Revista ”Natură și viață”, nr. 4, 2021 by Rus Corina

Revista școlară NATURĂ ȘI VIAȚĂ NR. 4, AUGUST 2021 Coordonator: prof. Rus Alexandrina-Corina ISSN 2734 6293 ISSN-L 2734 - 6293

REVISTA ȘCOLARĂ NATURĂ ȘI VIAȚĂ COLEGIUL NAȚIONAL ”PETRU RAREȘ” BECLEAN NR. 4, AUGUST 2021 COORDONATOR: PROF. RUS ALEXANDRINA-CORINA ISSN 2734 6293 ISSN-L 2734 - 6293

Referent științific:

Prof. Doina Macarie, inspector Proiecte europene ISJ Bistrița Năsăud

Coordonatori proiect național IA ATITUDINE!:

Prof. Rus Alexandrina Corina

Prof. Cîmpean Marika Emese

Colectivul de redacție:

Prof. Rus Alexandrina Corina, CNPR Beclean

Prof. bibliotecar Moisil Octavia, CNPR Beclean

Prof. logoped Mureșan Simona Camelia, CSEI Beclean

Colaboratori:

Prof. Mureșan Simona Camelia Prof. Pop Oana Nicoleta Prof. Năstase Delia Mirela Prof. Georgeta Şerban Prof. bibl. Moisil Octavia Prof. Negoescu Stela Prof. Angela Liță Prof. Avram Laura Mădălina

Prof. Trăistaru Cristina Prof. Vaculea Irina Prof. Badea Ionela Prof. Cîrcotă Roxana Prof. Beca Felicia Prof. Ionescu Maria Prof. Bușcă Daniela Prof. Alina Natalia Pop Prof. Cune Narcisa Prof. Picovici Mariana Prof. Ivașcu Paula Mirela Prof. Popa Maria Liliana Prof. Marinică Florenţa Teodora Prof. Voicu Daniela Prof. Mihaela Gula Prof. Stanciu Adina Mixandra Prof. Sirbu Violeta Diana Prof. Deminescu Jurca Violeta Mirela Prof. Niţă Viorica Prof. Birgăuan Anuța Prof. Lupu Tania Grațiela Prof. Ciuhan Domnica Prof. Dumitru Streinu Prof. Balteș Aurelia Prof. Onica Elena Mihaela Prof. Mazilu Oana Andrada Prof. Prisecaru Andreea Georgiana Prof. Alexe Nicoleta Monica Prof. Dodiş Elena Prof. Mihailo Maria Magdalena Prof. Popa Simona Dorina Prof. Răduc Ancuța Prof. Mioc Adina-Daniela Prof. Dragomir Maria Mădălina Prof. Dragomir Ioan Cristian Prof. Vârtosu Toma Florentina Prof. Chiciudean Nicoleta Prof. Lupescu Luminița Silvia Prof. Manole Andreea Loredana Prof. Oprea Gabriela Prof. Cioacă Cristina Minodora Prof. Bica Mirela Prof. Preda Cerasela Prof. Tănase Silvia Prof. Cornelica Ghiras Prof. Iaru Mihaela Prof. Dumitru Loredana Prof. Covaci Ana Maria Prof. Furdui Amalia Prof. Radu Nicoleta Mihaela Prof. Ene Viorica Mihaela Prof. Dicu Elena Liana Prof. Tecsan Florina Prof Zaboloteanu Georgiana

Revista a fost realizată în cadrul proiectului național IA



ATITUDINE! proiect inclus în CAEN 2021 Beclean, 2021

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educație, natură și creativitate

Prof. înv. preșc. Voicu Daniela Grădinița „Frații Grimm” 2 Mai, Constanța

„Educaţia trebuie să fie dirijată în sensul dezvoltării personalităţii şi talentelor copilului pregătindu l pentru viaţa activă ca adult.” (Convenţia cu privire la Drepturile copilului, art. 29)

Educația formală oferită de școală poate și este necesar a fi completată cu activități educative nonformale, care să acopere în cât mai mare măsură bogata paletă a nevoilor de dezvoltare ale fiecărui elev. Educând, ne propunem formarea unor oameni cu virtuți, căci ,,a educa” înseamnă ,,a conduce” deci a îndruma într un scop anumit a conduce undeva nu e de ajuns: destinația educației este ADEVĂRUL, BINELE, FRUMOSUL. Idealul educațional al școlii românești esteîntemeiatpetradițiileumaniste,pevaloriledemocrațieișipeaspirațiilesocietățiiromânești și contribuie la păstrarea identității naționale. De aceea, în vederea atingerii acestui ideal, educația este concepută ca o rezultantă a acțiunii sistemice, interdisciplinară. Educația trebuie să dezvolte copiilor sentimente ca: respectul și stima față de sine, respectul față de semeni, convingerea că orice comportament își are consecințele sale, rezistența la presiunile sociale, negative de altfel.

Programele școlare conțin diverse exemple de activități de învățare de tip nonformal, propuse pentru contribuția lor la formarea unor competențe specifice sau la realizarea unor obiective de referință, cele mai relevante fiind: vizitarea unor librării, biblioteci, muzee, expoziții; participarea la serbări școlare; realizarea unor proiecte care presupun documentare, fotografiere, colectarea și organizarea datelor culese; plimbări în natură pentru observarea schimbărilor petrecute în funcție de anotimp; excursii pentru observarea formelor de relief, transformările din natură, fenomenele meteorologice. Aceste activități de educație nonformală oferă contexte concrete de explorare a unor realități mai puțin cunoscute și de exersare a unor abilități potrivit intereselor specifice vârstei, precum și a celor personale, constituindu se în experiențe de învățare necesare copilului pentru a avea succes în programul școlar zilnic. În situația actuală, cauzată de pandemia Covid 19, trebuie să reorganizăm aceste activități, trebuie să regândim activitățile de învățare de tip nonformal, dar nu trebuie să renunțăm cu totul la acest tip de formare ce completează atât de bine învățarea formală.

Activităţile outdoor reprezintă un stimulent pentru dezvoltarea personală a copiilor mici.

Astfel, educaţia outdoor, prin activităţile specifice, oferă posibilitatea contactului direct cu natura sau cu un mediu non formal, altfel decât sala de grupă, promovând shimbarea atitudinii şi comportamentelor faţă de mediu corelat cu puternica sursă de experienţe de învăţare. Acest tip de educaţie conţine majoritatea influenţelor educative, care au loc în afara clasei, acestea sunt activităţi extracurriculare. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile educative, care sunt plasate în cadrul acestui tip de educaţie, sunt flexibile, şi vin în întîmpinarea diferitelor interese, particular pentru fiecare individ.

„Educația nu înseamnă umplerea unei găleți, ci aprinderea unui foc.”W.B. Yeats.

O plimbare pe malul Mării Negre ne oferă posibilitatea de a face mișcare, de a admira marea și de a aduna scoici, melci, pietricele pe care să le folosim în activitățile de la clasă. Acestea dezvoltă creativitatea, imaginația, abilitățile practice și apropie copiii de frumos. Activitățile desfășurate în natură sunt relaxante și utile, oferă material de lucru la clasă. În mânuţele creative ale copiilor, o piatră poate deveni maşină, albinuţă, cactus, căsuţă sau locomotivă ce trage după ea vagoane din melci sau alte pietre. Cine spune că o piatră nu poate semăna cu un măr galben auriu?

Din scoci îşi iau zborul în lume fluturi sau gărgăriţe cu buline. Educaţia, imaginaţia, ceativitatea, spiritul de observaţie şi iniţiativa le fac pe copiii să se diferenţieze de restul grupului, să vină cu idei noi, originale, să fie unici. Destinația educației este ADEVĂRUL, BINELE, FRUMOSUL!

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă

Educaţia pentru mediu are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin cunoştinţele, dar mai ales prin motivaţiile și conduitele pe care le oferă pentru a acorda mediului atenţia şi îngrijirea necesară.

Şcoala, alături de alte instituţii educative şi formative, vine să îşi asume un rol fundamental în realizarea dezideratelor educaţiei pentru mediu şi pentru dezvoltare durabilă. Semnificaţia educaţiei pentru mediu implică aprofundarea unor aspecte ale relaţiei om natură din perspectiva informaţiilor furnizate de mediu pentru a proiecta şi a promova trasee educative operaţionale şi eficiente.

Prin educaţie ecologică se cultivă dragostea şi respectul elevilor pentru lumea înconjurătoare, se formează atitudini de dezaprobare faţă de cei care încalcă normele de protecţie a mediului şi se cultivă interesul pentru promovarea ideii unui mediu natural sănătos.

Din acest motiv am considerat necesară derularea proiectului „Un mediu curat pentru o viață sănătoasă.”

Proiectul urmărește implicarea elevilor, profesorilor și a comunității locale în acțiuni ecologice, dezvoltarea conștiinței și a conduitei ecologice la elevi bazată pe respectul față de natura și protecția mediului, transformarea comportamentelor cotidiene ale elevilor în stiluri de viață ecologice, economice, sănătoase şi durabile prin întreţinerea unui ambient curat, responsabilizarea pentru prevenirea poluării și gestionarea resurselor fără a periclita echilibrul mediului și sănătatea comunității.

Realizarea activităţilor de către elevi alături de cadrele didactice, părinţi şi de alţi membri ai comunităţii este o modalitate eficientă de a face în mod conştient educaţie ecologică prin care se pot rezolva o parte dintre problemele mediului.

Pe parcursul anului școlar 2020 2021 în cadrul proiectului „Un mediu curat pentru o viață sănătoasă” s au desfăşurat următoaree activități:

15 MARTIE 15 APRILIE LUNA PĂDURII realizarea de desene, postere şi prezentări PPT despre importanţa pădurii;

22 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A APEI participarea la concursul organizat de societatea Apă Canal 2000 S.A Pitești, în cadrul Programului Educațional Piky; realizarea unor referate şi prezentări PPT despre importanţa apei; În urma participării la concursului de videoclipuri „Apa pentru mine” elevii au obinut 2 premii speciale.

22 APRILIE ZIUA PAMÂNTULUI

Dezbatere pe tema ,,SĂ AJUTĂM PĂMÂNTUL SĂ RESPIRE!

22 MAI ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DIVERSITĂȚII BIOLOGICE realizarea unor lucrari artistico plastice organizarea unei expoziţii cu desene, articole informative, postere, creaţii literare referitoare la problemele globale ale mediului

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

5 IUNIE ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

realizarea de afișe si pliante cu mesaje ecologice având ca temă „Protejarea mediului”

Toate activităţile desfăşurate de elevii sub atenta îndrumare a profesorilor, au fost eficiente, plăcute, elevii au dat dovadă de multă implicare, seriozitate şi devotament în analiza şi mai ales în rezolvarea problemelor legate de poluarea mediului înconjurător.

Scopul principal al educației ecologice este formarea unei conduite ecologice, care începe în familie și se continuă în școala primară până la integrarea în structurile superioare ale învățământului printr o instruire continuă și permanentă. Această cultură ecologică trebuie îmbogățită tot timpul, „fiind necesar să devină o preocupare importantă a omului modern”.

Bibliografie:

1. Barna A., Pop I., Moldovan A. Predarea biologiei în învăţământul gimnazial, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998

2. Dobrota A.,Barna A. Modalități de abordare a educației ecologice, Tribuna Învățământului, București, 1997

3. Marinescu M. Noile educații în societatea cunoașterii, Editura Pro Universitaria, București, 2013

Este necesara educația ecologică în școală?

Atitudinea faţă de natură este în primul rând o chestiune de educaţie, de cultură. Omul se naşte şi trăieşte într un mediu natural, dependent de celelalte elemente ale biosferei cu care poate şi trebuie să stabilească relaţii de armonie şi respect faţă de particularităţile specifice regnului sau speciilor din care provin. Ca membru al naturii, omul trebuie să cunoască legile ei şi să se supună lor pentru a evita un conflict din care, cu siguranţă, ar ieşi învins.

Prin activităţi şcolare şi extraşcolare elevul conştientizează faptul că mediul înconjurător constituie un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.

Programa şi conţinutul disciplinei Matematică şi explorarea mediului/ Ştiinţe ale naturii abordeazăinterrelaţiaom mediuşi problematica complexăaeducaţiei ecologiceîntr omanieră sistemicăşi interdisciplinar,deoarecetrateazănunumairelaţiavieţuitoare mediuşi modul cum omul transformă natura, ci propune elevului să descopere complexitatea acestor relaţii, formele de poluare fizică, chimică şi chiar biologică şi consecinţele dezastruoase ale acestora asupra vieţuitoarelor.

Prin activităţi specifice şcolare şi extraşcolare, elevul trebuie să devină conştient că mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. Întrucât societatea actuală are nevoie de oameni care să se remarce nu numai prin ceea ce ştiu, ci şi prin ceea ce pot să facă, ameliorarea relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător se poate realiza numai prin activităţi practice la care trebuie să participăm cu toţii. A venit vremea când omul trebuie „să încheie pace cu natura”, o pace cu condiţii de reciprocitate pentru „ambii combatanţi”.

Este necesar să urmărim formarea unor trăsături pozitive de caracter respect, admiraţie, ocrotire, apreciere, compasiune care să se statornicească în relaţia omului cu natura. Fără aceste trăsături, fără o conştiinţă şi o conduită adecvate, există pericolul distrugerii oricăror relaţii şi al trecerii de la armonie la un război din care omul ar avea cel mai mult de pierdut.

Conştient de responsabilitatea ce îmi revine, mi am fixat ca obiective ale educaţiei ecologice să ajut elevii:

• să perceapă realitatea înconjurătoare ca pe un mediu de viaţă, activând pentru gestionarea corectă, îngrijirea şi protecţia mediului;

• să recunoască varietatea lumii vii, plante, animale, mediu şi interrelaţiile dintre acestea;

• să înţeleagă că orice activitate comună trebuie să aibă ca prim obiectiv protejarea mediului;

• să conştientizeze necesitatea de a economisi apa, energia electrică, lemnul şi celelalte resurse naturale;

• să şi însuşească anumite cunoştinţe ecologice prin activităţi experimentale şi practic aplicative;

• să adopte norme de comportare specifice echilibrului dintre sănătatea individuală, colectivă şi a mediului;

• să devină participanţi activi la activităţile de îngrijire a mediului, de ocrotire a plantelor şi animalelor, a spaţiilor verzi.

Consider că aceste obiective sunt accesibile şi realizabile prin utilizarea unor strategii activparticipative care permit trecerea barierei dintre cunoaştere şi acţiune prin transferul cunoştinţelor din planul teoretic în cel acţional practic. Voi prezenta, în continuare, câteva aspecte concrete ale intervenţiei nefaste a omului în natură.

Cu ocazia drumeţiei pe care am efectuat o de a lungul pârâului Crasna, în scopul vizitării Mănăstirii Crasna (aşezare monahală din secolul al XV lea), am putut surprinde aspecte variate ale poluării solului, apei şi consecinţele lor asupra vieţuitoarelor. Pe anumite segmente ale cursului apei elevii au văzut apa plină de rumeguş, de resturi menajere, de obiecte uzate aruncate la întâmplare; au observat că în apă algele au culoare maronie; pe maluri au observat arbori cu ramuri strivite,rupte,cutulpinilescrijelatedecuţit, flori culeselaîntâmplare şi aruncate, pungi de plastic, PET uri.

Traseul fiind mai lung, am făcut un popas pe un tepşan şi am discutat cu elevii despre cele observate, încercând să găsim răspuns la problemele: „De ce algele aveau culoarea maronie?” „De ce nu e bine să zgâriem/ crestăm tulpina copacilor?” „Unde ar trebui să arunce oamenii resturile din gospodărie?” etc.

Cu această ocazie am făcut şi un mic exerciţiu. Le am cerut copiilor, împărţiţi în cinci grupe, să culeagă câte un bucheţel de flori diferite (câte o floare de fiecare fel), pentru mame, bunici sau pentru aşi completa ierbarele. După ce copiii au cules bucheţele mici, am luat şi am analizat fiecare specie de floare găsită de cele cinci grupe, identificând totodată şi care specie era mai rară. Copiii au explicat apoi rezultatul obţinut (unele flori, fiind mai atrăgătoare, sunt culese mai des şi astfel, încet încet, ele vor dispărea).

Altădată,vizitând CetateaNeamţului din Târgu Neamţ,am atras atenţiaelevilorasupra consecinţelor defrişării pădurilor, chiar dacă acest lucru se face pe porţiuni mici. Pe culmea Pleşului, unde sunt instalate antenele reţelelor de telefonie mobilă, elevii au remarcat că pădurea s a uscat, iar solul era sărac în plante. Astfel, au descoperit că uneori progresul poate distruge, în unele cazuri chiar iremediabil.

În urma activităţilor de observare a efectelor intervenţie nefaste a oamenilor asupra mediului înconjurător, se poate realiză o lecţie dezbatere, axată pe metoda cubului, cu titlul „Poluarea mediului înconjurător”, valorificând impresiile şi constatările copiilor. Astfel, am încercat ca împreună (elevi de clasa a V a şi a VI a) să găsim soluţii la problemele întâlnite.

Descrie: Cum arată locurile poluate?

Compară: Cu ce alt fenomen poate fi asemănată poluarea?

Asociază: Asociază măsurilor de protecţie a mediului câteva desene sugestive. Analizează: Care sunt factorii care poluează mediul?

Aplică: Ce puteţi face voi pentru protejarea mediului?

Argumentează: Care este părerea ta despre căile de protejare a mediului?

Elevii s au dovedit foarte activi în găsirea de soluţii pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a trăi în armonie cu natura.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

viaţă, pe care existăm noi. Avem datoria morală ca, împreună cu familia şi comunitatea, să i ajutăm pe copii să găsească răspunsuri la o serie de întrebări legate de tainele naturii, de strânsa legătură care e între om şi mediul înconjurător, de influenţa pe care o are omul asupra naturii. Educaţia ecologică în şcoală este necesară, posibilă şi utilă, este o nouă ofertă de învăţare care a dus la schimbări importante în comportamentul elevilor noştri. Lor nu le este greu să plantezeo floare, un copăcel, săse bucuredesosireapăsărilorcălătoare,săascultesusurul apei, să descopere micile minuni ale naturii şi, de ce nu, să ia atitudine când întâlnesc aspecte negative care degradează mediul înconjurător.

Bibliografie:

1. Toth Maria (coord.), Metode participative în educaţia ecologică, Editura Studium, Cluj Napoca, 2001. Abrudan Ioan, Bulgărean Sanda, Dehelean Claudia, Onaci Mariana, Educaţie pentru mediu, Editura Silvania, Zalău, 2005

Educația ecologică- o necesitate în viața noastră!

Eleva: Peneș Andra Maria, clasa a VIII-a Prof. coordonator: Dragomir Ioan Cristian Şcoala Gimnazială Poiana Copăceni

Educația este un transfer interpersonal de idei, abordări şi date considerate a fi fundamental relevante pentru o viață umană armonioasă; aceste informații sunt prezentate şi preluate într un cadru formal (şcoala, facultate) sau non formal (discuții personale). Cât privește ecologia, ea este ştiința interrelațiilor ecosistemice dintre organisme vii și mediul abiotic, o ştiință sintetică focalizată pe înțelegerea integrată a proceselor din mediul nostru.

Educația ecologică devine astfel încercarea transferării unor moduri de gândire pragmatica privitor la ecosisteme, specii, populații inclusiv umane, înțelese în contextul lor evolutiv, în transformările petrecute în plan spațial şi temporal. Totodată, pe lângă partea stiințifică/eminamente pragmatică, educația ecologică are şi aspecte filosofice, legate de etică, moralitate, axiologie etc, toate acestea contribuind la poziționarea individului uman în cadrul societății, în cadrul larg al civilizației şi al ecosferei.

Educația ecologică este o simbioza între 1. abordări ştiintifice hiper raționale, de genul biologiei, chimiei, fizicii, geografiei, geologiei, paleontologiei, demografiei etc, 2. abordări legate de societatea umanăin aspectele sale istorice, politice, sociale, economice, totodată integrând şi 3 moduri de abordare filosofică şi artistică. Prin educația ecologică se contribuie la o întelegere mai profundă a conexiunii dintre acțiunile noastre (individuale sau de grup, la nivel social), şi schimbările mediului nostru de viață (actual şi în viitor).

În cadrul activităților de educație ecologică, pe lângă înțelegerea fenomenelor derulate în ecosisteme, a interrelațiilor dintre om şi mediul de viață, este necesar a se insista asupra dezvoltării capacității analitice ți sintetice, a gândirii critice raționale, a utilizării argumentației logice, a capacității de analiza a datelor şi de rezolvare de probleme, a creativității şi independenței în gândire, a dezvoltării capacității de comunicare, a muncii în echipă, a simțului artistic/ estetic şi a fundamentului etic/ moral etc. Se întărește astfel capacitatea de analiză, sinteză, constientizare a problemelor şi încercarea găsirii de soluții la problemele de mediu.

Trebuie să existe o întrepătrundere între activitățile teoretice şi cele practice, care să se susțină reciproc, pentru a putea progresa rapid în înțelegerea naturii și în regândirea abordării noastre față de natură şi societate. Educația ecologică formală şi nonformală trebuie să fie fundamentată în sistemul de învățământ obligatoriu, dar ea trebuie să continue de a lungul existenței individuale. Diversitatea modurilor de realizare este extraordinar de mare, de la orele din învățământul obligatoriu la transferul informației prin mass media, cursuri/ traininguri, activități artistice, ecoturism.

Actualitatea ecologiei este dată de problemele majore cu care civilizația umană globalizată se confruntă în ultima perioadă, mai cu seamî cele legate de 1. creşterea exponențială a populației umane, 2. creşterea impactului de mediu produs de o economie din ce in ce mai mare. Problema resurselor finite, atât a materiilor prime, cât a energiei fosile accesibile, problema poluării de diferite tipuri, a schimbărilor climatice, a declinului biodiversității globale, a deşertificării, a scăderii suprafețelor acoperite de pădure, şamd, toate

sunt chestiuni fundamentale în dezbaterea privind viitorul civilizației noastre. Ar fi bine să ne amintim de spusele lui Albert Einstein: “Avem nevoie de o modalitate de gândire substanțial diferită, pentru ca omenirea să supraviețuiască.” We shall require a substantially new manner of thinking if mankind is to survive.

Mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.

Omul s aaflat în mijlocul naturii delaînceputul existenţei sale,folosindu i toatedarurile. Nu rareori, însă, ea îi opune şi manifestări oarbe, brutale, în faţa cărora rămâne înmărmurit şi neputincios.

Cu timpul, oamenii au început să facă cercetări ştiinţifice şi să i descifreze multe din tainele ascunse, înţelegând că manifestările ei se petrec sub acţiunea legilor ce o guvernează, pentru că în natură nimic nu se desfăşoară haotic şi întâmplător, ci numai sub impulsul implacabil al legilor obiective.

Menţinerea echilibrului ecologic este esenţială pentru desfăşurarea normală a vieţii.

Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiţia să respecte natura. Natura are nevoie de prieteni. Nu mila de vieţuitoare, ci respectul este necesar unei adevărate prietenii cu natura.

Aeducaînseamnăainstrui, aîndrepta, a formao conştiintă,aformaşi dezvoltaanumite însuşiri; educația ecologică se referă la formarea unei conduite absolut necesare în societatea prezentă privind protecția mediului înconjurator.

Educația ecologică ar trebui să înceapă din fragedă pruncie, să se cultive, dezvolte până la a forma o conduită stabilă în acest sens, asta pentru ca anumite gesturi să nu fie opționale: “astăzi reciclez mâine nu”.

Este interesant de remarcat de atitudinea oamenilor față de mediu nu s a schimbat semnificativ de a lungul existentei umanității. O mulțime de documente atestă exploatarea irațională a pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii. Diferența întrenoi şi stramoşii noştrii estelegatădecapacitățilenoastreatâtdeadistruge cât şi deaîngriji mediul. De a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea aerului şi a apei s a degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punând într-o stare critică întreaga planetă. Şcoalaartrebui săaibăun rolesențial în modelareaşi formareaunei conduiteecologice. Pentru aceasta este însă nevoie de cadre didactice educate şi ele în acest sens, pentru că nu poți învăța un copil să facă ceea ce tu nu faci.

Am participat la proiecte privind protecția mediului (ECO SCOALA). Participăm la acțiuni de ecologizare: grădina şcolii, parcurile din oraş, sau din pădure cu ocazia unor evenimente importante: Ziua mediului, Ziua Pământului, Ziua internațională a Mării Negre.

Observăm problemele de mediu ale oraşului, le notăm şi le fotografiem

Organizăm expoziții de desene, fotografii, referate cu informații despre mediu

Participăm la concursuri pe teme de mediu

Organizăm parade de costume confecționate din materiale reciclabile

Bunicii şi părinții nostri nu au auzit de educație ecologică. Au trăit într o lume şi o perioadă în care nu s au confruntat cu probleme majore aşa cum se întâmplă în prezent. Dar remarcăm astăzi: boli datorate poluării, schimbări climatice majore, dispariția unor specii de plante şi animale, topirea ghețarilor.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

În concluzie, consider că este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică, să contribuim la ocrotirea naturii, pentru că ea aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei, ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare, în care ne proiectăm idealurile cu toate speranţele noastre de continuitate, de nemurire.

Cred că a venit timpul să avem un comportament civilizat față de mediul înconjurător. Respectând planeta ne respectăm pe noi înşine!

Bibliografie:

1. Revista Terra Magazin, martie 2011

2. Petre Gâştescu, Fluviile Terrei, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2010

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educația ecologică realizată prin activități școlare și extrașcolare

Prof. Dumitru Loredana Școala Gimnazială Bărăștii de Vede

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană.

Formarea elevilor cu o conştiinţă şi o conduită ecologică devine o cerinţă deosebit de importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar.

Educaţia ecologică sau educaţia relativă la mediu vizează formarea şi cultivarea capacităţilor de rezolvare a problemelor declanşate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale şi postindustrialelascara socială, careau înregistrat numeroase efecte negativea nivelul naturii şi al existenţei umane.

Educaţia pentru mediu are ca scop schimbarea viziunii pe care noi o avem asupra lumii şi înţelegerea relaţiilor care se ţes în interiorul sistemelor ecologice, între om şi natură.

Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate: şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifice, literare, artistice, plastice, sportive etc.

Formele de realizare sunt diversificate: observaţii, experimente, povestiri ştiinţifice, desene, activităţi practice, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecţii, expoziţii, spectacole, vizionări de emisiuni TV, expediţii, tabere scenete ecologice, concursuri.

Prin educaţie ecologică, copiiii trebuie să dobândească cunoştinţe, atitudini şi motivaţii pentru a acţiona individual şi în echipă la soluţionarea problemelor care ţin de protecţia mediului înconjurător.

Educaţia ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a reușiîntimp,formareauneiconduiteadecvate,omuldemâinesăfiecapabilsădiscearnăasupra binelui şi a răului, să acţioneze în folosul naturii.

Educaţia ecologică este un domeniu extrem de generos, interesant şi atractiv pentru majoritatea copiilor.

Copilul de vârstă şcolară mică nu trebuie bombardat cu cunoştinţe teoretice, ci trebuie implicat în activităţi practice cât mai variate şi mai atractive, care să vină în întâmpinarea curiozităţii senzoriale în plină dezvoltare. Nu bogăţia cunoştinţelor de biologie interesează în primul rând , ci cunoaşterea şi menţinerea în forul interior al copilului a următoarelor stări:

o dorinţa de a cunoaşte universul lumii vii;

o puterea de a ocroti formele de viaţă.

Obiectivele educaţiei ecologice în şcoală se pot realiza pe două căi:

 prin contribuţia mai multor discipline de studiu;  prin activităţi extracurriculare.

Pornind de la premisa că educația ecologică presupune mai multe componente (cunoştinte, atitudini, conduite) care se dobândesc într un timp îndelungat, este firesc ca această latură a

educaţiei să se afle în atenţia mai multor discipline şi în toate etapele de pregătire şi formare a elevilor.

Disciplina Ştiinţe are un mare potenţial în educaţia ecologică a elevilor. Această disciplină asigură în mod organizat însuşirea unor cunoştinţe prin activităţi de observare, identificare, grupare, jocuri, activităţi practice a lumii care ne înconjoară.

Totodată, proiectul presupune o gamă largă de activităţi şi, din acest motiv, tematica poate fi diversă. Proiectul de mediu este unul dintre proiectele care se poate realiza având suportul total al copiilor implicaţi.

Utilitatea lui constă în aceea că îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura care există între om şi natură, între cunoştinţele dobândite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, dă posibilitatea elevilor de a se implica şi organiza prin investigare individuală sau în grup, autoconducându şi procesul de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a şi susţine în mod public opiniile.

În întreaga muncă de educaţie ecologică cu şcolarii mici trebuie să ajungem la convingerea că mediul natural nu poate fi apărat numai într o zi (5 iunie), ci în toate cele 365 de zile ale fiecărui an, în fiecare clipă a fiecărei zile, de toţi locuitorii planetei. Trebuie să apărăm Planeta Albastră, leagăn al civilizaţiei şi al vieţii, ea fiind casa noastră şi a tuturor vieţuitoarelor de pe Pământ.

Problema protecției mediului ambiant are o importanță majoră printre multe alte probleme ale omenirii, de a pastra patrimoniul natural de bogăției, de a proteja fauna, flora, resursele solului și subsolului, să aibă ape limpezi și o atmosferă cât mai curată.

Degradarea mediului inconjurator se petrece de multe ori sub ochii nostrii și aceasta se datorează tocmai intervenției omului în natură.

Pericolul este foarte mare si de aceea trebuie constientizată necesitatea protecției mediului în care trăim, a ocrotirii vieții pe pământ în cele mai variate forme ale sale.

A proteja mediul înseamna a rezolva problema combaterii poluării, indiferent de unde ar veni această poluare care amenință în primul rând culturile agricole și implicit sănătatea oamenilor.

În acest context școala este cea căreia îi revine rolul de a educa tânăra generație în spiritulmediuluiambiant,educatorilorlerevinedeciobligațiadea iînvățapecopiisăînțeleagă și să iubească natura, să i pătrundă tainele și să o protejeze, să urmărească formarea și dezvoltarea conștiinței ecologice a copiilor.

Copiii trebuie învățati să ocrotească natura și să o respecte, să iubească pământul și să participedirect, în limitaposibilitățilorlor,laanumiteactivități în cadrulcarorapot saînțeleagă ce înseamnă să lucreze corect pământul care ne hrăneste cu tot ce intră în componenta lui (ape, viețuitoare, plante).

Trebuie să i educăm pe copii încă din preșcolaritate, în sensul păstrării mediului natural încaretrăiesc,săledămposibilitateasăcontribuielaplantareașiîngrijireaunuipom,aspațiilor

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

verzi, a florilor ce înfloresc și infrumusețează locul în care trăiesc, prin acțiuni practice de protejare a vegetației, toate acestea constituind principalul factor de regenerare al atmosferei.

Pentru aceasta trebuie sa organizăm cu copiii acțiuni care să i pună în situația de a cunoaște ființe și fenomene din lumea înconjuratoare, caracteristicile acestora, favorizarea însușirii unor cunostințe ecologice prin activități cu caracter experimental și demonstrativ, antrenarea copiilor in desfașurarea acestora.

În cadrul activităților pe care le desfașurăm cu copiii, este necesar să le dezvăluim pericolul dispariției unor specii de plante și animale, efectele nocive ale vânării unor animale pe cale de dispariție, cum ar fi capra neagră și alte specii de animale și păsări rare.

Unele acțiuni ale omului cum ar fi: defrișarea pădurilor, distrugerea vegetației, transformarea unor trasee turistice, a popasurilor în imense lăzi de gunoi, parcarea autoturismelor în locuri nepermise (spații verzi), infectarea apelor prin spalărea autoturismelor cu detergenți, duc la degradarea mediului, lucru care se răsfrânge în mod direct asupra omului, asupra sănătății lui .

