Revista Excelenta, nr.9

2

EXCELENลขA - februarie 2010

cuprins

CASETA REDACŢIEI

1. Legile din educaţie şi modul lor de aplicare .4 2 . Cercetarea în gifted education. . . . . . . . . . . . . . . 6 3 . Metodologii didactice în Gifted Education. . . 8 4 . Caracteristicile mediului de învăţare. . . . . . 11

5. Caracteristicile stilurilor de învăţare vizual-spaţial şi auditor secvenţial. . . . . . . . . . .13 6 . Caracterul dual al excelenţei. . . . . . . . . . . . . . 15

7 . Curricula Gifted Education, pe înţelesul tuturor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

8. Ce se aşteaptă de la un program educaţional adresat elevilor dotaţi: listă de veriDicare pentru corpul profesoral şi părinţi . . . . . . . . . . . . . . 19

9 . Copiii gifted din zonele rurale sau din comunităţi culturale defavorizate. . . . . . . . . . . . . . . . . 24 10 . Managementul instruirii diferenţiate. . . .25

11 . Modalităţi de furnizare a educaţiei pentru elevii dotaţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 12 . PORTOFOLIUL MICUL UCENIC. . . . . . . . . . . . .28

13 . Program Individualizat de educaţie pentru copii dotaţi programului de instruire diferenţiată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 14 . Programul EDUGATE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Au contribuit la realizarea acestei ediţii: Dr. Florian Colceag, expert internaţional în educaţia excelenţei, preşedinte IRSCA Gi ed Educa(on şi EDUGATE; Prof. Vasile Flueras; Prof.

Stefan Vlaston, preşedinte EDUGATE; Kristof Lajos, Director Editorial Revista Excelenţa, Vicepreşedinte IRSCA Gi ed Educa(on.

Layout şi design: Mihai Nae- Redactor şef 16 . Criterii de recunoaştere şi identiDicare a supradotării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Revista Excelenta şi Alexandru Nae, redactor şef ad17 . Sprijinul dat elevilor, părinţilor şi şcolilor junct Revista Excelenţa de gifted education. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 15 . PROIECTUL HOMER. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

18 . Strategia de dezvoltare a programului de educaţie diferenţiată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

ISSN 1844 - 7783

EXCELENŢA - februarie 2010

3

Legile din educaţie şi modul lor de aplicare Modul în care anumite greşeli fundamentale crează alte greşeli fundamentale se vede limpede dacă urmărim generarea acestora în funcţie de anumiţi algoritmi de bază.

Cum aceste sisteme de reguli se află în mama tuturor legilor anume Constituţia, este simplu de făcut o analiză asupra consecinţelor asupra educaţiei a aplicării acestor algoritmi. În constituţie există paragrafe clare care fixează rolul de partener social al sindicatelor şi prin care dreptul de a elabora şi pune în practică metodologiile de aplicare a legilor revine ministerelor. Cele două paragrafe constituţionale elimină astfel o buclă fundamentală de feedback cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, anume profesorii, elevii, părinţii sau specialiştii din educaţie. Consecinţa este că unele legi trecute prin Parlament nu au fost puse în aplicaţie de Ministerul Educaţiei niciodată deşi rolul acestora era fundamental în corectarea anumitor deficienţe din sistemul educativ. Exemple în această direcţie sunt legile descentralizării şi legea pentru educaţia copiilor supradotaţi şi talentaţi care prevedea înfiinţarea

4

Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată. Sub umbra constituţiei care a dat toată puterea decizională partidelor politice am asistat la un fenomen extrem de nociv, anume politizarea educaţiei şi înlocuirea selecţiei pe bază de profesionalism cu selecţia clientelară pe bază de apartenenţă la un anumit partid politic aflat vremelnic la putere. În aceste condiţii tendinţele inovative şi corective ale sistemului de educaţie au fost inhibate din start, din pură lipsă de competenţă profesională, ceea ce a condus la degradarea sistemului de educaţie şi la plasarea sa pe plan european pe ultimele locuri în testările internaţionale.

Pentru cazul specific al legii 17-2007 care reglementa educaţia copiilor cu abilităţi înalte au mai apărut şi reacţiile de apărare a celor care se simţeau vizaţi în viitor de posibilitatea apariţiei unei generaţii capabile să-i înlăture din poziţiile câştigate pe alte căi decât cele date de competenţa profesională. Aceasta a dus la clasica atitudine pasiv-agresivă sau ostilă în punerea în aplicare a legii. Motivul in-

EXCELENŢA - februarie 2010

vocat iniţial a fost lipsa de spaţiu. Săpând mai adânc asupra acestui motiv ajungem la tot felul de afaceri cu un anumit teren al ministerului care era suficient de mare ca să permită construirea unui campus universitar. Demersurile pentru găsirea spaţiului necesar s-au lovit de la început de o indiferenţă suverană şi o totală lipsă de acţiune. În final legea a fost corectată de către minister în ziua schimbării mandatului ministrului Adomniţei şi făcută mai puţin stânjenitoare, soarta copiilor cu abilităţi înalte fiind lăsată la dispoziţia Centrului de Curriculă şi Evaluare condusă de un director care şia dat demisia în urma scandalurilor de la bacalaureat, dar care este încă în funcţiune (Romănia este unică în astfel de situaţii inedite şi contradictorii), astfel soarta

educaţiei de excelenţă a fost trecută undeva în paginile istoriei recente. Între timp transferul de bune practici care ar fi putut ajuta educaţia românească să performeze nu s-a mai făcut, programele educaţionale care ar fi putut contribui la creşterea unor generaţii de tineri cu respect pentru valoarea muncii, pentru cultura proprie, pentru mediul natural sau valorile sociale nu s-a mai produs, iar noi ne pomenim brusc şi fără avertisment că suntem în plină criză economică, financiară, politică, şi de mediu pe care nu avem cu cine să o gestionăm.

Oamenii care ar fi trebuit să aibă nivelul de pregătire necesar, capacităţile intelectuale şi dorinţa de a rezolva aceste crize nu au fost stimulaţi să se dezvolte, sau au plecat în alte zări unde au găsit condiţii mai bune de afirmare şi de dezvoltare a personalităţii. În ceasul al 12-lea cu toată opoziţia pe faţă a ministerului au fost totuşi introduse reglementările care să permită formarea acestor tineri în legea educaţiei naţionale, dar aceasta se află încă la Curtea Constituţională în evaluări pentru paragrafele care stipulează depolitizarea educaţiei. De ce depolitizarea este o problemă putem îmţelege dacă ne

gîndim la rădăcinile acţiunilor programate în directivele NKVD pentru Europa de Est, rămânând ca fiecare să tragă concluziile necesare. Fiecare număr corespunde cu paragraful corespunzător din directive. Trebuie extinsă birocraţia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. Este acceptată critica activităţii organelor administrative, însa nu se admite nicidecum scăderea numerică a personalului şi nici funcţionarea normală a aparatului birocratic. Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii de valoare care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiţi de noi, având un nivel de pregătire slab sau mediocru. Să se analizeze diferenţele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar la licee să se opească predarea limbilor latină şi greacă veche, a filozofiei generale, a logicii şi geneticii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut să servească binele ţării. Se va insista pe lăcomia şi răutatea oricărui rege, pe efectul nefast al monarhiei şi pe lupta poporului asuprit. In şcolile de specialitate trebuie introdusă specialitatea îngustă. Se va căuta ca acei

care lucrează în diferite funcţii indiferent cât de mici, să fie schimbaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu cea mai mică pregătire profesională, necalificaţi.

Trebuie ca la facultăţi să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv, cei ce provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi să se perfecţioneze la nivel înalt, ci doar să obţină o diplomă.

Nu vreau să dau verdicte sau să trag concluzii greşite, dar o repetare a istoriei postbelice nu este în mod sigur ceea ce poporul nostrum doreşte. Consider că salvarea noastră este condiţionată tot de educaţie de bună calitate şi că nu este corect faţă de tânăra genaţie să fim specatori pasivi la distrugerea speranţelor de viitor a copiilor noştri. Consider de asemenea că apartenenţa noastră la Uniunea Europeană ar trebui să schimbe şi orientarea în gândirea celor care ne decide soarta fără să ne întrebe şi ne silesc să dansăm cum ne cântă.

EXCELENŢA - februarie 2010

Florian Colceag Preşedinte IRSCA Gifted Education Preşedinte Edugate www.supradotati.ro www.edu-gate.ro

5

G

Cercetarea în gifted education

ifted education s-a dezvoltat ca urmare a studiilor şi cercetărilor făcute de către psihologi, educatori, neurologi, sociologi, economişti, geneticieni şi alţii. Aceste cercetari au fost validate în timp şi refăcute în alte contexte sociale pana s-a ajuns la stabilirea unor optime de lucru acceptabile în sistemul de educaţie.

Creşterea calităţii didactice în gifted education se datorează participării largi a celor implicate în programele gifted education.

De aceea în cadrul pregătirii profesionale a profesorilor, aceştia sunt instruiţi cum pot stăpâni metodologiile specifice de cercetare cantitativă, calitativă şi corelativă, cum pot exprima rezultatele cercetării prin mijloace structurale, statistice sau prin alte mijloace şi cum pot transfera rezultatele cercetărilor în educaţie şi proiectarea de politici educaţionale.

6

Promovarea cursurilor de formare în gifted education se face în urma evaluarii nu doar a notelor obtinute ci şi în urma finalizării unei cercetari specifice.

Direcţiile de cercetare sunt conexe cu gifted edu-

cation şi cuprind o lunga listă deschisă de teme. Astfel de directii sunt: motivaţia, asincronia dezvoltării, corelaţii dintre IQ şi alte caracteristici, influenţa factorilor de mediu familial sau social, distribuţia liniilor de supradotare în paralel cu structura socio-culturală, stiluri de predare, stiluri de învăţare, distribuţia stilurilor personale corelate cu presiunea mediului, etc.

Numărul de teme de cercetare în gifted education este foarte mare şi se îmbogăţeste permanent.

Toate aceste teme de crecetare şi rezultate pleacă de la observaţia atentă a profesorilor. În promovarea profesorilor pe baze profesionale, cercetarea, rezultatele personale şi cunoaşterea cercetarilor relevante, sunt la

EXCELENŢA - februarie 2010

fel de importante ca şi rezultatele profesionale personale.

Pentru a se facilita accesul la cercetarea din gifted education se vor crea baze de date cu articole şi studii, cercetări şi baze de informare incluzând curricula sau consecinţe social sau economice sau pe alte direcţii.

Supradotarea la vârste timpurii

• Programe educative de înaltă calitate pentru copilaria mică sunt foarte importante pentru pentru dezvoltarea copiilor • Programele timpurii de enrichment pot produce o mărire a capacităţii de învăţare a copiilor • Copiii dotaţi sunt conştienti de diferenţa faţă de alţii şi trebuie să înţeleagă că această diferenţă este acceptabilă

• Copiii gifted au mai puternică tendinţă de experimenta singuratatea datorită diferenţei de vârstă mentală faţă de colegii lor de generaţie • Insuccesul şcolar este mai usor de prevenit la vârstă mică

Programe diferenţiate

Unele şcoli demonstrează flexibilitate crescută în oferirea de resurse de informare care să le permita elevilor să atingă un nivel mai ridicat de profunzime şi de complexitate în procesul învaţării. Unii elevi gifted pot primi informaţii îmbogăţite şi suplimentare prin: Teme şi subiecte în clasă Teme şi subiecte separate Teme şi subiecte partiale Activităţi peste orele de curs (cluburi, tabere, mentori)

Copiii dotaţi cu diEicultăţi de învăţare În ciuda miturilor existente curent despre copiii dotaţi, aceştia pot avea dificultăţi majore de învăţare, existând cazuri de disgrafie, discalculie şi altele chiar la copii cu IQ foarte ridicat. În cazul copiilor gifted cu dizabilităţi fizice sau neurologice aceste dizabilităţi pot fi de asemenea prezente. Chiar copii gifted fără dizabilităţi pot avea serioase dificultăţi de în-

văţare în cazurile când stilurile educative practicate de profesori nu corespund profilelor lor de învăţare.

De exemplu, un stil secvenţial de predare bazat pe memorare creează dificultăţi de învăţare la elevii vizual-spaţiali. Din aceste motive în funcţie de specificul problemei se organizează cursuri metodologice şi psiho-pedagogice destinate profesorilor, grupe cu specific de învăţare în care se fac şi eforturi de dezvoltare a emisferei complementare, clase şi şcoli speciale pentru copiii gifted cu dizabilităţi, unde sunt necesare resurse materiale şi umane de o înaltă valoare.

Aceste eforturi nu sunt datorate doar grijei pentru om ci şi faptului ca succesul social şi rezultatele sociale ale copiilor gifted cu dificultăţi de învăţare sau/şi dizabilităţi pot fi extrem de performante.

Echitatea între sexe în educaţia gifted

În multe cazuri profesorii compară fetele şi baietii în termeni de abilităţi, interese şi aptitudini pe diferite arii de învăţare.

Profesorii descriu cu claritate diferenţele între cele doua sexe şi descriu arii aptitudinale clasice pentru baieţi sau fete.

Profesorii văd familia şi societatea ca fiind factorii esenţiali în această orientare pe sexe şi nu implică

şcoala în mod direct.

Despre fetele supradotate se menţionează o unică caracteristică, aceea de a intra în graţiile profesorilor. Majoritatea descrierilor de caracteristici specifice se referă la baieţi.

Profesorii privesc fetele în funcţie de stereotipul feminin, pe care-l văd mai cooperant, şi predispus la o atitudine protectivă şi atractivă. Fetele ce nu ţin de acest stereotip sunt privite ca atipice sau baieţoase.

Prin contrast baieţii sunt consideraţi mai adaptaţi pentru cucerirea de rezultate spectaculoase în conformitate cu stereotipul masculin.

Aceste stereotipuri de percepţie sunt foarte dăunătoare în dezvoltarea copiilor gifted şi nu sunt încurajate în metodologiile gifted education. Deşi deseori aceste stereotipuri sunt foarte ferme în mintile unor profesori echitatea între sexe ca şi pe alte directii face ca acest tip de percepţie să fie chiar unul din factorii de selecţie a profesorilor ce lucrează în gifted education, în complementaritate cu criteriile profesionale.

EXCELENŢA - februarie 2010

Kristof Lajos Bibliografie : Legea 17/2007 privind copiii şi tinerii capabili de înaltă performanţă

7

Metodologii didactice în Gifted Education Metodologiile didactice practicate în programul gifted education vor Di diferenţiate în funcţie de abilităţile elevilor, de stilurile lor de învăţare, de obiectivele curriculei, de speciDicul unităţilor şcolare, de gradul şi spectrul de absorbţie al informaţiei în cazul copiilor gifted cu dizabilităţi şi de nevoia de educare individualizată a multor tineri cu caracteristici deosebite. nităţi de colaborare pentru profesorii implicaţi în gifted education. Câteva dintre temele şi strategiile ce trebuie incluse sunt: Întelegere a practicilor din gifted education O atenţionare asupra multiplelor proceduri de identi`icare O cunoaştere practică a procedurilor variate utilizate în lucrul cu elevii gifted Lucrul în cooperare cu alţi profesori pentru pregătirea materialelor necesare lecţiilor Dezvoltarea formatelor structurate pentru lecţii Dezvoltarea de proiecte cooperative şi de materiale variate pentru dezvoltarea abilităţilor Formularea obiectivelor de studiu pentru elevi Prezentarea exemplelor de bune practici Împărtăşirea de idei, resurse şi cunoaştere Găsirea de soluţii pentru probleme nou apărute Folosirea `lexibilă a timpului de lucru în şcoală Lucrul la implementarea strategiilor Formarea continuă se va face atât pentru profesori, părinţi, elevi cât şi pentru mediul social ce va utiliza proFormarea continuă dusul `inal al programului gifted Există o nevoie reală de dez- education. voltare profesională şi oportuAceastă formare continuă se

Toate metodologiile folosite în procesul didactic vor `i insuşite şi practicate în grupe experimentale în orele din afara programului obligatoriu. Se vor diferenţia astfel metodele de predare pentru vizualii-spaţiali ce gândesc în imagini de metodele pentru auditoriisecvenţiali ce gândesc în cuvinte. Se vor utiliza metodologii apte să compenseze anumite slăbiciuni în stilul de învăţare a elevilor prin transferarea elementelor lor puternice către partea lor slabă şi convertireacompletarea stilului propriu în vederea e`icientizării învăţării. În acest scop profesorii vor lucra individualizat cu elevii invăţându-i să-şi înţeleagă atât punctele tari cât şi punctele slabe la care trebuie să mai lucreze pentru a mări nivelul de performanţă. Profesorii vor educa astfel elevii şi în direcţia perfectionarii stilului de învăţare, a comunicării şi socializarii, a integrării în practică a cunoştinţelor, a deschiderii câmpurilor de cunoaştere, a formării unui caracter etic şi moral, a respectării valorilor şi calităţilor, a ridicării factorului motivaţional, a abilităţilor necesare atingerii unor ţinte propuse, etc.

8

EXCELENŢA - februarie 2010

va putea realiza prin mijloace multiple: -cursuri -publicaţii -forumuri de discuţii specializate organizate de centrele specializate şi de universităţi -prin integrarea părinţilor în activităţile şi programele şcolilor din sistem -prin baze de date cu articole de specialitate -prin cabinete de specialitate şi psihologice -prin materiale de specialitate editate de şcoli destinate părinţilor, în care să se explice modul de lucru şi metodologiile de predare, evaluare, conducere -prin programe dedicate atât pentru adulţi cât şi pentru elevi în care să se creeze mijloacele de formare continuă auto-gestionabilă -prin alte mijloace

Mentori, experţi

Experţii în educaţie vor constitui o reţea de lucru organizată pe direcţii de expertiză, care va acoperi următoarele necesităţi: mentorat pentru elevii ce au nevoi profunde de instruire la nivel deosebit de înalt ce nu poate `i acoperit de resurse necristalizate; management educaţional şi organizare de sisteme educaţionale; formare în metodologiile de proiectare de curriculă; policy making în educaţia de excelenţă; psihologia copilului sau tânărului supradotat; evaluarea funcţionării sistemului de educaţie diferenţiată; organizarea şi conceperea de programe educaţionale de excelenţă; `inanţare şi management de programe `inanţate; advocacy şi lobby.

