Nr. 09/2022 * Anul XXXIII * Serie nouă * 5 lei Șapte pilaștri în educație Cum a ajuns relicva Sfântului Camil de Lellis în România „ASCULTĂ GLASUL CREAȚIEI” Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației (1 septembrie)
Există o chemare constantă care provine din comuniunea deplină a Treimii, din unirea minunată dintre Cristos și Biserica sa, din acea frumoasă comunitate care este familia de la Nazaret și din fraternitatea fără pată care există între sfinții din cer. Și totuși a contempla plinătatea la care încă nu am ajuns ne permite să relativizăm și drumul istoric pe care-l parcurgem ca familii, pentru a înceta să pretindem de la relațiile interpersonale o perfecțiune, o puritate de intenții și o coerență pe care le vom putea găsi numai în împărăția definitivă. (Papa Francisc, Exortația apostolică Amoris laetitia, nr. 325)
CUPRINS Actualitatea creștină • Publicație a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București • Anul XXXIII, Nr. 9/2022 COPERTA ACTUALITATEA CREŞTINĂ, NR. 9/2022 3 8 10 11 14 16 5 „Ascultă glasul Creației” MesajeL’OsservatoreȘtiri@PontifexdinVaticanRomano Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creaţiei Doctrină socială Identitatea culturii în Biserică (II) Zile mondiale A construi viitorul cu migranții și refugiații Evenimente Pelerinaj la Ciofliceni Hram și colocviu la Stânceni Știri ARCB Știri interne/externe PĂSTORUL ARHIDIECEZEI SUfLET TânĂR BISERICĂ șI SOCIETATE 24 25 26 27 21 22 23 ABC-ul Societatecredinței Şapte pilaștri în educaţie Știri/AnunțuriMesajeanRetrospectivăpastoral2021-2022 12 13 VATICAn UnIVERSUL SPIRITUALITATEfAMILIEI Din catehezele Papei Cenacole de fraternitate Sfânta Scriptură – Psalmii Cu ce inimă privim înainte? Minuni şi sfinţi Sfântul Stanisław Papczyński Biserica misionară Ador sclavia sau pe unicul Dumnezeu? Pagina Ghika L-au cunoscut pe Vladimir Ghika (și reciproc). Panait (1884-1935)Istrati fOCUS 22 28 32 33 34 Credință, artă şi istorie Vizita ÎPS Aurel Percă la Asociația Caritas București Cum a ajuns relicva Sfântului Camil de Lellis în România Idei pentru timpul liber Sacralitatea în artă35 36 In memoriam... ETCETERA 3 CULTURĂ 6 7 28 Pelerinajul penitențial al Papei Francisc în Canada PELERInAj PEnITEnțIAL
© 2022 don Giovanni Berti | www.gioba.it Mesajul redacției Numărul pe luna septembrie al revistei Actualitatea creștină se deschide cu editorialul ÎPS Aurel Percă intitulat „«Ascultă glasul Creației». Ziua Mondială pentru Ocrotirea Creației (1 septembrie)”, în care precizează: „Trăim acest «Timp al Creației» în contextul unui conflict de război cu mari repercusiuni în viața Europei și mai ales în Ucraina. Este un moment oportun pentru a ne reînnoi credința și ru găciunea comună, deoarece pacea internațională a fost pusă sub sem nul întrebării și se aduc daune grave casei noastre comune, Pământul. Războiul de agresiune împotriva Ucrainei ne-a luat pe toți prin sur prindere și a adus în discuție legătura profundă dintre securitatea energetică, riscul de conflict armat și pericolul distrugerii tuturor formelor de viață, diagnosticate deja cu aproape 60 de ani în urmă de Sfântul Ioan al XXIII-lea în enciclica Pacem in terris (11 aprilie 1963)”. Paginile 8-9 prezintă Mesajul Papei Francisc pentru Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului. Pagina 10 adresează o invitație la un „Pelerinaj la Ciofliceni”. Pagina 11 aduce în atenție „Sărbătoarea hra mului și colocviu la Stânceni”. Pagina 16 vorbește despre „Identitatea culturii în Biserică”. Pagina 17 face o „Retrospectivă an pastoral 2021-2022”. La pagina 22 sunt prezentați „Şapte pilaștri în educație”. Pagina 24 ne adresează întrebarea: „Cu ce inimă privim înainte?” La pagina 27 facem cunoștință cu Panait Istrati. Paginile 28-31 prezintă „Pelerinajul penitențial al Papei Francisc în Canada”. La pagina 33 aflăm cum a ajuns relicva Sfântului Camil de Lellis în România. În paginile revistei se mai găsesc știri din țară, de la Vatican și din lume, anunțuri,
idei pentru timpul liber. Lectură plăcută! EDITOR Centrul de Comunicații Sociale Angelus Communicationis REDACțIE Iulia Cojocariu Pr. Francisc Doboș Pr. Fabian Măriuț Pr. Tarciziu Şerban Pr. Francisc Ungureanu CORECTURĂ Iulia CrenguțaCojocariuNicolae COLABORATORI Pr. Daniel Gheorghiță Benchea Pr. Marian Blaj Dr. Dănuț Doboș Pr. Andrei Dumitrescu Liana Mons.GehlIeronim Iacob Pr. Ştefan Lenghen LAyOUT GRAfIC Angelus Communicationis COPERțI Roxana Elekes DISTRIBUțIE șI ABOnAMEnTE Tereza Petreș Librăria Sf. Iosif Str. G-ral Berthelot 19, 010164, București Tel. 021/2015457, libraria@arcb.ro www.librariasfiosif.ro TIPAR Tipografia Everest 2001 SRL www.everest.ro ACTUALITATEA CREșTInĂ Publicație a redactie@actualitatea-crestina.roTel.010164,Str.Romano-CatoliceArhidiecezeideBucureștiG-ralH.M.Berthelot19,București021/2015470,021/2015411 www.actualitatea-crestina.ro ISSN 1221 - 7700
L a 1 septembrie se celebrează Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației. Această primă zi din sep tembrie deschide Timpul Creației, care se va încheia pe 4 octombrie, sărbătoarea Sfântului Francisc, cu noscut de mulți ca autor al Cântării creaturilor și ca patron al mediului înconjurător.Aceastăzi a fost proclamată ca „Zi de rugăciune pentru creație” (Ziua Creației) de către Patriarhul Ecumenic Demetrios I în 1989, fiind preluată de alte Biserici creștine eu ropene în 2001 și de Papa Francisc pentru Biserica Catolică în 2015.
Instituind această zi, Papa Francisc a subliniat semnificația acestei sărbători: „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației, care va fi celebrată anu al, va oferi fiecărui credincios și fie cărei comunități o ocazie valoroasă de a reînnoi angajamentul personal față de propria vocație de adminis trator al creației, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru lucrarea minu nată pe care ne-a încredințat-o, in vocând ajutorul Său pentru ocroti rea creației și mila sa pentru păca tele săvârșite împotriva lumii în care trăim” (Scrisoarea Papei Francisc, 6 augustTrăim2015).acest Timp al Creației în contextul unui conflict de război cu „Ascultă glAsul creAției” ZiuA MondiAlă de rugăciune pentru ocrotireA creAției (1 septeMbrie) „Pământul are o vechime de peste un milion de ani. Respectați-i pe cei în vârstă.” (D. Anderson)
3SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ PĂSTORUL ARHIDIECEZEI
PĂSTORUL ARHIDIECEZEI mari repercusiuni în viața Europei și mai ales în Ucraina. Este un mo ment oportun pentru a ne reînnoi credința și rugăciunea comună, de oarece pacea internațională a fost pusă sub semnul întrebării și se aduc daune grave casei noastre co mune, Pământul. Războiul de agre siune împotriva Ucrainei ne-a luat pe toți prin surprindere și a adus în discuție legătura profundă din tre securitatea energetică, riscul de conflict armat și pericolul distru gerii tuturor formelor de viață, dia gnosticate deja cu aproape 60 de ani în urmă de Sfântul Ioan al XXIII-lea în enciclica Pacem in terris (11 apri lie 1963). Erau amenințări și riscuri care păreau uitate, dar acum revin, căci la această răscruce de drumuri, „problema nucleară” revine în forță, atât în cazul conflictului dintre Rusia și Ucraina, cât și în alte părți aleScrisoarealumii. enciclică Pacem in ter ris a Sfântului Papă Ioan al XXIIIlea îi îndemna deja pe „toți oame nii de bunăvoință” să nu semene frica în omenire și să nu distrugă viața, un apel care, din păcate, este încă actual într-o epocă precum a noastră, marcată de război și de degradarea mediului înconjurător: „Oamenii trăiesc într-o teamă perpe tuă, ca și cum ar fi amenințați de o furtună care în orice moment poate izbucni cu o forță teribilă. Și nu fără motiv, căci armele sunt o realitate a vieții” (nr. 111). Tocmai în anii ’60 a apărut și pre ocuparea pentru mediul înconjură tor; a fost momentul în care primele voci științifice au avertizat asupra importanței ocrotirii naturii și a le găturii profunde dintre această gri jă, sănătatea și pacea oamenilor. Recitim totdeauna cu plăcere paginile din cartea Genezei despre grădina pregătită de Dumnezeu pentru bărbatul și femeia pe care îi crease „după chipul și asemănarea sa”: era un paradis al seninătății și al bucuriei, în care Creatorul „mer gea” alături de creaturile sale, în timp ce acestea făceau primii pași pe calea vieții. Grădina era simbo lul lumii întregi, încredințată de Dumnezeu omului pentru ca aces ta să-i exploreze energiile în deve nire și să le valorifice pentru bine le umanității. Când omul a întors spatele Creatorului său pentru a se aventura singur în imensitatea cos mosului, s-a trezit singur în inima pământului. Şi i-a fost frică, pentru că nu cunoștea originea și nu preve dea viitorul marelui regat al naturii. De câțiva ani suntem martori neputincioși ai anomaliilor climati ce ce se produc într-un ritm din ce în ce mai accelerat, greu de supor tat și de explicat de către noi. Părem niște spectatori nevinovați care vi zionăm la televizor sau asistăm cu teamă la efectele acțiunilor noastre: poluarea aerului, încălzirea globală, seceta, incendii în păduri, pe câm pii, defrișarea pădurilor, uragane și tornade în regiuni care au fost străine de asemenea fenomene, to pirea ghețarilor... Majoritatea din tre noi suntem „nedumeriți” de ce se întâmplă lângă noi: de ce ne este natura ostilă? Profeția lui Albert Schweitzer, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1952, a răsu nat amenințător: „Omul va distruge în cele din urmă pământul.”
Glasul Bisericii, prin intervențiile nenumărate ale Suveranilor Pontifi din zilele noastre, a atras atenția asupra modului iresponsabil de a trataSfântulCreația.Papă Ioan Paul al II-lea a arătat că pacea este amenințată și de „lipsa de respect pentru natură, ex ploatarea dezordonată a resurselor și deteriorarea progresivă a calității vieții” (1990). Şi a adresat îndem nul său tuturor oamenilor: „Pace cu Dumnezeu Creatorul, pace cu toată creația!” În enciclica Laudato si’ (2015), a Papei Francisc, citim fraze precum: „pământul este rănit, este necesară o convertire ecologică”; „am crescut crezând că suntem autorizați să jefu im planeta”; „pământul, casa noas tră comună, protestează împotriva răului pe care îl provocăm din cauza folosirii iresponsabile și a abuzului de bunurile pe care Dumnezeu le-a așezat în el. Am crescut crezând că suntem proprietarii și conducătorii lui, autorizați să îl jefuim”. Papa Francisc ne-a avertizat că este necesară o „convertire ecolo gică”. Protejarea mediului înconju rător nu poate fi separată de dreptatea față de cei săraci și de rezolva rea problemelor structurale ale unei economii care urmărește doar profitul.Anul acesta, Mesajul Papei Francisc pentru Ziua Creației este un îndemn insistent: „Ascultă vo cea creației!” Chiar în primul para graf, Papa scrie: „Ascultă vocea creației! este tema și invitația pentru Timpul Creației din acest an. Perioada ecumeni că începe la 1 septembrie cu Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creației și se încheie la 4 octombrie cu sărbătoarea Sfântului Francisc. Este un moment special pentru toți creștinii de a se ruga și de a se îngriji împreună de casa noastră comună. Inspirat inițial de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, acest timp este o oportunitate de a ne cul tiva «convertirea ecologică», o con vertire încurajată de Sfântul Ioan Paul al II-lea ca răspuns la «catas trofa ecologică» prezisă de Sfântul Paul al VI-lea încă din 1970. Dacă învățăm să o ascultăm, observăm un
4 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022
fel de disonanță în vocea creației” (Mesajul Papei Francisc). Papa spune că „glasul creației” este un cântec dulce care îl laudă pe iubitul nostru Creator; pe de altă parte, este un strigăt amar care de plânge maltratarea noastră umană. Cântecul dulce al creației ne invită să practicăm o „spiritualitate eco logică” (Laudato si’, nr. 216), atentă la prezența lui Dumnezeu în lumea naturală. Este o invitație de a ne în temeia spiritualitatea pe „conștiința iubitoare că nu suntem separați de alte creaturi, ci formăm cu celelalte ființe ale universului o minunată co muniune universală” (Laudato si’, nr. 220). „Pentru discipolii lui Cristos, în special, o astfel de experiență lu minoasă întărește conștiința faptului că «totul a fost făcut prin el și fără el nimic nu s-a făcut din ceea ce există» (In 1,3)”. În acest Timp al Creației, spune Papa, „să reluăm rugăciunea în marea catedrală a creației, bucu rându-ne de «marele cor cosmic» al nenumăratelor creaturi care cântă laude lui Dumnezeu. Să ne unim cu Sfântul Francisc de Assisi în cânta rea: «Fii lăudat, Doamne, cu toate făpturile tale» (cf. Cântarea Fratelui Soare), îndemnându-ne să ne alătu răm psalmistului în cântarea: «Să-l laude pe Domnul toată suflarea! Aleluia!» (Ps 150,6)” (Mesajul Papei Francisc).
La acest mesaj vă îndemn și eu, dragi cititori ai revistei Actualitatea creștină în această lună septembrie și până pe 4 octombrie: „să ascul tăm glasul Creației” şi să o ocro tim cu grijă! Cu binecuvântareaarhierească,noastră † Aurel Percă ArhiepiscopdeMitropolitBucurești
„Din păcate – scrie Papa în mesaj –acel cântec dulce este însoțit de un strigăt amar. Sau, mai bine zis, de un cor de strigăte amare.” Acest strigăt este „un fel de disonanță”: „pe de o parte, un cântec dulce” de laudă la adresa Domnului și Creatorului care ne-a vrut în comuniune în „marea catedrală a creației”; pe de altă parte, este un „strigăt amar care se plânge de maltratarea noastră umană”, un strigăt, de fapt, un „cor de strigăte amare”. Acestea – explică
5SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ
„ofere fiecărui credincios și fiecărei comunități o ocazie prețioasă de a-și reînnoi angajamentul personal față de propria vocație de ocrotitor al creației, înălțând către Dumnezeu o mulțumire pentru minunata lucra re pe care ne-a încredințat-o, invo când ajutorul său pentru protejarea creației și mila sa pentru păcatele co mise împotriva lumii în care trăim” (Invitație la Timpul Creației 2022).