Bibliografie:

1. Cosmovici, Andrei, Cozma, Teodor Psihopedagogie, Iaşi, Ed. Spiru Haret, 1995.

2. Mohan, Gheorghe, Ardelean, A., Ecologie şi protecţia mediului, Bucureşti, Ed. Scaiul, 1993.

3. Cuciinic, Constanţa Natura prietena mea, Ed. Aramis, 2003.

4. Opris, Tudor Mica Enciclopedie pentru Tineret, Bucureşti, Ed. Forum, 1998. Tribuna învăţământului, 27 februarie 5 martie 2006, pag 1.

Educația ecologică este necesară în școală

“Educația copilului trebuie să urmărească dezvoltarea respectului față de mediul natural” (Art.29, Convenția cu privire la Drepturile Copilului)

Pentru continuitatea vieții pe Terra este necesară corelarea intereselor umanității conform legilor naturii.Pentru succesul acțiunilor de protecție a mediului trebuie împletite măsurile de ordin juridic, administrativ și educațional.

Oamenii își schimbă foarte greu mentalitatea, este un proces greoi, inițial, orice acțiune de ocrotire a mediului este sortită eșecului, dar, cu perseverență, lucrurile se pot schimba în bine. Naturalistul E.Pop afirmă: “Ceasul de față ne cere stăruitor să convertim nostalgia vagă într o conștiința generală, fermă, activă, de comunicare cu structura și dinamică naturii, a cărei ocrotire nu este o problema a naturaliștilor, ci a omului însuși”. Pentru asigurarea acestui țel, o importanță deosebită o are sistemul educational al întregii populații.

Vizualizarea importanței activităților ecologice se realizează prin școală și mass media. Educația ecologică are la bază protejarea naturii, păstrarea sănătății naturii și a omului. Acțiunile ecologice privesc vindecarea naturii la nivel de atmosferă, sol și apă și, pentru implementarea lor, este necesară o educație a oamenilor în acest sens pentru conștientizare și pregătire ecologică.

Educația ecologică începe din primii ani de viață, din copilărie pentru o formare a unei conștiințe ecologice și a unei gândiri ecologice despre natură, din care rezultă o comportare atentă și corectă față de ea. Conștientizarea problemelor de mediu se poate face în cadrul lecțiilor ce abordează probleme de ecologie în vederea formării conștiinței ecologice, achiziția de atitudini și valori, înțelegerea demersului practic.

În școală elevul trebuie ajutat să înţeleagă că omul este inseparabil de mediu, că acţiunile sale au efectele negative asupra mediului, să achiziționeze cunoștințe pentru soluționarea problemelor mediului. Educația ecologică nu și va atinge scopul dacă acțiunile sugerate elevului nu se desfășoară în jurul acestuia în familie, în comunitatea în care trăiește.

Eficientă educației asupra mediului se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung asupra comportamentului viitorului cetățean, rămânând însă în vigoare și obligația de a avea o utilitate imediată (prin aplicațiile practice, prin intervenția elevului, situații concrete). Educația ecologică trebuie să arate că succesul nu se poate obține fără o îmbinare a principiilor generale și a datelor pertinente referitoare la ceea ce este particular într o situație concretă. Educația plastică și educația ecologică pot genera o serie de acțiuni de conștientizare în rândul elevilor privind probleme de mediu.

Educaţia plastică îşi aduce aportul la dezvoltarea simţului artistic, la sesizarea echilibrului, armoniei din mediul înconjurător oferă posibilitatea să transpună prin mijloace artistice frumosul din natură. Exemple de teme plastice propuse la clasă: peisaje, studiu de plante și insecte, afișe ecologice cu slogan tematic, etc. Școală are menirea de a organiza și desfășura activitate privind educația ecologică și protecția mediului, iar elevii sub îndrumarea cadrelor didactice pot și trebuie să formeze apărătorii naturii.

Adevărată educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când va reuși că elevii cetățenii de mâine să fie convinși de necesitatea ocrotirii naturii și să devină factori activi în acțiunea de conciliere a omului cu natură.

Bibliografie:

1. https://edict.ro/educatia ecologica realizata prin activitati scolare si extrascolare/

2. http://yryna07.byethost15.com/Necesitatea educatiei ecologice in scoala.html?i=1

3. https://rasunetul.ro/educatia ecologica invatamantul primar

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educația ecologică în educația pentru viață

prof. Ene Viorica Mihaela Şcoala Gimnazială "Lucian Grigorescu" Medigida

Dacă omenirea ar disparea, lumea s ar regenera la stadiul în care era acum 10000 de ani. dacă toate insectele ar disparea, mediul înconjurător s ar prăbuși în haos.” Edward O. Wilson „părintele biodiversității”

„

Educația ecologică în școli este opțională, elevii învățând noțiuni despre mediu de casă și de la profesori în cadrul unor lecții care pot integra informații despre ecologie. Educația ecologică începe de când copilul poate distinge binele de rău, când înțelege că Pământul suferă în urmă acțiunilor distructive ale omului, când poate pricepe ce lucruri pot fi aruncate, care pot fi reciclate, astfel se pun bazele ecoeducaţiei. Pentru că sunt mici, elevii pot adopta mai ușor comportamente responsabile care pot fi păstrate pe tot parcursul vieții în diverse situații: grijă față de spațiul personal (de la cameră și bancă, până la ghiozdan și dulap), devenind astfel un adolescent responsabil. Pentru un copil va fi mai ușor să înțeleagă noțiunea de „Pământ”, dacă îl asociează cu o „față” cu o zi de naștere (22 aprilie).

Mediul înconjurător este în pericol din cauza acțiunilor distructive ale omului: suprafatele împadurite se reduc, deşerturile se extind, solurile se degradează, poluarea are un grad mai ridicat, efectul de seră se agravează şi specii de plante şi animale sunt pe cale de dispariţie, educația elevilor fiind o soluție la problemele deja existente, sensibilizarea acestuia formându l într un viitor adult responsabil care va ști să acționeze pozitiv față de mediu. Viață individului este dependență de mediul înconjurător, educaţia să ar trebui îndreptată spre protecţia mediului înconjurător. Societatea trebuie să cunoască faptul că acțiunile sale produc o reacţie care în sistemele vii și efectele negative sunt deseori imprevizibile. Sănătatea oamenilor depinde de resursele naturale, iar degradarea mediului înconjurător afectează și calitatea vieții individului pe diverse lături aer poluat, alimente contaminate cu pesticide și substanțe chimice. Ce este sanătos pentru natură, de regulă este sănătos şi pentru vieţuitoarele sale. Individul este responsabil de impactul negativ pe care îl are asupra mediului.

Nuestesuficientăosimplăinformarecuprivirelamediulînconjurător,ciesteimportant că elevii să şi poată exprimă idei personale şi să manifeste o atitudine legată de responsabilitatea pe care şi o asumă în privinţa mediului în care trăiesc. Elevii trebuie să înţeleaga relaţiile existente între anumite situaţii şi să analizeze, să sintetizeze şi generalizeze informaţiile. Este importantă rezolvarea cauzelor care au dus la o anumită situaţie şi nu a efectelor acesteia.

Şcoala poartă responsabilitatea de a educa elevii privind mediul înconjurător, deoarece elevii petrec mult timp în școală şi pentru că este locul unde sunt transmise cunoştinţe care dezvoltă atitudinea pozitivă faţă de problemele mediului înconjurător.

Educaţia ecologică se poate introduce prin orice activitate şcolară. Exemplele ar fi următoarele: privirea de documentare și filme cu teme ecologice, experimente, plimbări și drumeții cu scop de informare și sensibilizare la problemele de mediu remarcate de către elevi, prezentări power point, vizitarea muzeelor, concursuri.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educaţia ecologică se poate realiza prin formele educaţiei: educaţia formală cea ce se realizează în școală educaţia informală cea care se realizează prin mass media, anturaj și familie educaţia nonformală cea realizată prin activităţi extraşcolare(excursii, drumeții, vizite la muzee), prin implicarea în activităților centrelor de educaţie permanentă, cluburi de lectură, etc.).

Educaţia ecologică dorește prezența în tineri a responsabilității şi solidarității, invită la reflecţii şi acţiune. Satisfacţiile sale vin din iniţiativă, din pasiune și acţiune, răspunzând unui imperativ planetar.

Rezultateleconcretepotfiobservatepestecâţivaanişideaceeaestenecesarcăprocesul de educaţie să înceapă foarte devreme şi să se continue de a lungul întregului ciclu de învăţământ. S a constat că atunci când sunt mici, copiii au o atitudine poyitivă faţă de mediul înconjurător, această modificându se pe măsură ce cresc datorită influenţei exercitate de tehnologiile moderne şi modului de consum al vieţii moderne.

Bibliografie:

https://iteach.ro/experientedidactice/educatia ecologica in scoala o necesitate

https://www.didactic.ro/revista cadrelor didactice/educatia ecologica o necesitate

https://edict.ro/educatia ecologica realizata prin activitati scolare si extrascolare

Combaterea poluării

Prof. Ionescu Maria Colegiul Economic Rm. Vâlcea

Datorită legislației, tehnologiei și renunțării treptate la utilizarea combustibililor fosili cu capacitate de poluare mare în multe țări, calitatea aerului s a îmbunătățit în Europa în ultimele decenii. Cu toate acestea, există în continuare un număr mare de persoane care sunt afectate în mod negativ de poluarea aerului, îndeosebi în orașe. Având în vedere complexitatea acestui aspect, combaterea poluării aerului impune luarea unor măsuri coordonate la mai multe niveluri. Pentru a asigura implicarea cetățenilor, este esențial ca acestora să li se furnizeze informații de actualitate într un mod accesibil. Indicele european privind calitatea aerului, lansat recent, realizează exact acest lucru. Îmbunătățirea calității aerului nu ar aduce beneficii doar sănătății umane, ci ar contribui și la abordarea schimbărilor climatice.

În Europa, calitatea aerului s a îmbunătățit în mod considerabil din momentul în care

UniuneaEuropeanășistatelesalemembreauintroduspoliticișimăsuriprivindcalitateaaerului în anii '70. Emisiile de poluanți atmosferici provenite din multe dintre sursele majore, de exemplu transport, industrie și generarea de energie electrică, sunt reglementate în prezent și, în general, sunt în scădere, însă nu întotdeauna conform așteptărilor. Concentrațiile mari de poluanți atmosferici continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătății europenilor, efectul cel mai nociv fiind cauzat de pulberile în suspensie și de dioxidul de azot.

Cel mai recent raport anual privind calitatea aerului al Agenției Europene de Mediu relevă faptul că majoritatea oamenilor care trăiesc în orașele europene sunt încă expuși la niveluri ale poluării atmosferice considerate nocive de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit raportului, concentrațiile de pulberi fine în suspensie au cauzat 428 000 de decese premature în 41 de țări europene în 2014, dintre care aproximativ 399 000 în UE 28.

Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea costurilor medicale, la reducerea productivității lucrătorilor și provocând daune solului, culturilor, pădurilor, lacurilor și râurilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu vârfuri și episoade de poluare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane și a naturii.

Reducerea poluării aerului contribuie la combaterea schimbărilor climatice

Este posibil ca dioxidul de carbon să fie cel mai important factor care determină încălzirea globală și schimbările climatice, însă nu este singurul. Mulți alți compuși gazoși sau particule, cunoscuți sub denumirea de „poluanți cu efect nociv asupra climei”, influențează cantitatea de energie solară (inclusiv căldură) reținută de Pământ.

De exemplu, metanul reprezintă un poluant extrem de puternic cu efect nociv asupra climei, precum și un poluant atmosferic legat de activitățile agricole, strâns legat de producția animală și de consumul de carne. Pulberile în suspensie constituie un alt poluant cu impact asupra schimbărilor climatice și a calității aerului. În funcție de compoziție, acestea pot avea un efect de răcire sau de încălzire asupra climei locale și globale. De exemplu, carbonul negru, unul dintre compușii particulelor fine în suspensie și un rezultat al arderii incomplete a

combustibililor, absoarbe radiațiile solare și infraroșii din atmosferă și, prin urmare, are un efect de încălzire.

Măsurileluatepentrureducereaemisiilordepoluanțicucicludeviață scurt cuefectnociv asupra climei, precum carbonul negru, metanul, ozonul sau precursori ai ozonului, aduc beneficii atât sănătății umane, cât și climei. Gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin din aceleași surse de emisii. În consecință, se pot obține beneficii potențiale, inclusiv reducerea costurilor, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră sau a poluanților atmosferici.

Cu toate acestea, în trecut au fost promovate anumite măsuri care ar fi trebuit să aducă beneficii, printre altele, schimbărilor climatice, care au avut însă un impact negativ neintenționat asupra calității aerului. De exemplu, multe țări au promovat utilizarea vehiculelor diesel, însă s a dovedit ulterior că acestea emit niveluri ridicate de poluanți atmosferici. În mod similar,promovareaarderiimaterialuluilemnosregenerabilînunelezonealeEuropei acondus, din păcate, la niveluri ridicate de particule în suspensie în aer la nivel local. Trebuie să învățăm dinacesteexempleșisăneasigurămcătoateconsecințelemăsurilorpecarealegemsălepunem în aplicare sunt înțelese corect și sunt luate în considerare.

Legăturile dintre schimbările climatice și calitatea aerului nu se limitează la poluanții obișnuiți eliberați în atmosferă și proveniți din aceleași surse. Și schimbările climatice pot agrava problemele legate de poluarea atmosferică. În multe regiuni din lume, se preconizează că schimbările climatice vor afecta condițiile meteorologice locale, inclusiv frecvența valurilor de căldură și episoadele atmosferice stagnante. Este posibil ca o cantitate de lumină mai mare și temperaturile mai ridicate nu doar să prelungească perioadele în care nivelurile de ozon sunt ridicate, ci să și agraveze concentrațiile maxime de ozon. Acestea nu sunt, cu siguranță, vești bune pentru unele părți ale Europei, care se confruntă cu episoade frecvente de niveluri excesive de ozon troposferic.

Luarea unor măsuri coerente de la nivel local la nivel global Poluarea atmosferică nu se manifestă la fel peste tot în lume. În atmosferă sunt eliberați diferiți poluanți dintr o mare varietate de surse. Transportul rutier, agricultura, termocentralele, industria și gospodăriile sunt cele mai mari surse de poluanți atmosferici din Europa. Odată ajunși în atmosferă, acești poluanți se pot transforma în poluanți noi și se pot răspândi. Elaborarea și punerea în aplicare a unor politici de abordare a acestei complexități nu sunt sarcini ușoare.

Având în vedere diversitatea surselor în ceea ce privește răspândirea geografică și activitatea economică, trebuie să se ia măsuri la diferite niveluri, de la nivel local la nivel internațional. Convențiile internaționale pot viza reducerea cantității de poluanți eliberate în atmosferă, însă în absența măsurilor locale precum campaniile de informare, eliminarea din orașe a vehiculelor cu capacitate de poluare mare și deciziile de planificare urbană nu vom reuși să valorificăm toate beneficiile eforturilor noastre. De asemenea, această diversitate înseamnă că nu există o soluție universală pentru poluarea aerului. Pentru a reduce expunerea și efectele nocive ulterioare, autoritățile trebuie să își adapteze măsurile pentru a reflecta factorii locali, precum surse, demografie, infrastructură de transport și economie locală.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Poluarea poate avea consecințe grave asupra sănătății. Eforturile UE se concentrează pe prevenirea poluării și pe stabilirea unui preț pe poluare astfel încât întreprinderile să își asume răspunderea pentru acțiunile lor.

În fiecare an, sute de mii de europeni mor prematur pentru că respiră un aer poluat. Industria, transporturile și încălzirea locuințelor contribuie la poluarea aerului; de aceea am elaborat măsuri care să stopeze poluarea înainte de a se produce efectiv.

Un aer mai curat aduce beneficii sănătății umane si schimbărilor climatice.

Bibliografie:

1. CÂRSTEA, STELIAN Prevenirea şi combaterea poluării solului, Bucureşti Ceres

2. POPESCU, MARIUS CONSTANTIN Legislaţie şi politici de mediu, Craiova, Spirit românesc

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Flori de tei

Flori de tei, flori de tei, Cântă mi mie și nu ei Cântecul precum o ie, De parfumul tău de Iunie.

Aud plăpând vocea cum știe

Să spună adevărul mie

Glas nemaiauzit de mult , Fin, ales pe acest pământ.

Adie n vânt, îmi sună calm, Mireasmă ce cu dor m apasă

Aș vrea să cred că nu te am, Îți scriu de zor, căci nu mă lasă.

Și crește ușor, o lună n ceață

Flori de tei, de ce se lasă, Amurgul pe ale mele văi?

Tot te mai caut prin cărări.

Eleva: Udroiu Ana Maria

Prof. coordonator: Ionescu Maria Colegiul Economic Rm. Vâlcea

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Frunză galbenă

Eleva: Mihalcea Mitruța Prof. coordonator: Ionescu Maria Colegiul Economic Rm. Vâlcea

Din cerul gri, un nor așterne Ploaia ca un roi vestit, Iar frunza galbenă nu se mai vede, De dorul amăgit.

Și pică ușor, așterne ca zăpada Covorul frunzelor de toamnă

Ce înalte n vânt și mândre n teamă, Căzute se destramă.

Caut raza, ce minune

A plecat de mult prin umbre Frunza singură a rămas, Galbenă, ceas după ceas.

Impactul deşeurilor asupra vieții cotidiene

Eleva: Drăguțescu Cătălina Elena Prof. coordonator: Ionescu Maria Colegiul Economic Rm. Vâlcea

Poluarea mediului înconjurător

Poluarea este impurificarea atmosferei cu particule de gaze sau vapori produse artificial sau a apelor naturale de suprafaţa sau subterane cu ape uzate menajere şi industriale. Poluarea este rezultatul oricărei modificări a mediului ambiant, care determină un dezechilibru ecologic natural.

Orice adaos de substanţă sau forme de energie (căldura, sunet) pe care mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la apariţia poluării. Astfel poluarea este de mai multe tipuri: poluarea atmosferei; poluarea solurilor; poluarea apei.

Efectele pe scară largă a poluării mediului înconjurător.

Smogul. Fenomenul de ,,Smog’’ apare atunci când în jurul particulelor de praf industrial din aer, se condensează vapori de apă rezultând o adevărată ,,perdea’’ între Pământ şi Soare. Smogul se formează în arealele urbane, în acele locuri în care există un mare număr de automobile, când dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberându se ozonul, aldehide şi cetone. Smogul poate cauza severe probleme medical(reduce vizibilitatea naturală şi adesea irită ochii şi căile respiratorii)

Ploaia acidă este un tip de poluare atmosferică, formată când oxizii de sulf şi cei de azot se combină cu vaporii de apă din atmosferă, rezultând acizi sulfurici şi acizi azotici, care pot fi transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, şi care pot precipita sub formă de ploaie. Între interacţiunile sale dăunătoare se numără: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii pot rezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor.

Ozonul (O3) este un gaz având molecula formată din trei atomi de oxigen. Este situat în straturile superioare ale atmosferei la altitudine peste 10 50 km, având o concentraţie maximă la circa 30 km. Misiunea principală a ozonului în straturile superioare ale atmosferei este de a proteja Terra de razele ultraviolete ale soarelui. De a lungul timpului viaţa vegetală de pe pământ s a adaptat la un anumit nivel de radiaţii. Produsele chimice numite cloro fluoro carburi folosite îndelung ca refrigerenţi şi în spray urile cu aerosoli sunt o posibilă ameninţare a stratului de ozon. Eliberate în atmosferă, aceste chimicale se ridică şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionând şi distrugând moleculele de ozon.

Efectul de sera este o consecinţa a proprietăţii gazelor din atmosfera (dioxid de carbon, gaz metan, ozon, clorofluorocarburi) de a îmagazina căldura reflectată de pământ. Principalii poluanţi care produc efectul de seră şi care sunt emişi în mare parte de autovehicule sunt dioxidul de carbon (CO2), oxidul azotos (N2O), metanul (CH4) alături de alţi compuşi chimici care provin din alte surse, în special industriale. Consecinţele cele mai importante vor fi transferurile zonelor climatice cu lărgirea regiunilor aride, restrângerea zonelor subtropicale cu ploi hibernale şi reducerea precipitaţiilor în latitudinile mediane cu consecinţe catastrofice

pentru aprovizionarea cu apă a ţărilor industrializate. Rezultatul efectului de seră este creşterea temperaturii planetei care duce la schimbări climatice şi de relief, datorită în primul rând topirii calotelor glaciare de la poli.

Situaţia deşeurilor

Subaspect general, caurmarealipseiamenajărilorşiaexploatărilordeficitare,depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Deşeu orice element pe care generatorul sau deţinătorul legal nu îl mai utilizează şi care este post utilizat sau evacuat în mediu.

Deşeurileindustriale,constituieosursămajorădepoluarepentrumediu,datoritămodului în care sunt gestionate. Baza industrială a oraşelor este reprezentată de: industria textilă şi încălţăminte, metalurgie, industria prelucrătoare, alimentară şi băuturi, construcţii metalice şi produse din metal, mijloace de transport rutier, etc. Producţia industrială a înregistrat o restructurare a domeniilor de activitate.

Eliminarea deşeurilor urbane şi asimilabile se realizează pe depozite urbane aflate în administrarea unor agenţi economici specializaţi. Depozitele de deşeuri sunt mixte.

Principalele probleme pe care le ridică gestionarea deşeurilor industriale : diversitatea mare de tipuri deşeuri produse ; cantitatea semnificativă produsă anual; depozitarea, în multe situaţii, în special în industria uşoară şi alimentară, în comun cu deşeurile menajere şi stradale, pe depozitele municipale, orăşeneşti sau comunale, a căror amenajare nu asigură protecţia factorilor de mediu.

Lipsa unor tehnologii performante de reciclare a deşeurilor de producţie, precum şi lipsa unor tehnici de colectare selectivă, conduc la un management defectuos în ceea ce priveşte reciclarea acestor categorii de deşeuri.

Activităţile economice în cadrul cărora se generează deşeuri de producţie sunt: deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare 42000 tone; deşeuri anorganice din procese termice 61800 tone ; deşeuri din construcţii şi demolări industriale, inclusiv metalice 35000 tone; deşeuri din industria sticlei 32667 tone; deşeuri din prelucrarea lemnului 12834 tone; deşeuri din industria textilă şi pielărie 5300 tone;

Aspecte ale impactului industriei alimentare asupra mediului înconjurător.

Mediu mediul înconjurător în care funcţionează o organizaţie, care include aerul, apa, pământul, resursele naturale, flora, fauna, fiinţele umane şi relaţiile între acestea.

Aspect de mediu element al activităţilor sau produselor unei organizaţii, care poate interacţiona cu mediul.

Politica de mediu declararea de către organizaţie a intenţiilor şi a principiilor sale referitoare la performanţa globală de mediu care furnizează cadrul de acţiune şi de stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu ale acesteia Ţinta de mediu cerinţa detaliată de performanţă, cuantificată când este cazul, aplicabilă ansamblului sau unei părţi a organizaţiei ce rezultă din obiectivele de mediu şi îndeplinită pentru atingerea acestor obiective.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Obiectiv de mediu ţel general de mediu rezultat din politica de mediu, pe care o organizaţie îşi propune să l atingă şi care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

Impact asupra mediului orice modificare a mediului, benefică sau dăunătoare, rezultată în întregime sau parţial din activităţile sau produsele unei organizaţii.

Deşeu orice element pe care generatorul sau deţinătorul legal nu îl mai utilizează şi care este post utilizat sau evacuat în mediu .

Reprezentarea grafică a rezultatelor analizei apelor uzate într o fabrică de preparate carne:

Bibliografie:

1. TIŢA OVIDIU Managementul mediului şi impactul industriei alimentare asupra lui, Editura Universitaţii Lucian Blaga din Sibiu, 2005

6.63 6.5 1,026 300 6.25 1960 500 69.3 350 117.6 30 236.4 15 73.630 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 val. param. mg/l (O) pH CBO5 Fosfor total (P) CCO-Cr Mat.în susp. NH4+ Azot total Subs. extrac. tipul parametrului Analizaapeloruzateabatorşicarmangerie Rezutatele analizei Val..admise cf. NTPA002-2005

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

,,Patrula de reciclare”- o motivație pentru educația de mediu din România

Prof. Ivașcu Paula Mirela Colegiul Tehnic ,,Valeriu D.Cotea” Focșani, Vrancea

Încep prin a spune că sunt profesor de biologie la un colegiu tehnic din județul Vrancea și mă doare sufletul atunci când trebuie să arunc la singurul container din cartierul unde locuiesc un obiect ce ar putea fi reciclat. Educația de mediu și responsabilizarea în vederea protejării acestuia este aproape zero în rândul adulților și începe firav să se observe în rândul copiilor și adolescenților, în urma activităților destul de rare pe care reușim, noi, profesorii să le mai strecurăm printre orele ,,foarte importante” din programa școlară. În ultimii ani efectele lipsei de interes și educație pentru protecția mediului au început să fie foarte evidente și poluarea poate fi observată peste tot și conștientizată mai ales în concediu, când avem timp să observăm natura ce suferă din cauza omului needucat. De multe ori vedem numeroase pet uri, ambalaje diferite și chiar electrocasnice stricate și aruncate pe marginea drumului, chiar și in zonele protejate, în rezervațiile naturale. Legislația de mediu este foarte veche, amenzile sunt foarte mici și nu este nimeni care să le acorde atunci cănd sunt chiar semnalate cazuri. Ne mulțumim să criticăm, uneori se iscă adevărate polemici pe rețelele de socializare, apoi ne întoarcem la viața noastră obișnuită în care nu mai avem timp nici să observăm, nici să sancționăm, macar verbal, actiunile semenilor care îsi urmăresc propriul interes făra să le pese de viitor, de viitorul nostru și al generațiilor viitoare. Într o lume în continuă mișcare, în care nu mai e timp de pierdut în ceea ce privește protejarea mediului, orice activitate de promovare a reciclării și de educație în domeniu este binevenită.Chiardacăuneorimotivulorganizăriiunoractivitățiextrașcolarenuestecelaltruist de protejare a mediului, ci de obținere a unor diplôme in domeniu, rezultatele sunt vizibile prin conștientizarea în rândul elevilor, viitori adulți responsabili, a importanței colectării diferențiate a deșeurilor de orice fel, pentru a reduce cantitatea de material daunator mediului în care trăim și în care ne creștem copiii.

Un exemplu pozitiv de program de educație pentru mediu este «PATRULA DE RECICLARE » Despre acest program derulat in colaborare cu Ministerul Cercetării și Educației Naționale și cu sprijinul Ministerului Mediului putem afirma următoarele : are 10 ani de educație de mediu 9 ani axați pe promovarea colectării de deșeuri electrice și 1 an de când a extins aria preocupărilor la toate marile direcții ale domeniului (reciclare, lupta contra poluării și schimbărilor climatice, refacerea ecosistemelor, economisirea resurselor)

118.000 de copiii „educați” în spirit eco

Sute de comunități și zeci de mii de familii care și au schimbat obiceiurile, datorită copiilor,

4.300 de cadre didactice care au trecut prin program (dintre care câteva sute de „veterani” cu peste 5 ediții la activ)

4.000 de școli (dintre care 40% din mediul rural) ai căror elevi au beneficiat de acest tip de formare

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

7.000.000 de oameni informați despre beneficiile reciclării și încurajați să acționeze responsabil față de natură

7.500.000 kg de deșeuri electrice colectate

2.600 de instituții și companii antrenate în cea mai activă mișcare eco de tineret din România.

Obiectivele PATRULEI DE RECICLARE sunt:

Vrem ca tinerii să aibă încredere, curaj și spirit de inițiativă.

Vrem să fim oameni responsabili.

Vrem educație de mediu pentru toate vârstele.

Vrem comunități curate.

Vrem ca „școala” să creeze valoare pentru întreaga societate.

Vrem respect față de lege, de natură, de noi înșine.

Vrem ca România să nu mai fie la coada Europei, când vorbim de standardele de mediu.

Vrem să promovăm un stil de viață sănătos și ecologic.

Vrem să facem ceva de care să fim mândri.

Vrem să fim sursă de vești bune.



Ediția a X a a acestui proiect de educație pentru mediu a propus 10 teme foarte actuale, dar abordate mai ales pentru copiii din ciclul primar și gimnazial. Aceste teme au fost: 1. Colectarea selectivă a deșeurilor electrice DEEE; 2. Reciclarea și refolosirea creativă a obiectelor; 3. Repararea sau donarea obiectelor folosite în scopuri caritabile; 4. Evitarea risipei de mâncare; 5. Economia de apă și energie; 6. Colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje (plastic, hârtie, sticlă, metal); 7. Colectarea altor tipuri de deșeuri ; 8. Reducerea plasticului (de unică folosință); 9. Refacerea ecosistemului prin plantări, împăduriri și îngrijirea spațiilor verzi; 10. Curățarea și ecologizarea locurilor naturale poluate de gunoaie

Chiar dacă acest program de mediu nu are o susținere mai evidentă din partea autorităților, are oameni inimoși și frumoși la suflet care il promovează și care se implică în educarea tinerei generații în spiritul respectului pentru mediu . Îmi place să cred că sunt și eu un astfel de om și că am semănat în inima elevilor mei un pic de dragoste pentru tot ce ne inconjoară, dragoste ce se va transforma în respect și grijă fața de Natură.

Bibliografie: 1. https://www.patruladereciclare.ro/

Un colț de natură

Eleva: Adrianopolit Andrada Florina Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

Întreaga umanitate se confruntă cu cea mai importantă sarcină conservarea diversității tuturor organismelor care trăiesc pe Pământ. Toate speciile (vegetație, animale) sunt strâns legateîntreele.Distrugereachiarauneiadintreeleduceladisparițiaaltorspeciiinterrelaționate cu aceasta.

Încă din momentul în care un om a venit cu instrumente și a devenit mai mult sau mai puțin rezonabil, a început influența sa globală asupra naturii planetei.

Cu cât o persoană s a dezvoltat mai mult, cu atât influența pe care o are asupra mediului Pământului este mai mare.

Pe multe teritorii vaste ale Pământului din diferite țări, sunt organizate arii protejate, rezervații și parcuri locuri unde totul este păstrat în forma sa inițială.

Aceasta este cea mai rezonabilă influență umană asupra naturii, pozitivă. În astfel de locuri rezervate, oamenii contribuie la conservarea florei și faunei. Plantarea copacilor în curtea din spatele casei este o modalitate foarte bună de a adăuga frumusețe, umbra și intimitate oricărui peisaj.

Bibliografie: 2. https://ro/articles/un mediu sanatos este indispensabil 3. https://csr/https://ro/articles/activitatile umane avanseaza in detrimentul 4. https://wiki/Degradarea_mediului

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Natura

Eleva: Burai Amalia Rossemari

Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

Tot ce mișca în natură

Cand te uiți atent mereu

Trezeste n mare măsură

Pentru a vieții conjuctură

Dragostea lui Dumnezeu.

Câmpii întinse, înverzite, Pomii falnici, maiestuoși

Cu coronae împodobite

Plini de fructe rumenite

Sunt atâta de frumoși.

Flori ce n taină înfloresc

Răspândind al lor parfum

Oamenii înveselesc,

Norii pe cer plutesc

Pe același veșnic drum.

Terenurile și solul sunt esențiale pentru existența sistemelor naturale și a societății umane, dar activitățile umane amenință funcționarea resurselor funciare totale, inclusiv a solului.

Natura, în sensul cel mai larg, este echivalent cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul. „Natura” se poate referi la fenomenele lumii fizice și, de asemenea, la viață în general.

Studiul naturii este o mare parte, dacă nu singura parte a științei. Deși oamenii fac parte din natură, activitatea umană este adesea înțeleasă ca o categorie separată de fenomenele naturale.

Bibliografie: 1. https://ro/articles/un mediu sanatos este indispensabil 2. https://csr/ 3. https://ro/articles/activitatile umane avanseaza 4. https://wiki/Degradarea_mediului

Dezvoltare durabilă

Eleva: Dumitra Eveline Alexandra Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

Terenurile și solul sunt esențiale pentru existența sistemelor naturale și a societății umane, dar activitățile umane amenință funcționarea resurselor funciare totale, inclusiv a solului.

