30 minute read
COVER STORY
COVER STORY ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE MOBILĂ DIN ROMÂNIA A ANIVERSAT 30 DE ANI DE ACTIVITATE
Advertisement
Pentru a păstra tradiţia, echipa Revista MOBILA a realizat și o broșură aniversară, care poate fi răsfoită aici, în mai puţin de 5 minute.
Cât de repede au trecut 3 decenii și ce au însemnat pentru oamenii care reprezintă industria mobilei, vă invităm să descoperiţi în filmul realizat cu resurse minime, dar din toată inima, de echipa de specialiști în comunicare și imagine care realizează Revista MOBILA.
Aniversarea a avut loc la data de 23 septembrie 2022, la Centrul de evenimente Pentagon din București, în prezenţa a circa 100 de producători de mobilă, distribuitori de echipamente și accesorii și invitaţi ai APMR. Accesul la eveniment a fost posibil doar pentru companiile care au susţinut financiar CAMPANIA DE PROMOVARE A INDUSTRIEI MOBILEI și organizarea evenimentului aniversar. ■
MULŢUMIM CELOR 35 DE COMPANII CARE AU ÎNŢELES IMPORTANŢA DERULĂRII CAMPANIEI DE COMUNICARE
SCONY
COVER STORY AM PROMOVAT REALIZĂRILE, DAR AM COMUNICAT ȘI PROBLEMELE CU CARE NE CONFRUNTĂM
La data de 8 septembrie, am organizat o conferinţă de presă în care am atenţionat Guvernul României că industria mobilei se află într-o situaţie critică din cauza crizei lemnului, cea mai gravă din istoria recentă – care se va accentua în următoarea perioadă după explozia preţului la energie. În contextul actual, generat de conflictul armat din Europa, când nu se mai poate importa lemn din Ucraina, Rusia, Belarus și nu se poate exporta mobilă către aceste state, când toţi concurenţii direcţi fac eforturi să reziste instabilităţii economice cauzate de război, este timpul ca autorităţile să acţioneze rapid pentru ca România să nu se transforme total într-o piaţă de desfacere pentru statele dezvoltate ale Europei și ale lumii. Cerem declararea industriei de mobilă drept ramură economică strategică, pentru a putea fi implementate măsuri reale de susţinere a acestui sector economic atât de important în echilibrarea balanţei comerciale a ţării.
Dar și panourile, care la rândul lor au la bază 90% tot lemnul, dar este acel lemn care nu poate fi folosit și valorificat la un nivel înalt și se transformă în tocătură și devine peleţi sau panouri MDF, OSB, panel, placaj, cartoanele care sunt tot celuloză, tot din lemn, furnirul care este lemn de înaltă calitate, valorificat. Toate acestea reprezintă aproximativ 40% din materia primă care, la momentul actual, are o creștere fantastică, de 50% – într-un an, de 150% – în 2 ani. Nicio industrie, nicio capacitate de producţie nu pot să se tehnologizeze, să se rentabilizeze, pentru a putea înghiţi aceste creșteri”, a spus Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureș, vicepreședinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.
„Noi, producătorii, suntem disperaţi. Vocea mea, în acest moment, este un ultim strigăt înainte de a ajunge în situaţia în care suntem nevoiţi să închidem activitatea. E dureros să vezi câtă pădure există în România, când noi industria mobilei avem nevoie de doar 7% din ceea ce se exploatează la nivel naţional, să nu poţi asigura acești 7% pentru cei INDUSTRIA MOBILEI ESTE UN CONTRIBUTOR IMPORTANT ÎN PIB-UL ROMÂNIEI, APORTUL SĂU LA ECHILIBRAREA BALANŢEI COMERCIALE FIIND – ÎN MEDIE – DE 1,5 MILIARDE DE EURO/AN. DAR, DIN CAUZA LIPSEI DE MATERIE PRIMĂ, A CREȘTERII ARTIFICIALE A PREŢULUI LEMNULUI ȘI A EXPLOZIEI PREŢURILOR LA ENERGIE, DEVINE NECOMPETITIVĂ.