Fiecare dintre aceste direcţii va forma câte un corp de experţi care vor acţiona la cererea

unităţilor de educaţie şi a elevilor dotaţi în regim de colaborare, conform legii `inanţelor publice.

Pentru a intra într-un astfel de corp de experţi este nevoie atât de cali`icare la nivel superior validate prin rezultate personale şi/ sau diplome, cât şi de recunoaşterea valorii profesionale şi recomandarea de către cel puţin cinci alţi experţi. Validarea primilor experţi se va face de către Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Experţii vor `i formaţi în regim de formare continuă în diferite universităţi din întreaga lume şi vor deveni formatori în România pentru alţi viitori experţi.

Manageri

Managerii din sistemul de educaţie şi instruire individualizată vor trebui să `ie cali`icaţi atât în educaţie prin absolvirea unei facultăţi de pro`il, cât şi în educaţia de excelenţă, în management educaţional de excelenţă, în comunicare şi evaluare.

Managerii vor bene`icia de un regim de educare profesională permanentă prin cursuri periodice organizate de către Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată cu ajutorul corpurilor de experţi.

Toţi profesorii ce vor lucra în regimul de instruire diferenţiată vor participa la module periodice de instruire, însă direcţiile de instruire la care au nevoie să participle vor `i stabilite de către managerii unităţilor de educaţie în urma evaluării functionării programelor şi a şcolii.

Această evaluare se va putea face intern sau cu experţi din corpul de experţi evaluatori.

Recomandări pentru părinţi Părinţii trebuie: • Să înţeleagă reglementările aplicabile copiilor dotaţi, drepturile parentale, şi măsurile de protecţie procedurală; • Să cunoască modi`icările temporale pe care le implică programele accelerate şi să plani`ice un răspuns adecvat la provocările pe care le implică avansarea mai rapidă în an sau acumularea accelerată de cunoştinţe; • Să cunoască politica consiliului director al inspectoratului şcolar în privinţa educaţiei elevilor dotaţi; • Să participe la plani`icare şi evaluarea experienţelor de învăţare ale copiilor, prin procesele evaluarii multidisciplinare şi a programului de instruire diferenţiată; • Să monitorizeze implementarea programului copilului supradotat; • Să pledeze pentru continuarea şi îmbunătăţirea programului inspectoratului privind elevii dotaţi; • Să furnizeze criterii obiective atunci când îşi recomandă `iul/`iica pentru încadrare în programul adresat copiilor dotaţi al inspectoratului; • Să participe ca voluntar şi să furnizeze informaţii privind materialele speciale, echipamentele şi facilităţile care pot contribui la satisfacerea nevoilor elevilor dotaţi; • Să încurajeze şi să susţină elevii în procesul de selecţie şi de participare la alternative educaţionale care promovează excelenţa.

• Să caute şi să ofere o gamă variată de oportunităţi de învăţare pe parcursul anului, care să potenţeze experienţa ed-

ucaţională a `iului/`iicei; • Să `ie la curent cu modi`icările de program şi alternativele educaţionale adecvate elevilor dotaţi; • Să urmeze programe profesionale şi conferinţe la nivel de sector, la nivel regional şi statal; • Să colaboreze cu personalul inspectoratului şcolar în privinţa etapelor de tranziţie de la nivel elementar până la cel liceal.

Parteneriate ONG-uri ONG-urile specializate în programe educative conexe cu educaţia de excelenţă, vor putea `i partenere în dezvoltarea în cadrul sistemului de instruire diferenţiată la toate nivelurile, incepând din şcoală şi până la nivelul Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată.

Aceste parteneriate se vor face între terţi în urma evaluărilor ofertelor concrete şi a nevoilor de aplicare a acestor oferte. Parteneriatele cu ONGuri vor bene`icia de regimul de plată legal pentru colaborări.

Se vor putea de asemenea face parteneriate pentru aplicarea comună pe granturi de cercetare, sau programe `inanţate.

De asemenea ONG-urile vor putea `i implicate şi în programele interne ale şcolilor în funcţie de valoarea prestaţiilor oferite.

Acelaşi tip de parteneriate se vor putea face între diferite instituţii, facultăţi, instituţii de cercetare sau aplicare, în funcţie de nevoile concrete de dezvoltare a programelor locale din unităţile de educaţie.

EXCELENŢA - februarie 2010

9

Colaborări Colaborările se vor realiza între centrele de pregatire diferenţiată, între centre şi institutele de cercetări în domeniu, între centre şi organismele internaţionale de pro`il, între centre şi institutele de cercetare sau unităţile economice, între centre şi instituţiile statului, între centre şi `inanţatorii programului, alte colaborări.

Programul enrichment va utiliza o retea de tutori cu pregatire în domeniu, care vor avea compatibilitate cu elevii implicaţi şi unde va exista un sistem de evaluare reciprocă a compatibilităţii şi performanţei între tutori şi elevi. Nominalizarea acestor tutori se va face pe recomandarea părinţilor, pe recomandarea elevilor, pe performanţele obtinute, pe cali`icarile psiho-pedagogice.

Reţeaua de mentori va acoperi domeniile de expertiză profundă şi punctuală sau interdisciplinară şi va prelua elevii care au deschideri şi interese în cunoasterea unui domeniu ce nu pot `i acoperite de oferta şcolară generală. Mentorii pot `i specialişti în diverse domenii, cercetători, universitari, sau auto-didacţi cu o largă expertiză.

Validarea mentoratului se va face prin rezultatele de performanţă înaltă obţinute de elevi.

Reţeaua de mentori va `i utilizată mai ales în cazurile excepţionale sau în programul de accelerare la vârste post-pubertare.

Colaborările internaţionale se vor face între entităţile interesate şi vor permite îmbogăţirea experienţei de lucru locale cu experienţă internaţională în domeniu.

Colaborările cu `inanţatorii vor permite iniţierea de programe educative pe nevoi ale pieţei şi asigurarea unei forme

10

de social venture capital prin burse de studiu pentru tinerii fără posibilităţi materiale, dar cu abilităţi înalte şi capabili de performanţă.

Colaborările cu instituţiile statului vor permite iniţierea de centre de pregătire pe programe strategice, în care se vor selecta atât tineri cât şi profesori ce dovedesc abilităţi si/sau pregătire deosebite.

Colaborările cu institutele de cercetări şi cu factorii economici vor permite experimentarea produselor creative ale tinerilor, adaptarea la problemele unei entităţi economice, cunoaşterea nevoilor pieţei şi posibilitatea de a crea produse care să acopere aceste nevoi.

Toate aceste colaborări se vor cuanti`ica în credite şi vor contribui la evaluarea cumulativă a elevilor.

Colaborările se vor face în funcţie de nevoile de dezvoltare a programelor şcolii şi de politica şcolii, în funcţie de nevoile de informaţie specializată pe domenii de interes, în urma nevoii de pregătire metodologică şi de specialitate a profesorilor şi în funcţie de opţiunile elevilor pentru domenii în care profesorii şcolii nu au o expertiză deosebită. Se vor mai face de asemenea colaborări pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor dobândite, pentru training specializat şi alte tipuri de colaborări.

Părinţii elevilor şcolii vor `i de asemenea implicaţi în programele de colaborări ale şcolilor, alte centre de gifted education, sau instituţii de învăţământ superior, cercetare sau producţie devenind de asemenea colaboratori potenţiali.

Cuantumul colaborărilor va `i în mod normal de maxim o treime din cuantumul ofertei şcolii, în caz excepţional şi în urma unei analize de specialitate în colab-

EXCELENŢA - februarie 2010

orare cu Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată acest cuantum putând `i mărit în funcţie de programul ales.

Pregătirea la distanţă

Pregătirea la distanţă se va face atât pentru elevii izolati geogra`ic, pentru elevii dotaţi ce trăiesc în comunităţi unde sunt singulari sau în număr mic, pentru elevii ce doresc să dezvolte capacităţi cognitive înalte şi să participe la programele din sistemul gifted education, mai ales în programul de enrichment, cât şi pentru profesorii care doresc să se instruiască în acest domeniu. Toate aceste tipuri de pregătire vor `i validate prîntrun sistem de credite, însă vor trebui validate şi urmărite în funcţionarea lor de către comisiile de specialişti în gifted education ale Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată.

Pregătirea la distanţă se va adresa şi părinţilor copiilor dotaţi care doresc să înţeleagă pro`ilele psihologice ale copiilor lor, sau au nevoie de consultanţă de specialitate.

Programele de pregătire ale profesorilor vor bene`icia de diplome de studii aprofundate. În programele de pregătire la distanţă se vor utiliza şi module de pregătire în clasă, tabere de vară, module de cercetare şi aplicare monitorizate de specialişti, programe de cercetare cu publicarea rezultatelor, programe de promovare a rezultatelor, metodelor sau cercetărilor deosebite şi alte subprograme.

Florian Colceag Expert internaţional în educaţia excelenţei Preşedinte IRSCA Gifted Education şi EDUGATE www.supradoti.ro, www.edu-gate.ro

Î

Caracteristicile mediului de învăţare

n gifted education mediul de învăţare are o importanţă deosebită. Prin mediul de învăţare se intelege atât mediul şcolii cât şi mediul familial. Copiii au stiluri de învăţare foarte deosebite unele de altele.

Studiile facute pe mai multe populaţii culturale şi pe mai multe ţări ale lumii au identi`icat o multitudine de variabile ce determină stilul de învăţare al `iecarui copil. Există copii care au maxim de randament la învăţare seara, alţii noaptea, altii dimineaţa devreme, sau mai spre prânz.

Există copii care învaţă e`icient în singuratate, altii în grupuri de învăţare. Există copii care preferă să invete în totală linişte, alţii cu muzica lentă sau rapidă, tare sau cu intensitate redusă. Există copii care au randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare, care preferă lumina difuza sau lumina puternică etc.

Pentru `iecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului mediul prielnic.

Pe de alta parte există copii care preferă să abordeze o problema şi să se cultive singuri, alţii care preferă să invete pe recomandarea unor cunoştinţe. Pe primii ii poti stimula la învaţătura lasându-i să dezvolte tematici şi să le prezinte raspunzând la intrebările colegilor, pe ceilalţi îi poţi stimula prin evaluarea seriozităţii în studiul impus.

Mediul de învăţare trebuie să ofere copiilor dotaţi atât posibilitatea de a descoperi informatii noi, de a cerceta fenomene, de a expune rezultate interesante sau

personale, de a se a`irma creativ, de a crea grupuri de colaborare pe diverse teme, cât şi de a descoperi zone noi de interes. Din aceasta cauza şcolile de gifted education trebuie dotate cu biblioteci bine puse la punct, cu laboratoare Internet sau laboratoare de experimentare, cu spatii de studiu individual şi cu spatii de comunicare.

Din alt punct de vedere, mediul de învăţare trebuie să conţină reţeaua de colaboratori în care elevii să facă practică pe cercetare sau în domenii aplicative, laboratoare de creaţie şi experiment şi spaţii de comunicare pe grupuri tematice, atât în mediu `izic cât şi pe Internet.

Tot în îmbunătaţirea mediului de învăţare se considera şi gruparea copiilor în funcţie de abilităţi. În cazul în care este aplicat acest procedeu, atât mediul de învăţare şi comunicare cât şi relaţia cu profesorii se imbunatăţesc semni`icativ.

Toti aceşti factori sunt însă secundari faţă de unul ce reiese a `i cel mai important în crearea unui mediu bun de învăţare. Factorul esenţial este profesorul devotat muncii cu copiii, daca este posibil, el insuşi gifted, cu abilităţi de predare bine antrenate, cu o cunoaştere profundă a psihologiei comportamentale a copiilor dotaţi şi cu o cultură generală şi de specialitate de excepţie. Formarea unor astfel de profesori în cadrul programelor dedicate gifted education este unul dintre obiectivele prioritare ale programului.

Cunoaşterea stilurilor de învăţare şi a strategiilor de educare optime pentru `iecare copil gifted este o condiţie esenţială în automotivarea copiilor şi obţinerea unui mediu autostimulativ de învăţare.

O altă caracteristică a mediului de învăţare este dată de posibilitatea accelerării evoluţiei scolare, de programul de mentoring unde copilul este îndrumat şi orientat către sursele optime de studiu şi de programul de tutoring unde copilul este ajutat direct să depăşeasca anumite di`icultăţi. În acest caz, mediul de învăţare este optimizat de automotivarea copiilor de a se desăvâşi în cunoastere şi de a cultiva abilităţile proprii.

Un om este gifted dacă a ales la un moment dat această cale.

Acesta se formează cu tot cu abilităţi personale în funcţie de aceste alegeri. Potenţial mult mai multi oamenii pot `i gifted, pe anumite direcţii de dezvoltare personală, dar majoritatea preferă să se subutilizeze şi să traiască fără evolutie personală sau cu evoluţie personală redusă.

Aceasta caracteristică (task commitment) este cea care determină concentrarea eforturilor

EXCELENŢA - februarie 2010

11

12

personale într-o direcţie clară.

Task commitment-ul este factorul declanşator al formării de abilităţi şi al acceptării creativităţii în mod separat. Un om automotivat pentru dezvoltare personală are toate şansele de a mări valoarea propriilor abilităţi.

Pentru a stimula acest lucru, în gifted education se foloseşte gruparea copiilor în funcţie de abilităţi.

Populaţia planetară are o crestere medie anuală a inteligenţei cu 0.2 % de puncte IQ, în timp ce populatia gifted cu 4% de puncte IQ. Aceasta face diferenţa dintre cei ce sunt remorcaţi

şi cei ce remorchează. Din aceste motive gifted education este un învăţământ de masă orientat spre metodologii de emancipare a `iinţei umane şi de eliberare a potenţialelor proprii, iar metodologiile didactice din gifted education au fost obţinute prin studiul caracteristicilor populaţiei de oameni gifted şi apoi oferite tuturor.

Tot din aceste motive un mediu bun de învăţare este direct legat de un mediu bun de motivare a invăţării şi a acceptării evoluţiei auto-motivate şi autodobândite.

Cultivarea abilităţilor prin enrichment este un program ce permite formarea unui mediu propice de învăţare, prin de`inirea unor orizonturi motivaţionale de calitate pentru copii, care astfel ajung să se stimuleze reciproc în dezvoltarea de abilităţi personale. În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltarii abilităţilor se cere un anumit pro`il profesional al profesorului. Capacitatea lui de a empatiza cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoasterea profundă şi detaliată a subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt esenţiale. De asemenea, capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce în "`low", fenomenul de rezonanţa cu materia sau subiectul predate sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii vizual spaţiali. Un mediu de învăţare confortabil pentru acestia presupune profesori care nu expun, nu predau, ci inspiră şi motivează.

Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea posibilităţii de manifestare orală a acestora. Pentru favorizarea dezvoltării calitative a educaţiei în cazul acestui tip de

EXCELENŢA - februarie 2010

copii, este necesar să se responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot `i expuse ulterior publicului (colegilor). Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu individual sau domeniul de pasiune impartaşită. În aceste cazuri functionează bine programele de enrichment (îmbogăţire), unde se antrenează şi se recunosc abilităţile antrenate individual.

Lipsa unui mediu favorabil de dezvoltare a abilităţilor sau proasta gestionare a acestui mediu duce frecvent la abandonarea unor direcţii de dezvoltare a abilităţilor chiar în cazul în care copii au valori ridicate şi potenţiale evidente. Este cunoscut ca în general elevii îndrăgesc o materie dacă sunt captivaţi de profesor, chiar dacă nu au abilităţi deosebite pentru acea materie. La fel de cunoscută este abandonarea direcţiei de pasiune în cazul unui mediu ce nu le recunoaşte şi nu le stimulează performanţele.

Din acest punct de vedere copiii dotaţi în marea lor majoritate sunt ca nişte ‘gheparzi’ care din dorinţa perfectionismului abandonează ţinta dacă a ratat-o o dată. În acest caz ei se orientează diferit de primele lor opţiuni, iar dacă şcoala nu le oferă un mediu favorabil de învăţare, se orienteaza spre un hobby sau mai multe sau uneori abandonează şcoala unde se plictisesc şi acumulează frustrări inutile.

Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau în gifted education. Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor de copii dotaţi, în cazul în care aceştia nui înteleg.

E

Caracteristicile stilurilor de învăţare vizual-spaţial şi auditor secvenţial

xistă numeroase căi observabile pentru a determina rata de achiziţie a unui elev, în raport cu învăţarea de noi cunoştinţe şi abilităţi. Lista (checklist) furnizeaza o baza de lucru pentru profesori ajutândui la identiDicarea celor cu o rata înaltă de achiziţie.

Această cunoaştere despre elev este de ajutor în plani`icarea ariilor de studiu, în largime sau în profunzime, pentru introducerea de noi arii de studiu, pentru determinarea exercitiilor practice pe care le cere lucrul cu elevii şi pentru găsirea strategiilor optime de lucru cu elevii. Rata de achiziţie înaltă se poate manifesta pe unele campuri curriculare sau pe altele.

Procesul de evaluare multidisciplinară:

• Include informaţii de la părinţi sau alte persoane care interacţionează cu elevul în mod regular, şi poate include informaţii din partea elevului • Nu poate utiliza un test sau tip de test în calitate de unic criteriu pentru a determina dacă un elev este sau nu excepţional.

• Nu poate utiliza teste de inteligenţă care oferă un rezultat IQ ca şi unică măsură de aptitudini pentru elevi cu competenţe limitate privind limba română, sau pentru elevi provenind dîntr-un mediu de minorităţi rasiale, lingvistice sau etnice.

Testul şi materialele de evaluare similare utilizate pentru determinarea caracteristicilor de supradotare trebuie să `ie: • Selecţionate şi administrate astfel încât să nu existe preferinţe rasiale şi culturale sau preferinţe bazate pe invaliditate • Selecţionate şi administrate astfel încât rezultatele testului să re`lecte cu acurateţe aptitudinile, nivelul de realizare al elevului sau oricare alţi factori pe care testul este menit să îi măsoare.

