”Zootehnia fără procesare nu stă în picioare!”

Cu planuri bine făcute, încredere şi cu pământul bunicilor şi al unor rude apropiate, familia Gherguţ a dezvoltat o afacere cu viitor în agricultură. Cât de rentabilă este ferma în prezent?

Dacă la abator preţul plătit pentru animalele vii este de 14­15 lei/kg maxim, noi la animalele sacrificate reușim să ajungem la 20­23 de lei/kg. Randamentul la sacrificare, în carcasă este de 62­64% din greutatea în viu. Vindem direct, cu amănuntul și colaborăm cu câteva restaurante și hoteluri.

Ghergu

2015 a fost primul an în care familia Gherguţ a început să facă agricultură. În 2016, în primăvară au ajuns şi viţelele şi apoi lucrurile au început să se mişte mai rapid. Au luat mai mult teren în arendă şi s-au înmulţit și animalele.

În prezent fermierii lucrează 300 de hectare de teren arabil, au 100 de hectare de pășune în arendă şi un efectiv total de 150 de capete bovine Angus.

Punct De Sacrificare I Carmangerie

Dragoş Gherguţ a căutat să cumpere animale ”direct de la sursă”. La recomandarea Asociației Aberdeen Angus din Anglia a ajuns la Leo McEnroe, un crescător scoţian de Aberdeen Angus şi care a mai exportat animale în alte state.

Efectivul iniţial a fost de 30 de vițele și doi tauri, animale cu pedigree. ”Aşa am început ferma Gherguț’s Ranch, cu genetică de top”, ne-a declarat Dragoş Gherguţ.

Odată cu creşterea efectivului

”ne-am dat seama că zootehnia fără procesare nu prea stă în picioare. Am încercat să mai vindem ceva vițele de un articol de GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro reproducție şi am vândut la un preț bunișor, dar era problema mai mare cu taurii. Tauri de reproducție nu se vând într-un număr mare, maxim 3-4 pe an. Cu restul ce faci? Abatoarele din zonă au prețurile foarte mici la carne. Și atunci am decis să ne facem noi propriul abator și propria linie de procesare. Am făcut un centru de sacrificare în fermă, cu linii anexate de procesare, preparare şi carmangerie. Am luat o rulotă pentru desfacere, care și în ziua de azi este în magazinul nostru principal și cam ăsta a fost începutul”.

Angus Sco Ian Vs Angus German

Deşi mulţi fermieri din România cresc bovine din rasa Aberdeen Angus provenite din Germania, Dragoş Gherguţ a ales Angus ”scoţian”. În opinia fermirului există mai multe diferenţe între cele două varietăţi ale rasei Aberdeen Angus. ”Angusul german a fost selecționat în timp pentru a fi mai masive. Sunt animale mai mari, dar care au și un procent mult mai mare de oase în carcasă. Din observaţiile noastre, cu Angus-ul scoţian şi irlandez, în ceea ce priveşte raportul de carne din carcasă ieșim mult mai bine. Am observat că majoritatea celor care sacrifică animalele de carne - Angus german - le sacrifică la o greutate de 400-450 kg, din cauză că acesta este tipul de carcasă cerut cel mai mult în afară. Pe când noi sacrificăm animalele/taurii la greutăți de 700 kg, atunci când masa musculară este mai bine formată, piesele principale sunt bine dezvoltate şi carnea este marmorată”.

Practic, în fermă sacrificarea se face, în medie, la vârsta de 24-26 de luni, în funcţie de fiecare animal.

ÎNTREȚINERE DOAR PE PĂȘUNE!

Animalele cresc libere, afară pe pășune, pe tot parcursul anului. Până la vârsta de opt luni viţeii sunt crescuţi împreună cu mamele lor, pe păşune, apoi se face înţărcarea şi începe faza de creştere şi îngrăşare pentru masculi.

”Rețeta este foarte simplă: păşune şi fân la discreţie, plus un tain format dintr-un amestec de porumb şi grâu din producţia proprie și iarna mai completăm cu siloz de porumb. După vârsta de un an şi jumătate tăuraşii sunt crescuţi în grajd, în stabulaţie liberă, unde îi ținem până la doi ani, doi ani și două luni, în funcție de cum se dezvoltă fiecare animal. În ultimele luni, pentru faza de finisare venim cu un supliment de porumb care dă energie și ajută la producerea de grăsime, pentru marmorare”.

COSTURILE, GREU DE CALCULAT

Deoarece în cadrul fermei cheltuielile nu sunt defalcate pe activităţi - culturile agricole şi creşterea animalelor, este lativ dificil de calculat costul final de ducţie pentru animalele sacrificate.

”Fiind totul integrat, este greu să separăm costurile. Chiar în perioada asta lucrăm la acest lucru, dar ne va lua ceva timp să transferăm costurile pentru fiecare centru de profit și să știm exact, clar cât este din agricultură/cultura mare şi cât intră în parte de reproducție și îngrășare a animalelor și, după aceea, ce iese de acolo - carne sau piese şi produse”, a explicat Dragoş Gherguţ.

CRESC ÎNCET, DAR SIGUR!

Anul trecut au fost sacrificate cca. 21 de capete, la începutul anului un taur/ lună şi apoi s-a ajuns la doi, chiar trei tauri sacrificaţi pe lună.

”Au crescut vânzările la punctul nostru de desfacere, așa, ușor, ușor, din vorbă în vorbă, nu am investit foarte mult în marketing, am vrut să ne stabilizăm foarte bine produsele și calitatea cărnii, pentru a putea ulterior veni cu marketing și promovare. Să venim direct cu un produs deja testat. Nu vrem să greşim, pe piață dacă greșești de două ori, s-a stricat imediat numele. Am preferat o creștere mai lentă”, ne-a declarat Dragoş Gherguţ.

Tineretul este crescut în fermă și femelele sunt păstrate pentru reproducţie. O parte dintre masculi sunt îngrășați, sacrificaţi şi valorificaţi sub formă de subproduse din carne și doar o mică parte dintre masculi sunt vânduţi pentru reproducţie către alte ferme.