Exportul de cereale a revigorat balanţa comercială

Grâul și porumbul scad semnificativ deficitul țării noastre în comerțul cu produse agroalimentare. Dar să nu uităm că banii europeni sunt disponibili şi pentru produse finite, inclusiv cerealiere.

În iulie 2021, țara noastră a tranzacționat pe piețele din afara Uniunii Europene 1.406.892 tone de grâu comun. Cu un an în urmă, exporturile de grâu și meslin însumaseră numai 850.561 t, întrucât seceta extremă instalată în toamna anului 2019 a afectat puternic producția.

BARJE PLINE CU PRODUSE DIN RO

Vânzările de grâu și meslin pe piețele terțe au sărit în august 2021 la 1.588.663 t, față de 396. 352 t în august 2020, iar în luna următoare la 1.794.074 vs. 410.251 t. În octombrie, România a exportat 1.613.223 t vs. 424.416 t.

Așadar, în trei luni succesive, exporturile sau situat la peste 1.500.000 tone/lună. Anul trecut, se plasaseră sub 500.000 tone/lună. În termeni financiari, exporturile de grâu și meslin au depășit un miliard de euro în primele luni ale anului comercial 2021/2022 (anul comercial a început în iulie 2021).

Vânzările de porumb au fost, de asemenea, la cote înalte. Diferențele între intervalul iulieseptembrie 2021

un articol de STELIAN RĂDESCU

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și același interval 2020 nu au fost mari, fiindcă nu începuse recoltarea, dar între octombrie 2021 și aceeași lună a anului 2020, decalajul a fost considerabil: 1.298.416 t vs. 385.662 t. Încasările au totalizat 919,9 milioane de euro.

SUNT BANI PENTRU PROCESARE!

Exportul de materii prime este deseori criticat, invocânduse nevoia de zootehnizare și procesare. Pentru trecerea la aceste etape este oferită ca soluție principală finanțarea de la bugetul public, fie acesta european, fie național.

Au fost alocați bani pentru procesare? Datele oferite de AFIR susțin un răspuns afirmativ. Consultând pe siteul agenției calendarul sesiunilor în cadrul PNDR, am descoperit următoarea

NU SUNTEM CEI MAI DEFICITARI!

Ar trebui să fie procesarea materiilor prime un fel de obsesie națională? Trebuie spus că deficitul în comerțul cu produse agricole nu este propriu României. Două mari puteri agroalimentare ale Uniunii Europene, Franța și Germania, au un deficit mult mai mare decât al nostru, chiar în relația cu celelalte state membre. Germania este cel mai mare cumpărător de produse agroalimentare provenite din statele membre. Dacă Berlinul șiar bate capul să ajungă la o așanumită ”suveranitate alimentară”, un concept mai mult politic propriu țărilor din Estul Europei, multe state de pe continent ar avea de suferit.

situație, pentru Măsura 4.1 ”Investiții în exploatații agricole”: a) sector condiționare și procesare în fermă și marketing modernizare exploatație (vegetal), exceptând legumicultura și cartofii, sesiune închisă în 22.12.2021, 99 de proiecte depuse, fonduri epuziate; b) sector condiționare și procesare în fermă și marketing modernizare exploatație (zootehnic), alocare ... ››› 58

Scanează-mă!

Vezi care a fost producţia de porumb a României în 2021 şi cine sunt campionii Europei la porumb?

››› 56 ...55.000.000 euro, valoarea proiectelor depuse 4.498.874 (8 proiecte); c) sector condiționare, procesare și marketing legume, cartofi modernizare exploataţie, valoarea proiectelor depuse 26.412.711 euro, fonduri disponibile 48.587.289 euro (23 proiecte depuse). În același timp, mai există în PNDR M 4.2: a) sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole SOIA/PROTEICE (investiții noi, extindere și modernizare), alocare 39.166.655 euro, valoarea proiectelor depuse 57.455.459 euro, 59 de proiecte, mai rămăseseră 1.294.523,5 euro, sumă disponibilă până în 7 ianuarie 2022; b) sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole

România a exportat în ultimele luni, datorită recoltelor record din vara anului 2021, cantități impresionante de cereale, datele statistice oficiale indicând salturi de-a dreptul spectaculoase.

Sursa foto: www.canva.com

(modernizare), alocare 143.611.067 euro, valoarea proiectelor depuse 80.560.548 euro, au fost depuse 127 de proiecte, fonduri rămase disponibile până la 7 februarie 2022, 134.856.052 euro.

A SCĂZUT DEFICITUL COMERCIAL

Câștigurile înregistrate la exportul de materii prime agricole (cereale, floareasoarelui, tutun, etc.) au însumat 6,57 miliarde de euro și au condus la o scădere cu 40% a deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare a României.

Datele au fost publicate de AFIR în 6 ianuarie, deci au mai suferit modificări, dar sunt relevante în ce privește apetitul fermierilor pentru accesarea fondurilor europene în vededea procesării materiilor prime agricole. Sunt sute de milioane de euro acordate prin PNDR, nimeni nu mai poate spune că agricultura românească nu primește bani pentru a se dezvolta în direcția procesării materiilor prime agricole.

PROCESARE, DAR CU PRUDENȚĂ!

Sigur, merită să investești în procesare, dar nu cu orice preț! A procesa o materie primă agricolă, în mod industrial, la standarde de calitate, este o altă afacere și cere din partea antreprenorului o altă instruire. E o specializare, o profesiune în sine. Sistemele integrate în țara noastră sunt rarități. De regulă, economia este secvențiată, fiecare actor își are segmentul său de competență. Noi, românii, știm să producem. Ne pricepem un pic și la procesare, dar mai mult la nivel artizanal.

Pe piața internațională, produsele noastre finite nu prea au căutare. Poate nici nu prea avem ce vinde, iar dacă avem ce vinde, poate nu e suficient promovat. Povestea eroică despre cum o să dezvoltăm noi piața produselor finite românești poate funcționa, dar trebuie multă seriozitate, onestitate și implicare. Produsul alimentar finit e mucul și sfârcul întregului sector agroalimentar. Poți să reușești magistral sau poți să dai chix lamentabil. Dar dacă eșuezi pe banii statului, te doare la bască! Mai bine vindem cinsit mărfuri agricole căutate pe piețele internaționale, iar banii publici să fie investiți în scopuri mai utile.