revista Ferma nr. 19 1-14 noiembrie 2022

Page 1

ANUL XX

IV • NR. 19

(312) • 114 noiem brie

2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

CUM ÎȘI ”STRUNEȘTE” ILIE POPESCU CAII PUTERE DE LA JOHN DEERE! ! 18

Preţ: 9 lei

Articolul ediţiei



Editorial

Ce au alţii şi n-avem noi...

ANUL XXIV • NR. 19 (312) • 1-14 noiembrie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 20 (313) va apărea în perioada 15-30 noiembrie 2022

D

upă ce am publicat articolul despre agricultura irlandeză şi cum îşi protejează acest stat producătorii şi, mai ales, fermele de familie, au apărut zecile de comentarii în online: că la noi de ce nu se poate şi la alţii da, că la noi nu se vrea sau se vrea distrugerea fermierilor şi a fermei de familie, că alţii finanţează fermele în timp ce ai noştri le condamnă la pieire, că guvernul de la noi vrea să închidă fermele şi să deschidă poarta (şi mai larg) pentru importurile agroalimentare. Şi tot aşa. Jurnalişti fiind trebuie să cântărim lucrurile la rece şi obiectiv. Dar, oameni suntem şi noi. Şi suntem şi consumatori, deci ne place să ştim ce se întâmplă cu cei care ne produc de-ale gurii. Chiar şi eu, întrebată fiind de colegii din presa agricolă europeană ce nu merge la noi, deşi teoretic avem resurse mai multe şi mai bune decât alţii, am răspuns ceva de genul: „Avem cu ce, dar n-avem cu cine. Daţi-ne guvernele voastre împrumut pentru vreo câteva luni şi poate aşa s-ar pune şi potenţialul nostru în valoare”. Deşi sunt convinsă că, odată ce-ar avea pe mână bogăţia noastră, numai la binele neamului românesc nu s-ar gândi! Deci, unde greşim sau cine greşeşte? Mai are rost să spunem că nu suntem uniţi sau că suntem prea invidioşi pe munca celorlalţi? Sau că la unul care se revoltă mai sunt 10 care stau şi-aşteaptă pe margine? Ăia la al căror „bine” râvnim au înţeles de zeci de ani că singuri nu pot face nimic, dar că asocierea le aduce beneficii şi reprezentare în faţa celor care iau deciziile în agricultură. Au priceput că banii nu se fac uşor, dar că pot câştiga mai mult dacă investesc şi cresc eficienţa în ferme. Au băgat la cap că managementul nu e doar un cuvânt care sună pretenţios, ci un cumul de măsuri care te poate duce de la „las că merge şi-aşa” către un business pe bune în agricultură! Să vă mai spun de digitalizarea fermelor în România? Această Fata Morgana care vine ea, piază rea, să ne strice realitatea şi autosuficienţa?

Nu cert şi nu arăt cu degetul pe nimeni, Doamne fereşte, dar e păcat că în România noastră frumoasă şi bogată încă nu reuşim să depăşim mentalităţi şi metehne care au prins rădăcini mai ceva ca buruienile din culturile răvăşite de secetă şi de lipsuri tehnologice. Nu accesăm fonduri pentru că nu avem terenurile intabulate, dacă arenda e pe mai mulţi ani de ce nu e pe mai puţini şi invers, dacă vreun primar e pe interese sau nu-l duce capul te-a sărit din zona defavorizată sau montană şi adio proiecte, chiar dacă tu stai cu oile şi vacile pe vârf de munte, dacă vreo secretară înţepată refuză să-ţi înregistreze cererea, adio păşune, dacă ajungi la mediu, dsv, dsp după vreun aviz te apucă toţi dracii şi se schimbă anotimpul până rezolvi ceva, dacă şi cu parcă… aşa nu se face performanţă în agricultură! S-o strica peştele de la cap, vorba poporului, dar unde e voinţă, şi individuală, dar şi colectivă, peştele ăsta stricat n-are nici o şansă. Din proprie experienţă vă spun. E greu, dar nu e imposibil să ne meargă şi nouă… “ca la alţii”!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3


4

Cuprins

58

34

Actualitate

6 6

10 12 14 18 22 24 26 27 28 32 34

84

CRIZA ÎNGRĂŞĂMINTELOR Strategia UE încă nu a depăşit faza discuţiilor Fermier în laguna veneţiană Agroinfo Cifra controverselor: 10 ani de arendă Cum își ”strunește” Ilie Popescu caii putere de la John Deere! Proiect pentru satele româneşti, premiat la Bruxelles Agricultura sustenabilă este accesibilă cu ProCredit Bank Elveția nu renunţă la fermele industriale Țara care a pierdut cele mai multe animale Câţi bani europeni au fraudat statele membre? Securitatea alimentară globală este în pericol! Ferma cu 3 roboţi a împlinit 30 de ani!

38

84

52

Cultura mare

52 Urmează sau nu o prăbușire a prețurilor la cereale? 54 Încă un fermier gălăţean a renunţat la arătură 58 Cum corectăm solurile acide și erodate? 62 Ziua culturilor fixatoare de azot 64 Cum răspunde cercetarea provocărilor climatice? 68 Cum gestionăm corect înfrățirea la grâu? 70 CO2 mai mult dăunător sau mai mult folositor? 72 Pot să atace afidele cerealele în luna noiembrie? 76 Parteneriat european pentru producția de biometan

108

102

36 37 38 44 48 50

Agricultura 4.0

O nouă soluţie de electro-erbicidare Pesticide inteligente cu pH receptiv Roboţii ”fac pași” timizi în ferme 14 medalii de argint la EuroTier 2022 Gala roboţilor la FIRA Agtech 2022 Agricultura de mâine, în premieră la SIMA

1-14 noiembrie 2022

80

Zootehnie

102 Sommet de l'Élevage şi agricultura de mâine 104 DeLaval DelPro, managerul fermei tale 106 Raportul pe bunăstare: mai e mult până departe! 108 Coborâtul oilor la Loman 110 Sărbătoarea oieritului, la Apulum Agraria 112 TECHCARE Zootehnia de precizie în fermele româneşti

80

36

Utilaje agricole

84 Florin Pîrgaru și-a redus costurile în fermă 86 Noua și puternica Fendt Katana 850 88 Centrul Regional Claas, de 10 ani în România 92 Väderstad lansează noul Carrier XT 425-625 94 Cultivatorul Horsch Fortis AS 94 Weidemann Hoftrac cu 2 motoare electrice 96 Siguranța fermierului în exploatarea utilajelor 100 Influenţe negative pe piaţa europeană a tractoarelor

Horticultură

80 Tomate dulci de la Jenică din Jorăşti 82 Ferma care livrează toată producția supermarketurilor!

114

Mica publicitate

114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro


5


6

SOS Agricultura

CRIZA ÎNGRĂŞĂMINTELOR

STRATEGIA UE ÎNCĂ NU A DEPĂŞIT FAZA DISCUŢIILOR

Nevoia urgentă a unei strategii a Uniunii Europene privind criza îngrășămintelor şi pentru a asigura securitatea alimentară în Europa a fost, deocamdată, discutată şi dezbătută în Parlamentul European.

A

gricultura europeană se confruntă de mai bine de un an cu o criză acută a îngrăşămintelor. Aceasta a început cu creşterea treptată a preţului, pe fondul creşterii costului energiei şi mai ales a gazului, urmată apoi de disponibilitatea limitată ca urmare a opririi importurilor din Rusia şi Belarus. Lipsa îngrăşămintelor şi epuizarea rezervelor reziduale din soluri reprezintă o ameninţare gravă la adresa producţiei şi a securităţii alimentare europene. Soluţionarea pe termen scurt a penuriei actuale de îngrăşăminte şi apoi reducerea dependenţei de îngrăşămintele sintetice pe termen mediu şi lung sunt priorităţile Comisiei Europene, aşa cum s-a afirmat într-o dezbatere a Parlamentului European. Cel puţin la nivel declarativ... DEPENDENŢA DE IMPORTURI Până la 60% din importurile de îngrășăminte din UE au provin din Rusia și Belarus. În martie, Rusia a suspendat exporturile de îngrășăminte minerale, Scanează-mă!

Accesează codul QR şi află ce reguli prevede strategia „Farm to Fork” a Uniunii Europene!

1-14 noiembrie 2022

un articol de

creşterea eforturilor UE în cercetare și inovare.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AVEM NEVOIE DE O STRATEGIE La începutul lunii octombrie, în declaraţia sa din Parlamentul European, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski afirma că "avem nevoie de o viziune clară asupra modului în care să asigurăm, în această situație de criză, securitatea economică pentru fermierii noștri și, în primul rând, securitatea alimentară pentru societatea noastră". Comisarul a mai declarat că "executivul UE este pregătit să prezinte o comunicare privind îngrășămintele", având în vedere perturbările intense cu care se confruntă sectorul de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, "orice acțiuni noi vor trebui adoptate în cadrul unui instrument separat", a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei, dar nu a putut fi oferit un calendar pentru publicarea comunicării UE.

GHEORGHE GHIŞE

Strategia UE pentru îngrășăminte: instrument pentru a asigura potențialul ecologic al industriei UE și securitatea alimentară pe termen lung în Europa iar UE a introdus sancțiuni la importurile de potasă - una dintre principalele substanțe chimice utilizate în îngrășăminte - din Belarus. Încă din luna martie, printr-o rezoluție privind securitatea alimentară, Parlamentul European a cerut Comisiei să abordeze problema dependenței excesive de importurile de îngrășăminte de la doar câțiva furnizori și să ridice taxele antidumping pentru îngrășămintele produse în țări terțe. În text, Parlamentul a susținut, de asemenea, trecerea la îngrășăminte organice și

PRINCIPALELE DIRECŢII PROPUSE Comunicarea UE se va concentra pe reducerea dependenței externe a industriei îngrășămintelor, explorând în același timp modalități de a face fermierii din UE mai puțin dependenți ... ››› 8


7

UG – O lume a preciziei Mașină de erbicidat tractată

I

2.200 – 3.000 l

I

15 m – 28 m

» Super-S2-rampă de stropire foarte ușoară » Rezervorul principal

Rezervorul principal este dispus cu un centru de greutate optim, fiind foarte ușor datorită materialului din care este confencționat (fibră de sticlă).

»

Rampa este construită conform normelor aeronautice, fiind foarte ușoară și, în același timp, foarte stabilă. Rampa pendulează liber și este amortizată multiplu pe un suport cu arcuri care garantează stabilitatea. Un mare plus este dimensiunea de transport foarte mică.

UG – masina de erbicidat tractată de 100.000- ha Inălțime mare la cadru cu rotunjiri la capetele de cadru Constructiv, foarte stabilă si, totuși, foarte ușoară Pompă cu membrană de capacitate foarte mare, cu mentenanță redusă Toate elementele de manipulare sunt dispuse logic, pe partea stângă a utilajului si fară a se putea confunda Bazinul de amestec cu Power-Injektor, pentru un amestec rapid, omogen si exact al soluțiilor Manipulară facilă a dispozitivelor Terminal ISOBUS AmaTron 4

AMAZONEN-WERKE S.R.L. Strada Ghe. Lazăr, no 9 C block, Office HQC-04.03, 4th floor 300081, Timișoara, Romania

Franz Jakoby • franz.jakoby@amazone.ro • Mobil 0722/910019 Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747

GO for Innovation | amazone.ro


8

SOS Agricultura

››› 6 ... de îngrășăminte. Potrivit comisarului, aceasta va reprezenta, de asemenea, o ocazie de a examina eficacitatea planurilor strategice ale Politicii agricole comune (PAC) în ceea ce privește furnizarea de soluții la problema îngrășămintelor în general. Principalele direcţii care vor fi urmărite şi în cadrul elaborării planurilor naționale sunt: agricultura de precizie planificarea raționale a utilizării îngrășămintelor stimularea agriculturii biologice și a altor alternative la îngrășămintele tradiționale Anunțul propuneriiâlor a fost salutat în general de alți eurodeputați, deși

• • •

DE CE CRESC PREŢURILE? Pe lângă reducerea importurilor, producătorii europeni din industria îngrășămintelor minerale, foarte intensivă din punct de vedere al consumului de gaz, s-au confruntat cu aprovizionarea şi cu creșteri ale prețurilor la gaz. Încă din septembrie 2021, COPACOGECA s-a mobilizat împotriva măsurilor antidumping pe care executivul UE le-a luat asupra îngrășămintelor provenite de la mari exportatori precum SUA, Rusia și Trinidad-Tobago, susținând că această măsură se află la originea creșterii prețurilor.

1-14 noiembrie 2022

unii au criticat Comisia că a fost lentă la început. "Strategia este cu siguranță binevenită, dar a venit într-un stadiu atât de târziu", a declarat eurodeputatul de extremă dreapta Gilles Lebreton, exprimându-şi, de asemenea, îngrijorarea că soluțiile propuse vor fi insuficiente. CE E DE FĂCUT PE TERMEN SCURT În ceea ce priveşte aprovizionarea imediată, pentru campania de toamnă - iarnă şi primăvară există o serie de opțiuni disponibile, cum ar fi aprovizionarea cu produse din afara UE sau importul de materii prime necesare pentru producția de îngrășăminte, ridicarea măsurilor antidumping și sprijinirea financiară a tranziției către metode naturale de îmbogăţire cu azot a solului (de exemplu: utilizarea leguminoaselor pentru fixarea azotului în sol). VOM AVEA „FARM TO FORK” MAI RAPID DECÂT ERA PREVĂZUT? Indicatorii ceruți de Strategia Farm to Fork („De la fermă la consumator”) sunt clari: 1. Reducerea utilizării pesticidelor 2. Reducerea vânzării de substanțe antimicrobiene 3. Creșterea suprafeței utilizate pentru agricultura ecologică 4. Creșterea suprafeței agricole acoperite cu elemente de peisaj de mare diversitate 5. Reducerea pierderilor de nutrienți La nivel european, până în 2030, prin Strategia "Farm to fork" trebuie atinse

50% din producția alimentară se bazează pe îngrășăminte minerale. Trebuie să asigurăm rezistența sectorului intern al îngrășămintelor. UE nu își poate permite să devină pe deplin dependentă de importurile de îngrășăminte și, astfel, să compromită securitatea alimentară. JACOB HANSEN

Director general Fertilizers Europe

următoarele ținte ecologice: reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor şi 25% agricultură ecologică. Ca o ironie a sorţii, Strategia Farm to Fork pare a fi anticipat situaţia actuală prin care fermierii europeni sunt practic forţaţi să reducă utilizarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor... Scanează-mă!

Scanează codul QR şi vezi detaliile discuţiilor din Parlamentul European cu referire la nevoia urgentă a unei strategii a UE privind îngrășămintele, pentru a asigura securitatea alimentară în Europa!


9


10 La Vest de România

Fermier în laguna veneţiană Gazdele celor 50 de jurnalişti din agricultura europeană aflaţi în vizită prin Laguna veneţiană au fost administraţia comunei Cavallino-Treporti şi Asociaţia Jurnaliştilor UNARGA din Italia. un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

avallino-Treporti este principala destinație turistică în aer liber din Europa. Această supremație se datorează prezenței locurilor de cazare în campinguri, multe cu ieşire la Marea Adriatică şi a căror dezvoltare este în strâns acord cu mediul înconjurător, dar mai ales cu agricultura. Acest ţinut este suspendat între mare şi lagună, între apă dulce şi sărată, printre insule, bancuri de nisip şi stufăriş. Cavallino Treporti este de fapt o insulă, un teritoriu de graniță fără granițe tangibile, un ținut al „Comunității albastre și verzi”: verdele pădurii de pini și al activităţilor agricole, pe de o parte iar albastrul apelor care o înconjoară, pe de altă parte. Toate aflate într-un echilibru care asigură calitatea vieţii lagunare. 422 DE ANI DE AGRICULTURĂ Dezvoltarea agricolă a aşezării a început încă din prima jumătate a anilor 1600. De-a lungul timpului, fermele au evoluat de la producţia cerealieră şi zootehnică spre legumicultură şi pomicultură, vitele fiind crescute doar pentru producerea gunoiului de grajd, întrucât solurile sunt nisipoase și trebuie fertilizate în mod constant. Inundațiile din 1966 au schimbat complet agricultura în Cavallino Treporti.

1-14 noiembrie 2022

Dacă în anii 60 ai boom-ului economic, criza prețurilor la fructe a pus în mare dificultate cele peste 1.000 de familii de fermieri din zonă, marea inundație a distrus multe plantații, ceea ce a dus la o schimbare majoră a tehnologiilor agricole. Producătorii au adoptat cultura în sere şi solarii, urmând exemplul horticultorilor olandezi şi belgieni, anticipând astfel producția horticolă şi forțând sezonalitatea… sub nailon.

În general, fermele sunt foarte specializate în ciuda dimensiunii modeste, de 2-3 ha, majoritatea fiind ferme de familie. Cei mai mulţi producători au peste 60 de ani (aproximativ 45 și doar 5% au sub 30 de ani. Despre fermele vizitate în Laguna Veneţiană citiţi reportaje inedite şi exclusive în ediţiile viitoare Ferma.

VENEŢIA ARE 200 DE FERME Zona Cavallino Treporti, renumită pentru producţia de piersici, a devenit acum faimoasă și pentru produsele sale legumicole, în special tomate, anghinare şi plante aromatice. Suprafața agricolă totală din provincia Veneția se ridică la aproximativ 111 mii ha, adică 13,7% din suprafața regională. În Cavallino Treporti sunt astăzi 200 de ferme active (faţă de 500, în urmă cu 20 de ani).

Regiunea Veneto, din care face parte Laguna veneţiană are 781.630 ha de teren agricol, adică 43% din total suprafaţă. Principalele culturi cerealele, leguminoasele, legumele și culturile industriale. În regiune funcționează 74.884 de antreprenori agricoli, care lucrează în ferme cu o suprafață medie de 10 hectare. Fermele sunt predominant administrate de o familie şi transmise de-a lungul generațiilor. Aproximativ 15% dintre ferme sunt conduse de femei și tineri antreprenori (sub 40 de ani). Ca urmare a dimensiunii reduse a exploataţiilor, fermierii de aici sunt orientaţi exclusiv spre cerinţele pieţei, oferind consumatorilor legume şi fructe de calitate premium, multe ferme fiind şi certificate organic.

AGRICULTURA DIN VENETO


11


12 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor

Cum va fi acordat ajutorul de secetă

MAXIMUM 1.500 LEI/HA! CONDIȚII ȘI ACTE! Ministrul Petre Daea promite că fermierii ale căror culturi înființate în toamna anului 2021 au fost calamitate de secetă vor primi până la 1.500 lei/ha, în funcție de gradul de calamitare a culturii. Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență care stabilește condițiile de acordare a ajutorului de secetă, sprijinul va fi acordat pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz și rapiță calamitate în proporție de cel puțin 30%. Fermierii trebuie să aibă procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor încheiate până cel târziu la 15 august 2022. Suma plătită va fi redusă proporțional cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal, de la 1.500 lei/ha, pentru o cultură calamitată 100%, până la 450 lei/ha, pentru o cultură calamitată în proporție de 30%. Fermierii vor putea depune cererile de plată la direcțiile agricole timp de 15 zile lucrătoare după ce Ordonanța de Urgență va fi în vigoare, cu o declarație pe proprie răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, o copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor și documente de identificare a contului în care să fie virat ajutorul de secetă. MADR estimează că are nevoie de peste 365 milioane de lei pentru plata ajutorului, bani din bugetul pe 2022. Ajutorul de stat trebuie notificat la Comisia Europeană. Peste 16.740 fermieri și 250.000 ha cu culturi de toamnă au fost afectate de secetă în 2022, argumentează MADR. Suprafața totală calamitată, ce include și culturile de primăvară, trece de 878.000 ha.

1-14 noiembrie 2022

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

220 de milioane de lei disponibili pentru zona montană Start ajutoare crescători de animale! Primul venit, primul servit! Listă plăți directe vegetal și zootehnic și plăți agro-mediu plătite în avans Cuantumuri subvenții APIA achitate fermierilor până la 1 decembrie! Condiții de eligibilitate pentru sprijinul cuplat zootehnic, din 2023 Noua subvenție APIA ovine/caprine: Maximum 24 euro/cap de animal! Document MADR: Peste 750.000 de exploatații agricole vor primi acest sprijin Cuantum pe hectar plata APIA pentru fermele între un hectar și 50 hectare! Eco-schemă: Aproape 100 euro/ha pentru gospodăriile tradiționale Noua subvenție APIA pentru micii fermieri și crescători de animale care au până la 10 ha! Bani pentru evitarea mulsului traumatic, sănătatea ongloanelor și îmbunătațirea zonei de odihnă Subvenție APIA bunăstare vaci de lapte: 100,18 euro!


Agroinfo

Câți fermieri vor primi banii înainte de 1 decembrie

APIA: CUM SE FACE PLATA AVANSULUI DIN SUBVENȚII! 711.207 fermieri eligibili, adică peste 90% din totalul celor care au depus cereri unice de plată în 2022, vor primi avansul din subvenții până pe 30 noiembrie, a anunțat directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea. În perioada 16-22 octombrie, APIA a autorizat la plata avansului 741,16 milioane euro, pentru 320.755 de fermieri. APIA a explicat cum se face plata avansului din subvenții: fermierii primesc, în avans, 70% din plățile directe și până la 85% din plățile de agro-mediu. Aceștia sunt autorizați gradual pentru plata în avans, iar pe listele zilnice cu fermierii autorizați la plată sunt beneficiari din toate zonele țării. Autorizarea la plată nu se face în ordine alfabetică sau pentru toți locuitorii unei localități în aceeași zi. Banii ajung în conturile fermierilor în câteva zile de la autorizarea la plată.

Termenul limită de care depind banii fermierilor

PNS 2027, TRIMIS LA BRUXELLES. PAȘII PENTRU APROBARE Ministerul Agriculturii a anunțat că a transmis Comisiei Europene, pe 18 octombrie, varianta finală a Planului Național Strategic (PNS) al României, care stabilește cum vor fi împărțite 15,8 miliarde de euro în perioada 2023-2027. Negocierile dintre MADR și Comisia Europeană s-au încheiat în octombrie 2022. Față de varianta inițială, au fost introduse pachete noi de agro-mediu și intervenții noi, pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane, achiziția de utilaje în sectorul vegetal, investiții în ferme mici și în sectoarele hamei și/ sau struguri de masă, floricultură, plante medicinale și aromatice. Autoritățile din România mai trebuie să finalizeze raportul de mediu și studiul privind evaluarea adecvată, ce trebuie dezbătute public, împreună cu PNS, până la jumătatea lunii noiembrie, ca documentul să poată fi aprobat de Comisia Europeană până la finalul anului. Altfel, România nu va putea utiliza banii în 2023. MADR a propus ca documentele să fie dezbătute într-o ședință care va avea loc după cel puțin 10 zile de la finalizarea lor. Data va fi anunțată de MADR. Potrivit lui Mihail Dumitru, director adjunct DG Agri, aprobarea formală a PNS durează șase-opt săptămâni.

Document MADR despre subvențiile APIA

CÂT VA FI SUBVENȚIA PE HECTAR ÎN 2023! Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) se va numi sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) începând de anul viitor, iar cuantumul planificat de MADR pentru 2023 este de 96,47 euro/ha, urmând ca sprijinul să crească anual, la 97,85 euro/ha în 2024, 99,27 euro/ha în 2025, 100,66 euro/ha în 2026, respectiv 103,06 euro/ha în 2027. În cazul realocării unor fonduri necheltuite pentru alte plăți directe, fermierii vor putea primi sume cu minimum 10% mai mici, respectiv maximum 30% mai mari față de cuantumurile planificate. Mai exact, subvenția maximă ar putea fi de 125,41 euro/ha, în 2023. Potrivit datelor MADR, în perioada 2023-2027, suprafața luată în calcul la plata BISS este de 9.697.000 ha, iar plafonul total alocat acestei scheme de plată este de 4,822 miliarde euro.

13


14 Agro legislaţie

CIFRA CONTROVERSELOR: 10 ANI DE ARENDĂ

O dorință mai veche a fermierilor arendași este pe cale să devină lege: obligarea arendatorilor să încheie contractele pentru o durată minimă de 10 ani! Modificarea are însă și numeroși contestatari.

I

nițiativa a intrat pe traseul legislativ chiar anul acesta. PL-x 455 a fost înregistrată în 13 aprilie 2022. Consiliul Economic și Social (CES), care are numai rol consultativ, a dat aviz nefavorabil. Consiliul Legislativ, în schimb, a dat aviz favorabil. COMISIA DE AGRICULTURĂ A VOTAT PENTRU LEGE Senatul a adoptat proiectul de modificare a Codului Civil, care a fost apoi trimis la Camera Deputaților, fiind luat în evidență la 1 septembrie 2022. Aici, a fost expediat unor comisii de specialitate pentru avizare. Comisia pentru Agricultură, de pildă, a redactat un raport favorabil. După ce primește toate avizele de la comisii, proiectul legislativ intră la vot, în plenul Camerei Deputaților.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FACILITĂŢI PENTRU PROPRIETARI Modelul francez, deși privilegiază arendașul, are și facilități pentru proprietar, facilități care ar trebui să existe și în forma finală a legii noastre, altfel, efectele ar putea fi perverse: micii proprietari nu vor mai arenda ca până acum, piața funciară s-ar putea gripa, agricultura ”la negru” arputea să câștige teren etc. Legiuitorul are responsabilitatea nu să satisfacă unilateral niște interse private, ci să reglementeze în interes public: micii proprietari sunt și ei cetățeni români iar dezvoltarea comunităților locale, în ansamblul lor, este o obligație a statului român.

Amendamentul ca durata minimă obligatorie să fie de minimum zece ani i-a bucurat pe fermierii arendași, mai ales pe cei care lucrează sute sau chiar mii de hectare arendate. De fapt, inițiativa aceasta a fost mai întâi formulată în mediile asociative ale fermierilor, de unde a fost apoi promovată în Parlament, pentru a fi legiferată. MOTIVAREA ARENDEI PE 10 ANI Câțiva deputați și senatori (unii dintre ei cu interese în agricultură) au conceput, în consecință, proiectul de lege. Iată ce au scris parlamentarii în expunerea de motive: ”durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât și a obligației arendașului de a investi în teren, ori, orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă ... ››› 16


15


16 Agro legislaţie

Scanează-mă!

››› 14 ... de amortizare a investițiilor. Astfel, se urmărește dezvoltarea în domeniul agriculturii, ori dezvoltarea este condiționată de accesarea de fonduri europene, de contractarea creditelor bancare, de investiții pe termen mediu și lung, toate acestea impunând o stabilitate, care se poate asigura doar prin impunerea unei durate minime a contractelor de arendare”. CES A DAT AVIZ NEFAVORABIL Cum am precizat anterior, CES a avizat nefavorabil proiectul de lege, în luna mai, înainte să ajungă la Senat, argumentând că propunerea legislativă introduce o serie de măsuri total dezechilibrate, în favoarea arendașilor. CSE a mai notat că arendarea pe un termen de minimum 10 ani și instituirea obligativității transmiterii contractului către subdobânditor vor descuraja, în fapt, încheierea contractelor de arendă, contrar scopului avut în vedere. Totodată, CSE a observat că legislația în vigoare conține prevederi cu privire la termenul de arendare a unor suprafețe, astfel încât încetarea contractelor de arendă este suficientă și acoperitoare.

1-14 noiembrie 2022

Ştefan Muscă este nemulţumit de decizia comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor ca un contract de arendă a terenului agricol să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani. Scanează codul QR şi află motivele!

CES are numai rol consultativ, prin urmare avizul negativ nu a obstrucționat parcursul instituțional al proiectului de lege. LEGE ÎN FAVOAREA ARENDAŞILOR Măsura a fost întâmpinată cu entuziasm pe rețelele de socializare. Comentatorii, unii dintre ei, cel mai probabil, fermieri arendași, au susținut că o arendă de minimum 10 ani va stimula investițiile în irigații și va duce la dezvoltarea, în general, a fermei respective. Alții au vorbit despre securizarea unor afaceri agricole care vor fi finanțate din fonduri europene, întrucât proiectele sunt multianuale. În fine, sunt și susținători mai abrazivi în exprimare: micii proprietari, că ei dau, de obicei, terenul în arendă, sunt niște puturoși/neputincioși care nu sunt capabili să-și lucreze pământul și să fie mulțumiți că își primesc arenda anuală. Nu puțini comentatori s-au poziționat însă împotriva legiferării unei durate minime de zece ani, calificând măsura ca defavorabilă micilor pro-

prietari. Chiar și entități sindicale se opun acestei măsuri, pledând pentru o durată minimă obligatorie de șapte ani. ÎN FRANŢA ARENDA POATE FI ŞI PE 25 DE ANI Inițiativa pare să fi fost inspirată de modelul francez, care, într-adevăr, îi favorizează puternic pe arendași, în relația cu proprietarii terenurilor. Durata minimă a unui contract de arendă poate fi de 9, 18 sau 25 de ani, dar există numeroase amendamente și derogări care pot fi în favoarea proprietarului de teren agricol. De pildă, dacă proprietarul intenționează să lucreze el terenul, dar încă nu a luat o decizie în acest sens, poate încheia un contract de arendă pentru numai un an. Legea nu permite însă reînnoirea arendei mai mult de cinci ori. Legiuitorul a luat astfel în calcul că nu numai proprietarul, dar și un urmaș al proprietarului ar dori să investească în agricultură și ar putea astfel să aibă pământul la dispoziție. Totodată, dacă un proprietar intenționează să vândă terenul până la expirarea unui contract de arendă, legea îi permite, dar îi conferă arendașului drept de preempțiune.


17


18 Articolul ediţiei

Cum își ”strunește” Ilie Popescu caii putere de la John Deere! Administratorul şi proprietarul societăţii Olt Piess SRL a încheiat sezonul agricol cu două săptămâni mai devreme decât de obicei. Spre deosebire de alte zone ale ţării, la Slatina seceta nu s-a simţit atât de pregnant anul acesta. Producţiile arată bine şi au fost în mare parte depozitate în silozuri. Maşinile şi utilajele agricole aşteaptă acum revizia anuală în vederea pregătirii campaniilor viitoare. Fan declarat al mărcii John Deere, antreprenorul din judeţul Olt lucrează aproape 5.000 de hectare, împreună cu cei doi fii ai săi, Andrei şi Cătălin.

1-14 noiembrie 2022


Articolul ediţiei 19

D

eşi este economist de profesie şi practic tot ce a realizat până acum se datorează instinctului antreprenorial cu care a fost înzestrat, Ilie Popescu spune că s-a îndrăgostit atât de mult de producţia agricolă, încât comerţul cu cereale a trecut în plan secund. Chiar dacă în prezent cam 65% din cifra de afaceri a grupului este asigurată de activitatea de trading, Olt Piess având o capacitate de stocare de 100.000 de tone în silozurile proprii. UN AN AGRICOL DE REFERINŢĂ La 18 octombrie, când ne-am întâlnit la sediul companiei sale din Slatina, atmosfera era una cât se poate

AGRICULTURĂ DE PRECIZIE Ilie Popescu monitorizează în permanenţă culturile, dar şi condiţiile de climă. Are acces la staţie meteo şi dispune de sisteme digitale moderne care îl ajută să ia cele mai bune decizii. „Toate tractoarele şi combinele noastre sunt dotate cu tehnologie de ghidare prin GPS cu semnal RTK, care asigură o precizie de 2 cm. Cu ajutorul pachetelor de servicii FarmSight beneficiem de asistenţă din partea experţilor de la IPSO Agricultură, care monitorizează codurile de eroare şi pot diagnostica de la distanţă orice problemă apărută în câmp. De asemenea, urmărim consumurile de motorină şi alte inputuri de la semănat şi până la recoltat”, ne-a explicat fermierul.