55.000 de oameni care lucrează doar în industria noastră, să nu le asiguri materia primă, în condiţiile în care aducem cea mai mare valoare adăugată. Și tu stat, Guvern, ROMSILVA, ocoale silvice, oricine, să nu îţi apleci privirea, și după ce ne-ai declarat industrie de succes, să ne părăsești. Industria mobilei este afectată mult mai dureros de criza energetică, la nivel mondial, decât celelalte industrii. Materia primă de bază pentru fabricile de mobilă este lemnul, ca materie brută, pe care noi o achiziţionăm prin licitaţii de la ROMSILVA sau din păduri private. „Ca să facem producţie avem nevoie în primul rând de lemn. Este materia de bază pentru acest sector. Iar preţul lemnului a crescut – la unele sortimente – și de 2,5 ori, într-un an. Foarte multe probleme au fost în special cu lemnul de rășinoase. Ceea ce a determinat ca multe firme să fie afectate, multe au intrat în pierdere și după aceea chiar în lichidare. Lemnul care se pune pe piaţă este insuficient, industria are capacităţi mari. Problema s-a agravat după începerea războiului din Ucraina. Pe de altă parte, cererea externă pe piaţa mondială este în creștere. Deși autorităţile române au interzis exportul de buștean în ţările extra – UE, începând din anul 2021, în acest an se constată o creștere foarte mare a exportului de buștean și de lemn
Ca să facem producţie avem nevoie în primul rând de lemn. nevoie în primul rând de lemn. Este materia de bază pentru acest sector. Iar preţul lemnului a crescut – la unele sortimente – și de 2,5 ori, într-un an. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016, la 3,5% în 2021. Anul acesta va fi și mai rău.
de foc. Exportul de buștean a crescut, în primele 5 luni ale anului, cu 132%. Foarte mult a fost scos din ţară ca și lemn ecarisat, adică are o mică prelucrare. Legislaţia nu prevede clar poziţia tarifară, permiţând astfel exportul lemnului brut. Este lemn de foarte bună calitate, o pierdere mare pentru România. De asemenea, a crescut exportul pentru lemnul de foc. Toate aceste fapte pun presiune asupra preţului lemnului. Și cei mai afectaţi sunt producătorii de mobilă, care sunt ultima parte a lanţului, din pădure până la prelucrarea finală. Nu intră în pădure, dar la ei se regăsesc toate creșterile de preţuri, că se furnizează buștean, cherestea, panouri, toate sunt din lemn și toate au venit cu creșteri importante. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016, la 3,5% în 2021. Anul acesta va fi și mai rău”, a explicat Aurica Sereny, președintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.
În timp ce România nu reușește să rezolve criza lemnului și să stopeze, cu adevărat, exportul de buștean, concurenţii direcţi, Polonia, Turcia, China au programe concrete de susţinere a acestui sector de activitate. Polonia a ajuns la 40,1 miliarde de euro/an cifră de afaceri a sectorului pădure-lemn, pe când România la doar 8,8 miliarde euro/ an. Diferenţa între exporturile anuale de mobilier ale celor două ţări este de aproape 6 ori mai mare în favoarea Poloniei – 14,5 miliarde de euro vs România – 2,5 miliarde de euro. „Cel mai important lucru, strict referitor la sectorul pădurelemn, este faptul că ei au declarat industria mobilei industrie strategică. Nu industrie de succes pe care s-o aplaudăm și s-o ignorăm. Vă mai așteptăm să faceţi performanţă, dar nu ne interesează foarte mult cum o faceţi, nu vă susţinem. Polonezii și-au declarat-o, acum 10 ani, industrie strategică și au susţinut-o de la A la Z, de la cioata din pădure, până la export. Au gândit integrat tot modelul, tot fluxul, tot lanţul de adăugare a valorii, au promovat ideea de liberalism, în ceea ce privește managementul pădurii și exploatarea pădurilor, cu sustenabilitatea în gând, pentru că sunt parte a Uniunii Europene. Au pus masă lemnoasă sistematic în joc, acel 50% din creștere, în așa fel încât să dea suficient lemn și mobilei, și plăcilor și cherestelelor și celulozei și hârtiei. Silvicultorii au înţeles cât de important este să nu gâtui lanţul de aprovizionare, ceea ce se întâmplă astăzi în România, din păcate. Ei au înţeles că sunt parte din problemă, dar pot fi parte și din soluţie și au acţionat ca atare. Și cei de stat, în special, omologii ROMSILVA, dar și cei privaţi. Și sistematic au pus mai mult lemn în piaţă. Acum, când Polonia se confruntă cu problema că nu poate să importe 4 milioane de mc de lemn din Rusia, Belarus și Ucraina, din cauza conflictului în derulare, ce face? Va tăia cu 4 milioane de mc mai mult din pădurile statului ca să aprovizioneze industria, care este ramură strategică. Polonezii au grijă să ţină industria strategică la locul unde trebuie. Noi nu facem asta, din păcate. Ne confruntăm cu niște probleme specifice grave, în special această criză artificială de lemn. Nu mi-e rușine și nu mi-e frică să o spun, ca om care a lucrat la Strategia Naţională a Pădurilor 2030 că, la momentul actual, România moare de foame cu mâncarea pe masă și de frig cu lemnul în spatele casei. Strict din organizarea noastră internă, nu din cauza vreunui factor extern care ne vrea răul. Asta este realitatea pe care o trăim și care, din păcate, mi-e teamă că se va acutiza în perioada următoare, când vine sezonul rece”, a susţinut Daniel Paul Dima, specialist în
Silvicultură, implicat în 20 de proiecte internaţionale pe domeniul sectorului pădure-lemn.
