere in totalul fortei de munca apropiata de celelalte doua clase de IMM-uri. Acestea scot in evidenta vulnerabilitatea microintreprinderilor care detin un numar foarte redus de salariati per firma (in medie 2 salariati /firma)
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
6
FORŢA CIVICA PROGRAM Ponderea numarului mediu de salariati in IMM-uri este de 24,4% in BucurestiIlfov, microintreprinderile detinand 22,8%, in timp ce intreprinderile mijlocii aveau mai mult de 26%. Cea mai redusa contributie la numarul de salariati in IMM-uri o are Sud Vest Oltenia cu numai 6,6%. Regiunile de Centru si Nord Vest asigura un nivel mediu de 13,0% si respectiv 13,9%. Daca se are in vedere numarul de locuitori rezidenti, se diferentiaza regiuni cu un numar mic de locuitori rezidenti, dar cu o pondere importanta in numarul total de angajati din sectorul IMM din Romania. Este cazul regiunii de Vest, unde un aport insemnat il are judetul Timis.
Distributia numarului de angajati din IMM-uri pe sectoare de activitate economica se coreleaza pozitiv cu distributia numarului de intreprinderi si pune in evidenta contributia majora a sectoarelor Servicii, Comert si Industrie la creerea locurilor de munca. ----------------------[2] IMM-uri active sunt entitati care si-au indeplinit obligatiile legale fata de stat.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
7
FORŢA CIVICA PROGRAM 2.3. Cifra de afaceri a IMM-urilor din România Cifra de afaceri a IMM-urilor din Romania asigura 61% din valoarea totala a cifrei de afaceri realizata de totalul intreprinderilor active in sectoarele non-financiare din Romania.
In anul 2010 valoarea cifrei de afaceri a IMM-urilor se distribuia in modul urmator: 31,1% microintreprinderi (177.400 milioane de lei) 32,6% intreprinderile mici (181.065 miloane de lei ) si 36,3% intreprinderile mijlocii (201.088 milioane de lei).
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
8
FORŢA CIVICA PROGRAM
3. Cadrul legislativ şi sprijinul financiar pentru IMM-uri 3.1 Noile prevederi legislative cu incidenţă asupra IMM-urilor În intervalul 2010-2011, au intervenit unele modificări în planul instituţional şi de reglementare cu impact asupra IMM-urilor, menite să aducă o ameliorare a mediului de afaceri. Intervenţiile privind simplificarea poverii administrative, în special cele care au vizat facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare, nu au adus însă rezultatele scontate în ceea ce priveşte competitivitatea IMM-urilor pe piaţă sau creşterea absorbţiei fondurilor europene. Principalele acte normative cu impact, aplicate începând din anul 2010, sunt prezentate în continuare. a. Titlu act normativ: Legea nr. 175/ 2009 pentru modificarea aliniatului (1) al art. 26 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; Domeniul de intervenţie: Stimularea înaintării si dezvoltării IMM-urilor. b. Titlu act normativ: Ordonanţa de Urgenţă nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale; Domeniul de intervenţie: Financiar/fiscal. c. Titlu act normativ: Hotărâre de Guvern nr. 606/ 2010 privind stabilirea unor măsuri de accelerare a implementării instrumentelor structurale; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţările europene. d. Titlu act normativ: Hotărâre de Guvern nr. 606/ 2010 privind stabilirea unor măsuri de accelerare a implementării instrumentelor structurale; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţările europene. e. Titlu act normativ: Ordin nr. 1.338 / 2010 al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumită Schema transparentă de ajutor de minimis sub forma de garanţii de portofoliu de credite, ca parte integrantă a implementării iniţiativei JEREMIE în România", aferentă domeniului major de intervenţie 1.2 "Accesul IMM-urilor la finanţare", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
9
FORŢA CIVICA PROGRAM inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţările europene. f. Titlu act normativ: Ordinul nr. 625 /2010, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de stat în domeniul capitalului de risc denumite "Schema de ajutor de stat sub formă de capital de risc prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de capital de risc, ca parte integrantă a implementării iniţiativei JEREMIE în România", aferentă domeniului major de intervenţie 1.2 "Accesul IMM la finanţare", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul POS CCE; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţările europene. Titlu act normativ: Ordonanţă de Urgenţă nr. 90/ 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; Domeniul de intervenţie: Simplificarea administrativă g. Titlu act normativ: HG 175/ 2010 privind aprobarea Normelor de implementare a Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor. h. Titlu act normativ: HG 1397 / 2010 privind modelul, conţinutul şi gestionarea Declaraţiei 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate; Domeniul de intervenţie: Simplificarea administrativă. i. Titlu act normativ: Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr.627 din 2septembrie 2011; Domeniul de intervenţie: Reglementare administrativă. j. Titlu act normativ: OUG 46/2011 pentru modificarea şi completarea art. 17 din OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; Domeniul de intervenţie: Reglementare administrativă. k. Titlu act normativ: H.G. 802/ 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul implementării instrumentelor structurale; Domeniul de intervenţie: Simplificarea procedurilor administrative.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