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de relaxată. Terminase cu recoltatul şi pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, dar şi cu însămânţările pentru noul sezon. A alocat nu mai puţin de 2.300 de hectare pentru cultura de grâu şi 1.600 de hectare pentru rapiţă, despre care afirmă, fără să stea prea mult pe gânduri, că îi asigură profitabilitatea cea mai mare. E de înţeles, când obţii o medie de 4.200 kg la hectar, iar preţul de valorificare în vară a ajuns chiar şi la 4.000 de lei tona. Producţii excelente a înregistrat şi la grâu (7.500 kg la hectar în medie), floarea-soarelui (4.200 kg/ha) şi soia (3.700 kg/ha, cultură irigată). „Pentru noi, 2022 a fost un an de excepţie. Mai puţin la cultura porumbului, unde s-a simţit o oarecare presiune din cauza secetei. Am recoltat doar o medie de 5,5 tone la hectar”, ne-a mărturisit Ilie Popescu. INVESTIŢII ÎN ENERGIA REGENERABILĂ Suprafeţele lucrate sunt comasate în proporţie de 99,9%. Are doar parcele mari şi foarte mari, iar asta i-a dat posibilitatea de a-şi optimiza foarte mult costurile. Anul trecut a mai cumpărat o fermă de 1.700 de hectare, achiziţie care l-a costat în jur de 4 milioane de euro. Dar pe lângă activitatea agricolă, acesta a investit şi în produc-

ţia de energie verde, construind un parc fotovoltaic în imediata vecinătate a silozurilor, care funcţionează din 2013. Acesta ocupă 4,5 hectare şi are o capacitate de producţie de 1,658 MW. „Este cea mai bună afacere pe care am făcut-o până acum. Îmi asigură un venit suplimentar de 500.000 de euro anual”, a ţinut să precizeze antreprenorul oltean. Pentru că investiţia este extrem de rentabilă, are acum în derulare alte două proiecte ce vizează creşterea puterii instalate cu 2x5 MW, prin construirea a încă 10.000 de panouri fotovoltaice. Suprafaţa alocată va fi de aproximativ 7 hectare pentru fiecare unitate. Această nouă investiţie îl costă 6,3 milioane de euro şi ar trebui amortizată în zece ani! JOHN DEERE ŞI IPSO, PARTENERI STRATEGICI În ceea ce priveşte flota de maşini agricole, Ilie Popescu are o singură preferinţă - John Deere. Spune că a ales marca americană pentru fiabilitatea echipamentelor iar colaborarea cu IPSO Agricultură, reprezentantul John Deere în România, a fost întotdeauna la cel mai înalt nivel de profesionalism. „Când un produs este mai fiabil cu 20% decât altul similar de la o firmă competitoare iar investiţia este cu numai 10% mai mare, e normal să aleg acel produs, chiar dacă el este puţin mai scump. În timp, eu voi recupera acei bani şi voi înregistra profit. E tot ce contează pentru mine. Sunt calcule economice până la urmă”, argumentează fermierul. Primele echipamente John Deere achiziţionate au fost... ››› 20


20 Articolul ediţiei SFATUL SPECIALIŞTILOR

››› 19 ... un tractor 8300 şi o combină model 9510. Iar de atunci a rămas fidel acestei mărci. COLECŢIE „DE CAI PUTERE” Astăzi, grupul de firme Olt Piess deţine nu mai puţin de 13 tractoare, 9 combine şi două sprayere autopropulsate pentru aplicarea tratamentelor fito-sanitare, toate marca John Deere. „Avem trei tractoare mari, de aproape 600 CP, două pe şenile şi altul pe roţi, dar articulat. Ele sunt folosite evident la lucrările grele. Spre exemplu, anul acesta, pentru că ne-au permis condiţiile din câmp, am arat în jur de 70% din suprafaţă. O dată la trei ani am observat că trebuie să întoarcem brazda”, ne-a explicat fermierul din Slatina. O MIE DE ORE PER UTILAJ ÎNTR-UN AN În general, un tractor la el în fermă nu lucrează mai mult de o mie de ore într-un an. „Acordăm o importanţă majoră service-ului şi întreţinerii utilajelor

1-14 noiembrie 2022

pentru a ne asigura campanii liniştite, fără dureri de cap inutile. Dacă ne spune calculatorul că la 200 de ore trebuie schimbat un anumit filtru, atunci aşa procedăm. Nu facem rabat, pentru că ne putem trezi cu probleme mai grave în plină campanie şi atunci pierderile pot fi enorme”, susţine Ilie Popescu. POLIŢĂ DE ASIGURARE În perioada aceasta, la final de campanie, activitatea s-a mutat din câmp în atelierele de lucru, unde mecanizatorii se ocupăm exclusiv de mentenanţa utilajelor şi stabilirea necesarului de consumabile pentru sezonul care vine. Fiecare operator ştie cam care sunt problemele de rezolvat, pe lângă faptul că specialiştii IPSO vin în fermă să facă diagnoza tuturor maşinilor. „Avem foarte multe utilaje cărora dorim să le prelungim durata de viaţă. În general, de partea mecanică se ocupă operatorii noştri, care lucrează în

Bunele practici pentru pregătirea noului sezon recomandă să începi cât mai repede cu reparaţiile şi să o faci pe cât posibil într-un mod ordonat. Astfel, e firesc să acorzi mai întâi atenţie primelor utilaje care vor pleca în câmp. Nu te apuci de combină, pe care o vei folosi abia în iunie. Mai degrabă te ocupi de maşinile de erbicidat, dacă e cazul, după care treci la tractoare. Ideal ar fi să te apuci de reparaţii încă din luna noiembrie. Trebuie diagnosticat fiecare utilaj în parte, trebuie făcut necesarul de piese şi, în final, plasată comanda. Vin piesele şi abia apoi urmează reparaţiile propriu-zise. „Deşi pare o perioadă lungă din noiembrie şi până la sfârşitul lui martie, te poate prinde nepregătit dacă nu eşti atent la toate detaliile. Lucrurile se pot precipita şi rişti să rămâi descoperit. Din experienţa noastră, dacă se efectuează cap-coadă un Expert-Check, conform listelor de verificări şi a programului Service-Advisor, incidenţa problemelor din campanie scade cu până la 90 la sută! Multe pot fi detectate încă din toamnă”, ne asigură Radu Dumitru.


Articolul ediţiei 21 echipe de câte doi. La parcul auto pe care îl avem noi nu mi se pare mult 200.000 de euro pe care îi cheltuim în fiecare sezon agricol cu partea de servisare. E ca o poliţă de asigurare pentru noi, fără de care am fi expuşi riscurilor”, consideră economistul. CAMPANIA IPSO - EXPERT CHECK Echipele IPSO vin în fermă şi împreună cu mecanizatorii analizează în detaliu fiecare echipament, cu atenţie pe elementele care de obicei sunt în mişcare, după care se verifică eventualele coduri de eroare cu programul de diagnoză Service Advisor de la John Dere şi se identifică problemele electrice, hidraulice şi aşa mai departe. „După ce comanda este plasată, ne ocupăm şi de repararea echipamentelor sau de înlocuirea consumabilelor. Recomandarea noastră este ca fermierii să-şi facă o evaluare a flotei imediat după încheierea campaniei de toamnă. E mai uşor să previi decât să combaţi. Pentru că în plin sezon e posibil să găseşti mai greu anumite piese sau sunt multe cereri de service şi rişti să stai pe loc câteva zile. Deşi noi încercăm să intervenim cât de rapid putem”, afirmă Radu Dumitru, manager training şi suport tehnic la IPSO Agricultură.

John Deere m-a convins prin fiabilitatea echipamentelor. Dar la fel de importantă a fost şi relaţia cu IPSO. Ne respectăm reciproc şi atunci e normal să fim mulţumiţi de acest parteneriat. În zona noastră există şi o echipă de service foarte bună ILIE POPESCU

Antreprenor agricol din judeţul Olt

ASISTENŢĂ GRATUITĂ Legat de campania Expert-Check, intervenţia service a tehnicianului este cu discount de 100%, adică gratuită, iar pe perioada în care se desfăşoară această campanie se oferă o reducere de preţ de până la 25% pentru piese. „Încurajăm fermierii să-şi pregătească din timp necesarul de piese, cu atât mai mult în actuala conjunctură geo-politică, când ştim cu toţii că pot apărea întârzieri. Ilie Popescu este conştient de acest lucru. El e conectat la noile

tehnologii iar asta i-a dat posibilitatea de a creşte şi a se dezvolta în permanenţă. Pe lângă faptul că este un bun cunoscător al mărcii John Deere şi deţine gama de echipamente premium”, susţine specialistul IPSO. „Când ţi se oferă un discount suplimentar de 10-15%, e normal să profiţi. Reducerile de preţ pe care le obţinem în perioada aceasta le putem folosi în final pentru a ne plăti mai bine angajaţii”, a subliniat antreprenorul din Slatina.


22 Europa agricolă

PROIECT PENTRU SATELE ROMÂNEŞTI, PREMIAT LA BRUXELLES

Proiectul ”Centru de incluziune socială”, dezvoltat de Asociația GAL Napoca Porolissum, a câștigat premiul concursului “Rural Inspiration Awards 2022”, la categoria Incluziune socială și viitor inovativ.

P

roiectul se adresează copiilor, tinerilor și adulților din teritoriul GAL Napoca Porolissum, care cuprinde 14 comune și orașul Huedin din județul Cluj. ”Este de maximă importanță să facem ceva pentru copiii și tinerii din mediul rural, tocmai pentru a le crește stima de sine și a le da șansa să învețe și să rămână în mediul din care provin și să își poată ridica nivelul de trai. Îi învățăm cum să ia fonduri europene, cum să scrie un proiect, să își înființeze un startup”, spune Adina Pășcoiu, președinte GAL Napoca Porolissum. BANI DIN TREI SURSE DIFERITE Proiectul a început în mai 2021 și se va încheia la finalul anului 2023. Bugetul

1-14 noiembrie 2022

un articol de

VIOLETA MÂŢ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

total al proiectului este de 1,62 milioane de euro, bani atrași din trei surse diferite de finanțare: Fondul European de Dezvoltare Rurală (FEADR), Erasmus+ și Programul Operațional pentru Capital Uman (POCU). ”Cred că a contat foarte mult sinergia dintre cele trei fonduri europene diferite și că juriul care ne-a votat a apreciat asta, pentru că e mare lucru să le poți îmbina în acest fel”, afirmă Adina Pășcoiu.

Din banii FEADR, aproape 90.000 de euro, a fost reabilitată și dotată o clădire abandonată din Gilău, județul Cluj, unde este acum sediul Centrului. Tot din acești bani, Centrul a fost mobilat cu mese, scaune și echipamente moderne - laptopuri și table interactive, jocuri pentru copii, iar GAL Napoca a achiziționat și un microbuz, pentru a ajuta tinerii să participe la evenimentele organizate la Centru sau în orașele apropiate.

CITIŢI ÎN NUMĂRUL VIITOR Citiți în ediția următoare a Revistei Ferma un interviu cu Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri, despre noua Rețea Europeană PAC.


Europa agricolă 23

10 MILIOANE EURO ÎN 10 ANI Asociația GAL Napoca Porolissum a fost înființată la finalul anului 2011 și a atras până acum peste 10 milioane de euro prin proiectele implementate. ”Avem o echipă de 14 oameni, foarte buni și cu experiență, și relații foarte bune, construite în timp, cu multă muncă, cu primăriile, cu organizațiile neguvernamentale și cu fermierii din teritoriu”, mai spune Adina Pășcoiu. GAL Napoca Porolissum este unul dintre cei 6 membri fondatori ai Federației LEADER, din care fac parte peste 40 de GAL-uri din întreaga țară. CUM SUNT SPRIJINIȚI LOCUITORII DIN MEDIUL RURAL Cea mai mare parte din finanțarea proiectului este însă din programele Erasmus+ și POCU, peste 1,5 milioane de euro. În total, 250 de persoane - copii, tineri și adulți - au participat la activitățile organizate în cadrul Centrului de incluziune socială și au beneficiat de servicii de consiliere, informare, educație, dar și de finanțare pentru a-și deschide mici afaceri în mediul rural. O parte dintre beneficiarii proiectului au fost ajutați să își găsească de lucru, iar 8 persoane, care au participat la un curs de antreprenoriat social, unde au fost învățați să scrie proiecte, au obținut și finanțare, câte 25.000 de euro fiecare, pentru a-și deschide mici afaceri non-agricole, cum ar fi o spălătorie auto, o spălătorie de covoare, un centru de terapie cu animale pentru copiii cu dizabilități, o rulotă de vânzare a produselor alimentare amplasată lângă un obiectiv turistic. Tot în cadrul proiectului sunt organizate tabere pentru copii care nu au plecat niciodată până acum din satele lor, ateliere de educație împotriva discriminării, vizite de lucru la Universitatea de Agronomie din Cluj, vizita unor tineri din Franța. Din fondurile atrase prin Erasmus+, a fost înființat și Parlamentul Rural al Tinerilor.

ACTIVITĂȚI DEDICATE PENTRU COPIII SUPRADOTAȚI ”Unic în acest proiect pentru care am luat premiu este că o parte din grupul țintă sunt copii supradotați din mediul rural. Am testat, pe baza unor teste Raven, în jur de 1.600 de copii din toate școlile cu clasele I-IV din teritoriu”, mai spune președinta GAL Napoca. Grupul selectat reunește 52 de copii supradotați, din care 24 de copii provin din familii defavorizate. Aceștia participă la activități dedicate, au fost într-o tabără, lucrează cu instructori specializați, cu învățătoarele și cu psihologii școlari. O parte din activități sunt organizate inclusiv pentru părinții acestor copii.

din 24 de țări UE, grupate pe patru categorii tematice: Viitor verde, Viitor digital, Reziliență și Incluziune socială și viitor inovativ. CÂȘTIGĂTORII CELOR 5 PREMII La categoria Viitor verde, proiectul câștigător a fost Woola (Estonia), care înlocuiește ambalajele din folie de plastic cu bule cu ambalaje din deșeuri de lână. Proiectul Broadband din Irlanda a câștigat premiul Viitor digital pentru reușita de a introduce internetul de bandă largă în aproximativ 750 de locuințe și întreprinderi dintr-o regiune izolată a țării. Un proiect de certificare a genealogiei pentru o rasă autohtonă de vaci din Grecia a câștigat premiul la categoria Reziliență. La categoria Incluziune socială și viitor inovativ, proiectul câștigător ”Centru de incluziune socială”, dezvoltat de Asociația GAL Napoca Porolissum, din România, a concurat cu trei proiecte din Estonia, Polonia și Grecia. Proiectul ”Cel mai pesimist oraș din Finlanda”, care a reușit, într-o manieră plină de umor, să transforme pesimismul în brand local, pentru a atrage turiști într-o mică localitate din nordul Finlandei, a câștigat Premiul de popularitate, în urma voturilor online. Premiile au fost decernate pe 6 octombrie 2022, la Bruxelles, în deschiderea evenimentului de lansare a Rețelei Europene PAC (EU CAP Network).

1.

2. 3.

4. RURAL INSPIRATION AWARDS 2022 Prin premiile Rural Inspiration Awards (RIA), Comisia Europeană recunoaște meritele unor proiecte ce constituie modele de bune practici care demonstrează potențialul fondurilor europene de a ajuta zonele rurale să facă față unei provocărilor economice, de mediu și sociale ale secolului XXI. Tema din acest an a fost „Viitorul este tineretul”, inspirată și de faptul că anul 2022 este Anul European al Tineretului. În finala RIA 2022, au concurat 24 de proiecte, selectate din 111 de proiecte

5.

Adina Pășcoiu, președinte GAL Napoca Porolissum (stg.) și Marion Eckardt, președinte Asociația Europeană pentru Dezvoltare Rurală LEADER (dr.)


24 AgroFinanțare

Agricultura sustenabilă este accesibilă cu ProCredit Bank Agricultura este un sector strategic de dezvoltare la nivel global, din punct de vedere economic și social. În 2021, contribuția agriculturii la PIB-ul României a fost estimată la 4,4%, dovedind importanța sa la nivel național.

Î

n timp ce este evidentă contribuția sectorului agricol asupra economiei, trebuie să avem în vedere și posibilele consecințe negative pe care le poate avea asupra mediului înconjurător, precum și soluțiile pentru o tranziție de la modelele tradiționale de agricultură către un sistem sustenabil. Impactul direct sau indirect poate

AGRICULTURA SUSTENABILĂ, DEFINIȚIE ȘI PRACTICI Agricultura sustenabilă vine cu o abordare holistică, ce permite populației să satisfacă cererea de produse și resurse, fără a deteriora sistemele umane sau naturale. Agricultura regenerativă sau tehnologia de pregătire minimă a solului, denumită „No-Till”, sunt două exemple de modele ecologice care ajută mediul și aduce beneficii economice. Rezultatele acestor practici se văd pe termen mediu și lung, atât în nivelul de sănătate al populației, cât și în evoluția ecosistemului.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

ProCredit Bank mai multe pe această temă www.procreditbank.ro

veni din diverse surse, cum ar fi: defrișarea pădurilor pentru extinderea suprafețelor arabile, utilizarea intensivă a îngrașămintelor chimice, metodele clasice de prelucrare mecanică a solului care conduc la degradarea acestuia etc. Din fericire, există soluții alternative, multe dintre acestea implementate și de către agricultorii din România, care permit pe termen lung atât păstrarea sau creșterea eficienței economice, cât și reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător. ACCESUL LA FINANȚARE, PRINCIPALA PIEDICĂ A FERMIERILOR ROMÂNI Pentru fermieri, bariera majoră în adoptarea modelelor durabile este lipsa accesului la finanțare avantajoasă. În prezent, foarte puțini agricultori români pot susține prin resurse proprii

retehnologizarea fermelor și a plantațiilor, precum și implementarea de practici sustenabile. PARTENER DE ÎNCREDERE PENTRU UN SECTOR AGRICOL SUSTENABIL ProCredit Bank a înțeles că sectorul bancar joacă un rol cheie în transformarea ecologică a sectorului agricol, oferind consultanță specializată și implementând politici de finanțare adaptate nevoilor clienților. Banca pregătește și asigură personal specializat care înțelege contextul macro-economic, nevoile fermierilor și potențialul de schimbare al fiecăruia dintre ei. Reprezentanții ProCredit Bank iau în considerare, pentru fiecare client, structura de finanțare, metoda de rambursare, maturitatea facilităților de creditare și perioada de grație. Totodată, banca oferă dobânzi reduse față de cele standard, acces la finanțare de tip „grant”, prin intermediul programelor de finanțare cu Fondul European de Investiții, și condiții avantajoase pentru garanțiile solicitate prin programe precum Agri sau credite acordate pe baza subvenției APIA.


25


26 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ELVEȚIA NU RENUNŢĂ LA FERMELE INDUSTRIALE

Chemaţi la urne pentru a decide închiderea sau nu a exploatațiilor zootehnice industriale, alegătorii elveţieni au respins moţiunea de referendum care ar fi putut scoate în afara legii metodele de agricultură intensivă.

ATENŢIE FERMIERI! Un oraş din Olanda este primul din lume care a interzis reclamele la carne şi produse din carne în spaţii publice. Autorităţile din Haarlem, aşezare cu o populaţie de aproximativ 160.000 de locuitori, va adopta această interdicţie din 2024, într-un efort de a reduce consumul şi emisiile de gaze cu efect de seră. Cum era de aşteptat, decizia a stârnit imediat controverse. Pe de o parte, reprezentanţii sectorului de producţie a cărnii reclamă că municipalitatea a mers prea departe în a spune oamenilor ce este mai bine pentru ei, în timp ce activiştii de mediu sugerează că, pentru a atinge obiectivul UE de zero emisii nete până în 2050, consumul de carne trebuie redus la 24 kg/cap/an, comparativ cu media actuală de 75,8 kg în Olanda. Țara este cel mai mare exportator de carne al UE. Citeşte integral articolul publicat în The Guardian!

A

proape două treimi dintre cei care au votat (62,86%) au respins iniţiativa. Sindicatele fermierilor s-au opus mişcării, argumentând că animalele sunt deja protejate de restricţiile existente, care limitează numărul de capete ce poate fi exploatat în fermele zootehnice. De asemenea, cetăţenii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care l-ar putea avea o astfel de decizie asupra preţurilor la alimente. Propunerea, supusă la referendum în cadrul sistemului elveţian de democraţie directă, ar fi cerut guvernului să stabilească reguli mai stricte pentru îngrijirea animalelor, inclusiv pentru a le oferi acces în aer liber, şi pentru sacrificarea acestora. Cerinţele ar fi vizat, de asemenea, animalele şi produsele de origine animală importate.

IMPACT SEMNIFICATIV Potrivit estimărilor, doar 5% din ferme ar fi fost afectate de potenţiala interdicţie. Deşi nu există cifre exacte pentru proporţia fermelor mici, numărul total al exploataţiilor zootehnice elveţiene este în scădere, în timp ce dimensiunea fermei creşte, conform datelor procesate de biroul naţional de statistică. Potrivit legislaţiei în vigoare, fermierii elveţieni pot creşte până la 18.000 de găini ouătoare şi 27.000 de pui de carne, iar dacă ar fi trecut la vot această moţiune, numărul maxim s-ar fi redus la 4.000 de găini ouătoare şi 500 de pui de carne, în timp ce modificările la standardele de creştere a suinelor ar fi însemnat o scădere cu 50% a producţiei de carne de porc, susţin reprezentanţii fermierilor.

CONSUM REDUS DE CARNE Deşi o astfel de interdicţie ar fi redus semnificativ producţia de pui, ouă şi carne de porc elveţiană, ea nu ar fi împiedicat importurile şi nici nu ar fi redus consumul. Aproximativ 80% din carnea elveţiană este produsă pe plan intern. Chiar şi aşa, consumul de carne din Elveţia se situează sub media UE, cu aproape 51 kg pe cap de locuitor, în timp ce consumul de lapte şi produse lactate este mai mare, respectiv 301 kg. Află mai multe despre modelul de agricultură elveţian, scanând codul QR!

1-14 noiembrie 2022


Ferma 4.0 - Agricultura în lume 27

ȚARA CARE A PIERDUT CELE MAI MULTE ANIMALE În primele şase luni ale anului în curs, populaţia de bovine înregistrată în interiorul spaţiului comunitar s-a redus cu 2%, iar cea de suine a scăzut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021.

P

otrivit datelor publicate recent de Eurostat, pe baza rezultatelor disponibile din statele membre, Uniunea Europeană a pierdut în mai/iunie nu mai puţin de 1,5 milioane de bovine şi 3 milioane de porci. Cel mai mare recul în ceea ce priveşte efectivele de suine l-a înregistrat Polonia, care a raportat o diminuare a turmei cu 1,4 milioane de capete, echivalentul a 13% din întreg efectivul. Principala categorie afectată este cea a scroafelor la prima fătare, ceea ce ar putea indica o diminuare substanţială a animalelor de reproducţie în următorii ani. Scăderea a făcut parte dintr-o tendinţă generală, toate statele membre UE cu peste 3 milioane de porci raportând o diminuare a numărului de animale. Pe lângă Polonia, în linia întâi s-au mai aflat Germania (-10% / -2,4 milioane capete) şi Danemarca (-8% / -1 milion).

ROMÂNIA, LOCUL 9 ÎN UE Cât priveşte populaţia de bovine, ţările cu cel puţin 1,5 milioane de capete au pierdut în total 2% din întregul efectiv de animale. Cel mai sever declin pare să se fi consemnat în Belgia, care a raportat o scădere de 5 procente între 2021 şi 2022 (-118.000 animale), respectiv 13% (-319.000) între 2016 şi 2022. Potrivit Eurostat, segmentul cel mai afectat este cel al bovinelor tinere (sub 1 an) pentru sacrificare (-7%) şi bovinele de reproducţie, juninci şi vaci de carne (toate -3%). Datele provizorii pentru ţara noastră indică 3,332 milioane de porcine în 2022 (locul 9 în UE). De asemenea, conform statisticilor oficiale, România deţine un efectiv de 1,852 milioane de bovine (acelaşi loc 9 la nivelul blocului comunitar). Scanează codul QR şi vezi care ţară deţine efectivul cel mai mare de bovine din UE!

UN NOU MANDAT Christiane Lambert (preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Exploataţiilor Agricole din Franţa - FNSEA) a fost realeasă cu unanimitate de voturi pentru al doilea mandat de doi ani la cârma conducerii Comitetului Organizaţiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană (COPA). Alături de ea, şase vicepreşedinţi au fost confirmaţi pe funcţie, printre care se regăseşte şi un român - Marius Mihai Micu, reprezentând Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, care a avut susţinerea din partea Federaţiei Naţionale PRO AGRO. Este pentru prima dată în 15 ani când o persoană este realesă în fruntea COPA. De asemenea, Christiane Lambert, ea însăşi fermier, a fost prima femeie promovată în poziţia cea mai înaltă de conducere a principalei organizaţii de fermieri din UE. Urmăreşte ce a declarat Christiane Lambert la finalul scrutinului!


28 Europa agricolă

CÂŢI BANI EUROPENI AU FRAUDAT STATELE MEMBRE? Sectorul agricol din fiecare stat membru al Uniunii Europene este finanțat de la bugetul comunitar. Unii beneficiari cheltuiesc ilegal acești bani, cu bună știință. Ce spune Curtea Europeană de Conturi? un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Curtea preconizează că raportul va ajuta Comisia și statele membre să își dezvolte capacitatea antifraudă în cadrul noii PAC.

P

lățile directe s-au ridicat în UE27, în perioada 2018-2020, în medie, la 38,5 miliarde de euro pe an. Cheltuielile pentru măsurile de piață și pentru dezvoltarea rurală s-au cifrat, în medie, la 2,7 miliarde de euro și, respectiv, la 13,1 miliarde de euro, notează autorii unui audit al Curții de Conturi Europene. COMISIA SĂ FIE MAI ACTIVĂ! Finanțarea din partea PAC este protejată împotriva fraudei la nivelul UE și la nivel național prin intermediul diferitor organisme. Curtea a examinat, în cadrul auditului, dacă CE a luat măsuri adecvate în legătură cu frauda legată

de cheltuielile aferente PAC, evaluând riscurile de fraudă inerente schemelor de plată din cadrul acestei politici, precum și dacă Comisia a identificat riscurile de fraudă care afectează cheltuielile PAC și dacă a răspuns în mod adecvat la aceste riscuri. Conform constatărilor Curții, Comisia a reacționat la cazurile individuale de fraudă care au afectat cheltuielile PAC, dar nu a fost suficient de activă în ceea ce privește abordarea impactului pe care îl are riscul de acaparare ilegală a terenurilor asupra plăților din cadrul PAC, în ceea ce privește monitorizarea măsurilor antifraudă luate de statele membre și în ceea ce privește exploatarea potențialului noilor tehnologii. 3 ASPECTE CARE DUC LA FRAUDĂ Legislația UE definește frauda care aduce atingere intereselor financiare ale UE ca fiind o încălcare intenționată (act sau omisiune) care prejudiciază sau care ar putea prejudicia bugetul UE, prin: utilizarea sau prezentarea de declarații sau de documente false, incorecte sau incomplete; nedivulgarea de informații, cu încălcarea unei obligații specifice; utilizarea necorespunzătoare a unor astfel de fonduri în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial. Principalul factor care face diferența între fraudă și neregulă este conceptul de intenție. O neregulă poate fi rezultatul unei interpretări ... ››› 30

1. 2. 3.

1-14 noiembrie 2022


29


30 Europa agricolă CÂTE STATE, ATÂTEA NEREGULI! Curtea de Conturi Europeană precizează că numărul neregulilor raportate ca fiind de natură frauduloasă și sumele aferente nu reprezintă un indicator direct al nivelului fraudei care afectează bugetul UE, ci reflectă mai degrabă activitățile statelor membre de combatere a fraudei și a altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale UE. În cadrul auditurilor sale anterioare, Curtea a constatat că aceste cifre nu ofereau o imagine completă a nivelului fraudei în statele membre auditate. ››› 28 ...eronate a unei norme, în timp ce frauda este rezultatul unei încălcări deliberate a unei norme. FRAUDA POATE FI FĂCUTĂ DIN INTERIOR SAU DIN EXTERIOR Frauda poate fi clasificată ca fiind „internă” sau „externă”. În contextul PAC, o frauda internă poate fi comisă de personalul autorităților publice implicate în administrarea fondurilor PAC sau de către personalul instituțiilor sau al organismelor UE. Ea poate implica conflicte de interese nedeclarate, încălcări ale secretului profesional sau luarea de mită. Frauda externă se referă la frauda comisă de beneficiarii de fonduri acordate prin PAC. Printre exemple se pot enumera: frauda în domeniul achizițiilor publice (de exemplu, coluziunea între ofertanți, subcontractarea neregulamentară sau fictivă, darea de mită), falsificarea de documente, umflarea costurilor sau disimularea legăturilor dintre întreprinderi. FRAUDELE CU BANI EUROPENI În perioada 2016-2020, suma totală aferentă fraudelor comise în cadrul Politicii Agricole Comune a fost de 226.529.858 euro, din care: Plăți directe și Măsuri de piață 112.857.342 euro;

1-14 noiembrie 2022

• Dezvoltare rurală 107.624.816 euro; • Plăți directe / Măsuri de piață

/ Dezvoltare rurală 6.035.208 euro și Neclar (informații insuficiente pentru a clasifica neregula în orice categorie) 12.492 euro; La suma totală din PAC se mai adugă 1.802.679.114 euro, fraudă din fondurile destinate Politicii de Coeziune și cea a Pescuitului; 12.578.346 euro, din fondurile Politicii de preaderare; 44.940.000 din fondurile de Gestiune directă. Adică, un total de 2.086.727.318 euro!

• • •

3 EXEMPLE DE FRAUDE EUROPENE În Lituania, o cooperativă a primit sprijin pentru investiții în valoare de 200.000 de euro pentru prelucrarea și comercializarea de produse agricole. Curtea a constatat că respectiva cooperativă era o filială a unei mari companii multinaționale și, prin urmare, nu era eligibilă pentru sprijin. În Polonia, un beneficiar a depus, împreună cu alți membri ai familiei sale, o cerere comună de sprijin pentru a construi o fermă de porcine. Fiecare dintre solicitanții aferenți cererii comune a solicitat valoarea

1.

2.

maximă posibilă a sprijinului, în jur de 200.000 de euro fiecare. Condițiile de eligibilitate stipulau că exploatațiile solicitanților nu trebuiau să aibă o dimensiune economică mai mare de 250.000 de euro și nici o suprafață mai mare de 300 ha. Beneficiarul și ceilalți membri ai familiei au declarat că administrează afaceri independente. Curtea a constatat că aceștia dețineau părți sociale într-o întreprindere familială care funcționa în aceeași locație. Exploatația depășea plafonul stabilit pentru dimensiunea economică. În Bulgaria, o investigație realizată de OLAF a relevat că anumite întreprinderi agricole consacrate, care atinseseră limita pentru sprijinul financiar din partea UE pentru exploatațiile lor sau pentru grupul de exploatații, au solicitat și au obținut fonduri din partea UE prin intermediul altor entități aparent independente, care se aflau de fapt sub controlul direct al întreprinderilor consacrate. Impactul financiar al cazurilor analizate de OLAF se cifra la aproximativ 10 milioane de euro.

3.


31


32 Actualitate

Securitatea alimentară globală este în pericol!

Cea de-a 11-a ediție a Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) arată, pentru al 3-lea an consecutiv, o deteriorare a mediului agroalimentar global. Ce riscuri există și unde se poziționează România?

CUM STĂ ROMÂNIA CU RISCUL AGROALIMENTAR? Țara noastră ocupă locul 45 din 113 la nivel global și al 23-lea din 26 la nivel european, cu un scor general de 68,8 puncte. Dacă în ceea ce privește accesibilitatea și siguranța alimentară avem valori apropiate de media europeană (85,1, respectiv 77,9 puncte față de 87,2 și 80,2), ceea ce ne situează în partea superioară a clasamentului mondial, capitolele privind disponibilitatea, sustenabilitatea și adaptarea sectorului agro-alimentar, ne poziționează în categoria statelor cu un „nivel ridicat de vulnerabilitate”, alături Tunisia, India sau Argentina. Indicatorii cu cele mai slabe rezultate (volatilitatea producției agricole, managementul centralizat al riscurilor, combaterea schimbărilor climatice, adaptabilitatea agricolă și gestionarea resurselor de apă) arată lipsa de viziune a autorităților naționale.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

R

ealizat de experți internaționali (Banca Mondială, FAO, USAID, IFPRI, asociațiile internaționale ale producătorilor agricoli) și cercetători din 113 țări, Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) reprezintă unul dintre principalele instrumente globale de evaluare a sectorului agroalimentar, având la bază 68 de indicatori unici care măsoară factorii determinanți ai securității alimentare atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în țările dezvoltate. PUNCTE CHEIE ALE INDEXULUI Inițiat de Economist Impact, parte a grupului media The Economist și susținut de Corteva Agriscience, indexul securității alimentare este structurat în patru piloni cheie:

1.