Parlamentului, prezenţi la eveniment, au declarat că industria mobilei trebuie susţinută prin măsuri concrete, deoarece este o industrie competitivă, cu tradiţie îndelungată, care folosește o resursă regenerabilă, exportă produse cu valoare adăugată mare, având un număr important de angajaţi direcţi și în sectoarele conexe.
Redăm aproape integral declaraţiile reprezentanţilor Guvernului și Parlamentului, pentru că acum, mai mult ca oricând, avem nevoie să fie alături de noi și să ne sprijine, așa cum au declarat la întâlnirea cu reprezentanţii din industrie.
Campania de comunicare a culminat cu dezbaterea CUM SALVĂM
INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ DE
MOBILIER ȘI DE PRODUSE DIN LEMN, care a avut loc la data de 22 septembrie 2022, cu participarea producătorilor de mobilă, decoraţiuni și accesorii, distribuitorilor de echipamente și utilaje și reprezentanţilor mediului academic, din toată ţara. Din partea autorităţilor statului au fost prezenţi BARNA TÁNCZOS, ministrul Mediului, FLORIN SPĂTARU, ministrul Economiei, DIMITRIE – HORAŢIU CLEPAN, secretar de stat Ministerul Antreprenoriatului, ION CODRUŢ BÎLEA, director Fond Forestier ROMSILVA. Parlamentul României a fost reprezentat de senatorul STEFAN RADU OPREA, liderul grupului PSD.
Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România a prezentat PROPUNERILE
DE MĂSURI PENTRU SALVAREA INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI DE MOBILIER ȘI DE PRODUSE DIN LEMN:
• Insistenţe pe lângă Comisia Europeană pentru ca România să fie trecută la bioeconomie, nu la biodiversitate.
• Insistenţe pe lângă Comisia
Europeană pentru majorarea plafonului ajutorului de minimis, care expiră la 31 decembrie 2023, de la 200.000 de euro/firmă, pe o perioadă de 3 ani, la 500.000 de euro/firmă.
• Modificarea OUG 119/2022, în sensul completării Articolului 1 cu „industria prelucrătoare” (includerea în lista celor care beneficiază de plafonarea preţurilor la energie și a companiilor din industria prelucrătoare, pentru a nu se întrerupe lanţul de fabricaţie).
• Reluarea Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat.
Reprezentanţii Guvernului și ai
FLORIN SPĂTARU, Ministrul
Economiei: „Sunteţi industria care valorifică exemplar resursa naturală și creează plusvaloare: 2,2 miliarde de euro anual export. Avem 55.000 de oameni care lucrează în această industrie și anul trecut, din câte am înţeles, peste 50 de companii care și-au închis porţile. Și întrebarea e: „De ce?” Care sunt elementele care ne determină să mergem pe un trend descendent în ceea ce privește competitivitatea? Ce trebuie să facem, ce trebuie să schimbăm acum, nu atunci când vom ajunge într-o situaţie critică, pentru a putea conserva și dezvolta o astfel de industrie? Iar din punctul meu de vedere ar trebui să ne uităm foarte bine la trend și să vedem ce se întâmplă în întreg eco-sistemul economic. Și aici vorbim despre tehnologizare, revoluţie
• Declararea industriei românești de mobilier ramură economică strategică.
• Creșterea volumului de masă lemnoasă care se recoltează anual, din pădurile proprietate publică a statului, până la posibilitatea anuală de recoltare rezultată din Inventarul
Forestier Naţional.