• Validate din punct de vedere profesional pentru scopul pentru care sunt utilizate • Administrate de psihologul şcolar autorizat conform instrucţiunilor puse la dispoziţie de către autorul testelor şi practicii profesionale solide • Selecţionate şi administrate pentru a evalua anumite sfere de nevoi şi abilităţi educaţionale şi nu numai un singur factor general IQ Indicatorii caracteristicilor de supradotare trebuie să `ie întocmiţi pe baza unei game variate de surse. Evaluarea multidisciplinară este un proces de adunare a informaţiilor care contribuie la determinarea faptului dacă un copil este supradotat din punct de vedere intelectual conform de`iniţiei statului. Evaluarea trebuie să ia în considerare informaţiile relevante pentru caracteristicile presupuse privind supradotarea elevului incluzând activitatea academică, punctele forte şi nevoile educaţionale. Evaluarea multidisciplinară poate include, dar nu se limitează la informaţii provenind din: • Teste de aptitudini • Evaluări standardizate şi individualizate conform normelor naţionale cu privire la realizare • Exemplu de lucru în timpul

orelor şcolare • Evaluări pe baza autobiogra`iei • Teste cumulative de revizuire • Competenţe bazate pe performanţe dovedite în portfolii, produse, competiţii sau alte demonstrări ale competenţelor • Observarea profesorului • Realizări remarcabile • Recomandările părinteşti (trebuie să includă aptitudinile, sferele de interes şi nevoile elevului cu privire la mediul de învăţământ) Echipa de evaluare multidisciplinară are responsabilitatea de a contribui cu informaţii la evaluarea multidisciplinară care: • Asigură că au fost adunate informaţii cuprinzătoare asupra elevului pentru a indica nivelurile de învăţământ academic, aptitudini intelectuale şi alte niveluri de competenţe privind învăţământul, rata de însuşire /memorare perfectă a conţinutului /competenţelor noi, intereselor /punctelor forte academice şi, dacă este cazul, nivelurilor de dezvoltare (elevi tineri) şi obiectivelor privind cariera.

• Pune la dispoziţie informaţii de clari`icare cu privire la aptitudinile copiilor al căror rezultat este mai mic de IQ 130 (în cadrul standardului de determinare al testului) şi care fac dovadă de indicii puternice privind performanţele de supradotare • Determină dacă este necesară evaluarea suplimentară, ca de exemplu testarea academică de nivel diferit. În cazul în care se foloseşte testarea individualizată standardizată validată, este necesar ca o explicaţie clară a rezultatelor subtestelor să `ie inclusă în raportul scris privind copiii dotaţi raportul scris asupra supradotarii O astfel de explicaţie trebuie să includă: o Nivelul de perfecţiune o Nivelul funcţional /de învăţământ şi nivelul de frustrare

EXCELENŢA - februarie 2010

13

Emisfera stângă: auditorii-secvenţiali Verbal: folosind cuvinte pentru a numi, descrie, de`ini Analitic: rezolvând pas cu pas şi bucată cu bucată Simbolic: folosind simboluri pentru a arăta ceva, de exemplu semnul + pentru operaţia de adunare Temporal: pastrând istoria timpului personal secvenţă cu secvenţă, un lucru dupa altul Raţional: tragând concluzii bazate pe raţionament şi pe fapte Logic: tragând concluzii bazate pe logică, un lucru după altul, în ordine logică Digital: folosind numerele în calcule şi reprezentând realitatea în numere Linear: gândind în termeni de idei în conexiune directă una din cealaltă, deseori conducând la concluzii convergente

14

sferele punctelor tari să `ie incorporate într-un obiectiv sau rezultat) • Oferă informaţii cu privire la comportamentul social şi de adaptare al elevului dacă acesta este corespunzător.

Echipa de evaluare multidisciplinară poate considera necesară convocarea unei întâlnirii a echipei într-unul sau mai multe momente din cadrul procesului de evaluare pentru a clari`ica scopul evaluării sau discutarea detaliilor. Persoanele care participă la procesul de evaluare pot concluziona că elevul nu este un elev supradotat (chiar înainte de testarea o`icială). Încheierea evaluării nu trebuie să aibă loc pe baza nici unei participării individuale la procesul de evaluare. Raportul scris asupra supradotării trebuie întocmit pe baza unei evaluări complete şi să conţină recomandările tuturor persoanelor participante, indiferent dacă persoanele au ajuns sau nu la un acord. Decizia `inală îi revine Echipei programului de instruire diferenţiată şi trebuie luată pe baza revizuirii evaluării complete.

Redacţia EXCELENŢA

o Echivalenţele nivelului claselor o Criteriile de performanţă la nivel local privind competenţele o Perfecţiunea şi excelenţa rezultatului o Nivelurile de dezvoltare multilaterală din subteste o Implicaţii în procesul de învăţare al elevului • Recomandări cu privire la faptul dacă un elev este supradotat şi are nevoie de învăţământ special • Recomandări cu privire la programul integrat potrivit pentru un elev în cazul în care există nu numai o sferă de excelare (de exemplu: în cazul unui elev supradotat care are ca puncte tari matematica, muzica şi limbile, este posibil ca

EXCELENŢA - februarie 2010

Emisfera dreaptă: vizualii-spaţiali Nonverbal: atenţie la lucruri, dar minimă conexiune cu vorbele Sintetic: punând lucrurile împreună pentru a forma întregul Concret: lucrând cu lucruri prezente în acel moment Nontemporal: fără simtul timpului Non-raţional: nu cere o bază de raţionament Intuitiv: făcând apel la intuiţie deseori bazată pe scheme incomplete, bănuieli sau sentimente şi imagini vizuale Spaţial: văzând lucrurile în relaţie cu alte lucruri sau cum părtile conlucrează pentru formarea întregului Holistic: văzând întregul tot dintr-o data, percepând pattern-urile generale şi structurile, deseori ajungând la concluzii divergente

Î

Caracterul dual al excelenţei

n cazul în care un elev este în acelaşi timp supradotat şi cali`icat pentru învăţământ special, procedurile prevăzute în metodologii au prioritate. În cazul acestor elevi identi`icaţi cu un caracter dual al excelărilor, nevoile stabilite conform statutului de supradotat trebuie să `ie indicate integral în procedurile menţionate în acest document. În cazul elevilor care sunt dotaţi şi cali`icaţi pentru învăţământul special, nu este necesar ca centrele şcolare să efectueze observări şi evaluări separate, sau să folosească procese procedurale de protecţie separate pentru a asigura nevoile unui elev în calitate atât de elev supradotat cât şi de elev cali`icat.

ciplinară trebuie să pregătească un raport scris care să întrunească informaţiile şi descoperirile din cadrul evaluării sau reevaluării cu privire la punctele forte şi nevoile educaţionale ale elevului. Raportul trebuie să facă recomandări asupra faptului dacă elevul este supradotat şi are nevoie de înÎn cazul elevilor care sunt văţământ special proiectat, treconsideraţi a `i dotaţi şi in`irmi, buie să indice baza pentru acele trebuie să `ie luate măsuri de recomandări şi trebuie să indice către inspectoratele şcolare în numele şi poziţiile membrilor colaborare cu `ilialele Institului echipei de evaluare multidisciNaţional de Instruire Diferenţi- plinară. ată pentru a se asigura că atât Informaţiile adunate de caracteristicile de supradotare cât şi cele de invaliditate sunt echipa multidisciplinară pentru acoperite în întregime ca parte copiii dotaţi sunt redate în raportul scris asupra dotării mendin educaţia publică a elevului. tale. Acesta oferă informaţiile Section 1.01 Inspectoratele pot folosi iniţiale pentru nivelurile actuale tehnici şi strategii de învăţământ privind performanţele eduşi administrative în asigurarea caţionale care sunt utilizate peneducaţiei adecvate pentru elevii tru determinarea învăţământului dotaţi care nu necesită, dar poate special proiectat şi nivelul de include, gruparea pe categorii a situare educaţională, incluzând nevoia pentru accelerare, elevilor. metode, materiale sau autobiogra`ii specializate.

Section 1.02 Învăţământ proiectat pe nevoia pentru accelerare

Echipa de evaluare multidis-

echipei programului de instruire diferenţiată să ia decizii caracteristice elevului.

Nivelurile de învăţare ale elevului în cadrul domeniilor de interes academic, incluzând testele sau evaluările din care au decurs, trebuie incluse în raportul scris.

Nivelurile de învăţare sunt folosite pentru a determina în care dintre domeniile academice trebuie să înceapă elevul în prima zi de şcoală. Clasele prin ele însele nu reprezintă niveluri de învăţământ. Nivelurile de activitate trebuie determinate din informaţiile de evaluare.

Nivelurile educaţionale ale unui elev pot `i prezentate urmând metodologiile create de către Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată.

Rata însuşirii şi rata reţinerii de noi materiale /competenţe poate `i de`inită în funcţie de câte repetiţii are nevoie elevul înainte de a stăpâni la perfecţie noile informaţii /competenţe şi poate folosi informaţiile /competenţele în mod corespunzător în orice moment ulterior. Aceste inforRaportul scris asupra dotării maţii vor determina câtă revizie, mentale trebuie să includă infor- dacă este cazul, este necesară de maţii practice bazate pe mai la an la an în domeniile de inmulte evaluări pentru a facilita teres academic, precum şi rata şi EXCELENŢA - februarie 2010

15

ritmul de introducere a noilor concepte şi competenţe. Rata de însuşire /reţinere asigură de asemenea o bază pentru determinarea numărului şi măsurii adaptărilor curiculare necesare în `iecare dintre domeniile academice. Nivelul la care este instruit elevul trebuie să asigure o rată de învăţare confortabilă dar stimulantă.

Ratele de însuşire şi reţinere pot `i obţinute prin proceduri simple precum evaluarea însuşirii curriculei de bază, evaluare directă, folosirea Scalei de Evaluare Chuska cu privire la Însuşire-Reţinere şi recomandări din partea supraveghetorilor, profesorilor sau părinţilor.

Rata de însuşire şi reţinere a unui elev poate `i rezumată după cum urmează: Elevul învaţă şi reţine noile informaţii /competenţe în medie de la 1 până la 2 repetiţii, conform celor raportate de evaluările părinţilor şi profesorilor, evaluarea curriculei de bază efectuată de supraveghetor, şi /sau Scala de Evaluare Chuska cu privire la Însuşire-Reţinere.

Pentru a pro`ita de domeniile de interes ale unui elev, trebuie depus efort în cadrul evaluării cu scopul unei astfel de determinări. Domeniile de interes ale unui elev pot `i determinate ca rezultat al răspunsurilor părinte /copil, Evidenţe de Interes, Evidenţe pereche, Liste de veri`icare a ponderii, Testarea abilităţilor de raţionare, Evaluări privind creativitatea şi raportarea părinte /copil.

16

Section 1.03 Elevii Elevii vor putea bene`icia de îndrumare şi direcţionare către resurse educative. De asemenea vor bene`icia de testare multi-direcţionată care le va permite săsi înţeleagă natura di`icultăţilor şi să-şi cuanti`ice progresul şi realizările.

Elevii vor bene`icia de drepturi de protecţie a produsului intelectual sau artistic creat de ei prin legislaţia în vigoare, de promovare a acestor produse şi de organizare de parteneriate pentru aplicarea sau expunerea lor atunci când este cazul.

Elevii vor bene`icia de consultanţă psihologică şi de specialitate pe direcţiile lor de performanţă, de îndrumare şi parteneriat în realizarea proiectelor proprii făcute în şcoală. Elevii vor bene`icia de respectarea vârstei lor intelectuale prin programe de accelerare a invăţării. Elevii vor bene`icia de respectarea orientării lor pe direcţiile de motivare şi pasiune prin programele de îmbogăţire a direcţiilor de studiu, de aprofundare a cunoştinţelor, de grupare în funcţie de abilităţi, de mentorat şi de pregătire individualizată.

Elevii vor bene`icia de dreptul de intrare şi de ieşire în şi din programele de instruire diferenţiată la orice vârstă. Elevii vor bene`icia de dreptul de recunoaştere a eforturilor lor de instruire personalizată prin echivalarea studiilor făcute în şcoală şi în reţeaua de educare internaţională. Această recunoaştere se va face prin sistemul de credite transferabile, atunci când calitatea educaţiei

EXCELENŢA - februarie 2010

primite este recunoscută de către Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată şi de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Elevii vor bene`icia de burse de studiu indiferent daca vor învăţa în şcolile din sistemul public sau privat, în cazul în care rezultatele lor la concursurile naţionale sau internaţionale sunt vizibile ca premii, medalii, sau alte forme de recunoaştere publică.

Section 1.04 Dezvoltarea personalului Reglementările legii 17/2007 solicită ca planul strategic al `iecărui sector şcolar, să includă proceduri pentru educarea tuturor elevilor dotaţi înscrişi în acel sector. Planul strategic trebuie să `ie dezvoltat astfel încât să asigure susţinerea implementării educaţiei adresate elevilor dotaţi conform planului. Departamentul poate să solicite rapoarte ale elevilor, ale personalului, precum şi elemente ale programului, inclusiv costul elementelor, care sunt relevante pentru furnizarea educaţiei elevilor dotaţi.

Capitolul 16 cere ca personalul profesional să `ie format din persoane certi`icate responsabile cu identi`icarea elevilor dotaţi, şi capabile să furnizeze educaţie îndreptată către aceştia.

Inspectoratele şcolare şi unităţile intermediare trebuie să ofere servicii de instruire la locul de muncă profesorilor care se ocupă de elevii obişnuiţi şi de cei dotaţi, directorilor, administratorilor şi personalului auxiliar responsabil cu educaţia elevilor dotaţi.

Curricula Gifted Education, pe înţelesul tuturor În elaborarea unui program pentru elevi dotaţi se pot folosi următoarele principii cheie: programa elevilor dotaţi trebuie să pună accent şi să Eie astfel concepută încât să includă studiul mai elaborat, complex şi în profunzime al ideilor majore, al conceptelor şi temelor cheie care integrează cunoaşterea din interiorul disciplinelor şi interdisciplinar. Prezentaţi în cadrul unui domeniu de studiu elemente complete, interconectate, care se susţin reciproc.

Programa elevilor dotaţi trebuie să aibă o bază solidă, `iind fundamentată pe aptitudini demonstrate, puncte forte şi interese ale grupului şi ale individului.

• să reprezinte o prelungire a programei de bază, folosindu-se atât strategii de accelerare, cât şi de îmbogăţire a acesteia din urmă. Parcurgeţi rapid curriculumul pe care elevul şi-l poate însuşi rapid.

• să încurajeze expunerea la, selectarea şi utilizarea unor resurse variate, provocatoare şi specializate.

• să ofere elevilor sau studenţilor oportunitatea de a recunoaşte relaţii complexe şi de a ajunge la generalizări corecte; • să pună accent pe abilităţi de înalt nivel de gândire, creativitate şi soluţionare a problemelor.

• să impună standarde care pretind aşteptări riguroase privind munca depusă de elev şi demonstrarea performanţelor. Potenţial, curricula trebuie să `ie modi`icată pe baze individuale şi diferenţiate.

Materialele de studiu atasate curriculei vor `i diverse, incepand de la manuale special proiectate cu respect la curriculă şi la principiile de elaborare şi mergând pană la resurse de informaţie online ce vor `i plasate într-un coş de resurse selectate. Toată curricula nucleu va trebui să acopere un minim de cunoştinţe `ixate de către MEC, însă nu va avea limitare superioară, `iind `lexibilă la inter-relaţia dintre nevoile de cunoaştere ale copiilor şi oferta de informare a şcolii.

Se consideră că o curriculă este validă în momentul în care

rezultatele evaluate ale şcolilor sunt foarte bune, în aceste rezultate `iind incluse rezultatele la concursurile naţionale, internaţionale sau la concursurile de admitere în forma de învăţământ următoare. Selectarea materialelor de studiu cade în responsabilitatea şcolilor, în timp ce promovarea unor materiale de studiu cade în responsabilitatea Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată.

Care sunt principiile curriculei gifted education?

Curricula se va proiecta în conformitate cu principiile validate internaţional. Această curriculă va stimula gândirea critică, gândirea laterală, gândirea complexă, gândirea dinamică, modelarea fenomenologica a realităţii, analiza cauzală şi a

EXCELENŢA - februarie 2010

17

efectelor în timp, creativitatea în identi`icarea soluţiilor. Curricula va permite - participarea activă a elevilor la cercetarea realităţii prezentată în actul educativ şi va avea direcţii de aplicare diverse, în conformitate cu interesele elevilor, cu nevoile de soluţionare a problemelor şi cu nevoile de cercetare a unor fenomene sau de aplicare a unor soluţii. – - grade de specializare şi diversi`icare pe mai multe etape, rămânând deschisă pentru abordări înalte în programele specializate. se va proiecta astfel încat cunoştinţele predate să `ie aplicabile direct în practică sau să `ie baza pentru cercetări ulterioare.

- va aduce abordări noi, moderne, în domeniile de interes, cât şi comparaţii între modelele de realitate percepute de-a lungul timpului, va face analize laterale asupra consecinţelor unor modele de gândire sau unor tehnologii şi va aborda fenomene complexe şi interdisciplinare.

Procesul de instruire

• Permiteţi-le elevilor să îşi aleagă singuri domeniile de studiu şi metodele de manevrare şi transformare a informaţiilor.

• Promovaţi studiul independent, auto-direcţionat, şi în profunzime.

• Încurajaţi aplicarea abilităţilor avansate metodologice şi de cercetare.

• Focalizaţi-vă pe sarcini care nu au un singur rezultat corect posibil.

• Oferiţi-le elevilor oportunitatea să îşi dezvolte abilităţi

18

tolerant şi cooperant care promovează o atitudine pozitivă faţă de provocările creatoare, activitatea investigativă, şi generarea de cunoaştere.

• Creaţi cadrul propice 6. Curriculum şi instruire pentru învăţarea la nivel înalt, prin extinderea activităţilor din - Produsul clasă la lumea reală.

• Oferiţi acces la resurse şi • Încurajaţi dezvoltarea de materiale adecvate nivelului de produse care pun la îndoială cunoaştere al studentului. ideile existente şi dau naştere unor idei noi.