10
FORŢA CIVICA PROGRAM l. Titlu act normativ: OUG 6/2011 pentru stimularea înfiinţării si dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri; Domeniul de intervenţie: Stimularea înfiinţării IMM. m. Titlu act normativ: HG 96/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri; Domeniul de intervenţie: Stimularea înaintării IMM-urilor. n. Titlu act normativ: Ordin MFP nr. 33/ 2012 pentru aprobarea procedurii de certificare a declaraţiei privind neductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, precum şi a modelului şi a conţinutului formularului „Certificat privind nedectubilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinseîn cererea de rambursare". Domeniul de intervenţie: Simplificarea administrativă / Facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor. o. Titlu act normativ: Ordin MFP nr. 204 / 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a prevederilor art. 11 din Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale rambursare"; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor. p. Titlu act normativ: HG 1135/ 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale; Domeniul de intervenţie: Facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
11
FORŢA CIVICA PROGRAM 3.2 Sprijin financiar nerambursabil pentru IMM-uri şi antreprenoriat Sprijinul financiar nerambursabil alocat de la bugetul de stat pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor din România, conform prevederilor din Legea 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare, este administrat în cea mai mare parte de Agenţia pentru Implementarea Programelor şi Proiectelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), prin intermediul a şapte programe naţionale multianuale în regim de minimis [3]. •
Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare - START;
•
Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri;
•
Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor;
•
Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri;
•
Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
•
Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului;
•
Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
a. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare – START. Obiectivul programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale întreprinzătorilor în scopul implicării acestora în structuri economice private. -------------------------------[3] Ajutorul de minimis este un ajutor de stat care trebuie justificat timp de 3 ani, indiferent de suma. Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
12
FORŢA CIVICA PROGRAM b. Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Programul a fost demarat în anul 2011 şi are drept obiectiv stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private. c. Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor. Programul se derulează începând cu anul 2011 pe o perioadă de 3 ani şi vizează îndeosebi facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la garantare şi creditare prin acordarea unei linii de credit cu dobândă subvenţionată şi, după caz, garantată parţial de stat. d. Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. Acest program are ca obiectiv general dezvoltarea sectorului întreprinderilor 40 mici si mijlocii (IMM) din România, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri, precum si prin dezvoltarea incubatoarelor de afaceri deja existente. Programul constă în înfiinţarea de noi Incubatoare de Afaceri, dezvoltarea celor existente şi crearea unei reţele de incubatoare de afaceri în România. e. Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă. Sprijinirea operatorilor economici, societăţilor comerciale şi societăţilor cooperative, prin facilitarea accesului la finanţare, în scopul îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale operatorilor economici, urmărind adaptarea la cerinţele determinate de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, prin creşterea nivelului de competitivitate, sporirea protecţiei consumatorilor şi securităţii alimentare. f. Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. Stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meşteşugari şi artizani, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor ori al altor organizaţii. Programul urmăreşte, prin acordarea de alocaţii financiare nerambursabile, susţinerea micilor meşteşugari în promovarea produselor proprii, conservarea şi stimularea promovării mai largi a tradiţiilor autohtone.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
13