Accesibilitate (capacitatea consumatorilor de a cumpăra alimente și vulnerabilitatea acestora în fața scumpirilor); Disponibilitate (capacitățile și producția agricolă, precum și diversitatea produselor și a sistemelor de aprovizionare); Calitate și siguranță alimentară (conținutul nutrițional al unei diete obișnuite); Sustenabilitate și adaptare (managementul riscurilor climatice, naturale și antropice, precum și politicile de dezvoltare agricolă).

2.

3. 4.

EVOLUŢIA INTERNAŢIONALĂ În 2022, raportul GFSI pune un accent deosebit pe interconectarea sistemului alimentar, distribuția prin lanțuri Scanează-mă!

Scanează codul QR şi vezi află detalii din Indexul Global al Securității Alimentare.


Actualitate

Dacă în statele occidentale prevalenţa subnutriţiei este de sub 2,5%, în Madagascar, Yemen sau Haiti aceasta afectează peste 45% din populație! scurte, asocierea și organizarea fermierilor, precum și pe capacitatea de negociere, adaptare și reziliență a acestora în raport cu piețele internaționale. În ceea ce privește evoluțiile multianuale, ediția curentă a raportului evidențiază fragilitatea sistemului alimentar global în fața unor amenințări precum schimbările climatice, volatilitatea prețurilor și conflictele militare în țări mari producătoare de alimente. Dacă între 2012 și 2015, indexul securității alimentare globale arăta o creștere generală de 6 procente, securitatea alimentară mondială situându-se următorii patru ani în jurul valorii de 71-72 de puncte, după 2019, aceasta a regresat până la 62,2 de puncte, iar tendința este de continuă scădere.

ALIMENTE PUŢINE ŞI SCUMPE În ciuda pregreselor înregistrate la nivelul unor indicatori precum dezvoltarea de politici și strategii agro-alimentare (13%) sau accesul fermierilor la tehnologie, inovație și sisteme de desfacere (10%), doi dintre pilonii principali ai cercetării au înregistrat scăderi majore: Accesibilitatea, cu aproximativ 4% Calitatea și siguranța alimentară, cu peste 6% Situația pandemică și postpandemică ce a implicat șocuri economice majore (blocaje ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea bruscă a prețurilor) dublată de insecuritatea politică și militară, care a limitat comerțul cu alimente sunt principalii responsabili pentru degradarea accesibilității. SE ADÂNCESC DECALAJELE În 2022, cu excepția a 3 zone (America de Nord, Australia-Noua Zeelandă și Europa), toate celelalte regiuni ale globului sunt în „situație de risc”, cele mai afectate fiind Africa Sub-Sahariteană și părți din Orientul Mijlociu, America Latină și sudul Asiei. Totodată, ediția din acest an a indexului consemnează și un record negativ

în ceea ce privește discrepanțele din sistemul alimentar global: punctajul mediu al primelor 10 țări din clasament este aproape dublu decât al ultimelor 10 iar la nivel de piloni diferențele sunt și de 3 ori mai mari. De exemplu, în ce privește capacitatea consumatorilor de a achiziționa alimente, Australia are un punctaj de 93,3 în timp ce Nigeria nu depășește 25 puncte.

FĂRĂ STRATEGII ALIMENTARE Calitatea și siguranța alimentară au fost puternic afectate de epidemiile de pestă porcină și gripă aviară și de condițiile climatice extreme din ultimul an. Situația este cu atât mai gravă cu cât o treime din cele 113 state nu au planuri și strategii nutriționale naționale prin care să fie asigurată calitatea și cantitatea necesară de hrană pentru o nutriție echilibrată. CARE E SITUAŢIA ÎN EUROPA? Opt din primele zece poziții ale indexului securității alimentare sunt ocupate de state europene, liderul fiind Finlanda (83,7 puncte), urmată de Irlanda (81,7 puncte), Norvegia (80,5) și Franța (80,2). Europa, cu un punctaj mediu de 74,8, are al doilea cel mai eficient sistem agroalimentar din punct de vedere al securității după America de Nord (78,6), succesul statelor de pe bătrânul continent fiind determinat de accesul fermierilor la finanțare și inovație agricolă, dar și de strategiile de reziliență adoptate la nivel național și comunitar. Totuși, conflictul din Ucraina, șocurile economice și seceta din această vară au afectat puternic sistemul agroalimentar european, care se confruntă în prezent cu o vulnerabilizare a consumatorilor, fermierilor și a proiectelor de investiții agricole. Vorbim de o reducere medie a capacității de achiziție a alimentelor cu 11,4% din partea consumatorilor, de volatilitatea producțiilor agricole și de scăderea cu 15% față de 2021 a fondurilor alocate cercetării și investițiilor agricole, trend care s-ar putea accentua în 2023.

33


34 Tânăr fermier în România

FERMA CU 3 ROBOŢI A ÎMPLINIT 30 DE ANI! De la primele două vaci la prima fermă robotizată din judeţul Timiş au trecut 30 de ani de trudă, bucurii, necazuri, investiţii, dar şi multă voinţă pentru a duce afacerea familiei mai departe. un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

ătălin Rugan şi-a dorit o aniversare cu totul specială la împlinirea a 30 de ani de la înfiinţarea fermei familei sale, pe care acum o administrează. Am contribuit la organizarea evenimentului „Ziua porţilor deschise la Ferma Rugan”, pentru că am crezut de la început în eforturile acestui tânăr fermier de a demonstra tuturor că DA, SE POATE! Parteneri, prieteni şi familie, peste 50 de copii de la şcolile din oraş, autorităţi locale şi firme expozante din agribusiness au făcut posibilă sărbătorirea Fermei Rugan în ziua de 7 octombrie, la Sânnicolau Mare, judeţul Timiş. LA ÎNCEPUT AU FOST PĂRINŢII În anul 1992, părinţii lui Cătălin, Ioan şi Florica Rugan au decis să cumpere amplasamentul pe care astăzi se află ferma, din dorinţa

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi vezi un album foto cu cele mai importante momente de la aniversarea de 30 de ani a Fermei Rugan!

1-14 noiembrie 2022

de a avea o mică afacere zootehnică. Aşa au ajuns aici primele două vaci cu lapte care se bucurau de un petec de păşune şi de furajele de pe cele 10 ha de teren. Cătălin avea pe atunci 3 ani. Lucrurile au început să se mişte, încet şi sigur însă, din păcate, în anul 1997 tatăl lui Cătălin a decedat, lăsând greutăţile fermei pe umerii mamei lui Cătălin. “Chiar dacă au urmat câţiva ani de stagnare, mama a reuşit să menţină ferma, pentru că şi-a dorit foarte mult să împlinească visul tatălui meu”, spune tânărul fermier. Cătălin a preluat din mers activitatea, sprijinit la început şi de fratele lui, Ovidiu. A absolvit Facultatea de Zootehnie la Timişoara şi a decis să dezvolte ferma familiei, după cum se pricepea el mai bine. VISUL FERMEI AUTOMATIZATE... În anul 2015, din cauza lipsei forței de muncă și de teamă că nu va reuşi să continue afacerea zootehnică începută de părinții lui, Cătălin a decis să ia legătura cu un consultant pentru a discuta despre şansele realizării unui proiect cu finanţare europeană. ”În anul 2016 am început să punem pe hârtie ideile despre cum mi-aș fi dorit să arate Ferma Rugan automatizată. La finele anului 2017 am finalizat proiectul şi

l-am depus la AFIR”, spune fermierul din Sânnicolau Mare. Iar visul lui a devenit realitate! Începutul lui 2018 a venit cu vestea bună a aprobării proiectului în valoare de peste 870.000 euro - Construire şi dotare adăpost 50 capete vaci cu lapte. După aproximativ un an, în luna iunie 2019, construcția a fost finalizată şi toate dotările necesare au fost

Ne bucurăm să participăm la sărbătoarea de 30 de ani a fermei Rugan, o investiţie cu care ne mândrim şi pe care o susţinem, la fel cum îi susţinem pe toţi producătorii agricoli, pentru că ei sunt cei care ne pun pe masă pâinea, o bucată de brânză şi sticla cu lapte! DĂNUŢ GROZA

Primar Sânnicolau Mare


Tânăr fermier în România 35

achiziţionate. Cătălin lucrează în prezent 120 ha plus păşunea concesionată de la Primărie.

Când m-a adus prima dată tata la fermă, mi-a zis: "Asta este ferma și va fi a ta!" La început am refuzat. Visam să fiu fotbalist. Mama a fost cea care m-a determinat să accept afacerea. Nu mă gândeam atunci că voi ajunge un fermier așa de mare. CĂTĂLIN RUGAN

Fermier Sânnicolau Mare

LAPTE PROASPĂT LA ORICE ORĂ Cătălin Rugan este membru al Cooperativei TimLactAgro de la începutul anului şi asftel beneficiază de un preţ mai bun pentru laptele livrat. În plus, deţine două dozatoare pentru lapte în Sânnicolau Mare iar preţul de 5 lei litrul este un mare plus la vânzare. „Putem spune, cu mândrie, că vânzarea laptelui proaspăt a crescut simţitor odată cu achiziţionarea dozatoarelor. Ne bucurăm că, în acest fel, principalul produs al Fermei Rugan rămâne în mare măsură ACASĂ, în comunitatea noastră!”

FERMA ROBOTIZATĂ DIN TIMIŞ În octombrie 2019 are loc inaugurarea fermei Rugan, prima fermă robotizată din judeţul Timiş! ”Practic, din anul 2020, cei 3 roboţi Lely fac aproape totul în ferma noastră, de la mulsul vacilor, până la curăţenie şi împingerea furajelor”, precizează Cătălin Rugan. Toate aceste investiţii reprezintă un mare plus de performanţă şi eficienţă în exploatarea vacilor de lapte, mai ales pentru o fermă de familie. “Şi la mine a fost birocraţie, dar mi-am spus că, orice s-ar întâmpla, nu mă opresc până nu finalizez investiţia. Am muncit mult, dar munca a dat rezultate şi satisfacţii. Acum, când ma uit în jur si văd câţi oameni au venit să mă susţină la aniversarea a 30 de ani, nu-mi încape inima în piept de fericire!”, spune tânărul fermier. Iar 30 de ani de existenţă nu-s de ici, de acolo. În toată această perioadă ferma a evoluat, s-a modernizat şi a beneficiat de noile tehnologii de producţie şi de creştere a animalelor, asigurându-se astfel condiţii superioare de bunăstare. Toate acestea duc, în final, la obţinerea de lapte şi produse lactate de calitate, pe placul şi pe gustul consumatorului final. CE URMEAZĂ LA FERMA RUGAN? Sigur că întotdeauna e loc şi de mai bine iar Cătălin este conştient de faptul că nu doar menţinerea investiţiei este importantă, ci şi continuarea dezvoltării fermei. Sunt atâtea lucruri de care

trebuie să ţii cont în această activitate! Asigurarea furajelor, implicit a mijloacelor de producţie vegetală, controlul sanitar veterinar, eficientizarea prelucrării laptelui şi câte şi mai câte! În iulie 2019, tânărul fermier avea 20 de vaci cu lapte şi, pentru a mări efectivul, a contractat un credit bancar pentru achiziţionarea a 34 de juninci gestante din Germania. Dorinţa lui este de a creşte efectivul până la 70 de capete la muls, adică atât cât permite potenţialul robotului. Apoi va face o selecţie mai riguroasă, în vederea creşterii producţiei de lapte. În paralel, pentru împlinirea aceluiaşi deziderat, va face şi demersuri pentru îmbunătăţirea furajării. O altă investiţie va fi într-o unitate de procesare modernă a laptelui, cererea de brânzeturi pe piaţa locală fiind în creştere. ALTĂ FERMĂ, ACELEAŞI PROBLEME Şi la Ferma Rugan problemele sunt similare cu ale altor crescători: costurile de producţie în creştere, scumpirea îngrăşămintelor şi a carburanţilor, lipsa forţei de muncă (noroc că mai compensează roboţii!), seceta foarte mare care a dus la scăderea drastică a stocurilor de furaje… Cătălin este însă optimist, în ciuda dificultăţilor care par să se ţină scai de zootehnia românească. “Eu sper că vor veni vremuri mai bune. Sigur că decât să vii cu bani de-acasă pentru fermă, mai bine renunţi. Dar dacă ai încredere şi tragi tare, lucrurile se vor aşeza, în cele din urmă. Se poate trăi decent din ferma de vaci cu lapte, dacă este seriozitate şi pasiune”.


36 Ferma 4.0

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

O NOUĂ SOLUŢIE DE ELECTRO-ERBICIDARE

Elveţienii de la ZASSO au prezentat recent o nouă soluţie de combatere a buruienilor din culturile agricole cu ajutorul implusurilor electrice, tehnologie dezvoltată împreună cu AGXTEND.

U

rmând a fi lansat oficial pe piaţă în 2024, XPower XPR se spune că oferă o eficacitate ridicată în controlul buruienilor din post-emergenţă, cu o reducere de până la 95% a îmburuienării, potrivit rezultatelor obţinute în etapele de testare. Acesta poate fi un instrument valoros pentru a susține atingerea obiectivului european Green Deal de reducere cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, susţin reprezentanţii ZASSO. Tehnologia XPR, care face parte din familia de soluţii electrice de plivire XPower, distribuite exclusiv de CNH Industrial, este primul echipament de plivit nechimic, de înaltă tensiune, utilizat pentru controlul neselectiv al buruienilor între rândurile de plante, la viteze de lucru competitive.

COMBATERE SISTEMICĂ ŞI DE DURATĂ Conceptul XPR include un generator şi un aplicator, dispozitive de generaţie nouă - adaptate în mod special plantelor cultivate în rânduri - instalate pe un cadru Kongskilde Vibro Crop. Potrivit specificaţiilor anunţate de compania elveţiană, are o lăţime de plivire uşor reglabilă de la 20 la 40 cm şi o unitate de alimentare multifuncţională compatibilă cu alte soluţii XPower. Beneficiile sistemului la nivel de fermă sunt declarate ca „acţiune sistemică şi de lungă durată până la rădăcini, care împiedică regenerarea buruienilor”. Siguranţa şi eficacitatea acestui instrument au fost confirmate de institute de cercetare private şi guvernamentale. Pe de altă parte, utilizarea sa nu presupune mişcarea solului, prin urmare minimizând eroziunea şi maximizând conservarea resurselor.

1-14 noiembrie 2022

TEHNOLOGIE PRIETENOASĂ CU MEDIUL Este un mod de acţiune pur fizic, fără reziduuri toxice, fără restricţii legale, fără impact asupra vieţii solului şi fără impact de durată asupra ecosistemului sau a produsului recoltat. „Soluţia XPR garantează un management sigur şi eficient al buruienilor în culturile în rânduri, fără impact negativ asupra mediului, oferind astfel fermierilor o mai bună fiabilitate în planificare”, susţine ZASSO. Potrivit acesteia, oportunitatea oferită de piaţă este semnificativă. Culturile speciale, cum ar fi legumele, sunt un pilon important al producţiei agroalimentare. În timpul etapei incipiente, culturile formează distanţe mari între rânduri şi adesea au rezistenţă competitivă scăzută împotriva buruienilor care apar simultan. Pierderile extraordinare de randament de până la 60% din cauza controlului inadecvat sau întârziat al buruienilor reprezintă astfel o provocare pentru fiecare fermier. Scanează codul QR şi vezi cum funcţionează tehnologia XPower XPR!

SE CAUTĂ ALTERNATIVE Peste 90% din piaţa soluțiilor de management al buru­ ienilor se bazează în continuare pe utilizarea erbicide­ lor, în care glifosatul este încă un ingredient activ. Alter­ native, cum ar fi metodele mecanice şi termice, încep să apară, dar nu pot aborda cauzele problemei sau pot genera probleme nedorite, cum ar fi perturbarea solu­ lui, stimularea apariției de noi seminţe şi eroziunea.


Ferma 4.0 37

POTENŢIAL URIAŞ

Pesticide inteligente cu pH receptiv Potrivit unei lucrări publicate în Chemical Engineering Journal, oamenii de ştiinţă au dezvoltat un sistem inteligent de aplicare a pesticidelor, care utilizează un nou tip de material receptiv cu pH bivalent, acid/alcalin.

M

ajoritatea pesticidelor cu pH controlat prezintă un răspuns redus la mediul acid sau alcalin şi, prin urmare, aplicarea pe scară largă este limitată, deoarece pH-ul apei pentru pulverizarea agricolă poate varia între puţin acid şi slab alcalin de la o solă la alta. Dezvoltarea de pesticide cu eliberare controlată cu dublă reacţie la pH acid/alcalin, flexibile în mai multe situaţii de aplicare, ar putea ajuta la depăşirea acestei provocări. ELIBERARE CONTROLATĂ Tehnologia dezvoltată de cercetătorii de la Institutul de Ştiinţe Fizice din Hefei, o ramură a Academiei Chineze de Ştiinţe, permite eliberarea de pesticide hidrofobe prin combinarea complexului de ion de calciu sensibil la mediul acid (Ca2+) -etilendiamină tetraacetat (EDTA2-) şi alginat de calciu sensibil la mediul bazic. Astfel s-a obţinut un comportament cu eliberare controlată dublu sensibilă la pH. În acelaşi timp, sistemul a afişat performanţe excelente de aderenţă foliară, rezistenţă la temperaturi ridicate şi la expunerea UV, ceea ce ar putea reduce semnificativ pierderile, prelungind durata efectului pesticidelor şi îmbunătăţind rata de utilizare. Află mai multe despre acest subiect scanând codul QR!

DECARBONIZAREA AGRICULTURII CU MICROBI Un start-up american susţinut de Bayer, prin fondul său de capital de risc Leaps, a dezvoltat o tehnologie care are potenţialul de a reduce semnificativ utilizarea îngrăşămintelor sintetice, cum ar fi azotul, în practicile agricole, folosind microorganisme. Compania Andes, cu sediul în California, foloseşte instrumente inovatoare de inginerie biotehnologică pentru a crea bacterii colonizatoare care se dezvoltă pe rădăcinile unei culturi pentru a-i permite acesteia să capteze mai bine azotul prezent în mod natural în sol şi în aer. Aceste bacterii ar amplifica, de asemenea, capacitatea de captare pe termen lung a carbonului în sol, transformând zonele de producţie agricolă în depozite enorme de carbon.

Beneficiile climatice ale tehnologiei dezvoltată de compania Andes ar fi extra­ ordinare. După cum explică cercetătorii americani, utilizarea azotului sintetic produce aproximativ 1,5 gigatone de emisii de gaze cu efect de seră pe an. Tehnologia Andes ar putea ajuta UE să abordeze unul dintre obiectivele sale cheie din Pactul Ecologic European şi strategia 'De la fermă la consumator': reducerea utilizării îngrăşă­ mintelor cu 20% până în 2030. Totodată, ar aduce blocul comunitar cu un pas mai aproape de ţintele asumate privind diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Vezi ce scrie Politico despre această idee inovativă!


38 Agricultura 4.0

ROBOŢII ”FAC PAȘI” TIMIZI ÎN FERME

Sectorul roboticii continuă să se dezvolte puternic în contextul agricol actual. Deşi tot mai multe tipuri de roboţi apar pe piaţă, numărul unităţilor vândute rămâne scăzut. Industria robotică încă îşi caută locul în ferme.

T

rebuie să admitem că nu este deloc uşor să răzbaţi astăzi prin desişul acestui ”ecosistem” al roboticii agricole. Pe piaţă sunt mulţi jucători diferiţi şi există o impresie de individualism în care fiecare companie pare să urmeze propria sa cale. Adoptarea roboţilor este, în orice caz, greu de înţeles şi de urmărit, pentru că nu ştim cu adevărat unde ne aflăm. Iniţial, interesul s-a concentrat mai degrabă pe dezvoltarea tehnologiilor digitale senzori, instrumente de asistenţă decizională, software de management - şi mai puţin pe crearea de echipamente, mai mult sau mai puţin autonome, care să rezolve diferite sarcini executate de obicei de către un operator uman. Dar situaţia este pe cale să se schimbe… ZOOTEHNIA A LUAT STARTUL Deşi definiţia sistemelor robotice este încă în dezbatere, din motive de mobilitate, fiind aduse în discuţie gradul de autonomie, capacitatea de învăţare, capacitatea de a lua deciziile sau de a preprograma robotul, în zootehnie acest model economic este destul de clar, dovedit şi el

1-14 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cu excepţia zootehniei, unde roboţii au pătruns mult mai devreme, fiind şi mai uşor de acceptat de către fermieri, toate celelalte ramuri ale agriculturii sunt practic la început de drum pare să funcţioneze. Este o investiţie importantă pentru fermieri, dar aceştia vor profita imediat de flexibilitatea, agilitatea şi confortul oferite de unităţile robotizate. În sistemele de creştere a animalelor, roboţii (de muls, de hrănire, de curăţare a pardoselii, etc.) nu încorporează prea multă inteligenţă. În principal, ei permit fermierilor să-şi uşureze munca şi să-şi reorganizeze timpul. Roboţii de muls sunt cele mai

vândute sisteme autonome. Ele pot fi privite ca un serviciu de sprijin sau de management al efectivelor. CONSTRÂNGERI ÎN FERMELE MARI În mod surprinzător pentru unii, roboţii de muls nu fac faţă provocărilor fermelor mari. Ideea unor exploatații din ce în ce mai mari, dar şi mai simple datorită posibilității de a-și îmbunătăţi performanţa cu sisteme robotizate de muls este de fapt destul de departe de realitate. Numărul optim de vaci per robot ar fi în jur de 70 de capete. Producătorii mici de lapte ar avea, prin urmare, tendinţa de a-şi creşte efectivul de animale pentru a ajunge la acest număr dacă ar investi într-un robot de muls, dar ar exista un prag al turmei dincolo de care roboţii de muls ar putea să nu mai prezinte interes (chiar dacă ar creşte numărul de roboţi de muls), pentru că ar impune o schimbare prea mare în organizare. Exploataţiile mari de vaci pentru lapte nu sunt atât de robotizate (cel puţin pe partea de muls). Există, aşadar, o corelaţie între dimensiunea fermelor şi numărul de roboţi de muls utilizaţi. În ceea ce priveşte roboţii de hrănire, aceştia sunt capabili să individualizeze raţiile de... ››› 40


Agricultura 4.0 39


40 Agricultura 4.0

Administrarea furajelor cu robotul OptiDuo, o creaţie a companiei suedeze DeLaval ››› 38 ...concentrate, însă nu şi întreaga hrană a animalelor. APLICAȚII ÎN FERMELE VEGETALE În producţia vegetală, orientarea principală a roboţilor pare să fie către economisirea forţei de muncă, cu scopul automatizării sarcinilor agricole existente sau al eficientizării acestora. Doar că acest model ar putea fi subminat dacă reglementările impun prezenţa unui operator care să supravegheze roboţii. Ca orice sector în curs de dezvoltare care încă îşi caută anumite răspunsuri, dezvoltările de până acum s-au orientat în general spre aplicaţii simple, cum ar fi plivitul mecanic în benzi, deoarece constrângerile de reglementare privind

reducerea utilizării produselor fitosanitare sunt în creştere şi nevoia de forţă de muncă este o problemă majoră pentru întreg sectorul agricol. În culturile horticole, principala preocupare este legată de sarcinile repetitive. Unele activităţi nici măcar nu sunt fezabile cu echipamente agricole convenţionale, precum recoltarea sparanghelului, care necesită detectarea vârfurilor şi urmărirea creşterii pentru a tăia în locul potrivit şi care, prin ur-

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi află care este soluţia propusă de Krone şi Lemken pentru fermele de cultura mare!

DINAMICA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI ROBOȚILOR Dimensiunea pieţei globale a roboţilor agricoli a fost evaluată la 7,57 miliarde de dolari în 2021 şi este estimată să ajungă la 35,93 miliarde de dolari până în 2030, potrivit unei analize semnate de ReportLinker.com. Piaţa proliferează datorită progreselor tehnologice în domenii precum IoT şi inteligenţă artificială. În plus, ea este stimulată de tranziţia fermierilor către modele de dezvoltare durabilă a producţiei agricole, pentru a satisface cererea de hrană a populaţiei în continuă creştere. Totodată, se aşteaptă ca factori precum forţa de muncă redusă și nevoia unei eficienţe crescute, precum şi a productivității și calității culturilor să stimuleze creşterea pieţei roboţilor agricoli în viitor. Se aşteaptă în continuare ca America de Nord să dețină cea mai mare cotă de piaţă, datorită adoptării mai mari a tehnologiilor avansate, a creşterii activităţilor de cercetare şi dezvoltare şi a venitului disponibil pe cap de locuitor ridicat.

1-14 noiembrie 2022

mare, necesită recoltare manuală sau robotizată. Pe de altă parte, în pomicultură sistemele robotizate nu sunt încă foarte avansate deoarece mediul de lucru este complicat de arhitectura variată a coroanei pomilor, care nu este întotdeauna omogenă în cadrul aceleiaşi livezi. În plus, există obstacole care pot împiedica navigarea sau vizibilitatea roboţilor.

ÎN VITICULTURĂ, ROBOȚII SUNT O NECESITATE Totuşi, în viticultură, dezvoltarea roboţilor este destul de importantă. Cultivatorii sunt mai înclinaţi aici să propună argumente de marketing - care implică producţia de vinuri „ecologice”, cu mai puţine produse fitosanitare. Dezvoltarea în sector este condusă în principal de cramele mari care au mijloacele de a sprijini sau de a cumpăra unelte robotizate. Atât în viticultură, cât şi în pomicultură, nu preţul produselor fitosanitare (care este de fapt destul de scăzut în raport cu costurile totale ale fermei) îi împing pe fermieri să se intereseze de acest subiect, ci mai degrabă faptul că profesioniştii au înţeles că substanţele chimice, în special pentru combaterea buruienilor, ar putea fi în curând scoase în afara legii. Provocarea cea mare va fi... ››› 42


Agricultura 4.0 41

SPECIALISTUL ÎNCĂRCĂTOARELOR

, “ E T A O P E S „NU ! A T S I NU EX TEHNODIESEL- FILIALA FIRMEI MAUCH, IMPORTATOR GENERAL ÎN ROMÂNIA Află mai multe detalii de la reprezentant,ii TEHNODIESEL:

Dudeștii Noi, DN 6, KM 10, jud. Timiș. Tel: 0256/378 003 info@tehnodiesel.com, www.tehnodiesel.com

Filiala firmei


42 Agricultura 4.0 ÎN CONCLUZIE...

Krone şi Lemken au dezvoltat împreună un concept de tractor autonom fără cabină

››› 40 ...pentru podgoriile mici (câteva hectare sau zeci de hectare), cărora le va fi greu să renunţe la substanţe chimice fără a primi un sprijin financiar. ÎNSĂMÂNŢAREA ŞI RECOLTATUL, O ADEVĂRATĂ PROVOCARE În culturile de câmp, nu sunt prea mulţi roboţi în funcţiune, deoarece tehnologiile de cultură sunt încă foarte mecanizate. Mediile de cultură sunt mult mai deschise, iar solurile nu sunt neapărat întotdeauna la fel de afânate şi/sau fine ca în culturile horticole. Utilizarea roboţilor pentru sarcini specifice în culturile de câmp ridică întrebări cu privire la diversitatea speciilor de plante şi a metodelor de management (uneori chiar diferite între doi ani consecutivi pe aceeaşi suprafaţă). Propunerile par să se îndrepte către suporturi modulare pe care se vor putea ataşa implemente deja prezente în fermă (cu cuplaj standard în 3 puncte, ca la tractoare). Unii producători se îndreaptă şi către tractoare autonome, fără cabină, doar cu ghidaj inteligent, la care fiecare îşi va

Sistemele robotizate încep să fie dezvoltate pe scară largă în agricultură, aceasta este o realitate. Cu toate astea, în timp ce gama de sisteme robotizate este extrem de largă, există încă relativ puţine unităţi robotizate în ferme. Majoritatea roboţilor sunt integraţi în fermele de animale - în principal în exploataţiile specializate pe producţia de lapte, unde sunt utilizaţi roboţi de muls - deoarece mediile de lucru mai structurate facilitează implementarea acestora. Pe de altă parte, în culturile de câmp, există deja o varietate mare de opţiuni, dar foarte puţini roboţi sunt cu adevărat la dispoziţia fermierilor. ataşa din nou uneltele de interes. Unele sarcini sunt însă destul de complicat de automatizat, din motive bine întemeiate - gândiţi-vă la însămânţare sau recoltare, care reprezintă încă o chestiune de fineţe. SERA E MEDIUL PERFECT Între timp, roboţii încep să interfereze şi cu industria seminţelor, multiplicatorii de material semincer dorind să obţină o puritate a speciilor de plante.

Roboţii sunt dezvoltaţi şi în contexte de seră (sere verticale şi orizontale), unde mediile sunt în general destul de structurate şi producţia este oarecum standardizată (plantele sunt mai degrabă adaptate la manipularea robotică). Deplasarea între rânduri este relativ mai uşoară, iar infrastructura din sere este adesea un ajutor pentru deplasarea unităţilor robotizate. Automatizarea în sere este mai mult sau mai puţin avansată şi răspunde în general aşteptărilor populaţiei pentru produse ecologice.

Scanează-mă!

Vezi cum funcţionează robotul de muls Lely Astronaut 5, scanând codul QR!

1-14 noiembrie 2022

Robot de seră multifuncţional, care detectează, culege, așază şi transportă roşiile în cutii


Agricultura 4.0 43


44 Agricultura 4.0

14 MEDALII DE ARGINT LA EUROTIER 2022

Din cele 150 de inovaţii propuse, juriul de experți independenți desemnaţi de către DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) a selectat câștigătorii Innovation Award EuroTier 2022: 4 medalii de aur și 14 de argint. un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

D

intre cele 14 medalii de argint acordate la ediția de anul acesta a EuroTier, vă prezentăm primele șase inovaţii, iar în numărul viitor vom reveni cu celelalte premii. 1. BOXELE DREAMSTALL Conceptul de boxe Dreamstall (boxa "de vis"), realizat de către Cowhouse International B.V., permite vacilor să își manifeste comportamentul natural atunci când se întind, se culcă și se ridică în boxe, fără a fi restricționate de către limitatorul frontal și de barele de separare utilizate în mod convențional. Designul, pe cât de simplu, pe atât de inovator, permite vacilor să folosească întreaga zonă de culcare fără a fi deranjate și le ghidează în poziția potrivită atunci când se întind și se ridică. Află cum sporește Dreamstall standardul de bunăstare a ani­ malelor!