Mediul educaţional trebuie • Incorporaţi aplicarea să `ie adecvat nevoilor elevilor metodologiilor unei discipline dotaţi, să ofere o atmosferă de pentru dezvoltarea de produse. susţinere şi un spaţiu ofertant • Promovaţi produse com- pentru o gamă largă de posibilpatibile celor realizate de pro- ităţi de învăţare. Un mediu edufesionişti într-un anumit caţional adaptat elevilor dotaţi domeniu. ar putea include următoarele: • Solicitaţi ca produsele • Un spaţiu în care elevii realizate de elevii dotaţi să să participe simultan la o gamă reprezinte aplicări practice, variată de activităţi analize şi sinteze ale cunoaş• Acces la alte medii de înterii acumulate. văţare şi grupuri educaţionale, • Oferiţi oportunitatea de inclusiv bibliotecă, sală de cala crea produse/soluţii care se culatoare, centru media referă la probleme ale vieţii • Spaţiul clasei trebuie să reale faciliteze comunicarea • Stabiliţi criterii de nivel elev/profesor/coleg, discuţiile înalt pentru a evalua perfor- deschise, activităţile în grupuri manţele elevilor şi produsele mici, activităţi care să implice acestora. grupuri mari, cercetare şi anchetă independentă • Disponibilitatea materi7. Curriculum şi instruire alelor complexe, stimulante, – Mediul de învăţare care să acopere o gamă largă de niveluri şi domenii • Încurajaţi dezvoltarea • Un mediu de învăţare cunoaşterii sociale şi de sine lipsit de riscuri care susţine (ex.: recunoaşterea şi utilizarea căutarea, aplicarea şi conpropriilor abilităţi, orientarea strucţia personală a cunoaşterii spre sine, aprecierea similar• O atmosferă care să proităţilor şi diferenţelor între sine moveze luarea în comun de şi ceilalţi). către elev şi profesor a decizi• Încurajarea învăţării ilor privind plani`icarea proceauto-direcţionate în vederea sului de învăţare şi promovării dezvoltării de studii responsabilitatea comună pende cercetare independente. tru acesta.

• Încurajarea unui mediu

de leadership şi de interacţiune de grup.

• Permiteţi discuţii centrate pe student, întrebări socratice, şi învăţarea tip seminar.

EXCELENŢA - februarie 2010

Ce se aşteaptă de la un program educaţional adresat elevilor dotaţi: listă de veriDicare pentru corpul profesoral şi părinţi diferenţiată trebuie să `ie zilnice Evaluarea programelor trebuie să `ie făcută pe baze ştiinţi`ice a. Planul programului şi validate de către Centrul adresat elevilor dotaţi şi Naţional de Instruire Diferenţiată dezvoltarea Trebuie comparate profesională a acestora punctele tari şi slabe în raport cu programele de cele mai bune Planul strategic al inspec- practice în gifted education toratului şcolar include proceb. Urmărirea şi identiEiduri în vederea educării carea elevilor TUTUROR copiilor dotaţi înscrişi în cadrul inspectoratului Trebuie să existe un sis Politica inspectoratului tem regional de identi`icare a şcolar include opţiuni de în- elevilor dotaţi mental. cadrare timpurie a copiilor Trebuie să existe un sisdotaţi, cum este înscriere la tem regional pentru informarea şcoală înainte de vârsta normală, părinţilor de copii dotaţi şi penabsolvire timpurie sau acordarea tru indrumare a acestora de cali`icative transferabile în Psihologul şcolar trebuie urma examinării să detina bateriile de teste nece Training speci`ic pentru sare evaluarii elevilor dotaţi copiii dotaţi oferit de profesorii mental. curenţi de la clasă, de direcţia Criteriile trebuie să inşcolii şi de instituţiile de special- clude factori multipli precum: itate ale Centrului Naţional de In- Note la clasă struire Diferenţiată - Rata de achizitie/re Profesorii trebuie să tentie cunoască nevoile educative ale - Realizări demoncopiilor dotaţi. strate şi performanţe într Scolile trebuie să creeze unul sau mai multe politici administrative privind domenii academice. educarea copiilor dotaţi, - Abilităţi cognitive şi marimea claselor şi asigurarea analitice înalte, creativiofertei educative pentru copiii tate academica, abilităţi dotaţi si/sau talentaţi de lider, arii de interes Programele de instruire academic, capacitate de diferenţiată trebuie să se comunicare, aptitudini adreseze tuturor nivelurilor de pentru limbi straine vârsta sau aptitudini tehno Programele de instruire

logice.

Evidentierea factorilor ce maschează supradotarea

c.Programul individualizat de educare

Care sunt cei mai potriviţi membri a echipei de proiectare a programului de pregatire diferenţiată ?

- Părinţi - Elevi, cu aprobarea părinţilor - Reprezentanţi ai inspectoratelor şcolare - Profesori din şcoală - Persoane externe propuse de părinţi sau inspectorat - Specialişti în gifted education Echipa se ardresează tuturor direcţiilor de proiectare O evaluare comprehensivă cu date ce caracterizeaza pro`ilul elevului şi nivelul sau de performanţă va include rata de învăţare/retenţie şi nivelul de instruire.

EXCELENŢA - februarie 2010

19

Programul de instruire diferenţiată este special proiectat pentru acoperirea abilităţilor elevilor.

Programul de Instruire Diferenţiată include o varietate de conţinuturi şi abilităţi atât în educaţia de bază cât şi în cea specială.

Se ţine evidenţa performanţelor elevilor.

Curricula trebuie să `ie potrivită pentru elevi atât ca nivel de complexitate cât şi ca nivel de acoperire a direcţiilor lor de motivaţie şi ca raspuns la nevoile pieţei.

d. Chestiuni procedurale Plani`icarea perioadelor şi locurilor de evaluare Regularitatea raportării către părinţi a rezultatelor evaluărilor Explicarea drepturilor părinţilor de a interfera cu programele educative Crearea unei liste de resurse şi adrese, emailuri, bibliogra`ie şi locuri amenajate cu conţinuturi oferite şi cerute elevilor.

Anexa 7. Cerinţe adresate profesorilor care implementează un program adresat elevilor dotaţi

20

Profesorii care implementează un program adesat elevilor dotaţi trebuie: să înţeleagă caracteristicile, stilul de învăţare, nevoile cognitive şi afective ale elevilor dotaţi; să participe la activităţi de dezvoltare profesională adresată elevilor dotaţi; să cunoască şi să implementeze reglementările în

domeniu; să cunoască conţinutul programului de instruire diferenţiată `iecărui elev supradotat; să predea un curriculum `lexibil, individualizat, şi provocator din punct de vedere academic, în funcţie de nevoile speci`ice ale elevilor; să varieze viteza de predare şi gradul de complexitate al conţinutului; să utilizeze o abordare diagnostic-prescriptivă pentru plani`icarea educaţională care permite stabilirea gradului în care activităţile de predare şi de învăţare pot `i diferenţiate adecvat pentru `iecare elev supradotat; să opereze modi`icări curiculare în baza punctelor forte ale elevilor, a intereselor, abilităţilor şi a rezultatelor acestora, precum şi în baza stilutilor de învăţare; să furnizeze o varietate de opţiuni privind programarea, atunci când se dovedeşte stăpânirea domeniilor curiculare de bază; să permită elevilor dotaţi să progreseze continuu prin testarea cunoştinţelor dobândite anterior; să contribuie la echipa de lucru multidisciplinara şi la dezvoltarea/implementarea programului de instruire diferenţiată în cazul `iecărui elev; să înţeleagă cum trebuie îndrumaţi elevii şi să îi implice în activităţi de învăţare independentă; să pună accent pe procesul de învăţare şi pe producţia unor opere creatoare, precum şi să pună accent pe informaţiile avansate; să ofere oportunităţi interdisciplinare; să înţeleagă şi să demonstreze abilitatea de a comasa cur-

EXCELENŢA - februarie 2010

riculumul pentru a se adapta nivelurilor de instruire individuale ale elevilor dotaţi, ex. acordarea de cali`icative elevilor prin intermediul examinării; să `ie `lexibili, deschişi ideilor noi, şi să favorizeze spiritul creator; să caute resurse diverse, materiale avansate sau oportunităţi neobişnuite care să `ie utilizate de elevi; să programeze cu regularitate oportunităţi de lucru cu alţi elevi dotaţi sau care au abilităţi şi interese similare; să încurajeze gândirea independentă, inclusiv capacitatea de a se confrunta cu puncte de vedere variate şi diferite; să grupeze elevii dotaţi în mod `lexibil, după necesităţi; să se insu`le elevilor dotaţi sentimentul conştientizării sociale, o direcţie pentru utilizarea capacităţilor acestora de lider, şi realizarea responsabilităţilor ataşate abilităţilor intelectuale unice ale acestora; şi să creeze cadrul propuce pentru o atmosferă deschisă, non-punitivă, în care se pot exprima diferenţe de opinie, se valorizează activitatea intelectuală, se încurajează gândirea precisă şi se promovează creativitatea.

Consilieri, psihologi şcolari, membri echipei de evaluare multidisciplinară a abilităţilor înalte şi a programului de instruire diferenţiată trebuie:

să cunoască reglementările legate de educaţia elevilor dotaţi; să înţeleagă caracteristicile, nivelurile de învăţare, precum şi nevoile sociale şi emoţionale ale elevilor dotaţi;

să joace un rol activ în căutarea, identi`icarea, plasarea şi evaluarea continuă a elevilor dotaţi; să participe în mod regulat la dezvoltarea profesională a elevilor dotaţi; să sprijine şi să ofere asistenţă în implementarea de programe individuale comprehensive; să ofere consiliere elevilor dotaţi în luarea deciziilor pe termen lung legate de opţiuni şcolare sau profesionale, începând cu primii ani de şcoală.

posibil ca aceştia să `ie profesori excelenţi pentru elevi dotaţi în condiţiile în care deţine majoritatea caracteristicilor de mai sus şi au experienţă de lucru adecvată privind educaţia elevilor dotaţi, a urmat programe de educaţie continuă sau de instruire care au facilitat înţelegerea nevoilor şi caracteristicilor elevilor dotaţi şi programa speci`ică.

Profesorii elevilor dotaţi sunt încurajaţi să `ie implicaţi activ în dezvoltarea profesională în domeniul educaţiei adresate elevilor dotaţi, prin intermediul Profesorii care se ocupă unui program universitar, al curexclusiv de elevi dotaţi surilor de nivel universitar sau al trebuie: cursurilor de instruire informală, Să aibă pregătire special- al educaţiei continue al curizată penru educarea elevilor surilor la distanţă sau al programelor de lucru din cadrul dotaţi; Să înţeleagă utilizarea inspectoratului. adecvată a materialelor şi a Este important ca profemetodelor de predare diferenţisorii elevilor dotaţi să ate; deţină următoarele com Să `ie implicaţi în dezpetenţe: voltarea profesională continuă privind educarea elevilor dotaţi; disponibilitatea să înveţe şi pe parcursul întregii vieţi, de Să deţină caracteristici schis la nou, capabil să aprecieze personale şi profesionale exem- valoarea acumulării de noi plare. cunoştinţe şi modul în care acestea sunt aplicabile în clasă; pregătire foarte bună în La angajarea unui profedomeniul academic sau artistic sor pentru elevi dotaţi în care este încadrat; trebuie avute în vedere înţelegerea condiţiilor funurmătoarele elemente: damentale ale învăţării umane, Tot personalul care lu- ale cogniţiei, realizărilor, moticrează cu elevi dotaţi trebuie să vaţiei, şi performanţelor, aşa cum `ie certi`icat să predea în dome- sunt acestea aplicabile elevilor niul pentru care este încadrat şi dotaţi; abilitatea să utilizeze date trebuie să cunoască diferenţele unice de învăţare, precum şi de diagnoză şi să ofere programe nevoile elevilor dotaţi a`laţi în şi strategii de instruire adecvate; capacitatea să elaboreze şi acea clasă.

Este preferabil să deţină să implementeze programe un certi`icat de Instructor certi- diferenţiate şi/sau condensate `icat. În cazul profesorilor în- care să corespundă nevoilor cepători în această ramură, este elevilor dotaţi; abilitatea de a modela an-

umite aspecte ale comportamentului expert sau artistic; capacitatea de a manipula idei la nivel de analiză, sinteză sau evaluare, împreună cu elevii şi în mod interdisciplinar; abilitatea de a evalua stilurile de învăţare ale elevilor şi de a adapta instrucţiunile în funcţie de aceste stiluri; o bună înţelegere a procedurilor utilizate pentru identi`icarea elevilor dotaţi; abilitatea de a utiliza în mod e`icace strategiile, materialele şi resursele tehnologice adecvate; standarde de lucru înalte şi capacitatea de a se conforma acestora, precum şi de a le transmite e`icient elevilor; abilitatea de a crea o atmosferă de învăţare necesară penru a stimula creativitatea, calităţile de leadership şi abilitatea de asumare a riscurilor; cunoştinţe privitoare la evaluarea multidisciplinară; raportarea abilităţilor şi la procesul programului de instruire diferenţiată, precum şi rolul profesorului în acest proces; abilităţi de coordonare a programelor şi serviciilor adresate elevilor dotaţi şi alte aspecte ale programului şcolar, inclusiv consultarea în colaborare cu profesorii care se adresează elevilor obişnuiţi.

Anexa 8. Stilul de predare al profesorilor pentru vizuali spaţiali cere următoarele abilităţi · Motivează învăţarea prin materialele înrudite la ceea ce a fost înainte şi ce trebuie să vină, prin experienţă personală · Furnizează informaţii echilibrate între concret şi abstract, principii, teorii, modele

EXCELENŢA - februarie 2010

21

· Echilibrează materialele între practice şi fundamental · Foloseşte fotogra`iile, schemele, gra`icele, `ilme, face demonstraţii de câte ori este posibil · Foloseşte programe asistate de computer · Oferă intervale în lecturare şi scrierea la tablă pentru elevi, pentru a le da timpul să înţeleagă cele spuse sau scrise · Foloseşte mici brainstorminguri pentru a oferi elevilor oportunitatea de a `i activi · Oferă probleme deschise şi exerciţii care cer analiza şi sinteza pentru echilibrul între exerciţiile tipice · Rasplăteşte şi remarcă diversitatea şi gândirea divergentă, aplaudă soluţiile creative chiar incorecte · Discută în clasă cu elevii despre stilurile de învăţare. Elevii trebuie să audă că di`icultatile lor de învăţare nu sunt toate datorate inadecvărilor lor personale Pentru aceste scopuri profesorii vor `i instruiţi periodic în psiho-pedagogia copiilor înzestraţi.

Anexa 9. Scala Chuska pentru determinarea ratei de reţinere

22

Cea mai mică importanţă în cele două tipuri de rate de reţinere o are memoria. Celălalt tip are două elemente: Primul este tipul de evaluare care cere întelegere pentru cunoştinţe vaste implicând concepte, generalizări, legi şi principii.

Cel de-al doilea este un tip de evaluare care cere aplicarea învăţării, similarităţi, analogii sau diferenţe în situaţii asemănătoare. Urmatoarea listă este construită pe principiile celui de-al doilea mod de evaluare.

Lista ratelor înalte de achiziţii Elevul se evidenţiază prin cunoaşterea a tot sau mult din ce i s-a predat, când este veri`icat sau testat pentru temele viitoare.

Elevul este capabil să demonstreze dorinţa de cunoaştere dupa prezentarea iniţiala sau prin citirea individuală.

Elevul este capabil să demonstreze dorinţa de cunoaştere după prezentarea iniţială.

Elevul este capabil să demonstreze abilităţile dorite într-o situaţie predeterminată.

Elevul se face înteles.

Elevul demonstreaza cunoştinţe neasteptate pentru nivelul de varsta.

Elevul demonstrează abilităţi neasteptate pentru vârsta sa.

Elevul are nevoie de puţine repetări pentru arătarea competenţei.

In general elevul demonstreaza auto-motivatie şi autoinitiativa.

Elevul dovedeste interes într-o varietate de arii.

Elevul demonstreaza competenta în utilizarea abilităţilor şi cunoştinţelor acumulate în trecut.

Elevul leagă cunostintele noi de cele vechi în mod direct, prin analogii sau metafore.

Elevul obţine note maxime la testele de memorie pe ariile proprii de interes.

Elevul demonstrează abilităţi de învăţare într-o manieră independentă.

Elevul îşi `ixează ţinte şi elaborează planuri pentru atingerea acestora.

Elevul demonstrează abilităţi deosebite în rezolvarea de probleme şi luarea de decizii în situaţii problemă.

Elevul este un cititor avid şi se angajează singur în multe

EXCELENŢA - februarie 2010

proiecte.

Elevul este doritor să a`le noi cunoştinte.

Elevul pune multe intrebări şi este doritor să găsească căi de a raspunde la acestea.

Lista ratei reduse de achiziţii Elevul demonstrează slabe cunoştinţe de inceput în raport cu un test initial.

Elevul are nevoie de două reprezentări înainte de a demonstra cunoştintele cerute.

Elevul are nevoie de multa practică înainte de a demonstra abilităţile sau competenţa dorită.

Elevul nu demonstrează extindere a temelor peste ceea ce i s-a cerut.

Elevul invaţă în paşi mici şi prin exemple.

Elevul cere mai multe repetări înainte de a demonstra competenţă.

Elevul demonstrează puţină auto-motivatie sau autoiniţiativă.

Elevul este satisfacut de minimul acceptabil din partea profesorului.

Elevul arată că este nevoie de o recapitulare profundă înaintea unui test.

Elevul nu descoperă cu usurinţă relaţii între noile cunoştinţe şi vechile cunoştinţe.

Elevul are nevoie de multă direcţionare în ducerea la bun sfârşit a unor lucrări mai mari.

Elevul nu-şi face planuri şi deci nici strategii de a le duce la bun sfârşit.

Elevul nu se angajează în citirea de materiale peste cele cerute de şcoală.

Elevul este ezitant în angajarea în noi studii.

Elevul nu demonstrează curiozitate.

