Cum arată culturile în luna lui Făurar?

Multe dintre semănăturile de toamnă au o stare de vegetaţie bună, plantele sunt uniform răsărite şi călite pentru a rezista gerului. În ciuda scumpirii îngrăşămintelor, fermierii şi-au făcut datoria în câmp.

Precipitaţiile mixte căzute în cea dea doua jumătate a lunii ianuarie au contribuit la refacerea rezervei de umiditate din sol în multe zone agricole ale României. În acelaşi timp se menţine şi se manifestă seceta pedologică în areale însemnate ca suprafaţă din Moldova şi Dobrogea, unde răsărirea culturilor de toamnă este întârziată şi neuniformă.

Vă propunem o radiografiere a culturilor agricole din 5 zone ale ţării, în ultima lună de iarnă calendaristică. Iată ce spun fermierii:

GALAŢI LA NOI A PLOUAT, DAR E SECETĂ

Aşa cum prezintă şi buletinele agrometeorologice, în cea mai mare parte a Moldovei se înregistrează seceta pedologică. În judeţul Galaţi, culturile de toamnă sunt întârziate pentru că nu au avut apă o bună perioadă de timp.

Inginerul Cătălin Ionescu, tehnologulşef al Societăţii Agricole ”Agroind” Tulucești, a pus grâu pe 500 de hectare, aproape jumătate din suprafaţa lucrată. „Am riscat foarte mult şi eram pe punctul să pierdem grâul, dar o ploaie căzută în ultimul minut nea reînviat speranţele! Am ales să cultiv soiul Adesso (Probstdorfer), stabil şi productiv, cu conţinut ridicat de proteină şi gluten. La semănat, am aplicat localizat 150 kg/ha dintrun îngrăşământ complex cu fosfor. Plantele răsărite ceva mai târziu au scăpat de atacul bolilor şi dăunătorilor şi acum se prezintă relativ bine”, explică agronomul.

Ţinta lui este să obţină între 5 şi 6 tone/ha, dar ca să o atingă este nevoie de apă în sol. De aici vin şi frământările specialistului.

RAPIŢA, UN LOZ NECÂŞTIGĂTOR

Nici în acest an, Agroind Tuluceşti nu are parte de rapiţă. A fost semănată pe o solă de 40 ha, dar va fi întoarsă. „De trei ani ţin sămânţa pe stoc şi nu am putut să o încorporez din cauza secetei. În toamnă, am avut pământul ceva mai reavăn şi mam încumetat de am semănat! Precipitaţiile au venit mult prea târziu şi plantele nu au avut cum să acumuleze suficiente grade până la intrarea în iarnă”, precizează Cătălin Ionescu.

un articol de MARIAN MUŞAT

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Problema cea mai mare e că apa care a căzut, circa 100 l/mp, asigură vegetaţia culturii doar în prima parte a primăverii. Mai jos de 20 cm în pământ nu mai este rezervă de umiditate. La noi a plouat, dar suntem în... secetă! Pare un nonsens, dar e un adevăr...

CĂTĂLIN IONESCU

Tehnologşef ”Agroind” Tulucești, jud. Galaţi

TEHNOLOGIA CU RISC ASUMAT

Fermierul recunoaşte că anul trecut a făcut o producţie bună de grâu folosind o schemă de fertilizare ... ››› 66

Sursa foto: www.canva.com

››› 64 ...minimă şi o tehnologie de protecţie fitosanitară redusă. „Am sesizat că va fi secetă şi am riscat, reducând cantitatea de sămânţă la hectar la doar 120 kg. În final am scos o medie de 5.000 kg/ha, cu jumătate din cheltuiala fermierilor vecini. Grâul meu a fost de bună calitate: peste 14% proteină şi mai bine de 81 masa hectolitrică”, explică specialistul gălăţean.

Pentru culturile de primăvară, Cătălin Ionescu preferă să discuiască terenul foarte devreme, motivat de faptul că seceta se poate instala oricând şi lucrarea nu va mai ieşi cum trebuie.

BOTOŞANI GRÂUL E ÎN CURS DE RĂSĂRIRE!

În ferma lui Tiberiu Nichiteanu din Miorcani, comuna Rădăuţi Prut, jud.