Dreamstall

1-14 noiembrie 2022

AKO WolfStop 2. AKO WOLFSTOP PENTRU GARDUL ELECTRIC Dispozitivul realizat de Albert Kerbl GmbH sporeşte protecţia pe care gardurile electrice o oferă, pentru a preveni săriturile animalelor sălbatice (lupi şi vulpi). La plasele şi gardurile utilizate în mod obișnuit există riscul de scurtcircuit prin firul inferior sau prin marginea plasei, ceea ce înseamnă că întregul sistem de împrejmuire cu plasă devine nefuncțional, fiind posibilă subtraversarea (pe sub gard). De asemenea, cel mai adesea plasele nu sunt suficient de înalte, putând fi sărite cu

Laktowash uşurinţă de către animalele sălbatice. Suportul AKO WolfStop poate fi atașat ulterior gardurilor de plasă existente, la un interval definit sau la o înălțime corespunzătoare. Prin montarea unui fir conductor pe suportul AKO WolfStop, creşte protecţia împotriva subtraversării şi a săriturii peste gardul electric. Sistemul AKO WolfStop este uşor de montat şi permite ca stâlpii de susţinere, inclusiv cablul, să fie manipulat şi mutat cu rapiditate. 3. LAKTOWASH - IGIENĂ ÎN FERMA DE LAPTE Igiena mulsului este esenţială, indiferent de sistemul de muls, și cu atât mai mult pentru gălețile sau pentru sistemele individuale, care sunt utilizate în întreaga lume în microferme şi pentru animalele recent fătate sau bolnave. Transmiterea infecţiilor prin intermediul garniturilor de cauciuc, furtunurilor şi a colectoarelor este greu de evitat prin curățarea manuală. Produsă de Lakto Hayvancilik Teknolojileri San. ve Tic. Ltd. Sti., Laktowash este o unitate de curățare pentru sistemele mobile de muls cu găleți, care curăță temeinic și eficient toate suprafețele cu care intră ... ››› 44


Agricultura 4.0 45


46 Agricultura 4.0

Strohmatic Air ASD

OlliGES

››› 44 ...laptele în contact. Unitatea de muls mobilă este conectată la staţia Laktowash cu ajutorul unui adaptor simplu, pe bidonul de muls. Laktowash parcurge un ciclu de curățare și dezinfectare prestabilit, cu standarde corespunzătoare, iar la finalul fiecărui proces de spălare, colectează lichidul rămas în găleată și îl elimină. Utilizarea sistemului economisește manoperă, timp, energie și apă. Vezi în video cum acționează staţia Laktowash! 4. AȘTERNUT MEREU CURAT CU STROHMATIC AIR ASD Reîmprospătarea aşternutului de paie în adăposturile de păsări este o operație mare consumatoare de forţă de muncă şi de timp. Strohmatic Air ASD este un sistem prin care paiele de așternut sunt distribuite complet automat în adăpostul de păsări. Acest sistem

construit de SCHAUER Agrotronic GmbH este recomandat îndeosebi în adăposturile de curcani şi permite o "aşezare" țintită a așternutului, controlată automat şi în mod flexibil în ceea ce privește timpul și cantitatea, folosind un program zilnic. Se elimină şi eventualele căi de introducere a agenților patogeni. În plus, se curăță de praf paiele tocate, ceea ce previne contaminarea cu spori de Aspergillus. Citește un material complet despre modul de lucru al Strohmatic Air ASD! 5. ROBOTUL OLLIGES Robotul inteligent OlliGES, dezvoltat de Big Dutchman GmbH, decide în mod independent unde şi cât de mult aşternut trebuie introdus în diferite zone ale adăposturilor pentru porci, după o evaluare făcută în timpul nopții. Prin urmare,

BeddingCleaner

1-14 noiembrie 2022

posibilele influențe cauzate de lumina soarelui sunt absente sau minimizate. Iluminarea cu infraroșu este utilizată pentru a produce o imagine a zonei de aşternut cu o calitate constantă. La finalul evaluării, imaginile video sunt analizate şi OlliGES ia decizia privind cantitatea şi distribuţia așternutului necesar pentru următoarele 24 de ore. Vezi cum își îndepli­ nește sarcinile robotul inteligent OlliGES! 6. BEDDINGCLEANER În adăposturile pentru vaci care folosesc un covor de așternut din paie se ating rapid limitele capacității de absorbție, ceea ce face necesară schimbarea frecventă a așternutului pentru a evita murdărirea animalelor. BeddingCleaner, produs de Hanskamp AgroTech BV, este un concept inovator pentru îndepărtarea fecalelor din grajdurile deschise. El poate fi utilizat în adăposturile cu materiale de așternut organice sau anorganice (paie, nisip, etc). Tractat de un tractor, BeddingCleaner curăță așternutul la intervale regulate. Practic, materialul de așternut este cernut cu ajutorul unui covor de sită, iar așternutul care nu aderă la fecale cade înapoi în adăpost. În schimb, dejecţiile şi o cantitate mică de material de așternut sunt colectate de către BeddingCleaner în buncărul integrat. Modul de operare al BeddingCleaner Hanskamp poate fi vizualizat în materialul video!


Agricultura 4.0 47


48 Inovații Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Gala roboţilor la FIRA Agtech 2022

Deficitul de forță de muncă se resimte în toate sectoarele agriculturii. Dar acum el poate fi suplinit cu ajutorul roboţilor şi al noilor tehnologii: inteligenţa artificială şi învăţarea automată.

T

imp de trei zile (18-20 octombrie), FIRA a organizat în Fresona, California (SUA), o gală mondială a roboţilor şi a noilor tehnologii folosite în agricultură. Roboţii prezentaţi la FIRA SUA au ca principală caracterisitică utilitatea economică, respectiv înlocuirea forţei de lucru manuale, precizia, versatilitatea și reducerea costurilor. Scanează codul QR și vizualizează galeria roboţilor prezentați la FIRA 2022 /SUA!

ROBOTUL NANOVEL Soluția brevetată de Nanovel combină inteligența artificială, viziunea computerizată, învățarea automată și tehnologiile robotice brevetate, pentru ca detectarea şi recoltarea autonomă a fructelor să devină mai productivă, mai fiabilă și mai rentabilă decât cea manuală. CINCI BENEFICII: 1. Capacitatea de "identificare și culegere" a fructelor în timp real, chiar şi dintr-un foliaj bogat; 2. Efectuează "prinderea" şi tăierea/desprinderea fructelor cu ajutorul unei tehnologii brevetate, potrivită pentru o mare varietate de fructe: citrice, fructe cu sâmburi, avocado, mango și altele; 3. Robotul face "programarea" eficientă a recoltării; 4. Un bun randament la recoltare şi calitate prin colectarea și analiza datelor; 5. Costuri competitive în comparație cu recoltarea manuală, tradițională, la o calitate fără compromisuri. AȘI LA RECOLTAREA FRUCTELOR Nanovel Ltd, fondat în 2018, este un pionier în domeniul recoltării autonome a fructelor. Fondatorul și CEO-ul Isaac Mazor și echipa Nanovel doresc să ofere cultivatorilor o soluție fiabilă, productivă și accesibilă pentru recoltarea fructelor. Compania a efectuat teste pe teren și demonstrații pentru clienți cu roboţii săi şi doreşte să lanseze "versiunea beta" în 2023, pentru piața citricelor. Află informaţii suplimentare despre soluția brevetată de Nanovel!

1-14 noiembrie 2022

AMOS, ROBOTUL BUN LA TOATE Amos Power oferă o tehnologie unică şi algoritmi avansați de învățare automată, utili la diverse aplicaţii în fermele vegetale. Unitatea de propulsie electrică şi autonomă este o platformă robustă şi uşor de utilizat. Camerele stereo personalizate și procesarea avansată a datelor colectate şi algoritmii avansaţi de învăţare automată îi permit lui Amos "să vadă", să reacționeze și să interpreteze mediul din jurul său. Fiecare unitate Amos poate fi controlată de la distanţă, online, prin intermediul unei interfețe de operare ușor de utilizat prin care pot fi gestionate sarcinile atribuite, cartografierea câmpului, starea bateriei și monitorizarea sistemelor în funcţiune.

AMOS, ATUURI ÎN EXPLOATARE •

Siguranța în exploatare: practic riscurile de acci­ dentare ale operatorului sunt eliminate; Eficiență în utilizare: Amos face pauză doar pen­ tru reîncărcarea bateriilor; Uşor de transportat în diverse parcele; Transferul simplu al datelor de operare, inclusiv schimbarea sarcinilor între diverse unităţi.

• • •

ELECTRIC ȘI MULTIFUNCȚIONAL Amos lucrează cu o precizie de ±2,5 cm, iar planificarea traiectoriei de lucru se face cu uşurinţă folosind interfaţa de operare. După încărcarea datelor de lucru, robotul cartografiază câmpul şi permite operatorulului să revizuiască datele și să decidă cel mai bun mod de abordare a câmpului pentru operațiunile viitoare. Având un design compact, Amos dezvoltă o putere de 75-85 CP; este complet electric şi durata de viață a bateriei este 8 ore. Proiectarea modulară permite ataşarea unei game diverse de implemente/echipamente, atât la priza de putere (34-40 CP), cât şi prin prindere în tiranţi. Ce alte caracteristici are robotul multi­ funcţional Amos!


Agricultura Ferma 4.0 49

NANOVEL

AMOS

TRACTORUL ELECTRIC ALPO ALPO combină puterea de lucru a unui tractor clasic cu avantajele energiei electrice. Astfel, tractorul electric pentru vie dezvoltat de către compania SABI Agri are o putere de 50 CP, tracțiune pe 4 roți, o autonomie de până la 10 ore de lucru şi un timp de reîncărcare de 1,5 ore. Puterea "agronomică" a acestui echipament este dată de "arhitectura" mecatronică ușoară şi unică, ce îi oferă o eficiență energetică excepțională, cu un consum de energie de 10 ori mai mic și o întreținere redusă. În acelaşi timp, ALPO permite protejarea şi conservarea solului în timpul tuturor lucrărilor agricole efectuate.

ALPO CE OPERAȚII EXECUTĂ ALPO ÎN PODGORII! Datorită versatilității sale, tractorul electric ALPO poate fi utilizat pentru gestionarea agroecologică a podgoriilor, indiferent de tipul lucrărilor efectuate: combaterea mecanică a buruienilor sau întreținerea viței de vie (tăieri, cosit, etc.). Suporturile universale plasate frontal, anterior sau inferior permit montarea unui set complet de unelte active care sunt acţionate cu precize prin intermediul instalaţiei hidraulice centrale. Având o greutate redusă şi anvelopele cu presiune mică, ALPO poate efectua lucrări de întreţinere care necesită treceri repetate sau intervenții imediat după ploaie fără a afecta solul. Vezi ce surse poate folosi ALPO pentru a­și "completa" necesarul de energie!


50 Inovații Ferma 4.0

AGRICULTURA DE MÂINE, ÎN PREMIERĂ LA SIMA

De-a lungul ultimilor o sută de ani, SIMA a însoțit lumea agricolă în evoluția sa. Într-o perioadă de transformare profundă a sectorului agricol, şi târgul de la Paris a avut datoria de a face o schimbare.

S

IMA își definește noua sa ambiție odată cu ediţia din 2022, orientându-se cu hotărâre spre secolul care urmează, iar de la un Salon de mașini agricole, evenimentul a devenit locul de lansare al soluțiilor și tehnologiilor de ultimă oră pentru agricultură. ROL DE MEDIATOR DE AFACERI Adaptându-se continuu nevoilor expozanţilor şi vizitatorilor, dar şi pentru a se încadra în mod natural în ciclul de decizie economică și pentru a consolida rolul târgului de mediator de afaceri, SIMA s-a repoziţionat în luna noiembrie, în anii pari. Dar principalul angajament al SIMA rămâne neschimbat. Agricultorii sunt mai mult ca niciodată plasați în centrul Salonului, care continuă să fie un vector de schimburi de experiență, descoperiri, locuri de muncă, afaceri și multe altele.

COMPANII NOMINALIZATE:

1.

AGCO Distribution SAS - Fendt şi Massey Ferguson, Claas (2 nominalizări), KlimTop Controls, Krone, New Holland Agriculture, Kemper Maschinenfabrick, John Deere şi Olimac. Bioret Agri, Copeeks, Emily, New Holland Agriculture şi Samson/ Pichon (3 nominalizări). Amazone (3 nominalizări), Ecorobotix, John Deere, Krone şi Lemken, Rolland şi Trelleborg Wheel Systems. Agrosolutions, Beeguard, Claas, Easy Connect, ITK şi MyEasyFarm. Flexxifinger, Hzdrokit, Lemken, Monosem, Praysbee şi Vaderstad. Scanează codul QR și vezi lista ino­ vaţiilor şi a companiilor care au fost nominali­ zate pentru premiile SIMA 2022!

2. 3. 4. 5.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PREMIILE SIMA PENTRU INOVAȚIE Din 1931, Premiile SIMA pentru Inovație au recompensat cele mai inovatoare soluții și tehnologii prezentate de expozanți. Fiecare premiu ilustrează tendințele care stau la baza transformării agriculturii, evidențiind schimbările din domeniul echipamentelor agricole, preocupările utilizatorilor și soluțiile oferite de producători și furnizori. Competiția permite tuturor participanților nominalizaţi să beneficieze de o vizibilitate unică în întregul ecosistem al Salonului internaţional. DESCHIS TUTUROR SECTOARELOR AGRICOLE SIMA se adresează tuturor formelor de agricultură, apără echilibrul între productivitate și durabilitate/sustenabilitate și se întemeiază pe valorile clasice, tradiție, încredere și responsabilitate. Inovarea și noile instrumente de lucru în agricultură vor ocupa un loc de frunte în centrul Salonului cu: Premiile SIMA pentru Inovare, SIMA Tech&Bio -

5 CATEGORII DE PREMII Cele cinci categorii ale SIMA Innovations Awards 2022 sunt: 1. De la recoltare la depozitare; 2. Creșterea animalelor, energie regenerabilă, biomasă și biomateriale; 3. Robotică și electronică de bord; 4.Servicii și software; 5. Sol și culturi. un spațiu complet nou, care reunește peste 130 de expozanți şi start-upuri, precum şi "Agricultural Robotics Village" - hala destinată roboților agricoli. De asemenea, SIMA Farming Awards este o nouă competiție prin care se evidențiază fermierii europeni care pot demonstra realizările lor cu impact social, economic şi favorabil pentru mediu. VĂ AŞTEPTĂM LA SIMA 2022! Pe parcursul a cinci zile, trecutul și viitorul salonului vor fi sărbătorite prin conținut dedicat și reportaje speciale. În ziua deschiderii, pe 6 noiembrie, în cadrul unui eveniment unic, expozanții, jurnaliștii și invitații se vor întâlni pentru a descoperi câștigătorii din 2022 ai premiilor SIMA Innovation Awards și SIMA Farming Awards.


Agricultura 4.0 51


52 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIȘE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Urmează sau nu o prăbușire a prețurilor la cereale? Contextul geopolitic şi economic actual fac imposibilă anticiparea evoluţiei viitoare a preţurilor, cu toate că piaţa agricolă internaţională este relativ stabilă, iar produsele s-au ieftinit.

E

xistă semnale că acordul privind cori­ dorul din Bazinul Mării Negre, pentru cerealele ucrainene, nu va fi reînnoit la 19 noiembrie, dacă "Rusia nu obține contrapartide serioase. De ex­ emplu, posibilitatea de a exporta cereale fără a fi penalizată de prime de asigurare excesive", apreciază agenţia Agritel. Astfel că un eventual blocaj maritim al cerealelor ucrainene ar putea determina creşterea stocurilor nevândute din regiunea Mării Negre, care s­ar putea adăuga apoi la recoltele din Emisfera Sudică. Teoretic, această situaţie ar con­ duce la prăbușirea prețurilor la cereale în prima parte a anului viitor. Recent, reducerea producţiei de petrol a statelor OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), precum şi revenirea prețului cărnii de porc în China au modificat condiţiile pe piaţa internaţională.

PIAȚA ÎNGRĂŞĂMINTELOR: CERERE SCĂZUTĂ, PREŢ MARE Prețurile îngrășămintelor continuă să se conso­ lideze în ciuda cererii scăzute de pe piețele mondi­ ale și europene. Prețurile ridicate din ultimele luni și lipsa unei oferte efective au ”distrus” cererea. Industria anticipează redeschiderea liniilor de producție în următoarele săptămâni, datorită scăderii prețului la gaze de la sfârșitul lunii august. Cu toate acestea, potențialele restricții energetice din timpul iernii provoacă încă multă incertitudine pe piață, în timp ce slăbirea euro în raport cu dolarul limitează posibilitățile de import.

1-14 noiembrie 2022

GRÂUL ȘI PORUMBUL AU TRECUT PE "ROŞU" Euronext a consemnat scăderi ale preţu­ lui grâului şi porumbului la mijlocul lunii octombrie. În 14 octombrie 2022, la Eu­ ronext, preţul grâului s­a închis la 350,75 euro/tonă (­5,50 euro față de ziua prece­ dentă), cu scadența în decembrie, și la 349,75 euro (­5,50 euro), cu scadența în martie. Această scădere a continuat şi în 17 octombrie, grâul ajungând la 350 euro/tonă, respectiv 349 euro/tonă. La aceeaşi dată, porumbul a încheiat ședința la 340,25 euro/tonă (­1 euro), cu livrare în noiembrie, și la 340 euro/tonă (­1 euro), cu scadența în martie 2023, după care în 17 octombrie a mai scăzut cu 0,75 euro/tonă, pentru ambele termene. Şi Bursa din Chicago este în scăde­ re: porumbul a cedat 8 cenți, iar grâul a scăzut cu 33 de cenți/bushel. Vezi și analiza și evoluția recentă a pieței cerealelor din Uniunea Europeană!


Ferma 4.0 - Bursa agricolă 53

INDIA ȘI-A FĂCUT STOCUL

CÂT A EXPORTAT UCRAINA? În numai şase săptămâni, Ucraina a livrat10,4 milioane tone de cereale, legumi­ noase și subproduse ale acestora, cu un milion de tone mai mult decât în întreaga vară a anului 2022. În primele 16 zile din octombrie, 3,6 milioane de tone de cereale au părăsit Ucraina, ceea ce face ca totalul exporturilor din perioada 1 martie ­ 16 octombrie să ajungă la 23 mil. tone, conform Ministerului Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina. Citește mai mult despre exporturile ucrainene de produse agricole!

SEMĂNATUL "MERGE" GREU ÎN SUA Deficitul de apă din sudul Statelor Unite încetineşte campania de semănat la grâu şi ridică temeri cu privire la soarta culturilor de iarnă. Aproxi­ mativ jumătate din suprafaţa planificată a fost semănată cu grâu până la jumătatea lunii octombrie. Cererea globală în creștere și estimarea privind scăderea rezervelor mon­ diale de grâu la finalul anului de comercializare 2022/2023 (cel mai scăzut nivel din ultimele şase sezoane) fac ca şi preţul să se menţină ridicat pentru această perioadă. Seceta din Kansas şi Oklahoma, două dintre statele mari producătoare, determină fermierii să nu mai semene, iar culturile deja semănate riscă să nu se dezvolte cores­ punzător pentru a intra cu bine în iarnă. În condiţiile actuale, chiar și o răsărire întâr­ ziată este potențial ameninţată prin reducerea ferestrei de timp necesară pentru ca plantele să dezvolte un sistem radicular și tulpini rezistente. În Australia, precipitaţiile din sud­estul continentului au accentuat riscurile de deteriorare a viitoarelor recolte, iar în Argentina campa­ nia de semănat a porumbului este întârziată ca urmare a deficitului de apă, informează Agritel. Ce șanse se întrevăd pentru viitoarele culturi de grâu din SUA!

Chiar dacă statul indian controlează mare parte din comerţul intern cu grâu, sto­ curile de orez şi de grâu au fost declarate "suficiente", relatează Reuters, citând Ministerul Consumatorilor, Alimentației și Dis­ tribuției Publice din India. India a avut trei recolte conse­ cutive excepționale de grâu, chiar dacă valul de căldură și seceta din acest an au afectat grav producția. În acest an, India a exportat 4,5 milioane tone de grâu, din care 2,1 mil. tone înainte de impunerea re­ stricţiilor de export. În anul fiscal anterior, India a exportat 7,2 mil. tone de grâu. India este al doilea mare produ­ cător mondial de grâu, cu 106,8 mil. tone recoltă estimată pentru sezo­ nul 2022/2023, potrivit Consiliului Internațional al Cerealelor (IGC). Dar, cu 1,4 miliarde de locuitori, India este și al doilea cel mai mare con­ sumator (104,5 mil. tone) din lume. Vezi cum fluctuează preţurile grâului în India!

COTAŢII BURSIERE

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor! Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agricole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Scanează-mă!

Vezi sinteza lunară a preţurilor pentru cele mai reprezentative produse agricole și alimente de consum în UE și la nivel mondial!


54 Tehnologii inovative

Încă un fermier gălăţean a renunţat la arătură

În judeţul Galaţi, sistemul lucrărilor minime ale solului capătă tot mai mult teren! Sunt fermieri care s-au lăsat convinşi - e drept, unii ceva mai greu - de avantajele noii tehnologii!

A

nul trecut a fost unul bun şi pen­ tru inginerul agronom Adrian Dajbog din Târgu Bujor, judeţul Galaţi. După cum susţine, parcă a pre­ simţit că o să vină un sezon de recoltă rea. A TRECUT LA MINIMUM TILL Om chibzuit, nu „s­a grăbit să toace profitul” şi a achiziţionat tractorul anu­ lui 2020, un Fendt Vario din seria 942 de 420 CP şi un Tiger Horsch de 4 m pentru a face lucrările de prelucrare a solului fără arătură. „Din toamna trecută, lucrez terenul în sistemul de producţie minimum till. Mai întâi fac o dezmiriştire, apoi intru cu un combinator uşor şi semăn. În cel mai scurt timp voi dota ferma cu o semănătoare performantă, tot marca Horsch”, ne­a declarat fermierul, cu o uşoară mândrie.

PROIECT PENTRU MODERNIZARE Agricultorul susţine că a trecut printr­o situaţie dificilă şi abia a scăpat. Avusese un teren în arendă de la o firmă pentru care depu­ sese un proiect european pentru modernizarea fermei în valoare de peste 120.000 euro. Când a conve­ nit cu proprietarul să cumpere te­ renul, acesta a vândut firma cu tot cu activele. Noul cumpărător nu a dorit să­i lase suprafaţa. A trebuit să găsească câteva hectare într­o altă comună pentru care a ridicat nivelul arenzii la 1.000 kg/ha şi ast­ fel a putut să finalizeze proiectul.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

de umiditate. „Terenurile noastre sunt în veşnic deficit de apă!”

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

UN AN APROAPE DE DEZASTRU! Agronomul din Tg. Bujor nu s­a ales cu mare lucru din recoltat. La grâu a obţinut în medie o tonă la hectar de pe o suprafaţă de 100 ha. Producţia a vândut­o la preţul de atunci: 1,5 şi 1,6 lei kilogramul. Mulţumitor! La orz, după 60 de hectare a adunat cam tot aceeaşi medie ca la grâu. Şi la floarea soarelui (200 de hec­ tare) a fost tot la fel: 1.000 kg/ha. „Dar am fost sancţionat la preţ pentru că a apărut fenomentul de reînverzire a cul­ turii! Când plantele au ajuns aproape de faza de coacere, forţate de temperatu­ rile ridicate, au început ploile care nu au ajutat la creşterea producţiei. Din tulpini au început să dea frunze verzi, fapt ce a afectat recoltarea: au cres­ cut procentele de umiditate şi corpuri străine. Capitolele aveau 9% apă, iar de la înverzirea aparatului foliar ... ››› 56

MARIAN MUŞAT

TERENURI CU DEFICIT DE APĂ Adrian Dajbog a semănat 100 de hectare de rapiţă în mirişte de păioa­ se, după o trecere cu noul cultivator, de care se declară mulţumit. Cultura a prins niţică umiditate din sol şi plantele au răsărit. Fermierul are un pic de regret că nu a putut fertiliza din cauza preţurilor ex­ orbitante ale îngrăşămintelor chimice. „Am aplicat numai fosforul iar pe vege­ taţie, în primăvară, o să vin cu nişte azot şi sulf”, explică el. A terminat de semănat orzul pe 50 de hectare şi acum se pregăteşte pen­ tru grâu. Vrea să însămânţeze circa 100 ha. Terenul se lucrează bine, însă pământul a început să sufere din lipsă


55


56 Tehnologii inovative ››› 54 ...a crescut la 11­12%, ceea ce a dus la scăderea preţului stabilit”, a ex­ plicat Adrian Dajbog. Pentru porumb, fermierul a folosit mai mult tocătorul! PRESIUNEA ARENDEI E DIN CE ÎN CE MAI MARE „Dacă mai prinzi încă doi ani aşa cum a fost ăsta, şi să mai ai şi leasin­ guri, credite bancare şi nu ai teren în proprietate, ci doar arendate, dai fali­ ment!”, a susţinut fermierul care a avut probleme cu suprafeţele arendate. „Cererea cea mai mare pe arendă este porumbul! Eu am mai avut din anul trecut porumb şi abia am reuşit să dau la oameni; cei din zonă, în general, vor să ţină o pasăre, un animal pe lângă casă. Trebuie spus că subvenţia plea­ că pe arendă! Contractele fost făcute înainte de 2020 şi acuma toate au cres­ cut, unele obligaţii chiar şi cu 200%. Eu nu am prea mulţi arendatori. Am terenul firmei, mare parte din el este al meu, şi mai am nişte suprafeţe preluate de la un investitor străin sau închiriate de la primării”, susţine cultivatorul. La Tg. Bujor, arenda este în jur de 1.000 de lei pe hectar pe an. „Subvenţia de la APIA de pe teren nu o mai pun la socoteală că se duce pe arendă. Am teren de la un proprietar din Brăila care mi­a cerut să ne raportăm la 800 kg de grâu/ha la preţul bursei Matif din Paris, ceea ce înseamnă undeva la 1.200­ 1.300 de lei pe hectar”, precizează Adrian Dajbog. PREŢUL GRÂULUI E MAI JOS DECÂT LA RECOLTARE! Inginerul Adrian Dajbog nu este prea optimist în legătură evoluţia preţului la grâu. El cunoaşte un caz în care un transportator aduce în Galaţi grâu din Ucraina, cu maşina lui, de la peste 700 km, la 1,2 lei kilogramul. „Am un partener cu un autocamion care după ce a cărat recolta în zona noastră, a fost închiriat să transporte grâne din Ucraina. E o grămadă de marfă acolo, ia cu 70­80 de bani kilo­ gramul de grâu sau porumb, intră în ţară pe la Siret şi vine în judeţul Galaţi, unde descarcă la 1,2 lei/kg. Un preţ mai ieftin decât la bursă, iar lui îi rămâne cam 2.000 de lei la cursă”...

1-14 noiembrie 2022

Cu combina am mers a porumb mai mult din curiozitate, să vedem dacă iese ceva. În rest, am băgat tocătorul! De pe 100 de hectare înfiinţate în primăvară producţia a fost aproape de zero! Cum voi astupa gaura?! ADRIAN DAJBOG

Fermier Tg. Bujor, jud. Galaţi


57

Fii KWS INTELIGENS!

KWS INTELIGENS ✓ FAO 420, SEGMENTUL

Plus4GRAIN

✓ Potential de productie , , ridicat )

✓ Capacitate de pierdere a apei din bob foarte buna ✓ Pretabil atât pentru cultura de boabe cât si , pentru siloz ✓ Adaptat tuturor zonelor de cultivare a porumbului

kws.ro


58 Cultura mare

CUM CORECTĂM SOLURILE ACIDE ȘI ERODATE?

Odată cu încheierea lucrărilor de recoltare a culturilor semănate în primăvară și semănatul culturilor de toamnă, este necesar să ne concentrăm atenția și asupra stării solurilor din țara noastră.

SOLURILE ACIDE

Din datele laboratoarelor de agro­ chimie, încă înainte de anul 2000, su­ prafața solurilor acide care necesită aplicarea amendamentelor calcaroase este de circa 1,7 milioane ha, din care 1,1 milioane ha revin terenurilor arabile iar 500 mii ha sunt ocupate de pășuni și fânețe. Situația actuală a acestor soluri este cu mult mai gravă, din multiple considerente cunoscute: economic, schimbarea formelor de proprietate și fărâmițarea parcelelor în mii de parce­ luțe etc. Pentru a reuși însănătoșirea soluri­ lor acide trebuie să răspundem la două întrebări: Care sunt efectele negative grave, prioritare, pentru a fi corectate? Care sunt mijloacele prin care putem rezolva această problemă? 5 FACTORI LIMITATIVI PENTRU CREŞTEREA PLANTELOR Producțiile de pe aceste soluri sunt mai mici cu 30­50% față de potențialul solurilor normale sub aspectul însușiri­ lor fizice, chimice și biologice. Iată care sunt principalii factori limi­ tativi pentru creșterea și dezvoltarea plantelor:

1-14 noiembrie 2022

INTERVALELE OPTIME ALE PH-LUI Problema corectării potențialului de producție a solurilor acide este actuală și în atenția tuturor țărilor care au astfel de suprafețe pe care nivelul recoltelor este mai scăzut și calitatea produselor obținute este slabă. Este bine ca atunci când vă întocmiți planul de cultură să ţineţi seama de cerințele plantelor cultivate faţă de reacția solului. La alegerea soiurilor este necesar să cunoaștem și date referitoare la rezis­ tența la aciditate, dar și intervalul optim de pH. Cultura Grâu Orz Secară Ovăz Sfeclă pentru zahăr Cartof Floarea soarelui Soia

Intervalul optim 5,5­7,5 6,5­8,0 5,0­8,0 5,0­8,0 7,0­8,0 5,0­6,0 6,0­7,5 6,0­7,0

un articol de

IOAN BORCEAN mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

1. 2.

reacția acidă a solurilor din cauza conținutului ridicat de ioni de hi­ drogen și aluminiu; cantitatea ridicată de ioni metali­ ci, ca urmare a solubilizării în me­ diu acid a componentelor care conțin metale grele;

Cultura Cânepă Lucernă Lupin Trifoi Mazăre Fasole Măzăriche Porumb

Intervalul optim 7,0­7,5 6,5­8,0 4,5­6,0 6,0­7,5 6,0­7,0 6,5­7,0 5,5­7,2 5,5­7,2

3. 4. 5.

nivelul scăzut de elemente nutri­ tive necesare plantelor; activitate foarte slabă a microor­ ganismelor din sol; influența negativă asupra unor însușiri fizice ale solurilor care se tasează ușor, ca urmare a distrugerii structurii acestora. CUM CORECTĂM REACŢIA ACIDĂ Corectarea reacției acide se face prin neutralizarea acidității dăunătoare și prin completarea rezervei de calciu și magneziu din sol. În această ... ››› 60


59


60 Cultura mare ››› 58 ...perioadă, corectarea reacției solurilor acide prin aplicarea de amen­ damente cu calciu este bine să se facă în următoarea ordine, în funcție de valoarea pH­ului: după valoarea pH determinat în KCl ­ la pH sub 4,5 nevoia de amendamente este mare ­ la pH 4,5­5,5 nevoia de amendamente este mijlocie ­ la pH 5,6­5,8 nu este necesară corec­ tarea reacției după valorile pH determinat în extract apos: ­ la pH mai mic de 5,5 nevoia de amen­ damente este mare ­ la pH 5,6­6,2 nevoia de amendamente este mijlocie ­ la pH mai mare de 6,3 nu este necesa­ ră corectarea reacției

CE FEL DE AMENDAMENTE FOLOSIM Cele mai frecvente amendamente fo­ losite sunt: CaCO3( agrocalcar ­ piatră de var), Ca(OH)2 (varul stins), dolomita cu conținut de 8­13% magneziu (MgO) și între 26 şi 30% calciu (CaO), spuma de defeca­ ție, zgura de furnal, CaO3 cu azot rezidual de la fabricile de îngrășăminte ș.a. În mod obișnuit, dozele de amenda­ mente calcaroase folosite pentru co­ rectarea acidității solurilor variază între 2 și 8 tone/ha. Calcularea dozei se poate face cu relația: Doza CaCO3 t/ha = AH x 1,5 unde AH reprezintă valoarea acidității hidro­ litice.

CE PUTEM CULTIVA ÎN PANTĂ Rezultatele cercetărilor anterioare efectuate în țara noastră au dovedit că se pot cultiva pe terenurile în pantă, fără mă­ suri de combatere a eroziunii solului: plante prășitoare până la panta de 6% leguminoasele anuale până la panta de 10­14% cereale păioase până la panta de 15­18% graminee și leguminoase perene pe orice pantă, dacă se asigură o vegetație încheiată La cele enumerate se pot aplica și sisteme antierozionale specifice, prin care să se obțină recolte agricole motivate economic.