• Interzicerea exportului de lemn brut, sub toate formele: lemn fasonat, lemn de foc, lemn ecarisat.
industrială, automatizarea proceselor, astfel încât să devii competitiv. Și vorbim despre stabilizarea lanţurilor de aprovizionare pentru a putea livra la timp. Cam asta facem noi la Ministerul Economiei, pentru că acea schemă de ajutor de stat de 300 de milioane de euro, pentru prima oară se adresează unui sector economic care nu a fost foarte bine promovat în trecut, și vorbim de industria prelucrătoare. Industria mobilei poate beneficia de această schemă de ajutor de stat, de investiţii în noi tehnologii care pot fi implementate pentru a crește competitivitatea sectorului. Sunt sigur că industria mobilei, pe lângă numărul de locuri pe care le creează, generează în orizontală încă 4-8 locuri de muncă suplimentare. Și atunci trebuie să vedem care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm pentru creșterea competitivităţii. Noi am avut mai multe discuţii la Ministerul Economiei, am discutat de energie, de modul în care putem păstra competitivitatea. Aștept să avem aceste discuţii aplicate și să putem să promovăm în context european industria românească de mobilă pentru că aduceţi această plus-valoare în economia românească. Și pentru că nimeni din sectorul public sau din ministere sau din Guvernul României nu ar trebui să considere industria mobilei ca o industrie care funcţionează de la sine. Aveţi nevoie de sprijin, sunt absolut de acord și sunt dispus să discutăm pe măsuri concrete, în perioada următoare.”
Ministrul Economiei a mai declarat că va susţine majorarea ajutorului de minimis la 500.000 de euro/companie/3 ani: „Mai ales în contextul actual, al creșterii preţurilor și a tuturor costurilor pe care companiile le au, cred că este un demers absolut normal și vom transmite și noi un mesaj de la Ministerul Economiei către reprezentanţa permanentă, pentru a fi susţinut. Pe de altă parte avem această schemă de minimis pentru creșterea competitivităţii, care a fost adoptată prin ordonanţă. Urmează să facem ghidul. Aștept să folosim acești bani. În ceea ce privește preţul energiei, și nu numai preţul energiei, că vorbim de tot lanţul, plecând de la energie, la gaz și la alte utilităţi, piaţa românească trebuie să ofere aceste utilităţi la un preţ competitiv industriei românești. Iar aici, după cum știţi, Ministerul Economiei a venit cu acest input către Ministerul Energiei, pentru a putea găsi soluţii.”
„Această industrie are o cifră magică, 90% export. Asta înseamnă politici comerciale ale statului român care să sprijine exportul. Și din păcate, în ultima vreme, și s-ar putea să se supere unii dintre colegi, eu nu le-am mai văzut. Nu am văzut acea viziune, acel sprijin pe care dumneavoastră trebuie să-l aveţi, în a vă consolida pe pieţele pe care existaţi deja, prin mijloacele care sunt la îndemâna unui stat cum este Programul de Promovare a Exporturilor, cum sunt acele misiuni economice, dar și prin consolidarea efortului diplomatic de a recuceri pieţele care odată ne erau tradiţionale. Și ar trebui să fim prezenţi, ar trebui ca statul român, prin politicile comerciale de care vă spuneam, să faciliteze prezenţa dumneavoastră acolo, înţelegând exact cum se produce promovarea mobilei. Pentru că un catalog digital nu este suficient. Nu așa se cumpără mobilă. Dacă nu ești prezent la Milano nu exiști în lumea mobilei. Dacă nu ești văzut la câteva târguri internaţionale de renume nu vei putea să vinzi niciodată. Statul român trebuie să fie partenerul dumneavoastră, aliatul dumneavoastră, să înţeleagă exact felul în care puteţi fi promovaţi, pentru că există o tendinţă îngrijorătoare. În industria dumneavoastră, astăzi, importurile au o dinamică mai mare, peste 20%, faţă de dinamica de creștere a exporturilor, care este undeva la 12%. Când ne uităm din punct de vedere macro-economic, astfel de tendinţe sunt îngrijorătoare, dar pot fi inversate. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o industrie unde capitalul românesc încă este majoritar. Când am fost ministru era de 54%, astăzi este de 52%, dar vorbim despre o industrie cu capital majoritar autohton. Încă un motiv pentru care trebuie să fiţi sprijiniţi. Vă asigur de toată deschiderea mea de a promova în Parlament, alături de Colegii din Coaliţie, acele măsuri legislative care să vă sprijine să rămâneţi competitivi”, a promis
senatorul ȘTEFAN RADU OPREA, exministrul Antreprenoriatului, liderul grupului PSD în Parlamentul României.