ANM: REZERVA DE UMIDITATE

În cultura grâului de troamnă, rezerva de apă pe profilul de sol 0100 cm se va încadra în limitele satisfăcătoare până apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Transilvania, Banat, Crişana şi Oltenia, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia şi Dobrogea, izolat în sudestul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor întregistra în cea mai mare parte a Moldovei, izolat nordul şi nordestul Munteniei şi în centrul Dobrogei. Botoşani, rapiţa arată excelent. A semănat 120 ha în epoca optimă şi este mândru de cultură. La grâu nu stă la fel de bine, “este niţel întârziat, pe vreo 200 ha e înfrăţit, iar pe alte 230 se află în fenofaza de răsărire”.

Tiberiu Nichiteanu nu a vândut din producţia de grâu şi porumb 2021, o păstrează pe stoc în speranţa că o va vinde la un preţ mai bun. În zonă, grânele se vând în jurul a 1,4 lei/kg.

BRĂILA UN AN AGRICOL "REZONABIL"

În judeţul Brăila, semănăturile de toamnă nu ridică probleme, umiditatea în sol e la un nivel satisfăcător, iar gerurile episodice sunt binevenite să mai distrugă din rezerva de păduchi, viruşi şi alţi agenţi de dăunare. „Anul care a debutat prost în toamnă pare a fi unul rezonabil. După ploile căzute în urmă cu două luni sau redresat rezervele de apă din sol”, susţine inginerul Vasile Datcu, fermier, preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila.

Cultivatorul are semănate păioase de toamnă (orz şi grâu) pe aproximativ 150 ha. Rapiţă nu pune pentru că nu vrea să rişte, aruncând cu banii aiurea.

TEHNOLOGIA TREBUIE REGÂNDITĂ

„În stadiul de dezvoltare existent, culturile au dispus de îngrăşămintele necesare la înfiinţare. La desprimăvărare va fi mult mai greu cu fertilizările din cauza preţurilor explodate la substanţele azotoase. Evident că trebuie să regândim tehnologiile şi schemele de fertilizare. La ferma mea, la culturile de primăvară, o să dau în vegetaţie foliar şi nu mai arunc de pomană azotatul să mă trezesc că nu au răsărit semănăturile. Aşa sa întâmplat acum doi ani când tot îngrăşământul sa dus în pânza freatică şi nu am făcut producţie. E timpul să procedăm aşa cum fac mediteraneenii, ei aplică fertilizanţii direct pe masa foliară. Este o soluţie”, consideră agricultorul brăilean.

MARAMUREŞ ÎN N-V, PORUMBUL E PE CÂMP!

„Culturile de grâu şi orz sunt intrate în iarnă bine dezvoltate răsărite uniform, viguroase, cu densitate bună mai ales că stratul de zăpadă este suficient de gros ca să protejeze plantele”, nea declarat Daniel Dumitru Cristea, din SomeșUileac, Maramureş.

Problema majoră este cu porumbul care încă nu a fost adunat din câmp, astfel că, la jumătatea lunii

RECOMANDAREA FERMY

• Efectuarea controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii speciilor de toamnă • Efectuarea lucrărilor de arat, îndeosebi pe terenurile fără strat de zăpadă

FERMY

Specialist Agri 4.0

În situaţia în care azotatul va avea în continuare un preţ ridicat, o să stau mai potolit, mă voi limita cam la 150 kg/ha.

VASILE DATCU

Preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila

››› 66 ... ianuarie, sute de hectare aşteaptau intrarea combinelor. „Circa 80% dintre fermierii din zona de graniţă dintre judeţele Sălaj, Satu Mare şi Maramureş nu au putut intra în lanuri. Porumbul a fost semănat târziu şi, din cauza precipitaţiilor şi a drumurilor impracticabile sa întârziat recoltarea. Am un vecin cu 100 ha care nu a putut recolta, deoarece umiditatea boabelor era de 29%”, explică maramureşanul.

DOBROGEA 5 KG GRÂU LA 1 KG ÎNGRĂŞĂMÂNT

În fermele dobogene starea de vegetaţie a culturilor este corespunzătoare, semn că fermierii şiau făcut datoria, chiar dacă preţurile unor inputuri au crescut şi cu 400%!

“Am avut în testare un soi de grâu franţuzesc, lam extins în cultură pe 100 ha şi am mari aşteptări de la el. E un sezon foarte complicat pentru că îngrăşămintele sau scumpit de 45 ori. Şi aşa, înainte vindeam 2 kg de grâu ca să luăm unul de complex, dar acum va trebui să vindem 5 kilograme! Dacă până acum cheltuielile pe hectar erau între 3.0003.500 lei, gândiţivă că se vor duce la 4.5005.000 şi va trebui să scoatem cel puţin 6.000 lei, ca să avem şi ceva de rezervă. Mi se pare exagerat”, nea declarat Gheorghe Lămureanu, fermier din Agigea.