FORŢA CIVICA PROGRAM g. Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Promovarea unui sistem de informare şi instruire, care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestoraîn scopul implicării lorîn structuri economice private. ****** h. Promovarea antreprenoriatului în inovare - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). Schema de minimis vizează: încurajarea IMMurilor de a investi în activităţi de cercetare-dezvoltare;facilitarea formării de colaborări si parteneriate între IMM-uri şi instituţii de cercetare şi inovare; exploatarea mai eficientă de către IMM-uri a expertizei şi cunoaşterii generate de instituţiile de cercetare. i. Sprijinul financiar pentru IMM-uri din fonduri europene - Instrumentele Structurale. Din cele 19,2 miliarde euro alocate României prin Instrumentele Structurale, în perioada 2007-2013, IMM-urile beneficiază în exclusivitate de alocaţii financiare, în valoare de cea 1,1 miliarde Euro, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, AP1- Un sistem de producţie ecoeficient şi al Programului Operaţional Regional, DMI 4 Dezvoltarea microîntreprinderilor. Valorii alocate din fonduri europene i se adaugă contribuţia naţională de la bugetul de stat sau din surse private. IMMurile sunt, de asemenea, beneficiari eligibili alături de alte categorii de aplicanţi pentru celelalte 3 axe prioritare în cadrul POSCCE (AP2- Cercetare, AP3-TIC şi AP4- Eficienţa energetică) sau în cadrul altor programe precum POSDRU sau PNDR.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
14
FORŢA CIVICA PROGRAM
Propunerile PFC pentru Mediul de Afaceri, Microintreprinderi şi IMM-uri Principii Partidul Forţa Civică isi asuma reglementarile nationale si acquisul comunitar in legatura cu dezvoltarea programelor de sustinere si dezvoltare ale Mediului de Afaceri si ale Microîntreprinderilor şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Partidul Forţa Civică recunoaste legislatia si regulile de politica fiscală în cadrul Uniunii Europene, inclusiv cele doua componente: impozitarea directă, care rămâne de competenţa exclusivă a statelor membre şi impozitarea indirectă, care influentează libera circulaţie a mărfurilor şi libera prestare a serviciilor. În ceea ce priveşte impozitarea directă, statele membre au luat măsuri pentru a preveni evaziunea fiscală şi dubla impunere. Politica fiscală este menită să evite distorsionarea concurenţei între statele membre pe piaţa internă din cauza diferenţelor între nivelurile şi regimurile de impozitare indirectă. De asemenea, au fost luate măsuri pentru a preveni efectele negative ale concurenţei fiscale în situaţiile în care societăţile efectuează transferuri de lichidităţi între statele membre ale Uniunii Europene. Partidul Forţa Civică este determinat sa combata tarele care submineaza dezvoltarea si cresterea activitatilor Mediului de Afaceri si ale Microîntreprinderilor şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, indentificand aceste tare care produc dezavantaje majore si combaterea lor. Credem ca in primul rand Partidul Forţa Civică trebuie sa actioneze impotriva urmatoarelor: •
instabilitatea şi incoerenţa legislativa;
•
instabilitatea şi incoerenţa instituţionala;
•
neclarificarea suficienta a regimului de proprietate si deciziile de multe ori contradictorii din justitie;
•
lipsa disciplinei contractuale;
•
proliferarea birocraţiei;
•
nivelul ridicat al dobânzilor la credite etc.;
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
15
FORŢA CIVICA PROGRAM •
si nu in ultimul rand, sa actioneze impotriva situatiei create dupa incercarea USL de a comite un puci parlamentar in vara anului 2012, incercare care a creat in afara instabilitatii politice si o grava instabilitate economica si stopare de facto a investitiilor straine.
Partidul Forţa Civică isi asuma ca obiective centrale (care vor fi detaliate in textul acestui program) combaterea deficientelor mentionate mai sus prin urmatoarele masuri si obiective: •
simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi administrativ privind sectorul IMM;
•
susţinerea organizaţiilor de reprezentare a sectorului IMM şi consultarea lor;
•
identificarea priorităţilor de dezvoltare şi alocare eficientă a resurselor;
•
îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare; îmbunătăţirea ofertei de servicii pentru creşterea performanţelor în afaceri;
•
identificarea iniţiativelor zonale pentru promovarea dezvoltării IMM.
Partidul Forţa Civică cunoaste situatia din teritoriu in mediul administraţiilor locale, care din nefericire genereaza numărul mic de programe de finanţare ale UE accesate de către acestea, aspect datorat pe de o parte lipsei de pregătire profesională a funcţionarilor publici privind metodologia de accesare şi gestionare a fondurilor comunitare, iar pe de altă parte circulaţiei precare a informaţiilor referitoare la acestea. Reprezentantii partidului si filialele acestuia vor actiona dupa un program bine stabilit la nivel de fiecare zona pentru a iesi din acesta situatie. Partidul Forţa Civică se angajeaza in creerea unui mediu de afaceri echitabil pentru toţi investitorii străini şi români considerand ca acesta este o condiţie esenţială pentru un climat de afaceri sănătos, facilităţile acordate unor investitori selectaţi perturbând în mod invariabil piaţa.