Pădurile sunt plămânii verzi ai planetei avem grija de acestea, pentru că generațiile viitoare să se poată bucura de ele la fel de mult ca și noi. Plantarea arborilor este o acțiune ecologică importantă care influențează funcționarea întregului ecosistem. Copacii, produc oxigenul atât de necesar vieții, absorb dioxidul de carbon, reduc semnificativ zgomotul, contribuie la reglarea temperaturii mediului înconjurător ceea ce este deosebit de important în zilele caniculare, regleazăcircuitulapeiin natură,previninundațiileșiseceta.Prinplantareacopaciloravem grijă nu doar de peisaj, dar protejăm de asemenea clima și contribuim la protejarea biodiversității. Activitățile economice generează multe beneficii, dar în același timp eliberează poluanți în natură și epuizează resursele regenerabile și neregenerabile. Acești poluanți pot avea un efect negativ asupra vieții pe Pământ, inclusiv asupra sănătății noastre. În căutarea unor condiții de viață din ce în ce mai confortabile, omul s a făcut vinovat, în ultimeledecenii, deo exploatareexcesivăși greșităaresurselornaturale. Înrăutățireacalității solului, a apei și a aerului este cauzată în principal de poluarea industrială. În afara deșeurilor industriale, obiectele și substanțele de uz larg, odată utilizate, sunt aruncate la gunoi. Apele curgătoare devin gropi de gunoi, dioxidul de carbon și oxizii de azot sunt purtați devânturi și seîntorcpesol sub formădeploi acide.Poluării industriale i se adaugă cea a marilor zone urbane, dată de încălzirea locuințelor și de folosirea pe scară largă a autovehiculelor. Problema poluării este foarte acută în țările dezvoltate, dar, paradoxal, și în țările în curs de dezvoltare care, adoptând o politică neecologică, urmăresc profitul imediat decât beneficiile pe termen lung. De abia în ultimii ani oamenii au înțeles ca mediul este strict necesar pentru supraviețuirea speciei umane și trebuie conservat prin politici ecologice stabilite și respectate la nivel mondial.

Noul concept de dezvoltare durabilă, compatibilă cu mediul, a născut numeroase mișcări ecologiste.

Bibliografie: 1. https://ro/articles/un mediu sanatos este indispensabil 2. https://csr/ 3. https://wiki/Degradarea_mediului

Omul protejează planeta

Elev: Miciulică Paul Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

În ultimii 40 de ani, Europa a instituit politici de combatere a unor probleme specifice, cum ar fi poluarea aerului și poluarea apelor. Unele dintre aceste politici au avut rezultate remarcabile. Europenii se bucură de un aer mai curat și de ape de scăldat mai curate. Rata de reciclare a deșeurilor municipale a crescut. Din ce în ce mai multe zone terestre și marine sunt protejate. Uniunea Europeană a redus emisiile de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în 1990. S au investit miliarde de euro în îmbunătățirea condițiilor de locuit din orașe și pentru o mobilitate durabilă. Cantitatea de energie provenită din surse regenerabile a crescut.

Întot acest timp, cunoștințele și percepțianoastrăasupra mediului s au extins la rândul lor, devenind tot mai clar că oamenii, mediul și economia sunt părți ale aceluiași sistem. În cei 25 de ani de la înființare, Agenția Europeană de Mediu a conectat și a dezvoltat aceste sfere decunoaștere,pentruaîmbunătăți percepțianoastrăasuprasistemului.Oamenii nupot trăi bine dacă mediul și economia sunt într o stare precară. Inegalitatea distribuției beneficiilor, de exemplu a bogăției economice și a aerului curat, dar și a costurilor, inclusiv a celor asociate poluării și culturilor pierdute din cauza secetei, vor continua să genereze tulburări sociale. Aceste fapte pot fi dificil de acceptat. În mod similar, structurile de guvernanță, obiceiurile și preferințele de consum bine înrădăcinate pot fi greu de schimbat. Și totuși, în pofida complexității acestei sarcini, este încă posibil să ne construim un viitor sustenabil. Aceasta presupune stoparea practicilor actuale, de exemplu prin reducerea subvențiilor dăunătoare mediului și prin eliminarea treptată, până la interzicere, a tehnologiilor poluante, sprijinind în același timp alternativele sustenabile și comunitățile afectate de schimbări.

O economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon poate reduce gradul de solicitare a capitalului natural și poate limita creșterea temperaturilor globale. Schimbarea direcției în care ne îndreptăm va necesita și o schimbare de obiceiuri și de comportament, de exemplu a modului în care ne deplasăm și a alimentelor pe care le consumăm.

Avem cunoștințele necesare pentru a orienta această tranziție spre o sustenabilitate de durată.

Bibliografie: 1. https://ro/articles/un mediu sanatos este indispensabil 2. https://ro/articles/activitatile-umane-avanseaza 3. https://wiki/Degradarea_mediului

Influența omului asupra naturii

Eleva: Panciuc Ionela Raluca Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

Cea mai importantă sarcină pentru întreaga omenire este păstrarea diversității tuturor organismelor care trăiesc pe Pământ. Toate speciile sunt strâns legate între ele. Distrugerea uneia dintre ele conduce la dispariția altor specii interconectate cu ea.

Din momentul în care omul a inventat instrumentele și a devenit mai mult sau mai puțin inteligent, a început influența sa globală asupra naturii planetei. Cu cât o persoană se dezvoltă mai mult, cu atât mai multă influență pe care a exercitat o asupra mediului înconjurător al Pământului.

Există plusuri și minusuri ale influenței omului asupra naturii. În primul rând, luați în considerare exemplele negative de periculos impactul uman asupra mediului: defrișarea asociată cu construcția autostrăzilor și așa mai departe, poluarea solului are loc în legătură cu utilizarea îngrășămintelor și substanțelor chimice, poluarea atmosferică și apă variată deșeuri de producție și de către oamenii înșiși. De exemplu, în Pacific există o cantitate mare de gunoi care plutește, numita ,,Insula de plastic din Pacific”

Marea insula de plastic din Pacific a este o zonă de acumulare a unei multitudini de deșeuri de plastic, plase de pescuit din nylon, obiecte plutitoare, plastic mărunțit etc., care constituie o sursă majoră de poluare în lanțul trofic al viețuitoarelor din oceanul Pacific cu afectarea zonelor de pescuit. A fost descoperită în anul 1997, are de două ori mărimea statului american Texas și este considerată ,,un continent sinistru al secolului 21”.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că oamenii oferă anumite beneficii și sunt considerabile. Cele pozitive sunt activitățile desfășurate de oameni pentru a îmbunătăți mediul.

Datorită creării lor, multe specii de animale și plante au supraviețuit pe Pământ. Specii rare și deja amenințate trebuie protejate prin măsuri specifice, de exemplu interzicerea pescuitului. De asemenea, oamenii creează canale de apă și sisteme de irigare care ajută la menținerea și creșterea fertilitatății solului. Pe scară largă, se iau măsuri și pentru a planta diverse vegetații.

Bunăstarea vieții umane, precum și a tuturor organismelor biologice, depinde de starea naturii. Cea mai importantă problemă cu care se confruntă toată omenirea este crearea unei stări favorabile și stabilitatea mediului de viață.

Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Insul%C4%83_de_Gunoaie_din_Pacific https://ro/articles/un mediu sanatos este indispensabil https://wiki/Degradarea_mediului

Un colț de natură văzut de la fereastră

Eleva: Ungur Ana Loredana Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea şi pentru bunăstarea umană. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă.

Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă insuficientă.

Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii. Zgomotul reprezintă o problemă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.

Una din numeroasele probleme care preocupă omenirea în ultimele decenii este politica de mediu. Chiar dacă se vorbeşte mult despre ecologie şi despre educaţia ecologică, sănătatea mediului nu l preocupă pe fiecare om în parte. De aceea este necesar să se acţioneze pentru creşterea gradului de conştientizare a oamenilor pentru menţinerea unui mediu de viaţă sănătos.

Orice om trebuie să fie conştient că dreptul la un mediu sănătos impune din partea lui şi unele obligaţii legate de protecţia şi de apărarea mediului, la care atentează mulţi dintre semenii noştri sub diverse forme de agresiune. Întrucât omul este parte a naturii, trebuie să o respecte aşa cum se respectă pe sine şi să acţioneze în mod responsabil, atât pentru a şi asigura bunăstarea, dar şi pentru a respecta şi proteja mediul înconjurător.

Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecăruia pentru a putea trăi într un mediu curat, pentru a respira aer nepoluat, pentru a bea apă curată şi pentruaputeafolosi condiţiiledeviaţăsănătoasepecareni leoferănatura. Nutrebuiesătratăm cu neglijenţă acest aspect important al vieţii noastre, pentru că ignoranţa şi lipsa de preocupare vor duce la agravarea poluării mediului şi, implicit, la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor dragi nouă.

Bibliografie: 1. https://ro/articles/un mediu sanatos este indispensabil 2. https://wiki/Degradarea_mediului

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Un mediu curat - un mediu sănătos

Prof. psihopedagogie specială: Lupu Tania Grațiela Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Vălenii de Munte

Educația cu privire la mediu trebuie să dezvolte la nivelul întregii umanități o atitudine de responsabilitate în folosirea și conservarea resurselor naturale. În acest scop învățământului îirevineunroltotmaiimportantîneducareatineretului,căruiatrebuiesăiseimprimeogândire ecologică despre lume. Educarea în acest sens trebuie să înceapă din copilarie și să fie continuată pe tot timpul școlii și în afara ei. Adevărata educație în materie de mediu înconjurător începe în anii de școală. Cadrele didactice trebuie să i învețe și să i sensibilizeze pe elevi cu privire la frumusețile naturii, dezvoltandu le gustul de a descoperi adevărurile care se petrec în jurul lor.

Omul a revoluționat mediul său de viață, a dezvoltat agricultura și industria extinzând procesul de urbanizare în mod excesiv. A sosit momentul să se înțeleagă că omul și societatea fac parte din biosferă și prezintă dependență față de resursele pe care aceasta le oferă. In consecință degradarea biosferei va avea urmărinefaste asupra speciei umane .

Adesea oamenii uită că natura este aceea care satisface direct sau indirect cea mai mare parte a nevoilor vitale. Abundența și varietatea darurilor sale au dat naștere credinței că natura este inepuizabilă și că omul poate dispune fară limită de resursele ei. Modificările aduse de expansiunea societății umane au de cele mai multe ori un caracter distructiv, multe fiind ireversibilepentru căproducperturbăriîn sistemeleecologiceși deterioreazăechilibrulnatural. Intervenția omului în natură provoacă uneori traumatisme care determină dispariția unor plante și animale valoroase ducând la dezvoltarea în ecosistemele naturale a unor specii inferioare ușor adaptabile, dar puțin folositoare omului. Cel mai important fenomen îl constituie însă ruperea echilibrului ecologic și a ritmului ciclului biogeochimic, procese cu profunde implicații asupra naturii și a omului. De aceea, conservarea și stabilirea echilibrului dinamic al biosferei este o datorie imperioasă a omului modern .

Totuși, impactul crescând al omului asupra biosferei nu se soldează întotdeauna cu efecte negative: de exemplu realizarea unor sisteme de cultură intensivă. Această reușită se datorează respectării legilor ecologice fundamentale care dirijează ecosistemele naturale. Utilizarea eficientă a biosferei nu trebuie să fie în contradicție cu procesele fundamentale ale fluxului energetic și ale ciclului geochimic.

Cauzele esențiale ale perturbării ecosistemelor sunt: degradarea solului, alterarea ciclului geochimic, salinizarea, schimbarea bilanțului apei, schimbarea raporturilor biotice în biocenoza, etc. De aceea, se consideră că acțiunea pentru conservarea mediului trebuie să înceapă cu educarea tinerilor.

Educația în problema mediului este procesul prin care se recunosc valorile și se clarifică ideile necesare competenței și atitudinii potrivite pentru a înțelege și aprecia relatiile existente dintre om și natură.

Procesul educațional are drept sarcină să sublinieze faptul că, în contextul actual, nu este vorba să conservăm natura în dauna omului, ci să se asigure în primul rând bunăstarea omenirii. În această privință cunoștințele ecologice constituie un element din ce în ce mai

importantînexplicareapoliticiideprotecțieamediuluiînconjurător.Aceastăsituațieareasupra educației în materiedemediurezonanțe,careduclacunoașterea gravității pericolelorexistente, la înțelegerea locului omului în biosferă și la datoriile ce decurg din aceasta. Este momentul în care distrugerea și dezordinea trebuie să cedeze locul gospodăririi raționale .

Rolul educatorilor constă tocmai în arătarea pericolelor care derivă din degradarea mediului, unul din obiectivele vizate fiind acela de a face populația să ia cunoștință de aceasta, fară a crea o stare de teamă .

Scopul educației ecologice este incitarea fiecărui individ în așa fel încât să se simtă direct angajat în această problemă, pentru a i crea un sentiment de responsabilitate și voință de a acționa personal. Pentru a fi eficace, educația în domeniul protecției mediului trebuie facută într un sistem unitar care să se adreseze copiilor, adolescenților și adulților și care să comporte un învătțământ metodic la toate nivelele școlare și extrașcolare .

Tema fundamentală a oricărui program de educație trebuie să fie utilizarea de către om a spațiului în care trăiește de așa manieră încât să nu degradeze solul, apa, aerul, să nu epuizeze vegetația și animalele prin exploatări excesive, fiindcă aceasta va avea repercursiuni asupra sa. Problema mediului, a conservării și protecției sale este o problemă mondială. Pe măsură ce mijloacele de informare privind această problemă s au acumulat, s a desprins concluzia că mediul înconjurător nu poate fi considerat ca obiect de studiu de aceesi manieră ca de exemplu: matematica, biologia, chimia. Este necesar să se organizeze un astfel de program de educație, încât să se înțeleagă că o decizie sănătoasă în materie de mediu înconjurător presupune cunoașterea interrelațiilor complexului de factori ai mediului la scară locală sau generală .

Deteriorarea mediului de către om nu înseamnă însă numai distrugerea echilibrului ecologic, ci și apariția unei reacții inverse din partea mediului astfel modificat asupra omului: noile condiții de mediu sunt mai puțin favorabile pentru viața omului, pentru desfășurarea activității sale economice.

Aproape fără să și dea seama, oamenii au pus în mișcare vaste experimente ecologice care implică întregul Pământ, fără a avea încă mijloacele de a urmării rezultatele în mod sistematic. Pretutindeni în lume, din ce în ce mai insistent, se impun acțiuni în sprijinul protecției mediului înconjurător, aceasta fiind una dintre preocupările contemporane prioritare. Poeţii au privit întotdeauna Pământul ca un cosmos al miracolelor infinite şi încercând să le descifreze, le au adăugat noi petale „corolei de lumini a lumii”. Mediul înconjurător constituie un mecanism viu de o complexitate deosebită. De felul cum acesta funcţionează depinde întreaga activitate umană şi nu numai. Omul s a aflat în mijlocul naturii de la începutul existenţei sale şi s a folosit de tot ceea ce acesta i a oferit. Între om şi natură s a stabilit o strânsă legătură. Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. Comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, în educaţia realizată de timpuriu, trebuie să se pornească de la interesul firesc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă în general natura pentru ei.

Prin cuprinderea sa în legea românească generală a protecției mediului, dreptul la un mediu sănătos s a apropiat, aproape până la identificare, de drepturile fundamentale ale cetățenilor, lipsind doar consacrarea sa constituțională. Am văzut că dreptul la un mediu sănătos nu a fost cuprins în Constituția României din 1991. De aceea, a trebuit să așteptăm

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

procedura de revizuire a legii noastre fundamentale, ce putea fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului sau de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot [17].

Procedura de revizuire a Constituției s a realizat prin Legea nr. 429/2003[18], iar textul Constituției revizuite a fost publicat în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003. în art. 35 alin. (1) din legea fundamentală avem următorul text: „Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”, reglementare prin care acest drept, prevăzut inițial într o lege ordinară, a devenit și în sistemul nostru juridic un drept fundamental[19], făcând parte din cea de a treia generație de drepturi, denumite drepturi de solidaritate, întrucât pot fi realizate nu numai prin eforturi interne ale statului, ci și prin cooperare între două sau mai multe state.

În consecință accentul trebuie pus pe caracterul interdisciplinar al educației privitoare la mediu. Principalul obiectiv al educației, în materie de mediu ambiant, trebuie să fie marele public. Acest obiectiv trebuie să fie atins pe două căi: în primul rînd în sectoare de educație convențională (școli de toate gradele) dar care trebuie să se adreseze în măsură egală atât elevilor cât și profesorilor și în al doilea rând, într un sector de educație informațional cuprinzând colective de tineri și adulți din toate profesiile.

Deși modificările mediului înconjurător sunt o consecință a civilizației industriale, nu civilizația industrială în sine este cauza deteriorării mediului. Deteriorarea mediului înconjurător constă în necorespondența dintre condițiile de mediu și cerințele obiective (biologice, psihologice, economice, sociale etc.) ale omului fiind provocată nu de modificarea mediului ca atare, ci de apariția unor dezechilibre în cadrul relațiilor dintre om și natură. Civilizația industrială poate asigura condițiile unui mediu de calitate.

Mediul ambiant în care copiii îşi desfăşoară activitatea, prin variatele lui aspecte, constituie un prilej permanent de influenţare a personalităţii acestora.

Mai întâi de toate, mediul ambiant oferă copilului posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru el, care îi stârneşte curiozitatea, dorinţa de a l cunoaşte. Astfel, din contactul cu obiectele şi jucăriile sale, cu lucrurile personale şi cele ale adulţilor, apar diferite întrebări din care rezultă că elevul se interesează de denumirea, calităţile sau provenienţa lor. Adulţii din familie, cât şi profesorul , trebuie să satisfacă aceste interese. Prin răspunsul dat se transmit atât cunoştinţele solicitate de copil cât şi mesajele cu privire la atitudinea pe care trebuie să o aibă copilul faţă de fiecare lucru sau fiinţă.

Astfel, se înlesneşte cunoaşterea treptată a mediului înconjurător, ca şi integrarea din ce în ce mai corectă a copilului în acest mediu. Totodată, noile cunoştinţe dobândite devin un îndreptar preţios al acţiunilor întreprinse ulterior.

Curiozitatea pe care copiii o manifestă faţă de fenomenele naturii trebuie menţinută şi transformată într o puternică dorinţă de a le cunoaşte şi înţelege din ce în ce mai bine.

Observarea sistematică a dezvoltării şi schimbării în timp a plantelor, a creşterii şi îngrijirii animalelor, educă atenţia, spiritul de observaţie, deprinderea de a sesiza schimbările din natură şi dorinţa de a cunoaşte cauzele acestora. Noile cunoştinţe transmise copiilor cu prilejul observării diferitelor fenomene ale naturii sunt înţelese şi memorate cu multă uşurinţă.

Educaţia ecologică este la fel de importantă încă de la vârsta preşcolară ca şi educaţia intelectuală, morală, estetică, etc. În cadrul educaţiei ecologice, copiii învaţă de ce şi cum

trebuie protejată natura. Îngrijirea mediului implică din partea omului desfăşurarea unor acţiuni practice care să contribuie la evoluţia plantelor şi animalelor, apărarea lor de acţiunile dăunătoare, care pun în pericol viaţa plantelor şi animalelor şi chiar viaţa omului. Protejarea mediului înconjurător se insuflă de la cele mai fragede vârste. Mediul în care copiii îşi desfăşoară activitatea îi influenţează permanent şi le oferă posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru ei, le stimulează curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Încă de mici sunt familiarizați cu aspecte ale lumii înconjurătoare prin următoarele activități: observări, lecturi după imagini, convorbiri, povestiri și lecturi ale educatoarei, memorizări, plimbări, vizite, drumeţii, excursii, PPT, etc. Toate acestea sunt mijloace preţioase de a i educa pe copii pentru a cunoaşte mediul înconjurător, prezentându le relaţia dintre plante, animale şi om. Activităţile de observare nu se limitează numai la activităţile în clasă la colţul viu al naturii ci pot fi extinse şi în afară, mai întâi în împrejurimile unităţii şi apoi în natură cu prilejul plimbărilor, drumeţiilor şi excursiilor.

Formarea şi dezvoltarea unei atitudini ecologice precoce care să permită manifestarea unei conduite simple în relaţiile cu mediul se poate realiza şi prin lecturile după imagini: “Aşa da, aşa nu”, ”Copiii harnici”, “Fapte bune, fapte rele”, ”Munca oamenilor în grădină, în livadă” Prin activităţile de convorbire: “Copiii prietenii naturii”, ”Cum îngrijim şi ocrotim natura”, ”Omul, prieten sau duşman al naturii”, copiii primesc răspunsuri privind natura, fenomenele care se produc în natură precum şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindă copiii şi oamenii mari pentru a îngriji şi proteja mediul în care trăim. Educaţia ecologică nu se realizează numai prin activităţile comune, ci şi prin jocurile şi activităţile la alegerea copiilor. Prin activităţile practic aplicative de efectuare a curăţeniei şi ordinii în sala de clasă, de îngrijire a florilor de la colţul viu al naturii, de îngrijire a împrejurimilor, se urmărește ca elevii să prețuiască ordinea şi curăţenia, să iubească natura şi să le formeze deprinderea de a o îngriji şi ocroti. În cadrul plimbărilor ocazionale, copiii pot constata unele comportamente negative ale oamenilor faţă de natură ( gunoaie aruncate la întâmplare, nu în locurile special amenajate, iarba călcată, crengi rupte din copaci, hârtii şi ambalaje din plastic aruncate pe lângă blocurile de locuinţe).

Este important să li se explice copiilor pe înţelesul lor că pentru a trăi într un mediu sănătos, fiecare trebuie să se îngrijească de curăţenia spaţiilor din jurul lor, să contribuie la sănătatea lor şi a celor din jur.

Una este să respiri un aer curat, alta este să inspiri un aer infectat. Copiii trebuie să conştientizeze beneficiile unui mediu sănătos şi necesitatea luptei pentru a nu polua planeta.

Bibliografie:

1. Mircea Duțu, Despre necesitatea recunoașterii și semnificațiile dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos, în Dreptul nr. 9 12/1990;

2. Ernest Lupan, Dreptul mediului. Tratat elementar, Ed. Lumina Lex, București, 2006;

3. Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită (comentarii și explicații), Ed. All Beck, București, 2004;

Lupan, Dreptul la un mediu nepoluat, revista Iurisprudentia nr. 1/1993;

M. Duțu, Despre necesitatea recunoașterii și semnificațiile dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos, în Dreptul nr. 9 12/1990;

Google

Activitate extrașcolară: Educație ecologică în dezvoltarea ulterioară a elevilor Prof. înv. primar Dragomir Maria Mădălina Școala Gimnazială, Comuna Gura Vitioarei

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. Formarea elevilor cu o conştiinţă şi o conduită ecologică devine o cerinţă deosebit de importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar.

Educaţia ecologică sau educaţia relativă la mediu vizează formarea şi cultivarea capacităţilor de rezolvare a problemelor declanşate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale şi postindustrialelascara socială,careau înregistrat numeroase efecte negativea nivelul naturii şi al existenţei umane.

Educaţia pentru mediu are ca scop schimbarea viziunii pe care noi o avem asupra lumii şi înţelegerea relaţiilorcareseţesîn interiorul sistemelorecologice,întreom şi natură.Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate; şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifie, literare, artistice, plastice, sportive etc. Formele de realizare sunt diversificate: observaţii, experimente, povestiri ştiinţifice, desene, activităţi practice, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecţii, expoziţii, spectacole, vizionări de emisiuni TV, expediţii, tabere scenete ecologice, concursuri.

Educaţia ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a reuţi în timp, formareaunei conduiteadecvate,omul demâinesăfiecapabil sădiscearnăasupra binelui şi a răului, să acţioneze în folosul naturii şi a sa.

Educaţia ecologică este un domeniu extrem de generos, interesant şi atractiv pentru majoritatea copiilor.

Obiectivele urmărite pentru realizarea educaţiei ecologice la elevii din ciclul primar sunt:

• să conştientizeze interdependenţa dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii;

• să şi însuşescă cunoştinţele referitoare la complexitatea relaţiei dintre speciile unui ecosistem;

• să ia atitudine faţă de orice activitate care poate distruge echilibrul din natură;

• să aibă o conduită pozitivă, de participare la activităţile de protejare a mediului, condiţie a unei vieţi sănătoase, în deplina armonie cu natura.

Obiectivele educaţiei ecologice în şcoala se pot realiza pe două căi: prin contribuţia mai multor discipline de studiu; prin activităţi extracurriculare.

Pornind de la premisa ca educatia ecologica presupune mai multe componente (cunoştinte,atitudini,conduite)caresedobândescîntr untimpîndelungat,estefiresccaaceastă latură a educaţiei să se afle în atenţia mai multor discipline şi în toate etapele de pregătire şi formare a elevilor.

La Limba română, valorificând textele din manual, elevii iau contact cu frumosul din natură cu ajutorul cuvintelor, realizeaza creaţii artistice dupa imagini din natură. Geografia este disciplina care oferă bogate cunoştinţe despre relief, ape curgătoare, ape stătătoare, floră şi faună.

La Abilităţi practice elevii îngrijesc plantele din clasă, realizează jucării din materiale refolosibile, realizează colecţii de frunze, seminţe, alte materiale pe care le folosesc apoi în activitatea lor.

Educaţia civică cuprinde teme care pot fi valorificate cu succes pentru formarea de atitudini adecvate în raporturile copiilor cu mediul înconjurător.

Unele teme prevăzute de programa de istorie ne dau posibilitatea realizării tangenţiale a educaţiei ecologice.

Problemele de matematică de aflare a unor suprafeţe de teren ocupate de diferite culturi sau păduri, de aflare a unor cantităţi de diferite materiale din natură pot conduce la convingerea elevilor că mediul trebiue protejat, că pot colecta materiale refolosibile în vederea păstrării resurselor naturale.

O reală educaţie ecologică se realizează şi în cadrul activităţilor extraşcolare. Modul cel mai elocvent îl reprezintă proiectul de mediu. Prin complexitatea sa şi prin timpul pe care fiecare coordonator de proiect şi l alocă pentru desfăşurarea sa, proiectul poate atinge mai multe obiective. Totodată, proiectul presupune o gamă largă de activităţi şi, din acest motiv, tematica poate fi diversă. Proiectul de mediu este unul dintre proiectele care se poate realiza având suportul total al copiilor implicaţi.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

apărăm Planeta Albastră, leagăn al civilizaţiei şi al vieţii, ea fiind casa noastră şi a tuturor vieţuitoarelor de pe Pământ.

Bibliografie:

1. Cosmovici, Andrei, Cozma, Teodor Psihopedagogie, Iaşi, Ed. Spiru Haret, 1995.

2. Mohan, Gheorghe, Ardelean, A., Ecologie şi protecţia mediului, Bucureşti, Ed. „Scaiul”, 1993.

3. Cuciinic, Constanţa Natura prietena mea, Ed. Aramis, 2003.

4. Opris, Tudor Mica Enciclopedie pentru Tineret, Bucureşti, Ed. Forum, 1998.

5. Tribuna învăţământului, 27 februarie 5 martie 2006, pag 1

Aspecte de valorificare a potențialului natural prin practici ecologice

Prof. Mihailo Maria-Magdalena Liceul Tehnologic ”Sfântu Nicolae” Deta, jud. Timiș

Natura este chintesența vieții, asigurând cadrul propice pentru dezvoltarea și sănătatea individului. Încă de la începutul existenței sale, omul a valorificat potențialul natural care i a asigurat cele necesare supraviețuirii: apa, hrana, materialele pentru adăpost. Modernizarea societății a avut, însă, un impact semnificativ asupra mediului, cel mai adesea distructiv, transformându l în funcție de necesitățile umane. Dorința de a construi tot mai mult a determinat defrișări în masă, modificări ale unor suprafețe care au accelerat producerea dezastrelornaturale.Activitățileindustriale,urbanizarea,exploatărileminiere,producereaunor cantități mari de poluanți, contaminarea solului, în genere, au contribuit la perturbarea echilibrului natural. Cu timpul, nevoia confortului personal a dus la ignorarea protejării biodiversității, fără de care ar fi imposibilă însăși viețuirea pe pământ. Un alt factor perturbator al mediului natural este turismul care deși asigură cadrul necesar relaxării individului prin contactul cu frumusețile locurilor vizitate, cultura locală, tradițiile și mijloacele terapeutice existente, facilitând progresul vieții localnicilor și schimburile interculturale ignoră, adesea, chiar principiile ecologice pe care ar trebui să se sprijine. Turismul este sectorul economic cel mai puternic al multor țări, stabilind o relație de interdependență cu mai toate domeniile de activitate ale societății. Antrenează numeroase resurse, fiind un factor de progres economic. Actualmente, există o alternativă a turismului de masă, și anume turismul durabil care își propune, ca obiective majore, minimalizarea impactului asupra mediului înconjurător, reducerea oricăror tipuri de consum nejustificat, protejarea faunei și florei, ca valori naturale. Există o strânsă legătură între diferitele forme de turism și natură, căutându se în permanență soluții pentru construirea unor relații durabile între ele. În situația actuală, se impune, tot mai imperios, formarea unei conduite responsabile față de mediu, care trebuie cultivată la toate segmentele de vârstă ale populației. Se mizează, tot mai mult, pe un stil de viață sănătos, bazat pe alegerea produselor ecologice. Așa a apărut conceptul deturism verde, totmaivehiculat în spațiul occidental, caformăalternativădeturism practicată în zone unde acesta nu este foarte dezvoltat. Numeroase organizații militează pentru protejarea mediului înconjurător, călătoria verde încurajând petrecerea vacanței în natură. Acest concept a apărut și din nevoia protejării ariilor naturale care, prin intruziunea politicilor de marketing turistic, sunt expuse unor riscuri. Se dorește o schimbare de viziune a turismului prin cultivarea instinctului de conservare a mediului natural, prin dorința de a l proteja optând pentru transformarea timpului petrecut în natură într unul relaxant. Din dorința de a vizita felurite destinații turistice, se preferă zone tot mai îndepărtate, ce presupun mijloace de transport poluante, de cele mai multe ori. De aceea, cu timpul, ar trebui să fim deschiși, în principal,cătreregiunileturisticeaflateînproximitateanoastră,alegândalternativenepoluante, personale sau de transport în comun. Sunt acordate chiar facilități turiștilor care se orientează către hoteluri sau pensiuni eco. Preferințele se îndreaptă, tot mai mult, către destinațiile apropiate de starea naturală, căpătând amploare, de pildă, turismul rural sau agroturismul.

În această campanie de educare pe tema problemelor de mediu, este vital parteneriatul cu școala. Elevii trebuie implicați activ pentru a conștientiza problemele de ordin ecologic și a găsi soluții în rezolvarea lor. Aceștia pot contribui la crearea de spații verzi în perimetrul școlii, potîntreprindeacțiunideecologizare,sepotînscrielaconcursuri caremiliteazăpentruunviitor verde. Astfel de acțiuni îi sprijină pe elevi în asimilarea și înțelegerea informațiilor predate la diferite discipline, precum limba și literatura română sau biologie. De pildă, natura este una dintre temele majore ale literaturii, fiind transpusă în multe poezii, precum cele scrise de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu sau George Coșbuc. Scriitorii au surprins în operele lor și comuniunea om natură existentă încă din vremurile ancestrale, când omul se ghida după semnele primite, ducând o existență simplă, rustică. Pe acest principiu se întemeiază mitul regăsit în balada Miorița, autorul anonim surprinzând cu măiestrie legătura substanțială dintre mediu și om. Ideea puternicei conexiuni este transpusă și de Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul, unde eroina își ghidează existența după semnele vremii, respectând cu sfințenie credințele străvechi. Petrecerea timpului în natură poate facilita înțelegerea viziunii scriitoricești, elevii conștientizând necesitatea dezvoltării relațiilor armonioase cu spațiul înconjurător care dictează ritmurile vieții și pe cele ale sfârșitului. Organizarea unor tabere școlare, excursii ori scurte drumeții în zonele mirifice alese de marii noștri scriitori poate fi un bun prilej pentru conștientizarea măreției naturii și a resurselor de care aceasta dispune. Existența umană este eminamente dependentă de ciclurile naturale nealterate, în principal, și abia mai apoi de progresul economic. Societatea umană este nevoită să se focalizeze pe formarea unor atitudini responsabile față de mediu, încurajând conexiunile omului cu natura prin promovarea unei culturi ecologice. Asistăm la o schimbare a paradigmei gândirii omului modern prin întoarcerea către cadrul natural. Biodiversitatea este esențială, existența umană trebuind croită pe tiparele ritmurilor naturii. Se pune tot mai ferm în discuție regândirea modului cum este practicat turismul, în așa manieră încât să contribuie la conservarea mediului, la protejarea sa pe termen lung. Opțiunea ecoturismului este din ce în ce mai evidentă, demonstrând nevoia umană de a se recrea, valorificând la maximum potențialul natural și beneficiile aduse sănătății, protejând, totodată, ariile naturale. Oamenii au conștientizat faptul că sănătatea naturii este sănătatea noastră, a tuturor, implicându se activ în menținerea echilibrului natural pentru a putea beneficia, cu toții, de o viață calmă și sănătoasă. Dincolo de tot ceea ce presupune dezvoltarea durabilă, poate cel mai important aspect este acela al echilibrului dintre cerințele momentului și asigurarea continuității, într o manieră nealterată și sustenabilă pentru generațiile următoare.