Suveranul Pontif – sunt ale „surorii mame Pământ” care „ne imploră să ne oprim abuzurile și distrugerile” împotriva creaturilor care o locu iesc și care sunt pe cale de dispariție; este strigătul săracilor care sufe ră mai mult decât oricine altcine va din cauza crizei climatice. Este, de asemenea, strigătul „fraților și surorilor din popoarele indigene” care sunt invadate și devastate de „prădători”. În cele din urmă, este strigătul copiilor noștri, amenințați de „egoismul miop”, care „ne cer cu nerăbdare, nouă, adulților”, să fa cem tot posibilul pentru „a preve ni sau cel puțin a limita prăbușirea ecosistemelor” (Mesajul pentru Ziua Creației 2022).
Într-o scrisoare trimisă în 2015 președinților Consiliului Pontifical pentru Dreptate și Pace și Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, Suveranul Pontif a subliniat că în această zi fiecare trebuie să
PĂSTORUL ARHIDIECEZEI
6 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022
P
VATICAn O TELEFONICĂCONVORBIRENOUĂ
Festivalul tineretului de la Medjugorje
La Medjugorje are loc în fiecare an, între 1 și 6 august, Festivalul Internațional al Tineretului. Începând din 2020, Papa Francisc a adresat un mesaj participanților la acest festival.
Schimbarea climatică și dimensiunea umanitară s-au aflat în centrul discuției dintre Papa francisc și președintele Republicii fiji. S fântul Părinte l-a primit în audiență pe 1 august, pe președintele Republicii Fiji, Ratu Wiliame Maivalili Katonivere. Subiectele abor date s-au axat în principal pe schimbarea climatică și pe dimensiunea sa umanitară. Președintele fijian s-a mai întâlnit cu cardinalul Pietro Parolin, însoțit de mons. Paul Richard Gallagher. Schimbarea climatică reprezintă astăzi o amenințare pentru Republica Fiji, lovită adesea de către cicloane.
PREŞEdINTELE REPUBLICII FIjI LA VATICAN șTIRI DIn VATICAn
apa Francisc a adresat un mesaj cu ocazia celui de-al 33-lea Festival al Tineretului de la Medjugorje, care are loc între 1 și 6 august. Mesajul a fost citit de arhiepiscopul Aldo Cavalli, trimisul papal la Medjugorje. „În acest moment, în inima verii, Domnul vă invită să vă luați o vacanță cu El în cel mai special loc care există –inima voastră”, a spus Sfântul Părinte în mesaj. Festivalul Tineretului de la Medjugorje, cunoscut și sub numele de Mladifest, este axat pe rugăciune și include Liturghii zilnice, Adorație euharistică și o procesiune cu lumânări. Tema festivalului din acest an a fost: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi da odihnă!” (Mt 11,28). Papa a trimis mesaje anuale la Festivalul Tineretului de la Medjugorje începând din 2020. „Dragi tineri, în timp ce vă odihniți în Isus Cristos în aceste zile, vă încredințez pe toți Preasfintei Fecioare Maria, Mama noastră ce rească, pentru ca, prin mijlocirea ei și cu exemplul ei, să luați asupra voastră jugul plăcut și ușor al urmă rii lui Cristos”, a spus Pontiful în me sajul său. Sursa: catholica.ro În mai multe rânduri, Papa francisc a vorbit telefonic cu președintele ucrainean. P e 12 august a avut loc o nouă convorbire telefonică, după cele din februarie și martie, între Papa Francisc și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la aproape 6 luni de la începutul războiului în Ucraina. Această convorbire se în scrie în cadrul solidarității expri mate în mai multe rânduri de către Suveranul Pontif față de poporul ucrainean. Această veste a fost dată de Volodimir Zelenski într-un tweet în care evocă ororile pe care le în dură poporul ucrainean de la inva zia rusească din 24 februarie, exprimându-și recunoștința față de Sfântul Părinte pentru rugăciunile lui.
PAPA ŞI tinerii
„A devăratul remediu pentru rănile umanității este un mod de viață bazat pe iubirea fraternă, care își are rădăcina în iubirea lui Dumnezeu”, spune Papa Francisc într-un mesaj adresat participanților la Festivalul Internațional al Tineretului (Mladifest), care s-a desfășurat în perioada 1-6 august la (FragmentMedjugorje.dindiscurs :) Dragii mei, În acel timp, ne spune evanghelis tul Matei, Isus adresându-se tuturor a spus: „Veniţi la mine toţi cei osteniţi și împovăraţi și eu vă voi da odihnă! Luaţi asupra voastră jugul meu și învăţaţi de la mine, căci sunt blând și umil cu inima și veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre! Căci jugul meu este plăcut, iar povara mea este ușoară” (Mt 11,28-30). Ca și în acel timp, Isus se adresează astăzi, vouă, tuturor, dragi tineri: „Învăţaţi de la mine și veţi găsi pacea”.
Domnul nu rezervă aceste cuvin te doar pentru apostoli sau vreunuia dintre apropiații săi, ci le adresează tuturor celor care sunt osteniţi și îm povăraţi.
El știe cât de dificilă poa te fi viaţa și că există multe lucruri care ne îngreunează inima: multe dezamăgiri, diferite răni din trecut, greutăți pe care le purtăm și nedrep tăţi pe care le suportăm, multe incer titudini și preocupări. În faţa tutu ror acestora Isus ne spune: „Veniţi la mine și învăţaţi de la mine.” Calea de ieșire este în relaţie, în ridicarea privirii spre Cel care ne iubește cu adevărat. Dar nu este sufi cient a ieși din noi înșine, trebuie să știm și unde să mergem, pentru că există atâtea ţinte nesigure care pro mit un viitor mai bun, însă ne lasă în singurătatea de mai înainte. Pentru aceasta Isus indică unde să mergem: „Veniţi la mine.” Dragi tineri, vă încredinţez Sfintei Fecioare Maria, mama noastră ce rească; prin mijlocirea sa și cu exem plul său, să luaţi asupra voastră jugul plăcut și ușor de a-l urma pe Cristos. Privirea lui Dumnezeu Tatăl care vă iubește personal să vă însoţeas că în fiecare zi, așa încât în relaţiile cu ceilalţi să puteţi fi martori ai pă cii pe care o veţi primi în dar. Pentru aceasta mă rog și vă binecuvântez și vă cer și vouă să vă rugaţi pentru mine.Roma, Sfântul Ioan din Lateran,16iulie, Sfânta Fecioară Maria de pe MunteleFranciscusCarmel reMediul pentru rănile uMAnității dragostea dintre L’Osservatore Romano, 2 august 2022, p. 8
7SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ VATICAn L’OSSERVATORE ROMAnO
L’Osservatore Romano este oficiosul Sfântului Scaun, fondat în 1861. Este un cotidian politic religios. www.osservatoreromano.va „V iitorul aparține tine rilor cu aripi pentru a zbura și rădăcini pentru a ră mâne pe pământ”, spunea Papa Francisc. Suveranul Pontif i-a sfătuit pe cei tineri să „joace în echipă” și să nu piardă senti mentul de „apartenență la un popor”, încredințându-se me reu Fecioarei „cu încrederea copilului, a săracului, a omu lui simplu care știe că Mama sa este aproape de el, cu grijă și tandrețe”.Papaaamintit tema maria nă a următoarei Zile Mondiale a Tineretului, de la Lisabona: „Maria s-a ridicat și a plecat în grabă” (Lc 1,39). El i-a îndem nat pe tineri să se bazeze pe înțelepciunea celor mai în vâr stă pentru a „zbura, visa, crea”. (OR, 6 august 2022, p. 8)
frați
A construi viitorul cu MigrAnții și reFugiAții
8 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 M esajul are drept moto: „Noi nu avem aici o cetate stabilă, ci o căutăm pe aceea care trebuie să vină” (Evr 13,14). La începutul mesajului său, Suveranul Pontif s-a referit la „sen sul ultim al «călătoriei» noastre în această lume”, care „este cău tarea patriei adevărate, Împărăția lui Dumnezeu inaugurată de Isus Cristos, care își va avea realizarea sa deplină atunci când el se va întoarce în glorie. Împărăția sa încă nu este împlinită, dar este deja prezentă în cei care au primit mântuirea. «Împărăția lui Dumnezeu este în noi. Deși este încă eshatologică, este viitorul lumii, al omenirii, în același timp se află în noi»”. Vorbind despre cetatea viitoa re a spus că aceasta este o „«cetate care are temelii, al cărei arhitect și constructor este Dumnezeu» (Evr 11,10). Proiectul său prevede o ope ră intensă de construcție în care toți trebuie să ne simțim implicați personal. Este vorba de o lucrare meticuloasă de convertire perso nală și de transformare a realității, pentru a corespunde tot mai mult la planul divin. Dramele istori ei ne amintesc cât de departe este încă obținerea țintei noastre, Noul Ierusalim, «locuința lui Dumnezeu cu oamenii» (Ap 21,3). Dar pentru asta nu trebuie să ne pierdem cura jul. În lumina a ceea ce am învățat în suferințele din ultimele timpuri, suntem chemați să reînnoim anga jarea noastră pentru edificarea unui viitor care să răspundă mai mult la proiectul lui Dumnezeu, al unei lumi în care toți să poată trăi în pace și demnitate”. În continuare, pornind de la un citat din a doua Scrisoare a Sfântului Petru, „Noi așteptăm ce ruri noi și un pământ nou în care va locui dreptatea” (3,13), a vorbit des pre dreptate ca fiind „unul din ele mentele constitutive ale Împărăției lui Dumnezeu. În căutarea zilnică a voinței sale, ea trebuie edificată cu răbdare, jertfă și determinare, pentru ca toți cei cărora le este foa me și sete de ea să fie săturați (cf. Mt 5,6). Dreptatea Împărăției tre buie înțeleasă ca realizarea ordinii fOCUS Mesajul Papei Francisc cu ocazia celei de-a 108-a Zile Mondiale a Migrantului și a Refugiatului poartă data de 9 mai și se inti tulează „A construi viitorul cu migranții și refugiații”. Această Zi Mondială se va celebra la 25 septembrie.
ZILE MOnDIALE
i ubiți frați și surori, și în special voi, tinerilor! dacă vrem să cooperăm cu Tatăl nostru ceresc în construirea viitorului, să o facem împre ună cu frații noștri și surorile noastre migranți și refugiați. Să-l construim astăzi! Pentru că viitorul începe astăzi și în cepe de la fiecare dintre noi.
Dar, pentru ca să domneas că această armonie minunată, tre buie primită mântuirea lui Cristos, evanghelia sa de iubire, pentru ca să fie eliminate inegalitățile și discri minările din lumea prezentă”. Mai departe Sfântul Părinte a afirmat că „nimeni nu trebuie să fie exclus. Proiectul său este în mod esențial inclusiv și pune în centru pe locuitorii din periferi ile existențiale. Între aceștia sunt mulți migranți și refugiați, evacuați și victime ale traficului de per soane. Construirea Împărăției lui Dumnezeu este cu ei, pentru că fără ei nu ar fi Împărăția pe care o vrea Dumnezeu. Incluziunea persoa nelor mai vulnerabile este condiție necesară pentru a obține cetățenie deplină. De fapt spune Domnul: «Veniți, binecuvântații Tatălui meu, moșteniți împărăția care a fost pre gătită pentru voi de la întemeie rea lumii! Căci am fost flămând, și mi-ați dat să mănânc, am fost în setat, și mi-ați dat să beau, am fost străin, și m-ați primit, gol, și m-ați îmbrăcat, bolnav, și m-ați vizitat, am fost în închisoare, și ați venit la mine!» (Mt Referindu-se25,34-36)”.laconstruirea viito rului cu migranții și refugiații, Papa Francisc a spus că acest lucru „în seamnă și a recunoaște și a valori za cât poate aduce fiecare dintre ei la procesul de construcție. Îmi pla ce să percep această abordare a fe nomenului migrator într-o viziune profetică a lui Isaia, în care străinii nu figurează ca invadatori și distru gători, ci ca muncitori binevoitori care reconstruiesc zidurile noului Ierusalim, Ierusalimul deschis tutu ror neamurilor (cf. Is 60,10-11). În aceeași profeție, venirea stră inilor este prezentată ca sursă de îmbogățire: «Belșugul mării se va întoarce la tine și bogățiile neamu rilor vor veni la tine» (60,5). De fapt, istoria ne învață că a fost fun damentală contribuția migranților și refugiaților pentru creșterea soci ală și economică a societăților noas tre. Şi așa este și astăzi. Munca lor, capacitatea lor de jertfă, tinerețea lor și entuziasmul lor îmbogățesc comunitățile care îi primesc. Dar această contribuție ar putea să fie și mai mare dacă este valorizată și susținută prin programe bine fă cute. Este vorba de un potențial enorm, gata să se exprime, numai dacă îi este oferită posibilitatea. Locuitorii din noul Ierusalim –mai profețește Isaia – mențin mereu deschise larg porțile cetății, pentru ca să poată intra străinii cu daru rile lor: «Porțile tale vor fi deschise mereu, zi și noapte, ca să se aducă la tine bogățiile neamurilor și să fie conduși regii lor» (60,11). Prezența migranților și refugiaților reprezin tă o mare provocare, dar și o opor tunitate de creștere culturală și spi rituală pentru toți. Grație lor avem posibilitatea de a cunoaște mai bine lumea și frumusețea diversității sale. Putem să ne maturizăm în umanitate și să construim împreu nă un «noi» mai mare. În disponibi litatea reciprocă se generează spații de confruntare rodnică între viziuni și tradiții diferite, care deschid min tea la perspective noi. Descoperim și bogăția conținută în religii și spiritualități necunoscute de noi, și asta ne stimulează să aprofundăm propriile noastre convingeri. În Ierusalimul neamurilor, tem plul Domnului este făcut mai fru mos de ofertele care vin din ținuturi străine: «Toate turmele din Chedar se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot îți vor sluji, se vor urca pe altarul meu ca o jertfă plăcută, iar eu voi împodobi casa strălucirii mele» (60,7). În această perspectivă, veni rea migranților și refugiaților cato lici oferă energie nouă vieții eclezia le a comunităților care îi primesc. Ei sunt adesea purtători de dinamici revitalizante și animatori de cele brări vibrante. Împărtășirea expri mărilor de credință și a devoțiunilor diferite reprezintă o ocazie privile giată pentru a trăi mai deplin cato licitatea poporului lui Dumnezeu. Iubiți frați și surori, și în speci al voi, tinerilor! Dacă vrem să co operăm cu Tatăl nostru ceresc în construirea viitorului, să o facem împreună cu frații noștri și suro rile noastre migranți și refugiați. Să-l construim astăzi! Pentru că vi itorul începe astăzi și începe de la fiecare dintre noi. Nu putem lăsa generațiilor următoare responsabi litatea deciziilor care este necesar să fie luate acum, pentru ca proiectul lui Dumnezeu cu privire la lume să se poată realiza și să vină Împărăția sa de dreptate, de fraternitate și de pace”.Mesajul se încheie cu următoarea rugăciune:„Doamne, fă-ne purtători de speranță, pentru ca unde este în tuneric să domnească lumina ta și unde este resemnare să renască în crederea în viitor. Doamne, fă-ne in strumente ale dreptății tale, pentru ca unde este excludere să înfloreas că fraternitatea și unde este aviditate să prospere împărtășirea. Doamne, fă-ne constructori ai Împărăției tale împreună cu migranții și refugiații și cu toți locuitorii din periferii. Doamne, fă să învățăm cât de fru mos este a trăi toți ca frați și surori. Amin.”
9SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ fOCUS divine, a planului său armonios, unde, în Cristos mort și înviat, toată creația devine din nou «ceva bun» și omenirea «ceva foarte bun» (cf. Gen 1,1-31).
crisoarea se adresează părinților parohi și vicari, persoanelor consacrate și familiilor din Arhidieceza de LaBucurești.începutul scrisorii se spune: „Vă adresez această scrisoare pentru a vă invita în ziua de sâmbătă, 10 sep tembrie 2022, la pelerinajul anual la Mănăstirea Fraților Carmelitani de la Ciofliceni, când vom încheia și Anul pastoral «Familia Amoris Laetitia».”
