SUFLET TÂNĂR
Pagini realizate de Centrul Diecezan pentru Pastorația Tineretului
CINE ARE PICIOARE SCURTE?
G
ăsim o provocare pentru luna aceasta? Desigur! Iar pentru acest nou număr, m-am gândit la o acțiune care face parte din limbajul nostru și cu care uneori parcă „jonglăm” prea ușor: minciuna. Deși știm că este o acțiune greșită în sine, nu întotdeauna o alegem cu intenții rele. Mergând pe considerentul „scopul scuză mijloacele”, ne gândim să nu-i îngrijorăm pe părinți sau să nu-l supărăm pe frizer sau chiar să salvăm o situație. Chiar și unele studii au susținut că minciunile ajută la adaptare și sporesc șansele de supraviețuire. Chiar dacă pe moment avem impresia că am câștigat o „luptă”, pe termen lung „războiul” se îndreaptă spre insucces. Unii cercetători au demonstrat că minciunile afectează negativ mintea și corpul. Motivele ar fi următoarele: minciuna crește nivelul de stres și declanșează în organism aceleași reacții ca stresul (ne asumăm un risc, riscăm să fim prinși și să avem parte de represalii); minciuna scade stima
de sine (deși poate fi utilă pe moment, în timp poate deveni o povară, pe lângă apariția părerii de rău că am trădat încrederea cuiva, fapt care ne poate face să ne simțim mai puțin valoroși); minciuna dăunează relațiilor (descoperită, ea poate produce despărțiri și îndepărta prieteni; nedescoperită, poate duce la răcirea relației, întrucât există preocuparea pentru a nu fi prins); de asemenea, minciuna îți consumă energia (dacă construim ușor o minciună, nu este la fel de ușor ca ea să fie menținută, astfel, toate simțurile sunt angrenate). Oamenii care optează pentru minciună se comportă ca și cum s-ar uita în stânga, în dreapta, înapoi, dar uită să privească în sus, spre Dumnezeu, care privește spre noi toți și căruia nu-i putem ascunde nimic. Dacă asumându-ne sinceritatea, îl atragem ca partener pe Dumnezeu, când mințim, rămânem singuri. Pr. Marian Blaj Oficiul pentru Pastorația Tineretului
Twitter: @Pontifex A se ruga înseamnă a se lăsa privit de Dumnezeu fără a se scuza, fără a se justifica; căci opacitatea și minciuna vin de la diavol; de la Dumnezeu vin lumina și adevărul. (Papa Francisc)
TINERII ÎNTREABĂ
CUM SĂ EVIT PĂCATELE TRUPEŞTI?
C
red că avem de făcut o distincţie între ispită şi păcat. Un rol important îl are o autoeducaţie continuă: să ne reamintim că ceea ce simţim faţă de cineva sau ce se trezeşte în noi ca simţire nu este un păcat, este un răspuns al corpului la stimuli. Lumea în care trăim ne poate stimula prin orice fel la nivel senzual: imagini publicitare, felul în care este îmbrăcată o persoană, scene dintr-un film, discuţiile, bancurile auzite. În situaţii de frustrare sau oboseală, uneori, mintea noastră caută o posibilitate de „descărcare” în corp. Noi suntem responsabili doar de cuvintele şi comportamentele noastre. Ceea ce putem face este să vedem care sunt stimulii care ne determină să întârziem uneori pe imaginile erotice şi dacă noi înşine dorim în mod intenţionat să fim un stimul pentru alţii. Să nu ne mai speriem atât de tare pentru ce simţim, ci să ne uităm cu Dumnezeu la intenţia şi comportamentul nostru odată ce am fost stimulaţi. (De citit şi nr. 2338-2345 Catehismul Bisericii Catolice) Sr. Gabriela Lungu FCJ
AUGUST 2021 | ACTUALITATEA CREȘTINĂ
17