• • • •

1-14 noiembrie 2022

5 RECOMANDĂRI LA APLICARE Aplicarea amendamentelor se face înainte de lucrarea de bază a solului și încorporarea în sol odată cu aceasta. Adâncimea de încorporare are im­ portanță deosebită asupra efec­ tului corectării reacției acide, de aceea încorporarea să se facă prin arătură. Cu cât gradul de mărunțire a par­ ticulelor amendamentului este mai mare și efectul este mai mare. O granulare exagerat de fină este nedorită deoarece amendamen­ tul este antrenat în adâncime. Ca urmare a faptului că solurile acide au un conținut scăzut de humus, se recomandă folosirea de în­ grășăminte organice, o dată la 4 ani, și aplicarea anuală de îngrășăminte mine­ rale.

1.

2.

3. 4. 5.

SOLURILE ERODATE

În țara noastră, existența unei mari suprafețe de teren agricol în pantă, regi­ mul precipitațiilor și exploatarea nera­ țională a solului au favorizat eroziunea solului. În prezent prin defrișarea haotică a pădurilor, desțelenirea pajiștilor natu­ rale pentru a face loc culturilor agricole, precum și sistemul de agricultură folo­ sit pe unele suprafețe au transformat terenurile agricole în terenuri neproduc­ tive sau cu productivitate foarte redusă. PAGUBE PRODUSE DE EROZIUNE Eroziunea de suprafață, prin lucrări de arat efectuate în multe cazuri din deal în vale a dus la pierderea orizontului superior și, prin aceasta, la scăderea re­ coltelor.

Pe multe suprafețe eroziunea a avan­ sat, s­a pierdut orizontul cu humus, apa se scurge pe versanți, formând la înce­ put făgașe, apoi ogașe și ravene. Când ogașele formate nu mai pot fi nivelate prin lucrările solului se ajunge la erozi­ unea de adâncime. Din cauza eroziunii, în țara noastră se pierd anual milioane de tone de produse agricole. TIPURI DE CULTURI PROTECTOARE În zonele cu soluri erodate trebuie stimulată necesitatea cultivatorilor de a ține cont de plantele pe care le seamă­ nă, cunoscându­se următoarele: Culturi foarte bune protec­ toare, care asigură un grad de acoperire a solului peste 75% sunt gramineele și leguminoasele perene, singure sau în amestec. Culturi bune protectoare care asigură un grad de acoperire a solului cuprins între 75 şi 50% sunt cerealele păioase, plantele furajere anuale sau perene. Culturi mijlociu protectoa­ re, care asigură un grad de acoperire a solului de 50­25% sunt le­ guminoasele anuale. Culturi slab protectoare, cu grad de acoperire sub 25% sunt porumbul, floarea soarelui, carto­ ful etc. Alte măsuri importante sunt: înlocu­ irea lucrării solului prin arat, cu lucrări fără întoarcerea brazdei, orientarea rândurilor la prășitoare față de pantă, desimea plantelor la unitatea de supra­ față, cultivarea plantelor cu vegetație mare în perioada ploilor torențiale din lunile mai și iunie.


61


62 AgroEveniment

ZIUA CULTURILOR FIXATOARE DE AZOT

O agricultură modernă trebuie să integreze cât mai multe elemente care să păstreze mediul curat, mărind, în același timp, productivitatea. Cum poate fi realizat acest deziderat în zilele noastre?

U

na dintre metodele cele mai efi­ ciente este și cultivarea plantelor fixatoare de azot, care îmbună­ tățesc calitatea terenurilor și, totodată, aduc și profituri consistente. Pentru a arăta acest lucru, la sfârși­ tul lunii septembrie a fost organizată pentru prima oară „Ziua culturilor fixa­ toare de azot”. BENEFICII SUB TOATE ASPECTELE Evenimentul a avut loc în ferma de la Chirnogi a holdingului ”Maria Trading”, unul dintre reperele agrobusinessului românesc. O suprafață însemnată, re­ prezentând aproximativ 45% din su­ prafața exploatației, a fost cultivată cu soia. Fermierii prezenți au putut să vadă rezultatul: o cultură cu plante să­ nătoase, cu o recoltă estimată de 4,5­5 tone de soia boabe/ha.

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

După cum au subliniat mai mulți specialiști prezenți, printre care și mi­ nistrul Agriculturii, Petre Daea, în con­ dițiile actuale rotația culturilor devine din ce în ce mai importantă. Cu cât asolamentul este mai bogat, cu atât rotația poate fi mai largă, ast­ fel încât să nu mai fie anuală, așa cum se întâmplă în majoritatea fermelor, ci multianuală. Iar includerea în aso­ lament, pe suprafețe cât mai mari, a leguminoaselor fixatoare de azot este esențială! REZULTATE SUPERIOARE CU COSTURI MAI REDUSE Ca să probeze cu cifre acest lucru, Jean Ionescu, Country manager pen­ tru România și Republica Moldova al Corteva Agroscience, a prezentat rezultatele obținute pe loturi demonstrative ale firmei ce o conduce.

După o cultură de soia care a dat 5,1 tone/ha, a urmat o cultură de porumb, cu o producție cuprinsă între 15 și 17 tone boabe/ha, în condițiile în care s­au folosit pentru fertilizare doar 60 kg azot s.a./ha! Desigur că pentru a obține ast­ fel de rezultate s­au folosit sămânță de cea mai bună calitate și irigații, dar beneficiile au depășit cu mult costurile suplimentare. La rândul său, Lucian Buzdugan a vorbit despre avantajele, pe care le­a constatat în practică, ale utilizării aces­ tui tip de culturi. Specialistul a subliniat că, în Insula Mare a Brăilei, cultura lu­ cernei a avut o influență semnificativă asupra productivității culturilor succe­ soare. Un aspect care nu trebuie scăpat din vedere este și rentabilitatea acestor

AVANTAJE PE TOATE PLANURILE Soia, lucerna, mazărea au capa­ citatea de a prelua azotul atmosfe­ ric și de a­l transfera în sol, sub for­ ma unor compuși stabili, accesibili plantelor din cultura următoare. Așa se obțin mai multe beneficii dintr­o dată: fertilizare nepoluantă, practic gratuită rezultate financiare însemnate date de cultură

• •

Scanează-mă! Şi lucerna cere tehnologie. Fertilizaţi, dacă vreţi să recoltaţi!

1-14 noiembrie 2022


AgroEveniment 63

culturi. Soia, ca și năutul, mazărea, ca să nu mai spunem de lucernă, au deja o piață stabilă, cu o cerere în creștere și prețuri bune. În ceea ce privește tehnologia, aceasta este una destul de simplă, fi­ ind la îndemâna majorității fermierilor, așa după cum au subliniat și reprezen­ tanții firmei Claas România, prezenți la eveniment.

APLICAREA CORECTĂ A ÎNVERZIRII Înverzirea este benefică pentru mediul înconjurător. Dar dacă nu suntem atenţi, s­ar putea trans­ forma într­o "cutie a Pandorei", devenind „focar” de înmulţire pen­ tru dăunătorii rapiţei. Scanează codul QR şi află care sunt cele 4 erori majore la aplicarea înverzirii!

INTERES MARE PENTRU FERMIERI Și pentru că vorbim despre un eve­ niment în câmp, trebuie să remarcăm și prezența în număr mare a fermierilor din zona de sud a Bărăganului. Organi­ zatorii apreciază că la Chirnogi au fost prezenți peste 700 de participanți, din­ tre care cei mai mulți, fermieri. Ei au dorit să vadă cu ochii lor cum a crescut soia și să estimeze producția. Lucru pe care au putut să­l facă, căci două din­ tre cele mai recente modele de com­ bine Claas au fost „puse la treabă”, atât pentru a­și demonstra

capabilitățile, cât și pentru a arăta re­ zultatele culturii. În concluzie, culturile fixatoare de azot pot fi o soluție pentru optimi­ zarea costurilor în ferme, mai ales în condițiile actuale. Pe de o parte sunt profitabile prin ele însele, iar pe de altă parte reduc necesarul de azot adăugat pentru culturile succesoare. La aces­ tea se adaugă și avantajele de mediu și legate de sănătatea solului, rezultate în urma lărgirii asolamentelor. În concluzie, iată câteva argumente suficiente pentru a lua în calcul, în planul de cultură, și aceste plante!


64 Agro tehnologii

Cum răspunde cercetarea provocărilor climatice?

La UŞV „Ion Ionescu de la Brad” Iași a avut loc lansarea proiectului „Climate Focused Agricultural Vocational Education”, care va fi realizat alături de parteneri din Turcia, Cehia, Slovenia și Serbia.

P

roiectul este finanțat de progra­ mul Erasmus+ și este centrat pe efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii. Scopul activităților vizează realizarea unor module de for­ mare pentru învățământul agricol axate pe specificitatea agriculturii practicată în condițiile schimbărilor climatice. DIFERENŢE MARI DE TEMPERATURĂ Studiile privind schimbările climati­ ce și efectele acestora asupra activității agricole arată faptul că, pe fondul des­ creșterii resurselor de apă cu 10­30% și al intensificării fenomenelor meteo extreme, producția vegetală europeană variază foarte mult în fiecare an. În România, deși creșterile tempe­ raturilor medii anuale au fost mai mici decât mediile globale (0,3 grade C faţă de 0,6 grade C, în perioada 1901­2000 și 0,5 grade C faţă de 0,74 grade C, în perioada 1906­2005), s­au înregistrat

Conservarea utilizării apei este vitală pentru orice fermă, în special în perioadele de secetă! 1-14 noiembrie 2022

FERMIERII SĂ FIE PREGĂTIŢI!

unele diferențieri regionale alarmante. Dacă în Sudul și Estul României creș­ terile de temperaturi medii anuale au ajuns și până la 0,8 grade C, în zonele intracarpatice creșterile au fost predo­ minant nesemnificative.

Indiferent dacă fermierii sunt sau nu de acord cu privire la cauzele sau chiar la exis­ tența schimbărilor clima­ tice, cercetătorii sunt de acord că agricultorii încă trebuie să își pregătească fermele pentru consecințele creșterii temperaturii, creșterea CO2 atmosferic și eveni­ mente meteorologice extreme. Reducerea cantității de precipi­ tații anuale și încălzirea atmosfe­ rică afectează deja activitatea de producție agricolă. Se impun acți­ uni strategice de ameliorare a si­ tuației, fiind necesară o abordare globală.

PRECIPITAŢIILE, ÎN SCĂDERE Din punct de vedere pluviometric, în aceeași perioadă 1901­2000, s­a înre­ gistrat o tendință de reducere a can­ tităţilor anuale de precipitaţii, în unele areale agricole din Sud­Estul României instalându­se fenomenul de aridizare. Pentru orizontul de timp 2022­2050 se estimează o continuare a descreș­ terii cantităților de precipitații, cu un deficit pluviometric major îndeosebi vara și cu o creștere a temperaturii ae­ rului pe parcursul întregului an. În aceste condiții, se preconizează o reducere cu 6­8% a cererii de ener­ gie în timpul iernii dar, până în 2030, o creștere cu 28% a solicitării de energie în timpul verii.

S-AU REDUS DRASTIC RECOLTELE În Europa Centrală și de Est, cele mai afectate sunt culturile anuale ce­ realiere, prășitoarele, seceta și arșița din perioada de vară, atunci când cul­ turile prezintă o cerință foarte mare de apă, reducând drastic recoltele. În acest context, se recomandă atât revizuirea structurii culturilor agricole, cât și adaptarea tehnologiilor, urmă­ rind conservarea resurselor de apă și de sol. „Schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă cu care se confruntă astăzi omenirea. Clima este unul dintre factorii esențiali în producția agricolă. Agricultura ... ››› 66

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro


65

AMELIORĂM PENTRU VIITOR

SM WAWEL SPARTAN REPLIK FILIGRAN

FAO 250 FAO 320 FAO 380 FAO 450

ÎMBUNĂTĂŢIM AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ ȘI ADUCEM PE PIAŢĂ HIBRIZI PERFORMANŢI, ADAPTAŢI CONDIŢIILOR PEDOCLIMATICE AFLATE ÎN PERMANENTĂ SCHIMBARE.

WWW.SAATENUNION.RO


66 Agro tehnologii

Agronomii sunt persoane cheie pentru menținerea viabilității agriculturii pe termen lung în fața schimbărilor climatice. Adoptarea bunelor practici presupune instruirea specialiștilor, producătorilor și studenților din domeniu. Scopul proiectului este formarea formatorilor.

Ne dorim să promovăm la noi, dar și în țările partenere conceptul de „Green growth”, care descrie un proces de dezvoltare economică durabilă care recunoaște interrelația și interdependența elementelor economiei, mediului și societății în ansamblu.

IULIANA MOTRESCU

Cadru didactic USV Iași, membru echipa de proiect

››› 64 ...produce schimbări climatice și, în același timp, este puternic afecta­ tă de schimbările climatice”, a punctat șef lucr.dr. Iuliana Motrescu, din cadrul Facultății de Horticultură a USV Iași, coordonatorul grupului din România.

Zootehnie din Belgrad ­ Serbia și Univer­ sitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, România. Toate rezultatele practice obținute în urma cercetărilor internaționale, în mod firesc, se transformă în date de referință și în recomandări tehnologice pentru producătorii agricoli.

Coordonator grup România, USV Iași

PARTENERIAT PENTRU CERCETARE Institutul Central de Cercetări Horti­ cole Atatürk Turcia este coordonatorul principal al proiectului, din echipa de parteneri făcând parte şi Universitatea Bohemia de Sud din Cehia, Universi­ tatea Bilecik Seyh Edebali Turcia, In­ stitutul de Agricultură și Silvicultură din Maribor ­ Slovenia, Institutul de

1-14 noiembrie 2022

DANIEL BUCUR

SISTEME NOI DE CULTURĂ Printre rezultatele proiectului se numără CLIAVE Learning Management System (C­LMS), sisteme de cultură rezistente la schimbări climatice, utili­ zarea unor noi tehnici de irigație pen­ tru producția sustenabilă și protejarea

resurselor de apă în condițilie schim­ bărilor climatice, recomandări pentru managementul integrat al dăunătorilor pentru a face față schimbărilor climati­ ce, creșterea animalelor în condițiile schimbărilor climatice: impact, dimi­ nuarea efectelor negative și adaptare. ”O strategie de creștere verde va­ lorifică oportunitățile economice ofe­ rite de noile tehnologii, reducând în același timp impactul asupra mediului al unor astfel de schimbări. Principiile de creștere verde pot oferi un cadru cuprinzător pentru gestionarea resur­ selor de apă și prioritizarea deciziilor de investiții. Va fi nevoie de practici ecologice pentru a ne îndrepta către un viitor climatic mai plin de speranță”, menționa Prof.univ.dr. Daniel Bucur, cadru didactic la USV Iași și membru în echipa de proiect. 10 METODE PENTRU A ECONOMISI APA ŞI A REDUCE ENERGIA Specialistul mai puncta faptul că folosirea panourilor foltovoltaice pen­ tru pomparea apei de irigație ar reduce consumul de combustibili fosili și volu­ mul gazelor cu efect de seră. Din punct de vedere al apei și al cli­ mei, fermierii pot folosi un arsenal de metode pentru a economisi apă și pentru a reduce consumul de energie, cum ar fi: folosirea panourilor foltovoltaice pentru pomparea apei de irigație; promovarea irigației prin picurare; reorientarea către soiuri/hibrizi cu toleranță ridicată la tempera­ turi ridicate și stres termic; practicarea agriculturii ecologice; reducerea riscului de transmite­ re a bolilor şi a dăunătorilor; protejarea solurilor împotriva eroziunii, scurgerii la suprafaţă şi formarea crustei; utilizarea eficientă a nutrienţilor pentru plante; practicarea asolamentului de câmp; formarea de structuri asociative ale producătorilor; modernizarea exploatațiilor agricole pentru a putea imple­ menta tehnologii adaptate schimbări­ lor climatice.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.


67


68 Cultura mare

CUM GESTIONĂM CORECT ÎNFRĂȚIREA LA GRÂU? Pe parcursul etapei vegetative a grâului, stadiul de formare a fraților este cel mai important. De aceea, specialiștii Timac Agro recomandă aplicarea în această fază de vegetație a biostimulatorului FERTIACTYL TRIUM. FERTIACTYL TRIUM

Crește rezistența la stresul chimic, hidric și termic; Crește masa radiculară și dezvoltarea perișorilor absorbanți; Ajută planta să își extragă substanțele nutritive din sol; Intensifică transportul nutrien­ ților în plantă.

• • •

L

uarea deciziilor la nivel de fermă a devenit din ce în ce mai dificilă în ultimii ani din cauza condițiilor climatice în continuă schimbare, pre­ cum și a volatilității prețului producții­ lor obținute. În acest context, fermierii se confruntă cu noi provocări, fiind nevoiți să ia cele mai bune decizii în materie de tehnologie pentru a putea fi competitivi. ETAPE ESENȚIALE ÎN CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA GRÂULUI În România sunt cultivate anual în jur de 2 milioane de hectare cu grâu, obținându­se o producție medie de 3500­4000 kg/ha, conform datelor Institutului Național de Statistică. Pe parcursul perioadei de vegetație a acestei plante, se disting două etape, și anume: una vegetativă și o a doua etapă generativă. Pe parcursul etapei vegetative se disting mai multe stadii, cel mai important fiind înfrățirea. CU CÂȚI FRAȚI TREBUIE SĂ INTRE GRÂUL ÎN IARNĂ? Înfrățirea este un fenomen cu deter­ minism genetic, influențat de condițiile

1-14 noiembrie 2022

un articol de

TIMAC AGRO ROMÂNIA mai multe pe această temă www.ro.timacagro.com

de mediu și de agrotehnica aplicată, cu implicații directe asupra randamentu­ lui final al plantei. Treptat, odată cu formarea fraților începe și dezvoltarea rădăcinilor noda­ le care vor aproviziona planta cu apă și săruri minerale până la recoltare. Nu­ mărul fraților formați este în legătură directă cu capacitatea genetică de înfrățire a acelui soi, fiind influențat de adâncimea de semănat, spațiul de nutriție al plantei, cât și de existența unui raport echilibrat de elemente nutritive în soluția solului, în special azot și fosfor. Prezența hormonilor de creștere, în special a celor din catego­ ria auxinelor sau citokininelor, are o in­ fluență favorabilă asupra procesului de înfrățire atunci când se găsesc în canti­ tăți și rapoarte bine echilibrate. La intrarea în iarnă, o plantă trebuie să aibă 2­3 frați formați și 3­5 frunze.

BIOSTIMULATORUL ÎNFRĂȚIRII Pentru stimularea procesului de în­ frățire a cerealelor, specialiștii Timac Agro recomandă aplicarea biostimula­ torului FERTIACTYL TRIUM. Complexul Fertiactyl amelioreză structura solului și disponibilitatea ele­ mentelor și favorizează activitatea mi­ crobiană. Prezența acizilor humici și fulvici, cu o reactivitate de 120 ori mai mare decât a altor produse, stimulează absorbția și transportul elementelor minerale în plantă, crescând coeficien­ tul de utilizare a nutrienților.

FII CU UN PAS ÎNAINTE CU TIMAC AGRO! Cultivă viitorul! Soluții perfor­ mante adaptate fiecărei culturi. Contactați cu încredere specia­ liștii Timac Agro România. Dispu­ nem de toate instrumentele nece­ sare pentru a vă sprijini în teren și a vă oferi soluțiile cele mai potrivite în vederea creșterii profitabilității fermei dumneavoastră!


69


70 AgroTehnologii

CO

mai mult dăunător sau 2 mai mult folositor?

În atmosferă, CO2 este în concentrație de 0,03%. Sursele de CO2 sunt: erupțiile vulcanice, arderea produselor petroliere, a cărbunilor şi lemnelor, respirația plantelor și a animalelor, descompunerea materiei organice.

P

este 90 la sută din CO2 din atmos­ feră provine din sol: de la micro­ organisme 75 kg/ha/zi și din res­ pirația rădăcinilor 60 kg/ha/zi. O persoană expiră 500 litri aer/oră, din care 15­20 litri sunt CO2 pur. O vacă produce anual 70­120 kg metan (CH4) care are efect de seră de 23 ori mai mare decât CO2.

CÂT CARBON ASIMILEAZĂ 1 HA? Semănăturile de pe 1 ha asimilează 250­500 kg CO2/zi. O recoltă de 10 t/ha asimilează 4.500 kg Carbon (C) provenit din 16­17 t CO2 și acesta, din 40 milioane mc aer. Producția netă pe un teren agricol este de 290 g/mp/an iar în pădure, de 580 g/mp/an, adică dublă, motiv pentru care UE solicită suprafețe împădurite, perdele de protecție etc. 1 kg biodiesel reduce cu 70% emisiile de CO2 şi tocmai de aceea UE a prevăzut ca până în 2030, 40 la sută din energie să provină din surse regenerabile. Prin urmare, CO2 devine dăunător, prin efectul de seră, atunci când depă­ șește anumite limite, dar aces­ te limite pot fi

1-14 noiembrie 2022

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

În aerul din sol, concentrația CO2 este de 10 ori mai mare decât în atmosferă! Planta poate suferi atunci când concentrația depășește 5%.

Scanează-mă!

Conform viziunii UE, bio­ masa este baza fizică a bioeconomiei. Scanează codul QR şi află de ce este esenţială cunoașterea producțiilor, a disponibilităţii și a utilizării biomasei.

reduse prin asigurarea mijloacelor de consum al CO2, adică să se asigure cât mai multă verdeață, cât mai multă clo­ rofilă care consumă CO2. CUM POATE FI CONSUMAT CO2-UL? Problema se pune nu să se reducă emisiile de CO2 care constituie materia primă pentru multe folosințe, ci să fie crescute mijloacele de consum al CO2, care pot fi realizare prin menținerea terenului permanent verde. Asta presupune înființarea culturi­ lor duble în zonele irigate, a culturilor verzi, a îngrășămintelor verzi. În cele din urmă, terenul îmburuienat produce multă masă verde. Precizez că, în anii cu precipitaţii normale, prin lucrarea de dezmiriștit și provocarea germinării semințelor de samulastră si buruieni, am obținut pes­ te 40­50 t/ha masă vegetală care a fost tocată înainte de a produce sămânță. Dacă la toate aceste măsuri se adau­ gă și extinderea zonelor împădurite și a perdelelor de protecție pentru cul­ turile agricole și căile de comunicație, se asigură sufi­ cienți consuma­ tori de CO2!


AgroTehnologii 10 MOTIVE PENTRU CARE CO2 ESTE MAI MULT FOLOSITOR Corpul plantelor este format 97­ 98% din CO2 și H2O în procesul de fotosinteză, respectiv, din apă planta ia numai H iar O este eliminat în atmos­ feră, împrospătând aerul cu oxigen. CO2 + H2O −› H2CO3 (acidul carbo­ nic) cu proprietăți de solubilizare a substanțelor greu solubile din sol, pe care le pune la dispoziția plantelor pen­ tru nutriție. CO2 plus celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice din sol contribuie la creșterea porozității solului, la realizarea unui sol “dospit”, elastic, care nu se compactează.

DE CO2 DEPINDE VIAŢA PE TERRA

1.

Trebuie să ţinem cont de faptul că toate viețuitoarele de pe TERRA se hrănesc și există datorită CO2. Tot ce mișcă pe pământ, tren, vapor, avion, mașină etc. se datorează existenţei CO2 şi asta deoarece toți combustibilii provin din vegetație iar vegetația există datorită CO2!

2. 3.

Scanează-mă!

Oamenii de știință de pe toată planeta caută soluții pentru a reduce emisiile de carbon în atmosferă. Cercetătorii irlandezi au obținut deja rezultate interesante.

4.

CO2 + H2O −› H2CO3 care, prin disociere, ­ formează ioni de HCO 3, ­ CO 3, H+ ce participă la schimbul de ioni în pro­ cesul absorbției și sunt retrocedați de ­ -+ rădăcini. În schimb, ionii NO 3, PO 4, K , ++ Ca participă la metabolismul plantelor. În spațiile de depozitare se asigu­ ră concentrații mărite de CO2 care ajută la păstrarea fructelor. Prin creșterea CO2 în sol de la 0,03% la 0,28%, fotosinteza

5. 6.

SEEDING COMBINATION

SOLITAIR DT MISIUNEA NOASTRA : SUCCESUL DUMNEAVOASTRA !

Afla mai multe lemken.com/en/solitair-dt

Marian Gheorghe +40724524614

Daniel Poiana +40737505113

Miky Babuscov +40722536001

crește de 3 ori, deoarece CO2 absorbit de rădăcini ajunge la frunze și intensi­ fică fotosinteza. Cantitatea de CO2 degajată de sol reprezintă un indicator al fertili­ tății solului, confirmând existenţa ma­ teriei organice și o bună respirație a rădăcinilor. La germinarea unor semințe nu­ mite “tari” este necesară prezența CO2 în concentrație mai mare de 0,5%, având rolul de stimulator al germinației. În spații închise (sere, solarii), aplicarea de CO2 contribuie la creșterea producției de legume. În ultimul timp s­a dovedit că CO2 este o sursă de proteine pentru furajarea animalelor. Din CO2 in­ trodus într­un rezervor de fermentare, la care se adaugă hidrogen ca sursă de energie, rezultă o pulbere care conține 70% proteină. Aşadar este important să existe mult CO2, dar să se găsească mijloa­ cele de valorificare a acestuia şi nu să crească concentrația lui în atmosferă, cu efect de seră!

7.

8.

9. 10.

71


72 Protecția plantelor

Pot să atace afidele cerealele în luna noiembrie? Afidele pot ataca cerealele de toamnă atât la începutul vegetației cât și în primăvară sau la începutul verii. În ultimii ani au început să atace chiar și în luna noiembrie.

STAŢI CU OCHII PE CULTURI!

D

e multe ori, micile insecte sunt trecute cu vederea. Este un lucru greșit. Or fi ele mici și greu de ob­ servat, dar când sunt foarte multe pot să dijmuiască recolta. LA CÂT SE RIDICĂ PIERDERILE? Efectele atacului nu le vedem ime­ diat, ci în timp, în decurs de câteva săp­ tămâni sau chiar în primăvara viitoare. În literatura de specialitate se men­ ționează că, în cazul atacurilor puter­ nice, pierderile de recoltă pot să ajungă la 800­1000 kg/ha, ceea ce, în condițiile actuale, înseamnă o pagubă financiară foarte mare pentru fermieri și poate să facă diferența între profit și pierdere. În cazul în care toamna este sece­ toasă sau sistemul radicular al cerea­ lelor este atacat de boli criptogamice, care se suprapun cu atacul afidelor, pagubele de producție pot să fie mult mai mari. AFIDELE TRANSMIT VIROZE! Pe lângă pierderile directe, afidele pot să fie vectori de transmitere pen­ tru diferite viroze ale cerealelor, cum

1-14 noiembrie 2022

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ar fi virusul piticirii galbene a orzului (Barley yellow dwarf virus). Așadar, cu­ mulând pagubele directe produse în urma hrănirii afidelor cu pagubele in­ directe cauzate de virusurile pe care le transmit acestea, profitul fermierului se poate evapora rapid. CUM SUNT FAVORIZATE AFIDELE? De ce a crescut populația afidelor în ultimii ani? În primul rând încălzirea globală ajută mult aceste specii de insecte. În mod normal, în luna noiembrie nu ar mai fi trebuit să ne facem griji din cazua afidelor. Dar toamnele calde și secetoase, cu temperaturi diurne mai mari de 20 de grade C, favorizează în­ mulțirea populațiilor și atacul acestora la semănăturile de toamnă.

1.

În cazul în care avem o toamnă caldă și atacul afidelor se mani­ festă în luna noiembrie este foar­ te important să monitorizăm se­ mănăturile de toamnă, pentru a se stabili dacă trebuie aplicat un tratament în vegetație, cu un in­ secticid cu acțiune de contact sau local sistemic. Toamna, pragul economic de dăunare (PED), pen­ tru efectuarea unui tratament în vegetație, la cereale, este de 10 afide/plantă. Cel mai important este să fim cu ochii pe câmp, până la venirea iernii.

2.

În al doilea rând, noi suntem cei care, indirect, ajutăm afidele, prin măsurile tehnologice pe care le adoptăm. Monocultura favorizează în­ mulțirea acestor specii de insecte, de la un an la altul. Cu cât continuăm să practicăm monocultura (grâu semănat chiar şi trei ani la rând sau grâu după orz etc.), cu atât oferim cele mai bune condiții afidelor! MONOCULTURA E PIERDERE SIGURĂ Este adevărat că, la început, poate să fie un profit bun pentru fermieri, dar... Natura nu are nici o treabă cu economia, Natura are legile ei, ... ››› 74


73


74 Protecția plantelor Afide la orz, în toamnă

››› 72 ... diferite de cele ale oamenilor, iar peste câțiva ani, profitul fermieril­ or obținut în urma monoculturii se va transforma în pierdere. Din păcate, și vecinii celui care practică monocultura ar putea avea de suferit, pe termen lung. Citesc foarte multe articole despre agricul­ tură iar într­unul dintre acestea, un fermier declara că cel mai bun asola­ ment este... monocultura de grâu. Eu am zâmbit când am citit acest articol. Din punctul meu de vedere, ca și ento­ molog, îmi convine, voi avea „obiectul muncii” și în anii următori, dar s­ar pu­ tea ca fermierul în cauză să nu mai fie așa optimist peste câțiva ani, iar în loc de profit să obțină multe afide. Atât el, cât și vecinii lui! ATENŢIE ŞI LA SAMULASTRĂ! Samulastra de grâu sau orz este al doilea „ajutor” pe care îl dăm afidelor. Cea mai comună este samulastra din cultura de rapiță de toamnă, cunoscut fiind faptul că, în multe asolamente, rapița vine după cereale. Necombătută la timp, pe lângă mi­ nusurile de producție ce le poate cau­ za rapiței, samulastra de cereale este gazda perfectă pentru afide; ulterior, acestea pot să ajungă și în cerealele

Cu cât este mai caldă toamna, cu atât mai mult trebuie să monitorizăm cerealele pentru a le proteja de atacul dăunătorilor de sezon, inclusiv afidele! Scanează-mă!

Anul trecut, în luna mai, fermierii s­au confruntat cu un atac mare de afide la culturile de grâu și de orz. Cum ar putea tehnologia modernă să vină în ajutorul fermierilor?

semănate pe solele vecine. Prin ur­ mare trebuie acordată o mare atenție samulastrei, chiar dacă prețul erbici­ delor este unul foarte ridicat! NU VĂ GRĂBIŢI CU SEMĂNATUL! În literatura de specialitate se menționa că dacă se seamănă grâul după 15 octombrie, atunci acesta va fi mai puțin atacat de afide deoarece, în momentul în care plantele vor avea câteva frunze formate, afidele nu mai zboară, ca urmare a temperaturilor mai scăzute. Acest aspect este valabil în condiții climatice normale. Din păcate, nu mai avem de ceva vreme „normalitate”, toamnele fiind din ce în ce mai călduroase, iar afidele pot să fie active chiar și în primele două de­

1-14 noiembrie 2022 Plante de orz semănate prea devreme, îngălbenite în urma atacului afidelor

Afide la grâu

cade ale lunii noiembrie (uneori chiar și mai târziu, la început de decembrie). Cu toate acestea ar fi important să nu ne grăbim cu semănatul. Cu cât se­ mănăm mai timpuriu, cu atât afidele vor avea cu ce să se hrănească, plan­ tele având o masă vegetativă bogată. Acest lucru înseamnă un risc mai mare de transmitere a virozelor, ale căror efecte le putem vedea atât toamna dar, mai ales, în primăvară. CEL MAI BUN TRATAMENT Se considera că tratamentul semin­ țelor cu insecticide sistemice poate avea efect secundar și în combate­ rea afidelor. Cum substanțele active sistemice folosite la tratamentul se­ mințelor au fost banate, această va­ riantă de protecție pică. Dar anul ăsta avem noroc. Pentru această toamnă s­a acordat autorizare temporară pentru o substanță activă sistemică, pentru tratat sămânța de grâu împotriva larvelor gândacului ghe­ bos (Zabrus tenebrioides), prin urmare se recomandă tratamentul semințelor înainte de semănat. Acest tratament poate să protejeze plăntuțele și de atacul afidelor, cu o eficacitate de 60­ 90%, în funcție de momentul când apar afidele în lan.