Punctul de întâlnire va fi la Balotești (la Monumentul eroilor), de unde va începe pelerinajul pe jos. Deplasarea spre locul de întâlnire și întoarcerea de la Ciofliceni se fac cu autocare sau microbuze (contra cost), care vor pleca din fața biserici lor parohiale, ori după caz, din locu rile stabilite cu credincioșii. Este bine să se procedeze la înscri ere pe liste, ultima zi de înscriere la parohii fiind duminică, 4 septembrie 2022.Pentru mai multe detalii în legă tură cu pelerinajul vă puteți adre sa domnului Ioan Robu (telefon 0723366833), domnului Iulian Oanţă (telefon 0723176240) și părintelui Fabian Măriuţ (0727232110).”
Pe 13 august s-a publicat invitația ÎPS Aurel Percă, sub formă de scrisoare, de a participa la pelerinajul anual de la Ciofliceni, pen tru încheierea Anului „Familia Amoris Laetitia”, pelerinaj care va avea loc sâmbătă, 10 septembrie. lpelerinAjAcioFliceni
EVEnIMEnTE
10 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 fOCUS
Referindu-se la acest an pasto ral, Înalt Preasfinția Sa a spus: „Am inaugurat acest an pastoral la 17 iu lie 2021, sub patronajul Preacuratei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel, când i-am încredințat toa te familiile din Arhidieceza noastră; acum vrem să trăim acest moment deosebit al încheierii anului pastoral tot sub privirile Maicii Domnului la Sanctuarul de la Ciofliceni.” Şi a adă ugat și o altă intenție a pelerinajului: „Vrem să-i încredințăm pe elevii și studenții, precum și pe dascălii aces tora, ocrotirii ei în noul an școlar și universitar 2022-2023.” În mesaj se mai precizează: „Este bine ca fiecare grup să fie însoțit de un preot, per soană consacrată sau de o persoană desemnată din partea parohiei.
Î n ceea ce privește semnificația pelerinajului în viața familiei creștine, aș aminti că însăși viața de căsătorie este văzută ca un drum făcut împreună. Cei doi soți „pleacă împreună la drum”, ei de vin împreună peregrini.
S
O autentică apropiere a unuia de celălalt nu se poate înfăptui fără o realizare în viața fiecăruia în parte a virtuților Mariei: ascultare, umilință, discreție, perseverență, fidelitate, răbdare, statornicie… ca bază a iertării, a respectului și a iubirii reciproce. Un drum spre un sanctuar al Mariei devine o ocazie de întoar cere nu numai la domnul, dar și a unuia spre celălalt. Misterul „față în față”, al bărbatului și al femeii, deveniți una în domnul prin căsă torie, este o permanentă chemare la convertire. În acest pelerinaj intră și copiii, ca dar minunat de la dumnezeu. Pelerinajul este și un act liturgic.
Pe 6 august a avut loc la Stânceni, la Schitul Sfânta Cruce, cele brarea hramului bisericii Schimbarea la Față și un colocviu ecu menic și interreligios. Tema principală a colocviului a fost cartea biblică a Cântării Cântărilor.
HrAM și colocviu lA stânceni
S ărbătoarea schitului a fost onorată de prezența ES Roland Minnerath, Arhiepiscop emerit de Dijon, și a PS Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de AlbaIulia și Făgăraș, care a fost delegat de Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan să ia parte la acest eveniment.Sărbătoarea a cuprins mai mul te momente, primul fiind cel cele brat în seara zilei de 5 august când a avut loc privegherea sărbătorii. În dimineața zilei de 6 august a fost intonat Acatistul celor șapte epi scopi greco-catolici martiri. Cei doi arhierei au fost întâmpinați de maica Eliane, stareța Schitului, de părintele Cornel Dîrle, rectorul sanctuarului, de preoții greco-catolici prezenți, de cei doi preoți romano-catolici veniți special de la București pentru acest eveniment de seamă, precum și de credincioșii adunați. Liturghia a fost celebrată în pridvorul bisericii și a evocat evenimentul Schimbării la Față ca pe unul din momentele de seamă ale activității publice a lui Isus Cristos. ES Roland Minnerath a scos în evidență faptul că de strălucirea Învierii glorioase, pe care doar trei din ucenicii lui Isus – Petru, Iacob și Ioan – au putut să o contemple pentru câteva momente, aveau să aibă parte toți cei care îl urmează pe Isus, în condițiile pe care le-a indi cat atunci când a spus: „Dacă vrea cineva să vină după mine, să se le pede de sine, să-și ia crucea în fieca re zi și să mă urmeze. Căci cel care va voi să-și salveze viața o va pierde, dar cel care o va pierde pentru mine, o va salva…” După Sfânta Liturghie, a fost celebrat la cele patru stațiuni prezente în curtea schitului Acatistul Maicii Domnului. Celebrarea s-a în cheiat cu o agapă frățească la care au participat toți cei prezenți. Pentru mai multe detalii accesați arcb.ro și ecommunio.ro
EVEnIMEnTE
11SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ fOCUS
Î n partea a doua a zilei s-a desfășurat colocviul, în cadrul căruia au fost ținute mai multe comunicări, dintre care amin tim: Toate scrierile sunt sfinte, Cântarea Cântărilor este Sfânta Sfintelor (rabinul Rafael Shafer –București); Cântarea Cântărilor. Diferitele sale interpretări și locul său în liturghia latină (Monica Broșteanu – București); Capul tău precum Carmelul (Ct 7,6) –comentarii medievale evreiești la Cântarea Cântărilor (maica Eliane – Stânceni); Dialogul ca tolic-ortodox și viitorul ecume nismului (Roland Minnerath – Arhiepiscop emerit de dijon); Maria – icoana Mirelui și a Miresei (pr. Ionuț Blidar – Timișoara); Interpretarea mistică a Cântării Cântărilor la Tereza de Avila și Ioan al Crucii (sr. Katalin - Târgu Mureș); Cântarea Cântărilor transpusă în imagini (Tereza Sinigalia - București).
Pe 15 august, comuni tatea romano-catolică din Predeal a participat la Liturghia de hram, celebrant principal fiind pr. Iosif-Adrian Fechet. Cuvântul de învățătură a fost ținut de pr. Marius Taloș Sj. Pe 15 august a avut loc hramul biseri cii Adormirea Maicii domnului din București. Credincioșii s-au pregă tit pentru hram timp de trei zile de program spi ritual intens. Liturghia de hram a fost prezi dată de ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit emerit de București, iar predica a fost ținută de pr. Iosif Tiba.
HrHrMulțuMireAMAM
șBPCHITILAREDEALUCUREșTITIRIARCB
Parohia Adormirea Maicii domnului din Oituz a celebrat hramul pe 15 august, de față fiind PS Cornel damian, Episcop auxiliar de București, care a prezidat Sfânta Liturghie.
O ASOCIANOUĂțIE dE CREdINCIOŞI
L uni, 15 august 2022, s-a celebrat hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului din localitatea Oituz, județul Constanța. Sfânta Liturghie de hram de la ora 11 a fost prezidată de PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, care a ținut și predica. Excelența Sa i-a invitat pe credincioși să se unească în rugăciune cu mili oanele de pelerini din diferitele sanctuare din lume, pentru a o invoca pe Maica Domnului.
Hram la oituz
În parohia din Câmpina, credincioșii au luat parte la o cateheză despre rolul lectorilor în Biserică, de față fiind și lectori. P e 7 august, în parohia Sfântul Anton de Padova din Câmpina a avut loc o catehe ză despre rolul lectorilor în Biserică susținută de părintele Emil Moraru, respon sabilul Oficiului Pastoral pentru Cateheză al ARCB. Acesta a subliniat importanța formării spirituale, biblice și tehnice a lectorilor. Cu această ocazie a fost lansată cartea Sacramentul Penitenței. Pentru cateheți, penitenți și confesori. Au participat credincioșii parohiei, dintre care aproximativ 10 lectori. duminică, 31 iulie, în cadrul Sfintei Liturghii solemne cu poporul de la ora 10.30, co munitatea catolică din Chitila a dorit în mod solemn și public să mulțumească pentru întreaga activitate și osteneala depusă de Surorile Carității ale Sfintei Maici Tereza de Calcutta.
12 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 fOCUS
La finalul Sfintei Liturghii a avut loc ritua lul binecuvântării florilor. Hramul a fost pre cedat de o zi de reculegere ținută de pr. Emil Moraru, care a avut ca temă „Fecioara Maria și Euharistia”. Tot cu această ocazie au fost prezentate două broșuri pentru formarea creștinilor: Sacramentul Penitenței. Pentru ca teheţi, penitenţi și confesori (Editura Sapientia) și Sfânta Fecioară Maria, dezlegătoarea noduri lor (Editura ARCB). Înființată în primăvară, Asociația Papa Lucian a fost recunoscută prin decret arhiepiscopal. C u decret arhiepiscopal din 1 august a.c., ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a recunoscut Asociația Papa Luciani ca „asociație priva tă de credincioși în conformitate cu normele canonice” și a aprobat statutele organizației pentru o pe rioadă de trei ani, ad experimen tum. Totodată, a numit un asistent spiritual al asociației, în persoana pr. Alois Arcana. Asociația Papa Luciani a fost înființată în primă vara acestui an și are ca principal scop promovarea personalității și a învățăturii lui Albino Luciani (1912-1978), jurnalist, scriitor, ca tehet, episcop catolic italian și papă al Bisericii Catolice (Ioan Paul I).
CATEhEZĂ
Următoarea întâlnire diecezană a familiilor va fi organizată de pa rohia „Trupul și Sângele Domnului” din Gherăești.
SOMALIA
nICARAGUA ALBAnIA Pe 1 august, echipele Institutului Nicaraguan al Telecomunicațiilor și Poștei nicaraguane au intrat în spațiile postului de radio hermanos din dieceza de Matagalpa din cen trul țării, pentru a anunța închide rea lui. În afara acestui post de ra dio catolic din Matagalpa, care era cel mai vechi, au mai fost închise și alte posturi de radio. Biserica s-a pronunțat împotriva acestor măsuri și va semnala și va denunța orice situație care violează libertatea de exprimare și libertatea religioasă. șTIRI InTERnE/EXTERnE În perioada 1-5 august a fost organizat la Cetatea de Baltă un campus pentru copii și adolescenți. C ampusul a avut loc la paro hia greco-catolică Sfânta Treime din localitate, fiind or ganizat de Operele Misionare Pontificale din România. La eveniment au participat aproa pe 200 de copii și adolescenți din localitate și din satele de pe Târnava Mică. Campusul a fost organizat la propune rea pr. Eugen Blaj, director național OMP, propunere ac ceptată de pr. Ivan Sorin, pa roh al comunității greco-ca tolice din Cetatea de Baltă. Copiii și adolescenții au avut parte de o săptămână de for mare creștină, precum și posi bilitatea de a cunoaște carisma Copilăriei Misionare.
Această țară resimte de mai mulți ani efectele încălzirii climatice. din ianuarie 2021, un milion de per soane au fost forțate să fugă de pe pământurile lor, potrivit Națiunilor Unite. Pe lângă seceta extre mă, populația somaleză mai este amenințată și din cauza foametei. Multe familii sunt obligate să aban doneze totul pentru că nu mai există nici apă, nici mâncare în sa tele lor. Biserica este activă de mai mulți ani prin organizația Caritas locală, care lucrează pe teren.
Întâlnirea diecezană a Familiilor
13SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ fOCUS
Pe 6 august, în parohia „Preasfânta Inimă a lui Isus” din Nicolae Bălcescu (Bacău) a avut loc a IX-a Întâlnire diecezană a Familiilor.
Mai mult de 70 de tineri italieni, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, își petrec o parte din vacanța de vară în Albania împreună cu bolna vii spitalului psihiatric local. Printre ei sunt 55 de tineri din Genova, precum și alții din Roma, Novara, Napoli, Pavia și Livorno, împărțiți în tre orașele Tirana, Kavaje, Elbasan. Sunt treizeci de ani de când comu nitatea Sant’Egidio colaborează cu spitalul psihiatric din Elbasan, care este cel mai mare din Balcani și are 330 de pacienți. secetă și FoAMete ÎncHidereA posturilor de rAdio cAtolice tineri Într-o AltFel de vAcAnță
CAMPUS L a întâlnire au participat fa milii din întreaga dieceză, PS Iosif Păuleţ, episcop de Iași, PS Petru Sescu, episcop auxiliar de Iași, PS Petru Gherghel, episcop emerit de Iași, precum și un număr mare de preoţi. Tema în tâlnirii a fost „Biserica, familie de familii”.Încadrul evenimentului au avut loc mai multe momente, cum ar fi o masă rotundă, Sfânta Liturghie, în cadrul căreia au fost sărbătoriți soții care împlineau 25 și, respectiv, 50 de ani de căsnicie. De asemenea, a mai fost și împărțirea pe ateliere de dis cuţii, după cum urmează: „Familia, subiect și obiect al Sinodului epi scopilor” (pr. Felix Roca), „Familia, comuniune de persoane, după modelul Sfintei Treimi” (pr. Felician Tiba), „Familia, participare activă la viaţa Bisericii” (prof. Maricica Bejenaru) și „Familia și misiunea ei în Biserică” (prof. Celina Dogaru).
Ascultând aceste strigăte amare, trebuie să ne căim și să modificăm stilurile de viaţă și sistemele dău nătoare. Încă de la început, apelul evanghelic „Convertiţi-vă, pentru că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!” (Mt 3,2), invitând la un nou raport cu Dumnezeu, implică și un raport diferit cu ceilalţi și cu creaţia. Starea de degradare a casei noastre comu ne merită aceeași atenţie ca și alte provocări globale, cum sunt gravele crize sanitare și conflictele război nice. „A trăi vocaţia de a fi păzitori ai lucrării lui Dumnezeu este parte Mesajul sfântului părinte papa Francisc
BISERICĂ șI SOCIETATE
pentru ZiuA MondiAlă de rugăciune pentru ocrotireA creAției (1 septeMbrie 2022) MESAjE
14 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022
La cheremul unui „antropocentrism despotic” (Laudato si’, 68), la antipo zii centralităţii lui Cristos în opera creaţiei, nenumărate specii dispar, încetând pentru totdeauna imnuri le lor de laudă aduse lui Dumnezeu.