Bibliografie:

1. Glăvan, Vasile, Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economică, București, 2003 2. https://sites.google.com/site/verdepentruromania/turismul verde

Turismul și mediul înconjurător

Impactul activităţilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural şi varietatea potenţialului turistic, de existenţa unei infrastructuri generale, de prezenţa unor structuri turistice de cazare, de alimentaţie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determină mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, ş.a.), care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare. Obiectivele, principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile se regăsesc în ecoturism, turismul rural, turismul cultural, ş. a., aceste forme fiind expresia dorinţei ca turismul să reprezinte un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare economică şi o soluţie practică de păstrare nealterată a mediului.

Relatia turism mediu ambiant are o importanță deosebită, ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezentând condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului. Aceastălegatură esteuna complexă,ea manifestandu seîn ambeledirecții. Mediul natural, prin componentele sale, reprezintă resursele de baza ale turismului, iar pe de alta parte activitatea turistică are influență atât pozitivă, cât și negativă asupra mediului ecologic, modificându i elementele componente.

Mediul înconjurătoreste definit ca fiind calitatea vieții, condițiiledeviațăaleoamenilor șicadrulnaturalcuhabitatelepotrivitepentruanimaleșiplante.Calitateaviețiiestedeterminată de disponibilitatea pe termen lung în cantitate suficientă și de o calitate adecvată a resurselor precum apa, aer, pământ și spațiu în general dar și a materialelor neprelucrate.

Ca totalitate a factorilor naturali și a celor creați prin activitățile umane și, mai ales, calitatea lui, reprezintă motivația esențială a călătoriilor, alcătuind “materia primă" a turismului. De aceea, păstrarea unui nivel ridicat de calitate a resurselor naturale constituie condiția necesară pentru perpetuarea și dezvoltarea continuă a consumului turistic.

Turismul are o contribuție însemnată la menținerea și îmbunătățirii calității mediului, manifestandu se ca un factor activ al dezvoltării durabile, fiind în interesul sau să se implice în această problemă și să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calitătii bazei de resurse și a supraviețuirii acestuia.

Mediul înconjurător este un factor care influențează cererea turistică. Având în vedere faptul că cererea pentru produsele turistice este parțial determinată de calitatea acestuia, mediul înconjurător poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului.

Condițiile oferite de cadrul natural, prin componentele sale relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, monumente naturale, rezervații contribuie la atragerea de fluxuri turistice și își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural artistice, realizări tehnico economice și științifice contemporane, așezările umane atrage la rândul sau fluxurile de turiști.

Calamitățile naturale care s au abătut asupra lumii în ultimul timp reprezintă un avertisment dramatic pentru oamenii care trăiesc în conflict cu mediul înconjurător. Scenele televizate surprinse în zonele distruse de inundații sau furtuni, imaginile nenumăratelor localități invadate de ape sau, pur și simplu, spulberate de alte urgii îi pun pe turiști pe gânduri, aceștia orientându se către destinații liniștite și care să le ofere siguranță. Uraganele, tornadele, incendiile, inundațiile sunt fenomene ale naturii care au influențe devastatoare asupra comunităților și zonelor în care acestea trăiesc. Pentru unele comunități, singura soluție în asemenea situații este relocalizarea, adică mutarea definitivă de pe actualul amplasament, din văile inundabile, fuga din fața amenințărilor naturii. Pentru altele, dezvoltarea durabilă înseamnă limitarea numarului construcțiilor noi, în special în zonele vulnerabile, înălțarea structurilor pentru micșorarea pericolului de inundații sau construirea altora mai solide, mai rezistente, mai puțin expuse la riscuri. Un lucru e cert: este imperios necesară adoptarea unor măsuri care sa reducă pierderile în viitor.

Din păcate, relocalizarea acestor comunități face imposibilă exploatarea resurselor turistice din zonele afectate, lucru care duce la eliminarea acelor zone din circuitul turistic mondial.

Trebuie avut mereu în vedere faptul că atât resursele naturale cât și cele antropice trebuie păstrate deoarece acestea sunt disponibile o singura dată; odată consumate, capacitatea de existență a destinatiei turistice este terminată.

Acțiunile distructive ale unor activități turistice se manifestă, în principal, prin folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant, în scopuri recreative și de agrement, dublată de o intervenție brutală a omului asupra peisajului și resurselor naturale.

Turismul este un consumator de spațiu și resurse turistice, participând implicit la degradarea și poluarea mediului inconjurător și a potențialului turistic. Această degradare se realizează fie prin presiunea directa a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau altor obiective turistice pe care turismul le poate deteriora parțial sau total, fie prin concepția greșită de valorificare a unor zone, puncte și obiective turistice.

Presiunea omului asupra mediului natural crește zi de zi, oamenii deplasându se mai des și pe distanțe mai mari față de trecut. Petrecerea timpului liber oferă prilejul unei exploatări mai intense și unei cuceriri a mediului natural, cea mai mare parte a timpului liber petrecându se în afara orașului, în natura. Ieșirea periodică din oraș spre zonele verzi sub forma excursiilor, a week end urilor sau a vacanțelor a devenit un obicei social cu efecte negative asupra mediului.

Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare de vizitatori sosiți la destinațiile a căror capacitate optimă de primire a fost depășită. Mediul înconjurător scapa rareori de efecte negative atunci cand numărul de turiști este foarte mare. Calitatea apei și a aerului și diversitatea florei și faunei sunt inevitabil afectate într un fel, ca și peisajele, orașele și monumentele.

Protecția și conservarea potențialului turistic și a mediului se conturează ca o activitate distinctă, având probleme specifice, care solicită colaborarea specialiștilor din domenii variate. Aceasta acțiune poate avea o eficientă satisfacatoare, numai în condițiile asigurării unui cadru de defășsurare juridico administrativ adecvat care impune organizarea administrativă,

existența unor resurse economice, un suport legislativ eficient și o susținută activitate de educație cetațenească.

Formarea în contextul unei dezvoltări durabile trebuie să înceapă cu școala, mai bine zis, cu gradinița, căci exemplul pîrinților și apoi al educatoarelor este prima lecție pe care o învață copii. Ori, dacă părinții nu au o formare respectuoasă față de mediu, daca mai ales cei care lucreazăîn turism nu aupregătireanecesară pentruafacefațăunui turism durabil,degeaba vom dori să avem în viitor oameni cu o educație durabilă.

Dintreprincipaleleacțiunideprotecțieșiconservareamediuluișiapotențialuluituristic se desprind urmatoarele:

conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și în perioada viitoare;

creșterea nivelului de trai al comunităților locale; mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de conservare a mediului;

intervenția autorităților și agenților economici în realizarea tuturor componentelor unui turism durabil; În ceea ce privește potențialul turistic al României, principalele acțiuni care vizează protejarea și conservarea mediului și a resurselor turistice sunt urmatoarele: exploatarea științifică, rațională a resurselor turistice astfel încât ritmul de exploatare să nu depășească ritmul de reciclare și regenerare; soluționarea resurselor cu valențe turistice în contextul valorificării tuturor resurselor naturale și a protecției mediului ambiant; amenajarea și organizarea adecvată și la nivel superior a zonelor, traseelor și obiectivelor de interes turistic; organizarea și exploatarea turistică raționala a parcurilor naționale și rezervațiilor naturale, cu asigurarea protecției lor; organizarea corespunzătoare a zonelor montane; înnoirea bazei tehnico materiale a turismului menită să asigure un turism competitiv și ecologic; acțiuni de educație cu privire la mediu și la potențialul turistic orientate la nivelul întregii țări.

Bibliografie:

Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001;

P. Baron, O. Snak, N.Neacsu, Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001;

V. Glavan, Geografia turismului în Romania, Editura Institutului EDEN, Bucuresti, 1996;

Istrate I.,Bran Florina, Rosu Anca Gabriela Economia trismului și mediului inconjurator, Ed.Economica,Bucuresti, 2000;

Neacșu Nicolae Economia Turismului Studii de caz Reglementari, 2002

Educația ecologică în învățământul primar Prof. înv. primar Popa Maria Liliana Colegiul Naţional ”I. M. Clain”, Blaj, jud. Alba

„Învăţaţi i pe copiii voştri ceea ce i am învăţat şi noi pe ai noştri: că pământul, cu tot ce are frumos, este mama noastră. Tot ceea ce i se întâmplă pământului va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine omului, ci omul aparţine pământului. Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce i face pământului îşi face lui însuşi.”

(Sieux Seattle)

Educaţia fiecărui individ începe încă din fragedă copilărie, copilul fiind un adevărat ,,burete” care absoarbe cu nesaţ tot ceea ce întâlneşte în jurul lui, e curios şi dornic să cunoască, să afle, să ştie. Astfel că e absolut necesar ca şi educaţia ecologică să înceapă de când copilul face primii paşi pe calea cunoaşterii, urmărind formarea unui comportament adecvat în ceea ce priveşte mediul înconjurător, manifestat prin acţiuni concrete. Cunoştinţele ecologice se asimilează treptat, pornind de la observarea şi înţelegerea fenomenelor după care se dezvoltă viaţa, având la bază cunoaşterea relaţiei cauză efect. Educaţia pentru mediu îi ajută pe micii elevi în conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin descoperirea atitudinii şi înţelegerii, facilitând procesul de evaluare şi clarificare a sentimentelor faţă de mediul înconjurător, dar mai ales a modalităţilor în care pot ei contribui la rezolvarea problemelor acestuia. Educaţia pentru mediu are un caracter practic, pornind de la importanţa plantării unui copac, până la reducerea consumului şi descoperirea acelor acţiuni umane care să aibă un impact negativ cât mai redus asupra mediului.

Educaţia ecologică urmăreşte cinci obiective importante: conştientizarea, cunoaşterea, atitudinea, deprinderile şi participarea. Conştientizarea îi ajută pe cei mici să dobândească înţelegere şi sensibilitate faţă de mediul înconjurător şi problemele acestuia, le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, a rafina şi a extinde aceste percepţii, contribuind la folosirea acestor noi abilităţi în mai multe contexte de viaţă. Cunoaşterea faceca elevii săcapeteoînţelegerede bazăprivind funcţionareamediului cutoate elementele şi particularităţile sale, interacţiunea umană cu mediul, despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu. Atitudinea facilitează dobândirea unui set de valori şi sentimente de grijă faţă de mediu, le educă motivaţia şi devotamentul de participare la menţinerea calităţii mediului. Deprinderile îi conduc la formarea abilităţilor necesare identificării şi investigării problemelor mediului, astfel încât să ia atitudine şi să contribuie ei înşişi la rezolvarea problemelor identificate. Participarea duce la experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, pentru a realiza acţiuni pozitive, bine gândite, care să conducă la rezolvarea problemelor legate de mediu.

Educaţia ecologică îşi atinge scopul atunci când este diseminată, când ceilalţi sunt receptivilaproblemeledemediu,înţelegândnecesitateaadoptăriiunuicomportamentecologic. Trebuie să înţelegem că de noi toţi depinde calitatea vieţii, nu doar a celei actuale, dar şi a celei viitoare, că de respectarea principiilor de dezvoltare durabilă depinde viitorul omenirii. Astfel, şcolii îi revine un rol foarte important pentru implementarea acestui concept, pentru sensibilizarea factorilor educaţionali şi a opiniei publice prin realizarea de parteneriate care

presupun organizarea şi desfăşurarea de activităţi ecologice eficiente, promovând valorile educaţiei ecologice în rândul elevilor, dar şi al părinţilor, al comunităţii locale în ansamblul ei. Scopul acestor activităţi vizează dezvoltarea capacităţii elevilor de a relaţiona cu mediul, de a identifica problemele şi de a enunţa soluţii de intervenţie pentru protejarea mediului înconjurător. Un alt obiectiv important îl constituie pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu, sensibilizarea tuturor în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi implementarea ideii de dezvoltare durabilă în viaţa cotidiană. Generaţiile tinere trebuie conştientizate în alegerea soluţiilor de dezvoltare durabilă şi respectarea regulilor, fără a le fi afectată propria viaţă, fapt ce poate fi realizat doar printr o colaborare reală a celor care pot şi contribuie la implementarea acestui deziderat.

Printre acţiunile concrete realizate împreună cu elevii claselor cu care am lucrat pot enumera: CDŞ ul ,,Natura, prietena mea”, care a presupus ca prim pas realizarea programei de opţional, stabilirea şi realizarea activităţilor concrete pe parcursul unui an şcolar; Realizarea şi implementarea de parteneriate educaţionale cu diverse instituţii şi cu comunitatea locală, parteneriate care au presupus acţiuni comune de ecologizare a unor zone, de plantare de puieţi de copaci, de concursuri pe teme ecologice între clase, şcoli, elevi şi preşcolari etc.; Susţinerea de sesiuni educaţionale ,,Introducere în Reducere Reutilizare Reciclare şi Harta Reciclării” în cadrul proiectului ,,Eco ambasadorii reciclării”, derulat prin fonduri UE, parte componentă a programului naţional Harta Reciclării realizat de Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă ViitorPlus;

Activităţi derulate în Săptămâna ,,Şcoala Altfel” de formare a unor deprinderi de utilizare responsabilă a apei, energiei şi conştientizarea necesităţii economisirii acestor resurse; Alte activităţi extracurriculare: Ziua Verde, Parada costumelor eco, Eco mărţişoare, în cadrul cărora s a pus accent pe parteneriatul cu părinţii, aceştia fiind implicaţi în derularea tuturor acţiunilor întreprinse;

Excursii şi drumeţii tematice care au avut ca scop cunoaşterea de către copii a unor arii protejate şi necesitatea protejării acestora, formarea de comportamente ecologice, de menţinerea curăţeniei mediului înconjurător după petrecerea unui timp la iarbă verde.

Educaţia ecologică cultivă un sistem de valori absolut necesar în formarea unui cetăţean responsabil, contribuie la maturizarea copiilor, le influenţează opţiunile şi deciziile viitoare. Calitatea mediului se reflectă direct în vieţile noatre, ale tuturor. Şcoala are datoria de a transmite elevilor, comunităţii din care face parte, mesajul imperativ că viitorul omenirii este în mâinile noastre, că de noi toţi depinde acest viitor, de a forma un comportament ecologic cu cele trei laturi ale sale: conştiinţa ecologică (cognitivă, volitivă, afectivă), conduita ecologică, dezvoltarea unei motivaţii corespunzătoare pentru cunoaşterea, ocrotirea şi conservarea mediului natural. Trebuie să nu uităm că ,,ecologia e o tulburătoare poveste de dragoste dintre om şi natură” (Toma George Maiorescu).

Bibliografie:

1. Constantin Cucoş, Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1988 2. Învăţământ primar Educaţie ecologică şi protecţia mediului, 2007 3. Ecologie, suport didactic clasele III IV, Editura Erc Press Educativ, Bucureşti, 2004

Valenţele formative ale proiectelor educaţionale în formarea unei conştiinţe şi a unei conduite ecologice în ciclul primar Prof. înv. primar: Marinică Florenţa Teodora Şcoala Gimnazială Nr.1 Limanu, Constanţa

Protejarea planetei Pământ, este o problemă a noastră a tuturor. Educaţia ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a reuşi în timp, formarea unei conştiinţe şi a unei conduite ecologice adecvate. Omul de mâine trebuie să fie capabil să discearnă asupra binelui şi a răului, să acţioneze în folosul naturii şi a sa. Cadrele didactice, în cadrul instituțiilor școlare, trebuie să pună accent pe educația ecologică, implicând elevii în activităţi practice cât mai variate şi mai atractive.

Educaţia ecologică asigură premisele formării conştiinţei şi a conduitei ecologice, atât de necesare în condiţiile crizei ecologice contemporane. Pentru realizarea educaţiei ecologice trebuie abordate metode moderne, bazate pe atragerea şi implicarea afectivă a elevului şi adaptate vârstei, puterii de înţelegere: jocul, excursiile, ieşirile în aer liber, proiectele de ecologizare, de amenajare a spaţiilor verzi etc.

Abordarea educaţiei ecologice se poate realiza la toate disciplinele de studiu, prin realizarea unor activităţi integrate. În cadrul lecţiilor la care se pretează educaţia ecologică sau în cadrul activităţilor extracurriculare elevii trebuie dirijaţi să cunoască şi să ocrotească elementelemediuluiînconjurător,săiubeascăplantelesianimalele,săadopteuncomportament adecvat raportat la mediul în care îşi desfãşoară activitatea şi să ia atitudine faţă de cei care încalcă regulile.

Pentru a cunoaşte mai bine problemele legate de mediu şi pentru a i implica pe elevi, dar şi pe părinţii lor în activităţi ecologice, am demarat proiectul educaţional ,,Planeta albastră, este casa noastră!”

Proiectul s a desfăşurat pe parcursul unui an şcolar, beneficiarii fiind elevii ciclului primar.

Scopul principal al proiectului a fost formarea unei atitudini de respect fata de mediu si dezvoltarea comportamentelor responsabile. Dintre obiectivele specifice urmărite amintesc : cunoașterea biodiversității mediului înconjurător local și conștientizarea necesității protecției lui ca o garanție a viitorului nostru și al urmașilor noștri; sensibilizarea elevilor de a economisi și proteja resursele mediului prin reciclarea și valorificarea deșeurilor; conștientizarea elevilor că sănătatea mediului în care trăiesc este garanția sănătății fiecăruia dintre ei, dar pentru a se realiza acest deziderat este nevoie de implicarea responsabilă a fiecăruia; conștientizarea necesității protecției calității mediului ca dovadă vie cu valoare culturală și științifică și pentru generațiile viitoare.

Activităţile propuse în cadrul proiectului educaţional au fost următoarele:

Calendarul ECO, în imagini în cadrul acestei activităţi elevii au întocmit lucrând în grupe, calendare ECO ale zilelor de importanţă ecologică, în imagini;

,,Să reciclăm hârtia! Să salvăm Pădurea!” activitatea s a desfăşurat sub formă de concurs, pe clase, concurs de colectare a hârtiei;



,,Pădurea aurul verde al Planetei“ în cadrul acestei activităţi s au desfăşurat următoarele: concursdecunoştinţegeneraledespre temadată,ecologizareacurţii şcolii, realizarea de colaje, desene, referitoare la tema abordată;

,,Ziua Pământului! Ziua Planetei albastre!” această activitate a urmărit: realizarea de poezii, eseuri, expoziţie de colaje, desene, postere, jucării si alte produse confecţionate din materiale reciclabile;

,,Responsabilitatea noastră - Viitorul!”- în cadrul acestei activităţi elevii au fost conştientizaţi că, doar prin eforturi comune și respect pentru valorile mediului se poate păstra zestrea genetică a biodiversității, dar și a puținelor spații geografice neafectate de nepăsarea și inconștiența omului.

Gânduri către PLANETA ALBASTRĂ în cadrul acestei activităţi elevii au realizat: postere, colaje, desene, creaţii literare, au confecţionat costume din materiale reciclabile. S au realizat expoziţii cu produsele elevilor, precum şi o paradă a costumelor realizate din materiale reciclabile. În urma jurizării produselor elevilor, aceştia au fost recompensaţi prin diplome şi premii.

De remarcat a fost faptul că, părinţii elevilor s au implicat activ în timpul desfăşurării activităţilor din proiect.

Considerăm că este o datorie de conștiință și etică să contribuim la ocrotirea mediului , a naturii, pentru că natura aparține nu numai generațiilor actuale ci și generațiilor viitoare în care proiectăm idealurile şi speranțele noastre de continuitate.

Prin derularea acestui proiect am urmări ca elevii să devină mai sensibili faţă de frumosul din natură, săaibăoatitudinepozitivăfaţădeactivităţiledesfăşuratepentruprotejarea mediului. Grija faţă de mediu trebuie să fie o componentă esenţială a dezvoltării morale, spirituale, sociale şi culturale, a generaţiilor actuale. Astăzi, mai mult ca oricând, se impune educarea tuturor cetăţenilor în spirit ecologic, în special a tinerei generaţii, deoarece aceasta va fi atât beneficiarul de mâine cât şi factorul de decizie.

Şcoala are la îndemână multiple posibilităţi de realizare a unei bune pregătiri ecologice a copiilor care să se materializeze apoi, în formarea conştiinţei şi a unei conduitei ecologice

Bibliografie:

1. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006

2. Iacob, Adelina, Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului ghid metodic pentru cadrele didactice, 2007

53 



Pădurea, rezervor de sănătate al omenirii

Pădurile reprezintă cel mai important stâlp de rezistență al sistemului ecologic, având o importanță existențială în viața oricărui popor, ca factor de geneză, conservare și dezvoltare a ființei naționale.

Ocupând mai mult de 30% din suprafața totală a globului, pădurea este un excelent depoluant al atmosferei, curățând o ca un imens filtru, de praf și de alte impurități. Astfel 1 hectar de pădure de molid reține 32 tone de praf, cea de pin 56 tone iar cea de fag 63 tone. Pe o stradă mărginită de arbori este de 3 ori mai puțin praf decât pe una fără arbori. Oamenii de știință au calculat că un arbora a cărui coroană acoperă o suprafață de 150 m2 prelucrează cu ajutorul celor peste 800 000 de frunze o cantitate de 2,5 kg dioxid de carbon pe oră, cantitate conținută de 5000 m3 deaer. Într o zi cu soare, 25 m2 de suprafață foliacee produce atât oxigen cât îi este necesar unui om în decursul a 24 ore, pădurile globului furnizând mai mult de jumătate din oxigenul fotosintetic al atmosferei (un hectar de pădure absoarbe din aer, într o asemenea zi, 280 kgdioxid de carbon și elimină 180 220 kg oxigen), iar un arbore de înălțime medie emană în atmosferă oxigenul necesar respirației a 3 oameni.

Pădurile măresc cantitatea de ioni ușori cu sarcină negativă și reduc cantitatea de ioni grei pozitivi din atmosferă. Aceasta face ca în aerul de pădure ionizarea să fie de 2 3 ori mai mare decât în cel aflat deasupra mării sau a fânețelor și de 5 10 ori mai mare decât în acela al orașelor. Ionii ușori împrospătează aerul, influențează starea de dispoziție a omului, măresc capacitatea lui de muncă.

Vegetația forestieră are și un rol important în reducerea zgomotelor. Astfel, pe o stradă cu arbori pe trotuare zgomotul produs de mijloacele de transport este mai atenuat cu 10 18 decibeli decât în cazul absenței arborilor. În același sens, acționează și pădurea instalată sub formă de benzi de a lungul arterelor de circulație extravilane, care de asemenea reduc cu 10 decibeli intensitatea zgomotului și cu 50% tăria lui.

Speciile forestiere reprezintă și un eficient dezinfectant al aerului. Datorită substanțelor aromate volatile pe care le emană în aer, substanțe numite fitoncide, se creează în jur o zonă lipsită de microbi patogeni. De exemplu, fitoncidele emise de frunzele de stejar distrug agentul patogen al dizenteriei și un hectar de pădure emană în aer 2 kg fitoncide zilnic; fitoncidele emise de pin distrug agentul patogen al tuberculozei, cele emise de molid pe cel al difteriei și aceste specii emană zilnic 4 kg de fitoncide, recordul deținându l ienupărul, cu emanații până la 30 kg fitoncide pe zi. Aceasta face ca, într o pădure încheiată, să găsim numai circa 500 microbi într un m3 de aer, în timp ce într un parc din centrul orașului vor fi 88 mii, iar într un magazin 4 milioane microbi la 1 m3 aer. În plus, vegetația forestieră reduce în orașe viteza vântului cu 30 40%, coboară temperatura aerului în timpul verii, mărește umiditatea atmosferică cu 12 15%.

Toate acestea permit să privim altfel decât numai prin prisma elementului decorativ arboriiexistențipestrăzileorașelornoastre,înparcuri,curți,etc.Toatăaceastăvegetațietrebuie considerată ca „plămânul orașului”, având în vedere că, în afară de emanațiile industriale, într

un oraș proceselevitalealeoamenilor determinăemanareaîn aer a 0,4milioanem3 CO2 și circa 1200 m3 vapori de apă și secreții ale glandelor sudorifice la un milion de locuitori.

Fără îndoială însă cea mai mare influență binefăcătoare o au pădurile masive din jurul orașelor sau chiar mai depărtate de ele. De aceea, atunci când suntem foarte obosiți sau necăjiți, când nervii sunt gata să cedeze și medicul ne recomandă odihnă, când vrem să ne gândim în liniște înainte de a lua o hotărâre importantă, ne îndreptăm pașii spre pădure. După o plimbare mai îndelungată prin ea simțim cum ni se refac puterile, cum dispar gândurile negre și cum vom găsi hotărârea cea mai potrivită. Pădurea este capabilă să devină un prieten, un sfătuitor.

Influența pozitivă a pădurii asupra omului se manifestă prin: îmbunătățirea metabolismului, creșterea asimilării oxigenului și eliminării bioxidului de carbon, creșterea numărului de capilare în funcțiune și a vitezei de circulație a sângelui, stabilizarea tensiunii, etc.

Pădurea este un excelent filtru al apelor poluate ce se scurg de pe versanți în râuri și lacuri. Folosind o anumită compoziție de specii, desime de amplasare a acestora, lățime a fâșiilor plantate, se poate evita poluarea chimică și bacteriologică a apei ce se scurge pe pante, poluarecearputeadeveni(șiînunelezoneadevenit)extremdedăunătoareînactualelecondiții (și de perspectivă) ale chimizării agriculturii. Din cercetările oamenilor de știință rezultă că apa ce se scurge de pe un versant și trece printr o pădure de o lățime corespunzătoare conține de 26 de ori mai puține bacterii la cm3 de apă decât în cazul terenului descoperit. Rezultă de aici cât este de necesar ca în lungul fiecărui râu, în jurul fiecărui lac, oricât ar fi el de mic sau de mare, să avem benzi de pădure bine întreținute și apărate.

Pădurea contribuie și la reducerea consumului de energie electrică, ca urmare a purificării aerului. Astfel, dacă într o zonă lipsită de vegetație arborescentă luminozitatea în timpul verii oscileazăîntre10și 20mii lucși, într ozonăasemănătoaredarîn care arborii ocupă 1/3 din suprafață luminozitatea este de 40 50 mii lucși.

În sfârșit, arborii pot apăra casele, construcțiile împotriva trăsnetelor, dar nu orice specie. Cel mai recomandat arbore de plantat în jurul caselor este plopul, care deși este atins des de trăsnet nu suferă stricăciuni ale coroanei.

Funcțiile pădurii sunt atât economice cât și sociale și ecologice. Pădurea este sursă de materie primă importantă, dar și un factor cu rol deosebit în conservarea și protejarea mediului. Pădurea este o adevărată barieră împotriva aridizării climatului, ea asigură resursele cele mai mari de apă, produce oxigenul necesar vieții și purifică aerul, servind deopotrivă pentru pășunat,vânătoareșiagrement.Pentrucapădureasăprotejeze,eaînsășiarenevoiedeprotecție, funcțiile ei fiind cele ce o impun în grija ocrotitorilor naturii și în afecțiunea caldă a omului.

Bibliografie:

1. Mușat I., Pădurea scut și bogăție a naturii Editura Științifică și enciclopedică, București, 1980

2. Giurgiu V., Conservarea pădurilor, Editura Ceres, București, 1978

http://www.infomediu.eu/ro/diverse/32 pdurea plmanul verde al pmantului.html

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Dezvoltarea durabilă, o prioritate a educației în Liceul Teoretic „Ioan Pascu” Codlea

Prof. Iaru Mihaela Liceul Teoretic „Ioan Pascu” Codlea

Dezvoltarea durabilă este un concept filosofic modern, potrivit căruia prin dezvoltare se asigură trebuințele actuale ale omenirii, fără a fi compromise posibilitățile de satisfacere a cerințelor pentru generațiile viitoare. Acest concept este acceptat și promovat de ONU în 1987 și consemnat în Agenda 21 din 1922, la Conferința de la Rio de Janeiro, prin proclamarea a 27 de principii de dezvoltare durabilă, ca alternativă pentru dezvoltarea globală în secolul XXI. Acest document, în care s au abordat cele mai acute probleme care au apărut în relația de interdependență dintre mediu și dezvoltare, a fost adoptat de către 180 de state.

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Scopul abordării este îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstării generațiilor prezente și viitoare, printr o abordare integrată între dezvoltarea economică, protecția mediului și justiție socială. La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă a devenit obiectiv asumat începând cu 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht.

Dezvoltarea durabilă poate fi o soluție de conciliere a tuturor conflictelor dintre protecția mediului și creșterea economică, dintre țările industriale și țările în curs de dezvoltare, între generațiile prezente și cele viitoare, cu condiția ca interesele unanime să conveargă spre dezvoltarea umană.

Fiecare acțiune a noastră influenţează evoluţia planetei de acum încolo. Și în următorii 1000 de ani, oamenii, animalele şi plantele vor avea nevoie de o planetă sănătoasă şi cu destule resurse pentru a trăi. Astfel, când facem anumite lucruri astăzi, trebuie să conştientizăm şi să planificăm un viitor durabil.

Atingerea obiectivelor dezvoltării durabile nu se poate realiza fără o schimbare de mentalitate a oamenilor și fără comunități capabile să utilizeze resursele în mod rațional și eficient și să descopere potențialul economic al mediului, asigurându se prosperitate, protecția mediului și coeziune socială.

Aici intervine educația. Ca o prioritate. Pentru că totul începe de la o întrebare simplă: „Ce pot face eu pentru a contribui la dezvoltarea durabilă?” Și dacă această întrebare și o pun atât copiii, cât și adulții, răspunsurile vor contribui la construirea unei mentalități sănătoase, care ar putea salva planeta.

Iată câteva lucruri simple pe care le putem face fiecare dintre noi și care trebuie să devină banale, să intre în obișnuința fiecărui copil și fiecărui adult:

Economisește energia! (Modifică temperatura la un grad mai mic; Oprește căldura sau aerul condiţionat când pleci de acasă! Stinge luminile când pleci dintr o cameră!)

Economisește apa! (Spală fructele și legumele într un vas, în loc de chiuvetă, sub jetul de apă! Dacă locuiești la casă, în timpul lunilor calde, udă grădina seara pentru a diminua procesul de evaporare! Oprește apa cât timp periezi dinții!)

Redu consumul de hârtie! (Printează numai lucrurile de care ai nevoie, încearcă să foloseşti hârtie reciclată sau să refoloseşti hârtia ori de câte ori poţi! Nu rupe foile din caiet!)



Produ mai puține deșeuri! (Cumpără produse făcute din materiale reciclate! Cumpără produse ce pot fi reciclate! Refolosește de mai multe ori pungile de plastic sau dă le la reciclat dacă nu îţi mai trebuie!

Călătoreşte mai bine! (Mergi pe jos sau cu bicicleta când ai de parcurs distanțe scurte! Folosește mai des mijloacele de transport în comun!)