BARNA TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor:
„În ultimul an și jumătate, după introducerea SUMAL 2 pe piaţă, s-a constatat că această cantitate legală de masă lemnoasă este din ce în ce mai căutată și sunt din ce în ce mai multe companii naţionale care preferă aceste licitaţi corecte, multe dintre ele online, printr-un sistem informatic dezvoltat de ROMSILVA. Toţi acești factori care influenţează preţul lemnului au generat situaţia actuală pe piaţa naţională. Cu siguranţă este un avantaj pentru ROMSILVA și pentru statul român indirect, pentru că profitul RNP ROMSILVA crește și, faţă de anul trecut, o să fie probabil undeva de 10 ori mai mare. În același timp, piaţa liberă și cererea crescută pentru masa lemnoasă au generat preţuri ridicate, mult mai ridicate decât anul trecut. Măsurile trebuie
să fie în sprijinul industriilor producătoare de valoare adăugată ridicată. Și aici, cu siguranţă, Ministerul Economiei poate veni în sprijinul industriei mobilei. Ceea ce putem noi face este să păstrăm dreptul de preempţiune în cadrul licitaţilor – și este adevărat se manifestă la același ultim preţ oferit de participanţii la licitaţie. Pregătind Strategia Forestieră pentru următorii ani trebuie să avem grijă ca, în această strategie, industriile procesatoare să fie la fel de importante și să fie în vizorul strategiei, ca și până acum. Pentru că România nu are niciun interes să exporte masă lemnoasă brută, are interesul de a exporta produse cu valoare adăugată. Trebuie să susţinem prin strategiile și politicile naţionale aceste industrii. Nu trebuie să ajungem la soarta Agriculturii unde exportăm foarte mult grâu, dar din păcate importăm foarte multe produse procesate. Exportăm animale vii și importăm carne procesată. În domeniul exploatării forestiere și a industriei lemnului trebuie să luăm toate măsurile ca industriile prelucrătoare să fie susţinute în continuare și să găsim soluţii noi dacă aceste politici nu sunt suficiente.”
Evenimentul a marcat și aniversarea a 30 de ani de existenţă a Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România, dar și deschiderea Târgului Internaţional de Mobilă, Echipamente și Accesorii BIFE-SIM 2022, care s-a desfășurat în perioada 22-25 septembrie, în Pavilionul B2, ROMEXPO.
neajunsurile pe care le întâmpină astăzi din cauza instabilităţii economice și a crizei în care se află Europa. Mulţumim, jurnaliștilor români, pentru că au înţeles importanţa industriei românești de mobilă și pentru cum ne-au reflectat în mass media, în luna septembrie. Sperăm să ne rămână aproape, să susţină această industrie care își aduce major contribuţia la echilibrarea balanţei comerciale a ţării.” (Nadina
Nedelea Rus, specialist în comunicare, jurnalist, coordonator campanie de comunicare APMR)
Sperăm că toţi membrii APMR au înţeles necesitatea campaniei de promovare și organizarea evenimentului aniversar.
ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI!
Credem că succesul acestei campanii v-a convins să ne fiţi alături pe viitor. Vom gândi și vă vom propune noi acţiuni de susţinere a industriei de mobilă și de sensibilizare a autorităţilor.
„Observatorul Antena 1, Știrile PRO TV, Jurnalul TVR 1 și emisiunea „Banii, azi”, televiziunile de știri Digi 24, România TV, Antena 3, Realitatea TV, TVR info, dar și Radio EUROPA FM, toate publicaţiile economice, precum și cele generaliste: Ziarul Financiar, PROFIT TV, Bursa, Financial Intelligence, Economica.net, Hotnews, G4Media.ro, Agerpres, Știripesurse.ro, Money.ro, Profit.ro, Newsweek.ro, Businessmagazin.ro au reflectat situaţia în care se află industria mobilei, au informat publicul despre realizările acestui sector, dar și despre
COVER STORY DIALOGUL CU AUTORITĂŢILE PENTRU IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR CONTINUĂ
pentru industrie, având în vedere lipsa acută de lemn de pe piaţă, din ultima perioadă. Și mai ales din cauza cererii foarte mari de lemn de foc, care crește continuu pe fondul exploziei preţurilor la energie”, a declarat Aurica Sereny, președintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România.
Prima reacţie în urma conferinţei de presă a APMR, din 8 septembrie 2022, a venit de la ROMSILVA care, la data de 14 septembrie 2022, a anunţat suplimentarea volumului de lemn recoltat.