„A scultă glasul creaţi ei” este tema și invi taţia Timpului Creaţiei din acest an. Perioada ecumenică începe la 1 septembrie cu Ziua Mondială de Rugăciune pentru Ocrotirea Creaţiei și se încheie la 4 octombrie cu săr bătoarea Sfântului Francisc. Este un moment special pentru toţi creștinii pentru a se ruga și a se îngriji împre ună de casa noastră comună. Inspirat la origine de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, acest timp este o oportunitate pentru a cultiva „con vertirea noastră ecologică”, o conver tire încurajată de Sfântul Ioan Paul al II-lea ca răspuns la „catastrofa eco logică” prevestită de Sfântul Paul al VI-lea deja în 1970. Dacă învăţăm să-l ascultăm, ob servăm în glasul creaţiei un soi de disonanţă. Pe de o parte, un cântec dulce care îl laudă pe iubitul nostru Creator; pe de altă parte, este un stri găt amar care se plânge de maltrată rile noastre umane. Cântecul dulce al creaţiei ne invită să practicăm o „spiritualitate ecolo gică” (Scrisoarea enciclică Laudato si’, 216), atentă la prezenţa lui Dumnezeu în lumea naturală. Este o invitaţie de a întemeia spirituali tatea noastră pe „conștiinţa iubitoa re că nu suntem separaţi de celelalte creaturi, ci formăm cu celelalte fiinţe din univers o comuniune universală minunată” (ibid., 220). Pentru dis cipolii lui Cristos, în mod deosebit, această experienţă luminoasă întă rește conștiinţa că „toate au luat fi inţă prin el și fără el nimic nu a luat fiinţă din ceea ce există” (In 1,3). În acest Timp al Creaţiei, să reluăm să ne rugăm în marea catedrală a cre aţiei, bucurându-ne de „grandiosul cor cosmic” al nenumăratelor cre aturi care cântă lui Dumnezeu lau dele. Să ne unim cu Sfântul Francisc de Assisi cântând: „Lăudat să fii, Domnul meu, cu toate creaturile tale” (cf. Cântarea fratelui soare). Să ne unim cu psalmistul cântând: „Să-l laude pe Domnul toată suflarea” (Ps 150,6).Din păcate, acel cântec dulce este însoţit de un strigăt amar. Sau, mai bine zis, de un cor de strigăte ama re. Mai întâi, este sora mamă Pământ care strigă. În voia exceselor noastre consumiste, ea geme și ne imploră să oprim abuzurile noastre și distruge rea sa. Apoi, strigă diferitele creaturi.
Dar strigă și cei mai săraci dintre noi. Expuși la criza climatică, săra cii suferă mai puternic impactul se cetei, al inundaţiilor, al uraganelor și al valurilor de căldură care continuă să devină tot mai intense și frecven te. De asemenea, strigă fraţii noștri și surorile noastre din popoarele nati ve. Din cauza intereselor economice prădătoare, teritoriile lor ancestrale sunt invadate și devastate din toa te părțile, lansând „un strigăt care se înalţă la cer” (Exortaţia apostoli că postsinodală Querida Amazonia, 9). În sfârșit, strigă copiii noștri. Ameninţaţi de un egoism miop, adolescenţii cer neliniștiţi de la noi, adulţii, să facem tot posibilul pentru a preveni sau cel puţin a limita colap sul ecosistemelor planetei noastre.
15SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ esenţială a unei vieţi virtuoase, nu constituie ceva opţional și nici un aspect secundar al experienţei creș tine” (Laudato si’, 217). Ca persoane de credinţă, ne sim ţim apoi responsabili să acţionăm, în comportamentele zilnice, în con sonanţă cu această exigenţă de con vertire. Dar ea nu este numai indi viduală: „Convertirea ecologică ce se cere pentru a crea un dinamism de schimbare durabilă este și o con vertire comunitară” (ibid., 219). În această perspectivă, și comunitatea naţiunilor este chemată să se angaje ze, în special în întâlnirile Naţiunilor Unite dedicate problemei ambienta le, cu spirit de cooperare maximă. Întâlnirea COP27 despre climă, care se va ţine în Egipt în noiembrie 2022, reprezintă următoarea opor tunitate pentru a favoriza toţi împre ună o aplicare eficace a Acordului de la Paris. Acesta este și motivul pen tru care am dispus recent ca Sfântul Scaun, în numele și din partea sta tului Vatican, să adere la Convenţiacadru a ONU despre Schimbările Climatice și la Acordul de la Paris, cu dorinţa ca omenirea din secolul al XXI-lea „să poată fi amintită că și-a asumat cu generozitate proprii le responsabilităţi grave” (ibid., 165). Efortul de a ajunge la obiectivul de la Paris de a limita creșterea tempe raturii la 1,5oC este considerabil și cere colaborarea responsabilă între toate naţiunile de a prezenta planuri climatice sau contribuţii determina te la nivel naţional, mai ambiţioase, pentru a reduce la zero emisiile de gaz de seră cât mai urgent posibil.
Este vorba de „a converti” modelele de consum și de producţie, precum și stilurile de viaţă, într-o direcţie mai respectuoasă faţă de creaţie și faţă de dezvoltarea umană integra lă a tuturor popoarelor prezente și viitoare, o dezvoltare întemeiată pe responsabilitate, pe prudenţă/preca uţie, pe solidaritate și pe atenţia faţă de săraci și faţă de generaţiile viitoa re. La baza tuturor acestora trebuie să existe alianţa între fiinţa umană și mediu care, pentru noi credincio șii, este oglindă a „iubirii creatoare a lui Dumnezeu, din care provenim și spre care suntem pe cale”. Tranziţia realizată de această convertire nu poate neglija exigenţele dreptăţii, în special pentru muncitorii loviţi mai mult de impactul schimbării climatice.Larândul său, întâlnirea COP15 despre biodiversitate, care se va ţine în Canada în decembrie, va oferi bunăvoinţei guvernelor oportunita tea importantă de a adopta un nou acord multilateral pentru a opri distrugerea ecosistemelor și dispa riţia speciilor. Conform înţelepciu nii antice a Jubileelor, avem nevoie „să ne amintim, să ne întoarcem, să ne odihnim și să restabilim”. Pentru a opri următorul colaps al „reţelei vieţii” – biodiversitatea – pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o, să ne ru găm și să invităm naţiunile să se pună de acord cu privire la patru principii cheie: 1. construirea unei baze etice clare pentru transforma rea de care avem nevoie cu scopul de a salva biodiversitatea; 2. lupta împotriva pierderii de biodiversi tate, susţinerea conservării și a co operării, satisfacerea necesităților persoanelor în mod sustenabil; 3. promovarea solidarității globale, în lumina faptului că biodiversitatea este un bun comun global care cere o angajare împărtășită; 4. prioritatea acordată persoanelor aflate în situ aţii de vulnerabilitate, inclusiv cele mai lovite de pierderea de biodiver sitate, precum populaţiile indigene, bătrânii și tinerii. Repet: vreau să cer, în numele lui Dumnezeu, marilor companii extractive – miniere, petroliere –, fo restiere, imobiliare, agroalimentare, să înceteze să mai distrugă păduri le, zonele umede și munţii, să înce teze să polueze fluviile și mările, să înceteze să mai intoxice popoarele și alimentele.Nusepoate să nu se recunoască existenţa unei „datorii ecologice” (Laudato si’, 51) a naţiunilor mai bogate economic, care au poluat mai mult în ultimele două secole; ea le cere să facă pași mai ambiţioși atât la COP27, cât și la COP15. Asta comportă, în afară de o acţiune de terminată în cadrul graniţelor lor, să menţină promisiunile lor de sprijin financiar și tehnic pentru naţiunile mai sărace economic, care deja îndu ră povara cea mai mare a crizei cli matice. În afară de asta, ar fi oportun să se gândească urgent și la un ulteri or sprijin financiar pentru conserva rea biodiversităţii. Şi ţările mai puţin bogate economic au responsabilităţi semnificative, dar „diversificate” (cf. ibid., 52); întârzierile celorlalţi nu pot justifica niciodată propria lipsă de acţiune. Este necesar să acţionăm toţi, cu hotărâre. Ajungem la „un punct de ruptură” (cf. ibid., 61). Pe durata acestui Timp al Creaţiei, să ne rugăm pentru ca întâlnirile COP27 și COP15 să poată uni fa milia umană (cf. ibid., 13) pentru a înfrunta cu hotărâre dubla criză a climei și a reducerii biodiversităţii. Amintind îndemnul Sfântului Paul de a ne bucura cu acela care se bucu ră și de a plânge cu acela care plânge (cf. Rom 12,15), să plângem cu stri gătul amar al creaţiei, să-l ascultăm și să răspundem cu faptele, pentru ca noi și generaţiile viitoare să ne mai putem bucura cu dulcele cântec de viaţă și de speranţă al creaturilor. Traducere de pr. MihaiSursa:Pătrașcuercis.ro
BISERICĂ șI SOCIETATE
Iar Papa Ioan Paul al II-lea spunea că în trecut „ruptura” se traducea prevalent în contrastul deschis în tre credință și marile curente ale gândirii modeme, care revendicau autonomia rațiunii în fața oricărei autorități doctrinare transcendente. Azi însă, acea fractură s-a lărgit ne măsurat și orgoliul de ieri s-a trans mutat în neliniște. Rațiunea care pe atunci se îndoia de Dumnezeu a ajuns acum să se îndoiască de sine însăși (Cf. Ancheta revistei Vatra, Fides et ratio în dezbatere, Viaţa creștină, Cluj-Napoca 2002, p. 98). Iar în enciclica Fides et ratio el afir mă: „Fiind într-un raport strâns cu oamenii și istoria lor, culturile împărtășesc aceleași dinamici după care se exprimă timpul uman. În consecință se înregistrează trans formări și progrese datorate întâlni rilor pe care le dezvoltă oamenii și comunicărilor reciproce ale mode lelor de viață. Culturile se hrănesc din comunicarea valorilor, iar vita litatea și subzistența le este dată de capacitatea de a rămâne deschise spre acceptarea noului. Care este explicația acestor dinamici? Oricare om este inserat într-o cultură, de ea depinde, pe ea o influențează. El este în același timp fiu și tată al culturii în care este cufundat. În oricare expresie a vieții sale, el poartă cu sine ceva ce-l deosebește în mijlocul natu rii: deschiderea sa constantă spre mister și dorința sa inepuizabilă de cunoaștere.Înconsecință, oricare cultură poartă imprimată în ea și lasă să se vadă tensiunea spre o împlinire. Așadar, se poate spune că în sine cultura are posibilitatea de a accep ta revelația divină” (Fides et ratio, nr.Așadar,71). identitatea culturii în Biserică este o identitate care pro vine din revelație, în timp ce iden titatea culturii în societate derivă din acțiunile fiecărui om. Este ca lea experienței trăite în fiecare zi de om. De aceea este absolut nece sar să găsim mereu calea de mijloc fără a uita niciodată că „rațiunea și credința sunt ca două aripi cu ajuto rul cărora spiritul uman se înalță la contemplarea adevărului” (Fides et ratio, nr. 1). identitatea culturii în biserică
i dentitatea culturii în Biserică este o identitate care provine din revelație, în timp ce identitatea culturii în societate derivă din acțiunile fiecărui om. Este calea experienței trăite în fiecare zi de om. de aceea este abso lut necesar să găsim mereu calea de mijloc.
16 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 BISERICĂ șI SOCIETATE
C ultura este domeniul, am putea spune, privilegi at al acțiunii Bisericii în ziua de azi. Iar dacă există o cultură a spiritului, a sentimen tului, a inteligenței, a esteticului, atunci nu are cum să nu fie adânc înrădăcinată în acțiunile umane și să nu poarte cu ele și mărturia des chiderii omului spre universal și transcendență. Această deschidere a omului este atacată astăzi, și par că limitată, de anumite curente care doresc să rupă această întrepătrun dere dintre Biserică și cultură. În Evangelii nuntiandi, Papa Paul al VI-lea afirma că „neîndoielnic, ruptura dintre Evanghelie și cul tură constituie drama epocii noas tre” (Evangelii nuntiandi, nr. 20).
(ii) Text: Pr. Daniel Gheorghiță Benchea
DOCTRInĂ SOCIALĂ
P entru că dreptul la viață îl are fiecare și nu trebuie înlăturat. desigur că există provocări și suferințe în ca zuri de posibil avort, pot fi situații de boală, de handicap, neimplicarea partenerului de viață, dificultăți financiare, mamă adolescentă sau ris cul vieții mamei. Şi în acest context, este o decizie foarte dificilă, chiar dureroasă de făcut. Este grea decizia păstrării copilului, dar poate fi și mai greu pentru mamă să trăiască cu efectele acestei decizii la nivel psihic. de obi cei, această suferință cruntă lasă urme sigure, pentru că de cele mai multe ori, mame le sunt lăsate să decidă singu re sau alții decid pentru ele.
Este un subiect delicat și con troversat, dar viața nu ne-o putem oferi și nici nu ne-o putem lua, atât cât putem să înțelegem, pentru că ne este dată de dumnezeu. Să ne ru găm puternic pentru ca ma mele să primească sprijinul uman, psihologic și medical necesar pentru păstrarea vieții. Şi dacă nu l-au primit, să nu le judecăm, dumnezeu știe cum să vindece. Sr. Gabriela Lungu fcj
ÎtineriintreAbă
Isus cunoaște calitățile și defectele noastre, și este întotdeau na gata să aibă grijă de noi, pentru a vindeca rănile greșelilor noastre cu bogăția harului său. (Papa Francisc) Twitter: @Pontifex I ată-ne ajunși și în luna septem brie! An de an, această lună se aseamănă cu un hotar care mar chează delimitarea ultimului an pastoral de cel nou. Şi pentru că așa se cuvine, putem revedea, pe scurt, care au fost evenimentele ce au marcat acestCaan.în fiecare an, Centrul Diecezan a pregătit programul pastoral într-un team-building de lucru care a avut loc la Timișu de Sus. A fost un moment de lucru, dar și de reorganizare a Echipei diecezane. Acest demers organizato ric a continuat și pe parcursul anului, când fiecare dintre cele trei grupuri de voluntari a avut parte de câte o zi de formare și Pandemiainteracțiune.nune-a permis să ne întâlnim într-un singur loc pentru a deschide noul an pastoral, însă a fost o ocazie oportună pentru a marca acest debut în fiecare parohie. Am continu at și anul acesta formarea coordonato rilor de grupuri parohiale (octombrie – Câmpulung), dar și a animatorilor parohiali (noiembrie – Mărăcineni).
Pentru prima dată am celebrat Ziua Mondială a Tineretului în sărbă toarea Cristos, Regele Universului, ocazie în care i-am întâlnit pe tinerii care frecventează diferite grupuri cu spiritualități specifice. Atunci am dat startul inițiativelor cu caracter sino dal „Să mergem împreună”. Au ur mat activitățile devenite tradiție, care ne-au adunat de fiecare dată împre ună: concertul de colinde din Catedrală, Festivalul Tinereții, Ziua de reculegere din Postul Mare, Veghea nocturnă și cea de Rusalii. Am vizi tat și decanatele (Ploiești și Craiova) pentru a-i întâlni pe tineri. Am fost în pelerinaj la Niculițel pe urmele tineri lor martiri. Şi am încununat acest an cu Întâlnirea Diecezană a Tineretului Catolic (Ciofliceni), unde am învățat că celălalt poate fi o bucurie, dacă îl apreciem corect. A fost un an frumos, cu multe experiențe noi și întâlniri în care am avut ocazia să interacționăm și să ne bucurăm unii de alții, în jurul lui Isus. Sperăm ca și următorul an să fie cel puțin la fel de frumos și cu noutăți interesante, care să ne aducă din nou împreună.
AretrospectivănpAstorAl2021-2022
Cu PriVire la aVort?
De Ce atâta aGitaţie
Pagini realizate de Centrul diecezan pentru Pastorația Tineretului SUfLET TânĂR
Pr. Marian Blaj, Oficiul pentru Pastorația Tineretului
17SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ
18 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022
SUfLET TânĂR MESAjE bucuria mea ești tu!