Gândeşte global! (Sprijină protejarea speciilor pe cale de dispariţie! Participă la acțiuni de plantare în parcurile locale!)

Instituţiile de învăţământ din sistemul formal joacă un rol important în dezvoltarea capacităţilor de la vârste fragede, oferind cunoștinţe și influenţând atitudinile și comportamentul. Este important să se asigure o bună cunoaștere în ceea ce privește dezvoltarea durabilădecătretoţielevii,iaraceștiatrebuiesăfieconștienţideefecteledeciziilorcecontravin unui proces de dezvoltare durabilă. O instituţie de învăţământ, în întregul ei, incluzând elevii, profesorii, directorii și părinţii, trebuie să urmeze principiile de dezvoltare durabilă.

Educaţia pentru dezvoltare durabilă impune o reorientare a sistemului curent, bazat în cea mai mare parte pe oferirea de informaţii, către unul bazat pe tratarea de probleme și identificarea soluţiilor posibile. Implicarea cadrelor didactice în coordonarea elevilor pentru realizarea unor proiecte cu consecințe favorabile dezvoltării durabile, trebuie să devină o prioritate a sistemnului de învățământ. Este convingerea mea, care nu rămâne doar o afirmație, ci este argumentată de numeroasele activități în care am implicat elevii Liceului Teoretic „Ioan Pascu” Codlea, de la participarea la diferite competiții pe această temă, până la colectarea selectivă a deșeurilor în școala noastră, la activitățile de ecologizare pe care le organizăm periodic și parteneriatul pe care l am încheiat cu Ocolul Silvic „Codrii Cetăților” Codlea, în cadrul căruia desfășurăm activități de selectare a puieților pentru împădurire, la pepiniera ocolului și chiar la activitățile de împădurire de pe Măgura Codlei. Voi descrie, pe scurt, câteva dintre activitățile desfășurate cu elevii noștri, în ultimii ani. Proiectul înscris în concursul naţional „Şcoli pentru un viitor verde”

Proiectul echipei verzi a Liceului Teoretic Ioan Pascu Codlea a avut ca principal scop conştientizarea elevilor în privinţa necesităţii protejării mediului înconjurător, în menţinerea echilibrului natural, dar şi implicarea în acţiuni de ocrotire a pădurii şi de ecologizare, care s audesfăşuratşisevordesfăşuraîncadrulROSPA0037Dumbrăviţa Rotbav MăguraCodlei. În cadrulproiectuluiechipeiverziaLTC,s adesfăşuratoactivitatedesortareapuieţilor de stejar şi paltin şi pregătirea acestora pentru împădurirea unor suprafeţe pregătite în acest sens de către Ocolul Silvic Codrii Cetăţilor RA, care administrează fondul forestier din aria Măgura Codlei. Activitatea s a desfăşurat în luna martie, la pepiniera ocolului silvic; au participat cei 25 de elevi care fac parte din echipa verde a LTC. Activitatea depusă de elevii voluntari a fost foarte apreciată de angajaţii ocolului silvic, iar voluntarii s au arătat dornici de a mai participa şi cu alte ocazii la astfel de activităţi, următoarea pe listă fiind chiar cea de împădurire a unei suprafeţe din aria protejată.

Let’s do it Romania !

“Let’s do it, Romania!” face parte dintr un proiect la nivel internaţional numit “Let’s do it, World!” care urmărește trei lucruri: gestionarea deșeurilor aruncate în zonele verzi, responsabilizarea cetățenilor și crearea de infrastructuri care să ajute al gestionarea deșeurilor.

57 



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Inițiativa este una cât se poate de lăudabilă, având în vedere cât de mult s a degradat mediul în care trăim, prin depozitarea deşeurilor oriunde, oricum.... Elevii școlii noastre, însoțiți de cadre didactice și părinți, au participat în număr mare la aceste activități, ani la rând. În același spirit au fost organizate la nivelul orașului nostru, activități de ecologizare, de către o organizație neguvernamentală împreună cu Primăria Municipiului Codlea și elevii din școlile codlene, în cadrul proiectului „Codlea verde”. Greenovation Camp București 2016

Evenimentul educațional bilateral Greenovation Camp a fost parte componentă a proiectuluideeducațieecologică Greenovation Challenge: dezvoltarea competențelor tinerilor pentru inovare în dezvoltarea durabilă, derulat de JA România, în parteneriat cu Ungt Entreprenørskap Sogn og Fjordane (Norvegia) și Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana”.

Principalele coordonate pe care s a desfășurat proiectul Greenovation Challenge sunt reprezentate de o gândire proactivă pentru identificarea unor soluții sustenabile la diverse probleme identificate în zonele de munte și de inițiative concrete, logice și simple care să fie transpuse în practică de elevi din liceele participante, devenind astfel mai mult decât soluții la rezolvarea unor nevoi, căpătând valoare de simbol. Tot acest proces a fost facilitat prin networking,dovedindîncăodatăroluldeterminant aldialoguluicafacilitatorpentruconturarea unor comunități durabile.

Timp de3 zile, elevii auparticipatlasesiuni în care consultanți voluntarile auprezentat studii de caz și exemple de bune practici care să îi inspire pentru rezolvarea temei de lucru a competiției, au fost implicați în traininguri pe diverse teme, care să le îmbunătățească cunoștințele despre legătura dintre resurse, mediu și sustenabilitate și să le dezvolte abilitățile de leadership, creativitate, lucru în echipă, comunicare și prezentare și au lucrat la proiecte, primind feedbackși recomandăride îmbunătățire. Aceștia au realizat, cu ajutorulconsultanților voluntari prezenți și strategii de comunicare prin care să promoveze aplicația pentru a atrage un număr mare de utilizatori și prin care să îi determine pe managerii de companii să investească în implementarea de acțiuni și proiecte cu impact pozitiv pentru mediul înconjurător și comunitate.

În final, cele 6 echipe participante și au prezentat propunerile de aplicații în fața unui juriu format din reprezentanți ai organizațiilor partenere în proiect Junior Achievement România, Ungt Entreprenørskap și Asociația Romontana și din voluntari experți pe teme de dezvoltare durabilă.

În cadrul proiectului „Greenovation Challenge: Dezvoltarea competențelor tinerilor pentru inovare în dezvoltarea durabilă” Liceul Teoretic Ioan Pascu Codlea a fost selectat să participe alături de 12 licee din 11 localități din România la finala națională a competiției de propunerideproiectece vizeazădezvoltareadurabilăazonelormontane.Echipeleparticipante, formate din profesori coordonatori și elevi, au fost încurajate să propună soluții sustenabile la problemele identificate la nivelul comunității.

Titlul propunerii noastre de proiect a fost “Să nu lăsăm pădurea să moară! sensibilizarea locuitorilor municipiului Codlea în legătură cu reducerea suprafeţelor forestiere de pe Măgura Codlei”.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Participarea la competiția națională „Tinerii de azi, antreprenorii de mâine” patru ani consecutiv și obținerea Premiului I în fiecare an cu proiecte precum „Complexul de agrement

CarmenSylvaCodlea”,„Sănulăsămpădureasămoară!”,„Labyrinth”,toatecuactivitățilegate de dezvoltarea turismului și protejarea mediului, vin să susțină implicarea noastră, a cadrelor didacticeșiaelevilorLiceuluiTeoretic„IoanPascu”Codleaîndezvoltareadurabilăalocalității noastre.

Bibliografie:

1. Octavian Mândruț, Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Editura Corint Educațional, 2014

2. https://ec.europa.eu/info/strategy/international strategies/sustainable development goals/eu approach sustainable development_ro

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare durabila

http://codlea info.ro/

http://www.protectiamediului.org

http://ro.wikipedia.org

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Activitate practică aprecierea calităţii apei râului Someşu Mare (Beclean) pe baza diatomeelor

Prof. Chiciudean Nicoleta Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa

Elevii îşi doresc o implicare activă în procesul de învăţare, iar dacă acest lucru se realizează în afara clasei, este cu atât mai propice. Drumeţiile ce presupun explorarea mediului se adresează oricărui nivel educaţional, de la preşcolari până la studenţi. Am mai ieşit în natură cu elevii, în parcul oraşului, în pădure, iar de data aceasta le am propus elevilor clasei a VIII a B, a Colegiului Naţional Petru Rareş Beclean, malul râului Someşu Mare.

Scopul activităţii noastre a fost prelevarea de comunităţi algale bentonice, în principal diatomee (Bacillariophyceae), din acel mucilagiu maroniu ce se dezvoltă pe substratul pietros al râului. Prin identificarea microscopică a speciilor şi analiza numerică a acestora se pot calcula indici de încadrare a apei în nivele de calitate excelentă, bună, acceptabilă, mediocră, inferioară sau de încărcătură organică ape oligosaprobe (slab poluate), mezosaprobe, polisaprobe (puternic poluate).

Diatomeelesunt alge unicelulare de2-400 μm, solitaresau coloniale,răspânditeîn toate ecosistemele acvatice, dar şi în habitate terestre (sol, gheaţă, peşteri etc.) Organisme fotosintetizante ce asigură până la 25% din producţia de oxigen de pe Terra (Werner, 1977) posedă un nucleu, vacuole şi cloroplaste mari, precum şi rezerve de lipide în citoplasmă.

Indiferent de forma acestora (penate sau centrice), celulele sunt prevăzute cu perete celular impregnat cu siliciu şi ornamentat cu şiruri de pori model ce se menţine constant

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

pentru o anumită specie în 10 μm. Aceasta este şi modalitatea de identificare a speciilor pe baza determinatoarelor de specialitate (Krammer şi Lange Bertalot, 1986, 1988, 1991).

Asemenea unor sere în miniatură, diatomeele sunt incluse în sistemele biologice de evaluare a calităţii apei şi poluării propus de Kolkwitz şi Marsson (Werner, 1977), modificările apărute în cadrul comunităţilor algale fiind răspunsuri rapide la schimbările mediului. Avantajele ce au consacrat acest grup de alge ca bioindicator în studiile de monitorizare ale ecosistemelor acvatice sunt: prezenţa în aproape toate tipurile de habitate acvatice, majoritatea fiind cosmopolite; sensibilitatea la modificările de natură fizico chimică ale apei, multe specii prezentând cerinţe ecologice bine definite; existenţa unui ciclu de dezvoltare scurt, colonizând rapid noi habitate; indiferenţa la tipul de substrat.

Colectarea materialului algologic s a realizat la nivelul zonei litorale a râului Someşu Mare de pe pietre (comunităţi epilitice) prin răzuirea de pe subtratul dur cu ajutorul periuţei de dinţi.

Probele de diatomee bentonice au fost fixate pe teren cu alcool etilic 96%, iar identificarea taxonilor de diatomee s a realizat în preparate microscopice permanente. Pentru aceastas arecursla calcinarea materialului pelamelemicroscopicedispuse peoplacămetalică pentru a se înlătura conţinutul organic al celulelor şi a releva tecile silicioase ornamentate ce au fost ulterior incluse în colofoniu. Identificarea speciilor de diatomee s a realizat la un microscop optic binocular cu obiectivul de imersie 100x, folosind determinatoarele uzuale.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

În fotografiile microscopice se observă specii ale genurilor: Navicula, Surirella, Cymbella, Rhoicosphenia, Achnanthes etc.

Preluat din ghidul metodologic al Agenţiei de Protecţia Mediului din Franţa, obţinerea valorii Indicelui Biologic de Diatomee (IBD) necesită numărarea a minim 400 de indivizi în preparatul microscopic şi calcularea probabilităţii de prezenţă (F1 F7) a taxonilor în clasele de calitate:

, unde:

Ax = abundenţa taxonului x exprimată în ‰; Px(i) = probabilitatea de prezenţă a taxonului x pentru clasa de calitate i (Anexa 2 a Guide Méthodologique pour la mise en oeuvre de l’Indice Biologique Diatomées); Vx = valoare ecologică a taxonului x (Anexa 4 a aceluiaşi ghid); N = numărul de taxoni reţinuţi.

Calcularea factorului B pe baza valorilor F: B = 1×��(1)+2×��(2)+3×��(3)+4×��(4)+5×��(5)+6×��(6)+7× ��(7) urmată de introducerea valorii B în formula indicelui, conform tabelului: B [0;2] (2;6) [6;7] IBD 1 4,75 ×�� 8,5 20

După valorile obţinute ale IBD este posibilă aprecierea apei într una din cele 5 clase: IBD IBD≤5,0 5,0≤IBD<9,0 9,0≤IBD<13,0 13,0≤IBD<17,0 IBD

Clasa de calitate

Taxoni de diatomee specifici unei clase de calitate a apei sunt redaţi în imagine:

��(��)= ∑ ��×�� =1 (��)×�� ∑ �� =1 ×��

≥17,0

inferioară mediocră acceptabilă bună excelentă

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Activităţile antropice (balastieră în amonte, terenuri agricole etc.) au condus la obţinerea unei valori a IBD = 11.3, astfel că apa râului Someşu Mare se consideră acceptabilă. Cu toţii putem susţine ecosistemele să se refacă dacă am limita poluarea şi am favoriza reciclarea!

Căci importanţa diatomeelor nu se limitează la categoria trofică de producători în ecosistemele acvatice pentru care sunt şi bioindicatori, ci sunt utilizate ca agent abraziv în pasta de dinţi, în industria vopselurilor, în electronică, în arheologie, pentru verificarea calităţii lentilelor microscopice şi chiar în medicina legală.

Bibliografie:

1. Krammer, K., Lange Bertalot, H., 1986, 1988, 1991, Bacillariophyceae, în Ettl, H., Gerloff, J., Heyning, H., Mollenhauer, D. (red.), Süsswasserflora von Mitteleuropa, G. Fischer, Stuttgart.

2. Werner, D., 1977, The biology of diatoms, Blackwell Scientific Publications, Oxford London Edinburgh Melbourne.

3. ***, 2000, Guide Méthodologique pour la mise en oeuvre de l’Indice Biologique Diatomées, Ed. CEMAGREF, Bordeaux.

4. https://www.landcareresearch.co.nz/tools and resources/identification/diatoms/diatom structure/

De ce şi cum să protejăm natura?

În ultima vreme, dezvoltarea rapidă a sectorului turismului și creșterea numărului de turiști exercită o influență crescută asupra mediului înconjurător. În momentul de față, trebuie să ne gândim că resursele existente la nivel mondial sunt limitate, poluarea mediului înconjurător este într o continuă creștere, în timp ce sute de milioane de oameni trăiesc în sărăcie, nu au acces la apă potabilă și electricitate, existând riscul disparițieia numeroase specii de plante, animale și pești. Natura este locul unde se întoarce omul să şi ia energia de care are nevoie, dar dacă aceasta nu are ce să i ofere, omul se va ofili şi, împreună cu natura vor avea de suferit.Dacă noi nu protejăm apă, aerul, plantele nu vom mai putea să respirăm aerul curat, nu vom mai putea să simţim parfumul florilor sau să admirăm coloritul viu pe care natura ni l oferă în fiecare zi.

Comportamentul eco responsabil este o stare de spirit care se referă în primul rând la adoptarea unor gesturi simple, aparent mici dar cu efect mare, în vederea reducerii cantității gazelor cu efect de seră din atmosferă, a cantităților de poluanți, deșeuri, ape uzate și reducerea consumului de apă, energie, materiale sau legat de transport.

Să protejăm natura! nu trebuie să fie doar vorbe goale, ci explicații și raționamente pe care copiii noștri chiar să le priceapă. Sunt pași mici ce trebuie făcuți constant! E clar că dacă ei înțeleg ce rol important avem cu toții, atunci ziua de mâine poate să fie mai luminoasă.

Cum să protejăm natură nu este doar o simplă întrebare ci şi un îndemn de a face ceva. În primul rând ar trebui să nu mai fie tăiaţi copacii. Acest lucru se va realiza doar dacă toţi oamenii vor fi conştienţi de importanta aerului pe care îl respirăm.

Aruncatul gunoaielor la voia întâmplării este un alt rău pe care oamenii îl fac naturii. La primul val de ploaie acestea iau drumul avalanşelor şi umplu albiile râurilor făcând imposibilă supravieţuirea micilor vieţuitoare care trăiesc în adâncuri.

Acestea sunt doar câteva dintre efectele nepăsării oamenilor. Chiar dacă unii adulţi trec cu indiferenţă peste aceste suferinţe ale mediului înconjurător avem încredere că, copiii, pot atrage atenţia şi, prin exemplele oferite de ei, poate vom reuşi să salvăm planeta. Fiecare, la locul de joacă, muncă sau disractie, trebuie să aibă grijă să nu arunce gunoaie pe jos, să

colecteze selectiv deşeurile şi să nu distrugă spaţiile verzi. Cu câţiva paşi mici putem face fapte mari:

o Să nu mai aruncăm hârtia. Să o ducem la maculatură!

o Să nu risipim hârtia. Să nu mai tipărim decât ceea ce ne trebuie și să reciclăm hârtia. E ca și cum am salva copaci!

o Să avem grijă de animale. Să le protejăm!

o Să avem grijă și de plante, dar și de animale. Sunt multe specii pe cale de dispariție, iar dacă noi nu avem grijă de ele și nu le protejăm, vor dispărea.

o Să avem grijă de păduri! Adică să nu mai tăiem copaci decât atunci când trebuie. Ei ne dau oxigen și noi trebuie să le mulțumim. Iar cât mai des ar trebui să plantăm copaci mici, ca să fie mereu pădurile bogate!

Să economisim apa! Să consumăm cât mai puțină apă!

Ştim că în Africa există oameni care mor de sete. Așa că ar trebui cu toții să avem grijă să consumăm mai puțină apă. E simplu! Să facem dușuri în loc de baie, de exemplu. Iar atunci când ne spălăm pe mâini sau pe dinți, să nu lăsăm apa să curgă în continuu.

În anii ce vor urma, generaţia tânără, trebuie să înveţe neapărat să iubească natură. Poate nu ştiţi, dar natura plânge atunci când este părăsită de oameni.

Bibliografie: 1. Florinela Ardelean, Vlad Iordache, Ecologie si protectia mediului, Editura MATRIX ROM Bucureşti 2. Ioan Ovidiu Muntean, Ecologie si protectia mediului, Editura Emia

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Un loc de poveste: Lacul Vulturilor

Prof. Onica Elena Mihaela Școala Gimnazială „Constantin Giurescu” Chiojdu

Masivul Siriu este format în partea centrală din culmea Mălâia (în punctul cel mai înalt atinge 1662 m) şi un vârf cu înfăţişare de cupolă vârful Bocârnea (Siriu) de 1657 m. Ele domină cu cca. 200 m suprafețele din jur ce au înfăţişarea unor platouri extinse, cu uşoare denivelări (fig. 1).

Fig. 1. Masivul Siriu văzut de pe Colții Balei

Culmea Mălâia are un profil asimetric, un versant abrupt în est, de natură structurală (taie capetele de strat) și unul mai domol în vest. Poalele sale sunt acoperite de grohotişuri vechi pe care s a dezvoltat o vegetație de arbuşti, în special de ienuperi.

La baza abruptului există totuşi două microdepresiuni, într una situându se Lacul Vulturilor, în cealaltă o mlaştină cu două ochiuri de apă (Lacul Sec).

Fig.2. Lacul Vulturilor (dreapta) și Lacul Sec (stânga)

Lacul Vulturilor s a format ca urmare a deplasărilor de teren în condiții preglaciare. Cunoscut şi sub numele de Lacul fără Fund (fig. 2), aflat la est de culmea Mălâia, la o altitudine de 1420 m, lacul este cantonat într o cuvetă de origine crio nivală și are o suprafaţă de 10000 m2, oadâncimemaximăde3 m şi estealimentat dinploi şi dinizvoareledelabazagrohotişului. El este lipsit de vegetaţie şi s a format în timpul pleistocenului superior, când pe marile înălţimi carpatice dominau gheţarii, iar procesele de îngheţ dezgheţ erau frecvente. Pe latura de vest, la poalele culmii Mălâia, se găseşte o manta de grohotişuri, ele reprezentând depozitul în care se cantonează însemnate cantităţi de apă ce asigură alimentarea lacului.

La nord de acest lac, la 1450 1460 m altitudine, există o altă microdepresiune, cunoscută sub numele de Lacul Sec, în care se găseşte o mlaştină care pe ansamblu ocupă o suprafaţă de circa 2 ha. Aceasta are formă dreptunghiulară şi prezintă mici ochiuri de apă, adânci de 10 20 cm, alimentate din ploi şi mai puţin din izvoarele de la poalele culmii Mălâia. Mlaştina s a dezvoltat prin colmatarea, în special cu Sphagnum, a unui lac de adâncime mică.

Bazinul de recepţie al Lacului Vulturilor, de circa 4.5 km2, este reprezentat prin versantul culmii Mălâia (1668 m). Ca urmare a lipsei unui aport superficial mai semnificativ, lacul nu are o scurgere superficială. Excedentul de apă rezultat din valorile principale ale bilanţului hidric (precipitaţii 1000 mm/an şi evaporaţia apei 500 mm/an) se pierde subteran. Malurile lacului sunt acoperite de grohotiş generat de dezagregarea gresiei de Siriu, iar fundul lacului este căptuşit de un strat de nămol cu o grosime de 20 30 cm. Apa din lac are o culoare verde gălbuie, cu o transparenţă redusă, de circa 0,5 m.

Numele acestui lac, spune tradiţia populară, că provine de la faptul că în împrejurimi existau o mulţime de vulturi care se adunau aici pentru a bea apă şi a întineri.

Al doilea nume, cel popular, şi anume ”Lacul fără fund”, este datorat altei legende cunoscute prin părţile locului, ce nu are, aşa cum ar fi de închipuit, nicio legătură cu adâncimea lacului. Se spune că un cioban, sătul de această meserie, şi ar fi părăsit turma de oi, aruncându şi bâta în acest lac. După un an, el a regăsit o plutind în Dunăre, moment la care, mistuit de dorul locurilor natale, a decis să se întoarcă la vechile lui activitaţi, căutându şi turma de oi şi realizând că oieritul este, cu adevărat, menirea sa.

Pentru a atrage turiști, în zonă au fost colonizate capre negre, iar în Lacul Vulturilor păstrăvul curcubeu.

Fig. 3. Capra neagră (Rupicapra rupicapra)

Denumirea științifică: Rupicapra rupicapra

Familia: Bovidae

Descrierea:

Capra neagră are o înălțime între 110 și 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 7 cm), având înălțimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 și 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele genuri cu două coarne inelate și încovoiate spre înapoi. În spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. În timpul verii capra neagră are o culoare spălăcită brun roșcată, partea inferioară a corpului fiind alb gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun negricios, fiind alb peabdomenși picioare,capul fiind deculoarealbă gălbuie,pecreștet având o dungă de culoare închisă.

Animalul trăiește în grupuri de 15 30 de capre formate din capre tinere și capre mame. Această structură socială se schimbă în funcție de starea anotimpului. Vara un animal stă tot timpul de pază pentru a da la timp în caz de primejdie semnalul de alarmă. Iarna această supraveghere este mai puțin severă, grupurile conduse de un țap, putându se amesteca între ele. În luna noiembrie este perioada de împerechere, ca la sfârșitul lunii mai să fie primele fătări de iezi care țin până la începutul lui iunie. Perioada de gestație la caprele negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră neagră poate trăi între 15 și 20 de ani. Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni.

Fig. 4. Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)

Denumirea științifică: Oncorhynchus mykiss

Familia: Salmonidae

Descrierea:

Păstrăvul curcubeu este un pește răpitor, dulcicol, originar din apele reci curgătoare din partea apuseană a Americii de Nord. În Europa a fost adus în anul 1882 și se crește în păstrăvării. Este mai puțin pretențios în ceea ce privește temperatura și conținutul de oxigen al apei, și din această cauză se poate crește și alături de crap în heleșteie.

Are 25 30 cm lungime și 0,4 1,5 kg greutate. Corpul este alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mici. Capul este alungit, cu botul obtuz și gura largă cu dinți. Înotătoarea caudala este excavată. Are o înotătoare adipoasă.

Coloritul corpului este brun verzui, cu puncte negre pe spate, laturile sunt cenușii cu puncte negre, iar abdomenul argintiu. Pe mijlocul corpului prezintă o dungă irizantă,

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

multicoloră, din care cauză i se spune păstrăv curcubeu. Înotătoarele neperechi, cu excepția înotătoarei analei, cu puncte negre.

Bibliografie:

1. Brănoiu, G., Frunzescu D., 2004, Monografia geologică a bazinului râului Buzău, Editura Universității din Ploiești, Ploiești;

2. Groza Atena, 2010, Suport de curs Conservarea biodiversității din ROSCI0229 Siriu, Editura Alpha MDN, București;

3. Popescu, P., 2007, Cartea satelor chiojdene, Editura Prahova, Ploiești;

4. https://ro.wikipedia.org

5. http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Brosura_Specii_de_plante_indicatoare_pentru_p ajistile_cu_valoare_naturala_ridicata.pdf

Proiect de acțiune ȋmpotriva schimbărilor climatice

Prof. ȋnv. primar Picovici Mariana Şc. Gimn. „Teodor Murăşanu”, Turda, jud. Cluj

Datorită schimbărilor climatice, modelele meteo vor deveni mai extreme și mai puternice. Deja ne confruntăm cu schimbări climatice, avem veri mai intense și ierni mai dure, iar evenimentele meteorologice care rezultă bulversează planeta. Pe măsură ce încălzirea globală crește, cresc și efectele schimbărilor climatice.

O schimbare climatică este o veste proastă pentru viața de pe planeta noastră. Un climat stabil ajută ființele vii să prospere deoarece au timp să se adapteze de a lungul anilor la condițiile în care trăiesc, până când trăsăturile și comportamentele lor sunt perfecte pentru aceste condiții. Dacă clima se schimbă mai repede decât se pot adapta la noile condiții, acest fapt pune ȋn pericol supraviețuirea speciilor în mediul ȋnconjurător.

Dinacestmotiv,estenecesarcatoatenațiunilesăseuneascălacelmaiȋnalt nivelpentru a opri problema noastră comună. Cauzele și soluțiile schimbărilor climatice ne pot părea prea mari pentru a putea juca orice rol în abordare și acest lucru ne poate face să ne simțim neputincioși. Este important de menționat că niciun individ nu este neajutorat în lupta pentru viitorul nostru şi al planetei noastre. Acțiunile individuale reprezintă baza pe care se pot construi acțiunile comunitare şi mondiale. Aceștia sunt pași pe care orice individ îi poate face pentru a începe să acționeze mai conștient.

Comunitatea şcolară este un mediu propice pentru educarea tinerilor din punct de vedere ecologic. Adoptarea unei abordări școlare pe termen lung în școlile noastre poate duce la schimbări în comunitatea mai largă. Astfel, pe parcursul a şase săptămȃni am implementat ȋn instituția noastră un proiect internațional cu activități de sensibilizare a elevilor ȋn demersurile ecologice, ceea ce a dus la schimbarea atitudinilor față de problemele climatice din ce ȋn ce mai evidente.

Proiectul a antrenat peste 2.500.000 de elevi, peste 135 de țări de pe toate continentele şi a avut un singur scop: acțiunea ȋmpotriva schimbărilor climatice.

Din activitățile proiectului: stabilirea problemelor cu care se confruntă zona noastră, care sunt cauzele, care sunt efectele, apoi care sunt soluțiile noastre individuale/ de grup/ comunitare, iar la final s au făcut schimburi de experiență online/live cu profesori şi elevi din țară şi străinătate. Impactul asupra elevilor a fost deosebit şi a dus la schimbare de atitudini ȋn rȃndul acestora.

73 Bibliografie: 1. https://www.climate action.info/ 2. https://primariaturda.ro/ 3. https://www.greenpeace.org/romania/ 4. https://www.ecosia.org/

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Mai mult verde, mai mult albastru!

Prof. Pop Oana Nicoleta GPP nr. 1 Năsăud

Opționalul se intitulează ”Mai mult verde, mai mult albastru!”, a fost propus pentru nivelul II grupa mare, cu 1 oră pe săptămână și face parte din categoria interdisciplinară (înglobând noțiuni din mai multe domenii).

Opționalul a fost propus și derulat în anul școlar 2018 2019, cu ajutorul său s a realizat etapa de cercetare pentru lucrarea mea de obținere a gradului didactic I intitulată ” Dezvoltarea conduitei ecologice a preșcolarilor prin intermediul activităților opționale”. Reprezintă un auxiliar CDȘ (curriculum la decizia școlii) conceput de mine și care a primit avizul de specialitate.

Argumentul opționalului este următorul:

Omul trebuie educat în spiritual respectului faţă de mediu. De aceea, toţi suntem responsabili în a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul de protejare a naturii. Sentimentele şi atitudinile copiilor faţă de natură trebuie să fie de respect şi grijă având în permanenţă convingerea că oamenii sunt parte integrantă din natură şi nicidecum superiorii acestei

Încă de la apariţia omului pe Pământ, natura l a protejat, oferindu i necesarul existenţei, fiindu i prietenă. Gândindu ne că prietenia este legătura care i uneşte pe oameni, atunci trebuie să înţelegem că omul trebuie să manifeste dragoste şi respect pentru natură.

Mediul este, după cum se ştie, un sistem şi ca orice sistem are o anumită organizare (structură, funcţii specifice) care asigură viaţa omului şi dezvoltarea societăţii umane. Vieţuitoarele de pe Pământ (plante, animale, oameni deopotrivă) împreună cu „spaţiul” ce permite vieţii să existe reprezintă ecosfera, altfel spus casa vieții pe Terra.

Orice vieţuitoare, pentru a putea trăi pe Pământ, trebuie să se încadreze în ecosferă, căci altfel piere. Criza ecologică ce se manifestă tot mai pregnant e un semn că legătura dintre viaţă şi „lăcaşul” său a început să se macine. Pe măsură ce legăturile dintre o vietate şi alta, ca şi dintre toate vietăţile şi mediul lor de viaţă încep să se surpe, echilibrul în natură începe să cedeze şi pe alocuri să dispară. Pentru a supravieţui, oamenii au nevoie de o existenţă stabilă în mediul lor adecvat.

Educaţia ecologică constituie unul dintre obiectivele care se regăseşte la toate disciplinele de învăţământ. Educaţia ecologică nu trebuie să fie o disciplină discretă, dar nici nu poate fi identică cu studiile ştiinţifice care abordează un singur domeniu al cunoaşterii. Aceasta are aspecte morale/etice pregnante, nerezumându se doar la aspectele umane sau de mediu. Educaţia ecologică trebuie abordată într o manieră interdisciplinară, întrucât are legături de substanţă, mai mult sau mai puţin vizibile, cu alte domenii.

Interdisciplinaritatea ne oferă posibilitatea de a prezenta copiilor obiecte şi fenomene într o relaţie de intercondiţionare şi a i face să înţeleagă pericolul dezechilibrului natural determinat de influenţa omului. Ei sunt martori oculari ai transformărilor din viaţa socială, culturală, economică şi din mediu. Toate aceste aspecte le stârnesc curiozitatea pe care o manifestă prin întrebările pe care ni le adresează, iar prin răspunsurile oferite noi îi

conducem la înţelegerea relaţiilor dintre fenomene şi rezultatul acestora. În acest sens unităţilor de învăţământ le revine sarcina de a trezi interesul copiilor pentru a cunoaşte, iubi şi ocroti natura şi a oferi fiecăruia posibilitatea de a manifesta o atitudine personală, responsabilă faţă de mediul în care trăieşte.

De aceea este necesar ca preşcolarii să fie ajutaţi să pătrundă tainele naturii pentru a sesiza interdependenţa şi cauzalitatea fenomenelor, precum şi în formarea unei conduite ecologice care să i conducă spre educarea dragostei faţă de natură, educarea capacităţii de a ocroti şi respecta mediul şi a dorinţei de a contribui la păstrarea echilibrelor ecologice ce se manifestă în natură.