Anexa 10. Specialistul şcolar în gifted education

Specialistul şcolar în gifted education se formează din rândul cadrelor didactice apartinând reţelei de şcoli de stat sau private locale, din toată ţara, ca urmare a initiaţivei şi motivaţiei personale, sau dintre specialiştii a`laţi în cursul specializării şi care pot apela la expertiza pe gifted education din reţeaua condusă de Centrul de Instruire Diferenţiată- având astfel posibilitatea unui sprijin continuu prin feedback şi prin consultanţa Specialistul şcolar poate deveni administrator de program gifted education, iar acest lucru se poate întampla şi cu un profesor în curs de specializare în gifted education, dar controlat de specialist Specialistul şcolar în gifted education va oferi resurse şi sfat pentru plasamentul potrivit pentru părinţi, profesori, şi şcoli EXCELENŢA - februarie 2010

23

Copiii gifted din zonele rurale sau din comunităţi culturale defavorizate Copiii gifted din comunităţi izolate geograDic, cultural, social, religios sau din alte motive au un grad de risc personal crescut faţă de ceilalţi, deoarece un sistem cu norme impuse fără libertăţi pentru dezvoltarea personalităţii le reprimă deseori tendinţele de dezvoltare liberă a personalităţii.

Deseori aceşti copii se transformă în gifted underground şi nu dau societăţii un rezultat valoros conform cu potenţialul lor. Alteori ei creează numai în arii unde nu pot `i controlaţi şi in`luenţaţi de către mediul restrictiv, rezultatele acestei creaţii `iind descoperite şi recunoscute mult mai târziu. Pentru aceşti tineri se pot oferi mijloace de comunicare şi formare-studiu prin Internet, prin comunitatile de interes de pe Internet, sau prin programe de identi`icare şi oferire de alternative educative la distanţă. Aceşti tineri dacă demonstrează un potenţial înalt şi dorinţa acută de dezvoltare personală intră în categoria priorităţilor la oferirea de burse de studiu.

Includerea copiilor gifted din toate zonele este esenţială, în caz contrar existând riscul pierderii acestui potenţial uman de risc social din cauza dezvoltării lor emoţionale particulare: Pentru acest scop se poate folosi regimul de colaborare cu toţi factorii implicaţi: ONG-uri, institutţi, `irme, şi se poate aplica în regim de colaborare pentru programe `inanţate.

24

Programe educative • Profesori competenţi antrenaţi în oferirea de multiple medii de învăţare în clasele lor • Profesori care pot măsura şi raporta câştigul în performanţele elevilor • Directori de şcoală şi comunitate şcolară care sprijină programele de educaţie • Resurse Adecvate pentru lecturare şi învăţare Programele educative se vor elabora strategic în urma evaluărilor şi analizelor făcute în funcţionarea sistemului de predare, conducere, absorbţie pe piaţa, etc. Aceste programe vor `i elaborate de un comitet de elaborare, sau preluate din experienţă internaţională şi în ambele cazuri validate şi corectate-completate de centrele de specialitate, înaintea aplicării acestora. Decizia adoptării unui program sau a elaborării acestuia stă în mâinile şcolilor, specialiştii având doar rol consultativ.

Programele vor `i elaborate cu: scop, mijloace, necesar, forţe implicate şi grad de specializare, `inanţare, `inalităţi aşteptate, etape, mijloace de

EXCELENŢA - februarie 2010

evaluare a etapelor, specialişti, bibliogra`ie. Acestea vor `i proiectate să acopere nevoi precise cu ţinte clare pe `iecare etapă şi vor implica în funcţionarea programului atât profesori, părinţi, mediul `inanciar economic cât şi elevii care vor trebui să considere programul ca util şi de dorit.

Programele vor `i transparente şi etapizate astfel încât să se poată evalua bunul mers sau de`icienţele organizatorice, de conţinut sau de etapizare a programelor. Între programele folosite se vor a`la programele validate internaţional în experienţă gifted education: tutoring, mentoring, grouping, enrichment, acceleration, tabere de vară de instruire, programele de pregătire ale profesorilor, programele de socializare, de schimburi de informaţii peers to peers, programele de implicare în problemele şi crizele curente şi de căutare de soluţii.

O

Managementul instruirii diferenţiate

ferta educativă special proiectată trebuie să se bazeze pe nevoile şi abilităţile speciale ale copiilor şi tinerilor dotaţi. Factorul cheie în această direcţie este conexiunea dintre instruire şi comportamentele cognitive şi afective. Accentul principal trebuie să Die pe stimularea proceselor cognitive ale creativităţii, originalităţii, rezolvarea de probleme, dinamism şi complexitate.

Programul de instruire diferenţiată trebuie să fie bazat pe informatii obţinute prin evaluarea nevoilor de înţelegere informală, evaluarea incluzând caracterizările parinţilor. Evaluarea multidisciplinară a dotării şi nivelul prezent de performanţă educaţională trebuie să fie suficient de profunde şi cuprinzătoare pentru a oferi un cadru de evaluare în vederea dozării unui program de educaţie indidualizată comprehensivă.

Evaluarea elevilor şi performanţele trebuie să se reflecte în dezvoltarea programului de instruire diferenţiată. Elevul supradotat poate fi inclus în dez-

Programele de instruire diferenţiată trebuie să facă parte integrantă din programele zilnice

voltarea programului de instruire d i f e renţiată, la dorinţa sa şi cu aprob a r e a părinţilor.

Plasarea programului de instruire şi ofertei de curriculă elevului dotat trebuie să fie făcută cu respect pentru asigurarea beneficiului maxim datorat nivelului, manierei de instruire şi direcţiilor abordate în curriculă. O abordare efectivă va include următoarele: • Accelerarea, în care instruirea depinde de nivelul de competenţă al elevilor, şi elevii pot trece în grupe de lucru şi clase superioare varstei lor cronologice.

• Enrichment (îmbogăţirea), în care se oferă oportunităţi de investigaţie pentru materiale potrivite pe direcţii de curriculă ce pot fi diferite de cele ale curriculei nucleu.

• Individualizarea, în care instruirea este proiectată specific pentru intere-

sele şi abilităţile în instruire ale elevilor.

• Aprofundarea, în care, pe una sau mai multe direcţii de curriculă existentă, se poate studia cu grupe de elevi sau individual, mult dincolo de limitările de informare impuse de curricula nucleu.

• Plasamentul elevilor dotaţi trebuie să le asigure oportunităţi de învăţare care să depăşească ofertele din sistemul obişnuit de învăţământ. Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată şi sucursalele sale trebuie să asigure ca elevii dotaţi să găsească programe corespunzătoare, care să le ofere opţiuni de accelerare şi enrichment potrivite cu nevoile lor. Curricula obişnuită trebuie adaptată, modificată sau înlocuită

EXCELENŢA - februarie 2010

25

astfel încât să se potrivească cu nevoile de învăţare ale copiilor şi tinerilor dotaţi şi/sau talentaţi.

Copiii dotaţi nu au caracteristicile dotării doar o anumită oră pe zi sau o anumită zi pe săptămână. Responsabilitatea pentru dezvoltarea şi implementarea fiecărui program de instruire diferenţiată se împarte între profesorii obişnuiti, profesorii antrenaţi în metodologiile gifted education şi administraţie.

• Copiii dotaţi beneficiază în mod real de o grupare cu cei asemenea lor pentru o parte semnificativă a zilei lor de lucru.

Continuitatea serviciilor de program care există pentru copiii dotaţi trebuie să se bazeze pe cele mai bune practici şi experienţe.

Studiile şi cercetările efectuate în lume şi în Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată sprijină şi vor sprijini gruparea flexibilă pentru copiii dotaţi, în funcţie de aria de conţinut şi de cunoaşterea domeniului. Cercetările arată, de asemenea, că gruparea în funcţie de abilităţi, cuplată cu accelerarea şi curricula diferenţiată, oferă maximul de beneficiu pentru copilul sau tânărul dotat, cu abilităţi înalte. Acestea oferă posibilitatea interacţionării

26

referate şi teme de interes, în care caz ei vor putea lua 9. Predarea conducerea în predarea anPredarea se va face în umitor teme, fiind incuraconformitate cu stilul cerut jati în acest sens. de obiectivele curriculei, cu stilul de învăţare al elevilor Predarea se va face atât (vizual spaţiali, auditiv prin transmiterea de secvenţiali, kinestezici, sen- cunoştinţe, cât şi prin dizitivi, etc), astfel încât să se recţionarea către studiu inoptimizeze însuşirea dividual pe surse selectate cunoştinţelor şi dezvoltarea de către profesor sau libere abilităţilor, dar şi aplicarea şi expunerea de rezultate cunoştinţelor în practică şi ale cercetării acestor surse dezvoltarea de noi cunoşt- de către elevi. inţe. Scopurile predării Aplicaţiile practice şi sunt formative , informarea creative ale cunoştinţelor fiind subordonată formării. acumulate vor fi incurajate. În predare nu există paliere Acest lucru se va putea remaximale de informare, aliza atât în cadrul orelor profesorii având sarcina di- din programul oficial obligdactică de a asigura resurse atoriu cât mai ales în cadrul de informare suplimentară orelor opţionale din propentru elevii ce doresc gramul de «enrichment ». aprofundarea unor Predarea trebuie să resubiecte. specte stilurile de invăţare Actul predării se face în ale elevilor şi caracteristiambele sensuri, dând astfel cile psihologice şi posibilitatea elevilor să fie emoţionale ale acestora. actori participativi în pro- Pentru copiii vizual spaţiali cesul predării şi asigurând în special, tehnicile de un permanent feedback predare clasice nu fac între profesori şi elevi. această acoperire, asfel Predarea trebuie să mo- producând efecte uneori tiveze elevii pentru în- dramatice asupra unor suşirea unor cunoştinţe copii dotaţi cu potenţial insuplimentare, trebuie să telectual sau creativ extrem trezească interesul asupra de mare. Urmatoarea listă obiectului de studiu şi tre- de caracteristici poate perbuie să permită punerea de mite profesorilor să-si intrebări aditionale care să modeleze stilul de lucru clarifice detalii ale prob- astfel încât să maximizeze lematicilor abordate. Elevii şi rezultatele şcolare a acesvor avea de asemenea posi- tui grup. bilitatea de a prezenta

cu cei asemenea lor.

EXCELENŢA - februarie 2010

Modalităţi de furnizare a educaţiei pentru elevii dotaţi

Studiile demonstrează că elevilor dotaţi le sunt beneDice activităţile de instruire bogate în semniDicaţii care presupun să Die grupaţi pe parcursul unei zile şcolare.

Inspectoratele şcolare au libertateasăgrupezeelevidindiferiteclase, înfuncţiedetalentulacademicsaualte caracteristici, sau să dezvolte un consorţiusauunprotocoldecooperarecu alte şcoli îndreptat spre educarea elevilor dotaţi.

Stilul de predare al profesorilorpentruvizualispatialicereurmătoarele abilităţi: • Motivează învăţarea prin materialialeinruditelaceeaceafostinainte şi ce trebuie să vină, prin experienţă personală • Furnizează informaţii echilibrate între concret şi abstract, principii, teorii, modele • Echilibrează materialele între practic şi fundamental • Foloseşte fotogra`iile, schemele, gra`icele, `ilme, face demonstraţii de câte ori este posibil •Foloseşteprogrameasistate de computer •Oferăintervaleînlecturare şi scrierea la tablă pentru elevi, pentru a le da timpul să înţeleagă cele spuse sau scrise • Foloseşte mici brainstorminguri pentru a oferi elevilor oportunitatea de a `i activi.

• Oferă probleme deschise şi exerciţii care cer analiza şi sinteza pentru echilibra exerciţiile tipice.

• Răsplateşte şi remarcă diversitatea şi gândirea divergentă, aplaudă soluţiile creative chiar incorecte, pe care le analizeaza ulterior.

• Discută în clasă cu elevii despre stilurile de învăţare. Elevii trebuie să audă că di`icultăţile lor de învăţare nu sunt toate datorate inadecvărilor lor personale.

1. Învăţarea –procese , metode, stiluri

Profesorii se vor instrui în identi`icarea stilurilor de învăţare a elevilor, în depistarea punctelor tari şi a punctelor slabe a acestor stiluri şi în intelegerea sistemului de auto-evaluare a performanţei personale caracterizând stilurile de învăţare.

Un accent deosebit se va pune pe cunoasterea caracteristicilor de învăţare a copiilor visual-spatiali şi a copiilor audit i v secvenţiali.

D e asemenea un

accent deosebit se va pune pe întelegereacâmpurilordemanifestarea abilităţilor înalte 2. Stiluri de învăţare-predare Diferenţelemarcantedintrecopiii ce folosesc prioritar emisfera cerebrală stangă sau dreaptă sunt uriaşe, chiar antagonice. Din acest motiv stiluriledepredaretrebuiesăintâlnească pro`ilul de învăţare a `iecărui copil.

Abilitatea intelectuală nu este egală doar cu un scor IQ. Abilitatea intelectuală este şi trebuie să `ie o re`lexie a evaluării exprimând

potenţialele şi rezultatele.

3. IdentiEicarea elevilor dotaţi mental

De`iniţie a dotaţilor mental sau a abilităţilor înalte Dotarea mentala se de`ineşte ca `iind abilitatea intelectuală şi creativă exceptionalăpentruacăreidezvoltare se cer programe special proiectate şi servicii adecvate, ambele neexistand în educaţia obisnuită.

Identi`icarea tinerilor cu capacitate înaltă şi capabili de performantă Aceastasevafaceînconformitate cu experienţa validată international, utilizând criterii multiple şi de`iniţiile supradotării din practica internatională. Se vor identi`ica astfel atât tinerii cu performanţe deja existente cât şi tineriicupotenţialinalt,darcuperformanţevizibilescăzute,caracterizatica “gifted underachievers, gifted underground” etc. Identi`icarea se va face atâtprintestespeci`ice(Stanford Binet 5, Wechsler, teste de creativitate, teste de inteligentă emoţională sau de inteligentă spirituală, sau alte teste selectate de CentrulNaţionaldeinstruirediferenţiată) câtşiprininterviu,relatărilemediului şcolar sau social a tânărului, realizări personale. Se vor urmări în identi`icareinteligentagenerală,creativitatea şi dedicaţia în atingerea scopurilor propuse,utilizândmodelulluiRenzuli şi modelui lui Gagne. Se vor identi`ica de asemenea direcţiile de performanţă,direcţiiledeinteres,stiluldeînvăţare, gradul de implicare personală sauemoţionalăatinerilorînatingerea scopurile personale, gradul de empatizare cu problemele mediului social sau ambiental ecologic, gradul de socializareşicapacitaţiledecomunicare.

EXCELENŢA - februarie 2010

27

PORTOFOLIUL MICUL UCENIC Stimaţi colegi, stimaţi directori de şcoală românească. Iată un proiect a cărui implementare depinde doar de dumneavoastră: util şi pragmatic, veritabil exerciţiu de iniţiativă constructivă, model de reuşită bazat pe bună credinţă, atitudine şi latitudine, desfăşurat strict în spaţiul de joc determinat de toleranţele cumulate ale sistemului, neavând nevoie de niciun alt ok din partea niciunui alt for tutelar ierarhic.

Aveţiladispoziţieoideepedeplin consensuală: necesitatea unui plus de educaţie vocaţională. Acest consens minimalconcentreazăvoinţatuturor, de înfăptuire, indiferent de motivaţii.Educaţia vocaţională, de preprofesionalizare, e loc de cădere la pace a ştiinţelor educaţiei şi a celor economice, a psihologiei vârstelor şi a celei ocupaţionale, a sociologiei şi politologiei. Educaţia vocaţiei poate cristaliza pe meserii pentru a căror primă treaptă (pre)adolescenţii pot opta: adaptând programa de educaţie tehnologică; selectând în sensul dorit tematica opţionalelor şi orelor la dispoziţia şcolii; cooperând cu palatele copiilor şi cu orice alt tip de organizaţie interesată în pre-profesionalizarea (pre)adolescenţilor; această primă treaptă aşezând temelia următoareia, i.e. şcoala de meserii,liceuldespecialitate... Aşadar : IRSCA-Gifted Education vă propune Proiectul ATENA, dedicat educaţiei vocaţionale.

Doctrina educaţională, relevată prin indicatoriiglobaliaiproiectului: cea centrată pe copil, pe protejarea şanselor şi recuperarea abilităţilor sale afectate de interferenţa cu mediul societal.

Cui se adresează proiectul?

Elevilor de gimnaziu; părinţilor şi educatorilor acestora; forurilor de pro`il şi de sprijin.

Ce propune proiectul?

28

Un timp dedicat sistematic unei meserii alese de copil/părinte în

baza aptitudinii.

Care meserii?

Cele selectate de elevi, din nomenclatorul de meserii; dintre cele mai ofertante pe piaţa muncii.

Dar de ce?

Minimal: pentru a-i educa pe copii în spiritul muncii; pentru a le cultiva aptitudini şi talente, manifeste ori latente/compensatorii; pentru a le răspunde unei opţiuni; pentru a-i trece mai prietenos prin zodia hormonilor; pentru a le creşte respectul de sine; pentru a-i ajuta să se maturizeze armonios, presând pe reponsabilizare; pentru a rupe monotonia săptămânii; pentru a-i apropia pe părinţi de şcoală; pentru a responsabiliza părinţii pentru educarea copiilor în spiritul muncii; pentru a da ludicului valenţe superioare; pentru a ancora teoria şcolară în practica vieţii; pentru a dovedi o dată în plus că şcoala pregăteşte pentru viaţă; pentru a creşte atracţiozitatea şcolii, ca instituţie şi ca unitate; pentru a creşte portanţa educaţiei formale, incluzând astfel elemente de educaţie informală/ non-formală; pentru a educa spiritul de iniţiativă şi gândire independentă a decidenţilor şcolari, fără de care nicio reformă nu va `i posibilă; pentru a cădea la pace apolitică pe un proiect pro`itabil tuturor; pentru a reduce rata abandonulului şcolar; pentru a ampli`ica prezenţa şcolii în viaţa comunităţii; pentru a ampli`ica prezenţa comunităţii în viaţa şcolii, în parteneriate în`iinţate în acest scop. Finalizat

EXCELENŢA - februarie 2010

cum? Cu portofoliul micului ucenic; Legea nr. 279 din 5 octombrie 2005 reglementează debutul uceniciei plătite la vârsta de 16 ani, doar în mod excepţional la 15: portofoliul micului uncenic poate `i temeiul acestei excepţionalităţi, pentru a evita anul critic 15-16, fără şcoală, fără muncă; ori poate valoriza acest an, evitând adolescentului intrarea pe piaţa ca necaliMicat. Desfăşurat cum? Câte aplicaţii, atâtea scenarii.