SOCOTELI PENTRU PRIMĂVARĂ

Agricultorul constănţean a decis ca în primăvară să cultive P64LE99, hibrid tardiv de floarea soarelui cu cel mai

CUM A ÎNCEPUT SEZONUL ACTUAL?

Actualul sezon a debutat cu aceleaşi vechi probleme. Campania de semănat a fost lungă şi întârziată. Culturile de păioase din multe zone răsar în ferestrele iernii şi la desprimăvărare, fenomen caracteristic anilor trecuţi.

Scanează codul QR şi află cu ce probleme se con fruntau fermierii la startul noului sezon agricol! Deocamdată, nu am achiziţionat niciun fel de îngrăşăminte pentru primăvară. Voi fi mai ponderat cu cheltuielile, intenţionez să fac o producţie de 4,55 tone/ha la grâu, iar la rapiţă o să rămân la 2,5 tone/ha.

CRISTEL URSE

Fermier Chichineţu, jud. Brăila

ridicat potențial de producție, cu o bună plasticitate și adaptabilitate, care a dat o medie de peste 5 tone. De asemenea, la porumb şia propus să obţină un randament de peste 11 tone/ha.

BRĂILA RAPIŢĂ DEVORATĂ DE... GÂŞTE!

În bărăganul brăilean, Cristel Urse, din Chichineţu, comuna Ciocile, are însămânţate 130 hectare cu grâu, din care 45 pe teren irigat, şi 125 de rapiţă (din care 40 ha irigate). Pe solele care au primit apă, culturile sunt bine îngrijite şi uniform dezvoltate.

Fermierul trebuie să adapteze tehnologiile de cultivare în funcţie de... gâşte! Păsăretul pune în pericol lanurile verzi şi de aceea, seamănă mai adânc. „Anual am mari probleme cu gâştele sălbatice; se strâng cu sutele de mii să ierneze în jurul lacului Chioibăşeşti şi ne distrug culturile. O bună parte din rapiţă a fost mâncată de gâşte. Numai întro singură dupăamiază, 45 ha au fost rase de a rămas pământul la negru”, susţine cultivatorul.

GÂŞTELE AU DAT ATAC ŞI LA GRÂU

Dar inginerul Cristel Urse nu disperă. „Noroc, că mugurele de creştere nu a fost smuls din pământ, gâştele au mâncat doar frunzele mai mari. Pentru a evalua starea de vegetație a culturii am recoltat monoliţi de sol şi am constatat că se dezvoltă, dar cu o densitate mai mică. Însă temerea mea este că în primăvară plantele vor lăstări şi gâştele le vor ciuguli din nou!”, îşi exprimă neliniştea brăileanul.

Acesta susţine că şi lanurile de grâu au fost atacate de gâştele sălbatice, dar şiau revenit rapid pentru că au avut grijă să însămânţeze mai adânc, astfel încât să rămână un internod în sol care să nu poată fi smuls.

SOLUŢIE: Cum orzul nui în meniul gâştelor sălbatice, că are frunza aspră, fermierul se gândeşte ca pe viitor să extindă suprafaţa cultivată cu orz.

ANM VĂ INFORMEAZĂ

Vremea la debut de februarie

În prima săptămână a ultimei luni de iarnă, mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice acestei săptămâni în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor avea o tendință ușor deficitară în regiunile sudice și vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

STAREA DE VEGETAŢIE

Se va menţine repaosul vegetativ la speciile de toamnă în cea mai mare parte a teritoriului agricol. La culturile de rapiţă, orz şi grâu semănate în perioada optimă şi bine adaptate la condiţiile de pe parcursul iernii, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie, iar la semănăturile tardive, insuficient călite şi nepregătite pentru a rezista temperaturilor scăzute, starea de vegetaţie va fi în continuare medie şi slabă, iar densitatea redusă.

Culturile de păioase îşi vor continua răsărirea (80100%), formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10100%), cu o stare de vegetaţie per ansamblu medie şi bună, respectiv medie şi slabă, în semănăturile tardive.

Sub aspect fenologic, rapiţa înfiinţată în epoca optimă se va afla în faza de înfrunzire (714 frunze), din care 13 frunze bazale sunt îngălbenite sau uscate parţial/total.

Scanează-mă!

Respiraţia plantelor este un proces contrar fotosintezei, dar favorizează productivitatea. Scanează codul QR şi află care sunt principalii factori care influenţează respiraţia plantelor!