Scopul opționalului este: dezvoltarea unui program de educaţie ecologică la nivel preşcolar, în vederea formării unei conduite ecologice a copiilor; stabilirea unui cadru favorabil schimbului de informaţii şi a colaborării între educatoare și copii, între actorii actului educațional și diverși parteneri

Obiectivele operaționale propuse spre a fi atinse sunt:

a) privind copiii preşcolari:

Sprijinirea copilului pentru a manifesta interes şi curiozitate pentru cunoştinţe din domeniul ecologiei;

Stimularea copilului pentru a desfăşura activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăieşte;

Îmbogăţirea vocabularului activ cu termeni din domeniul ecologic;

Însuşirea unor norme de comportament ecologic specific asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societăţii şi mediului şi formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme;

Stimularea imaginaţiei şi a creativităţii;

Încurajarea copilului pentru a exprima independent opinii şi stări sufleteşti proprii şi pentru motivarea lor.

b) privind cadrele didactice :

Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter ecologic în vederea însuşirii unor cunoştinţe din domeniul respectiv;

Abilitareacadrului didacticcucapacitateadeaconstrui un mediueducaţional care să motiveze copilul în procesul de protejare a naturii.

b) privind părinţii şi alţi factori educaţionali din comunitate:

Conştientizareapărinţilorşi aaltorfactori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea propriilor copii;

Creşterea implicării părinţilor şi altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în activitatea grădiniţei şi în crearea unui mediu sigur şi sănătos pentru toţi.

Durata opționalului:

Anul şcolar: 2018 2019 Săptămânal câte o activitate







Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

Realizarea unui filmuleț cu poze din activitatea derulată în timpul opționalului Confecționarea unor materiale specifice (confecționarea unor obiecte din diferite materiale)

Aducerea la cunoștința părinților a rezultatelor opționalului prin expoziții la nivelul unității de învățământ, prin expunerea foto de pe grupul de facebook al grădiniței

Contribuții la portofoliul personal al fiecărui copil prin produsele activității.

PLANIFICAREA SĂPTĂMÂNALĂ A ACTIVITĂȚILOR

”Mai mult verde, mai mult albastru”

Luna Săptămâna Tema Observații Date din calendar Anul calendaristic 2018 Semestrul I

Septembrie 10.09 14.09 Omul și natura prieten sau dușman

16.09 Ziua internațională a ozonului 17.09 21.09

Cei trei R reciclare, refolosire, recondiționare

Activ. Practică cu materiale reciclabile

Conversație, coșuri pentru materiale reciclabile (peturi, hârtie) 24.09 28.09 Obiecte cu suflet

Octombrie 01.10 05.10

04.10 Ziua internațională a protecției animalelor 06.10 Ziua mondială a habitatului 08.10 12.10

Arborii susțin viața

Vizită și colectare de frunze 15.10 19.10

Parcul dendrologic de la Liceul Silvic Năsăud

Amprenta arborilor Harta Ro cu flora, lupă 22.10 26.10 Doctorii pădurilor Ciocănitoarea, pițigoiul

Noiembrie 05.11 09.11

Pădurea de foioase Prezentare ppt 12.11 16.11

Pădurea de conifere Prezentare ppt

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

19.11 23.11

Așa DA, așa NU concurs 26.11 29.11 Solul și poluarea sa

Decembrie 03.12 07.12

Bradul simbolul Crăciunului Observare, alternative la bradul tăiat 10.12 14.12

Ianuarie 14.0118.01

Un Crăciun ECO

Confecționare obiecte de împodobit ECO 17.12 21.12

Confecționare obiecte de împodobit ECO

Anul calendaristic 2019

Ce se întâmplă iarna cu animalele?

Lectură după imagini 21.01 25.01

Ajutor pe timp de iarnă

Plante și animale ocrotite

Discuție cu un invitat- pădurar 28.01 01.02

Semestrul al II-lea

Februarie 11.02 01.03

Obiecte handmade

Confecționare obiecte din materiale reciclabile Martie 04.03 08.03 Dezastre naturale 11.03 15.03

Joc didactic: găsește opusul și asociazp cu bulina roșie/ verde 18.03 22.03

Așa DA, așa NU

Apa circuitul apei în natură 25.03 29.03

Cum utilizăm apa/ poluarea apei 27.03 Ziua internațională a apei

Aprilie 01.04 05.04

Păsările călătoare curiozități

Vizionare online a rutelor berzelor

01.03 Ziua internațională a păsărilor 08.04 12.04

Căsuțe pentru păsărele Activitate practică

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

15.04 19.04

Să ajutăm păsărelele

”În poiana din pădure”

Activitate outdoor

15.03 Ziua pădurii 22.03. Ziua pământului Mai 06.05 31.05

Iunie 03.06 07.06

Bibliografie:

Repetare serbare, confecționare elemente pentru decor, confecționare costume ECO

serbare 05.06 Ziua mediului 08.06 Ziua oceanelor 10.06 14.06

”În poiana din pădure”

Puterile ne sunt limitate, dar împreună reușim!

Vizionare filmuleț cu momente din derularea opționalului

1. Ciubotaru M, Educaţia ecologică în grădiniţă, Ed. CD Press, 2005.

2. Crăciun,V., Dilă,S., Glasul naturii ghid practic de educație pentru mediu pentru învățământul preșcolar, 2002

3. Geamănă Nicoleta Adriana, coordinator Educație ecologică îndrumar pentru activitatea în grădiniță și la clasa pregătitoare, Ed. Arlequin, 2013

4. Ivănescu Maria, coordonator Educație ecologică și de protecția mediulu Ghid metodic pentru cadrele didactice învățământ preșcolar, ed. Brevis, Oradea, 2008

5. Ivănescu,M, Educație ecologică și de protecție a mediului, Caiet ”Micii ecologiști”, învățământul preșcolar, nivelul II , Ministerul Educaţiei şi Cercetării , 2007

6. Ivănescu,M., Educație ecologică și de protecție a mediului Ghid metodic pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar 2007

7. Ministerul Educatiei, Cercetării și Tineretului, 2008, Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 6/7 ani)

Pârvu C tin Îndrumător pentru cunoaşterea naturii, E. D. P, Bucureşti, 1981.

***http://ecology.md/md/page/conditiile pedagogice deformare a atitudinii grijulie fata de natura la copii de varsta prescolara

***http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/3610 ***https://edict.ro/activitatile de tip outdoor in invatamantul prescolar/

10.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Proiect de parteneriat educaţional NATURA NE E DRAGĂ!

Prof. înv. primar Radu Nicoleta Mihaela Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”, București

REZUMATUL PROIECTULUI

1. Proiect educaţional

2. Copii implicaţi 50 elevi clasele a IV a A, B

3. Activităţi propuse:



Activitatea nr. 1 - 4 Octombrie Ziua Internaţională a Animalelor „Iubim şi ocrotim animalele” expoziţie de picturi, desene, colaje, postere



Activitatea nr. 2 16 Octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei „Să mâncăm sănătos!” întâlnire cu un specialist



Activitateanr.3 29Octombrie „Şcoalameaverde” plantareaunuicopăcelîncurtea şcolii.



Activitatea nr.4 2 Februarie Ziua Zonelor Umede „Ocrotiţi zonele umede!” expoziţie îndemnuri ecologice, postere, pliante, etc.



Activitatea nr. 5 15 Martie 15 Aprilie Luna Pădurii„Pădurea, colţ de rai” drumeţie la pădure



Activitatea nr.6 1 Aprilie Ziua Păsărilor „Iubim păsărelele!” expoziţie desene, picturi, colaje

14 Aprilie Vizită la Grădina Zoologic din Târgoviște

 Activitatea nr. 7 17 Aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii „Cum să trăim într o lume sănătoasă? întâlnire cu specialişti de mediu

 Activitatea nr. 8 22 Aprilie Ziua Pământului „Zâmbetul Pământului!” Expoziţie de desene picturi colaje

 Activitatea Nr 9 5 Iunie Ziua Mondială a Mediului „Păstrăm mediul curat!” concurs de postere pe teme de mediu.

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR

 Activitatea nr. 1 4 Octombrie Ziua Internaţională a Animalelor „Iubim şi ocrotim animalele” expoziţie de picturi, desene, colaje, postere

Data 4 octombrie

Locul desfăşurării Parcul „Herăstrău”, unitatea şcolară

Participanţi elevi, cadre didactice.

S au purtat cucopiii discuţii despreprotecţiaşi ocrotireaanimalelor,s au prezentat diferite filmuleţe legate de temă, s au făcut vizite în parc, observări directe, s au realizat picturi, s au confecţionat postere, s au realizat animale din legume și fructe pentru organizarea expoziţiei din parc.

Modalităţi de evaluare: expoziţie

 Activitatea nr. 2 16 Octombrie Ziua Internaţională a Alimentaţiei „Să mâncăm sănătos!” întâlnire cu un specialist

Data 16 octombrie

Locul desfăşurării şcoală

Participanţi copiii implicaţi în proiect, învăţători, medic specialist

Se invită medicul specialist în rândul copiilor pentru a le vorbi despre importanţa alimentaţiei sănătoase, păstrarea unui regim raţional de alimentaţie.

Se prezintă copiilor filmuleţe, pliante, jetoane, cărticele cu alimente pe care trebuie să le consume şi alimente care ar trebui evitate.

Se vor prezenta cântece, poezii şi ghicitori legate de temă.

Modalităţi de evaluare: cântece, poezii, ghicitori  Activitateanr.3 29Octombrie „Şcoalameaverde” plantareaunuicopăcelîncurtea şcolii.

Data: 29 octombrie

Locul desfăşurării în curtea şcolii

Participanţi elevi, învăţători.

Toate clasele implicate în proiect în data de 29 octombrie vor planta un copăcel urmând ca în anii următori această dată să rămână fixă pentru plantarea unui copăcel în curtea şcolii ,elevii formându şi o atitudine ecologică responsabilă şi activă.

Modalităţi de evaluare: Realizarea unor albume cu fotografii din timpul acţiunilor.

 Activitatea nr.4 2 Februarie Ziua Zonelor Umede „Ocrotiţi zonele umede!” expoziţie îndemnuri ecologice, postere, pliante, etc.

Data 2 februarie

Locul desfăşurării : școală

Participanţi: copii, cadre didactice

Se vor purta discuţii cu copiii pe tema protejării zonelor umede, a faunei şi vegetaţiei, despre poluare şi evitarea ei.

Se vor face vizite la muzeu, etc. unde se vor face observări după care se vor pregăti materialele

Modalităţi de evaluare: pictură, desen, colaje, aprecieri verbale, fotografii, diplome.

 Activitatea nr. 5 15 Martie 15 Aprilie Luna Pădurii „Pădurea, colţ de rai” drumeţie la pădure

Data 14 aprilie

Locul desfăşurării Pădurea Băneasa

Participanţi: elevi ,cadre didactice

Acţiunea va fi organizată în Pădurea Băneasa .Se vor identifica zonele de poluare din pădure, se vor face acţiuni de ecologizare, se vor organiza jocuri recreative, se vor plimba prin pădure înţelegând astfel rolul pădurii şi nevoia de protecţie, de păstrare a unui mediu curat, sănătos pentru om .

Modalităţi de evaluare: Concurs, aparecieri verbale, albume cu fotografii.

 Activitatea nr.6 1 Aprilie Ziua Păsărilor „Iubim păsărelele!” expoziţie desene, picturi, colaje

Data 1 aprilie

Locul desfăşurării școală, parc

Participanţi şcolari, elevi,cadre didactice

Se vor viziona filmuleţe, se vor face plimbări prin parc sau pădure, se vor purta discuţii pe marginea temei după care se va trece la finalizarea lucrărilor pentru organizarea expoziţiei .

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Modalităţi de evaluare: pliante cu fotografii, diplome  Activitatea nr. 7 17 Aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii „Cum să trăim într o lume sănătoasă? întâlnire cu specialişti de mediu

Data 17 aprilie

Locul desfăşurării școală, Participanţi copii, cadre didactice

Se prezinţă copiilor pliante filmuleţe, se discută pe marginea celor vizionate, se stabilesc reguli.

Modalităţi de evaluare aprecieri verbale, cântece, poezii, albume cu fotografii.  Activitatea nr. 8 22 Aprilie Ziua Pământului „Zâmbetul Pământului!” Expoziţie de desene picturi colaje, vizită la Grădina Zoologică

Data 14aprilie

Locul de desfăşurare Grădina Zoologică din Târgoviște

Participanţi şcolari, elevi, cadre didactice

Se vor face activităţi premergătoare acestei acţiuni: teme de discuţie, observări, vizionări, lucrări practice urmând ca în ziua de 22 aprilie la locaţia stabilită să se organizeze expoziţia cu lucrările copiilor înscrişi în proiect și să se organizeze spectacolul cu acelaşi nume.

Modalităţi de evaluare: diplome, cântece şi poezii, fotografii

 Activitatea Nr 9 5 Iunie Ziua Mondială a Mediului „Păstrăm mediul curat!” concurs de postere pe teme de mediu.

Data 5 iunie

Locul de desfăşurare Parcul Herăstrău

 Activitatea nr. 10 „Împreună pe cărările Patriei excursie la Târgoviște

Data 14 aprilie

Locul de desfăşurare Târgoviște Participanţi elevi cadre didactice

Se vor reaminti acţiunile care au fost desfăşurate, partenerii din proiect, se vor purta discuţii despre zonele geografice şi obiectivele pe care le vom vizita, se vor stabili regulile de comportare în excursie, se vor prezenta rapoartele de realizare a acţiunilor şi se vor acorda diplome cadrelor didactice și copiilor implicați în proiect.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Ecologia - legătura OM - natură

Eleva: Ilișiu Elisa

Prof coordonator: bibl. Moisil Octavia Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean

De când eram copil am auzit vorbindu se despre ecologie, însă niciodată nu am înțeles cu adevărat profunzimea acestui cuvânt. Mi a fost mereu greu să înțeleg că acest cuvânt se referă la relație, greu pentru că e atât de dificil în ziua de azi să creezi niște relații stabile și de durată. Cu o simplă căutare pe Google putem înțelege că aceste relații se referă la un soi de comuniune. Ne e atât de greu să creem legături și comuniuni într o lume a singurătății. Luând aceste cuvinte separat putem înțelege că ECOS înseamnă casă, iar LOGOS înseamnă știință. Știința casei este știința mediului în care trăim. De a lungul vieții suntem călători în această lume, dar nu trebuie să purtăm această călătorie de unii singuri, frumusețea călătoriei constă în cunoaștere, în modul în care natura ne permite să o cunoaștem, să o descoperim. Ecologia este știința ce se ocupa de existența umană, interumană sau relația om natură. Natura este o parte din noi, parte ce ne menține în viață, ce ne ține mereu într o relație. Oamenii nu sunt făcuți pentru a fi singuri, oamenii de a lungul timpului au luptat pentru a conviețui cu tot ceea ce îl înconjoară.

Nu știu exact cât va mai exista lumea fără relații, însă știu că în tot acest amalgam al uneilumigrăbite, cerulnureprezintăolimitășiunaltpunctdepornire.M amsăturatdeoameni care privesc educația copiilor ca fiind ceva neimportant, m am săturat de oameni care atunci când aud cuvintele ecologie, dezvoltare și creștere le consideră a fi neimportante. Cel mai important este viitorul, deși noi suntem viitorul, încă suntem și prezentul. Deși vrei să ajungem remarcabili nimeni nu ne a spus că suntem deja. Ne remarcăm prin înțelegere, prin modul în care știm să ne adresăm lumii acesteia, prin modul în care respectăm natura.

Ecologia înseamnă o legătură între natura și om, între civilizație și darurile planetei. Aceste daruri atâta timp cât sunt ocrotite și respectate ne vor duce spre prosperitate, în mod contrar suntem mai aproape de sfârșit decât am putea crede.

Pași mici pentru o planetă mai curată

Prof. Năstase Delia Mirela, Bibl. Moisil Octavia Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean

„Planeta Pământ este atât de darnică, încât omenirea s a obișnuit să o considere eternă și indestructibilă. Istoria ne arată, însă, că omul a dovedit că poate fi un pericol pentru propria i specie, pentru celelalte specii, dar și pentru natură în întregul ei. La început din ignoranță, dar și din logica naturală a supraviețuirii, apoi dintr o dorință de confort, omul nu a făcut altceva decât să epuizeze, secol după secol, tot ceea ce l înconjoară: resurse vegetale, animale, minerale, afectând mediul înconjurător, de multe ori ireversibil.”

Formarea elevilor în sensul unei conştiinţe şi conduite ecologice devine o cerinţă deosebit de importantă pentru orice demers educativ şcolar şi extraşcolar. Implicarea elevilor, de la clasele mici şi până la liceu, în activităţile de cunoaştere, înţelegere a unor aspecte şi fenomene din universul apropiat, în identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului, are ca rezultat formarea unor convingeri şi deprinderi de apărare, conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător, condiţie de viaţă civilizată și sănătoasă.

Apărarea mediului înconjurător este un exerciţiu de practică socială, iar şcoala trebuie să facă acest exerciţiu cu întreaga populaţie şcolară care în viitor va avea răspunderi mari şi concrete în gestionarea raţională a tuturor condiţiilor de mediu natural şi social.

Formele în care acest tip de educație se poate transpune în practică sunt multiple, pornind de la educația formală, prin introducerea în programa școlară a unor discipline de studiu, module/secvențe de conținut destinate acestui domeniu, prin organizarea unor lecții deschise, atractive, cu rol de model pedagogic, organizarea excursiilor și taberelor școlare tematice (așa numitele ”vacanțe active”), programe și proiecte derulate în cooperare cu autoritățile locale, și continuând cu organizarea de seminarii, conferințe, proiecte de cercetare sau de ecologizare.

Denumirea proiectului

Titlul „Pași mici pentru o planetă mai curată”

Tipul de educație Educație pentru mediu

Tipul de proiect educațional

Aplicantul

Coordonate de contact Colegiul Național ,,Petru Rareș” Beclean, str Obor, nr.83, județul Bistrița Năsăud, tel / fax 0263343191, e mail cnprbeclean@yahoo.com

Descrierea proiectului

3.1 Scopul proiectului este de a conştientiza elevii asupra importanţei sănătăţii oamenilor şi mediului,trezirea interesului elevilor de a cunoaşte direct, de a investiga şi înţelege mediul şi corpul uman, prin formarea unui comportament adecvat pentru generaţia tânără şi nu numai formarea unei atitudini responsabile şi active pentru gestionarea şi ocrotirea mediului înconjurător, în vederea menţinerii echilibrului ecologic, sensibilizarea copiilor în ceea ce priveștemediul înconjurător,înțelegereaprotejării și conservării acestuia,cultivareaabilităților de comunicare, comunicare interculturală în relațiile interpersonale pentru că dacă iubim

curăţenia şi o întreţinem, totul in jurul nostru va fi curat, vom respira un aer de calitate şi nepoluat.

3.2 Obiective

OBIECTIVE PRIVIND ELEVII

 Să manifeste interes pentru problemele mediului înconjurător;  Să își formeze atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător;  Să cunoască orizontul local și problemele cu care acesta se confruntă;  Să definească termeni de specialitate și să le înțeleagă semnificația;  Să identifice problemele cu care se confruntă mediul din orizontul local;  Să formeze deprinderi de conservare a mediului inconjurător;  Să propună soluţii de protejare a factorilor de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie şi animale) în orizontul local;  Să realizeze lucrări (machete, colaje, ) cu tema „ Poluarea mediului,,  Să manifeste stări afective, pozitive în relațiile cu cei din jur (prietenie, toleranță, armonie);  Să și formeze unele trăsături pozitive de voință și caracter și o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți.

OBIECTIVE PRIVIND CADRELE DIDACTICE

 să organizeze și să desfășoare activități instructiv educative diverse și atractive pentru atingerea scopului propus;  să aibă în vedere cultivarea unui tip comportamental și moral care să reprezinte un model de comportare ca indivizi pentru școlari , arătândrespect fațădesemenii lorșifațădemediul înconjurătordin orizontul local șinunumai;  săasigureresurse materiale,temporale și umanenecesarepentru activitățile planificate;  să asigure un climat socio afectiv și educativ optim în timpul și în afara desfășurării proiectului.

Grup țintă

Elevi de nivel liceeal de la Colegiul Național “Petru Rareș”

3.3. Durata: 1Aprilie 15 Mai 2020

Beneficiarii proiectului:

direcţi: elevii şcolii, mediul înconjurător

indirecţi: părinţii acestor

3.5 CALENDARUL ŞI LOCUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢILOR Acţiunea (titlul )

Locul

”Un copil implicat un mediu mai curat,, 1 10 aprilie Sala de clasa

”Simte VERDE! ” Ecologizarea Văii Someșului pe distanța propusă și colectarea selectivă a gunoaielor

Confecționarea de machete cu tema: POLUAREAMEDIULUI

ECHIPA DE PROIECT:

Coordonator: Prof. Năstase Delia Mirela

30 aprilie Valea Someșului

Mai 2019 Sala de clasa

3.4.

Perioada

3.6.

Elev Colța Maria Carmen, cls. XII F

Elev Magda Melisa, cls a XII F Banc Chloe, cls a XII F

3. 7. REZULTATE

aproximativ 2000.m² au fost curățați de gunoaie; colectarea selectivă a gunoaielor, la activitate au participat 25 elevi din clasele XII F1, XII F2, XIIN organizarea unor strategii alternative de formare a unui comportament responsabil, implicat, în relaţiile cu mediul înconjurător;

IMPACTUL PROIECTULUI

Realizarea acestui proiect este un exemplu de bună practică pentru celelalte școli și pentru întreaga comunitate, stimulând interesul elevilor și cadrelor didactice de a se implica în programe educative similare

5. MODALITĂŢI DE MEDIATIZARE expoziţii cu machetele realizate de elevi afişe statistici

6. MONITORIZARE ŞI EVALUARE: statistici cu numărul participanţilor la fiecare activitate; chestionare şi interviuri adresate persoanelor implicate; observaţii de la cadrele didactice din afara proiectului care predau la clasele din care fac parte beneficiarii proiectului; evaluarea machetelor realizate de elevi

7. SUSTENABILITATEA proiectului va fi continuată prin posibilitatea utilizării la orele de dirigenție a materialelor create în cadrul proiectului

Primele etape în începerea unui program de educaţie ecologică

Prof. înv. primar: Georgeta Şerban Școala Gimnazială Tudor Arghezi București

Educaţia ecologică se confruntă cu provocări şi cu mari ocazii. Printre provocări se numără dorinţa „politică” de a sprijini aplicarea educaţiei ecologice, competiţia pentru resurse, atâtfinanciarecâtşiumane,şireacţiilededeznădejdesaucapitulareînfaţadegradăriimediului. Ocaziile vin din toate părţile. Pretutindeni cei care fac educţie la nivelul naţional se străduiesc să restructureze scopurile, principile şi forma de educaţie. Aceasta este o ocazie neaşteptată ca educaţia ecologică să fie folosită ca model, să constituie piesa centrală a educaţiei elevilor.

Firmele, universităţile şi organizaţiile guvernamentale creează parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale, parţial pentru îmbunătăţirea relaţiilor publice şi parţial pentru mărirea angajării in educţiaecologicăşi în crearea unui mediuînconjurător curat.Voluntariatul, planificarea creatoare, resursele şi materialele, ca şi audienţa potenţială pentru programe se amplifică cu astfel de parteneri.

Tehnologia, în special calculatoarele și TV, deschid noi lumi elevilor în ceea ce privesc experienţa,comunicarea şi modalităţilederezolvareaproblemelor.Cutoateacesteatehnologia nu trebuie privită niciodată ca înlocuitor al profesorului care predă educaţie ecologică. Entuziasmul şi cunoştinţele acestuia trebuie să i motiveze pe elevi. Noi, profesorii care vrem să iniţiem sau să extindem programe de educţie ecologică, Noi suntem cheia succesului.

PRIMELE ETAPE IN INCEPEREA UNUI PROIECT DE EDUCATIE ECOLOGICA SUNT:

Formarea unei idei câteva persoane care au simţit nevoia rezolvării unei probleme de mediu discută despre aceasta Câştigarea partenerilor persoanele din grupul de iniţiativă adună alte persoane cărora le ar place să rezolve problema. Pot fi incluse persoane care se ocupă de educaţia ecologică în diferite şcoli, universităţi, ONG uri, muzee, instituţii guvernamentale, cetăţeni intersaţi, conducători ai unor firme de stat sau private. Organizarea primei întruniri se trimite anunţul referitor la întrunire împreună cu programul acesteia se discută problema de mediu care trebuie rezolvată şi se cere părerea grupului referitor la acţiunile care trebuie întreprinse se evaluează interesul, timpul, energia şi modul de angajare al participanţilor se decide dacă este cazul să se acţioneze. Dacă da, se stabilesc etapele care trebuie rezolvate până la întrunirea următoare şi sarcinile fiecăruia. se planifică a doua întrunire Stabilirea nişei grupului

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

ce s a făcut până acum în legătură cu această primă problemă? Ce trebuie făcut? Ce poate să facă grupul? Este o nişă viabilă pe care grupul trebuie să o acopere?

Alegerea scopului scopul unui comitet sau al unei organizaţii descrie care sunt nazuinţele sau problemele comune care i au adunat pe membrii grupului

Definirea misiunii prin misiunea unei organizaţii înţelegem modalitatea în care aceasta îşi va atinge năzuinţele sau va aborda problema comună

misiunea organizaţiei Earthwatch este „îmbunătăţirea înţelegerii, de către fiinţele umane, a planetei, a diversităţii formelor de viaţă şi a proceselor care afecteaza calitatea vieţii pe pământ”

Formularea obiectivelor acestea sunt evenimente sau iniţiative ale căror efecte sunt măsurabile de ex. Crearea unui program de reciclare in orasul tau concentraţi energia iniţială, grijile şi pasiunile grupului într un proiect care poate fi realizat

Alegerea auditorului care este auditoriul căruia îi suntem de folos sau la care trebuie să ajungem?

care este interesul lui potenţial faţă de problemă şi care sunt beneficiile evidente dacă se preocupă de această problemă cum putem să ajungem efectiv la acest auditoriu? care sunt rezultatele scontate:cunoştinţe mai bogate? Acţiune? Schimbarea atitudinii?

Câştigarea de noi membrii? Altele?

cum poate fi implicat auditoriul atât în influenţarea cât şi în atingerea scopurilor?

Alegerea structurii grupului care este structura potrivită pentru această situaţie? Posibilitaţile includ:un grup de iniţiativă (interes iniţial comun) care se va limita la întruniri neformale în legătură cu problemele urgente, un comitet permanent sau un club neformal, sau o organizaţie permanentă cu statut şi structură definită va fi o organizaţie cu membrii, cu sarcini?

Căutarea mijloacelor financiare care sunt sursele potenţiale de finanţare? Cine le caută? Care sunt cheltuielile pentru proiect? Echilibraţi bugetul de intrări şi cheltuieli.

Stabilirea conducătorilor conducătorii iniţiali ai grupului pot sau nu să fie ce mai buni pentru funcţionarea grupului sau a orgnizaţiei. Cum trebuie aleşi liderii? Care este mecanismul acestui proces de selecţie? ce autoritate au liderii? Vorbesc grupului? Se ocupă de fonduri? Etc.

Stabilirea modului de luare a deciziei ce fel de decizii pot lua conducătorii? ce fe de decizii trebuie să fie luate în grup? ce fel de structuri vor prezenta garanţii că deciziile sunt luate aşa cum doreşte grupul?

Aceste etape nu sunt neapărat lineare, nici măcar ca timp. Grupul ar trebui să îţi stabilească singur etapele.



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Este posibil ca parcurgerea acestui proces să dureze mult. Etapele pot fi urmate într o ordine diferită de cea prezentată, sau este posibil ca unele etape să se desfăşoare concomitent. Pot fi omise unele etape sau adăugate altele.

În acest timp programul se va desfăşura datorită entuziasmului induvidual, energiei şi înţelegerii. Succesul proiectului crează impulsul pentru eforturile viitoare. PIETRELE DE TEMELIE PENTRU UN PROGRAM DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

Blocurile din care se construieşte un program de educaţie ecologică, plecând de la bază, sunt următoarele:

ACTIVITATI

INTEGRAREA PROGRAMELOR NOASTRE CU PROGRAMELE ŞCOLARE EXISTENTE

STRATEGIE: PROGRAMUL DE EE ( TITLUL)

REZULTATELE SAU OBIECTIVELE URMĂRITE

AUDITORIUL SAU NIVELUL DE VÂRSTĂ

PROBLEMA SAU SUBIECTUL

Explicaţii:

Problema sau subiectul: care este problema la care se referă programul dvs. de EE?

Auditoriul sau nivelul de vârstă: cu cine veţi lucra?

Rezultatele sau obiectivele urmărite: ce vreţi să câştige participanţii în programele dv de EE?

Strategie Programul dvs de EE: cum va fi conceput programul de EE?

Integrarea programelor noaste cu programele şcolare existente: cum vor fi integrate programele de EE, ca un curs, suprapuse peste programele existente, in afara şcolii?

Activităţi: activităţi care va ajută să atingeţi cel mai bine obiectivele, să fiţi adecvaţi nivelului de vârstă şi aptitudinilor auditoriului, care corespund unor obiective mai largi.

Bibliogafie:

1. Wilke,Richard J. 1993, Environmental Education, Teacher Resource Handbook. Milwood NY, Kraus International Publication

2. Swan,Malcolm.1975 What makes Education Environmental? , Lexington KY

3. Jenepher Lingelbach, Linda Garreett, 1995, Institutul pentru stiinţele naturii Woodstock, Vermont 05091.

Viata în natură, Parcul Național Retezat

Prof. Sirbu Violeta Diana Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu Timișoara

Turismul verde este un concept menit nu sã stopeze turismul, ci să l orienteze astfel încât sa se asigure conservarea mediului natural prin utilizarea durabilã a componentelor diversitãtii biologice. Prin impartirea corectã si echitabilã a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor turismverde incearca sã asigure si dezvoltarea pe termen lung a unui nou mod de realizare a afacerilor in turism.

Pentru găsirea acestui echilibru între conservare si dezvoltare este necesarã nu doar replanificarea activitãtilor turistice, dar si integrarea turismului verde în politica de dezvoltare durabilã a Romaniei în ansamblu ceea ce si a si propus printre multe altele, asociația noastră. Principalele zone în care se concentrează programele de ecoturism din România sunt:

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Dobrogea (observarea păsărilor, plimbări cu barca);

Parcul Naţional Piatra Craiului şi împrejurimile acestuia (programe bazate în special pe

observarea carnivorelor mari (lup, urs, râs), dar şi a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeţii montane etc.);

Parcul Natural Munţii Apuseni (speoturism,drumeţii tematice,programeculturale,schi de tură, turism ecvestru, cicloturism etc.);

alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc naţional sau natural: Parcul Naţional

Retezat Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Parcul Naţional Munţii Măcinului,

Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, Parcul Natural Lunca Mureşului,

Parcul Natural Vânători Neamţ, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeţietematică,schidetură,observareafloreişi faunei,programeculturale,expediţii cu canoe etc.;

Transilvania zona Târnava Mare (descoperirea culturii săseşti şi secuieşti, călărie, drumeţiitematice etc.)

Maramureş (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea ocupaţiilor şi a arhitecturii tradiţionale etc.);

Bucovina (programele de observare a naturii sau drumeţiile tematice sunt combinate cu turismul cultural şi cu turismul monahal).



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Parcul Național Retezat

Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II a IUCN (parc național), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într o stare de conservare favorabilă florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea sud vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș Severin și Mehedinți, în nordul Parcului Național Domogled Valea Cernei), pe teritoriile administrative ale comunelor: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus și pe cel al orașului Uricani), lângă drumul național DN66A care leagă orașul Petroșani de drumul național DN67D, pe Valea Cernei.

Înființare

Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești.

Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Șes, Gornovița).

Parcul Național Retezat s a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj Napoca și a savantului de renume mondial Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979.

Floră

Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.

Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin (Pinus), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), molid (Picea Abies) și foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba).

Bujor de munte (Rhododendron myrtifolium), specie floristică semnalată în arealul parcului

La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de numeroase specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării.