Sunteţi suprem liberi,stimaţi Domni Directori, să vă găsiţi propriul drum de la necesitate la acţiune reuşită.

Dacă sunteţi convinşi de necesitatea pre-profesionalizării la această vârstă, veţi găsi şi scenariul adecvat situaţiei dumneavoastră unice şi irepetabile. Cei ce scriu proiectul Atena sunteţi dumneavoastră, cei care îl aplicaţi.

Iată în continuare schiţe de aplicaţii strict ilustrative, simple proiecţii pragmatice: - o şcoală mică, rurală;- educaţia în spiritul muncii începe în familie, la vârste inevitabil mici; de adăugat dozajul, disciplina, coerenţa; o parte dintre băieţi optează, să zicem, pentru meseria codi`icată 614101- cioplitor în lemn; o parte dintre fete optează pentru 743201ţesător; un grup mixt optează pentru 611102 – grădinar, iar altul pentru 732107 - olar ceramică (artizanat); într-o anume aceeaşi zi, în grupuri conduse prin bene`iciile pedagogiei Montessori (şcoala `iind prea mică pentru grupuri alternative la nivel de clase distincte), la exact aceeaşi oră cele patru grupuri

se dirijează spre (respectiv) grădina/sera şcolii, atelierul şcolii, atelierul casei-muzului etno local ori un atelier local de mică producţie; sub îndrumarea unor dascăli pricepuţi ai şcolii, ori ai unor părinţi interesaţi în educaţia copiilor, ori a altor specialişti voluntari cu care şcoala a încheiat parteneriate, copiii învaţă muncind; la `inele `iecărei teme speci`ice portofoliul `iecărui copil va atesta dobândirea priceperii respective, prin `işă descriptivă, fotogra`ie, `ilm digital... contrasemnate de conducătorii de grup; şi ca mesaj adult, de importanţă acordată muncii dar şi relaxării echilibrate, în totală bunăvoinţă şi bună credinţă, în această zi copiii vor mai face educţie `izică, desen, muzică... şi în principiu vor`ifericiţi,deducândcăşcoalaeste un loc miraculos al vieţii, preocupat exclusiv de binele şi viitorul lor; - un centru şcolar incluziv, pentru copii cu disabilităţi senzoriale şi asociate; - problema profesionalizării acestorcopiiesteacutăşiniciunplus de preocupare în acest sens nu va `i vreodată prea mult; presupunem aici şi prezenţa unor afecţiuni asociate; - copiii hipoacuzici: învaţă limbajul mimico-gestual de la prima zi în grădiniţa de pro`il şi până la absolvire; totuşi nu toţi ar reuşi să se profesionalizeze pentru meseria codi`icată 322909 - interpret în limbaj mimico-gestual, pretenţioasă sub aspect lingvistic; mulţi dintre aceşti copii se vor dirija spre meserii în care manualitatea valorizează excepţionalele lor calităţi de analişti vizuali şi dispoziţii ludice: şi iată că teatrul local (centrele pentru copii cu de`icit senzorial `iind amplasate în mediul urban, îndeobşte) care dispune de un atelier de butaforie şi angajaţi specialişti devine partener educaţional al şcolii; de asemenea, devine evident că meseriei codi`icate 347101- butafor i se pot asocia meserii (formativ-educative recuperatorii) ca 245502 - actor mânuitor de păpuşi; 828402 - asamblor jucării; 347119 – caricaturist;

347402 - clovn; 733102 - confecţioner jucării; 245208 - sculptor păpuşi; rămâne la latitudinea şcolii şi a educatorilor săi proprii ori asociaţi să decidă care anume dintre reperele `işelor acestor meserii sunt compatibile cu predispoziţiile şi vârstele copiilor implicaţi, portofoliile ilustrând un parcurs individual mai elocvent (la momentul necesar) decât o diplomă formală; similar, - copiii ambliopi şi nevăzători: nu-şi găseşte aici locul o discuţie despre masaj şi confecţionat de perii; desigur, aceste opţiuni pot `i dezvoltate inclusiv în spiritul prezentului proiect, ca preferate de anumiţi copii; dar se pot iniţia, mai ales, activităţi de stimulare a deprinderilor comunicării moderne, dat `iind că auzul le este radar, memoria resursă debazăiarcuvântulinstrumentperfecţionat: ar putea astfel alege meserii (formativ-educative) ca 347201prezentatorradio;347126reporter; 245519 - su`leur teatru plus toate cele asociate ideii de callcenter şi proximităţii telefonului; care să-i integreze social şi să le anihileze tendinţele de izolare datorate speci`icului de`icienţei; - o şcoală urbană: - părinţi exigenţi, copii încă mai pretenţioşi; într-un centru urban mic asemenea celui rural, educaţia spre meserie nu ar `i o noutate; într-un centru urban mare, însă, este posibil ca mulţidintre bene`iciarii proiectului să nu îşi `i pus niciodată problema educaţiei în spiritul muncii orientat spre utilitate socială;nunumaicănuestepreadevreme, dar s-ar putea spune chiar că momentul pierdut acum nu se va mai regăsi la acest potenţial niciodată: vorbim despre momentul începutului muncii în sensul unei aptitudini, în joacă şi cu plăcere; şcoala va avea de regulă clase paralele ce permit formarea de grupuri pe nivel de vârstă; fără a mai menţiona clasicele meserii ale gastronomiei, construcţiilor şi metaloplastiei ori operare PC, ar putea să-i atragă, credem, meserii diferenţiate

pe aptitudini, de la manufacturiere la intelectuale, codi`icate ca 743304 - ajutor maistru croitor; 932001ambalator manual; 347131 animator `ilm de animaţie; 731308 - bijutier metale comune; 743601 broder manual; 347115 - decorator vitrine; 347116 - designer vestimentar; 611205 - peisagist `loricultor; portofoliile pot `i alcătuite şi în combinaţie de repere, dar şi pe meserii distincte selecţionate pe perioade `ixe mai mici de un an, astfel că la vârsta de 15 ani un copil să poată dispune de deprinderi practicate sistematic (şi atestate prin portofoliu) în două-trei direcţii de activitate pentru care dovedeşte aptitudini, e.g. una de confecţionare, alta pur intelectuală, o a treia ludică.

De ce Atena? Fiindcă în tradiţia culturală balcanică zeiţa Atena patroneazăarteleşimeşteşugurilor,ingeniozitatea şi spiritul de iniţiativă, viaţa socială şi chiar statală: conceptul acoperă întreaga `iloso`ie, teorie şi practică a coroborării acestora, azi `lagrant separate, cu rezultate dintre cele mai detrimentale vieţii societale.

Link util: pentru selectarea/elaborarea reperelor pre-profesionalizării, la www.cnfpa.ro se pot accesa Standarde ocupaţionale (i.e. lista standardelor ocupaţionale grupate pe domenii şi lista standardelor ocupaţionale în curs de elaborare) şi Standardedepregatireprofesională; alt link util: www.sarco.go.ro/nomenclatorul_co r.htm, unde gasiti clasi`icarea alfabetica a meseriilor practicate în Romania. La ora la care gimnaziul românesc va oferi educaţie vocaţională primară coerentă, în baza aptitudinii şi opţiunii elevilor săi, de către educatorii săi cali`icaţi, Proiectul Atena işi va `i împlinit menirea; contândpuţinspredelocdacălaacel moment proiectul, ca aspect, se va `i dezvoltat în cu totul altceva decât seanunţalastart.Fiţicreativi pemăsura generozităţii ideii!

Prof.dr.M.A.Christi, prospector IRSCA-Gifted Education

EXCELENŢA - februarie 2010

29

Program Individualizat de educaţie pentru copii dotaţi programului de instruire diferenţiată

U

n program de instruire diferenţiată este un plan scris care descrie educaţia care trebuie asigurată unui elev supradotat. Programului de instruire diferenţiată iniţiat se va baza şi va reacţiona la rezultatele evaluării şi va Di dezvoltat şi implementat în conformitate cu legea 17/2007

Echipa programului de educare individualizată trebuie să includă persoane care au următoarele cali`icări: • Unul sau amândoi părinţii elevului • Elevul însuşi, dacă părinţii doresc ca acesta să participe • Un reprezentant al inspectoratului care: • Funcţionează ca preşedinte al echipei programului de instruire diferenţiată • Cunoaşte resursele disponibile în district, şi • Este autorizat de inspectorat să angajeze resursele respective • Unul sau mai mulţi din profesorii actuali ai elevului • Alte persoane la alegerea ori a părinţilor ori a inspectoratului Inspectoratul şcolar trebuie să stabilească şi implementeze procedurile necesare pentru a se asigura că părinţilor elevului supradotat li se oferă şansa de a `i prezenţi la `iecare şedinţă a echipei programului de instruire diferenţiată. Procedurile vor include una sau mai multe combinaţii din următoarele: apeluri telefonice justi`icate, scrisori normale şi recomandate cu con`irmare de primire. Se vor păstra

30

documentele justi`icative privind eforturile de a încuraja părinţii să participe.

Următoarele vor `i incluse atunci când părinţii sunt invitaţi să participe la o şedinţă a echipei programului de instruire diferenţiată: • Scopul, data şi locul şedinţei • Numele persoanelor care au fost invitaţi • Drepturile procedurale existente pentru protecţia elevului şi părinţilor, într-o limbă clară, drepturile `iind pe deplin explicate • Explicarea scopului şedinţei respective, şi anume de a încerca să se determine dacă elevul este sau nu supradotat • Explicarea faptului că, dacă elevul este considerat supradotat, se va dezvolta un program de instruire diferenţiată Notele privind şedinţa vor `i trimise cu cel puţin 10 zile calendaristice înainte de şedinţa echipei programului de instruire diferenţiată 22. Răspunderea echipei programului de instruire diferenţiată Inspectoratul şcolar trebuie să stabilească şi implementeze procedurile necesare pentru a desemna o echipă a programului de instruire diferenţiată pentru revizuirea recomandărilor echipei de educare multidisciplinara şi, dacă aceasta consideră că elevul este supradotat, să dezvolte un program de instruire diferenţiată special pentru elevul în cauză. Programul de instruire diferenţiată va `i dezvoltat în cursul unei şedinţe a echipei programului de instruire diferenţiată, în baza datelor şi in-

EXCELENŢA - februarie 2010

formaţiilor prezentate la şedinţa respectivă.

Echipa programului de instruire diferenţiată, în baza raportului de evaluare, va concepe un program de instruire diferenţiată iniţial pentru elevul considerat a `i supradotat, şi va determina un anume mediu educaţional pentru acesta. Reviziile planurilor programului de instruire diferenţiată, modi`icările mediilor educaţionale, sau continuarea acestora pentru elevul considerat supradotat se vor face de echipa programului de instruire diferenţiată în baza reviziei programului de instruire diferenţiată al elevului şi al activităţilor de tip instructiv, precum şi a informaţiilor obţinute în cursul celei mai recente evaluări.

Legea 17/2007 însărcinează şcolile cu educarea elevilor dotaţi, şi include scopul ca educaţia copiilor dotaţi să se bazeze, pentru `iecare asemenea elev, pe nevoile unice ale individului, şi nu doar pe clasi`icarea acestuia.

Inspectoratele şcolare sunt încurajate să îi reamintească echipei programului de instruire diferenţiată că nu are obligaţii în sensul recomandarilor înaintate membrilor săi prin raportul de evaluare. Mai degrabă, echipa programului de instruire diferenţiată trebuie să-şi cunoască îndatorirea de a determina dacă elevul este sau nu este supradotat, în baza datelor de evaluare şi luând în considerare recomandările descrise în raportul scris şi informaţiile prezentate la şedinţa echipei programului de instruire diferenţiată.

Echipa programului de instruire diferenţiată determină dacă elevul este supradotat.

• Dacă echipa programului de instruire diferenţiată determină că elevul nu îndeplineşte criteriile pentru a `i declarat supradotat, o notă privind activitatea recomandată justi`ică decizia echipei programului de instruire diferenţiată.

• Dacă elevul este considerat supradotat, la şedinţa programului de instruire diferenţiată se va redacta un program de instruire diferenţiată.

O noti`icaţie de recomandare a programului de instruire diferenţiată justi`ică deciziile şi le este prezentată părinţilor la şedinţa programului de instruire diferenţiată sau trimis prin scrisoare recomandată în 5 zile calendaristice după încheierea şedinţei programului de instruire diferenţiată.

Programul de instruire diferenţiată pentru `iecare elev supradotat trebuie să se bazeze pe raportul echipei multidisciplinare de evaluare şi recomandările trebuie să conţină următoarele: Programul de instruire diferenţiată trebuie să re`lecte nevoile elevului. Nevoile persoanelor din culturi diverse, defavorizate, sub-performante, de sex feminin, şi elevilor cu handicap care sunt dotaţi pot necesita diferite evaluări şi atenţie faţă de nevoile speciale multiple ale acestora în ceea ce priveşte conceperea programului de instruire diferenţiată.

Trebuie să existe o descriere a nivelului actual de instrucţie al elevului, precum şi alte informaţii necesare pentru atingerea ţelurilor şi scopurilor respective în funcţie de materie, pentru a asigura accelerarea sau îmbogăţirea procesului de învăţare, sau amândouă, după necesităţi.

Nivelul la care se situează elevul trebuie să asigure un

vreme la gradiniţă, scoală generală, liceu sau facultate şi programe de accelerare.

• Programele, curricula şi resursele informative trebuie să se adreseze nevoilor speciale de instruire şi informare a copiilor şi tinerilor dotaţi.

• Curricula proiectată trebuie să tină seama de nevoile socio-emoţionale ale copiilor şi să permită dezvoltarea intregii personalităţi, nu doar a capacităţilor cognitive.

• Curricula obisnuită trebuie adaptată, sau inlocuită pentru a raspunde nevoilor cognitive emoţionale ale copiilor dotaţi.

• Programul de instruire accelerată solicită adaptarea sau înlocuirea curriculei pentru copiii dotaţi în toate inspectoratele scolare.

• Oportunităţile de învăţare a copiilor dotaţi consistă într-o posibilitate continuă de opţiune către curricula diferenţiată, abordări pedagogice şi resurse materiale sau cognitive.

• Programul de învăţare diferenţiată trebuie integrat în programul obişnuit.

• Copiii dotaţi trebuie ajutaţi cu direcţionare de cariere compatibile cu abilităţile şi nevoile lor.

• Copiii dotaţi cu risc sau dizabilităţi vor `i ajutaţi cu direcţii şi consiliere care să le permită să-şi atingă maximul de potenţial.

• Inspectoratele şcolare cu ajutorul `ilialelor Centrului National de Instruire Diferenţiată Plasamentul educaţional vor asigura baza şi identi`icarea şi livrarea de programe programelor necesare ajutării • Programe speciale şi copiilor dotaţi cu risc sau dizpentru atingerea resurse educaţionale special abilităţi proiectate vor trebui să `ie livra- potenţialelor proprii. bile către şcoli prin activitatea Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată. Opţiunile de program vor include intrarea demediu instructiv care poate împlini nevoile de învăţare accelerată şi de îmbogăţire ale elevului supradotat şi trebuie documentate în programului de instruire diferenţiată.

Conceperea programului de instruire diferenţiată este o datorie pentru inspectoratul şcolar în colaborare cu sucursalele Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată. Pentru a sprijini discuţiile şi înţelegerea, aceştia sunt încurajati să creeze programe de instruire diferenţiată ce pot `i înţelese de cadrele didactice care vor preda respectivul program de instruire diferenţiată, de părinţi, pentru a asigura participarea activă a elevului şi înţelegerea programului de educaţie pentru copiii dotaţi pe care îl va urma, şi, unde este cazul, de elev.

23. Nivele prezente de performanţe educaţionale În programul de instruire diferenţiată se va include o declaraţie scrisă privind nivelele prezente de performanţe educaţionale ale elevului.

Nivelele prezente pot include notele obţinute la testele de abilităţi şi evaluare, măsurile pentru realizările de grup şi individuale, notele, progresele înregistrate în atingerea scopurilor, nivelele de educaţie, aptitudinile, interesele, competenţele specializate, produsele, şi dovezile de excelenţă în alte domenii decât cele academice. Nivelele prezente trebuie actualizate anual.

EXCELENŢA - februarie 2010

31

Programul EDUGATE

Acest program a fost proiectat şi dezvoltat pentru urmatoarele scopuri: • Atragerea atenţiei şi implementarea de strategii publice • Dezvoltarea de centre de gifted education şi creşterea numărului şcolilor integrate în programele de gifted education • Dezvoltarea de şcoli pilot sau magnet pentru antrenament, vizitare sau cercetare • Antrenarea profesorilor în metodologiile specifice gifted education şi în implementarea programelor specifice gifted education • Dezvoltarea capacităţilor de atragere de fonduri pentru mini-proiecte şcolare Proiectele EDUGATE privesc:

32

• Dezvoltarea profesională gifted education pentru şcoală şi comunitate • Identificare imbunatăţită a elevilor gifted • Crearea sau transferarea de curriculă specifică pentru uzul clasei sau al şcolii • Mai mulţi profesori antrenaţi în metodologiile gifted education • Mai mulţi profesori căutători activ de copii gifted şi/sau talentaţi şi mai multi profesori capabili să raspundă la nevoile acestora • Mai mulţi directori de şcoli organizatori a mijloacelor necesare progresului flexibil a abilităţilor elevilor şi a capacitatilor lor

etatea şi nevoile acesteia în toate componentele sale, plecând de scopuri şi mergând pânâ la mijloace: Ca program educativ al unei lumi în curs de globalizare gifted education se axează pe dezvoltarea individuală la parametri maximali a copiilor, utilizând în acest scop rezultatele cercetării pe copii ce au reuşit o dezvoltare personală vizibilă, anume copiii gifted.

Gifted education face interfaţarea dintre nevoile sociale şi abilităţile necesare rezolvării acestor nevoi, fiind un program emancipator pentru elevii şi tinerii implicaţi. Aceştia vor ajunge la un moment dat să aducă soluţile adecvate pentru problemele curente. Din aceste motive gifted education este un program orientat către viitor, studiind trecutul, dar şi prezentul, având deschidere către nou şi modern atât în ştiinţă cât şi în tehnologie sau în alte domenii.