De la începutul anului facem demersuri pentru asigurarea industriei de mobilă cu materia primă, respectiv lemnul recoltat din pădurile publice ale statului. La data de 8 septembrie 2022 am atenţionat din nou autorităţile statului că noua scumpire a energiei va pune presiune și mai mare pe lemn.
„Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Daniel Nicolăescu, a dispus, în cadrul unei videoconferinţe de lucru cu directorii direcţiilor silvice din subordinea regiei, suplimentarea volumului de lemn pentru foc rea volumului de lemn pentru foc destinat populaţiei, astfel încât să se poată acoperi cererea pentru această resursă. De asemenea, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva analizează posibilitatea relocării, din pădurile administrate, a unor volume de lemn pentru foc din zonele unde există excedent, în special în zonele de munte, către zonele deficitare, pentru a echilibra astfel piaţa lemnului pentru a echilibra astfel piaţa lemnului pentru foc. În același timp, având în vedere În același timp, având în vedere
cererea ridicată pentru lemn din partea industriei, conducerea Romsilva a identificat posibilitatea suplimentării volumului oferit pe piaţă cu circa 500.000 de metri cubi de lemn din
producţia acestui an”, a anunţat Regia Naţională a Pădurilor, printr-un comunicat de presă.
„Ne bucurăm că Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA încearcă să facă ceva pentru rezolvarea crizei, dar cantitatea care se oferă este foarte mică în comparaţie cu necesarul de lemn Am cerut imediat informaţii în plus conducerii ROMSILVA, legat de suplimentarea anunţată și ni s-a comunicat că este vorba despre lemn pe picior. De asemenea, am vrut să aflăm care este cantitatea de lemn recoltată până acum din pădurile publice ale statului, dar mai ales care va fi volumul de masă lemnoasă care se va recolta în total, în anul 2022.
Vedeţi integral răspunsul conducerii ROMSILVA.
Către:DoamnaNadinaNedeleaRus
Pentru ca Executivul și Legislativul să pună în practică sprijinul anunţat în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii industriei mobilei, din data de 22 septembrie, la câteva zile am transmis și în scris solicitările noastre, atât Guvernului României, cât și Parlamentului: „Pentru ca industria mobilei să supravieţuiască acestei ierni, vă rugăm să găsiţi o soluţie pentru plafonarea preţului la energie pentru toate companiile din industria prelucrătoare, întrucât acestea sunt conectate și fac parte din același lanţ de fabricaţie. De asemenea, este imperios necesar ca subvenţia să fie acordată ca ajutor de stat și să nu se încadreze în ajutorul de minimis.”
„Deși atenţionasem atât verbal, cât și în scris Ministerul Energiei și Ministerul Economiei pentru includerea industriei prelucrătoare în prevederile OUG 119/2022 privind plafonarea și compensarea preţurilor la energie electrică, acest lucru nu s-a întâmplat în forma adoptată de Senatul României. Precizăm că, în industria noastră, sunt foarte multe companii care au cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro, dar număr de angajaţi mai mare de 249 – cât prevede încadrarea ca IMM – și nu pot beneficia de prevederile OUG 119 din 2022. Totodată, vă informăm că cele mai multe IMM-uri, care încă lucrează, nu vor putea beneficia de prevederile ordonanţei de plafonare și compensare a energiei din cauză că, în acest moment, Ministerul Energiei a atenţionat producătorii de mobilă că: „Ajutoarele primite de beneficiarii non-casnici prin OUG 118/2021, privind schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, respectiv OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1.04.2022-31.03.2023 SUNT AJUTOARE DE MINIMIS și se supun legislaţiei naţionale și europene în domeniul ajutoarelor de minimis, inclusiv plafonarea respectivului ajutor la suma de 200.000 de euro pe ultimii trei ani.” Precizăm că cei mai mulţi producători de mobilă și-au consumat ajutorul de minimis, astfel încât nu mai dispun de fonduri în cadrul ajutorului de minimis pentru a putea beneficia de această plafonare”, a explicat Aurica Sereny, președinte APMR.