75


76 BioEconomia circulară

Parteneriat european pentru producția de biometan La sfârşitul lunii septembrie s­a desfășurat la Bruxelles ceea ce a fost supranumit cel mai mare eveniment pentru energie curată din Europa. Au participat fizic 1500 de specialiști din domeniul energiei.

Sursa foto: res4live.eu

Poziționarea buteliilor de biogaz pe tractor

E

venimentul denumit EUSEW (Eu­ ropean Sustainable Energy Week) a avut ca principal scop dezba­ terea căilor prin care Europa poate să atingă neutralitatea climatică în 2050, obiectiv central al pactului verde euro­ pean (EU Green Deal) și al acordului de la Paris.

2050 RĂMÂNE ŢINTA OBIECTIVELOR CLIMATICE EUROPENE Cu toate că, din decembrie 2019, de când Europa a stabilit obiectivul ambi­ țios să devină primul continent din lume neutru în ceea ce privește emisiile de carbon, lumea a trecut printr­o pande­ mie, iar acum economia europeană este zguduită de conflicte armate și geopolitice, obiectivele climatice nu s­au schimbat. Nu trebuie uitat că un jalon intermediar de atins înain­ te de 2050 este re­ ducerea cu 55% a emisiilor

1-14 noiembrie 2022

un articol de

TEODOR VINTILĂ USAMVB Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Se estimează că până în 2050, peste 80% din gospodăriile din U.E. (264 milioane europeni) vor deveni producători de energie regenerabilă!

nete de gaze cu efect de seră, compa­ rativ cu emisiile din 1990. Raportând potențialul producției de energie regenerabilă la numărul de ce­ tățeni din țările U.E., prosumatorii (gos­ podăriile care consumă, dar și produc energie), pot furniza între 30 și 70% din necesarul de energie al țării de re­ zidență. Acest procentaj este puter­ nic influențat de cantitatea de energie consumată în acea țară. Astfel, în ceea ce privește România, o țară în care se consumă mult mai puțină energie de­ cât în unele state puternic industriali­ zate europene și în care potențialul de producție a energiei regenerabile în gospodării este considerabil, este pla­ sată pe locul al doilea în UE! SOLUŢII PENTRU AGRICULTURĂ Obiectivele în ceea ce privește agri­ cultura se concentrează asupra ... ››› 78


77


78 BioEconomia circulară

Scanează-mă!

Scanează codul QR şi află detalii des­ pre prototipul de tractor cu biogaz construit în proiectul RES4LIFE!

››› 76 ... defosilizării agriculturii în UE. Aceasta se poate realiza prin reducerea consumului general de energie, crește­ rea proporției de energie regenerabilă folosită în sectoare energofage cum sunt serele, atât pentru încălzire, cât și pentru răcire, controlul umidității și managementul apei. În sectorul zootehnic se caută im­ plementarea de tehnologii eficiente economic care să asigure sustenabi­ litatea producțiilor animale cu impact minim asupra mediului. Exemple de proiecte deja implementate în aceste sens includ înlocuirea instalațiilor de în­ călzire din ferme de suine și păsări pe bază de GPL cu pompe de căldură, foto­ voltaice, energie geotermală, unități de cogenerare pe biogaz sau echiparea tractoarelor cu tehnologie care foloseș­ te biogazul drept combustibil. PARTENERIAT PENTRU BIOMETAN În 28 septembrie, în cadrul eveni­ mentului european pentru energie re­ generabilă, s­a lansat parteneriatul pentru industria producătoare de bio­ metan. Rezumativ, se trece de la con­ struirea stațiilor de biogaz echipate cu unități de cogenerare energie electrică și termică la stații de biogaz cu unități de extracție a metanului din biogaz și livrare a acestuia în rețeaua de gaze a Europei.

CÂT BIOMETAN PRODUCE EUROPA? În Europa se produce în prezent o cantitate de 15 miliarde metri cubi de biogaz și 3 miliarde metri cubi de biometan. Ținta este de a crește capacitatea de producție a biometanului de la 3 miliarde la 35 miliarde metri cubi.

Evoluția producției de biogaz și biometan în ultima decadă în Europa SCHEME NOI DE FINANŢARE Programele de finanțare derulate în România susțin inițiativele care susțin implementarea țintelor asumate de UE în efortul atingerii neutralității climati­ ce până în 2050. Spre exemplu, în 13 oc­ tombrie 2022, în cadrul Fondului pentru Modernizare s­au lansat în consultare publică ghidurile pentru investiţii în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile. În ca­ drul acestei scheme de finanțare se va

RES and Circular Economy Applied in an Academic Community as an Example for Smart Sustainable Development (RES­CIRCULAR) project code: 2020/554215 Proiect finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014­2021, în cadrul „Programului de Energie din România". https://biocombustibil­tm.ro/res­circular/

1-14 noiembrie 2022

susține realizarea capacităților noi de producere de energie electrică din bio­ masă și biogaz. Pentru proiectele de tip A: Societă­ ţile comerciale/regiile autonome vor fi finanțate pentru producția de energie din surse RES în scopul autoconsumului a minimum 70% a din producția centra­ lei regenerabile finanțate, în cadrul unei proceduri de ofertare concurențială; Pentru proiectele de tip B: Unitățile Administrativ Teritoriale, unitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituții publice, vor fi finanțate pentru consu­ mul propriu de energie în domeniul pu­ blic, în cadrul unui apel de proiecte. Scanează codul QR şi află detalii despre proiectele finanţabile!


79


80 Legumicultură

TOMATE DULCI DE LA JENICĂ DIN JORĂŞTI

După aproape două decenii de pribegie “prin cele străinătăţuri”, Eugen Poştaru s-a întors acasă şi s-a apucat de legumărie. Cu timpul a descoperit că în România e mai uşor să grădinăreşti decât să negustoreşti!

Î

n urmă cu mai bine de 17 ani, puţin după ce atinsese vârsta majoratului, Jenică, aşa cum îi spun apropiaţii, a decis că e mai bine pentru el să purceadă la drum, atras de mirajul Europei şi de dorinţa de a trăi mai bine. Considera că satul - o aşezare răzeşească, uitată de Dumnezeu între dealurile molcome ale Covurluiului - nu-i oferea destule motive să rămână pe loc. După ce a robotit cu sârg în podgoriile franceze ale Bordeaux-ului, a socotit că i-a venit sorocul să se adune la vatra satului natal. “Îs 4 ani de când m-am întorc acasă, în Jorăşti. Într-un fel am fost constrâns pentru că amândoi părinţii se prăpădiseră şi nu avea cine să îngrijească de casa părintească”, mărturiseşte Jenică. O MÂNDREŢE DE GOSPODĂRIE Tot ce a agonisit în anii petrecuţi în străinătate departe de ţară a investit în gospodărie. Mai întâi a cumpărat în jur de 2 hectare de teren, suficient pentru planul său. Apoi şi-a ridicat două solarii în suprafaţă de 10 ari în care cultivă: roşii, ardei, vânătă, ardei iuţi.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

De asemenea, a plantat 17 ari de livadă cu principalele specii de pomi fructiferi: măr, păr, piersic, cireş, prun şi 600 de butuci de viţă de vie cu poamă nobilă (Şarbă, Muscat Ottonel, Merlot şi soiul de masă Moldova), cu material săditor achiziţionat de la SCVV Bujoru. Anul viitor via va intra pe rod. Jenică Poştaru a avut timp să amenajeze un heleşteu, pe care să-l populeze cu crap, caras, novac şi să crească porci şi orătănii. L-a ajuns, cu totul, cam 100.000 de lei. LEGUMELE BIO DE LA JORĂŞTI În tot Jorăştiul nu găseşti o mândreţe de aşa de gospodărie. Dar ambiţia lui Jenică Poştaru a fost să cultive legume bio şi să le vândă. A făcut o grădină de toată frumuseţea, aşa cum erau odinioară cele ale jorăştenilor, cei care au

furat din secretele cultivării legumelor de la vestiţii grădinari din sudul Dunării - bulgari şi sârbi - oploşiţi pe mealagurile Covurluiului… Mijlocul verii l-a prins cu o recoltă de impresionantă de legume proaspete, aromate şi gustoase. Tone peste tone... Dar unde şi cum să le vândă? În satul cu 1.700 de suflete, multe dintre ele chinuite de boli şi sărăcie, nu era loc. A anunţat pe reţelele de socializare că are marfă bună şi ieftină. N-a „mişcat” multă lume iar cei care s-au înduioşat i-au răspuns doar cu... inimioare şi like-uri! AMBALAJUL E LA PREŢ DE TOMATE A luat la rând supermarketurile! Dar Jenică a avut o experienţă tristă, l-au luat în râs! “Mi-au oferit foarte puţin pe roşii: 1,6 lei pe kilogram, aduse la uşă, cu grafic de livrare la litera contractului şi numai în ambalajele anume inscripţionate pe care trebuia să le cumpăr. Păi, numai lădiţele costau 1,4 lei/bucata. Toate astea se întâmpla în vreme ce la tarabă nu găseai roşii ca ale mele fără 7 lei kilogramul! Nu se merita, că ieşeam în pierdere”, a susţinut jorăşteanul.


Legumicultură 81

Şi abonaţi ca el la marfă proaspătă bună şi ieftină sunt destui.

Atunci şi-a dat seama că e mult mai uşor să grădinăreşti, decât să negustoreşti! ROŞII DULCI CA LA JORĂŞTI, PE NICIUNDE NU GĂSEŞTI! Producţia de legume obţinută a fost semnificativă, dar până la urmă s-a descurcat. „M-am făcut cunoscut şi mi-au venit clienţi de la Galaţi, de la Tg. Bujor, din localităţile învecinate, să cumpere pentru magazine ori pentru propriul consum. Legumele pleacă de acasă, că eu nu am timp să mă deplasez. Nu am avut preţuri mari: roşiile cele mai scumpe le-am dat la 4 lei kilogramul, ardeii capia la 6 lei, ardeii iuţi la 10 lei. Ce nu am putut vinde a rămas pentru conserve! Fac toată gama pentru iarnă: suc de roşii, bulion, zacuscă, dulceaţă de ardei iuţi, dulceaţă de murături; zeci de sticle şi borcane bine sterilizate şi depozitate cu grijă în beci”, a precizat cultivatorul. Cele mai multe dintre conserve au plecat în Franţa. L-a ajutat un frate care are un camion. A vândut destul de bine. Borcanul de dulceaţă de ardei iuţi, spre exemplu, la 24-25 de euro; sucul de roşii şi bulionul la 5-6 euro. “AM CUMPĂRAT DIN CURIOZITATE” Nicu Tofan, un gălăţean care a lucrat o viaţă întreagă pe locomotivă, este unul dintre muşteriii lui. Are şi el puse destule zarzavaturi şi pătlăgele în legumăria de la casa părintească din Jorăşti, dar parcă sunt mai gustoase

Nu mi-am făcut o socoteală la costurile de producţie, la cât am investit. Dar pot spune că la roşiile vândute cu 4 lei/kg îmi rămâne un leu. Nu vreau să dezvolt afacerea; nici nu am cu cine şi nici cu ce! Mă mulţumesc cu ce am, deocamdată. EUGEN POŞTARU

Legumicultor Jorăşti, jud. Galaţi

ale lui Eugen Poştaru! „Am cumpărat roşii de la Jenică, mai mult din curiozitate, şi am văzut diferenţa: ale lui sunt mai aromate şi foarte gustoase, nu le stropeşte şi-s şi mai ieftine decât cele de pe piaţă”, ne-a declarat jorăşteanul.

AR FI VRUT SĂ RENUNŢE… În frumoasa lui gospodărie, Jenică munceşte de unul singur. Se urcă pe tractor, trudeşte la grădină, în solarii, în plantaţii... Când e năpădit de treburi şi nu mai face faţă, cheamă în ajutor. Însă, nu mai găseşte oameni cu ziua la muncă; sunt tot mai rari şi cer bani mulţi, başca vor şi mâncare, şi băutură, şi ţigări, iar de înhămat la treabă, pas! “Nu am familie, mai iau un zilier când este nevoie şi-l plătesc cu 100 de lei plus… protocol”, zice râzând jorăşteanul. E greu de unul singur, ar fi vrut să renunţe, l-a încercat de mai multe ori gândul, dar nu a făcut-o! A îngropat prea mulţi bani în gospodărie ca să se lase biruit! Când am vorbit cu el, Eugen Poştaru făcea curăţenie în solarii. Scotea vrejurile, se pregătea să le dezinfecteze, urmând să înfiinţeze o cultură de usturoi românesc.

CU BANII DIN GRĂDINĂRIT A PLECAT DIN ŢARĂ Tot ce a realizat până acum tânărul fermier la Jorăşti a cerut mult efort şi sacrificiu! O muncă intensă deprinsă din familie. Copil fiind, tot de grădinărit s-a ocupat. A deprins meserie de la părinţi şi bunici, care cu asta se ocupau. Aveau grădina plină cu vechi soiuri de roşii puse pe araci: inimă de bou, creţe de bulion - dumadă românească sănătoasă. “Înhămam calul la căruţă şi le duceam la oameni prin comună. Cu banii strânşi de pe legume am putut pleca în Franţa”, ne-a declarat Jenică Poştaru.


82 Reportaj în fermă

Ferma care livrează toată producția supermarketurilor!

Peste 100 de tone de căpșune, 20 de tone de zmeură și 25 tone de mure. Atât a livrat Riamar Fruct SRL, din Copăceni, jud. Vâlcea, supermarketurilor din România, din iulie până în octombrie. E greu? E ușor? Merită efortul?

”S

untem unul dintre principalii furnizori de fructe moi pentru lanțurile de supermarketuri din țară. Livrăm la Auchan, Carrefour, Metro, Profi, Penny, Lidl, Mega Image. Avem o cotă de piață foarte mare”, spune Ionuț Nicolae Vasile, manager general Riamar Fruct SRL. Tânărul producător a absolvit Facultatea de Horticultură la Craiova, în 2010, apoi a lucrat la o fermă pomicolă. În 2012 și-a înființat propria plantație de arbuști fructiferi. A început cu 3 ha de mur și 1 ha de căpșun. Acum, Riamar Fruct exploatează 5,5 ha cu căpșun și 1,5 ha cu zmeur în solar și 7 ha cu mur în câmp. Au și 20 ha de plantație superintensivă de prun, care va începe să producă de anul viitor. PRODUCȚIE DOAR ÎN EXTRASEZON Toate fructele sunt produse doar în extrasezon, iar livrările încep din 15 iulie. Mure livrează până la finalul lunii august, zmeură până la jumătatea lunii septembrie, iar căpșune livrează până la începutul lunii decembrie. La căpșun, cultivă două soiuri remontante. Pentru Amandine, un soi

1-14 noiembrie 2022

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mai rustic, rezistent, care produce mai mult în extrasezon, au luat materialul săditor de la firma Planasa, din Dolj, și este foarte mulțumit. Mai au încă un soi californian, productiv, cu fructe cu pulpă foarte tare, dar foarte sensibil la boli și dăunători. RECOLTE EXCELENTE Producția de căpșune în solar este de 500-800 grame pe plantă în primul an de la plantare și ceva mai mică, până la 400 grame pe plantă în al doilea an de cultură. Anul acesta, din 15 iulie până aproape de jumătatea lunii octombrie au livrat peste 100 de tone de căpșune și estimează că vor ajunge la 120 tone până în decembrie. La zmeur, au un soi care produce și de pe lăstar de anul I, și de pe un lăstar de anul II. Anul acesta au obținut cam 15 tone de fructe calitatea I pe hectar.

CE VOR SUPERMARKETURILE? Din 2019, toată producția de fructe calitatea I o livrează supermarketurilor, iar fructele calitatea a II-a, maximum 5% din producție, merg la fabrica de conserve Râureni. ”Ca să ajungi să livrezi la supermarket nu era greu până acum câțiva ani, dar trebuie să ai cantitate constantă. Totul s-a schimbat acum trei ani, când supermarketurile au început să ceară certificarea Global GAP”, spune Ionuț Vasile. Ca să-și poată livra marfa supermarketurilor, s-au conformat: au certificare Global GAP pentru plantație, certificare HACCP pentru depozitul de ambalare a fructelor și aplică cele mai noi tehnologii. Mur au doar Thornfree, de la pepiniere din țară, care produce 7-10 tone la hectar. Este un soi foarte bun, dar e sensibil la Botrytis și dă pierderi mari dacă plouă în cele 45 de zile în care recoltează murele. CU CÂT S-A SCUMPIT ÎNFIINȚAREA UNUI HECTAR DE SOLAR? Anul acesta, în timpul recoltatului la mur, a plouat aproape zilnic și au pierdut jumătate din producția de mure din cauza ploilor. Au reușit să livreze


Reportaj în fermă 83 supermarketurilor doar 25 de tone de mure calitatea I. Restul producției, până la 60 de tone de mure, s-a dus la fabrica Râureni, iar 15-20% din producție s-a pierdut pe plantă. ”Încercăm să mutăm măcar jumătate din cultura de mur în spații protejate în anii viitori, doar că ne costă peste 150.000 de euro să acoperim un hectar de mur cu solar, în condițiile în care îmi curbez eu țeava și folosesc multe materiale la mâna a doua. Ăsta e prețul fără materialul săditor. Până acum un an și jumătate, costa cam 50.000 de euro hectarul. Nu mai e atât de ieftin să faci agricultură”, afirmă Ionuț Vasile.

Prețul de vânzare a fructelor este mai mare în extrasezon, dar este și mult mai greu să produci. Până anul trecut, prețul de vânzare acoperea costurile IONUȚ NICOLAE VASILE

Manager general Riamar Fruct SRL

PREȚURI DUBLE LA TOATE INPUTURILE În 2022, abia în octombrie au ajuns la același preț de vânzare ca anul trecut, în condițiile în care prețurile tuturor inputurilor, cu excepția motorinei, sunt aproape duble. ”La ambalaje e dezastru: dacă anul trecut am plătit aproape 3 miliarde de lei, anul acesta m-am dus la 5 miliarde de lei. A crescut și producția, dar și prețurile ambalajelor”, adaugă tânărul producător de fructe. ”FIECARE SUPERMARKET VREA ALT TIP DE AMBALARE” Pe lângă calitate și cantitate, să livrezi fructe proaspete supermarketurilor ”e foarte complicat, pentru că fiecare vrea alt tip de ambalare”, mai spune Ionuț Vasile. Acesta recunoaște că l-a ajutat experiența pe care o avea din ferma pomicolă unde a lucrat până în 2019.

Producția de fructe este livrată în caserole de diferite dimensiuni la depozitele lanțurilor de supermarketuri, la aproape 300 de kilometri de localitatea în care se află plantația. Au două ma-

șini frigorifice noi, de 3,5 tone, de câte 9 europaleți fiecare. Când au producție foarte mare, mai închiriază și un TIR. În 2019, și-au construit un depozit frigorific de 300 mp, cu celulă frigorifică de 100 mp. CUM A PIERDUT 200.000 DE EURO! În perioada de vârf a recoltatului, între 10 și 22 de oameni lucrează până la 16 ore pe zi la sortarea și ambalarea fructelor. Visează la o linie automatizată, dar e o investiție prea mare, pe care nu și-o permit acum, iar forța de muncă e o problemă costisitoare. Anul acesta, la căpșune și la mur au avut pierderi de recoltă și din cauză că nu au avut suficienți oameni la recoltat. ”Cred că anul ăsta am pierdut 200 de mii de euro din cauza asta”, spune Ionuț Vasile. În vârf de sezon de recoltat, le trebuie 200 de oameni la culesul fructelor, pe care îi adună, cu greu, din cinci localități din împrejurimi.


84 Utilaje agricole

FLORIN PÎRGARU ȘI-A REDUS COSTURILE ÎN FERMĂ Pentru a face faţă cheltuielilor tot mai mari cu inputurile, fermierul Florin Pîrgaru a trebuit practic să-şi regândească strategia de dezvoltare, mizând, printre altele, pe reducerea consumului de carburant.

Î

n urmă cu doi ani, Florin Pîrgaru a ales să-şi reînnoiască flota de maşini şi utilaje. Printre achiziţii s-au numărat atunci şi câteva echipamente marca Massey Ferguson, respectiv un tractor 7720S, un încărcător telescopic TH.8043 şi o presă de balotat paralelipipedică MF 1840, prima de acest fel vândută de SIGMA pe piaţa din România. OPTIMIZAREA CHELTUIELILOR A DEVENIT O PRIORITATE Administrator a două societăţi cu profil agricol în judeţul Vaslui, acesta lucrează o suprafaţă de aproximativ 2.500 de hectare pe raza a 16 UAT-uri. Terenurile sale sunt însă destul de răspândite, o parte din suprafeţe aflându-se chiar la limita cu judeţul Galaţi. Deşi asta presupune un efort logistic deosebit, există şi un avantaj - faptul că e posibil ca în anumite zone să plouă când în general lumea se plânge de secetă. Dar stresul pedo-climatic nu este singura grijă a antreprenorului din Poieneşti. Optimizarea costurilor a devenit o prioritate.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COMBINA IDEALĂ Iniţial a dorit să-şi cumpere o combină. Şi nu una oarecare, ci un MF IDEAL 9T, recunoscută pentru performanţele sale, dar şi pentru eficienţa şi economiile pe care le poate aduce în campaniile lungi de recoltat. De fapt, a şi testat acest model de la Massey Ferguson, iar impresiile au fost la superlativ. „Producția a fost foarte bună, undeva spre 10 tone la hectar, ceea ce pentru zona noastră este ceva ieşit din comun. Dar cel mai mult m-a impresionat consumul scăzut de motorină”, susţine Florin Pîrgaru. Până la urmă, a renunţat la această investiţie, întrucât intenţiona să facă achiziţia într-un anumit context. „Am vrut să cumpăr o fermă anul trecut şi consideram atunci că astfel aş putea optimiza operaţiunile

de recoltat cu o combină MF IDEAL”, recunoaşte acesta. Acum se gândeşte că poate ar fi mai potrivită o combină de pantă şi de capacitate mai mică. 7720S - PENTRU LUCRĂRI DE PRECIZIE Până una-alta însă, colaborarea cu SIGMA s-a concretizat deja prin achiziţia a trei utilaje marca Massey Ferguson. Mai întâi, a cumpărat un tractor de 200 de cai putere, modelul MF 7720S, despre care spune că este foarte bun şi pretabil pentru orice tip de exploataţie. „Poate purta o gamă variată de utilaje. Deşi este aproape cel mai mic tractor din fermă, noi îl folosim pentru lucrări de precizie, adică destul de pretenţioase, cum ar fi la semănat, la fertilizat”, a ţinut să precizeze vasluianul. FOCUS PE ECONOMIA DE CARBURANT Pe de altă parte, tractoarele Massey Ferguson au reputaţia de a fi extrem de eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, ceea ce contează foarte mult în perioada aceasta. „Dacă


Utilaje agricole piaţă. Iar asta asigură o manevrabilitate sporită în câmp. „Chiar dacă achiziţia nu a fost ieftină, preţul ei reflectă pe deplin caracteristicile şi calitatea pe care le oferă. M-a convins şi acel concept inovativ prin care materialul intră pe centru direct în camera de pre-compresie asigurând o uniformitate. În orice perioadă a zilei te ajută să faci o calitate a lucrării mult îmbunătăţită faţă de o presă de balotat obişnuită. Densitatea se poate regla în funcţie de necesitate, la fel şi lungimea baloţilor. De asemenea, productivitatea este superioară unei balotiere de aceeaşi capacitate existentă în portofoliul altor producători”, a constatat antreprenorul moldovean.

Contabilizăm fiecare litru sau chiar suta de mililitri consumată pe unitatea de suprafaţă FLORIN PÎRGARU

Fermier din jud. Vaslui

ȘASE MII DE BALOȚI PE ZI Randamentul presei de balotat MF 1840 este unul excelent. Florin Pîrgaru spune că la paie ar putea produce până la 5-6 mii de baloţi pe zi, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de normarea muncii. La lucernă, la fel, dacă vrei să balotezi toată ziua, poţi obţine 4, poate chiar 5 mii de baloţi, asta în condiţiile în care doreşti să balotezi şi pe perioada din mijlocul zilei, atunci când nu prea se recomandă, pentru că materia vegetală e foarte uscată. În orice caz, a observat el, pierderile de material sunt minime la această presă de balotat, datorită configuraţiei sale speciale. „Dacă o folosim în spatele tractorului Massey de 200 CP, productivitatea este una foarte ridicată, iar operatorul beneficiază de cel mai bun confort”, consideră fermierul din Poieneşti.

altădată nu prea ne interesa acest aspect, acum suntem mult mai atenţi la consumul de motorină. Contabilizăm fiecare litru sau chiar suta de mililitri consumată pe unitatea de suprafaţă. Pentru că la o exploataţie atât de mare cum este a noastră contează orice cantitate, cât de mică ar fi. Într-un an ca acesta ar putea face diferenţa între profit şi pierdere”, a subliniat fermierul. O PRESĂ DE BALOTAT CU TOTUL SPECIALĂ A achiziţionat şi o presă de balotat, tot marca Massey Ferguson, modelul MF 1840. A fost practic prima presă de baloţi paralelipipedici de dimensiuni mici vândută de SIGMA în România. Avantajul acestei prese este acela că merge pe centrul brazdei, atât ea, cât şi tractorul, ceea ce este oarecum diferit faţă de alţi competitori de pe

UN ECHIPAMENT INDISPENSABIL Tot de la SIGMA România a mai cumpărat un încărcător telescopic Massey Ferguson, modelul TH.8043. Şi acesta are avantajul unui consum redus de combustibil. Deocamdată e tot ce poate spune despre el, pentru că, fiind nou, nu a întâmpinat încă nici un fel de probleme cu el. „Recomandările făcute de specialiştii SIGMA au fost dintre cele mai bune şi, într-adevăr, tot ce am cumpărat s-a dovedit a fi utilaje de calitate. Acest încărcător ne este util nu doar pentru activitatea din câmp, dar şi pe partea de trading, pentru manipularea cerealelor la silozuri. Nu mai pot concepe viaţa de fermă fără un astfel de utilaj. Nu există zi în care să nu trebuiască să fie pus în funcţiune. A devenit practic indispensabil”, ne-a explicat el. L-am văzut şi în câmp, când încărca sacii de îngrăşăminte, mişcându-se cu agilitatea unui atlet care tinde mereu să se autodepăşească, dar şi în zona silozurilor, unde de obicei e nevoie de multă precizie şi manevrabilitate.

85


86 Utilaje agricole

NOUA ȘI PUTERNICA FENDT KATANA 850

După 10 ani de la lansarea primelor modele Katana, Fendt îşi extinde gama de maşini autopropulsate pentru recoltat furaje cu o nouă generaţie, mai puternică şi cu mai multe inovaţii, inclusiv sistemul CropFlow 2.0 reproiectat.

E

chipată cu un puternic motor Liebherr cu 6 cilindri, 18 litri capacitate şi 847 CP/623kW (ECE R120), noua combină Fendt Katana 850 răspunde cerințelor unei mașini de recoltat furaje atât în ceea ce privește caracteristicile de cuplu, cât şi prin costurile de întreținere şi de exploatare deosebit de reduse. Motorul Liebherr respectă standardul european de emisii Stage V cu ajutorul sistemului de reducere catalitică selectivă (SCR). În cazul în care nu este necesară întreaga putere, motorul poate fi operat în modul Eco, la o turaţie redusă, dar cu menţinerea vitezei cilindrului de tocare, economisind combustibil. VENTILATOR REVERSIBIL AUTOMAT Ca opțiune, Fendt Katana 850, la fel ca și Katana 650, dispune de un ventilator reversibil cu tehnologie cu pas variabil al paletelor, ce poate fi reglat în funcție de capacitatea de răcire necesară. În cazul în care nu este nevoie de puterea maximă de răcire, energia economisită este folosită pentru a alimenta restul mașinii. Controlată automat, funcția de inversare a ventilatorului permite curățarea sistemului de răcire de resturile vegetale şi de praful fin, ceea ce uşurează mult munca operatorului.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

FURAJE DE CALITATE Cele șase role de la gura de alimentare asigură o precomprimare optimă a furajului pentru o calitate şi o consistență excelentă a lungimii de tocare. Detectoarele de metale și de pietre montate pe primele role de precomprimare previn deteriorarea cilindrului de tocare. Acesta din urmă are un diametru de 720 mm - cel mai mare de pe piață - şi o funcţionare lină. Opţional sunt disponibili cilindri de tocare cu 20, 28 sau 40 de cuțite, pentru lungimi de tocare cuprinse între 2,6 și 41,4 mm. UZURĂ REDUSĂ ȘI LONGEVITATE CRESCUTĂ Poziționarea cuțitelor permite o tăiere prin tragere și, astfel, o calitate excelentă a tocării. Cuțitele sunt fixate prin intermediul unei fante şi pot fi repoziționate astfel

încât să fie utilizată întreaga lungime a cuțitului. Dezvoltat special pentru o ascuțire delicată, sistemul de ascuțire a cuțitelor de la Fendt Katana ajustează continuu poziţia pietrei de ascuțit în timpul operațiunii, cuțitele sunt ascuțite uniform, iar durata lor de viață este semnificativ crescută şi costurile de întreţinere sunt reduse.

PERFORMANȚĂ OPTIMIZATĂ Fluxul optimizat al materialului recoltat are un impact semnificativ asupra debitului mașinii și asupra calității tocării. Accentul a fost pus pe uniformizarea fluxului de alimentare la debite mari și, în același timp, cu cerințe minime de energie. Cu ajutorul headerului Kemper 490 plus, cu 12 rânduri lățime de lucru, puterea maximă a mașinii este utilizată pe deplin. Headerul are o capacitate îmbunătățită de copiere/urmărire a terenului, iar sistemul de susţinere a headerului cu cadru pendular permite înclinaţii de până la 14 grade. Sistemul inteligent de tracțiune integrală Fendt BalancedGrip este disponibil opțional.


Utilaje agricole LUNGIME DE TĂIERE DE LA 2,6 PÂNĂ LA 30 MM Fendt oferă trei role diferite de condiţionare (cracker) cu un diametru de 300 mm. Rola standard R cu profil în dinți de fierăstrău este potrivită pentru lungimi de tăiere de până la 20 mm. Cracker-ul opțional RS cu canelură spiralată în V a fost dezvoltat pentru o prelucrare optimă a

furajului cu lungimi de tocare mai mari. Diferența de viteză de 30% sau, opțional, de 40% asigură o prelucrare temeinică a materialului recoltat, cu lungime de tăiere de la 2,6 până la 30 mm. ÎNĂLȚIME DE ÎNCĂRCARE DE PÂNĂ LA 6,20 METRI Tubul de descărcare reproiectat poate fi controlat și centrat cu precizie astfel încât materialul recoltat să fie plasat în remorcă cu precizie și fără pierderi. Înălțimea de încărcare de până la 6,20 m asigură un transfer "țintit" al recoltei, chiar și în remorci mari. Opţional, asistentul de încărcare Fendt Fill Control este disponibil pentru Fendt Katana 850. Dacă jgheabul de descărcare se

Scanează-mă!

Combina Fendt Katana 850 poate fi comandată deja, iar livrările vor începe din sezonul 2023. Urmărește tutorialul video în care este prezentată mașina în lucru la recoltat!

rotește, clapeta de descărcare este controlată automat, iar remorcile sunt umplute mai uniform. În plus, poziționarea camerei video lângă clapeta de descărcare permite cea mai bună vizualizare a fluxului de încărcare. ADITIVAREA ŞI ÎNREGISTRAREA MATERIEI USCATE Pentru a stimula procesul de fermentare, opțional este disponibil un sistem de aditivare a materialului vegetal, complet integrat pe Katana 850, cu o capacitate a rezervorului de 215 litri. Opțional, Fendt oferă o interfață pentru un senzor NIR ce permite măsurarea, printre altele, a conținutului de materie uscată a culturii. De asemenea, interfața ISOBUS permite utilizarea unor senzori diferiți.