Gifted education dezvoltă gândirea critică, gândirea laterală, gândirea complexăa şi dinamică, creativitatea şi forţa de a duce la îndeplinire un scop, de a atinge potenţialul personal maximal, rigoarea de a executa o munca bine făcută şi responsabilitatea în dirijarea eforturilor proprii, în Educaţia pentru luarea de decizii sau în orsocietate ganizarea sistemului socioProgramul “gifted educa- economic. tion” formează o interfaţa activă şi dinamică cu soci-

de învăţare • Mai multe şcoli partenere în EDUGATE în ciclul de planificare şi raportare • Mai mulţi elevi raportati ca potenţial dotaţi • Mai mulţi tineri beneficiari de servicii curriculare potrivite • Posibilităţi în creştere de mijoace de învăţare pentru copiii şi tinerii potenţial gifted • Se pune problema dificultăţii tinerilor şi copiilor gifted în mediile defavorizate economic, social, cultural sau geografic.

• Un rol de leadership în promovarea educaţiei supradotării şi a talentului la nivel naţional, cu schimb de informaţii cu organizatiile naţionale sau internaţionale din reţeaua mondială de profesionişti în gifted education • Un rol de cercetare în arii particulare, de exemplu legăturile dintre supradotare, dezvoltare, avantaje socio-economice, nerealizare socială, excepţionalităţi, etc.

• Extinderea programelor de predare către sprijinirea invăţării şi dezvoltarea nevoilor profesionale în această direcţie pentru creşterea statutului şi valorii forţei de muncă.

EXCELENŢA - februarie 2010

PROIECTUL HOMER

Fragmente din intervenţia lui Frank Rainey, Director al Institutului de Educare a Nevăzătorilor, Austin, Texas, USA la la Congresul Mondial al Instructorilor Nevăzătorilor, Institutul de Artă - Chicago, 19 iulie 1893.

Sunt un suporter onest, chiar entuziast, al caracterului latin, utilizat pentru tipărirea textelor literare, pentru motivul întemeiat că doresc integrarea, în măsura posibilului, a nevăzătorilor, aducerea lor pe scena lumii nu ca o minoritate distinctă, ci ca oameni ca toţi oamenii. […]Copilul nevăzător învăţă să gândească şi acţioneze după cum e instruit de educatorul său. Dacă alegem metode comune tuturor, copilul va învăţa să gândească şi vorbească asemenea văzătorilor. Dacă metodele noastre sunt diferite, stranii, copilul îşi va forma concepţii diferite de ale noastre. În şcoală trebuie încercate – în măsura posibilului – toate metodele destinate văzătorilor. Îmi sprijin ideea pe nobila operă desfăşurată de renumitul domn Hauy pentru educarea nevăzătorilor din Franţa şi Rusia, cel dintâi care a educat nevăzătorii prin metode utilizate în educaţia văzătorilor.[…] In 1876, domnul F. J. Campbell, de la Royal Normal College (pentru nevăzători) a aMirmat în faţa consiliului profesoral al instituţiei că a cititi în caracter latin întreaga sa viaţă. Domnul Mead […] şi-a pierdut vederea la 19 ani. A învţat Moon, apoi Freer, apoi Lucas, apoi Braille […] Experimentele (din alte şcoli americane) care susţin superioritatea tactilă a sistemului punctiform, în defavoarea caracterului latin, sunt contracarate de rapoartele Şcolii Texas, unde există oportunitatea comparaţiei oneste a meritelor relative ale celor două sisteme, întrucât copiii sunt educaţi de foarte timpuriu în ambele sisteme şi au manuale în ambele. Când părăsesc şcoala, la încheierea studiilor, pot emite o opinie autorizată, inteligentă. Se petrece acest lucru de 15 ani, dacă-mi amintesc bine. Şi întreaga şcoală se exprimă în

favoarea caracterului latin. Pe care-l citesc, de regulă, mai bine decât pe cel punctiform, mai îndelung fără a obosi, fără să-şi irite vârful degetului, înţelegând mai uşor şi corect sistemul de punctuaţie, mai simplu, bucurându-se de avantajele unor asistenţi văzători chiar în şcoală, ori să se ştie priviţi peste umăr de străini care pot astfel să vadă dacă citesc corect ori nu, ori să le arate că pot citi 140 - 155 cuvinte pe minut în sistemul văzătorilor, ori să ştie că au căzut la pace cu văzătorii pe (cel puţin) acest subiect. [Zece cursanţi, sporadic în şcoală, care învăţaseră să citească după vârsta de 14 ani în ambele sisteme] preferau cu toţii cartacterul latin şi, cu o singură excepţie, îl citeau mai bine decât pe cel punctiform.. Rapoarte similare provin şi din alte medii, cu rezultate similare. Studioşii preferă privilegiul cunoaşterii ambelor sisteme, pentru a-şi forma o opinie pertinentă despre cele două. În numele numeroşilor nevăzători care cunosc caracterul latin şi utilizarea sa, înaintez un protest solemn. Preferinţa pentru caracterul latin se datorează asocierii cu cultura strămoşilor, a părinţilor, a populaţiei văzătoare contemporane, cea care este naturală şi facilă, cea a căminului – colibă ori palat, cea a cărţii dintâi, a suferinţelor Mântuitorului, Biblia. […] Trebuie nevăzătorul copil să crească, să se maturizeze, să îmbătrânească, în cele din urmă să lunece de pe piedestalul vieţii în abisul eternităţii, fără să dobândească nici cea mai vagă cunoaştere a lumii graMice ori metodelor lumii văzătoare, stingându-se străin de ai săi, întrbându-se cum oare îşi citeşte mama rugăciunea ei înainte de culcare?

Daţi nevăzătorilor şansa să se înalţe din cercul lor strâmt, să

poată trăi nu ca nişte curiozităţi, ci ca egali ai oricăror altora întâlniţi în viaţă. Iulia Andreea Creţu, singurul copil nevăzător într-o clasă de ambliopi, a învăţat relativ uşor să citească, după metoda Hauy, litere tactile; şi poate scrie mesaje, inclusiv în caroiajul tăbliţei Braille.

180.000.000 de nevăzători şi ambliopi atestaţi câţi există acum în lume (cifrele diferă de la sursă la sursă) plus, în jurul lor, familii, parteneri şi colegi, de studiu, de muncă, de viaţă asistată, personal medical în general, practicanţi şi cercetători; educatori, administratori instituţionali şi activişti sociali, integratori profesional, cultural, civic… nu pot intercomunica în braille cu toţii; şi frustrările nu pot `i ignorate. Solide rădăcini în trecut (favorizând şi cercetarea fundamentală de domeniul tactilităţii generale avansate) oferă o alternative complementară, pragmatică, pro`itabilă în moduri diverse oricui. Cu maximă certitudine, azi, la bicentenar, Louis Braille şi-ar omagia Maestrul: cel dintâi educator al nevăzătorilor, Valentin Hauy.

www.youtube.com/anasthasy s, see-saw-seen> Consultaţi şi următoarele adrese utile: http://www.reprotronics.com/price_list.html http://www.artbeyondsight.o rg/handbook/acs-tactile.shtml 25k http://www.youtube.com/wa tch?v=lHRX3fQtiLw&feature=related http://www.sensationalbooks.com http://www.acunningham.co m/pages/tactile3.html www.vedeta.ro/bani (`ilm 12) www.rnib.org.uk/ xpedio/groups/public/ documents/ visugate/ public _romanlet.hcsp,

EXCELENŢA - februarie 2010

33

Criterii de recunoaştere şi identiDicare a supradotării

Sunt recunoscute diferite direcţii şi nivele de supradotare, dar în multe şcoli, elevii care beneDiciază cel mai bine de programele speciDice gifted education au un set de comportamente complexe.

Identi`icarea este un proces crucial ce conţine mai multe surse:

34

• Acţiunea la vârstă tânără preşcolară • Implicarea părinţilor • Staff professional cu experienţă în gifted education • Profesori • Colegi • Copiii gifted ei inşişi • Date calitative, pro`ile sau checklist-uri • Date cantitative, note obţinute, scoruri, IQ • Recunoaştere din partea unei populaţii speciale-cultură, limbă sau context social • Recunoaşterea unui -Asiguraţi cu prilejuri de repotenţial manifestat ca perfor- alizare a potenţialelor proprii manţă în conditii speciale -Să li se dea posibilitatea in• Evaluări obişnuite longitu- teracţiei cu alţi elevi cu abilităţi dinale asemănătoare -Asiguraţi cu un curriculum care să le acopere nevoile -Abilităţi academice dea-Ghidaţi şi sprijiniţi în dezsupra mediei voltarea lor socială, emoţională şi - Potenţial intelectual dea- intelectuală supra mediei -Educaţi de profesori antre- Potenţial pentru leadership nati şi capabili să le înţeleagă -Creativitate nevoile -Abilităţi de gandire la nivel -Cu acces la mentori care săsuperior i poată ajuta, ghida şi incuraja în -Talente excepţionale dezvoltarea talentelor -Nivel înalt de sensibilitate -Asiguraţi cu prilejuri de reasupra celorlalţi şi a lor inşişi `lectare asupra dezvoltării proprii şi invăţării Cei mai capabili elevi din programele gifted education trebuie Elevii identi`icaţi pentru prosă `ie: gram vor `i incurajaţi să-şi ia re-Identi`icaţi cât mai devreme sponsabilităţi pentru evoluţia lor cu putinţa, astfel încât să `ie posi- şcolară. Se va astepta din partea bilă o ofertă educativă adecvată EXCELENŢA - februarie 2010

lor să: - participe cooperativ şi productiv în clasă şi în activităţile extracurriculare - recunoască şi dezvolte talentele proprii - dezvolte propriile abilităţi creative, critice şi participative - `ixeze obiective potrivite de atins şi să le indeplinească cu implicare personală - aprecieze importanţa devenirii unui invăţăcel auto-motivat şi independent - dezvolte respect şi toleranţă faţă de alţii, ca şi satisfacţie pentru propriile realizări

Oferta programului de educaţie diferenţiată

Programul dezvoltă experienţe ce dau dezvoltare a abilităţilor creative, emoţionale şi intelectuale pentru elevii cei mai

capabili. El implică: - oferirea de oportunităţi elevilor dotaţi de a petrece timpul impreună, sprijinindu-se reciproc şi incurajându-se în studiu - ajutarea lor pentru stabilirea scopurilor şi pentru menţinerea unor nivele înalte de motivare - sprijinirea lor cu formarea de abilităţi necesare depăşirii eşecului şcolar - extinderea abilităţilor intelectuale ale elevilor prin oferirea de oportunităţi pentru aplicarea nivelelor înalte de gândire şi prin diferenţierea curriculei - îmbogăţirea invăţării elevilor prin ofertarea unei largi experienţe de învăţare accelerarea invăţării elevilor prin oferirea de oportunităţi potrivite în clasă O mare atenţie trebuie acordată elevilor gifted vizuali spaţiali care deseori prezintă risc social şi şcolar major, deşi au şi cele mai înalte cote pe creativitate şi inteligenţă complexă. Urmatoarea listă de caracteristici prezintă date de identi`icare a acestui grup de copii gifted: • Iubesc ideile complexe şi provocările intelectuale şi răspund bine la acestea, dar eşuează frecvent la chestiuni simple.

• Sensibili `izic, deseori cu auz sensibil şi fără a suporta zgomotele puternice.

• Slabi ascultători, aparent nu ascultă nimic • Au di`icultăti în rezolvarea problemelor şcolare • Scriu urât şi cu di`icultate, deseori mototolind sau apăsând prea tare hârtia • Iubesc lego, puzzle, jigsaw, jocurile pe computer, televizorul,

crearea de obiecte • Iubesc arta şi muzica • Au un slab simţ al timpului • Sunt extrem de sensibili la critici • Sunt foarte sensibili emoţional • Au di`icultăţi la descifrarea tabelelor şi cu ortogra`ia • Memorează drumuri după o singură parcurgere • Au o imaginaţie vie şi vise şocante • Sunt distraţi • Sunt foarte dezorganizaţi Pentru această categorie de copii cu un extraordinar de înalt potenţial intelectual şi creativ trebuie identi`icaţi şi profesorii care să le poată preda respectând stilurile lor de învăţare. Acesti profesori în special trebuie foarte bine antrenaţi în psiho-pedagogia gifted education.

Populaţia de elevi cuprinde în 70% dintre cazuri copii ce folosesc cu preponderenţă o singură emisferă cerebrală. Cei vizuali-spaţiali folosesc cu preponderentă emisfera dreaptă, în timp ce auditorii secventiali folosesc cu preponderentă emisfera stangă.

Diferenţele între aceştia sunt atât de marcante încât impun tehnici de predare complet diferite la cele doua categorii şi desigur o identi`icare clară şi precoce.

Observarea

Vârsta şcolară

Este de`inită ca perioada în care elevul incepe şcoala sau grădiniţa sau incheie ciclul şcolar liceal.

Proceduri Fiecare şcoală va adopta un sistem de identi`icare a elevilor cu abilităţi deosebite şi cu nevoi speciale de învăţare. Fiecare şcoală va determina nevoile de educaţie ale elevilor prin observare şi evaluare. Sucursalele Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată sunt obligate să ofere materiale de evaluare pentru toţi elevii de vârstă şcolară şi să colaboreze cu instituţiile de speci`ic în elaborarea acestora.

Procedurile şi criteriile trebuie dezvoltate de specialiştii Centrului Naţional de Instruire Diferenţiată, pentru observarea şi evaluarea elevilor despre care se presupune că au abilităţi înalte.

Aceste evaluări trebuie efectuate în timpul stabilit de Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată. Observaţia este un proces în doi paşi. Primul pas este o observare sistematică a tuturor elevilor, al doilea pas este o observare atentă a posibililor elevi cu abilităţi înalte. Observarea trebuie să se bazeze pe informaţia existentă, performanţele observate prin comparaţia cu colegii şi instrumente de observaţie validate. Persoanele ce deţin liste de caracteristici observabile trebuie instruite asupra modului de folosire a acestora. Observarea este un efort comun al profesorilor şi părinţilor. Dacă instrumentele de observare sunt proiectate local, folosirea lor trebuie să `ie în acord cu rezultatele monitorizate cu atenţie, pentru e`icientizarea în identi`icarea elevilor dotaţi prin compararea cu normele comparative validate.

Observarea dotării intelectuale începe în gradiniţă şi continuă pe tot parcursul şcolii.

EXCELENŢA - februarie 2010

35

Sprijinul dat elevilor, părinţilor şi şcolilor de gifted education

Elevii din şcolile sau din programele de gifted education, ca şi părinţii acestora au în mod egal nevoie să înţeleagă natura lor psiho-intelectuală, orizonturile de asteptare, punctele tari şi cele slabe, să înţeleagă cum pot evita insuccesul social sau reacţiile adverse ale altora, cum pot contribui la binele public, cum pot aplica abilităţile lor la soluţionarea unor probleme sau la echilibrarea unor situaţii problemă.

Ei au de asemenea nevoie să înţeleagă reacţiile altor oameni la adresa lor, cauzele ascunse sau generatoare de situaţii problemă, limitele lor afective şi propriile reacţii tip în situaţii problemă.

Cu cât această cunoaştere se va face mai de timpuriu cu atât mai mult se va evita transformarea potenţialului activ într-un potenţial ascuns (gifted underground) sau dezvoltarea numai pe domenii de pasiune fără interes pentru educaţia

36

şcolară (gifted underachiev- permite mărirea în timp a ers). abilităţilor personale la un nivel peste puterea de apreciere a normei statistice Abilităţile personale şi procesul life long learning este nevoie de mentori pasionaţi şi de un sistem de mentorat capabil să apreMotivarea, cultivarea cieze calitatea şi să stimei faţă de alţii şi faţă de incurajeze progresul. sine, a domeniilor de pasiune şi a orizonturilor de Dezvoltarea asincronă şi cunoaştere vor permite dezprogramul acceleration voltarea abilităţilor personale până la nivelul performanţei în atingerea Asincronia dezvoltării ţintelor propuse şi vor hrăni copiilor gifted ce sunt mult afectiv şi volitiv copiii gifted. peste valoarea intelectuală a Procesul dezvoltării person- generaţiei lor cronologice, ale nu se întrerupe la o anu- dar au aceleaşi nevoi mită vârstă ci ţine de life emoţionale ca şi generatia long learning. Acest proces lor de vârstă face ca aceşti este esenţial pentru copii să aibă nevoi speciale şi creşterea şi cultivarea abil- să necesite condiţii speciale ităţilor personale, copiii de dezvoltare. gifted având nevoie de reDin punct de vedere intspectul celorlalţi şi de încu- electual ei au nevoie de orirajare în exprimarea liberă, zont de dezvoltare personală în căutarea de cunoştinţe nelimitat de un cadru îngust, specifice sau în oferirea din punct de vedere de produse proprii, emoţional ei au nevoie de un rod al creativităţii mediu încurajator şi proteclor. Pentru re- tiv. alizarea acesAceste caracteristici sunt tui cadru de acoperite de programul « acd e z v o l t a r e celeration » sub toate p e r s o n a - formele sale; trecerea peste lă ce o clasă sau mai multe prin examinări directe, specific

EXCELENŢA - februarie 2010

mai ales la clasele primare, însă existent şi mai tarziu; efectuarea a doi ani într-un an, înscrierea la cursuri avansate dintr-un ciclu superior de educaţie, de exemplu înscrierea la cursuri de facultate cu câţiva ani mai devreme de momentul admiterii în universitate, fiind astfel participanţi la două categorii de vârstă educaţională concomitent, credite transferabile care să le recunoască progresul. În cadrul programului de accelerare se încurajează de asemenea expunerea rezultatelor personale de creaţie sau cercetare-aplicare la grupa valorică unde acestea sunt potrivite, indiferent de vârsta creatorului.

Motivaţia şi antrenarea capacităţii de a atinge scopurile propuse Motivarea învăţarii la copii gifted este esenţială în dezvoltarea lor complexă, profundă şi echilibrată. O educaţie de tip expozitiv bazată pe memorare reproducere poate fi deseori atât de demotivantă încât să ducă în cazuri extreme la abandon şcolar. O motivare corectă se va face pe principiul feedback-ului între educator şi elev, între părinte şi elev, acesta din urmă având tendinţa de a contesta autoritatea, dar de a respecta calitatea raportului uman şi respectul faţă de valoarea profesională. Succesul pro-

gramelor de gifted education se datorează în mare masură selecţiei potrivite de profesori care să fie capabili să motiveze copiii. Un elev motivat este un coparticipant activ la propria dezvoltare personală, abilităţile şi cunoaşterea acestuia dezvoltându-se în directa proportionalitate cu motivarea şi gradul de implicare intelectuala şi emoţionala a elevului în activitatea zilnica.