Menţionăm că, în prevederile ordonanţei, pentru perioada următoare se acordă subvenţionarea a 85% pentru IMM-uri, ceea ce face ca pentru restul de 15% companiile să apeleze la încheierea de contracte cu furnizorii de energie de pe piaţa liberă. Producătorii de mobilă reclamă că nu primesc oferte de la furnizori, nefiind consideraţi importanţi, nici măcar nu li se răspunde la cererile formulate, ceea ce conduce la achiziţionarea de energie de la Furnizorul de Ultimă Instanţă, adică la cel mai ridicat nivel de preţ. Dintr-un calcul simplu făcut de mai multe fabrici, rezultă o creștere de preţ de 3-4 ori faţă de 2021, crescând astfel ponderea costului cu energia în preţul de producţie al mobilei de la 7% în 2021, la 33% în 2022.”
La doar două săptămâni după întâlnirea cu autorităţile, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România a transmis o nouă adresă către Guvernul și Parlamentul României, în atenţia Primului-ministru, a miniștrilor Mediului, Economiei, Antreprenoriatului, a conducerilor Camerei Deputaţilor și Senatului, dar și către managementul ROMSILVA, în care a explicat ce măsuri ar putea fi luate urgent, pentru aprovizionarea industriei cu material lemnos, din pădurile proprietate publică a statului, pentru ca producătorii de mobilă să supravieţuiască acestei ierni.
• Solicităm interzicerea exportului de lemn brut, sub toate formele: lemn fasonat, lemn de foc, lemn ecarisat, prin completarea Legii nr. 57/2020 privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, publicată în MO nr. 402 din 15.05.2020 care prevede interzicerea „exportului de buștean, cu sau fără coajă sau lemn rotund”, în spaţiul extra-comunitar, începând cu 1 ianuarie 2021, pe o perioadă de 10 ani. Solicităm ca în lege să fie precizat lemnul de foc, precum și lemnul ecarisat, care este de fapt buștean superficial prelucrat, așa cum puteţi vedea în fotografiile de mai jos. • Creșterea volumului de masă lemnoasă care se recoltează anual, din pădurile proprietate publică a statului, până la posibilitatea anuală de recoltare rezultată din
Inventarul Forestier Naţional, în care se menţionează că creșterea anuală brută a pădurilor din România este de 58 milioane metri cubi, creșterea netă fiind de 50 milioane mc. Din aceasta, în România se recoltează legal anual doar un volum de 18-20 milioane de metri cubi, ceea ce lasă loc unei creșteri rezonabile din punct de vedere economic a volumului recoltat, fără ca prin aceasta să fie afectat fondul forestier.
• Sortarea lemnului pe clase de calitate, respectiv buștean pentru furnir, buștean pentru mobilă, buștean pentru cherestea, conform caracteristicilor tehnice transmise de Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România la ROMSILVA și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anii 2021 și 2022. Lemnul trebuie vândut ca lemn fasonat și sortat pe clase de calitate, care asigură, pe de o parte, valorificarea superioară a lemnului în funcţie de destinaţie, precum și evitarea furtului din pădure, întrucât vânzarea din
depozite impune măsurarea
corectă a lemnului. Astfel ar putea fi evitate și suspiciunile nedrepte asupra industriei mobilei, care nu recoltează lemnul direct din pădure, aprovizionându-se de la ROMSILVA și de la alţi operatori economici care • Aprobarea de urgenţă a modificărilor
Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, în sensul revenirii
la articolul 47 din H.G. 715 din 2017, care punea în aplicare prevederile art. 60, alineat 5, lit. G din Codul Silvic, „privind asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului, sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ și în condiţii egale de vânzare”, în sensul
recunoașterii precontractelor încheiate de societăţile care au obţinut Certificate de atestare de
producător în industria mobilei, cu firmele care fac procesarea buștenilor, deoarece cele mai multe societăţi din industria mobilei își încep ciclul de fabricaţie de la cherestea și semifabricate. Dreptul de preempţiune în cadrul licitaţiilor, acordat legal de Codul silvic, trebuie recunoscut nediscriminatoriu tuturor producătorilor de mobilă.
• RNP Romsilva să încheie contracte pe 1-3 ani cu producătorii români de mobilă din proximitate, pentru a le putea asigura necesarul de lemn fasonat, în baza preţurilor medii din anul anterior corelate cu rata inflaţiei, așa cum se întâmplă în prezent în
Polonia, stat european care constituie un exemplu de bună practică pentru modul în care se îngrijește de resursele lemnoase proprii și valorificarea lor superioară.
• Corelarea, de către RNP Romsilva a preţurilor de pornire la licitaţiile de lemn fasonat cu preţurile de pornire din ţările din Uniunea Europeană.