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
16
FORŢA CIVICA PROGRAM Pozitionarile PFC legate Cadrul legislativ şi sprijinul financiar pentru IMM-uri Partidul Forţa Civică va milita pentru mentinerea si extinderea cadrului juridic actual, dar in special pentru extinderea sprijinului financiar pentru toate formele juridice pe care le-am mentionat in definitiile acestui program. Important de mentionat ca majoritatea programelor cu finantare nerambursabila pentru IMM-uri si antreprenoriat au fost atat de costisitoare in pregatirea documentatiei aferente ca au ajuns numai la cei care si-au putut permite aceste cheltuieli, implicit la cei care nu au avut nevoie de aceste ajutoare. Partidul Forţa Civică va sustine prin filialele lui teritoriale legaturi cu IMM-urile din zona respectiva. Oamenii specializati din filiala teritoriala vor mentine legatura cu filiala centrala a partidului unde va actiona un centru informativ pentru mediul de afaceri, centru care va avea toate capabilitatile de informare si indrumare a filalelor. Partidul Forţa Civică va sustine continuarea si extrinderea sprijinului financiar pentru Microîntreprinderi şi IMM-uri inclusiv bugetarea si prelungirea programelor cu finantare nerambursabila al caror cadru legal se termina in 2012. Vezi: Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare - START; Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri; Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor; Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri; Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă; Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului; Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Partidul Forţa Civică militeaza pentru o majorare si un acces mai facil la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând si sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor in special in agricultura si industria prelucratoare. Partidul Forţa Civică aminteste guvernelor anterioare promisiunea nerespectata de aplicare a controlului financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
17
FORŢA CIVICA PROGRAM pentru IMM-uri si aplicarea principiului “o singura data” în vederea eliminarii solicitarilor adresate IMM-urilor de către o institutie publică de a depune documente emise de către alte instituţii. Acesta promisiune este esentiala si noi PFC o vom respecta in orice guvernare viitoare.
Pozitionarile PFC legate de functionalitatea IMM-urilor si antreprenoriatul agricol Partidul Forţa Civică considera sectorul agricol si dezvoltarea rurala ca subiecte de o importanta majora. Dezvoltarea Romaniei a fost, este si va fi in viitor dependenta de aceste sectoare si poate astazi in pragul unei posibile crize agricole mai mult ca oricand. Partidul Forţa Civică propune si sustine: •
un sistem de creditare si garantare echitabil si nediscriminator atat pentru exploatarile agricole, cat si pentru institutiile publice. In acest moment beneficiaza de garantii guvernamentale numai primariile;
•
constituirea unei banci/sistem de creditare pentru IMM-urile din agricultura, asemanator creditului agricol din Franta;
•
o politica de dezvoltare agricola unitara pe termen mediu si lung pornind de la situatia existenta din Romania, care sa nu mai fie influentata de factorul politic. In acest moment asistam la faramitarea excesiva a terenului si stimularea incredibila a exploatarilor agricole de semisubzistenta (suprafete sub 5 Ha), lucru care este antieconomic;
•
limitarea suprafetelor pe exploatare, cu declararea sub fapta penala ca respectivul administrator nu a spart exploatatia pentru a nu fi penalizat de UE. Exista pericolul ca din 2014, exploatatiile mamut detinute de diversi latifundiari agricoli sa fie "sparte"pentru a nu fi penalizate si in spate sa se afle acelasi proprietar;
•
returnarea TVA-ului intr-o perioada rezonabila, max. 6 luni de exemplu;
•
reducerea TVA-ului pentru activitatea agricola, astfel incat sa fie stimulata cultivarea terenului;
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
18
FORŢA CIVICA PROGRAM •
introducerea sistemului de contorizare pentru industria de morarit si panificatia, eventual sigiliu pe paine/produse de panificatie;
•
recunoasterea sezonalitatii activitatii agricole si implicit efectuarea platilor la buget functie de aceasta caracteristica de baza a activitatii. Se stie ca in agricultura disponibilul de numerar este in vara/toamna;
•
schimbarea legii cooperatiei parteneriatului public privat;
•
depolitizarea legii camerelor agricole;
•
introducerea intreprinderilor sociale si in mediul rural;
•
politici coerente de dezvoltare rurala cu departajarea reala a accesului la finantarile europene functie de zona respectiva;
•
un sistem de acces la finantarile europene departajat pe activitatea/performanta exploatatiilor agricole si limitarea valorii proiectelor la un prag care sa permita implementarea si recunoasterea vocatiei de credit, functie de axa. De exemplu in Polonia limitarea a fost facuta la 400.000 EURO;
•
atragerea tinerilor in mediul rural prin masuri de stimulare reale, nu numai in activitatile agricole si in IMM-uri in general;
•
un sistem de creditare/finantare care sa permita infiintarea de intreprinderi in domeniul productiv in primul rand;
•
returnarea rapida a TVA-ului, eventual simplificarea procedurii de verificare;
•
stimularea IMM-urilor care au un sistem de ucenicie, pregatire la locul de munca;
si
stimularea
Despina Munteanu si echipa Politeia – Draft IV – Agregat Final
asocierii
si
stimularea
19