FOCUS

STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU PĂDURI 2030 A FOST ADOPTATĂ

Executivul României a aprobat în ședinţa din 5 octombrie 2022, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Hotărârea de Guvern privind Strategia Naţională pentru Păduri 2030. Aceasta transpune, în sectorul silvic din România, Strategia Forestieră a Uniunii Europene.

Adoptarea Strategiei Naţionale pentru Păduri reprezintă un jalon în implementarea Componentei C2 – Păduri și protecţia biodiversităţii – din Programul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR). La elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere 2030, un proiect demarat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la începutul anului 2022, au participat profesori ai Facultăţii de Silvicultură și Exploatări Forestiere, din cadrul Universităţii Transilvania din Brașov, ai Facultăţii de Silvicultură din Suceava precum și experţi independenţi din sectorul forestier. suport financiar și a celor afectaţi de gestionarea pădurilor.

Direcţiile strategice cuprinse în Strategie vizează tematici precum:

• Trasabilitatea lemnului și prima punere pe piaţă;

• Obligaţii de procedură vs. obligaţii de rezultat în gestionarea pădurii;

• Manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri;

• Proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăţilor forestiere;

• Sistem de evaluare și compensare a serviciilor ecosistemelor;

• Segregarea conservării biodiversităţii de managementul forestier vs. integrarea conservării biodiversităţii în managementul forestier; • Instrumente economice de sprijin pentru creșterea contribuţiei sectorului la economia locală;

• Evaluarea preliminară a pieţei lemnului/balanţă lemn;

• Identificarea celor mai bune opţiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.

Strategia Naţională pentru Păduri este un document strategic care are ca obiective generale: asigurarea integrării echilibrate a funcţiilor sociale, ecologice și economice în gestionarea pădurilor și furnizarea cu continuitate a SE, obţinerea unui acord social privind armonizarea drepturilor, intereselor și obligaţiilor factorilor interesaţi și a celor afectaţi de gestionarea pădurilor, permiterea adaptării instrumentelor de reglementare și control, a celor de Conducerea executivă a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva și directorii direcţiilor silvice au participat joi, 13 octombrie, la Brașov, la o ședinţă de lucru privind implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Naţională pentru Păduri 2030, precum și demararea unui proces privind elaborarea unei strategii de dezvoltare a Romsilva. ■

SECTORUL SILVIC ȘI INDUSTRIILE BAZATE PE LEMN DEVIN TOT MAI IMPORTANTE ÎN BUGETUL NAŢIONAL, CONFORM UNUI STUDIU PRICE WATERHOUSECOOPERS – PWC

Contribuţia totală a sectorului silvic și a industriilor bazate pe lemn a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, considerând atât impactul direct, care a crescut constant în ultimii cinci ani, cât și efectele indirecte și induse, iar potenţialul de creștere este ridicat, reiese din raportul „Impactul socio-economic și climatic al sectorului silvic și al industriilor bazate pe lemn din România”, realizat de PwC România la cererea Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn. Totodată, acest sector și industriile sale conexe contribuie la bugetul naţional cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale și contribuţii de asigurări sociale de sănătate, și susţin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect și indus.

„Contribuţia directă a silviculturii și a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităţilor economice, care include și efectele indirecte și induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB. Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafaţă, sub media UE de 38%, și că există circa 2 milioane hectare de suprafaţă neutilizată, care nu are nici folosinţă agricolă, nici pentru păduri, precum și faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuţie directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că ţara noastră are o resursă importantă pentru împădurire și un potenţial de creștere în particular pentru industriile bazate pe lemn”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei ţări recoltează peste sau aproape de 100%. Producţia totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, ţări cu condiţii similare României, având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/ha, Austria 4,9 mc/an/ha, Germania 6,8 mc/an/ha).

Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre ţările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franţa dintre ţările cu o producţie mai mare ca România.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp faţă de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preţ) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.

SECTORUL FORESTIER CONTRIBUIE LA ATINGEREA OBIECTIVELOR PENTRU CLIMĂ PRIN REŢINEREA DIOXIDULUI DE CARBON

Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2. Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 reţinute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidenţială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oţelul.

Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluţii care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluţie la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar preţul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport. ■

Documentul de sinteză al studiului poate fi consultat accesând acest link.