• Pentru buna gospodărire a pădurilor, dar și pentru a se evita atingeri de imagine sectoarelor care valorifică superior resursele pădurii (mobilă, furnire, produse alimentare bio) și luând în considerare preconizatele modificări ce vor fi aduse Regulamentelor EUTR și FLEGT la nivelul Uniunii Europene, solicităm
măsuri din partea autorităţilor competente pentru certificarea în totalitate a pădurilor din România, atât a celor din proprietatea statului, cât și a celor din domeniul privat, acesta fiind unul dintre cei mai importanţi pași pentru evitarea pe viitor a efectelor unor campanii negative care au ca subiect lemnul românesc. regiei și-a asumat că „Regia Naţională
a Pădurilor ROMSILVA va susţine, la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, propunerile privind modificarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, precum și crearea cadrului legal pentru încheierea de contracte pe termen mediu cu operatorii economici care deţin atestat de producător din industria mobilei.”
• Măsurarea și raportarea provenienţei lemnului exclusiv la prima punere pe piaţă pentru a nu se îngreuna cu o povară birocratică suplimentară activitatea IMM-urilor, care sunt majoritare în industria mobilei din
România, fără a avea însă forţa financiară, în termenii cifrei de afaceri sau profitului, a companiilor similare din ţările vestice.
• Constituirea de platforme/depozite pentru stocarea și măsurarea masei lemnoase scoase la licitaţie de RNP
ROMSILVA, în toată ţara.
• Insistenţe pe lângă Comisia
Europeană pentru ca, în viitoarea
Strategie Forestieră Europeană,
România să fie trecută la bioeconomie, nu la biodiversitate.
Și de această dată, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA a avut prima reacţie, solicitând o întâlnire a specialiștilor APMR cu cei ai RNP ROMSILVA pentru revizuirea catalogului sortimentelor de lemn. De asemenea, conducerea Astfel, faţă de un program iniţial de 9,5 milioane metri cubi recoltaţi din pădurile proprietatea publică a statului, până la finalul anului vor fi puși pe piaţă 10 milioane de mc, din care 3,9 milioane de mc vor fi oferiţi ca lemn fasonat, iar 6,1 milioane de mc ca lemn pe picior. „Menţionăm că ponderea lemnului fasonat pus pe piaţă de Romsilva a crescut în acest an la 39%, faţă de 26% pe parcursul anului trecut. De asemenea, Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva a aprobat, în aceeași ședinţă, un volum de 10 milioane de mc pentru a fi recoltaţi în 2023 din pădurile proprietatea publică a statului. Din acest volum, 50% va fi valorificat ca lemn fasonat, exploatat prin forţe proprii sau contracte de prestări servicii de exploatare forestieră, și 50% prin licitaţii de vânzare a lemnului pe picior către agenţii economici atestaţi”, se precizează în comunicatul de presă al RNP Romsilva.
În răspunsul la adresa APMR din data de 4 octombrie 2022, prin care producătorii de mobilă au cerut asigurarea materiei prime lemnoase de calitate, la preţuri decente, conducerea RNP - ROMSILVA explică de ce volumul de lemn ce va fi pus pe piaţă anul viitor este de doar 10 milioane mc. „Pentru anul 2023, Consiliul de Administraţie a aprobat un program de recoltare a masei lemnoase de 10 milioane mc. Trebuie să reţineţi că la fundamentarea programului anual se au în vedere pe lângă posibilitatea anuală prevăzută de amenajamentele silvice și posibilităţile concrete de recoltare a lemnului: capacitatea tehnico-economică a operatorilor economici, disponibilitatea acestora de a exploata masa lemnoasă în regim de prestări servicii de exploatare, accesibilitatea arboretelor, existenţa fructificaţiei, îndeplinirea condiţiilor de alăturare a parchetelor și alte probleme de natură tehnico-organizatorică”, explică directorul general Daniel Nicolăescu în adresa RNP Romsilva trimisă către APMR la data de 12 octombrie 2022.
APMR susţine că ROMSILVA poate recolta mai mult de 10 milioane de mc în 2023, întrucât posibilitatea pădurii permite exploatarea unui volum mult mai mare, iar Regia Naţională a reușit să recolteze 10,7 milioane de mc în anul 2020, când era pandemie de coronavirus și nu erau nici război la graniţa României și nici criza energetică actuală. Dar, pentru a reuși să recolteze mai mult trebuie să organizeze licitaţiile din timp, să ofere tarife corecte pentru prestări servicii și să acţioneze pentru susţinerea producţiei de mobilă, prin vânzarea de buștean pentru mobilă. ■