Flori și ierburi din speciile: bujor de munte (Rhododendron myrtifolium), floarea de colț (Leontopodium alpinum Cass.), ghințura galbenă (Gentiana lutea), talpa ursului (Heracleum palmatum), angelică (Angelica archangelica), albăstreaua de munte (Centaurea pinnatifida), clopoțel de munte (Campanula patula ssp. abietina), garofiță (din speciile:Dianthusglacialisssp.gelidus,Dianthustenuifolius,Dianthushenteri),șofran(Crocus banaticus), orhidee (cu specii de: Pseudorchis albida, Pseudorchis frivaldii, Dactylorhiza cordigera), pufuliță (Epilobium alsinifolium), sisinel de munte (Pulsatilla alba), crin de pădure (Lilium carniolicum ssp. jankae), credei de munte (Luzula sudetica), crușățea (Barbarea vulgaris), ghințură punctată (Gentiana punctata), pătlăgină (Plantago gentianoides), mac de munte (Papaver alpinum ssp. corona sancti stephani), darie de munte (Pedicularis baumgartenii),rogozuri(dinspeciile:Juncus filiformis, Carex pauciflora,Carex rostrata,Carex echinata, Carex dacica).

WIKIPEDIA

Bibliografie: 1.

Sănătatea omului şi a naturii

Natura este cea care dă viaţă, care întreţine viaţa. Pentru a menţine un anumit echilibru, între oameni şi natură trebuie să existe permanent o relaţie bazată pe egalitate şi respect. Natura nerespectănecondiţionat,rămâne caşi noi să fim alăturideea,săoajutăm întotdeauna.Mediul înconjurător are nevoie de respectul şi de căldura inimilor omeneşti! Pentru ca Natura să ne poată proteja, ea însăşi trebuie protejată de către oameni. În schimbul darurilor pe care natura ni le oferă permanent, ne revine datoria de a învăţa să o ocrotim cu dragoste, să o preţuim ca pe o adevărată prietenă. Deşi tindem să vedem natura ca pe o producătoare inepuizabilă de resurse, nu este aşa. Capacitatea ei de regenerare este limitată şi cu toate acestea este din ce în ce mai afectată de factorii poluanţi.

Din dorinţa de a avea o viaţă mai uşoară, oamenii au transformat mediul, adaptându l după necesităţile lor. Nesocotirea legilor nescrise ale naturii prin defrişarea necontrolată a pădurilor, exploatarea neraţională a resurselor din subsol, vânătoarea, pescuitul fără măsură, aruncarea deşeurilor în locuri nepermise sunt doar câteva dintre cauzele care au dus la degradarea şi poluarea mediului.

Ştim cu toţii că avem drepturi precum cel la viaţă, la libertate, la proprietate şi e clar ce înseamnă şi ce importanţă au. Dar câtă lume ştie că în Constituţie scrie ceva şi de un drept la un “mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic ” şi la ce ne trebuie aşa de mult să existe şi să ni se respecte un asemenea drept? Ei bine, chiar dacă nu este evident, de acesta depind mult viaţa, sănătatea şi pe termen lung chiar bunăstarea noastră şi mai ales a urmaşilor noştri. În afara dreptului de a fi informat, mai există şi dreptul de a fi educat în spiritul respectului faţă de igiena propriului nostru ambient, cu deosebirea că educaţia în spirit ecologic nu este doar un drept, este şi o obligaţie. Între om şi natură trebuie să existe un echilibru permanent, iar lupta pentru păstrarea purităţii mediului înconjurător nu trebuie să înceteze. Este necesar să devenim conştienţi de responsabilităţile şi de consecinţele pe care le au faptele noastre în ceea ce priveşte protejarea mediului, menţinerea echilibrului ecologic.

Poluarea are efecte directe şi asupra sănătăţii noastre. De exemplu, poluarea aerului produsă de gazele de eşapament şi cele formate sub efectul radiaţiilor solare din produsele corespunzătoare arderii combustibililor provoacă iritaţii ale ochilor, dificultăţi respiratorii, inflamaţii pulmonare. Apa în care au fost deversate cantităţi mari de substanţe poluante, nemaifiind potabilă poate produce şi ea diferite boli.

Astfel, sănătatea noastră este strâns legată de capacitatea de a face în fiecare zi un gest prin care să îi mulţumim naturii pentru tot ceea ce ne oferă, prin care să menţinem puritatea lumii în care trăim.

Dacă ne gândim la sănătatea noastră, trebuie amintit că mare parte din boli sunt şi din cauza poluării din mediul în care trăim şi care ne slăbeşte, iar inundaţiile ce devastează ţara se trag nu din ghinion sau furia naturii ci din defrişări şi desecări. Înmulţirea dăunătorilor vine de la faptul că omul a distrus mare parte din locul de viaţă a păsărilor sălbatice, reptilelor şi liliecilor şi nu mai are cine mânca surplusul de şoareci şi insect şi aşa mai departe.

Şi dacă înţelegem toţi că trebuie să luăm în serios protecţia mediului şi că un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic e un drept important al fiecăruia, de care avem mare nevoie şi pe care trebuie să îl apărăm, va fi mai uşor să se facă cele de trebuinţă decât dacă mai amânăm puţin până ajungem să simţim fiecare, direct şi dureros pe propria piele ce înseamnă să nu ai un mediu curat. Un "mediu curat" înseamnă ceva care este nu doar fără gunoaie şi care "arată frumos"ci careşi estecât maiaproapedecum eraînaintecaomul săînceapă săschimbenatura. Sunt încă prea mulţi printre noi care aruncă gunoiul pe unde apucă, dar şi ei trebuie să înveţe că nimic nu trebuie aruncat la întamplare. Uneori, resturile menajere sunt aruncate de la balcoane, fără nicio jenă, spre disperarea celorlalţi locatari de la parterul blocurilor şi a trecătorilor. Avem pretenţia că trăim într o ţară civilizată, dar comportamentul unora lasă mult de dorit.

A avea un comportament ecologic înseamnă a fi atent cu lucrurile pe care le faci,iar acesteanutrebuiesădăunezemediului în caretrăieşti.Trebuiesă gândeşti globalşi săacţionezi local. Sunt lucruri atât de simple care nu ţi vor afecta modul de viaţă sesizabil, dar vor avea un impact pozitiv asupra mediului.

Dacă oamenii ar înţelege şi n ar mai arunca hârtiile şi sticlele pe stradă am avea şi noi un mediu mai curat, poate ceilalţi ne vor urma exemplul, iar în felul acesta, începem uşor, uşor să ocrotim mediul nostru natural şi al tuturor celor ce îl „locuiesc".

Se pare totuşi că această ” promiscuitate ecologică ” în care trăim , pe majoritatea dintre noi nu nederanjeazădeloc ,bachiar ajungem săne complacem într oastfel desituaţie, ridicând indiferenţi din umeri. Dacă noi înşine nu dorim schimbarea, altcineva cu siguranţă nu o va face pentru noi. Se impune categoric cultivarea bunului simţ, a moralei, a ordinii şi disciplinei, a sentimentului de responsabilitate prin exemple teoretico practice. Sunt câteva lucruri simple pe care le putem face fiecare dintre noi, trebuie doar să vrem, să ne dorim acest lucru. În şcoala noastră, într adevăr se doreşte acest lucru, deoarece realizăm multe activităţi cu elevii: ecologizarea parcurilor din jurul şcolii, strângerea de materiale reciclabile, plantare de copaci, îngrijirea plantelor din şcoală şi din laboratorul de biologie, expoziţii pe teme eco, etc.

Tot ceea ce facem impactează mediul în care trăim. Cu toţii ne dorim o casă mare, frumoasă, încăpătoare, primitoare, comodă, estetică şi nu în ultimul rând ,,verde”. Este uşor să avem o astfel de casă dacă ne preocupă mai mult ceea ce se întâmplă pe stradă, dacă păstrăm curăţenia, dacă protejăm parcurile şi zonele verzi şi dacă ne îngrijim de oraş ca de propriul nostru lăcaş.

Să nu uităm că totul în viaţă se învaţă. La fel şi comportamentul eco. Educarea celor din jur copii, tineri, bătrâni în spiritul protejării mediului şi transmiterea mesajelor eco către cetăţenii cu care interacţionăm sunt lucruri fundamentale de care ne facem responsabili ca şi cetăţeni. Cu toţii suntem înconjuraţi de mesaje eco şi am auzit de nenumărate ori ce trebuie să facem pentru a proteja mediul înconjurător. Însă câti dintre noi chiar au răspuns acestui apel?

Indiferent că ne găsim parţial sau total în spiritul ECO, niciodată nu este prea târziu să ne reamintim ce putem face pentru a fi responsabili faţă de mediul în care trăim.

Bibliografie:

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

2. Mircea Dutu ”Ecologie. Filozofia naturala a vietii” Editura Economica, Bucuresti 1999.

3. Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi “Mediul înconjurator. Poluare si protectie” Editura Economica, Bucuresti 1998

4. Valeria Dițoiu, Nina Holban: Modificări antropice ale mediului, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005.

5. http://www.naturalist.ro/arta si cultura/un viitor mai verde

Dorim un mediu curat

Eleva: Corol Ioana Denisa Prof. coordonator: Negoescu Stela Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu” Bucureşti

„Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ţine seama de legile ei!” Grigore Antipa

Protecţia mediului înconjurător trebuie să constituie o preocupare permanentă a oamenilor, indiferent de vârstă. Educaţia ecologică bine realizată poate astfel să răspundă cu succes launadin prevederilefundamentalealedrepturiloromului,dreptul laviaţăşi lasănătate. Să respecţi mediul în care trăieşti ţine de respectul de propria persoană şi acest lucru trebuie accentuat.

În țara noastră, din nefericire, nu se aplică acest lucru şi tocmai de aceea trebuie să schimbăm mentalitatea generației de mâine. Noi copiii, trebuie să fim deschişi şi receptivi să putem transmite şi părinţilor, bunicilor noştri, informaţiile ce le primim la şcoală. Numai aşa se pot forma viitorii ecologişti cu un dezvoltat respect faţă de mediul înconjurător.

Pe lângă activităţile desfăşurate la clasă, un rol important îl au şi activităţile extraşcolare; activităţi de ecologizare, de colectare a materialelor reciclabile, excursiile şi taberele organizate de profesori. Pot spune că fiecare drumeţie în aer liber sau plimbare pe malul apei, mă întristează, când în loc să văd frumuseţile acestei ţări minunate, peisajele de vis cu care ne mândrim, văd gunoaie şi deşeuri menajere aruncate la întâmplare. Dar acest lucru mă şi motivează, mă încurajează să particip alături de colegii mei, părinţi şi profesori, la activităţi ce au drept scop obţinerea unui mediu curat şi sănătos, a cărui calitate să ne permită să trăim în demnitate și bunăstare.

Cu toţii suntem conştienţi că dacă s ar face o diferenţiere strictă a deşeurilor, natura ar avea mai puţin de suferit iar noi, oamenii am avea de câştigat. Această colectare poate să înceapă în bucătăria fiecăruia, copiii ar vedea ce fac părinţii lor şi vor adopta şi ei acest comportament ecologic.

Îndrăznesc să propun construirea a mai multor centre de primire şi reciclare a deşeurilor de orice natură, astfel încât să economisim materia primă neregenerabilă dar şi pe cea care se regenerează într un timp foarte lung.

Un ecologist adevărat nu trebuie să cunoască numai legi şi definiţii, ci trebuie să se implice activ şi direct, să respecte natura şi valorile sale, să iubească natura, pentru că şi noi oamenii facem parte din natură.

Pădurea, un dar nepreţuit

Eleva: Lulea Teodora Maria Prof. coordonator: Negoescu Stela Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu” Bucureşti

„Dacă omul pierde grădinile, pădurile şi cărările, se va pierde pe sine însuşi.” ( J.R . Openheimer )

Pădurile sunt ecosisteme terestre, complexe şi variate. La nivelul globului sunt două mari categorii de păduri: umede şi uscate. Pădurile umede sunt pădurile de foioase din zona temperată şi pădurile ecuatoriale (tropicale), în timp ce pădurile uscate sunt răspândite în regiunile dintre ecuator şi tropice.

Fiind situată în zona temperata, în România se întâlnesc păduri de conifere în zonele de munte şi păduri de foioase, în zonele de deal şi câmpie.

Din întreaga suprafaţă a uscatului planetei, pădurea, ocupă în prezent doar 1/3, în timp ce din întreaga suprafaţă a ţării, circa 27% este ocupată cu păduri, cu urmatoarea repartizare: în zona de munte se găsesc 60% din păduri, în zona de deal 29%, iar în cea de câmpie numai 11%.

În România vegetaţia forestieră este dispusă în următoarele zone: alpină, forestieră şi silvostepă.

Zona alpină, este formată din plante lemnoase pitice, dispuse în tufe izolate: jneapăn, ienupăr pitic, sălcii pitice.

Zona forestieră este divizată în trei subzone: a coniferelor, a fagului şi a stejarului.

Zona silvostepei cuprinde dealurile joase şi câmpiile. Ea este formată din stejar în amestec cu carpen ,ulm, frasin, tei, precum şi din arbuşti ca, alun, soc, păducel, lemn câinesc etc. Cu toţii ştim cât de importantă este pădurea. Ea ofera omului atât foloase materiale cât si nemateriale.

Funcţii materiale:

pădurea oferă lemnul folosit în construcţii, industria mobilei, a hârtiei etc.

fructele de pădure, afine, măceşe, fragi, zmeură, coarne, mure etc., se folosesc pentru prepararea de siropuri, gemuri, dulceaţă.

pădurea oferă hrană pentru animalele domestice.

de asemenea, stupăritul pastoral şi vânătoarea au constituit întotdeauna o importantă categorie de surse pentru alimentarea omului.

ecosistemele de pădure transformă energia solară prin procesul de fotosinteză în masă vegetală.

Funcţii nemateriale:

* funţia hidrologică şi cea de protecţie a solului se realizează prin reglarea debitului apelor ce se scurg pe pante şi respectiv prin infiltrarea apei în sol. Se evită astfel eroziunea solului şi producereadeinundaţii. Înţaranoastrăaproximativ 70%din terenurisunt situateîn pantă,rolul pădurii fiind deosebit de important, întrucât arborii consolidează solul prin rădăcini. Pădurile au capacitatea de a reţine şi înmagazina circa 10 mii metri cubi de apă pe an şi pe hectar. Din această cantitate, pădurea consumă 3 4 mii pentru a produce lemn, iar restul de 6 7 mii metri



cubi se stochează în sol ca o rezervă, care, prin stratul freatic, alimentează debitul izvoarelor, menţinând prin aceasta, un regim de scurgere echilibrat şi permanent al cursurilor de apă. O parte din apa absorbită iniţial de pădure, se restituie în atmosferă prin transpiraţie.

* funcţia climatică se exercită prin reducerea temperaturilor ridicate din timpul verii şi creşterea celor scăzute iarna, reducerea vitezei vântului, creşterea umidităţii atmosferice. Prezenţa pădurii se manifestă prin coborârea maximelor şi ridicarea minimelor de temperatură a aerului; vara temperatura este mai scăzută cu 1,9 grade Celsius, iar iarna, mai ridicată cu 1,7 grade Celsius.

* funţia sanitară include rolul depoluant al pădurilor, de filtru pentru praf, diferite particule, gaze, vapori, precum şi de reducere a zgomotelor. Distruderea microbilor se realizează cu ajutorul unor substanţe volatile produse de arbori numite fitoncide. Unele studii estimează că pădurile absorb anual miliarde de tone de dioxid de carbon. Reducerea emisiilor de CO2 prin intervenţia omului, ar presupune eforturi economice echivalente cu cheltuirea a miliarde de euro.

* functia estetică şi recreativă sunt benefice mai ales pentru omul modern, locuitor al marilor oraşe, cu ritm de viaţă trepidant, cu numeroşi factori stresanţi.

* pădurea este ecosistemul cu cel mai mare consum de dioxid de carbon şi un mare producător de oxigen. De exemplu, un stejar eliberează 42 kg oxigen în 24 de ore, ceea ce este suficient pentru consumul unui om timp de 80 zile.

* pădurea reduce efectele poluării atmosferice. Un brâu de pădure de numai câţiva metri, dispus în lungul marilor artere de circulaţie duce la scăderea zgomotului cu până la 15 %. De asemenea,pădureafixeazăeficientşimultedinsubstanţeletoxicedinatmosferă,diminuând astfel considerabil gradul accentuat de poluare din multe regiuni.

Pădurea, privită atât estetic cât şi ca resursă naturală, a fost supusă unui proces lent de distrugere încă de la începuturile umanităţii. În prezent, peste 6 miliarde de locuitori depind de un fondforestierdivers,daraflat, din păcate, într o continuărestrângere. Se afirmăcă,în lumea întreagă, în fiecare minut, se defrişează ceva mai mult de 20 de hectare de pădure. Şi nimeni nu replantează atâţia arbori încât, după un timp, paguba să nu devină vizibilă, enormă, irecuperabilă.

În timp ce lemnul de foc este principala sursă de energie în ţările sărace, el continuă să rămână un material de construcţie apreciat pretutindeni. O altă presiune majoră asupra pădurilor planetei este dată de cererea tot mai mare de hârtie. Aceasta a devenit principala "hrană" a societăţilor moderne în care tot mai mulţi oameni par să lucreze în birouri decât în fabrici sau ferme. Despăduririle masive realizate în scopul valorificării masei lemnoase s au intensificat mai ales după 1950 şi ele continuă şi în prezent, ponderea maximă revenind Americii Latine, Asiei de Sud şi Africii.

Pădurile zonei calde sunt ecosisteme extrem de fragile de aceea consecinţele defrişărilor sunt diferite şi merg de la simple dezechilibre ecologice, la aspecte devastatoare. Datorită varietăţii mari a speciilor care cresc aici în mod natural, aceste păduri, odată tăiate, nu vor mai putea fi "reconstituite", oricât de multe regrete ar exista şi oricât de multe eforturi s ar depune.

Problemele cu care se confruntă pădurile zonei temperate sunt diferite şi asta, cel puţin sub două aspecte. În primul rând este vorba de dispariţia pădurilor originale. Acestea au ajuns să ocupe suprafeţe extrem de mici în multe ţări. A crescut în schimb ponderea suprafeţelor reîmpădurite şi chiar dacă acestea sunt păduri secundare, acţiunea în sine demonstrează totuşi o conştientizare a faptului că mediul pe Terra nu poate fi la fel fără păduri.

Un alt aspect derivă din poluare. S a constatat de exemplu, că, la nivelul Europei, cele mai multe suprafeţe de pădure nu sunt distruse prin defrişare ci datorită activităţilor industriale. Studiile efectuate în locaţii diferite au demonstrat că mare parte a arborilor suferă de procese de defoliere determinată de poluanţii atmosferici, de insuficienţa substanţelor nutritive şi a apei din sol.

Deasemenea,auexistatcazuride"îmbolnăvire"aunorregiuniîntregiacoperitedepăduri datorită ploilor acide. La noi în ţară, statisticile spun că pădurile ocupă încă 27% din totalul fondului funciar.

Mijloacele de informare ne au arătat însă că în ultimii ani s au produs defrişări abuzive (defrişări care din păcate continuă şi astăzi).

Pădurea a constituit dintotdeauna un prieten pentru români: un refugiu pentru haiduci, sursă de inspiraţie pentru poeţi, loc de agrement pentru turişti. Din nefericire, anual în România se pierd circa 350 ha din cauza incendiilor, pagubele fiind cu atât mai mari dacă ţinem seama de consecinţele pe care acestea le presupun pe termen scurt (modificarea peisajului, dispariţia faunei sau florei, uneori aparţinând speciilor rare) sau pe termen lung (reconstituirea biotopului). Cicatrizarea rănilor pădurilor se face prin reîmpădurire, dar ambianţa originală a pădurii este foarte dificil de restaurat şi durează ani.

Principalele cauze care au determinat şi determină, în continuare, izbucnirea incendiilor de pădure se numară focurile deschise lăsate fără supraveghere; jocul copiilor cu focul; fumatul în locuri cu pericol de incendiu şi mai ales acţiunile voite ale unor cetăţeni, în special de la sate, de a arde vegetaţia uscată de pe izlazurile, păşunile şi terenurile virane din aproprierea pădurilor.

Pentru prevenirea producerii unor evenimente care duc la distrugerea vegetaţiei, fondului forestier sau altor bunuri din zonele împădurite, se impune respectarea unor măsuri de protecţie antiincendiu precum:

amplasarea de panouri şi pancarte de avertizare privind regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure;

asigurarea cantoanelor și ocoalelor silvice cu mijloace de primă intervenție și menținerea acestora în stare de utilizare;

planificarea, organizarea și efectuarea de către silvicultori, de patrulări, în mod susţinut în perioadele de secetă și zilele nelucrătoare;

interzicerea accesului autovehiculelor particulare pe drumurile forestiere, ca și instalarea corturilor și grătarelor în alte locuri decât cele amenajate corespunzator.

interzicerea arderii resturilor vegetale, fumatului şi focului deschis, la o distanţă mai mică de 100 m de liziera pădurii (cu excepţia locurilor special amenajate), ca şi aruncarea la întamplare a ţigărilor şi chibriturilor aprinse;

instruirea persoanelor care desfăşoară activităţi în pădure, asupra respectării normelor specifice de apărare împotriva incendiilor.



Astăzi, mai mult ca niciodată se impune adoptarea unor acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor:

împădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol,

reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali,

crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului şi împotriva eroziunii,

aplicarea de tratamente intensive şi de tratamente cu perioadă lungă de regenerare,

menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor,

ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi reconsiderarea acestei activităţi ca importantă componentă a silviculturii.

Analizând aceste informaţii, ajungem cu toţii la concluzia firească că pădurea face parte nu numai din viaţa noastră ci şi din cea a planetei. Şi nu avem dreptul să o folosim, apoi s o îndepărtăm ca pe o îmbrăcăminte de prisos, oricât de multe avantaje imediate ne ar aduce acest lucru, mai ales că vom suporta consecinţele propriilor noastre fapte.

Bibliografie:



1. Dr.Gh.Mohan, dr.A.Ardelean Ecologie şi protecţia mediului, Editura Scaiul,1993 2. Enciclopedia RAO - Larousse,Viaţa şi Ecologia, 2002 3. Povară Ioan Geografia mediului. Poluarea şi protecţia mediului înconjurător, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 4. S.O.S! Natura în pericol, Editura Politică, Bucureşti, 1989 5. http://www.green report.ro/ 6. http://www.formula as.ro/2006/705/ecologie 14/salvati padurile romanesti 6758 7. Revista ‘Arborele Lumii’

Să protejăm natura!

Eleva: Vintilă Miruna, Prof. coordonator: Negoescu Stela Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu” Bucureşti

Problema ocrotirii naturii preocupă toate statele lumii. Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea raţională, conservarea şi refacerea resurselor naturale, prevenirea poluării mediului, conservarea speciilor rare, peşteri, declarate ca monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, acestea fiind şi un mijloc de recreiere şi tonificare a energiei fizice şi spirituale a omului.

Problema protecţiei mediului înconjurător ar trebui să ne preocupe pe toţi, în egală măsură.

Un mediu curat, înseamnă sănătate, armonie, echilibru ecologic pentru toate verigile implicate în ceea ce numim „VIAŢĂ PE PĂMÂNT”.

Poluarea şi protecţia mediului sunt considerate printre cele mai importante probleme cu care se confruntă societatea românească şi umanitatea, în general.

Omul şi a asigurat subzistenţa şi bunăstarea înainte de toate din resursele naturii şi el trăieşte în simbioză cu mediul înconjurător, fie că acesta este natural sau artificial. Activitatea economică este cea care generează o tensiune între nevoile omului şi gestionarea, în sensul de transformare a resurselor naturale. Din această cauză, relaţia dintre sfera economică şi sfera naturală sau cea a mediului înconjurător se dovedeşte complexă, adesea conflictuală.

Natura reprezintă un factor vital în existenţa umană. Pentru a proteja „munca” naturii, oamenii ar trebui să creeze o „graniţă” a bunului simţ şi a educaţiei. Este necesar a proteja ceea ce natura a realizat în multe etape care se întind de a lungul creaţiei. Natura este neputincioasă în faţa omului care, ajuns în mijlocul ei acţionează diferit, fără să şi dea seama că, aşa cum o societate îşi are legile ei, şi natura are legi şi reguli clare care trebuie respectate.

Omul trebuie să conştientizeze că el nu ocupă o poziţie privilegiată în natură, ci ca orice fiinţă, depinde de ea. Educaţia pentru mediu este menită să îmbunătăţească sănătatea şi calitatea vieţii tuturor copiilor.

Copiii sunt un „public” important deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. Şcoala are menirea să insufle sentimente de respect şi admiraţie faţă de natură, convingeri şi deprinderi de protejare a mediului. Formarea unei conduite ecologice este un proces continuu. Natura oferă copilului un mediu ambiant plăcut, un nesecat izvor de sănătate și inspirație.

100

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Noi elevii, trebuie să înțelegem că este important „cum privim” natura, cum pătrundem în natură. A iubi natura nu înseamnă doar dorinţa de a fi în mijlocul ei, ci de a acţiona în folosul ei, de a milita pentru a nu fi afectată în nici un fel de acţiunile noastre. Prin toate activităţile pe care le desfășurăm în școală, am dorit să îmbunătățim mediul ambiant din şcoală şi împrejurimile ei, să aducem câte o picătură din natură în fiecare, să conştientizăm problemele de mediu de către întreaga comunitate şcolara şi locală, să ne facem cunoscuţi în comunitatea locală pe care dorim să o sensibilizăm asupra efectelor negative din orizontul local apropiat.

În momentul de faţă, dezvoltarea durabilă se bazează foarte mult pe ştiinţa numită ecologie şi care se predă astăzi în şcoli, atât la obiectul biologie cât şi la geografie. O dezvoltare durabilă presupune, în primul rând, respectarea unor norme ecologice, care să păstreze neschimbat echilibrul dintr un ecosistem. Fără aceasta, omul nu va putea niciodata să fie o parte integrantă din habitat. Ceea ce este foarte important, el trebuie să realizeze că numai ţinând cont de ceea ce îl înconjoară, va reuşi să stăpânească şi să utilizeze în favoarea sa elementele naturale.

De asemenea, deşi începută de o perioadă foarte mare de timp în unele state, reciclarea materialelor este de o importanţă majoră. Având în vedere faptul că încă nu ne putem baza pe resurse inepuizabile, păstrarea celor vechi este mai mult decât necesară pentru un timp foarte îndelungat. Colectarea hârtiilor duce la salvarea a cât mai mulţi copaci.

Arderea acestora provoacă mari dezechilibre la nivelul silvic. Numai gândindu ne câte vieţuitoare mor odată cu tăierea unui copac, lucrul acesta ar trebui să sensibilizeze. Şi dacă nu este suficient, oferim un alt motiv al reciclării hârtiei: cu timpul, stratul silvic se distruge şi se reface foarte greu.

Din cauza acestui dezechilibru, apar foarte multe modificări ale mediului care provoacă inundaţii şi alunecări masive de teren. O localitate în care stratul de pădure este prezent în mod abundent va beneficia de precipitaţii echilibrate şi de o climă mai blânda.

Este chiar foarte probabil ca tocmai nevoia de a schimba direcţia economiei de azi, să se ajungă la o şi mai mare prosperitate economică decât în prezent, prin faptul că materialele ecologice vor ajuta la formarea unui circuit, scutind astfel resurse financiare considerabile pentru diferite tipuri de activităţi.

Educaţia ecologică trebuie să fie de lungă durată, locală şi globală în acelaşi timp, complexă. Scopul educației ecologice este ca fiecare dintre noi să se simtă direct și responsabil angajat atât în acțiunile de protecție a mediului cât și în cele de creare a unei opinii ecologice de masă, pentru a salva acest bun al omenirii: NATURA

101

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Importanţa educației ecologice în școală

Prof. Tănașe Silvia Şcoala Gimnazială “Lucian Grigorescu" Medigida

“Natura e totdeauna adevarată, serioasă și severă.

Ea are întotdeauna dreptate, iar greșelileși rătăcirile sunt ale omului”

W.F. GOETHE

Dezvoltarea tehnicii are aspecte pozitive în acitivatile omului, dar există și un revers al medaliei, anume efectele negatice aduse naturii: poluarea mediului, dezechilibrele ecologice şi deteriorarea ecosistemelor.

În prezent, mai mult ca niciodată, omul trebuie să conștientizeze importanta relației sale cu natura, că este într o relaționare directă de apartenență, nu îi este superior. Societatea trebuie să acorde o mai mare importantă sănătății naturii, a aerului și a solului, să găsească soluții la problemele crizei ecologice,

Deși omul are, în general, un comportament iresponsabil față de mediu, tot acesta poate fi educat să amelioreze efectele negative aduse asupra mediului. Educaţia ecologică trebuie să fie un proces continuu, început de la o vârstă fragedă, prin acţiuni concrete, practice.Este necesară formarea la om a unei conştiinţe, gândiri sau conduite ecologice. Educația ecologică aduce informații concrete în privinţa acţiunilor de exploatare raţională a resurselor naturale, de evitare a degradării mediului ambiant, de conservare a ecosistemelor, de cunoaştere perfectă a legilor şi fenomenelor care guvernează în natură.

Educaţia tinerilor trebuie să înceapă în şcoli, la toate disciplinele şi prin activităţi extraşcolare organizate de şcoală, fundaţii sau alte instituţii. Astfel, primul pas va fi instruirea tinerilor, a profesorilor sau voluntarilor, care, sub aspect ştiinţific, trebuie să cunoască noţiuni de ecologie, să înțeleagă modul de funcţionare al ecosistemelor naturale şi antropizate, să prezinte importanţa interrelaţiei om mediu etc. În şcoli, implementarea educaţiei ecologice se face prin cunoaşterea şi observarea naturii a elevilor sub îndrumarea profesorilor prin descrieri, vizionări de filme şi documentare, dar, mai ales, prin acţiuni extraşcolare organizate în cursul anului școlar drumeţii, excursii, expediţii tematice, când elevii iau contact direct cu mediul înconjurător, se bucură de frumuseţile naturii sălbatice, a unui mediu natural curat.

Tânăra generaţie va putea organiza activităţi de protecţie a mediului, de protejare şi salvare a speciilor rare, de evitare a poluării, se organizează acţiuni ca: turismul ecologic, expoziţii de desene, de fotografii din natură, creaţii literare tematice, filatelie etc. Ei vor fi promotorii gândirii ecologice, primii mici specialişti cu iniţiativă şi aplicativitate în domeniul ecologic. Participarea, cu elevii, la toate activităţile locale, cu implicaţii ecologice: plantarea de puieţi, curăţenia parcurilor, amenajarea unor sere etc. Grija pentru mediu se poate concretiza prin acţiuni la nivelul şcolii şi împrejurimile ei. Se plantează flori în grădina şcolii, se instituie concursul cu cea mai frumoasă şi curată clasă. Prin atragerea mass mediei locale, care să popularizeze acţiunile concrete, realizate la nivel de şcoală, se pot găși sponsori care să contribuie la marile activităţi

102

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

ecologice. Elevii trebuie să fie antrenaţi în acţiunile de colectare a deşeurilor, să înţeleagă necesitatea reciclării hârtiei

Profesorului îi revine datoria de a caută informațîi ecologice, dar activitatea lui nu se oprește aici, el este cel care implementează în cadrul orelor de curs activități ecologice cu rol de informare și sensibilizare a elevului cu privire la problemele de mediu. Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai când elevii de azi, viitorii cetăţeni de mâine, vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii, vor deveni factori activi prin acţiuni de apărare împotriva calamităţilor naturale, de retehnologizare a echipamentelor industriale, de înfiinţare de noi staţii de epurare a apelor uzate pentru reducerea efectului poluării mediului Ei vor găsi soluţii prin care să lege prezentul de viitorul planetei.

https://edict.ro/educatia

http://www.ecos magazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/educatia_ecologica_in_scoli.pdf

https://you.com.ro/2019/12/09/rolul educatiei ecologice in viata viitoarelor generatii/

103

Bibliografie: 1.

ecologica realizata prin activitati scolare si extrascolare/ 2.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Trecerea de la educaţia ecologică la educaţia pentru dezvoltare durabilă

,,Criza prin care trece omenirea în acest început de secol nu se rezumă doar la probleme economice. Societatea actuală resimte o pierdere a valorilor spirituale şi pare să împingă oamenii spre o vieţuire automatizată, care înăbuşeşte trăirea… omul ajunge, poate mai repede ca oricând, să se întrebe care este rostul vieţii sale.”(Teodor Niţu). În mod firesc, marile realizări în domeniile ştiinţei şi tehnicii au indus şi în învăţământ schimbările corespunzătoare, noi ierarhii ale valorilor în paralel cu noi tehnologii educaţionale.