Cele 4 zile petrecute de cele aproxi mativ 200 de persoane, la Mănăstirea Călugărilor Carmelitani Desculți din Ciofliceni, au fost pline cu activități de diferite forme: formative (catehezele ținute de episcopii diecezei și preoții cateheți, discuțiile în grupurile mici sau în grup mare, anumite ateliere de lucru), spirituale (sfintele liturghii, adorația Preasfântului Sacrament sau rugăciunea mariană de sâmbătă seară), recreative (activitățile spor tive, pauzele dintre activități, jo curi, dansuri sau serile recreative). Momentele de socializare, dintre acțiunile amintite mai sus, au avut și ele un rol important, întrucât au ofe rit posibilitatea de a exterioriza trăi rile simțite și chiar de a pune idei în comun. Totul pentru a-l face pe Isus prezent acolo unde „doi sau trei se adună în numele meu” (Mt 18,20). El a fost și „motivul” pentru care toți cei prezenți au ales acest eveniment și nu alteCeiplanuri.patru cateheți ai întâlnirii au fost ÎPS Aurel Percă, PS Cornel Damian, pr. Claudiu Eva și pr. Marco Ocram. Fiecare dintre ei, atât în ca drul Sfintei Liturghii (episcopii), cât și înainte de grupurile de discuții (preoții), au căutat să abordeze te matica întâlnirii (titlu) din diferite perspective. Au fost ocazii potrivite pentru a înțelege atitudinea bucuriei în multiplele sale semnificații. Cu folos a fost și prezența echipei Angelus TV care a realizat atât trans misiunea diferitelor momente din program, cât și explicarea lor cu aju torul invitaților evenimentului sau al tinerilor din organizare. Prezența acestei echipe a facilitat conectarea celor de acasă cu cei prezenți la eve niment; astfel distanța între unii și alții a devenit mult mai mică. Semnificativă a fost și buna cola borare între tinerii care au susținut realizarea evenimentului. Fie că vor bim de tinerii din Echipa dieceza nă, trupa Verità sau animatorii de la grupurile mici de discuții, toți au re prezentat stafful evenimentului și au constituit acel grup unit fără de care întregul eveniment nu ar fi fost posi bil. Eforturile lor, realizate împreună, au condus către o experiență cât mai reușită pentru toții participanții la acestPractic,eveniment.cuaceastă sărbătoare di ecezană s-a încheiat Anul Pastoral 2021-2022. Următorul an pastoral va debuta pe data de 8 octombrie 2022. Vom reveni cu detalii.Pr. Marian Blaj, Responsabil diecezan cu pastorația tineretului
U nul dintre cele mai folo site cuvinte de la Întâlnirea Diecezană a Tineretului care a avut loc la Ciofliceni, în perioada 4-7 august a.c. a fost „bucurie”. Aceasta deoarece bu curia a fost un rod al comuniunii, al prezenței Duhului Sfânt și al aprecie rii aproapelui de lângă tine, în care îl poți descoperi pe Isus. Fie că vorbim despre adolescenți, tineri, surorile sau preoții care i-au însoțit la această sărbătoare, episco pii prezenți, sau chiar și despre cei care au susținut evenimentul fără a ieși în fața reflectoarelor, cu toții au avut ocazia să experimenteze aceas tă atitudine a bucuriei, ca rod al unei întâlniri prietenești cu Isus prezent în celălalt sau în sacramente.
19SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ
• Acolo a dus o viață de pocă ință și aici s-a întors pentru odihna cea din urmă, pro babil după ce a peregrinat prin alte locuri încă și mai ferite de distracțiile lumești, după exemplul vechilor anahoreți?
despre sfinți/ fericiți adolescenți/ tineri
Apostolii tolerAnței reFlecție cărți și idei
curioZitățisF.roZAliA știai că:
SUfLET TânĂR
• A murit în 1160, pe muntele Pellegrino, Italia?
• Primind în dar de la regină muntele Pellegrino, Rosalia și-a stabilit locuința acolo sau, mai bine zis, l-a ales ca loc de retragere, datorită asprei singurătăți pe care o ofereau prăpăstiile sale stâncoase, îndreptate spre marea albastră?
Dragi tineri, e mereu o provocare pentru mine când mă gândesc ce carte să vă recomand. Mă poartă gândul mereu la ce anume ar putea să vă capteze atenția, să vă intereseze sau să vă ajute în drumul vostru de creștere spirituală. În amalgamul de informații ce dă năvală și peste mine și peste voi, căutăm acele informații care să adu că plus valoare vieții noastre. Mi-a trecut de curând prin mâini o car te ce mi s-a părut interesantă. M-a captivat titlul acesteia: Doamne, nu mai pot. M-am gândit instantaneu cam ce ar putea sa trateze această carte cu un asemenea titlu. Am des coperit o carte de rețete spirituale la probleme actuale: „Dumnezeu exa gerează”; „Dumnezeu nu mă ascul tă”; „Trecutul mă apasă”; „Nu am încredere în mine”; „Îmi lipsește cu rajul” și multe astfel de probleme pe care mulți dintre noi le avem. Cine nu a simțit mândria sau invi dia la un moment dat? Sau cine oare nu a afirmat în momente de criză că Dumnezeu exagerează, nu intervine când trebuie sau nu își apleacă ure chea spre strigătul celui suferind? Vă recomand această car te: Doamne, nu mai pot de Pierre Descouvemont, într-un format ușor de citit și cu o structurăGeorgianafluentă.Nechita B iserica este intolerantă în te orie. Dogmele ei nu pot fi schimbate nici măcar cu o lite ră, niciun sens nu poate fi slăbit. Motivul pentru care o face este pentru a fi tolerantă în practi că. Milostivirea Divină are sens doar în acest context, pentru că orice întoarcere necesită un ca dru teoretic rigid care să ajute ca orice păcătos să fie restaurat în Cristos, și nu exclus de dragul sensibilităților cuiva. Apostolii toleranței însă sunt exact opusul. La umbra deschi derii teoretice și a înțelegerii lor pentru orice credință, ascund o intoleranță intensă. Când ai par te de un cadru flexibil, ceea ce capeți este o impunere a voinței celor privilegiați asupra ce lor considerați de ei maimuțe, suboameni care nu sunt capabili să aibă frământări și care nu me rită incluși în nimic. Uitând că orice sfânt are un trecut și că ori ce păcătos are un viitor, ei se do vedesc a fi adevărați lupi în haine de oaie. Toate acestea în numele unei mândrii în roadele muncii lor. Ştim cu toții un exemplu de personaj care a decăzut din cauza mândriei sale. Acești oameni merită combătuți la orice pas atunci când își împrăștie veninul la umbra unor standarde proprii ridicate la rangul de legi universale. Căci ei se consideră legiuitori, judecă tori și călăi, dar de fapt sunt vic time ale propriei autosuficiențe izvorâte din închistarea în spatele unor idei puține, darRafaelfixe. Ropotă
• Patroană a orașului Palermo, care s-a bucurat de o cinstire răspândită în Sicilia, asemenea martirelor Agata din Catania și Lucia din Siracusa, dar care nu are o istorie la fel de bogată în mărturii și tradiții?
numuncă,Europatruoportunitățitineretului.desfășoarăadreseazăînvațăteresoportunitățilero)(https://europa.eu/youth/home_tineretoferăinformațiicuprivirelașiinițiativeledeinpentrutineriicaretrăiesc,șilucreazăînEuropa.SetinerilorșicelorcareîșiactivitateaîndomeniulPortaluladuceșimultedinstrăinătatepentineri,precum:voluntariatînșiînlume,stagii,locurideoportunitățidestudii,și,înultimulrând,călătorii.
pentru
OnLInE LUnCAnI, ROMânIA SUfLET TânĂR suFlet tânăr COLECTIV DE REDACțIE Pr. Marian Blaj Theodora Bratu Roberta Filip Sr. Paula Iosif Raluca Jibu Deea Lazăr Sr. Gabriela Lungu, FCJ Georgiana Nechita Rafael Ropotă Foto: cdpt.ro o nouă colecție de cântece pentru tineri ACTIVITATEA CDPt –22-25SEPTEMBRIEseptembrie Tinerii din Echipa diecezană se întrunesc la Pârâul Rece pentru a pregăti noul an pastoral voluntariat.detaliipe„SădeContinuă2022-2023proiectulsustenabilitatemergemîmpreunăocalemaiverde!”;pewww.cdpt.ro/
umărul mic de cântece pe care grupurile paro hiale le folosesc în ani marea Sfintei Liturghii, faptul că tinerii nu cunosc prea multe cântece la unison, dar și epuizarea ultimei ediții care a luat naștere la IDTC 2014: PopeștiLeordeni, au fost motivațiile care au determinat tinerii din Echipa diece zană (a Centrului Diecezan pentru Pastorația Tineretului) să realizeze o nouă colecție de cântece pentru tineri, intitulată „Glasul nostru spre cer”.Textele cântecelor au fost prelua te din colecțiile Jubileu 2000, Vrem să-l vedem pe Isus, Cântă cu noi și Isus pe primul loc, ele fiind readap tate și „Glasulcorectate.nostru spre cer” este o colecție de cântece cu acorduri pen tru instrumente, destinată tinerilor și grupurilor parohiale care doresc să-l preamărească pe Dumnezeu prinTitlulcântec.este ales de către tineri și încearcă să reamintească tuturor că dacă ne îndreptăm glasul către Domnul, indiferent cine suntem, unde suntem, atât privirea cât și ini ma vor fi cu și la Domnul din cer. Colecția a cunoscut debutul la Întâlnirea Diecezană a Tineretului, care a avut loc la Ciofliceni (august 2022), și poate fi achiziționată din librăria Arhidiecezei de București.CDPT european pentru
20 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 șTIRI/AnUnțURI
N
Portalul
În perioada 30 august – 3 septem brie s-au desfășurat exerciții spiri tuale pentru tineri la mănăstirea carmelitană din Luncani, județul Bacău, având îndemnul Papei pen tru tineri: „Să reîncepem să visăm”. Tinerii au avut ocazia să aprofun deze aspecte din cadrul Sfintei Liturghii. Totodată, parcurgând drumul exercițiilor spirituale, ti nerii au interiorizat întâlnirea cu dumnezeu prin exerciții de liniștire în natură, tăcere interioară și exte rioară, participarea la Euharistie. portAlul europeAn pentru tineret exerciții spirituAle tineri
povestiribiblice
Ios 1,1-9; 2,1.24)
D
21SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ UnIVERSUL fAMILIEI
(iosuA
Numai fii tare şi foarte cura jos, căutând să împlineşti toată această lege pe care ţi-a porun cit-o Moise, slujitorul meu! Să nu se îndepărteze cartea aces tei legi de gura ta: să o meditezi ziua şi noaptea ca să iei seama să împlineşti tot ceea ce este scris în ea, pentru că atunci vei pros pera şi vei avea succes! Oare nu ţi-am poruncit eu: «Fii tare şi curajos!»? Nu-ţi fie teamă şi nu te înspăimânta, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine ori unde vei merge!” Iosue, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi oameni ca spioni, zicându-le: „Mergeţi, ve deţi ţara şi Ierihonul!” Ei i-au zis lui Iosue: „Domnul a dat toa tă ţara în mâinile noastre şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea noastră.”
De colorat: Fiii lui Israel nu mai făcuseră astfel din zilele lui Iosue, fiul lui Nun, până în ziua aceea. Şi a fost foarte mare bucurie. (Neh 8,17)Aşa cum am fost cu Moise, aşa voi fi şi cu tine: nu te voi abandona şi nu te voi părăsi. (Ios 1,5)
upă moartea lui Moise, slujitorul Domnului, Domnul i-a zis lui Iosue, fiul lui Nun, servitorul lui Moise: „Slujitorul meu Moise a murit: acum ridi caţi-vă, treceţi Iordanul aces ta, tu şi poporul acesta, spre ţara pe care le-o dau fiilor lui Israel! Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru vi-l dau vouă, după cum i-am spus lui Moise. De la pustiu şi de la Liban până la Râul cel Mare, râul Eufrat, întreg ţinutul he teilor, până la Marea cea Mare, spre apusul soarelui vor fi toate hotarele voastre. Nu va putea să stea împotriva ta nimeni în toate zilele vieţii tale. Aşa cum am fost cu Moise, aşa voi fi şi cu tine: nu te voi abandona şi nu te voi părăsi.
Fii tare şi curajos, pentru că tu vei face poporul acesta să moştenească ţara pe care am ju rat părinţilor lor că le-o voi da!
Acceptarea provocărilor este al treilea pilastru. Pentru a ajunge la sufletul copiilor și tinerilor de azi, al generației numite social, e nevoie să apelăm la metode și modele care să stârnească interesul lor. Al patrulea este neliniștea. E vor ba de freamătul lăuntric care ne pune în mișcare. Numai ce trece prin filtrul libertăţii ne poate îm bogăţi cu adevărat. Dar nu există li bertate fără neliniște. Nu avem cum să devenim maturi dacă nu trecem prin valea neliniștii. Așadar, neli niștea are de-a face cu acea sete de cunoaștere, de creștere umană și spirituală.Alcincilea pilon este uimirea. Într-o predică din data de 18 apri lie 2007 îi îndemna pe pedagogi la o cercetare a cugetului în care să se interogheze: „Avem o inimă sufici ent de largă încât să ne surprindă fantezia unui copil, speranţele sale? Visele copiilor ne mai surprind?”
Al șaselea pilastru este limita. Oricât de mult ar fi stimulată neli niștea într-un elev, sunt limite care nu pot fi depășite. În Amoris laeti tia (cf. nr. 323), îndemn care pe alo curi ne oferă principii de pedagogie, papa spune că „un bun maestru știe să se aplece cu delicateţe asupra li mitelor elevului, cu atât mai mult cu cât acestea sunt mai vizibile”.
Educația corectă la școală și în familie duce la alcătuirea unei co munități sănătoase, unite. Preluând gânduri din scrierile Papei Francisc, de când era arhiepiscop în Argentina, găsim șapte pilaștri pe care se sprijină educația autentică.
S
Al șaptelea este rodnicia. Pentru Sfântul Părinte educaţia este o naș tere rodnică. Spune papa: „A dialo ga înseamnă a avea capacitatea de a lăsa moștenire.” Cum moștenirea este ceva ce trece în interiorul fami liei dintr-o mână în alta, de la o ge neraţie la alta, la fel și educaţia este puntea care unește generaţiile.
ă-i amintim în această pa gină la început de an școlar. Primul este integrarea. Plecând de la experienţa înaintașilor săi care au migrat din Italia în Argentina, într-un eseu din 2002 scria: „Cei care migrau din provincie la oraș, ori cei care veneau de departe și puneau piciorul pe pă mântul Argentinei găseau în edu caţia de bază calea de a depăși par ticularităţile locului lor de baștină și mijloacele de a fi parte dintr-un proiect comun. Iată de ce trebuie să mizăm întru totul pe educaţie.” Al doilea este acceptarea diferen ţelor. În anul 2006, adresându-se formatorilor spunea: „Dialogul și caritatea cer ca diferenţele să fie ac ceptate în procesul de a-l recunoaș te pe altul așa cum este.”
SOCIETATE
22 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 UnIVERSUL fAMILIEI
Text: Pr. Fabian Măriuț Așa se formează o comunitate trainică, nu prin a pretinde ca altul să se supună criteriilor și priorităților mele, nu prin a-l absorbi, ci recunoscându-l pentru ceea ce este în sine.
șapte pilaștri în educație
orbind despre călătoria lui Paul, Sfântul Părinte a spus că aceasta „coincide cu cea a Evangheliei” și că „este dovada că itinerarele oamenilor, dacă au trăit în credință, pot deveni un loc de trecere a mântuirii lui Dumnezeu, prin Cuvântul credinței care este ca pabil să transforme situațiile și să deschidă căi mereu noi”.