87


88 Utilaje agricole

CENTRUL REGIONAL CLAAS, DE 10 ANI ÎN ROMÂNIA

Inaugurat la începutul anului 2012, Centrul Regional CLAAS, situat în proximitatea Bucureștiului, a aniversat recent o decadă de existență, ocazie cu care am discutat cu Michael Beier și Jan-Hendrik Mohr despre activitatea și proiectele companiei în România.

Î

n urmă cu aproximativ o lună, în cadrul fermei Agro Chirnogi din județul Călărași, CLAAS România a sărbătorit 10 ani de existență a Centrului Regional pentru Europa de Sud-Est, proiect care a ”cimentat” relația îndelungată pe care compania germană o are cu dealerii și fermierii din țara noastră. O AFACERE DE FAMILIE Fondată ca o afacere de familie în anul 1913 de August Claas, compania germană omonimă este un nume de referință al industriei de utilaje și mașini agricole, având o cifră de afaceri de peste 4 miliarde de euro și 11.400 de angajați la nivel mondial. Cu o prezență activă în toate regiunile agricole ale globului, extinderea internațională a companiei se datorează mai ales fiului lui August și fostului președinte al comitetului acționarilor, Helmut Claas, cel care a inițiat și primele contacte cu țara noastră. 40 DE ANI DE PREZENȚĂ CLAAS ÎN ROMÂNIA „Deja din anii 70-80, perioadă în care era foarte activ pe plan profesional, pentru Helmut Claas a fost foarte

1-14 noiembrie 2022

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

important să aibă o relație cât mai sustenabilă cu trei dintre țările din estul continentului: Ungaria, România și Bulgaria. Domnul Claas și-a căutat aici

Ne bucurăm că putem sărbători astăzi 10 ani de Centru Regional CLAAS în România și cred că ar fi fost frumos să îl fi avut alături de noi pe domnul Helmut Claas. JAN-HENDRIK MOHR

Manager al Diviziei de Recoltare a Cerealelor

parteneri de afaceri și prieteni, petrecând perioade lungi în aceste țări și ajungând să cunoască destul de bine oamenii și obiceiurile locului. Așa s-a reușit ca utilajele CLAAS să fie vândute aici încă de acum 40 de ani”, a afirmat, în deschiderea evenimentului aniversar, Jan-Hendrik Mohr, Manager al Diviziei de Recoltare a Cerealelor din cadrul grupului CLAAS și membru în comitetul executiv al companiei. A PENETRAT „CORTINA DE FIER” Reușita lui Helmut Claas a fost cu atât mai importantă cu cât, în contextul internațional din acea perioadă, stabilirea unor relații comerciale între Germania și România era dificilă, fapt evidențiat și de actualul manager al CLAAS Regional Center, Michael Beier: „La momentul respectiv nu a fost ușor pentru că exista Cortina de Fier și acel conflict între Vestul capitalist și Estul comunist. Însă nevoile fermierilor sunt aceleași, indiferent de regimul politic. Ei trebuie să producă hrană și să fie echipați pentru a face agricultură. De la acest fapt a plecat Helmut Claas când s-a orientat către România, având viziunea că aici există un mediu propice pentru ... ››› 90


Utilaje agricole

89


90 Utilaje agricole ››› 88 ...agricultură, iar de atunci suntem o prezență constantă în această țară”. AM CRESCUT ODATĂ CU FERMIERII După 1989 portofoliul de produse pe care CLAAS le comercializează în România a fost extins, urmând cerințele unei piețe în plină dezvoltare. „Utilajul cu care am început în România nu mai există astăzi pentru că a fost urmat de alte produse mai specializate și mai bine centrate pe cerințele fermierilor. Am crescut cu gama de combine și utilaje pentru furaje, iar apoi am adăugat tractoarele. Ne-am extins an de an, iar apariția Centrului Regional de la București a fost un pas natural, care reflectă evoluția noastră aici. Putem spune că am crescut odată cu prietenii și partenerii noștri fermieri”, a precizat Michael Beier.

În acești 40 de ani, și mai ales după anii 90, am rămas profund impresionați de modul în care a evoluat mediul de lucru din agricultura românească. (…) Fiecare țară este importantă, însă de România ceea ce ne leagă în plus este această tradiție și această continuitate pe care o avem în relația cu fermierii.

NUME DE COD: „FALEZA DUNĂRII” Un lucru mai puțin cunoscut publicului larg este acela că proiectul de dezvoltare și implementare a unui Centru Regional în România a purtat inițial numele de cod Faleza Dunării, după cum își amintește Jan-Hendrik Mohr: „Pe fondul concurenței din prima decadă a anilor 2000, compania noastră a avut două proiecte majore: Aterizarea pe lună, care în ciuda numelui nu a avut nici o legătură cu spațiul, ci a reprezentat proiectul Centrului Regional din Austria, și proiectul Faleza Dunării, care a presupus dezvoltarea și implementarea

centrului regional CLAAS din România. A fost un pas foarte important pentru compania CLAAS deschiderea acestui centru regional, pentru că el deservește nu doar România, ci și țările vecine”.

PLANURI PENTRU URMĂTORII 10 ANI În ceea ce privește viitorul, Centrul Regional CLAAS are ca puncte de interes digitalizarea, agricultura de precizie și sistemele automatizate; trenduri care, în opinia managerului Michael Beier, se vor accentua în următoarea perioadă și care vor trebui susținute de o puternică colaborare cu fermierii. „Vedem în ultima perioadă o cerere din ce în ce mai mare pentru utilaje smart, care comunică între ele și care au o eficiență crescută. Este un element cheie atât pentru noi, cât și pentru fermieri, și cred că în acești 10 ani am demonstrat pentru ce suntem aici, în România: Să ajutăm fermierii să fie cei mai buni în câmpul lor”, a încheiat Michael Beier.

1-14 noiembrie 2022

MICHAEL BEIER

Director general Centrul Regional CLAAS pentru Europa de Sud-Est

CENTRUL REGIONAL CLAAS, DEZVOLTARE POLIVALENTĂ Din păcate, pe 5 ianuarie 2021, la vârsta de 94 de ani, Helmut Claas a decedat, însă moștenirea lui în România este continuată de echipa Centrului Regional pentru Europa de Sud-Est. Dacă în plan practic vorbim de dezvoltarea și lansarea de noi utilaje și

soluții agricole, precum combina Lexion 8900 TT sau tractoarele din gama Arion și Axion, expuse în cadrul evenimentului aniversar, pe zona de cercetare, Centrul Regional CLAAS derulează de mai mulți ani o serie de parteneriate cu universitățile de profil din țara noastră. „E o direcție importantă pentru noi, deoarece aici se formează generația de mâine din agricultură. Dacă vrem să înțelegem cum va arăta acest domeniu în viitor, este necesar să ne implicăm din ce în ce mai mult și să împărtășim cu universitățile viziunea noastră și noile tehnologii pe care le dezvoltăm. În prezent, avem proiecte cu USAMV București și cu USAMVB Timișoara, prin care aducem în fața studenților toate aceste tehnologii noi. De exemplu, recent, am avut la Timișoara o demonstrație practică pe terenurile universității în cadrul căreia studenții au putut să vadă și să testeze tehnologiile de cultivare a solului”, ne-a explicat managerul CLAAS Regional Center, Michael Beier.


Utilaje agricole

91


92 Utilaje agricole

VÄDERSTAD LANSEAZĂ NOUL CARRIER XT 425-625 Väderstad continuă revoluțiile tehnologice din ultimii ani și lansează o versiune cu totul nouă a grapei cu discuri Carrier, în cadrul unei familii de grape distincte, denumită Carrier XT 425-625. un articol de

BOGDAN CONSTANTIN PR & Communication Specialist Titan Machinery România

C

a atare, noul Carrier XT vine cu o tehnologie unică de reglare automată, hidraulică, a unghiului de atac al discurilor, reglare care se efectuează mult mai facil, respectiv din cabina tractorului, în funcție de obiectivul de adâncime dorit. Mai mult decât atât, acest cultivator este deosebit de versatil, fiecare client având posibilitatea de a echipa grapa cu o serie largă de tăvălugi, atât în versiune simplă, cât și dublă, dar și cu diferite discuri, în funcție de tipologia de sol din zona exploatată. De asemenea, Carrier XT este disponibil în trei lățimi de lucru diferite 4,25, 5,25 sau 6,25 metri - și va putea fi achiziționat în varianta remorcată sau în cea purtată. CUM S-A AJUNS LA ACEASTĂ TEHNOLOGIE? Ei bine, Väderstad - unul dintre liderii mondiali în tehnică pentru prelucrarea solului, semănat și plantat de înaltă precizie - a investit foarte mult în cercetarea științifică, a realizat o multitudine de teste, ajungând astfel la o dispunere perfectă a discului în raport cu solul, astfel încât penetrarea acestuia să se facă optim, fără putere de tracțiune sau consum de combustibil suplimentare, permițând o germinare a semințelor de manual. Carrier XT va fi o grapă cu discuri necesară prelucrării primare a solului la viteze foarte mari de lucru. Carrier XT va putea face față tuturor provocărilor versatile ale agriculturii moderne, indiferent de tipologia solului - de la prelucrarea

1-14 noiembrie 2022

superficială, până la o încorporare mai profundă. PERFORMANȚĂ LA ORICE ADÂNCIME DE LUCRU Discurile sunt produse la fabrica Väderstad Components, din oțel suedez cu cea mai înaltă rezistență V55, și au garanție pe viață. Grapa cu discuri Carrier XT optimizează performanța lucrării la adâncimi mici și în același timp sporește precizia la adâncimi de lucru mai mari. „Prin creșterea unghiului discului față de sol, va crește capacitatea de penetrare. Prin modificarea unghiului de înclinare a discului, suprafața «decupată» este deplasată. Väderstad a investit mult în cercetare pentru a ajusta aceste unghiuri și pentru a maximiza performanța pe teren”, spune Wolfram Hastolz, Manager Cultivatoare la Väderstad. Ca rezultat, Carrier XT are capacitatea de a optimiza unghiurile de atac al discului la adâncimea sa de lucru. Pentru fermier, acest lucru se vede într-o tăietură completă la o adâncime de lucru mai mică, precum și prin menținerea adâncimii și realizarea unui flux redus de sol la adâncimi de lucru mai

DATE DE CONTACT Noul Carrier XT intră, așadar, în portofoliul de produse al Titan Machinery România, fermierii având posibilitatea de a-l comanda din acest moment, în limita stocului disponibil. Pe comandă există și opțiunea modelelor purtate (n.r. fără posibilitate de remorcare), cu cadru galvanizat în baie de zinc. De asemenea, vă invităm să regăsiți toate specificațiile tehnice pentru fiecare dintre cele trei modele ale noului Carrier XT 425-625. Personalul nostru, instruit la sediul Väderstad din Suedia, este pregătit să vă ofere tot sprijinul de specialitate. Aflați mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery accesând link-ul: https://www.titanmachinery.ro/ pagina/contact, scanând codul QR alăturat sau luând legătura cu un reprezentant de vânzări din cel mai apropiat punct de lucru de ferma dumneavoastră.


Utilaje agricole

mari. Ambii factori contribuie la reducerea consumului de motorină. TREI VARIANTE DE DISCURI Carrier XT poate fi echipat fie cu discul de 450 mm, cu discul TrueCut de 470 mm, fie cu discul CrossCutter ultra superficial. Diametrele discurilor permit o prelucrare intensivă a solului. Väderstad a inventat segmentul de cultivatoare cu discuri compacte. Väderstad a lansat Carrier-ul în 1999 şi a continuat să îl perfecţioneze permanent

de atunci. Astăzi este disponibilă o gamă întreagă de mărimi de discuri - de la lucrări ultra-superficiale la 2-3 cm adâncime, la lucrări de încorporare cu până la 16 cm adâncime de lucru. REZISTENŢĂ SPECIFICĂ OȚELULUI SUEDEZ Oţelul suedez Väderstad V-55 combină un grad înalt de duritate cu rezistenţa mare la şocuri. Comparativ cu standardul industriei, duritatea V-55 depășește 47-48 la HRC55. Beneficiaţi

astfel de costuri reduse cu piesele de uzură şi eliminați timpii morți în câmp. Datorită poziţiei fruntaşe a Väderstad pe piață în ceea ce priveşte calitatea şi performanţa, compania oferă garanţie pe viaţă pentru discurile originale. Fiecare disc este montat individual pe un braţ cu suspensie de cauciuc. Aceasta creşte gradul de penetrare şi de tăiere. Din moment ce organul activ frontal este montat pe un paralelogram, unghiul corect de lucru este asigurat indiferent de adâncimea de lucru.

93


94 Utilaje agricole

un articol de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CULTIVATORUL HORSCH FORTIS AS Constructorul german a lansat cultivatorul Fortis AS, disponibil cu două lățimi de lucru (6,0 m și 7,0 m), pentru tractoare de până la 600 CP şi descris ca fiind un instrument ideal pentru afânarea în adâncime și cultivarea primară a solului. Fortis AS este prevăzut cu un sistem integrat de întărire a tracțiunii.

DOTĂRI OPŢIONALE Sunt disponibile numeroase opțiuni de tăvălugi (packer) care pot fi conectați în mod rigid la cadru. Alternativ, cu opțiunea de pretensionare hidraulică, greutatea rolei de compactare din față poate fi transferată la rola din spate, împiedicând astfel "afundarea" pe solurile ușoare. Lista de opțiuni include, de asemenea, roți de sprijin față simple sau duble.

ADÂNCIME DE LUCRU 4-30 CM În funcţie de condiţiile din teren, Fortis AS are diverse opţiuni de reglare şi flexibilitatea de a lucra la adâncimi de la 4 până la 30 cm. De asemenea, operatorul poate decide ca presiunea de lucru să fie exercitată asupra şasiului cultivatorului sau pe tăvălugul din spatele echipamentului.

Designul cu 4 bare pe care dinţii de lucru sunt plasaţi la distanța de 27 cm este ideal pentru o lucrare superficială și tăiere în toate condițiile de sol. De asemenea, plasarea celei de-a patra bare mai în spate (faţă de cea de-a treia bară) asigură întotdeauna suficient spaţiu liber în fața discurilor de nivelare, pentru un finisaj uniform al solului.

WEIDEMANN HOFTRAC CU 2 MOTOARE ELECTRICE Cele mai recente versiuni ale încărcătorului articulat pe roţi Weidemann Hoftrac 1190e - complet electric, pot fi alimentate printr-unul din cele 3 pachete de baterii litiu-ion. PACHET DE ÎNCĂRCARE RAPIDĂ Pe lângă bateria litiu-ion standard de 14,1 kWh, sunt acum disponibile opţional şi versiunile de 18,7 kWh sau 23,4 kWh. De asemenea, pentru încărcarea bateriilor, în specificaţiile standard

1-14 noiembrie 2022

este disponibil un încărcător de bord de 3 kW. Opţional se poate opta acum pentru un al doilea încărcător pentru a crește capacitatea de încărcare la 6 kW.

permanent al temperaturii bateriei. În plus, bateria este întotdeauna preîncălzită la temperatura optimă de funcționare.

MANAGEMENTUL BATERIEI BMS Circuitul electric şi bateriile sunt monitorizate prin Sistemul de management al bateriei (BMS), ce permite curenți de încărcare semnificativ mai mari, precum şi furnizarea pe termen scurt a vârfurilor de putere și controlul

DOUĂ MOTOARE ELECTRICE Hoftrac 1190e utilizează 2 motoare electrice separate: unul pentru sistemul de acționare (6,5 kW) și al doilea pentru sistemul hidraulic. Se asigură astfel un consum redus de energie şi numai în momentele în care este necesar. Motorul electric permite o pornire dinamică şi puternică a utilajului în deplasare. Cabina modelului 1190e este spaţioasă şi respectă standardele de protecție ROPS și FOPS. Este prevăzută cu geamuri față și spate încălzite electric, cu uși dreapta și stânga blocabile (ambele se deschid la 180 de grade). Specificațiile standard includ o frână de parcare electrică cu funcție de autoreținere și de menținere în pantă, care se activează automat atunci când mașina se oprește.


Utilaje agricole

95


96 Ferma 4.0

Pagini realizate de OLIVIA FIRI | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Siguranța fermierului în exploatarea utilajelor

În mecanizarea agriculturii se discută mult despre optimizări ale utilajelor și echipamentelor pentru productivitate, eficiență economică sau precizie în lucru, însă prea puțin vorbim despre siguranța în exploatare.

D

eși producătorii țin cont de acest aspect în configurarea utilajelor și chiar instruiesc operatorii cum să-și asigure protecția, incidența accidentelor agricole la nivel mondial este destul de ridicată.

CEL MAI EXPUS SECTOR INDUSTRIAL Agricultura este una dintre cele mai periculoase industrii, cu o rată a accidentelor aproape triplă față de alte sectoare. Aproximativ 80% dintre toate incidentele sunt cauzate de mașini agricole, iar tractoarele sunt implicate în majoritatea deceselor, predominând răsturnările. Institutul Național de Securitate și Sănătate în Muncă (NIOSH) al SUA a raportat, anual, aproximativ 130 de incidente de răsturnare a tractorului în Statele Unite. Citește un studiu amplu despre cum poate fi sporită siguranța și sănătatea fermierilor în activitatea lor agricolă!

1-14 noiembrie 2022

GHIDURI DEDICATE În sezonul 2020/21, Marea Britanie a înregistrat 34 de accidente fatale în ferme. În ultimii zece ani, aproape o persoană pe săptămână a decedat, ca rezultat direct al muncii agricole. Mulți alții au fost grav răniți din cauza muncii lor, arată datele Institutului pentru sănătate și siguranță în muncă din Marea Britanie (HSE). Institutul a editat numeroase ghiduri dedicate siguranței lucrătorilor în agricultură. Care sunt riscurile exploatării tractoarelor și a altor vehicule autopropulsate și ce trebuie să faci pentru a evita accidentele!

CELE MAI FRECVENTE CAUZE DE DECES:

• Transport - a fi lovit de vehicule în mișcare; • Lovirea de către un obiect în mișcare sau • • • • • •

în cădere; Căderi de la înălțime; Asfixiere sau înec; Contactul cu utilajele; Rănirea de către un animal; Prinderea sub dărâmături sau sub un utilaj; Electrocutarea.


Ferma 4.0 97

ZONE ÎN MIȘCARE PERICULOASE LA UTILAJE Același institut a inventariat și zonele - părțile în mișcare - potențial periculoase la diferite utilaje și mașini agricole, care pot provoca răni grave sau fatale. Prese de balotat rotunzi mari; Combină de recoltat; Mașini de recoltat cartofi; Mașini de recoltat furaje; Mașini rotative de tăiere gard viu; Cositoare agricole; Mini încărcătoare; Manipulare de materiale telescopice; Vagoane furajere/de hrănire; Cultivatoare rotative (grape motorizate). Accesează informații esențiale despre gestionarea și controlul acestor riscuri, explicate pentru fiecare utilaj în parte!

• •

• • • • • • • •

OBIECTIVELE CEMA Asociația Europeană a Industriei Mașinilor Agricole (CEMA) și-a luat angajamentul de a reduce cu 50% rata accidentelor rutiere cu vehicule agricole, până în 2035. Pentru a preveni în continuare accidentele rutiere cu vehicule agricole în UE, CEMA a identificat următorul plan de acțiune în 5 puncte ca fiind cea mai eficientă cale de urmat: 1. Crearea unui sistem european unic de raportare a accidentelor; 2. Iluminare și semnalizare mai bune pentru vizibilitatea mașinilor agricole pe drum; 3. O mai bună pregătire a șoferilor pentru a asigura o mai mare conștientizare a riscurilor și vigilență la volan; 4. Activarea sistemelor de comunicare de la vehicul la vehicul (V2V). 5. Instalarea opțională a oglinzilor sau a sistemelor de camere în partea din față a vehiculelor agricole. Vezi pașii din foaia de parcurs propusă de CEMA pentru acest demers!

Ţîrle Călin Mobil: +40727766582 E-Mail: C.Tirle@industriehof.com


98 Utilaje agricole

1-14 noiembrie 2022


Utilaje agricole

99


100 Utilaje agricole

Influenţe negative pe piaţa europeană a tractoarelor

După declinul brusc la începutul invaziei ruse, climatul de afaceri din sectorul producţiei de tractoare şi echipamente agricole pare să se îmbunătăţească, deşi există încă numeroase alte obstacole de depăşit.

Î

n total, aproximativ 108.800 de tractoare au fost înmatriculate în Europa în primele 6 luni ale anului 2022, conform statisticilor procesate de Asociaţia Industriei Europene pentru Maşini Agricole (CEMA), în baza informaţiilor furnizate de către autorităţile naţionale - din păcate, România nu se află printre ele, ţara noastră fiind una dintre puţinele care nu emit astfel de raportări oficiale; până şi în Moldova există mai multă transparenţă din acest punct de vedere! CEMA consideră însă că doar 81.800 dintre aceste vehicule sunt tractoare agricole, restul fiind quad-uri, manipulatoare telescopice sau alte echipamente, care uneori pot fi clasificate în aceeaşi categorie. SITUAŢII CARE PUN FRÂNĂ COMERŢULUI CU TRACTOARE Comparativ cu perioada similară din 2021, vânzările în primul semestru din acest an au scăzut cu 8,1%. De altfel, numărul de utilaje înregistrate în

1-14 noiembrie 2022

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

fiecare lună a anului 2022 a fost mai mic decât în urmă cu un an. Cum era de aşteptat, perturbările legate de situaţia geopolitică actuală au avut un impact negativ asupra pieţei. Astfel, în aprilie vânzările s-au diminuat cu 12% (faţă de 04/21) iar în iunie scăderea a fost şi mai abruptă (-15%). Numărul de tractoare înregistrate în Europa în primele 6 luni din 2022 ar fi fost, fără îndoială, mai mare dacă nu ar fi existat încă presiuni în cadrul lanţurilor de aprovizionare. Acestea sunt cauzate în principal de impactul pe termen lung al pandemiei de Covid-19, dar situaţia s-a agravat după februarie 2022, din cauza invaziei ruse în Ucraina. Aceste întreruperi au dus atât la blocaje în furnizarea de materii prime şi

componente către producători, cât şi la creşterea preţurilor pentru aceleaşi mărfuri. IMPACTUL CRIZEI ENERGETICE Rămân în continuare preocupări cu privire la întârzierile de producţie, în timp ce industria se confruntă cu incertitudini suplimentare ce vizează planurile de reducere a consumului de energie, pentru a face faţă crizei provocate de războiul din ţara vecină. Sunt raportate îngrijorări cu privire la posibilul impact al măsurilor menite să pregătească Europa pentru eventualele întreruperi viitoare ale aprovizionării cu energie şi preţurile ridicate. Acestea din urmă ar putea avea un impact puternic asupra industriei şi asupra bazei de aprovizionare, avertizează CEMA.

CLIMAT DE AFACERI STABIL Cel mai recent barometru CEMA arată că indicele general al climatului de afaceri pentru industria maşinilor agricole din Europa s-a îmbunătăţit uşor, după scăderile abrupte manifestate la începutul invaziei ruseşti împotriva Ucrainei. În septembrie, acest indice a revenit la nivelul lunii iunie, ajungând din nou la 13 puncte (pe o scară de la -100 la +100).


Utilaje agricole 101 ÎNMATRICULĂRILE DE TRACTOARE AGRICOLE IANUARIE - IUNIE 2022

INCERTITUDINI PENTRU VIITOR În ultima perioadă, cererea de tractoare şi alte maşini agricole în Europa pare să se fi stabilizat, ajutată de preţurile produselor agricole care, conform indicelui global al preţurilor la alimente publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), au atins niveluri fără precedent la începutul anului. Pe de altă parte, fermierii sunt nevoiţi să răspundă provocărilor din ce în ce mai accentuate cu privire la creşterea costurilor de producţie: scumpirea unor inputuri cheie, cum ar fi combustibilul, îngrăşămintele şi hrana pentru animale a dus la o scădere a profitabilităţii. Având în vedere că preţurile vor rămâne volatile pentru o perioadă de timp, viitorul veniturilor agricole este extrem de incert, în ciuda derogărilor temporare şi a schemelor de sprijin propuse la nivel european şi naţional, consideră experţii CEMA. INTERES MARE ÎN EUROPA DE EST Înmatriculările de tractoare agricole au scăzut pe fiecare dintre cele mai mari şapte pieţe europene. Cu toate acestea, 6 din 10 tractoare vândute în intervalul ianuarie-iunie 2022 erau înmatriculate în aceste state. Germania şi Franţa au înregistrat împreună aproape 30% din totalul înmatriculărilor în primele şase luni ale anului, deşi au pierdut din volum comparativ cu anul precedent. Italia, Polonia şi Spania, care au raportat vânzări foarte bune în 2021, au înregistrat scăderi mai mari în primul semestru din 2022.

Doar câteva ţări, în principal din Europa de Est, au putut raporta creşteri semnificative în ceea ce priveşte înmatriculările de noi tractoare agricole faţă de acum un an. DIFERENŢE MAJORE ÎNTRE PUTERI Vânzările de tractoare agricole din ianuarie şi până în iunie 2022 au fost

Din totalul înmatriculărilor de tractoare noi, 31.900 de unităţi aveau până în 50 CP (inclusiv) iar 76.900 erau peste această capacitate!

egale cu sau mai mici decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, în cea mai mare parte a gamei de putere, cu excepţia tractoarelor de capacităţi mici (22 kW şi sub). Cele mai mari scăderi au fost pentru maşinile între 23 kW şi 96 kW - peste jumătate dintre tractoarele înmatriculate se aflau în acest interval de putere, dar înmatriculările au scăzut cu 16% între 2021 şi 2022. Pentru tractoarele cu puteri de 97 kW şi peste, înmatriculările au fost cu doar 2% mai mici decât acum un an. Având în vedere întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare, aceste tendinţe ar putea reflecta disponibilitatea maşinilor la fel de mult ca şi cererea pentru acestea. PREVIZIUNILE SUNT NESCHIMBATE Reprezentanţii industriei europene şi-au menţinut previziunile privind cifra de afaceri pentru întregul an 2022 aproape neschimbate, la un plus de aproximativ 5% şi prognozează o nouă creştere uşoară a cifrei de afaceri în medie pentru 2023, deşi doar în interval de o singură cifră. Creşterile de preţ şi blocajele din partea furnizorilor continuă să provoace industria, dar se observă o uşoară relaxare. În prezent, 31% dintre companii plănuiesc o oprire temporară a producţiei din cauza penuriei de materii prime în următoarea perioadă.


102 AgroExpo

Sommet de l'Élevage şi agricultura de mâine

Salonul internaţional din Clermond Ferrand a înregistrat nu doar un nou record de audienţă, dar şi-a reconfirmat şi poziţia de lider în sectorul creşterii animalelor şi al agriculturii mondiale.

S

alonul crescătorilor de animale din Masivul Central a fost o ade­ vărată sărbătoare pentru fer­ mierii francezi şi nu numai, atât prin numărul mare de animale, tehnologii şi echipamente prezentate, cât şi prin gama largă de servicii şi consultanţă.

ŞI ROMÂNII AU VIZITAT SOMMET La ediţia de anul acesta, pe lângă in­ teresul profesional firesc, am remarcat în mod deosebit dorinţa de socializare şi chiar exuberanţa expozanţilor şi vizi­ tatorilor, francezi şi internaţionali. De asemenea, este de notat numărul mare de vizitatori români, veniţi atât în scopuri pur comerciale, pentru a testa piaţa sau pentru a cumpăra animale şi genetică franceză, cât şi pentru a se pune la curent cu noutăţile din piaţă. Vom reveni în numerele viitoare ale revistei Ferma cu ample reportaje şi impresii de la evenimentele desfăşu­ rate în cadrul Sommet şi din fermele vizitate.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

GHEORGHE GHIŞE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PESTE 100.000 DE VIZITATORI! Cea de­a 31­a ediție a Sommet de l'Élevage s­a încheiat cum nu se putea mai bine. "Obiectivul a fost mai mult decât atins", declara Fabrice Berthon, directorul general al Salonului. "105.000 de vizitatori, dintre care 5.000 de vizitatori internaționali, s­au plimbat pe culoarele salonului. Mai tre­ buie să subliniem excelenta evaluare a animalelor prezente în expoziție, in­ clusiv rasa Charolaise cu Campionatul Național şi un număr record de confe­ rințe tehnice", a remarcat, în mod deo­ sebit, Jacques Chazalet, președintele SOMMET. Prezenţa internaţională, atât la nivel de expozanţi cât şi prin cei peste 5.000

de vizitatori internaționali a marcat re­ venirea după epidemia COVID. Pentru Benoît Delaloy, directorul internațional al Sommet, această ediție a fost una "în care ne­am reîntâlnit cu vechi prieteni. A existat un real entuziasm din partea vizitatorilor străini, încântați să se în­ toarcă la Salonul Internațional". SOMMET-UL CONVIVIALITĂȚII Dintre evenimentele deosebite care s­au desfăşurat pe parcursul celor pa­ tru zile ale târgului am remarcat: Congresul european Hereford, la care au participat aproximativ 100 de fermieri crescători ai rasei Hereford din 10 țări, a inclus un bogat schimb de idei și de metode de creștere, dar a mar­ cat şi recunoașterea importanţei Aso­ ciaţiei franceze a rasei Hereford. Întâlnirea Jeunes Agriculteurs (Ti­ nerii fermieri) ­ AfterCow a fost un succes enorm, cu peste 5000 de par­ ticipanţi.

1.

2.


AgroExpo 103

3.

Seara regiunii Auvergne­Rhône­ Alpes care a atras peste 1500 de persoane şi a permis expozanților, or­ ganismelor agricole și politicienilor să se întâlnească și să discute, la un pahar de vin, convivial, problemele curente şi de viitor ale sectorului agricol. Seara internațională cu prezenta­ rea raselor de bovine, ovine şi ca­ baline ­ la care au fost prezenţi aproape 400 de spectatori. Sommet este un eveniment im­ portant şi pentru politicieni. Anul acesta, organizatorii, expozanţii şi fer­ mierii s­au bucurat de prezența lui Marc Fesneau, ministrul francez al Agricultu­ rii și securității alimentare şi mai mulţi reprezentanţi ai Parlamentului francez, inclusiv Gérard Larcher, președintele Senatului francez.

4. 5.

CE SE PREGĂTEŞTE PENTRU 2023? Următoarea ediţie a Sommet va avea loc în perioada 3­6 octombrie 2023 şi va găzdui campionatele naționale pentru două dintre cele mai populare rase de bovine: Limousin, în ringul principal Zenith, pentru bovine de carne și, în rin­ gul pentru bovine de lapte, Brown Swiss. Sub forma unei concluzii pen­ tru ediţia 2022 și a unui obiectiv viitor, atât Jacques Chazalet, cât și Fabrice Berthon sunt de aceeași părere: "Să ne continuăm elanul, să întâmpinăm 1.600 de expozanți și 110.000 de vizitatori în 2023".

IURTA ŞI BUCĂTĂRIA MONGOLĂ Mongolia, invitatul de onoare al Som­ met, s­a bucurat de un real succes în rândul vizitatorilor, prin legăturile foarte puternice care au fost create de­a lun­ gul mai multor ani în vederea pregătirii evenimentului. Standul oficial al Mon­ goliei şi multe alte evenimente, inclusiv vizitele în ferme, conferințe, expune­ rea unei iurte cu elemente tradiţionale, demonstrații de bucătărie mongolă, precum și prezența ministrului mongol al agriculturii au foarte apreciate. Declaraţiile oficiale au arătat că cele două state sunt interesate de schim­ burile din sectorul agricol, în special în ceea ce priveşte bovinele de carne şi ovine. CONȘTIENTIZAREA ANULUI MONDIAL AL PASTORALISMULUI Anul 2026 a fost declarat "Anul mon­ dial al pastoralismului și al pășunilor", un eveniment major pentru crescătorii de animale din întreaga lume, iar pre­ gătirile au început deja. Conştienţi de responsabilitatea ce le revine şi impli­ caţi activ, organizatorii Sommet au pla­ nificat o serie de activităţi în jurul temei mondiale a pastoralismului şi care vor culmina cu ediţia din 2026 a târgului. Ambiția Sommet este de a deveni, la nivel mondial, evenimentul numărul 1 pentru agricultura de mâine, promo­ vând toate progresele și inovațiile care au ca scop conservarea naturii și a omului. Acest angajament de mare an­ vergură este susținut de un nou logo și de o declarație de intenție mândră care spune: „SOMMET de l'Élevage, World's #1 Sustenable Livestock Show”.