Din acest motiv profesorii implicati în programele gifted education sunt îndemnaţi să studieze şi să cerceteze mecanismele psihologice ale motivaţiei copiilor gifted şi să aplice în mod adecvat aceste cunoştinţe.

Anexa 22. Sprijinul dat elevilor, părinţilor şi şcolilor de gifted education

aşteptare, punctele tari şi cele slabe, să înţeleagă cum pot evita insuccesul social sau reacţiile adverse ale altora, cum pot contribui la binele public, cum pot aplica abilităţile lor la soluţionarea unor probleme sau la echilibrarea unor situaţii problemă. Ei au de asemenea nevoie să înţeleagă reacţiile altor oameni la adresa lor, cauzele ascunse sau generatoare de situaţii problemă, limitele lor afective şi propriile reacţii tip în situaţii problemă. Cu cât această cunoaştere se va face mai de timpuriu cu atât mai mult se va evita transformarea potenţialului activ într-un potenţial ascuns (gifted underground) sau dezvoltarea numai pe domenii de pasiune fără interes pentru educaţia şcolară (gifted underachievers).

Elevii din şcolile sau din Programe individualizate programele de gifted education, ca şi părinţii acestora Mulţi copii gifted dezau în mod egal nevoie să înţeleagă natura lor psiho- voltă domenii de pasiune în intelectuală, orizonturile de care ating cote înalte de perEXCELENŢA - februarie 2010

37

formanţă. Deseori fac acest lucru în ascuns, însă odata ajunşi la un nivel de dezvoltare a abilităţilor pe domeniul lor de pasiune, ei dezvoltă stiluri de învăţare proprii pe care le extind şi pe alte directii. Din acest motiv apare nevoia de educare pe programe individualizate, atât pentru adâncirea şi îmbogatirea domeniului de pasiune cât şi pentru dezvoltarea de cunoaştere profundă pe domenii conexe sau îndepărtate dar cu transfer lateral de structură din domeniul lor de pasiune. În cadrul programelor individualizate pe domenii de pasiune şi/sau interes copiii au tendinţa de a atinge nivele de performanţă, cunoaştere, creativitate sau soluţionare de probleme foarte înalte, devenind specialişti de înaltă clasă.

Criterii potrivite pentru copiii dotaţi, ghid Matthew Lipman (1995)

Gândirea critică- Importanţa vitezei în gândire şi a logicii • aplicativă • criterială • auto-corectivă • contextuală

Gândirea creativă Importanţa trainingului original, fluent şi a gândirii flexibile • inventivă • inchizitorie • experimentală • holistică

38

Gândirea protectivă- profilul psiho-emoţional al Importanţa trainingului copilului gifted.

Din acest motiv dezîn gândirea morală şi a voltarea echilibrată emoţioneticii • afectivă • activă • apreciativă • normativă

Dezvoltarea emoţională a copiilor gifted Multi copii gifted pot fi cu uşurinţă abuzaţi emoţional, mai ales la vârste mici şi în acest caz ei pot dezvolta comportamente nedorite sau dizabilităţi. În cadrul sistemului gifted education relaţiile cultivate de către profesori vor fi de respect valoric, încredere, responsabilitate decizională, cooperare, fair play şi apreciere a calităţilor şi rezultatelor. O dezvoltare emoţională necorespunzatoare într-un mediu ambiental neprietenos poate converti talentele şi abilităţile tinerilor gifted către acţiuni antisociale, sau către eşec profesional.

Dezvoltarea echilibrată emoţională trebuie urmarită şi în relatiile dintre familie şi copii. Ca şi alţi copii, ei sunt expuşi la şocurile de dezvoltare din perioada copilăriei şi au nevoie de sprijin în gestionarea problemelor personale. Deseori familia nu este pregatită să facă faţă la acest tip de solicitări, frecvent ei neavând nici un fel de cunoştinţe si/sau abilităţi specifice despre

EXCELENŢA - februarie 2010

ală este un permanent obiectiv pentru profesorii implicaţi şi un permanent obiectiv de cercetare şi studiu în programele de formare continuă în gifted education.

Hărţuirea sau abuzarea, jignirea sau demotivarea elevilor ca procedee “didactice” sunt practice interzise şi penalizate cu eliminarea din sistem în gifted education.

Efecte posibile ale negării atenţiei speciale pentru copiii dotaţi şi talentaţi: • Eşec şcolar - proastă adaptare socială şi izolare socială • Depresie-sinucidere • Sensibilitate extremăperfecţionism paralizant • Stressdezvoltare inegală • Agresivitate-confuzie mentală • Conflicte-frustrare Astfel de consecinţe sunt extrem de frecvente în afara sistemului gifted education, irosind sau micşorând eficienţa celui mai capabil grup de tineri în a da rezultate sociale remarcabile. O întreagă categorie de tineri cu înalt potenţial intelectual şi uriaşă creativitate, vizual spaţialii, devin astfel o grupă de risc, deşi cuprind peste 40% din populaţia şcolară cu abilităţi înalte şi capabili de performanţă.

Strategia de dezvoltare a programului de educaţie diferenţiată

Dezvoltarea programului Gifted Education în Romania se va face într-un numar mare de pasi atât prin macro-programe, mezoprograme cât şi prin microprograme. în toate aceste cazuri va exista o etapizare necesară pe directii principale de dezvoltare.

O privire sintetică asupra acestei dezvoltări se va putea forma prin urmatorul tabel în care se vor putea vedea sincronizările în timp între macro-programe,mezo-programe, micro-programe, dar şi etapizările logice şi directiile de dezvoltare a acestora. Tabelul se va putea citi atât pe orizontală cât şi pe verticală:

Macro-programe

Mezo-programe

Micro-programe

1a) pregătirea profesorilor în 1b) organizarea de parteneri1c) Organizarea şi atragerea metodologiile gifted education ate instituţionale între organizaţi- specialiştilor în gifted education, ile profesionale implicate şi sau a celor ce doresc să se specialinstituţiile interesate. Acestea vor izeze în acest domeniu, în jurul `i organizate într-o reţea colabora- unor instituţii de formare (Centrul tivă Naţional de Gifted Education, Universităţi implicate în cursuri de gifted education, masterate, doctorate) 2a) `ixarea obiectivelor de dez2b) dezvoltarea unor linii de 2c) crearea, selectarea, cercvoltare locală şi proiectarea de `inanţare prin parteneriate public- etarea şi validarea de instrumente centre speci`ice de gifted educa- private, public-public, sau privat- speci`ice necesare funcţionării tion în conformitate cu nevoile de privat care să permita atingerea acestor centre. Aceste instrumente dezvoltare a potenţialului uman acestor obiective. vor avea o plajă largă, de la sestrategic. Aceasta se va face Pentru realizarea acestor lectare personal sau elevi până la plecând de la potenţialul de obiective se va utiliza şi dezvolta în selectare curriculă, promovare, pregătire al profesorilor şi se va continuare reţeaua colaborativă parteneriate, promovare şi dezvolta permanent în timp pe formată la punctul anterior atragere de candidaţi. măsura creşterii abilităţilor forPentru realizarea acestor matorilor obiective se vor utiliza specialişti formaţi la pasul anterior 3a) dezvoltarea de parteneri3b) crearea de baze de date cu 3c) dezvoltarea de reţele de ate naţionale şi internaţionale care date utile dezvoltării programului experţi, mentori, tutori, sprijinitori să asigure transferul de best prac- Naţional (curriculă selectată, for- locali, instituţii participante, care tices de pe piaţa mondială mule de organizare, instrumente să constituie mediul de formare şi de lucru speci`ice, programe de difuzare a programului pe arie largă de răspândire şi de difuzare succes, articole publicate, etc) în tot mediul şcolar 4a) crearea unui forum de ex4b) dezvoltarea unei linii com4c) dezvoltarea de linii de edpertiză practică, a unei linii de petiţionale pe direcţiile de ucare pe nişe înguste şi puternic cercetare şi publicare de studii în pregătire din centre, a unei linii de specializate. Aceasta se va putea gifted education accesibile tuturor exprimare a inteligenţei, creativ- face cu ajutorul mediului de forîn baze de date, a unei linii de pub- ităţii, motivaţiei, originalitatii, mare din pasul anterior. Acestea vor genera numeroase micro-prolicare-editare de carti de speciali- gândirii complexe şi dinamice grame locale ce vor avea sprijin `itate în domeniu nanciar local.

EXCELENŢA - februarie 2010

39

5a) dezvoltarea unor linii de 5b) dezvoltarea unei linii de 5c) dezvoltarea unei linii de evaluare a calităţii educaţiei, pro- integrare-inser’ie socială şi profe- auto-reglare a calitaţii produsului educativ, e`icienţei în dez- sională a absolvenţilor gifted edu- gramelor de sprijinul `inanciar voltarea locală, programelor cation, a unui sistem de obţinut din mediul colaborativ iniţiate promovare bazat pe calitatea pro- local, de evaluarea de către fesională şi calitatea expertizei, pe reţeaua colaborativa şi de evalurecomandarea calităţii area făcută de către experţi 6a) dezvoltarea de centre de 6b) dezvoltarea de programe 6c) crearea de mijloace stimuimportanţă strategică pe direcţiile de performanţă care să acopere lative pentru dezvoltarea de comesenţiale unde există o nevoie nevoile urgente şi importante petenţe, stimularea creativităţii şi curentă sau estimată pe viitor de (policy making, managementul gasirea de soluţii, prin orientarea specialişti de înaltă clasă valorică crizelor, rezolvarea crizelor, inven- capitalului în aceste directii (ventică şi dezvoltare de noi tehnologii, ture capital, angel capital, social etc) venture capital, etc) Toate cele 18 de etape prezentate sunt legate între ele atât pe orizontala cât şi pe verticală, creand astfel mijloace de corectare a de`icienţelor apărute pe o direcţie prin bucle de corecţie de pe cealaltă direcţie.

De exemplu 4b) « dezvoltarea unei linii competiţionale pe direcţiile de pregătire din centre, a unei linii de exprimare a inteligenţei, creativităţii, motivaţiei, originalităţii, gândirii complexe şi dinamice » se poate in`luenţa atât prin « 3b) crearea de baze de date cu date utile dezvoltării programului Naţional (curriculă selectată, formule de organizare, instrumente de lucru speci`ice, programe de succes, articole publicate, etc) », cât şi prin « 4a) crearea unui forum de expertiză practică, a unei linii de cercetare şi publicare de studii în gifted education accesibile tuturor în baze de date, a unei linii de publicare-editare de carţi de specialitate în domeniu ».

O imagine gra`ică mai clară a interferenţelor se poate face pe un tor, astfel, de exemplu, 3a este in`luentat de 2a şi de 3c.

La acest moment există bazele pentru dezvoltarea `iecăruia din cei 18 paşi, aceste baze de dezvoltare având nevoie doar de o corelare riguroasă pentru a se integra într-un program naţional performant.

O prezentare a acestor baze de început se va putea vedea în următorul tabel:

Paşi

Baze existente

1a) pregătirea profesorilor în metodologiile gifted education

RO-TALENT şi IRSCA GIFTED EDUCATION

1b) organizarea de parteneriate instituţionale EDUGATE consorţiu colaborativ cu peste 30 de între organizatiile profesionale implicate şi insti- membri tuţiile interesate. Acestea vor `i organizate într-o reţea colaborativă

1c) Organizarea şi atragerea specialiştilor în Universitatea din Iaşi, IRSCA (Institutul Român gifted education, sau a celor ce doresc să se special- Pentru Studii şi Cercetări Avansate Gifted Educaizeze în acest domeniu, în jurul unor instituţii de for- tion) mare (Centrul Naţional de Gifted Education, Universităţi implicate în cursuri de gifted education, masterate, doctorate)

40

EXCELENŢA - februarie 2010

2a) `ixarea obiectivelor de dezvoltare locală şi Colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, proiectarea de centre speci`ice de gifted education Instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale, în conformitate cu nevoile de dezvoltare a cu Institutul de Cercetări ale Educaţiei şi cu alte inpotenţialului uman strategic. Aceasta se va face stituţii şi ONG-uri, `irme şi autorităţi locale în vedplecând de la potenţialul de pregătire al profesorilor erea identi`icării nevoilor de dezvoltare locală şi a şi se va dezvolta permanent în timp pe măsura creş- mijloacelor necesare dezvoltării acestora. Această terii abilităţilor formatorilor. Dezvoltarea de centre colaborare se va face într-o reţea colaborativă se va face pe directiile « charter centers-feeder bazată pe expertiză tehnică şi implicare socială, orschools » preluându-se astfel centrele de excelenţă ganizatorică şi `inanciară. şi integrându-se în programul gifted education, magnet schools, unde pot intra centre din invaţământul artistic şi vocaţional de performanţă, ca şi centre private cu specializare înaltă pe oferta educaţională, centre pilot de mare performanţă necesare formării de specialişti de înaltă clasă valorică şi cu specializări deosebite. Experienţă centrelor pilot se va putea împrăştia ulterior în cadrul sistemului de educaţie natională şi internaţională.

2b) dezvoltarea unor linii de `inanţare prin Linia de colaborare pentru formare profesionparteneriate public-private, public-public, sau pri- ală (Agenţia Naţionala de Formare Profesională), vat-privat care să permită atingerea acestor obiec- `irme `inanţatoare şi programe de `inanţare tive de dezvoltare a potenţialului uman. naţionale, europene, sau internaţionale.

2c) crearea, selectarea, cercetarea şi validarea Sunt deja validate în Romania testele Stanfordde instrumente speci`ice necesare funcţionării aces- Binet 5 şi Wechsler, care sunt cele mai performante tor centre. Aceste instrumente vor avea o plajă largă la nivel mondial. Există de asemenea o continuă dezde la selectare personal sau elevi până la selectare voltare aptitudinală şi creştere a experienţei psicurriculă, promovare, parteneriate, promovare şi hologilor în acest domeniu. atragere de candidaţi.

3a) dezvoltarea de parteneriate naţionale şi inWorld Council for Gifted and Talented Children, ternaţionale care să asigure transferul de best prac- ECHA, NAGC, NAGY, AUSTEGA, etc. tices de pe piaţa mondială 3b) crearea de baze de date cu date utile dezwww.curriculumonline.gov.uk, ERIC, GERIC, etc. voltării programului Naţional (curriculă selectată, Aceste date vor `i ofertate şcolilor free sau contra formule de organizare, instrumente de lucru speci- cost pentru a `i folosite în dezvoltarea de programe `ice, programe de succes, articole publicate, etc) în conformitate cu nevoile locale de dezvoltare, potenţialul uman local şi obiectivele strategice ale programului de educare a copiilor cu abilităţi speciale şi capabili de performanţe înalte.

3c) dezvoltarea de reţele de experţi, mentori, tuReţeaua de profesori cu succese la olimpiadele tori, sprijinitori locali, instituţii participante, care să şcolare, existenţa deja la acest moment, dar neorgaconstituie mediul de formare şi difuzare a progra- nizată ca structură funcţională în această direcţie: mului pe arie largă de răspândire şi de difuzare în www.olimpiade.ro tot mediul şcolar 4a) crearea unui forum de expertiză practica, a www.dotaţi.ro, edituri partenere, atribuţii ale viunei linii de cercetare şi publicare de studii în gifted itorului Institut propus de lege, parteneri intereducation accesibile tuturor în baze de date, a unei naţionali. linii de publicare-editare de cărţi de specialitate în domeniu

EXCELENŢA - februarie 2010

41

4b) dezvoltarea unei linii competiţionale pe diConcursuri şcolare publice (olimpiadele) sau recţiile de pregătire din centre, a unei linii de expri- private (Canguru), tabere de pregătire, expoziţii itinmare a inteligenţei, creativităţii, motivaţiei, erante, forumuri on-line, toate în stadiu deja lansat originalităţii, gândirii complexe şi dinamice sau chiar consacrat la acest moment 4c) dezvoltarea de linii de educare pe nişe inPilot, Colegiul Lauder şi Scoala Lauder, exista guste şi puternic specializate. Aceasta se va putea însă şi alte proiecte ce se vor dezvolta în viitor. face cu ajutorul mediului de formare din pasul anterior.

5a) dezvoltarea unor linii de evaluare a calităţii ARACIP pentru învăţămantul de masă, însă exeducaţiei, produsului educativ, e`icientei în dez- istă un nucleu mic de specialişti capabili să dezvolte voltarea locală, programelor iniţiate ceva similar în gifted education în viitorul apropiat 5b) dezvoltarea unei linii de integrare-inserţie Fundaţia Culturală Delta, alte ONG-uri, instituţii socială şi profesională a absolvenţilor gifted educa- guvernamentale, `irme de head-hunting tion, a unui sistem de promovare bazat pe calitatea profesională şi calitatea expertizei, pe recomandarea calităţii 5c) dezvoltarea unei linii de auto-reglare a calCamerele de Comerţ şi Industrie, incipient bănci ităţii programelor vis-a-vis de sprijinul `inanciar iniţiatoare de programe de venture capital, social obţinut din mediul colaborativ local, de evaluarea venture capital, angel capital, corporaţii multide către reţeaua colaborativă şi de evaluarea făcută naţionale, incipient programe guvernamentale. de către experţi

42

6a) dezvoltarea de centre de importanta strategica

În negocieri cu instituţii ale statului

6b) dezvoltarea de programe de performanţă care să acopere nevoile urgente şi importante (policy making, managementul crizelor, rezolvarea crizelor, inventică şi dezvoltare de noi tehnologii, etc)

În negocieri cu instituţii ale statului

6c) crearea de mijloace stimulative pentru dezvoltarea de competenţe, stimularea creativităţii şi găsirea de soluţii, prin orientarea capitalului în aceste directii (venture capital, angel capital, social venture capital, etc)

În negocieri cu mediul de afaceri

EXCELENŢA - februarie 2010

EXCELENลขA - februarie 2010

43