DIn CATEHEZELE PAPEI
V
Referindu-se apoi la sosirea lui Paul la Roma, a mai arătat că rela tarea din Faptele Apostolilor „nu se termină cu martiriul lui Paul, ci cu Cuvântul semănat din belșug. Încheierea relatării lui Luca, centra tă pe călătoria Evangheliei în lume, conține și recapitulează întreg dina mismul Cuvântului lui Dumnezeu, Cuvânt de neoprit care vrea să aler ge pentru a comunica mântuirea tuturor”.
cenacole fraternitatede
De asemenea, a mai afirmat: „Dragi frați și surori, la încheierea acestui itinerar, trăit împreună ur mând drumul Evangheliei în lume, fie ca Duhul să reaprindă în fieca re dintre noi chemarea de a fi ves titori ai Evangheliei curajoși și plini de bucurie. Să ne facă capabili ca și noi, asemenea lui Paul, să umplem casele noastre de Evanghelie și să facem din ele cenacole de fraterni tate în care să-l primim pe Cristos cel Viu, care «vine în întâmpinarea noastră în orice om și în orice timp» (cf. Prefața a II-a de Advent). Fie ca duhul să reaprindă în fiecare dintre noi chemarea de a fi vestitori ai Evangheliei curajoși și plini de bucurie.
La încheierea catehezei, Suveranul Pontif a arătat că Luca își încheie lucrarea „arătându-ne nu moartea lui Paul, ci dinamismul propovăduirii sale”.
În continuare a mai spus că „la Roma, Paul îi întâlnește înainte de toate pe frații în Cristos, care îl primesc și îi redau curajul (cf. Fap 28,15) și a căror ospitalitate căldu roasă arată cât de mult era așteptată și dorită sosirea lui. Apoi, i se oferă să locuiască singur sub pază milita ră, adică cu un soldat care îl păzește” și că „în ciuda condiției sale de pri zonier, Paul se poate întâlni cu maimarii evrei pentru a explica moti vul pentru care a fost constrâns să facă apel la Cezar și pentru a le vor bi despre Împărăția lui Dumnezeu. Încearcă să-i convingă cu privire la Isus, pornind de la Scripturi și ară tând continuitatea între noutatea lui Cristos și «speranța lui Israel» (Fap 28,20). Paul se recunoaște pro fund evreu și vede în Evanghelia pe care o predică, adică în vestirea lui Cristos mort și înviat, împlini rea făgăduințelor făcute poporului ales”.Timp de o zi „Paul vestește Împărăția lui Dumnezeu și caută să-i deschidă pe interlocutorii săi la credința în Isus, pornind de la «le gea lui Moise și de la Profeți» (Fap 28,23). Dat fiind că nu erau toți convinși, el critică învârtoșarea ini mii poporului lui Dumnezeu, cau za condamnării sale (cf. Is 6,9-10), și celebrează cu pasiune mântuirea neamurilor care se arată în schimb sensibile la Dumnezeu și capabile să asculte Cuvântul Evangheliei vieții (cf. Fap 28,28)”.
Text: iulia Cojocariu
La ultima cateheză dedicată Faptelor Apostolilor, din data de 15 ianuarie 2020, Papa Francisc a tratat despre ultima etapă misio nară a lui Paul, Roma (cf. Fap 28,14). Paul continuă să vorbească despre Împărăția lui dumnezeu.
23SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ SPIRITUALITATE
Șerban cu ce inimă privim înainte?
Text: tarciziu
Pr.
G ata! S-au încheiat vacanțele. Prin familii s-a in stalat deja un freamăt anume, specific lunii sep tembrie: se fac pregătiri pentru copiii și tinerii care urmează să înceapă în curând școala (se verifică hainele, se cumpără rechizitele, se răsfoiesc caietele de anul trecut pentru o re amintire a celor învățate), gospodi nele fac aprovizionările și pregătesc conservele (zacusca, compoturile, murăturile) pentru iarnă. Cu alte cuvinte, momentul de față este unul care ne îndreaptă privirea spre tim pul ce se deschide înaintea noastră. Or, în acest timp intrăm cu inima îndoită. Pe de-o parte îi suntem re cunoscători lui Dumnezeu pentru că, în ciuda secetei accentuate, am fost binecuvântați cu cele necesare hranei. Pe de altă parte, evenimente le care se petrec în jurul nostru stâr nesc în noi neliniști: Cum vor evolua lucrurile în Ucraina? Cum va evolua pandemia? Vom avea căldură la iar nă? Vom putea să le procurăm copii lor și tinerilor un climat propice pen tru ca să poată învăța în tihnă? Noi, creștinii, avem un suport ex traordinar de speranță în sărbătorile care se celebrează în această peri oadă: în sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie) ne întărim în convingerea în sprijinul pe care Dumnezeu ni-l oferă prin Sfânta Fecioară Maria, Mama Fiului Său, dar și Mama noastră, sprijin concre tizat în solidaritatea sa cu suferințele fiilor ei, evocată în sărbătoarea Sfintei Fecioare Îndurerate (15 septembrie); în sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, sărbătoarea Paștelui de toamnă (14 septembrie); în sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail, Gabriel și Rafael (29 septembrie), cei care ne apără în luptele și încercările vieții noastre.
24 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 SPIRITUALITATE
domnul este păstorul meu,/ nu voi duce lipsă de nimic;/ el mă paște pe pășuni verzi,/ mă conduce la ape de odihnă,/ îmi înviorează sufle tul./ Mă călăuzește pe cărări drepte de dragul numelui său./ Chiar dacă ar fi să um blu prin valea întunecată a morții,/ nu mă tem de niciun rău, căci tu ești cu mine... (Ps 23,1-4)
SfânTA SCRIPTURĂ – PSALMII
O convingere puternică ne vine și din cuvintele pline de mângâie re ale Psalmului 23 pe care îl recităm cu multă încredere în clipele grele de încercare. Psalmistul spune: Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic; el mă paște pe pășuni verzi, mă conduce la ape de odihnă, îmi învio rează sufletul. Mă călăuzește pe cărări drepte de dragul numelui său. Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întu necată a morții, nu mă tem de niciun rău, căci tu ești cu mine... Da, fericirea și îndurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele și voi locui în casa Domnului până la sfârșitul zilelor mele
Miracolele
Canonizare:PapczyńskiStanisławSfântul 05.06.2016 Beatificare: 16.09.2007 Venerabil: 13.06.1992 Procesul: 1767 / 1953 * Moartea: 17.09.1701 nașterea: 18.05.1631
fondatorul Congregației Părinților Mariani ai neprihănitei Zămisliri a Preasfintei fecioare Maria biogrAFie M iracolul care a condus la canonizarea Fericitului Stanislau Papczyński al lui Isus și al Mariei (1631-1701), fondato rul Congregației Părinților Mariani ai Neprihănitei Zămisliri a Preasfintei Fecioare Maria, a fost vindecarea unei tinere femei de 20 de ani din Polonia, la scurt timp după beatificare. De la o bana lă răceală s-a ajuns ca starea ei să se deterioreze grav. Şi-a pierdut cunoștința, iar organismul ei a început să se oprească. Medicul a informat familia că plămânii îi erau distruși și că moartea ei era iminentă. Mama, plină de durere, a mers la biserica parohială pentru a se ruga. Acolo, o catehetă a observat că plângea, s-a apropiat de ea și i-a înmânat o broșură care conținea instrucțiuni pentru a se ruga o novenă prin mijlocirea Fericitului Stanislau. Mama, împreună cu soțul ei și cu alți membri ai familiei, a început să se roage novena. Chiar dacă femeia fusese deconectată de la aparate, nu a murit. Dimpotrivă, ea și-a recăpătat cunoștința. După câteva zile de novenă, femeia și-a revenit complet. Văzând că starea ei s-a schimbat, medicii i-au făcut o radiografie a plămânilor. Acest lucru s-a întâmplat în ultima zi a novenei. Spre totala lor surprindere, plămâ nii ei erau complet vindecați, semănând cu cei ai unui nou-născut.Afostexternată perfect sănătoasă, iar nunta ei, pro gramată anterior, a avut loc la scurt timp după aceea.
sFântul stAnisłAw pApcZyński
25SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ SPIRITUALITATE MInUnI șI SfInțI
J an Papczyński s-a născut într-o familie poloneză numeroasă, cu un frate și șase surori, ca fiu al fieraru lui Tomasz și al Zofiei. A fost un tânăr religios, mortificat, pasionat de știință, rugăciune și devotament față de Maica domnului, calități pe care le-a obținut din atmosfera cămi nului său familial. În iunie 1654 a intrat în Congregația Piariștilor, luând numele Stanisław al lui Isus și al Mariei. A fost hirotonit pre ot la 12 martie 1661. În 1671, cu permisiu nea episcopului de Poznań, Stefan Wierzbowski, a îmbră cat o haină monahală albă în capela Karski, în fața chipului miraculos al Maicii domnului Neprihănit Zămislite. Ulterior, transferat la biserica din Puszcza Mariańska, va fonda primul ordin clerical masculin pe pământ polonez. Ordinul a primit aprobare în data de 6 iunie 1701. A Mijlocit vindecAreA unei tinere logodnice * Fiii spirituali au început procesul de beatificare și canonizare a fondatorului congregației lor în 1767. documentația a fost însă insuficientă și procesul s-a oprit, și datorită situației politico-sociale a Poloniei, care nu permitea un studiu aprofundat al vieții părin telui Stanisław. Abia în 1953 a fost posibilă reluarea procesului cu o comisie istorică dedicată clarificării tuturor aspectelor vieții sale. care au urmat au arătat că efortul a meritat. inFo
Ador sclavia sau pe unicul dumnezeu?
Text: Pr. Ștefan Lenghen joia Verde 19.06.2022
26 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 SPIRITUALITATE Î n lume zilnic multe per soane sunt în căutarea unei ființe care nu este limitată. Iar dorința acestora de a fi în prezența acelei ființe infinite îi pro voacă să continue drumul vieții în descoperirea acesteia. În perioada Vechiului Testament știm că fiecare trib, națiune cre dea în mai mulți zei, credință care este prezentă și în zilele noastre în cultura africană și nu numai. În schimb, poporul ales, după cum ne prezintă cartea Exodului, are doar un unic Dumnezeu. În pasa jul despre chemarea lui Moise, din această carte, aflăm numele unicu lui Dumnezeu, al celui pe care și noi creștinii îl urmăm: „Dumnezeu i-a zis lui Moise: «EU SUNT CEL CARE SUNT»” (Ex 3,14). Moise este chemat de Domnul Dumnezeu pentru a elibera poporul său de sclavie. Poporul ales, când aude numele Dumnezeului care l-a tri mis pe Moise la ei, recunoaște și crede că acesta este Dumnezeul lui Abraham, Isac și Iacob. De ce să cred numai într-un sin gur Dumnezeu când am posibili tatea de a crede în mai mulți zei? Deoarece Dumnezeu s-a făcut cu noscut omului ca fiind doar Unul în trei persoane. Şi cartea Exodului ne învață că unicul Dumnezeu nu vrea ca poporul său să trăiască în sclavia idolatriei: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din țara Egiptului, din casa sclaviei” (ExÎn20,2).timpurile moderne africa nii au suferit mari abuzuri împo triva demnității lor. Ei au fost vic time ale sclaviei, colonialismului, neocolonialismului și opresiunii. Acești oameni, trăind timpuri gre le, au transmis generațiilor viitoa re neîncrederea și ura față de cei care i-au persecutat. Mentalitatea sclaviei este încă vie în continen tul african. Opresorii timpului pre zent nu sunt numai străini, ci chiar propriii conaționali, mulți dintre aceștia promovând sclavagismul și rasismul ca mod de supraviețuire în lumea africană. Omul care uită că există un unic Dumnezeu se pro movează pe sine ca zeu. El este un satrap cu frații și surorile sale și nu unDeom.aceea, Exodul este o carte pentru africani și pentru acei oa meni care sunt sclavii politicului și ai diferitelor forme de opresiune; chiar și pentru aceia care deja sunt liberi, dar sunt în căutarea propri ei identități. Această carte ne spune că rădăcinile tuturor tipurilor de sclavie sau opresiune constau într-o relație greșită cu Dumnezeu. Noi creștinii, cunoscându-l pe Dumnezeul nostru, îl urmăm pe El sau suntem în căutarea altor zei? (Va urma) Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească! (Ex 10,3) BISERICA MISIOnARĂ
27SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ
SPIRITUALITATE PAGInA GHIKA
Vladimir Ghika acceptă să îl întâlnească, la București. Se văd, se înțeleg... Vladimir Ghika îi mulțumește pentru faptul că, dacă a spus multe lucruri rele despre boieri în cărțile sale, nu a spus nimic împo triva Ghikuleștilor! Vorbesc mult, merg împreună la Catedrala Sfântul Iosif, se roagă împreună unul lângă altul în ciuda mulțimii din ziua de 15 august 1934. „Ce i-ați cerut lui Dumnezeu?” îl întreabă Vladimir Ghika. „Mi-ați spus că prietena mea din Belgia [Flore Many] este grav bolnavă: am cerut ca Domnul să-i dea jumătate din timpul care îmi ră mâne de trăit.” Din nefericire, nu îi rămâne mult de trăit. Panait Istrati moare câteva luni mai târziu, la 16 aprilieVăzând1935.fotografiile înmormântă rii sale, Vladimir Ghika îi spune lui Flore Many: „Putem să fim siguri că Panait a murit cu un gând apropi at de al nostru, căci pentru a avea o cruce de rit catolic într-un cimitir ortodox, trebuie s-o fi cerut!1”
1 Citate extrase dintr-o scrisoare a lui Flore Many către pr. Schorung. Vladimir Ghika în vizită la Panait Istrati
„I strati? O! un grec... un grec din porturi... E ceea ce poate fi mai rău!” Iată prima reacție pe care o are Vladimir Ghika atunci când o aude pe jurnalista catolică belgiană Flore Many vorbindu-i despre pri etenul ei, scriitorul român Panait Istrati. Căci acesta o cheamă în aju tor. Este singur, bolnav, persecutat... De fapt, încă din fragedă prun cie, Panait Istrati a cunoscut mize ria: orfan de tată la o vârstă fragedă, părăsește curând școala, practică toate meseriile cele mai prost plătite, rătăcește de la Brăila, unde s-a năs cut, la Alexandria Egiptului, unde se îngrijește de tuberculoză trăind de azi pe mâine. Sosit clandestin în Franța, ajunge să-l cheme în ajutor pe Romain Rolland, scriitor francez celebru în epocă, pacifist, socialist, care acceptă să-i citească proza scri să direct în franceză și o publică. Să fie clar: dacă Partidul Comunist Francez îl ajută pe Panait Istrati să publice, succesul său se datorează în întregime remarcabilei sale arte de povestitor. Căci Panait Istrati s-a adăpat cu literatură încă din copilă rie și s-a impregnat într-atât încât a asimilat-o la cel mai înalt nivel: da, Panait Istrati a forțat destinul care îi era rezervat pentru a dobândi un imens talent Odinioarăliterar.secretar al sindicatu lui docherilor din Brăila, membru activ al Partidului Socialist Român, Panait Istrati, devenit celebru, nu îi uită pe frații săi de mizerie și, pen tru mulți în acea vreme, patria pro letarilor din lumea întreagă este URSS. Așadar, se duce acolo într-o călătorie bine organizată, și i se ara tă ceea ce se vrea să i se arate... Dar Panait nu este naiv, el care a văzut atâtea în viața sa. URSS-ul este, pen tru el, o deziluzie cruntă. La întoar cerea sa, se destăinuie lui Romain Rolland, care îl sfătuiește să tacă. Dar Panait nu poate să tacă. Este un om sincer și integru. Atunci publi că Spovedania unui învins (1929), unde relatează ceea ce a văzut în URSS: mizeria și dictatura. Își pierde prietenii francezi de stânga, susținătorii săi. În ce privește dreapta, aceasta continuă să-l ignore, pe el care exaltă dreptatea socială și se ridică împotriva naționalismului ațâțător de război și a antisemitismului josnic. Se în toarce în România unde este tot atât de denigrat de către toți, de la Garda de Fier în plină expansiune până la socialiști. Şi boala câștigă teren... de unde strigătul lui după ajutor, mai mult moral decât material.