104 Zootehnie

DeLaval DelPro, managerul fermei tale

D

Măsurarea și analizarea datelor cu programul de management al fermei de lapte DeLaval DelPro - îți fac munca mai ușoară, animalele mai productive și mereu în bunăstare. Ia decizii corecte, rapide și mai precise cu ajutorul DelPro!

elPro, programul de gestionare inteligentă a fermei al DeLaval, utilizează o varietate de instru­ mente de detecție pentru a determina nevoile animalelor pe baza datelor fur­ nizate prin intermediul acestora. Din ce în ce mai multe echipamente de diag­ nostic de laborator sunt integrate în sistemul de gestionare a fermei DelPro, cum ar fi contorul de celule funcțional online ­ OCC sau Herd Navigator HN100, ori măsurarea progesteronului din lap­ te cu Herd Navigator HN100. OPERAȚII INDIVIDUALIZATE Gestionarea inteligentă a fermei este, de asemenea, baza pentru func­ ționarea robotului de muls VMS, care asigură automat mulsul, hrănirea etc., îngrijiri care pot fi adaptate la nevoile individuale ale vacilor. Dincolo de mulsul

1-14 noiembrie 2022

Contact:

COSMIN BATIS

Tel. +40 744 341 112 E­mail: cosmin.batisEXT@delaval.com mai multe pe această temă www.delavalcorporate.com

robotizat în sens restrâns, tehnologia face posibilă observarea stării de să­ nătate, a stării corporale și a produc­ tivității animalelor prin intermediul activității, greutății corporale, sănătății ugerului și al compoziției laptelui. LONGEVITATE ȘI PRODUCTIVITATE Sistemul de management al fermei de la DeLaval, precum și programul și tehnologia DelPro Farm Manager îm­ bunătățesc strategiile de management al fermei și performanța. Scopul prin­ ci­pal­ este­ de­ a­ crește­ viața­ produc­ tivă­ a­ vacilor,­ adică­ longevitatea­ lor,­ prin menținerea animalului sănătos în producție cât mai mult timp posibil,

apropiindu­se de potențialul de perfor­ manță al individului. Prin utilizarea DelPro, detectarea timpurie a bolilor și a comportamen­ telor anormale ale animalelor poate reduce utilizarea medicamentelor și costurile veterinare și, de asemenea, poate prelungi durata de viață produc­ tivă a vacilor prin măsuri variate, inclu­ siv de sănătate preventivă. PROVOCĂRI ZILNICE ÎN FERMA DE LAPTE Comparând orice fermă de lapte din orice parte a lumii, se poate observa că sarcinile și provocările sunt acelea­ și în toate fermele, însă ele au ponderi diferite pentru fiecare fermă în par­ te: producția ar trebui să țină cont de bunăstarea animalelor și de siguranța noastră alimentară, precum și să vize­ ze o producție profitabilă și eficiența muncii. Platforma DelPro sprijină aces­ te provocări zilnice ale fermei, baza­ te pe cei 5 piloni ai managementului


Zootehnie 105

Experiența ne-a arătat că la fiecare 1.000 de animale există 10-30 de vaci care zilnic au nevoie de o atenție specială în mod individual

fermei ­ 1) mulsul, 2) sănătatea animalelor, 3) reproducerea, 4) hrănirea, 5) performanța ­ prin furniza­ rea și organizarea datelor și a informa­ țiilor despre acestea. ÎNREGISTRAREA ȘI ANALIZAREA DATELOR Cel mai mare dușman al celor care lucrează într­o fermă de vaci de lapte este timpul disponibil: pe lângă munca zilnică operațională și de altă natură, timpul petrecut la calculator cu progra­ mul de management al fermei DelPro este de obicei cel mai scurt, deși lua­ rea deciziilor și analizele precise la momentul potrivit presupun menține­ rea datelor și introducerea lor exactă în program, ceea ce determină în mod fundamental funcționarea fiabilă a ma­ nagerului de fermă DelPro. Nu există o înregistrare fiabilă a da­ telor fără o identificare unică, precisă și automată a animalelor. Dar putem include aici măsurarea producției de lapte, datele privind activitatea și orice alte date de monitorizare care trimit informații către sistemul de manage­ ment al fermei ca parte a sistemului DelPro. CE ALTE SOLUȚII NE OFERĂ DELPRO Extragerea datelor incluse în programul DelPro, crearea diverselor analize, grafice și rapoarte adaptate la cerințele conducerii fermei reprezintă celălalt punct nevralgic pentru majori­ tatea fermelor de lapte. Programul de gestionare a fermei DelPro poate fi de

mare ajutor utilizatorilor în acest sens, fie pentru anali zele biologice de reproducție, fie pentru evaluarea performanței sălii de muls. DelPro analizează starea de sănătate a ugerului cu ajutorul Mdi (Indicele de detectare a mastitei) sau chiar starea biologică de reproducție a vacilor prin măsurarea nivelului de progesteron din lapte în robotul de muls VMS V310, care utilizează Biomodelul DelPro RePro. APLICAȚIA MOBILĂ DELPRO COMPANION Un alt ajutor important pentru utili­ zatori, fie pentru a înregistra date, fie pentru a vizualiza informații instanta­ nee, este aplicația mobilă DelPro Com­ panion, care este, de fapt, o oglindă a programului de management al unității DelPro de birou pe dispozitivul mobil. Datorită sincronizării automate a da­ telor, informațiile din dispozitivul mobil sunt aceleași cu cele din calculatorul de la birou. Atunci când vă plimbați între animale, puteți vizualiza imediat toate informațiile despre un anumit animal

sau puteți chiar înregistra date noi (de exemplu, fertilizarea, greutatea corpo­ rală sau scorurile de stare corporală), iar când vă întoarceți la birou, modi­ ficările sunt transferate automat pe PC­ul de la birou cu programul DelPro Farm Manager, astfel încât introduce­ rea datelor în sistem se face o singură dată. Cu DelPro Companion, puteți uita de notițele scrise pe carnete mici, hâr­ tii, animale pentru sortare, scoruri ale stării corporale și multe altele. COMBINAȚIE A DATELOR APROAPE INFINITĂ Rapoartele DelPro pot fi create în­ tr­o combinație aproape infinită, dato­ rită diverselor elemente de raport și a nenumăratelor opțiuni de filtrare a da­ telor, limita fiind reprezentată doar de imaginația utilizatorului. La urma urmei, producția inteligen­ tă sau de precizie este raportată la fie­ care vacă. Scopul este de a lua decizii mai bune și mai precise în fiecare zi cu ajutorul DelPro și de a colecta date de măsurare și alte informații din ce în ce mai fiabile cu ajutorul diferiților senzori wireless care fac parte din tehnologie. Monitorizarea se face atât în timpul mulsului, al hrănirii și al reproductiei, cât și al traficului animalelor.

INTERVENȚII PROACTIVE Cu ajutorul programului DelPro Farm Manager este posibilă detectarea urmă­ toarelor situații particulare: Monitorizarea grupurilor și a vacilor individuale, după caz; Prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolilor; Urmărirea performanței grupurilor de vaci; Urmărirea performanței vacilor în mod individual; Selecția, cântărirea și hrănirea automată individuală a vacilor; Urmărirea performanței lucrătorilor și a echipamentelor; Monitorizarea detaliată a performanțelor de reproducere a efectivelor; Inițiativă proactivă, prevenire în loc de reacție.

• • • • • • • •


106 Bunăstare animală

Raportul pe bunăstare: mai e mult până departe!

Divizia DG SANTE a Comisiei Europene a dat publicității un document de 310 pagini care se dorește a fi un raport al personalului intern cu privire la situația legislației europene pe bunăstarea animalelor.

P

ractic, documentul este împărțit pe specii de animale și pe grupuri de autori, probabil cu expertiză serioasă, care însă mă îndoiesc pro­ fund că au lecturat întregul raport! Ca atare e rezonabil să bănuim că foarte puțină lume va avea timpul nece­ sar să îl parcurgă, dat fiind volumul său, demn de clasicii scriitori ai romanelor fluviu, dar și din cauza limbajului tehnic tipic “bruxelez”!

BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PREFERINŢELE CETĂŢEANULUI Raportul pune și degetul pe rană, spunând că tranziția către un sistem alimentar sustenabil nu se poate realiza fără schimbări majo­ re ale preferințelor de consum ale cetățenilor, preconizându­se o reducere a consumului de produ­ se animale. Asta mai rămâne de văzut, având în vedere vremurile în care trăim! Și, în fine, se precizează că este loc de îmbunătățire a legislației pe domeniul bunăstării animale, pro­ punerile Comisiei fiind așteptate până la finalul lui 2023! Deci, mai e ceva vreme!

1-14 noiembrie 2022

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj­Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

De aceea, vă invit să reflectați asu­ pra unui scurt rezumat al concluziilor raportului, bazate pe evidențele dispo­ nibile autorilor. LEGISLAŢIA E BUNĂ… ŞI NU PREA Prima concluzie ar fi că legislația existentă continuă să răspundă cerin­ țelor și problemelor din domeniul bu­ năstării animale prezente la momentul adoptării, adică, în unele cazuri, chiar cu 20 de ani în urmă! Bine de știut! Doar că se mai spune că în ciuda avansului, din păcate, ma­ joritatea îngrijorărilor, provocărilor și motivațiilor cuprinse în legislație con­ tinuă să fie relevante și astăzi! Cu alte cuvinte am evoluat, dar… nu prea! O altă concluzie ar fi că regulamen­ tele actuale nu iau în considerare,

într­un mod adecvat, așteptările soci­ ale în creștere, dilemele etice, avansul științific și tehnologic și nici probleme­ le de mediu. Ca atare legislația pe bu­ năstare trebuie îmbunătățită! VACILE ŞI PEŞTII “SUB-OPTIM” Tonul optimist continuă cu afirmația că legislația referitoare la bunăstarea porcilor, vițeilor, găinilor ouătoare și a puilor de carne s­a îmbunătățit atât pentru ferme, cât și în privința trans­ portului sau a abatorizării... Dar, mai e mult până departe! Din păcate, nu la fel de bine stau lucrurile cu legislația care ar trebui să acopere elementele de bunăstare ­ la toate nivelele ­ din sectoarele de pro­ ducție a laptelui și a pisciculturii, care este sub­optimă (frumos cuvânt com­ pus, nu­i așa?). PRACTICA LASĂ MULT DE DORIT! În ceea ce privește implementarea regulilor se pare că stăm mult mai... slăbuț! Vorba ceea: teoria ca teoria, însă practica ne omoară! Asta și pentru


Bunăstare animală 107

INFORMAREA ESTE DEFICITARĂ! Ce pare să mai fie deficitar în peisajul legislativ al UE pe domeniul bunăstarii animale este informarea consumatorului, ceea ce reprezin­ tă un punct de vedere corect. Problema însă rămâne: cine are trebui să suporte costurile unor campanii de informare ample ­ fer­ mierul, procesatorul sau cel care vinde produsul finit? că există diferențe majore între statele UE în acest sens, textele de lege trans­ puse în legislația națională fiind, mai degrabă, vagi! Iar aceste diferențe par să fie mult mai mari la nivelul legiferării bunăstării în ferme, comparativ cu cel al transpor­ tului, respectiv abatorizării, reglemen­ tările nefiind actualizate în ultimii 10 ani! Cea mai mare slăbiciune a sistemului de legi care reglementează problema­ tica bunăstării animalelor rămâne însă impunerea acestora în practică, mai ales în domeniul transportului anima­ lelor, cu referire directă la durata aces­ tuia, transportul animalelor gestante și a celor tinere și, mai ales, condițiile de transport către țările terțe. Ca exemplu se cuvine a ne reaminti dezastrul de acum ceva vreme din por­ tul Midia, unde câteva mii de oi și­au găsit sfârșitul în apele Mării Negre, din motive încă neelucidate pe deplin nici la acest moment. Mai mult decât atât se pare că ne lip­ sesc indicatorii de monitorizare a îmbu­ nătățirii nivelului de bunăstare animală pe acest segment.

3 PĂRŢI BUNE ALE BUNĂSTĂRII Dar, să vedem puțin și partea plină a paharului! Întreaga pleiadă de direc­ tive și regulamente se pare că a adus beneficii adiționale atât animalelor, cât și societății ca întreg, ceea ce, să recu­ noaștem, e de bine! Dintre beneficii raportul men­ ționează îmbunătățirea produc­ tivității per animal, ceea ce are logică dacă avem în vedere chiar și numai creșterea semnificativă a spațiului in­ dividual disponibil în ferme și mijloace­ le de transport. Animale mai puține pe metrul pătrat poate însemna și un trai mai bun, nu­i așa? Un alt beneficiu menționat de ra­ port este “dezvoltarea serviciilor ecosistemelor”, sintagmă care aparţi­ ne clar jargonului “bruxelez” întrucât, oricât m­am străduit, nu i­am găsit de­ finiția clară! Să fie vorba oare despre multiplicarea ONG­urilor susținătoare a soluțiilor ecologice pentru zooteh­ nia UE, cu toate că doar aproximativ 3% din fermele zootehnice ale Europei funcționează pe aceste principii? De cercetat!

1.

2.

Scanează-mă!

Agenția­Europeană­pen­ tru­Siguranță­Alimentară­ EFSA a publicat reco­ man­dă­rile­privind­bună­ starea animalelor în timpul transportului. Scanează­codul­QR­şi­află­care­sunt­cele­ 5­reguli­de­bază!

3.

Al treilea mare beneficiu este cel al reducerii utilizării antibiotice­ lor în ferme, aspect la fel de logic, pen­ tru că scăderea densității animalelor în ferme are ca efect natural o limita­ re a presiunii microbiene și, implicit, a frecvenței și gravității bolilor ce nece­ sită astfel de tratamente! Ori asta nu poate fi decât bine atât pentru animale, dar și pentru sănătatea publică. CINE SUPORTĂ COSTURILE RIDICATE ALE BUNĂSTĂRII? Foarte deschis însă, raportul recu­ noaște că toate aceste beneficii vin cu costuri suplimentare pentru fermieri care, adesea, nu și le permit, având în vedere volatilitatea recunoscută a pre­ țului de vânzare a produselor animaliere. Așteptările cetățenilor în privința bunăstării animalelor sunt, de aseme­ nea, extrem de diferite între statele membre. Cele mai mari se regăsesc, așa cum era de așteptat, în țările vest europene, unde și portofelul e mai gar­ nisit! Totuși, chiar și pe acele melea­ guri puțini sunt acei consumatori care să fie dispuși să plătească prețuri mai mari pentru sortimentele din galantare ce provin din ferme cu un nivel ridicat de bunăstare sau eco. Undeva sub 20% dintre aceștia. Cu alte cuvinte, vor bunăstare ani­ mală, care implică şi costuri suplimen­ tare evidente, dar nu și să­i plătească fermierului pentru efortul său!


108 Ovine şi caprine

Coborâtul oilor la Loman

În Alba, majoritatea oierilor nu au efective mari de oi Ţurcană, mai cu seamă în zona de deal și montană, dar sunt recunoscuți ca oameni pasionați, ospitalieri și cu respect pentru tradițiile locale.

D

eși dețin efective mici de oi (50­ 200), dar cu valoare genetică superioară, foarte apreciată la târgul de toamnă de la Săsciori, micile ferme din aceste zone sunt profitabile prin valorificarea ovinelor destinate pentru reproducere și a produselor obținute la stânele montane: telemea, caș, urdă, brânză de burduf, pastramă. TRADIŢIE ŞI TRANSHUMANŢĂ De sute de ani, crescătorii de oi din zona de sud a județului Alba, de la începutul lunii iunie până în prima săp­ tămână a lunii septembrie duc oile pe pășunele montane din Munții Şureanu, în prima etapă în zona Cărări și la mij­ locul verii în zona alpină de pe Vârful Şureanu și Vârful lui Pătru. La baza vârfului Şureanu sunt de admirat două locații turistice ­ Poarta Raiului și Luncile Prigoanei ­ amfiteatre naturale mărginite de brazi falnici, unde puteţi servi produse tradiționale. În această zonă sunt mari posibilități să se dezvolte un agroturism montan. Prin acest sistem de transhumanță se valorifică în perioada caldă pășunile montane iar toamna fânețele și pășu­ nile de pe dealurile locale și miriștile de porumb de pe văile râurilor Mureș, Sebeș, Târnava, Cibin.

1-14 noiembrie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU ACO Dacia

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

COBORÂTUL OILOR VĂRATE La data de 11 septembrie, pe Valea Frumoasei, denumirea dată de turiști Văii Sebeș, a avut loc în satul Loman, comuna Săsciori, sărbătoarea tradițio­ nală ”Coborâtul oilor vărate” din Mun­ tele Şureanu. De veacuri, păstorii din această zonă au îndeplinit neabătut ritualul urcării și coborârii turmelor de oi Țurcană din zona montană. Aici, la Loman, pe Plaiul Tulii, Aso­ ciația Crescătorilor de Ovine Săsciori a organizat o expoziție cu 65 de boxe cu ovine, majoritatea de rasă Țurcană. Deschiderea expoziției a fost făcută de către medicul veterinar Dan Nicolae, președintele asociației. CELE MAI APRECIATE OVINE Într­o zi superbă de toamnă, a avut loc ritualul de coborâre a unei turme de oi Ţurcane, oacheșe și băle a păstoru­ lui Petru Jinar din Loman, însoțite de

câini de turmă și flancate de sute de vizitatori entuziaști. Vizitatorii şi­au îndreptat atenţia şi spre expoziția de ovine, mândria cres­ cătorilor din localitățiile Purcăreț, Plai, Pleș, Loman etc. Aceste oi au o eleganță aparte având un contur de culoare în­ chisă în jurul ochilor și buzelor. Dintre oile Ţurcană, s­au evidențiat cres­ cătorii cu varietatea Oacheșă: Petru Avram din Loman, George Drăgan din Vinţu de Jos, Dumitru Lupu din Pleşi, Simi Filimon, Maria Jinar, Ilie Ioan Luca, Petru Ţibu ­ Loman. Foarte apreciate au fost și ovinele Ţurcană varietatea Bălă, prezentate de Dorin Turean și Gheorghe Bordean, ambii din localitatea Berghin. La această ediție au venit și cres­ cători cu oi valoroase din varietatea Brează: Daniel Popa din Loman, Ioan Mihalcea din Șibot și Nicolae Timariu din Valea Vințului. De un interes aparte s­a bucurat oile specializate pentru producția de lapte din rasa Assaf, care produc 3­4 l de lapte pe zi, prezentate de Traian Bîrsan din Cîlnic. O impresie excelentă au lăsat și ovinele specializate pentru producția de carne Cap Negru German aduse în expoziție de Gheorghe Petrescu din Petrești.


109

DeLaval OptiDuo™ Nu doar împinge furajele

REMIXEAZĂ-LE

In loc de a presa hrana pe frontul de furajare,noi o REMIXĂM – crescând palatabilitatea furajului. • Actiune – duală: ÎMPINGEREA si REÂMPROSPĂTAREA furajului • Abilitatea de a împinge si mixa cantitați mari de hrană • Pretabil pentru diferite tipuri si volume de furaj ,acest lucru fiind posibil cu ajutorul adaptării automate a vitezei • Sistem de ghidare fiabil • Sigurantă în operare: pornește și se oprește automat cu ajutorul senzorilor de siguranta • Ușor de utilizat Pentru mai multe detalii vă rugăm sa contactați un reprezentant DeLaval Director Vânzari: Ing. Cosmin Batis • +40 744 341 112 • Cosmin.BatisEXT@delaval.com


110 Ovine şi caprine

SĂRBĂTOAREA OIERITULUI, LA APULUM AGRARIA

S

Apulum Agraria, tradiţionala sărbătoare de toamnă a producătorilor agricoli din judeţul Alba, ajunsă la ediţia cu numărul 30, s-a desfăşurat în perioada 17-18 septembrie, la Ighiu.

pațiul limitat unde s­a ţinut ante­ rior această expoziție, în interiorul municipiului Alba­Iulia, i­a deter­ minat pe organizatori să caute o locație mai mare și au gasit­o în localitatea Ighiu, nu departe de reşedinţa de judeţ. Prin buna colaborare între Asociația Județeană a Crescătorilor de Animale Apulum, Consiliul Județean Alba, Pri­ măria Ighiu și Asociația Țara Vinului s­a realizat o amplă și frumoasă expoziție în această localitate. CEI MAI BUNI CRESCĂTORI Sectorul dedicat ovinelor fost organi­ zat, ca de fiecare dată, de către medicul veterinar Horia Moruţan, preşedintele Asociației Județene a Crescătorilor de Animale Apulum şi câțiva oieri inimoși. Vizitatorii au fost impresionaţi de nu­ mărul mare de boxe ­ 130, în care au fost expuse ovine din rasa Țurcană, de toate varietățile și categoriile. Din multitudinea de ovine de valoare prezentate la această expoziție s­au evidențiat familiile de crescători: Voicu (localitatea Ocna Mureș) cu Țurcane băle

1-14 noiembrie 2022

un articol de

IOAN PĂDEANU ACO Dacia

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

și breze, Țibrean (Stremț) cu Țurcane băle, Bolca (Meteș) cu Țurcane bucălăi, Giurgiu (Ighiu) cu Țurcane ocheșe și breze, Solomon (Fărău) pentru Țurcane oacheșe și breze, Vereș (Fărău) cu Țur­ cane breze și Florea (Țelna) cu Țurcane oacheșe. ŢURCANELE SPECIFICE JUD. ALBA În județul Alba, în urmă cu 30 de ani, se creșteau numai oi Țurcană băle și Țurcană ocheșe, dar cu performanțe superioare. Acesteau aveau o consti­ tuție fină spre robustă, corp armonios, dezvoltare corporală mare (oile 60­75 kg și berbecii 80­100 kg), jarul (părul) de pe față și membre alb lucios și scurt, lâna grosieră, dar cu proporție optimă între fibrele groase, intermediare și scurte. Producția de lână tunsă varia între 2,5­4

kg la oi și 4­6 kg la berbeci, fiind foarte bună pentru covoare. Aceste oi au pro­ ducții mixte lapte, carne și lână. Țurcanele băle și oacheșe specifice județului Alba s­au răspândit în centrul și nordul Transilvaniei și chiar în nord­ vestul Olteniei. În ultimii 20 de ani un număr impor­ tant de oieri din această zonă s­au orientat treptat spre Țurcana brează, mai performantă pentru producția de lapte sau spre Țurcana bucălaie, cu ap­ titudini mai evidente pentru carne.

IGHIU, COMUNA CU VINURI BUNE Localitatea Ighiu este atesta­ tă documentar din anul 1206. Este centru de comună și cea mai mare unitate administrativ­teritorială din județul Alba sub aspect demografic (6000 de locuitori) cuprinzând și satele Ighiel, Bucerdea Vinoasă, Șard și Țelna, toate localități renu­ mite pentru vinurile nobile albe și roze de o calitate excepțională.


111


112 Ovine şi caprine

TechCare

ZOOTEHNIA DE PRECIZIE ÎN FERMELE ROMÂNEŞTI

Scopul proiectului TechCare este de a cerceta și a propune aplicarea unor tehnologii, cu costuri reduse, care să ne avertizeze din timp despre starea de sănătate a efectivelor de ovine și caprine.

T

echCare este acronimul pro­ iectului cu titlul „Integrating innovative TECHnologies along the value Chain to improve small rumi­ nant welfARE management” (Integrarea tehnologiilor inovatoare de­a lungul lan­ țului valoric pentru a îmbunătăți gestio­ narea bunăstării rumegătoarelor mici) finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul de adresează fermierilor care cresc ovine pentru carne și lapte precum și celor care dețin caprine pen­ tru lapte. TechCare reunește 19 parteneri din 9 țări printre care și România, repre­ zentată de Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I “ din Timișoara.

Durata proiectului TechCare este de 4 ani iar valoarea se ridică la 5,7 milioane euro.

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER UȘV Timișoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TECHCARE ÎN VESTUL ROMÂNIEI În cadrul proiectului vor fi selectați 10­12 fermieri din zona de vest a țării care vor beneficia de echipamente de precizie ce vor permite monitorizarea întregului lanț de producție, permițând tuturor părțile interesate, de la fermi­ eri la consumatori, să aleagă produse obținute de la animale crescute în con­ diții de bunăstare.

TechCare va lucra cu cerințele și nevoile părților interesate, în special a fermierilor, pentru a se asigura că mo­ delul de afaceri rezultat pentru gestio­ narea bunăstării animalelor este ac­ ceptat și preluat de industrie. TEHNOLOGII INOVATIVE ÎN FERME Activitățile TechCare se bazează pe o abordare multiactor la nivel național și UE. Astfel, tehnologiile inovatoare reținute pentru îmbunătățirea manage­ mentului bunăstării animalelor rezultate din TechCare vor primi o validare forma­ lă de la utilizatorii finali, ținând cont de componentele economice, practice, so­ ciale, de volum de muncă și de eficiență. În plus, factorii de decizie și con­ sumatorii vor fi informați și consultați pentru a avea sprijinul lor. TechCare va crea condițiile necesare pentru a asi­ gura o preluare și răspândire rapidă a soluțiilor propuse de proiect. Partenerul din România s­a angajat pentru aplicarea tehnologiilor inovative în ferme de ovine crescute pentru pro­ ducția de lapte. Fermele selectate, unde va fi instalat echipament de precizie, vor servi ca model pentru aplicarea aces­ tor tehnologii și în alte ferme de ovine. CE PRESUPUNE PROIECTUL? Ce presupune aplicarea zootehniei de precizie pentru monitorizarea bu­ năstării animalelor,în acest caz a rume­ gătoarelor mici? În prima fază au fost consultați pes­ te 30 de fermieri, cercetători și repre­ zentanți ai asociațiilor cu privire la cele mai frecvente probleme de sănătate ale ovinelor din fermele pentru lapte și s­a stabilit o ierarhie. Rezultatele au fost comunicate conducătorului de proiect de la Scotland's Rural College (SRUC) care, pe baza datelor adunate și din

1-14 noiembrie 2022


113 celelalte țări participante, va stabili care sunt prioritățile. În esență, în fermele țintă, vor fi instalate echipamente zootehnice care vor transmite prin intermediul unor apli­ cații pe telefon un avertisment privind iminența apariției unor probleme privind bunăstarea ovinelor. 4 EXEMPLE DE TEHNOLOGII Trecerea ovinelor peste un cântar electronic cu citi­ rea automată a numărului matricol ne poate indica din timp că animalul respectiv a slăbit nejustificat. Aplicarea la gâtul animalului a unor accelerome­ tre cu GPS ne poate indica unde se află ovinele pe pășune și cât se mișcă. Pentru orice modificare putem suspiciona o problemă de sănătate (șchiop) sau reducerea disponibilității furajului verde care va avea impact asupra masei corporale și ulterior a producției de lapte. Instalarea de lactometre la instalația de muls ne va permite să monitorizăm zilnic producția individuală de lapte pe baza căreia putem face o selecție reală sau să găsim cauza scăderii nejustificate a cantității de lapte mulsă zilnic. Instalarea unei stații meteo cu aplicație pe telefo­ nul mobil ne va permite să corelăm unele date ca temperatura, umiditatea și regimul de precipitații cu dis­ ponibilul de masă verde și ulterior cu impactul asupra pro­ ducției de lapte. Aplicarea acestor metode de monitorizare se poate face foarte ușor în sistemele intensive de creștere pe rase specializate de lapte și mult mai greu în sistemele extensi­ ve, în special în zona de munte.

1. 2. 3.

4.

RASE SPECIALIZATE DE OVINE Sunt mulți crescători care, în ultimii ani, au importat rase specializate pentru lapte pentru a produce hibrizi cu rasele autohtone sau chiar pentru a le crește în rasă cu­ rată. Astfel, în fermă dețin rase ca Țurcană sau Țigaie, dar și rase specializate crescute intensiv pentru a acoperi cu produse lactate partea din an (toamnă ­ primăvară) în care rasele autohtone nu produc. În urma unor discuții cu crescătorii pot să afirm că 100 de oi dintr­o rasă specializată crescută intensiv produc lapte echivalent cu 300­400 de oi din rasele autohtone!

OBIECTIV: BUNĂSTAREA OVINELOR Proiectul TechCare se adresează în primul rând acestor crescători care au animale puține și valo­ roase și nu își permit să le piardă. Sigur că ținta este monitorizarea bunăstării ovinelor crescute în ambele sisteme ­ intensiv şi extensiv ­ și în timp vom găsi și acele tehnologii ale zootehniei de precizie cu apli­ cabilitate în sistemul extensiv. Totul cu participarea fermierilor! Aplicarea zootehniei de precizie ne face munca mai ușoară, dar nu trebuie să uităm tradițiile și iden­ titatea națională.


114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

În perioada semănatului, calitatea lucrării este esențială. Asigură-te că nivelul de precizie este corespunzător lucrării, și că receptorul GPS este calibrat. Aceste mici verificări îți asigură rânduri perfecte și o economie de input-uri de până la 18% per hectar.

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat). Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Ag

S

JD

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232

lin

em

de

a an

e izi ol e c ric Pr t ag n

ge

me

k

Fa

Au

rac toT

rm

Si

gh

t

aliz

es

ate

lita

s te

na

bil

ita

te

re

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE creat de

www.ipso.ro

Sta

n Teh

o

ții m

ete

o

Con

ie log

for t Per form

A

ltura gricu

A

l na

ize

de

so

de Pre

cizie

l

BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm, dințate, pe 2 rânduri, la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro+TVA transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug cu discuri, necesar 160 - 180 CP,13.600 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 17.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 6.000 euro + TVA, scormonitori urme 600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor rabatabil Agro Tom UPH 4 /4,5 /5 /6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 22 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 11.500/15.600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând combinator purtat, rabatabil Agro-Tom KMH 4 m, 40 lănci pe 4 r la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, 2 tăvălugi elicoidali posterior, necesar 100 - 120 CP, de la 5.700 euro + TVA, opțional nivelator anterior de la 600 euro+TVA. Tel. 0742042066 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465

HRANĂ PENTRU ANIMALE

1-14 noiembrie 2022

ii d

ra

Su

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

ț olu

ltu

Connected Support An

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

TERENURI ŞI FERME

u ric

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

JD

lin

k

anță

Diagnos�care

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro



Sistemul universal de

AUTOGHIDARE CU RTK

LUCREZI PRECIS,

fără suprapuneri și oboseală suplimentară cu ajutorul sistemului universal de Autoghidare T-Line ProTrack.

SIMPLU

PRECIS

2,5 cm

ușor de montat

semnal precizie RTK+

precizie semnal

SEMNAL DE PRECIZIE RTK+ 1 AN INCLUS ÎN PREȚUL DE ACHIZIȚIE. Touchscreen 10“ rezistent la praf, intemperii și șocuri. Aplicație T-Line ProTrack în limba română. Receptor ProTrack R70 cu rol de antenă DGPS și controller Volan ergonomic cu Motor Drive de mare putere fixat pe coloana volanului.

OFERTĂ LANSARE

4.900€

STOC

LIMITAT

SUPORT OFERTE: MUNTENIA 0755 012 185 | MOLDOVA 0757 095 389 | BANAT 0742 223 282 | DOBROGEA 0757 095 388 | BĂRĂGAN 0757 105 118 | OLTENIA 0748 174 780 Ofertă supusă unor termene și condiții valabilă în limita stocului disponibil, până la 23.12.2022. Află mai multe informații de la reprezentanții Titan Machinery.

titanmachinery.ro


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.