Text: Luc Verly (traducere iulia Cojocariu)
pAstăzi:anait
l(1884-1935)istrati-AucunoscutpevlAdiMir gHikA (și reciproc)
pelerinAjul penitențiAl Al pApei FrAncisc În cAnAdA pelerinAjul penitențiAl Al pApei FrAncisc În cAnAdA
29SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ
P apa Francisc a vizitat Canada, în perioada 2429 iulie, vizitând orașele Edmonton, Quebec și Iqaluit, capitala teritoriului Nunavut.
Pelerinajul penitențial, așa cum l-a numit papa, a avut drept scop să aducă vindecare și reconciliere victimelor abuzurilor comise îm potriva elevilor indigeni în școlile rezidențiale administrate de catolici.
Anterior, papa s-a întâlnit în Vatican cu reprezentanți ai popoarelor metis, inuit și din primele națiuni locale la sfârșitul lunii martie și începutul lu nii aprilie și și-a exprimat durerea pentru răul pe care l-au suferit. Pe 24 iulie, după un zbor de la Roma care a durat mai mult de 10 ore, Papa a fost întâmpinat pe Aeroportul Internațional din Edmonton de pre mierul canadian Justin Trudeau și de alți demnitari. Papa Francisc i-a salutat pe reprezentanții popoare lor indigene din Canada în interi orul unui hangar al aeroportului. Nu a făcut nicio remarcă publică la aeroport, dar înainte de plecarea sa de duminică a postat pe Twitter ur mătorul mesaj: „Dragi frați și surori din Canada, vin printre voi pentru a mă întâlni cu popoarele indigene. Sper, cu harul lui Dumnezeu, ca pe lerinajul meu penitențial să contri buie la călătoria de reconciliere deja întreprinsă. Vă rog să mă însoțiți cu rugăciunea.”Înprima zi a călătoriei sale în Canada, Papa Francisc a avut două întâlniri, una desfășurată la Maskwacis, și cealaltă la biserica Preasfânta Inimă din Edmonton. Prima întâlnire a fost cu populațiile din primele națiuni, metis și inuit, iar cea de a doua cu populațiile in digene și cu membrii comunității parohiale.Îndiscursul ținut în fața unei mulțimi de indigeni canadieni, Papa Francisc și-a cerut scuze în mod pu blic pentru rolul Bisericii Catolice în gestionarea unei mari părți a sistemului de școli rezidențiale or ganizat de guvernul canadian. Pe parcursul a mai mult de un secol de funcționare, sistemul a acționat pentru a elimina aspecte ale cultu rii, limbii și practicilor religioase ale nativilor. „Mă aflu aici pentru că primul pas al pelerinajului meu penitențial printre voi este acela de a cere din nou iertare, de a vă spune încă o dată că îmi pare profund rău”, a spus Sfântul Părinte în discursul său din 25 iulie. „Îmi pare rău pentru modul în care, din păcate, mulți creștini au susținut mentalitatea coloniza toare a puterilor care au asuprit popoarele indigene. Îmi pare rău.
Cer iertare, în special, pentru mo durile în care mulți membri ai Bisericii și ai comunităților religioa se au cooperat, nu în ultimul rând prin indiferența lor, la proiectele de distrugere culturală și de asimila re forțată promovate de guvernele din acea vreme, care au culminat cu sistemul de școli rezidențiale.” Locul de desfășurare a evenimen tului din Maskwacis, un oraș rural aflat la aproximativ o oră de mers cu mașina la sud de Edmonton, este spațiu folosit de obicei pentru pow wow-uri.Înainte de a urca pe scenă, papa s-a rugat în tăcere la locul fos tei școli rezidențiale Ermineskin, care include mormintele mai mul tor foști elevi. La discursul papal, alături de câteva sute de indigeni îmbrăcați în haine tradiționale, au participat guvernatorul general al Canadei, Mary Simon, și premierul Justin Trudeau. Papa Francisc și-a descris scuzele ca fiind un „punct de plecare” pe calea spre vindecare,
PELERInAj PEnITEnțIAL
„Așa cum ați recunoscut în dis cursul pe care ni l-ați adresat la Roma, noi, popoarele indigene, ne străduim să luăm mereu în con siderare impactul evenimentelor și al deliberărilor prezente asupra generațiilor viitoare. În acest spirit, sperăm sincer că întâlnirea noastră din această dimineață și cuvintele pe care le împărtășiți cu noi vor avea un ecou de vindecare adevărată și de speranță reală de-a lungul mul tor generații viitoare.” Evenimentul de la Maskwacis a inclus o procesiu ne cu un banner roșu mare, pe care erau scrise numele a peste 4.000 de copii care au murit în școlile rezidențiale. Crearea bannerului a fost prima comemorare națională, publică, ce a consemnat numele atâtor copii care au murit în toa te școlile rezidențiale din Canada, potrivit Centrului Național pentru Adevăr și Reconciliere. În cea de-a doua întâlnire de pe 25 iulie, de la parohia Sacred Heart (Preasfânta Inimă) din Edmonton, Papa Francisc și-a reiterat „rușinea” și durerea față de răul provocat de catolici în perioada sistemului de școli rezidențiale din Canada și a lăudat comunitatea parohială ca fiind „o casă pentru toți, deschisă și incluzivă, așa cum ar trebui să fie Biserica”. „Mă doare când mă gândesc la faptul că credincioși ca tolici au contribuit la politicile de asimilare și de emancipare care au inculcat un sentiment de inferio ritate, răpind comunităților și in divizilor identitatea lor culturală și spirituală, tăindu-le rădăcinile și încurajând atitudini prejudiciabile și discriminatorii; și că acest lucru s-a făcut și în numele unui sistem educațional care se presupunea a fi creștin”, a afirmat Sfântul Părinte. Parohia Sacred Heart din Edmonton a fost desemnată în 1991 paro hia națională a primelor națiuni, a metișilor și a inuiților, prima de acest fel din Canada. Sanctuarul din Sacred Heart are in interior structura unui teepee, cort tipic indigen. Papa Francisc a spus că imaginea cortu lui are un simbolism biblic profund, fiind un loc de întâlnire – întâlnire atât cu alți oameni, dar și un loc de întâlnire cu Dumnezeu. În a doua zi a călătoriei în Canada, Papa Francisc a prezidat Liturghia de pe cel mai mare stadion din Canada. În cadrul predicii a reflectat asupra persoanelor în vârstă, despre care a spus că trebuie să fie onorate și care servesc drept exemplu pen tru Biserică despre cum să transmită credința într-un mod plin de iubi re. „Pe lângă faptul că suntem copi ii unei istorii care trebuie păstrată, suntem autorii unei istorii care încă trebuie scrisă”, a spus Sfântul Părinte. „Bunicii care ne-au precedat, bătrâ nii care au avut vise și speranțe pen tru noi și au făcut mari sacrificii pen tru noi, ne pun o întrebare esențială: ce fel de societate vreți să construiți?”
Stadionul Commonwealth, care găzduiește echipa de fotbal Edmonton Elks, este cea mai mare arenă în aer liber din Canada. Autoritățile locale au estimat o mulțime de 50.000 de persoane la Liturghia din 26 iulie. În aceeași zi, Suveranul Pontif a participat la un pelerinaj la Lac Ste. Anne, un loc care găzduiește anual mii de pelerini, prezentându-se ca fiind cea mai mare adunare catolică anuală din vestul Canadei. Sfântul Părinte a celebrat, de asemenea, o Liturgie a Cuvântului în acest loc, la care a participat o mulțime de oa meni, în majoritate indigeni – con form estimărilor aproximativ 10.000 de persoane.
Comisiei pentru Adevăr și Reconciliere din Canada a fost publicat în 2015, solicitând papei să ceară iertare pentru abu zurile descoperite, în termen de un an de la publicare. În martie 2022, Papa Francisc s-a întâlnit cu reprezentanți ai popoarelor indige ne metis și inuit, precum și cu epi scopii catolici canadieni, în Vatican, și le-a prezentat scuze în privat. Şeful Wilton Littlechild, un proe minent lider și susținător al indi genilor canadieni, care a participat la întâlnirea de la Vatican, a deschis ceremonia din Maskwacis prin a-i ura bun venit Papei Francisc în țara sa natală. „Sanctitatea Voastră, ați venit pe pământul nostru ca răs puns la invitația noastră și așa cum ați promis. Ați spus că veniți ca un pelerin, căutând să mergeți împre ună cu noi pe calea adevărului, a justiției, a vindecării, a reconcilierii și a speranței. Vă primim cu bucurie să vă alăturați nouă în această călă torie”, a spus Littlechild.
PELERInAj PEnITEnțIAL
30 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 care include „o investigare serioa să a faptelor care au avut loc în tre cut și a-i ajuta pe supraviețuitorii școlilor rezidențiale să experimen teze vindecarea de traumele pe care le-au suferit”. Şcolile rezidențiale din Canada, deși finanțate de guvern, erau ad ministrate și conduse de bisericile locale, majoritatea catolice. Surorile Oblate Misionare ale Mariei Imaculate au jucat un rol important în administrarea școlilor. În general, școlile au lucrat pentru a elimina identitățile, practicile și limbile in digene ale elevilor, adesea împotri va voinței triburilor copiilor. Foști elevi ai școlilor au descris tratamen te nepotrivite și chiar abuzuri în in teriorul lor, alături de critici ample privind calitatea educației primite, daune psihologice și alte probleme precum malnutriția și condițiile insalubre.Raportul
Notre-Dame de Quebec este o bazilică minoră, fondată și dedicată Fecioarei Maria în 1647 și a fost prima biserică pa rohială din Canada. Adresânduse unui grup de preoți, episcopi, diaconi, persoane consacrate, seminariști și lucrători pastorali Papa Francisc i-a îndemnat pe cei prezenți să ofere un model de bu curie și fraternitate creștină celor pe care îi slujesc. Între altele a spus: „Biserica din Canada a pornit pe un nou drum, după ce a fost rănită și devastată de răul săvârșit de unii dintre fiii și fiicele sale.” „Mă gân desc în special la abuzurile sexuale asupra minorilor și a persoanelor vulnerabile, scandaluri care necesi tă o acțiune fermă și un angajament ireversibil. Împreună cu voi, aș dori încă o dată să cer iertare tuturor victimelor. Durerea și rușinea pe care le simțim trebuie să devină un prilej de convertire: Niciodată din nou!”În a cincea zi, Papa Francisc a mers în nordul Canadei, la Iqaluit, pentru a se întâlni în particular cu elevii fostelor școli rezidențiale. Înainte de această întâlnire, Suveranul Pontif s-a întreținut cu mem brii Companiei lui Isus și cu o delegație a unor indigeni prezenți în Quebec. Tot la Iqaluit, i-a mai întâlnit și pe tineri și pe bătrâni. Adresându-se delegaților repre zentând nouă națiuni indigene din Canada, Papa Francisc a declarat că se întoarce acasă „foarte îmbogățit” după „pelerinajul penitențial” de o săptămână în Canada, în timpul căruia a cerut public iertare de mai multe ori pentru abuzurile comise în trecut de catolici împotriva in digenilor din această națiune. „Am venit ca un frate, pentru a desco peri la fața locului roadele bune și rele pe care le-au dat membrii fami liei catolice locale în decursul ani lor. Am venit în spirit de penitență, pentru a-mi exprima durerea sufle tească față de răul care v-a fost făcut de nu puțini catolici care au susținut politici opresive și nedrepte în ceea ce vă privește.” Sursa: catholica.ro
În a patra zi, Suveranul Pontif a celebrat Sfânta Liturghie la Sanctuarul național al Sfintei Ana de Beaupré și a prezidat Vesperele cu episcopi, preoți, diaconi, per soane consacrate, seminariști și lu crători pastorali, la Catedrala Notre Dame. Sanctuarul, Bazilica Sfânta Ana de Beaupré, este cel mai vechi loc de pelerinaj catolic din America de Nord, prima biserică fiind con struită pe acest loc în 1658. La pre dică, Papa Francisc a precizat: „În confruntarea cu scandalul răului și cu Trupul lui Cristos rănit în trupul fraților și surorilor noastre indige ne, și noi am experimentat o pro fundă consternare; și noi simțim povara eșecului.” Şi s-a întrebat: „Permiteți-mi să vă însoțesc, ca Biserică, în reflectarea acestor în trebări care se nasc din inimi pli ne de durere: De ce s-au întâmplat toate acestea? Cum s-a putut întâm pla acest lucru în comunitatea celor care îl urmează pe Isus? Urmarea lui Isus oferă singurul mijloc de a obține cu adevărat reconcilierea, recuperarea din dezamăgiri și obo seală și vindecarea rănilor din tre cut”, a spus Catedrala-bazilicăpapa.
Sfântul Părinte a vorbit despre importanța transmiterii credinței prin mărturia plină de iubire a bu nicilor. „Credința vine rareori din citirea unei cărți, singuri, într-un colț; în schimb, ea se răspândește în cadrul familiilor, transmisă în lim bajul mamelor, în accentele dulci lirice ale bunicilor. Îmi încălzește inima să văd atât de mulți bunici și străbunici aici. Vă mulțumesc și aș vrea să le spun tuturor familii lor care au bătrâni acasă: posedați o comoară! Păstrați această sursă de viață în casele voastre: aveți grijă de ea, ca de o moștenire prețioasă care trebuie iubită și prețuită”, a spus el. În a treia zi a călătoriei sale, Papa Francisc s-a aflat în Quebec City, capitala provinciei Quebec, unde s-a întâlnit cu guvernatorul gene ral, cu prim-ministrul și apoi cu autoritățile civile, cu reprezentanții popoarelor indigene și cu corpul diplomatic. În discursul său, Papa Francisc a cerut iertare pentru răul făcut de catolici indigenilor canadi eni. „Îmi exprim rușinea și durerea profundă și, împreună cu episco pii acestei țări, îmi reînnoiesc ce rerea de iertare pentru răul făcut de atât de mulți creștini popoa relor indigene”, a spus Suveranul Pontif, referindu-se la rolul Bisericii Catolice în administrarea multor școli rezidențiale pentru copii indi geni, coordonată de guvern. Aceste școli rezidențiale, care au funcționat până la sfârșitul anilor 1990, au avut ca scop eliminarea unor aspecte ale culturii, limbii și practicilor re ligioase ale indigenilor. Foști elevi au descris tratamente necorespun zătoare și chiar abuzuri în cadrul acestor școli.
31SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ
PELERInAj PEnITEnțIAL
caritas
32 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 CULTURĂ V ineri, 29 iulie, ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a dat curs invitației noastre de a vizita o parte dintre programe le Caritas București desfășurate în favoarea refugiaților din Ucraina. Însoțit de pr. Gabriel Popa, secre tar arhidiecezan, arhiepiscopul de București a ajuns la Centrul Caritas Bărăția, situat în curtea celei mai vechi biserici romano-catolice din București. Aici a fost întâmpinat de către Marius Cocuț-Forminte, directorul Caritas București, și de domnul avocat Baltă, președintele Consiliului director al organizației. ÎPS Aurel Percă i-a salutat pe angajații Caritas București implicați în acest proiect, dintre care trei sunt refugiați ucraineni. Oaspeții din Ucraina s-au bucurat să-l cunoas că pe Păstorul Arhidiecezei noastre, împărtășindu-i experiențele dure roase care i-au împins să-și pără sească casele. Toate persoanele cu care a discutat și-au exprimat dure rea de a fi departe de case, de soți sau de părinții în vârstă rămași aca să. ÎPS Aurel i-a ascultat și i-a încu rajat să aibă speranța că răul se va termina și ei își vor putea revedea casele și pe cei dragi. Văzând șirul de persoane care creștea de la un moment la altul, ÎPS Aurel Percă a ajutat la distribu irea alimentelor primite din partea Băncii pentru Alimente. Oaspeții din Ucraina au primit câte un dar simbolic din partea Excelenței Sale. În a doua parte a vizitei am ajuns la sediul Caritas, unde vi neri a fost ultima zi a taberei de vară la care au participat peste 250 de copii din Ucraina și din Casa Sfântul Ioan, aflată în grija Caritas București. Încă de la sosire am fost întâmpinați de către copii, împre ună cu care am recitat rugăciunea „Tatăl nostru”. Întrebați fiind din ce zonă a Ucrainei provin, toți au spus că sunt din localități aflate în estul Ucrainei, unde se duc lupte grele. Spre bucuria copiilor, ÎPS Aurel a spart mai multe baloane-surpriză, unele umplute cu dulciuri, iar al tele cu apă. Fiecare copil a primit o iconiță ca amintire și binecuvânta rea Păstorului Arhidiecezei noastre.
La final a urmat o discuție despre proiectele Caritas București aflate în desfășurare și despre cele ce vor fi inițiate în scurt timp. Excelența Sa s-a arătat mulțumit de inițiativele caritative si programele sociale desfășurate de Caritasul arhidiece zan în favoarea beneficiarilor din România și din Ucraina.
CREDInțĂ, percă la Asociația bucurești
ARTĂ șI ISTORIE vizita Îps Aurel
În acest moment ajutăm pes te 3.000 de persoane refugiate din Ucraina, care primesc săptămâ nal peste 6.000 kg de alimente, cu sprijinul important oferit de Banca pentru Alimente, produse de igie nă și îmbrăcăminte. De asemenea, oferim cursuri de limba română adulților aflați în căutarea unui loc de muncă, ședințe de logopedie și terapie pentru copii preșcolari și școlari. Nu în ultimul rând, în parteneriat cu Colegiul RomanoCatolic „Sfântul Iosif”, peste 80 de copii din clasele I-VIII beneficia ză de cursuri remediale de limba ucraineană, limba engleză și ma tematică susținute de profesori de specialitate din directorMariusUcraina.Cocuţ-Forminte,CaritasBucureștiSursa:arcb.ro
*** O, glorioase Sfinte Camil, care te-ai dedicat îngrijirii bolnavilor, slujind în ei persoana lui Cristos cel aflat în agonie, și i-ai ajutat cu tandrețea unei mame aflate alături de singurul ei fiu suferind, ocroteștene cu aceeași milostivire și dragoste și pe noi, cei aflați acum în încercări, lipsuri și suferințe de tot felul. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.
Text: Mons. ieronim iacob cuM A Ajuns relicvA sFântului cAMil de lellis În roMâniA
33SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ CULTURĂ
fILE DE ISTORIECREDInțĂ, ARTĂ șI ISTORIE o relicvă a catedralei sfântul iosif din bucurești
Sanctuarul Sf. Camil de Lellis din Milano Notițele Mons. Ioan Robu, arhiepiscop emerit de București Mons. Angelo Carlo Magni (1933-2019)
Î n articolul „O relicvă a Catedralei Sfântul Iosif din București” (Actualitatea creștină, nr. 7/2022, p. 33) afir mam: „La această dată nu știm încă în ce împrejurări sfânta relicvă a fost adusă în patrimoniul Catedralei... Probabil unul dintre marii păstori, arhiepiscopi de București, să o fi primit în dar de la un confrate ita lian.” La puțină vreme după apariția articolului, un telefon primit de la ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitro polit emerit de București, urmat de câteva notițe trimise pe Whatsapp, m-au ajutat să clarific această ches tiuneRelicvaistorică.afost dăruită Catedralei din București de mons. Angelo Carlo Magni (1933-2019), canonic al Bazilicii Sfântul Ambroziu din Milano, capelan al Sanctității Sale, Papa.Între anii 1996 și 2018, mons. Magni și-a exercitat slujirea pasto rală la sanctuarul Santa Maria della Sanità (acum Santa Maria della Salute), sanctuar al Sfântului Camil de Lellis în Milano. Frumoasa bise rică neogotică, situată în apropie rea gării din Milano, veche de pes te o sută de ani, avea nevoie în acea vreme de unele reparații. Pentru lucrări, Mons. Magni a recurs la o echipă de muncitori albanezi. Printre obiectele vechi pe care muncitorii se pregăteau să le arun ce, neștiind despre ce este vorba, se afla și relicva Sfântului Camil. Din fericire, era prezent la fața locului domnul Francesco Merlo, secretar al Mons. Magni, care și-a dat ime diat seama de importanța vechiului manufact și de comoara spirituală pe care o conținea și a salvat-o astfel de la Francescodistrugere.Merlo, ajutorul Mons. Magni, era în același timp prieten și asociat al Părinților Somaschi (congregație întemeiată de Sfântul Ieronim Emiliani) care au avut, pentru o vreme, un așezământ ca ritativ la Târgoviște. Cu acordul mons. Magni, relicva a fost adusă de domnul Merlo în România și donată Catedralei Sfântul Iosif din București.Mons.Ioan Robu mi-a mai spus că a dorit să găsească un loc potrivit pentru această relicvă în catedrală, dar alte proiecte precum și presiu nile istoriei prezente au amânat fi nalizarea acestui gând. Rămâne de datoria noastră să-i dăm cinstea cu venită marelui Patron al bolnavilor și al personalului sanitar, Sfântul Camil de Lellis, și să creăm un loc de rugăciune potrivit în bisericamamă a Arhidiecezei RomanoCatolice de București. Şi pentru că „istoriile”, mai ales cele cu final fericit, conțin și o „mo rală”, îndrăznesc să formulez și eu una, în speranța că undeva, cândva, cuiva îi va fi de folos. Adesea po durile, subsolurile și sacristiile bi sericilor (și ale caselor parohiale!) conțin adevărate comori artistice, documentare și spirituale... Înainte de a începe renovarea unor astfel de spații este absolut necesară vizita unui cunoscător, persoană cu o su ficientă pregătire arhivistică, hagio grafică, iconografică etc. etc.
34 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022
TIMPUL LIBER CARTE SPECTACOL CARTE MARELE GHID AL BUnELOR MAnIERE, Nathalie depoorter, trad. Iulia 2020,Edituradromereschi,Booklet,112p.Esteo carte pentru copii, care te învață, cu exemple, ilustrații și mult umor, exact ce să faci (și ce să nu faci) la masă, în vizită etc.
CARTE i sus din Nazaret. Arheologi pe urmele Mântuitorului, Michael Hesemann, trad. pr. Liviu Narcis Matieș, Editura Sapientia, 2022, 14×20 cm, 424 p. (32 de pagini color). „Călătoria mea în Ţara Sfântă, a douăsprezecea din viaţa mea, a avut scopul de a ajunge la baza acestui mis ter. A fost o călătorie turbulentă, la fel de aventu roasă precum pelerinajele din cele mai vechi tim puri” (Michael Hesemann). a cest nou volum de Meditaţii, parte a seriei de omilii Mysterium Christi, este scris de pr. Wilhelm Dancă (n. 1959), una dintre cele mai cunoscute voci ale Bisericii Catolice din România pe tărâm cultural și mediatic, au torul unor cărți și articole foarte bine primite de publicul de spe cialitate, precum și de cei dori tori să înțeleagă mai bine sensul credinței
Conţinutulastăzi.concret al aces tei cărţi este explicat de autor: „Între coperțile volumului de față, cititorul găsește meditațiile care au rezultat din omiliile ros tite în catedrala Sfântul Iosif din București, dar și în alte câ teva biserici din Arhidieceza de București, în anii 2018 și 2021. Ele provin dintr-o comunica re directă, vie, în biserică, unde credincioșii participă la explica rea Cuvântului lui Dumnezeu și prin atenție cristalizată în mo mente de tăcere glacială, dar și prin neatenție marcată prin tuse, foială și privit la ceas. Nu am mo dificat nimic din aceste urme ale realității concrete. Nu am elimi nat niciuna dintre omilii, nu am adăugat niciuna elaborată la bi rou.” Fie ca aceste omilii să con stituie și pentru noi o posibilitate de a crește în viața de credință, sub călăuzirea Sfântului Marcu.
LACUL LEBE DELOR, Teatru pentru Ucraina, Opera oracă,București,Naționalădumini4septembrie,19:30.Teatrul de balet este compus din artiști ucraineni ce se aflau în diverse turnee la izbucnirea conflictului armat, astfel încât și-au dat mâna și au început o colaborare pentru a milita împotriva războiului și pentru încetarea acestuia.
Pr. Andrei Dumitrescu Format: 13x20 cm, 405 p. editura ratio et revelatio, oradea 2022 MysteriuM cHristi v. Meditații la evanghelia după Marcu
IDEICULTURĂPEnTRU
SInGUR. VIAțA LUI MIHAIL SEBASTIAn, Tatiana Niculescu, colecția Memorii/ jurnale, Editura București,humanitas,2022, 240 p. „Aceasta nu e o carte de is torie sau critică literară, și nici nu are pretenția că epuizează tot ceea ce se poate spune despre Mihail Sebastian” (Tatiana Niculescu).
cristos răstignit În ARTĂ Text: Pr. andrei Dumitrescu răstignitcristos (1632) de Diego PicturăVelázquezînulei pe înt249Dimensiune:pânzăx170cmabloulseaflă Museo del Prado din Madrid (Spania).
35SEPTEMBRIE 2022 | ACTUALITATEA CREŞTINĂ CULTURĂ
diego precursorvelázquezAliMpresionisMului
E poca de Aur spaniolă, caracterizată prin extinderea galopantă a colonii lor din America Centrală și de Sud, prin supremația militară în Oceanul Atlantic și înflorirea economică de nestăvilit, a adus pentru Spania secolelor XVI-XVII o aură de prestigiu de neegalat în lunga istorie a acestei țări. La prestigiul cultural și politic al Spaniei contribuie și un număr deosebit de mare de oameni ai artelor, iar printre aceștia, Diego Velázquez se clasează printre cei mai proeminenți.Velázquez a fost unul dintre artiștii de curte ai regelui Filip al IV-lea și a realizat o gamă largă de capodopere de-a lungul carierei sale.
Cu „Cristos răstignit” însă, Velázquez pre zintă plinătatea dramei Pătimirii Domnului. Pictura este redusă la un cadru obscur, simbolic, pentru a ajuta la evidențierea figurii centrale –Domnul răstignit. Crucea în sine este simplă, stropită de sângele țâșnit din membrele stră punse ale lui lui Isus. Capul înclinat și chipul acoperit de părul revărsat al Domnului arată că acum totul „s-a împlinit” (cf. In 19,30). Prin re prezentarea proporționată a corpului răstignit, Velázquez arată influența picturii clasicismului, precum și eliberarea subiectului pictat de orice nuanță de împodobire în surplus. Un semn modest al sacralității acestei picturi este aureola, de o strălucire subtilă de culoare crem. Tabloul ne invită să privim Omul zdrobit de povara păcatelor noastre, care ne aduce ma rele dar al mântuirii prin totala dăruire de sine ca răscumpărare din sclavia păcatului.
SACRALITATEA
D iego Rodríguez de Silva y Velázquez (1599-1660) a fost un pictor spaniol din perioada Barocului, activ în principal la curtea regală spaniolă, fiind protejat și sprijinit de regele Filip al IV-lea. Prin in teresul său față de natură este considerat un precursor al impresionismului.
Multe dintre picturile sale erau portrete ale nobilimii spaniole din secolul al XVII-lea și, datorită lui, avem o serie de instantanee stră lucitoare despre cum arăta viața acestei epoci. Nu toate picturile lui Velázquez au reprezentat scene contemporane sau cadre naturale zugră vite în culori vii. La fel ca majoritatea artiștilor occidentali ai epocii sale, Velazquez a acordat un spațiu important subiectelor religioase. Un număr semnificativ de pânze ale sale încearcă să înfățișeze sacrul în toată somptuozitatea lui, în acord cu orientarea specifică barocului, pre zent în acea vreme ca linie principală de orien tare artistică pentru Occident.
36 ACTUALITATEA CREŞTINĂ | SEPTEMBRIE 2022 ETCETERA Revista Actualitatea creștină poate fi achiziționată de la Librăria Sf. Iosif Str. G-ral h.M. Berthelot 19, 010164 – București, sector 1 Tel.: 021 201 54 57 Email: TerezaPersoanăWebsite:libraria@arcb.rowww.librariasfiosif.rodecontact:Petreș In MEMORIAM... www.librariasfiosif.ro DIGI: 12687 MHz www.radiomaria.ro să nu se tulbure iniMA noAstră, nici să nu se teAMă! „Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă!”: acestea au fost cuvintele din Evanghelie, dar și ale părintelui Ioan Ciobanu, care ne-a încu rajat în cadrul predicii de la înmormân tarea artistei Simona Săndulescu. El ne-a ajutat cu delicateţe și discreţie să trăim acest moment mai întăriţi. Cei care am cunoscut-o pe Simona am putea spune despre ea că era un om plin de viaţă, și de talent. Atât la biserica Sacré-Cœur, cât și la catedrala Sfântul Iosif a reușit prin muzica ei să ne facă să ne rugăm cu adevărat. Nu am simţit-o niciodată pe Simona să cânte din rutină. Reușea să se dăru iască și să fie prezentă în rugăciunea ei cântată. Pr. Ciobanu mărturisea la predică, de asemenea, că Simona spunea și în serios, dar și în glumă: „Dacă eu, părinte, mă rog și cu vocea și cu picioarele și cu mâinile la orgă, de câte ori oare mă rog?” Simona a participat ca organist în concertele Orchestrei de Cameră Radio, ale Orchestrei Naționale Radio, ale Corului Academic Radio și ale Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”. Ca organist solist a sustinut recitaluri la Sala Radio, la Ateneu sau alături de Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Şi poate și în alte locuri pe care nu le știu. Simona nu a fost doar un organist, a fost o comoară prin atitudine, ta lent, perseverenţă, voce și interpretare. Cu siguranţă, ea a avut tristeţile și durerile ei care au împins-o să se despartă de această lume într-un mod inexplicabil și dureros pentru noi. Este un mister și rămânem cu întrebări. Pot da mărturie despre bucuria Simonei, despre profesionalismul ei, dar și despre recunoștinţa ei puterni că. Îmi mulţumea de fiecare dată personal după fiecare cântare la Sfânta Liturghie, alături de orga la care intona. Sper ca de fiecare dată când voi reasculta „Ave Maria” intonat vocal și instrumental de Simona să nu mă tulbur, pentru că rugăciunea noastră și cântarea ei o așază în braţele milostive ale Tatălui! Sr. Gabriela Lungu fcJ www.angelustv.ro Radioul Romano-CatolicediecezeideIași
GÂNDUL LUNII
(Papa Francisc, @Pontifex, 21 august 2022)
Isus ne îndeamnă să intrăm prin poarta cea strâmtă, adică să-l urmăm în iubire, așa cum o fac cei care suferă din cauza credinței, dar care continuă să se roage și să iubească, răspunzând răului cu binele și găsind tăria de a ierta.