Primul savant care a evidenţiat principiul interacţiunii în lumea vie a fost Charles Darwin, care a observat că interacţiunea determina supravieţuirea şi lupta pentru existenţă. Ideile lui au fost preluate şi dezvoltate apoi de către zoologul Ernst Haeckel, care, în 1866, a definit pentru prima dată ecologia ca fiind ” studiul interacţiunilor dintre organismele vii şi ambient şi organismele vii între ele, în condiţii naturale”, cuvântul ecologie provenind de la cuvintele greceşti: oikos = casă şi logos = ştiinţă. În prezent se cunosc numeroase definiţii ale termenului ecologie, astfel că nu există o definiţie unanim acceptată (Maxim, 2008).

Ecologia este o ştiinţă biologică de sinteză, care studiază sistemele supraindividuale de organizare ale materiei vii integrate în mediul lor abiotic, inclusiv socio economic şi relaţiile acestuia cu componentele ecosferei (Cogălniceanu,D.,2007).

Pe la sfârşitul anilor 1960 oamenii au început să fie interesaţi de problemele de ecologie şi protecţieamediului înconjurător,datoritădegradării rapideacalităţii acestuia. Înacei ani, ecologia şi mişcarea ecologică, s a impus prin proteste, prin refuzul de a accepta dezvoltarea economică necontrolată, cu impact negativ asupra mediului înconjurător.

Studiul ecologiei este necesar pentru a înţelege strucura şi funcţiile componentelor sistemelor vii, precum şi a proceselor naturale, pentru a putea rezolva problemele de mediu cu care se confruntă omenirea, dar şi pentru a înţelege locul şi rolul societăţii umane în cadrul ecosferei.

Educaţia ecologică duce la conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale, prindescoperireaatitudinilorşiînţelegeriicontribuţieinoastreladegradarea mediului.Eaadevenit tot mai necesară datorită creşterii influenţei, a activităţii şi comportamentului omului asupra mediului înconjurător, a dezvoltării rapide a tehnologiei, a intensificării agriculturii moderne, etc. Pentru a cunoaşte modul de funcţionare a ecosistemelor, oamenii trebuie educaţi în spiritul respectului faţă de natură, pentru tot ceea ce ne înnconjoară, pentru a deveni conştienţi de faptul că omul nu este stapânul naturii, ci parte integrantă din ea.

Educaţia ecologică necesită cunoştinţe despre sistemul socio ecologic, socio uman, cât şi din alte discipline: fizică, geografie, matematică,economie, sociologie,istorie, etc. Ecologia este o ştiinţă complexă, care oferă posibilitatea de a gândi, exprima, sistematiza şi analiza date, dezvoltă imaginaţia,etc.

104

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educaţia ecologică prezintă mai multe caracteristici,(Cogălniceanu,D,2007) printre care: se bazează pe explorarea problemelor de mediu şi pe rezolvarea acestora; se bazează pe cunoştinţele despre sistemele socio ecologice; - dezvoltă deprinderi precum: comunicarea (verbală şi nonverbală), dezvoltarea capacităţii de investigare, de lucru în echipă; - dezvoltă ramura afectivă (atitudini, valori, responsabilitate, dorinţa de a construi o societate durabilă);

presupune colaborarea cu reprezentanţi ai autorităţii locale, comunitate. În faţa pericolului de deteriorare a mediului şi de periclitare a supravieţuirii speciei umane, ONUacreatocomisiemenităsăelaborezeunstudiucaresăanalizezesituaţiaactualăşisăpropună măsuri pentruviitor.Dinraportul prezentat,arezultat unnouconcept, aceladedezvoltaredurabilă. Pentru a evidenţia şi mai mult importanţa legăturii om natură, ONU a declarat perioada 2005 2014 drept ”Deceniul Pentru o Educaţie Durabilă“,oferind celor interesaţi ocazia să participe la identificarea soluţiilor şi evaluarea alternativelor pentru crearea unui viitor sustenabil.

Conceptul de dezvoltare durabilă este greu de definit, însă pentru a l defini, se ţine cont de cele trei aspecte: mediul, societatea şi economia. Oamenii trebuie să conştientizeze că dezvoltarea durabilăesteaceadezvoltarecarevineîn întâmpinarea necesităţilorprezentului, fărăacompromite capacitatea generaţiilor viitoare de a şi satisface necesităţile lor. Aceasta înseamnă că generaţia actuală trebuie să consume atât cât să nu afecteze drepturile generaţiilor viitoare. Acest lucru nu înseamnă o limitare a dezvoltării societăţii în ansamblu, ci o diminuare a industriei, o diminuare a exploatării resurselor neregenerabile, dar şi a celor regenerabile, o mai mare protejare a naturii, încât generaţiile viitoare să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi noi. Conceptul de dezvoltare durabilăînseamnănecesitateaintegrăriiobiectiveloreconomicecuceleecologice.Înacestcontext, este necesară crearea de noi forme de relaţionare între indivizi, societate şi natură, pentru a găsi metode de reducere a pagubelor ireversibile la nivelul mediului. Sunt, deci, utile noi forme de cunoaştere care să pună indivizii, comunităţile şi responsabilii vieţii sociale de la toate nivelurile (economic, politic, instituţional, administrativ, cultural etc), în situaţia de a colabora în problema mediului înconjurător (Portney,2003)

Preşedintele“Fundaţiei Verde2000”,DiminescuN.,spuneaîn 2013că”educaţiaecologică şi dezvoltarea durabilă trebuie integrate în cadrul unui sistem de educaţie naţională, că există un parteneriat între mai multe ministere care au întocmit un plan unic EEDD (educaţie ecologică şi dezvoltare durabilă)“. Acest sistem are la bază conceptul care începe cu sensibilizarea, urmat de motivarea, interesarea, informarea, responzabilizarea, formarea unei conduite specifice în rândul oamenilor, în special a copiilor. Acest sistem ar trebui să stea la baza educaţiei din şcoală sau familie, de la vârste fragede, folosindu se metode adecvate, având ca obiective conştientizarea, sensibilizarea elevilor şi îndrumarea lor către o atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător.

Pentru aceasta, ar trebui să existe în şcoli, grădiniţe, spaţii verzi amenajate, astfel încât copiii, să poată fi în contact direct cu natura. Acest lucru se poate face şi prin responsabilizarea societăţii civile, prin informare, conştientizare şi educare. ,,EEEDD ar trebui să devină un obiectiv educaţional naţional, bazat pe o organizare şi o strategie optimă”.

105

Educaţia pentru dezvoltare durabilă înseamnă aşadar, educarea cetăţenilor în spiritul dezvoltării durabile, iar educaţia de bază reprezintă o condiţie esenţială pentru aceasta, ea asigurând acordarea de sprijin, ajutând tinerii, elevii să conştientizeze relaţia complexă şi modul de acţiune pe care trebuie să-l adopte. Educaţia pentru dezvoltare durabilă nu este doar o extindere a educaţiei pentru mediu, ea presupune schimbarea concepţiei oamenilor despre economie, societate, politică, înseamnă schimbarea abordării faţă de educaţie, astfel încât să se integreze principiile şi practicile dezvoltării durabile

Cu siguranţă şcolii îi revine sarcina de a forma elevilor o atitudine conştientă, responsabilă faţă de mediu, faţă de o dezvoltare durabilă. Educarea tinerei generaţii în spiritul dezvoltării durabile se poate face doar cu ajutorul şcolii, prin calitatea şi eficienţa procesului instructiv educativ, care ar trebui să dezvolte în rândul copiilor în special abilităţile şi deprinderile practice de a acţiona în spiritul dezvoltării durabile a societăţii noastre. În vederea realizării acestora, procesul instructiv educativ trebuiesăsebazezepeabordareainter şi trans disciplinarăîn formule educaţionale integrate, care ţin seama de specificitatea condiţiilor locale, naţionale şi regionale, ca şi de contextul global. ”Educaţia pentru dezvoltare durabilă poate genera o schimbare în mentalităţile oamenilor, potenţând capacitatea acestora de a crea o lume mai sigură, mai sănătoasă şi mult mai prosperă, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii”(conform Strategiei UNECE pentru Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă adoptată la Întâlnirea la nivel înalt a miniştrilor mediului şi educaţiei de la Vilnius, Lituania,ONU, 2005).

Întrucât unul dintre obiectivele ţării noastre este acela de creştere economică, de reducerea diferenţelor socio economice faţă de statele membre UE, este necesar ca prin procesul instructiv educativ, să se formeze în rândul elevilor o mentalitate favorabilă dezvoltării durabile a României.

Prin activitatea educativă şcolară şi extraşcolară se poate realiza transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ, dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale.

Bibliografie:

Cogălniceanu, D., 2007: Ecologie şi protecţia mediului, ISBN

Dumbrăveanu, D., D., 2005: Strategia de ecoturism a României cadru teoretic de dezvoltare. Ed. Romania, Bucureşti

Hatos A.( 2006) : Sociologia Educaţiei, Ediţia a II a revăzută şi adăgită, Polirom

Manoleli, D,2004 Curs dezvoltare durabilă

Vădineanu, A, 1998 : Dezvoltarea durabilă vol. I Teorie şi practică. Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti

Vădineanu, A., 2004 : Managementul dezvoltării o abordare ecosistemică. Ed. Ars Docendi, Bucureşti

* * Legea 265/2006 care aprobă OUG 195/2005 privind protecţia mediului.

106

Importanța educației ecologice

Prof. Vaculea Irina Școala Gimnazială ,,Ecaterina Teodoroiu”, Tg Jiu

O educaţie ecologică va ajuta la înţelegerea şi conştientizarea faptului că în natură există legi inexorabile, că omul poate gospodări planeta numai cunoscând o în intregime şi folosindu i legile, pe cele imuabile şi pe cele trecătoare”. (Sahleanu V., 1989)

„

Atitudinea faţă de natură este, în primul rând o chestiune de educaţie, de cultură. Omul se naşte şi trăieşte într un mediu natural, dependent de celelalte elemente ale biosferei cu care poate şi trebuie să stabilească relaţii de armonie şi respect faţă de particularităţile specifice regnului sau speciilor din care provin. Scopul educaţiei ecologice, ca parte componentă a educaţiei morale, trebuiesăfieacelade apregăti tineretul pentruviaţademâineîn spiritul respectului absolut, pentru valorile Naturii, ale Culturii naţionale şi universale şi nu numai de a transmite cunoştinţe (R. Dottrens).

De a lungul timpului, Educaţia ecologică a primit mai multe accepţiuni: studiul naturii, educaţie în afara şcolii, educaţia pentru conservarea naturii, educaţia pentru mediu, despre mediu, în mediu, prin mediu. Educaţia ecologică devine astfel încercarea transferării unor moduri de gândire pragmatică privitor la ecosisteme, specii, populaţii inclusiv umane, înţelese în contextul lor evolutiv, în transformările petrecute în plan spaţial şi temporal. Prin activităţi şcolare şi extraşcolare elevul conştientizează faptul că mediul înconjurător constituie un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integrare şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. Realizarea dezideratelor dezvoltării durabile depinde de capacitatea şi abilitatea factorilor implicaţi de a adopta şi pune în aplicare programe, strategii şi planuri de acţiune bazate pe modele conceptuale specifice dezvoltării durabile. Educaţia ecologică în şcoală şi dincolo de şcoală evaluează mereu contribuţia fiecăruia şi a grupurilor sociale în soluţionarea problemelor grave privind gospodărirea noastră planetară, starea ei de ordine, de resurse, de sănătate.

Educaţia ecologică îndeamnă permanent la responsabilitate şi solidaritate, la reflecţii şi acţiune. Educaţia pentru mediu este un mod de viaţă şi problemele acestuia nu vor fi rezolvate doarprinsoluţiitehnice, ciprinînţelegereaprofundaalegăturiiexistenteîntrefiinţaumană natură mediu de viaţă şi atitudinea individuală şi comună faţă de aceste probleme. Educaţia privind protecţia mediului înconjurător se adresează atât minţii cât şi sufletului elevilor. Un rol deosebit îl prezintă stimularea interesului şi entuziasmului acestora. Şcoala joacă un rol major în educaţia privind mediul înconjurător, deoarece tinerii petrec o mare parte din timp aici şi pentru că este locul unde sunt transmise cunoştinţe care au menirea de a dezvolta atitudinea pozitivă a elevilor faţă de problemele mediului înconjurător.

Educaţia ecologică prin şcoală iese dincolo de şcoală, în lumea numeroasă a adulţilor cu multitudinea lor de preocupări şi ocupaţii, dar din ce în ce mai sensibili la ceea ce ar putea afecta viitorul generaţiilor ce vin. Educaţiei ecologice nimeni nu i se va putea sustrage, întrucât este o

107

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

educaţie a tuturor. Statutul ei foarte dinamic, complex, universal, mereu înnoit şi înnoitor, este pe termen lung, însoţind întreaga existenţă umană..

Soarta viitorului vieţii în ansamblul ei depinde de gândirea şi efortul nostru de a menţine echilibrul în natură prin formarea unei conştiinţe ecologice de sine stătătoare în rândul oamenilor.

Bibliografie:

Abrudan Ioan, Bulgărean Sanda, Dehelean Claudia, Onaci Mariana, Educaţie pentru mediu, Editura Silvania, Zalău, 2005.

1. Oana Andra Bălăceanu, Educaţia ecologică formală şi importanţa ei,ed.Columna, Bucureşti, 2013;

108

Natura are nevoie de noi

Eleva: Stana Ioana Elena Prof. coordonator: Vaculea Irina Şcola Gimnazială ”Ecaterina Teodoroiu”, Tg-Jiu

,,Natura e totdeauna adevărată, serioasă şi severă. Ea are întotdeauna dreptate, iar greşelile şi rătăcirile sunt ale omului” - W.F. GOETHE

Natura este locul unde ne găsim propriul refugiu, dar dacă nu avem grijă să îngrijim spaţiul verde, noi suntem cei ce vom avea de pierdut, şi mai ales populaţia noastră va scădea din cauza mortalităţii. Din fericire, pentru multe persoane, ecologia a devenit deja un lucru obişnuit, iar aceştia îl consideră a fi deja la modă. Consider că pentru noi toţi, ecologia ar trebui să fie foarte importantă, întrucât doar cu ajutorul ei vom reuşi să ajutăm natura să renască şi să ne îndrume spre un viitor mult mai sănătos, verde și nepoluat. Ecologia este un factor important atât în dezvoltarea noastră, cât şi a mediului înconjurător. Natura are nevoie de noi toţi, haide ţi să luptăm pentru ea!

Pentru a ţi îmbunătăţi viaţa şi a trăi într un stil mult mai sănătos, ajută mediul înconjurător să trăiască şi să fie protejat, acesta fiind un element vital şi bun de apărat.

Fiind creativ şi un bun prieten cu natura nu uita să refoloseşti obiectele din casă, care nu ţi-ar mai putea fi folositoare la ceva! Mediul înconjurător are nevoie de mulţi parteneri în echipa ”Natura, te aşteaptă aici'' , fii si tu unul dintre acei membri.

În opinia mea, protejarea pădurilor ar trebui să reprezinte o prioritate întrucât menţin echilibrul natural împiedicând alunecările de teren, inundaţiile, micşorează puterea vântului şi oferă adăpost şi hrană pentru multe animale. Pădurea, Plămânul verde al pământului, are proprietăţi terapeutice şi recreative. Însă, în ultima vreme din ce în ce mai mulţi oameni, deşi cunosc beneficiile aduse de protejarea pădurilor, exploatează nemilos ''aurul verde'', ignorând faptul că tăierile necontrolate duc la modificări ale climei și la dispariţia unor animale sălbatice. Pădurea constituie o sursă extrem de valoroasă de bogăţie, de sănătate şi de frumuseţe, pe care omul are datoria s o ocrotească.

”Fii ECO!'' Acest lucru cred că ar trebui să ni l repetăm în fiecare zi, şi să nu mai poluăm natura, ce poate face minuni doar dacă noi suntem mai atenţi cu ea. Ceea ce trebuie să facem este doar să ne autoeducăm în permanenţă şi să fim responsabili. Dacă o poluăm, practic ne facem rău singuri. Înainte să aruncăm ceva pe jos, ar trebui să ne gândim la un lucru: făcându i rău mediului înconjurător, ne facem nouă rău. Nu ar trebui să rănim în niciun fel natura, dar acest lucru nu este de ajuns dacă îl facem noi singuri, e necesar să i determinăm şi pe cei de lângă noi să gândească şi, mai mult să şi acţioneze în acelaşi mod. Atunci când am reuşit să l convingem şi pe altul că numai iubind şi îngrijind mediul înconjurător vom fi sănătoşi şi fericiţi, putem spune că am făcut ceva.

Iubeşte ţiţara,darşimediulînconjurător,apoitevaiubişiacestapetine!Aigrijădemediul înconjurător, având astfel grijă să duci o viaţa sănătoasă şi nu uita ,,Natura are nevoie de tine, nu o neglija, prin defrişeri şi prin aruncarea deşeurilor!”

109

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Putem fi mai fericiţi şi mai sănătoşi dacă dăm importanţa cuvenită lucrurilor ce la prima vedere par mărunte pentru a le lua în seamă.

Motto-ul meu este: ”Ajutând mediul înconjurător, te ajuţi pe tine!”

110

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Să protejăm planeta!

Eleva: Mărtău Natalia

Prof. coordonator: Vaculea Irina Şcola Gimnazială ,,Ecaterina Teodoroiu”, Tg Jiu

Poluare, poluare, poluare… toată lumea vorbește despre poluare, în ziar, la radio/TV, reviste, cărți, internet; oriunde întorci capul, vezi, simți, auzi, citești, POLUARE. Deși e un termen bine înțeles de oameni, când vine vorba să l explicăm în cuvinte și să l definim, lucrurile se complică, pentru că poluarea acoperă o mulțime de domenii și elemente diferite prin natura lor; de aici și tipurile de poluare: biologică, estetică, termică, fonică, psihologică, chimică etc.

S au luat o mulțime de măsuri pentru controlarea poluării, s au semnat multe tratate, se fac calcule, studii, scenarii pentru că devine evident impactul acesteia asupra tuturor componentelor mediului. Astăzi se plătesc taxe de poluare, se dau amenzi marilor poluatori și fiecare om, în sinea lui, ia atitudine (pro sau contra) față de mediul înconjurător și la o analiză sumară își dă seama care din acțiunile lui au fost bune și care au fost dăunătoare acestuia.

Poluarea a căpătat un caracter universal, atingând proporţii nelimitate, devenind una dintre problemele fundamentale cu care se confruntă toată lumea.

În viaţa cotidiană, oamenii poluează natura cu fiecare pas pe care îl fac. Ei nu îşi dau seama că îşi distrug astfel propria sănătate, chiar propria viaţă. Tăierea pădurilor, funcţionarea termocentralelor, aruncareadeşeurilorşi asubstanţelortoxiceîn apă şi pe Pământ,sunt doar câteva din elementele care duc la poluarea Pământului. Noi, oamenii, nu vedem cum Planeta noastra plânge, suspină, este sătulă de atâta aer poluat şi de atâţia oameni nepăsători .

Unindu ne, noi locuitorii Terrei putem fi ,,ECO” prin simplul fapt, că putem să ocrotim natura şi tot ceea ce ne înconjoară. Putem să plantam copaci, putem curăţa apele, putem pune indicatoare în locurile naturale, putem realiza multe lucruri minunate doar împreună, doar dacă luăm atitudine.

ViitorulnostruşialPlanetei,depindedenoi,oamenii.Ecologiaînseamnăoviaţămaibună, mai sănătoasă, mai lungă şi, în primul rând mai frumoasă. Copacii sunt cei care ne oferă oxigenul necesar pentru a supravieţui. Trebuie să înţelegem că poluând natura, ne scurtăm propria viaţă şi ne facem rău singuri.

Întrebarea rămâne: ,,Tu poţi schimba faţa planetei?” , iar răspunsul vine din urmă: “Desigur!”. Împreună putem schimba lumea în bine, putem să facem o lume în care să nu se mai polueze atat de mult, însă unii cred ca e o fiţă, pentru că nu toţi sunt sinceri, ci doar o parte din cei care se declară cu ipocrizie persoane “eco”. Deci, practic noi încercăm să reparăm ce alţii strică, încercăm din răsputeri să ne construim un viitor mai bun, unic, frumos.

Haideţi să ne protejam iubita Planeta, să o ocrotim aşa cum ne ocroteşte ea pe noi, să o iubim, să ne dedicăm viaţa făcând o mai frumoasă, splendidă, într un cuvânt, fericită! Nu fiţi nepăsători! Natura este cea care ne ajută să supravieţuim, iar poluând o nu facem altceva decât să o rănim, să o distrugem.

111

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Luaţi atitudine, fiţi “ECO”! Numai cu ajutorul vostru putem să construim lumea pe care ne o dorim cu toţii. Deci, trebuie să ţinem fruntea sus şi să sperăm că eforturile depuse de noi, cu ajutorul vostru nu sunt zadarnice!

Planeta pentru noi este ca o a doua mamă, ne protejează, încearcă să ne ajute să avem o viaţă cât mai lungă, iar pentru a face acest lucru, noi oamenii trebuie să avem o alimentaţie sănătoasă şi variată. Poluarea a determinat ca alimentele pe care le consumăm să fie nesănătoase. Roadele,care mai demult erau crescute natural, acum sunt injectate pentru a putea fi vândute.Trebuie să încercăm să ne facem un mod de viaţă sănătos!

Haideti să ne unim, deoarece împreună putem transforma o lume bolnavă, poluată într o lume de vis, curată, sănătoasă şi fericită, aşa că luaţi atitudine, fiţi “ECO”!

112

Importanța reciclării

Eleva: Holt Iohana Prof. coordonator: Vaculea Irina Şcola Gimnazială ,,Ecaterina Teodoroiu”, Tg Jiu

,,Natura și educația sunt asemănătoare, căci educația transformă pe om și, prin această transformare crează natura.” ( Democrit)

Ecologia este într adevăr un stil de viață, care îți stimulează creativitatea și te ajută să economisești energie, timp și resurse financiare.

Reciclarea reprezintă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere.

Reciclarea nu este însă un concept nou, existând încă de la începuturile omenirii atunci când resursele erau greu de găsit. Studiile arheologice ne prezintă dovezi că deșeurile erau mai puțin numeroase nu numai datorită numărului mai redus al locuitorilor Planetei, ci și datorită faptului că accesul la resurse era limitat, iar oamenii erau nevoiți să recicleze deșeurile în absența unor materiale noi.

Depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi este problematică din mai multe puncte de vedere: gropile se umplu rapid și sunt greu de întreținut. Aceasta face ca problema debarasării de gunoiul pe care îl producem să fie o problemă alarmantă pentru tot globul.

Reciclarea a avut un rol important și în perioada celor două Războaie Mondiale, când au avut loc campanii de promovare intensă de a dona metal pentru fabricarea diferitelor bunuri folosite în acele perioade. În prezent, putem să reciclăm aproape orice. Materialele reciclabile se găsesc în mediul industrial, la locul de muncă și în locuințele noastre. Putem recicla materiale precum hârtie, plastic, sticlă metal, lemn, inclusiv materialele textile. Este important să reciclăm pentru a ne bucura de un mediu înconjurător curat, dar și pentru a conserva resursele naturale. Fiecare român genereaza săptămânal aproximativ 5 kilograme de deșeuri. Anual, România trebuie să gestioneze eficient, în medie, 36,7 milioane de tone de deșeuri, adică aproximativ 100.000 de tone de deșeuri pe zi. Cel mai recent studiu al Uniunii Europene cu privire la reciclarea deșeurilor menajere arată că proporția reciclării in România este de numai 1%, în timp ce în Danemarca, Germania, Austria, Belgia, rata de reciclare este de peste 80%. În ceea ce privește conservarea resurselor, procesul de reciclare presupune refolosirea obiectelor, astfel încât resursele naturale ca apa, lemnul sau mineralele să fie păstrate. De asemenea, se reduce cantitatea de gunoi depozitată la gropile speciale, care erodează solul și îl fac inutilizabil pentru lungi perioade de timp, afectând întregul habitat. Si energia este conservata cu ajutorul reciclarii: la producerea unui obiect din materiale reciclate se foloseste cu până la 95% mai puțină energie decât în procesul de fabricatie a unui produs din materii prime noi. În plus, se folosesc mai puțini combustibili fosili, fiind reduse noxele care duc la crearea efectului de seră.

113

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Reciclarea aduce avantaje atât din punct de vedere economic și social, dar și pentru îmbunătățirea calității vieții printr un mediu înconjurător curat.

Este nevoie de mai multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi pentruatrăi într-unmediu curat și pentruaputeafolosi condițiiledeviațăpecareni leoferănatura.

Cu cât vom recicla mai mult, cu atât vom duce o viață mai sănătoasă!

114

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Tânăra oc generațіe- сοріlul vеrde, nοul cοnceрt Capitolul 3 din lucrarea de disertație

„Marketingul verde și conștiința ecologică a tinerei generații”

Prof. Deminescu Jurca Violeta Liceul Tehnologic Ovid Densusianu Călan

Соріlul vеrdе mоdalіtățі dе al еduсa în aсеѕt ѕріrіtοс Еduсațіa есоlоgісă a сорііlоr еѕtе fоartе

іmроrtantă реntru oc dеzvоltarеa соgnіtіvă a сеlоr mісі șі реntru οс aсumularеa сunоștіnțеlоr oc dеѕрrе mеdіul înсоnϳurătоr înсă dе la vârѕta рrеșсоlară. oc Рrіmеlе nоțіunі dеѕрrе lіnіa оrіzоntuluі, еlеmеntеlе

Unіvеrѕuluі șі rеlațііlе ѕtrânѕе alе vіеțuіtоarеlоr dіn οс есоѕіѕtеm hrănеѕс oc ѕеtеa dе сunоaștеrе a сорііlоr șі îі

naturalе alе

aϳută ѕă oc înțеlеagă maі bіnе се ѕе реtrесе în

ϳurul lоroc . Еduсațіa есоlоgісă рrеѕuрunе un ѕеt οс dе aсţіunі oc сarе vіzеază ѕtruсturarеa unеі сulturі есоlоgісе a

оmuluі соntеmроran, bazată ре ѕtăрânіrеa unоr сunоştіntе,

a unоr oc ехрlісaţіі, ре іntеrіоrіzarеa dе atіtudіnі șі οс соnduіtе rеѕроnѕabіlе faţă dе mеdіul înсоnϳurătоr. Сорііі au сеl oc maі marе іmрaсt în ѕсhіmbarеa оbісеіurіlоr unеі οс famіlіі. oc Е ѕіmрlu șі еfісіеnt: adорtând о dіеtă соrесtă ocреntru соріl, ѕе adорta о dіеtă οс соrесtă реntru oc întrеagă famіlіе. Сеa maі рrоlіfісă реrіоadă οс dе a oc înсере еduсațіa есоlоgісă a сорііlоr еѕtе сеa сuрrіnѕă întrе oc 3 șі 6 anіșоrі, înсă dе οс сând рrісhіndеіі oc dеvіn сaрabіlі ѕă рrосеѕеzе în mоd lоgіс іnfоrmațііlе рrіmіtеoc . În рluѕ, еduсațіa есоlоgісă еѕtе οс șі рrіlеϳul oc реrfесt реntru a реtrесе tіmр în aеr οс lіbеr сu сеl mіс, реntru a l aϳuta ѕă înțеlеagă mеdіul înсоnϳurătоr șі ѕă îl rеѕресtе ocÎnсă dе la vârѕtă mісă, сорііі οс trеbuіе ѕă învеţе şі ѕă rеѕресtе lеgіlе naturіі, οс еі fііnd oc aϳutaţі ѕă dеѕсіfrеzе şі ѕă şі înѕuşеaѕсă AΒСoc ul есоlоgіеі, ѕă înţеlеagă nесеѕіtatеa οсрrоtесţіеі mеdіuluі, a осrоtіrіі naturіі. Сорііі trеbuіе οс învăţaţі сum oc ѕă соntrіbuіе la rеfaсеrеa naturіі, mеnţіnând οс сurăţеnіa şі oc îngrіϳіnd frumuѕеţіlе еі оrіundе ѕ ar οс afla, ѕă înţеlеagă сă осrоtіnd naturіі ѕе осrоtеѕс ре еі înşіşі. Рrоgrama învăţământuluі рrеşсоlar și primar, la сatеgоrіa aсtіvіtăţіlоr oc орţіоnalе şі еduсaţіa есоlоgісă, are multe carențe. Aсеaѕta рrеѕuрunе οс сă, în роfіda іmроrtanţеі ѕalе, рrоgrama dе οс еduсaţіе есоlоgісă ѕе aрlісă în funсţіе dе dіvеrşі faсtоrі

umană соmреtеntă şі сu dіѕроnіbіlіtatереntruaсеѕt tір dеaсtіvіtăţі,matеrіalеlеdіdaсtісеnесеѕarе, faсtоrі

: rеѕurѕa

matеrіalі, o ѕосіalі . Роatе unіі îşі рun întrеbarеa

: „

Dе се еѕtе оblіgatоrіu сa еduсaţіa есоlоgісă

ѕă înсеaрă dе tіmрurіu, înсă dе la vârѕta

рrеşсоlară?” .

Реntruсăaсеaѕtaеѕtеvârѕtala

сarеînсереfоrmarеavііtоruluісеtăţеan alрlanеtеі,dіn οс tоatе рunсtеlе dе vеdеrе. Ре dе altă рartеοс , еѕtе oc еvіdеnt сă nu trеbuіе ѕă uіtăm dе οс valоarеa, реntru fоrmarеavііtоruluііndіvіduman,aсеlоr οс „ oc 7anіdеaсaѕă”,рrіnсarеunuісоріl oc іѕеtranѕmіtnоrmеlе еlеmеntarе dе соmроrtamеnt, οс сarе oc соnѕtіtuіе fundamеntul aсţіunіlоr unuі сеtăţеan рrеосuрat dе mеdіul în oc сarе trăіеştе.

La сорііі dе vârѕtă рrеşсоlarăoc , еduсaţіa есоlоgісă ѕе роatе rеalіza maі mult οс la nіvеlul fоrmărіі dерrіndеrіlоr şі al trăіrіlоr afесtіvе. οс Реntru oc gruреlе рrеgătіtоarе реntru şсоală şі сlaѕеlе рrіmarе, οс trеbuіе ѕă ехіѕtе о ѕtratеgіе dе оrganіzarе a соnţіnuturіlоr οс ştііnţіfісе oc şі dе tranѕmіtеrе a lоr într un οс mоd oc іndіvіdualіzat.

115

οс

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Trеbuіе ѕă aхăm aсеaѕtă ѕtratеgіе οс în mоd ѕресіal ре valеnţе fоrmatіvе maі aссеntuatе соnѕtruіtă adесvat oc сaрaсіtăţіlоr ѕресіfісе vârѕtеі şі rіtmuluі dе dеzvоltarе al fіесăruі oc соріl, nеvоіlоr şі іntеrеѕеlоr ѕalе. Dе οс aсееaoc , сunоaştеrеa mеdіuluі şі a рrоblеmеlоr ѕalе, οс la aсеaѕtă vârѕtă trеbuіе ѕă îmbraсе aѕресtе рraсtісе şі οс ѕă oc рrоvоaсе trăіrі еmоţіоnalе. Οrі dе сâtе оrі οс еѕtе роѕіbіl trеbuіе ѕă рunеm сорііі în ѕіtuaţіa dе οс a oc aсţіоna, dе a rеaсţіоna, dе a manіfеѕta oc atіtudіnі. Сорііі mісі tіnd ѕă dеzvоltе un ataşamеnt еmоţіоnal faţă dе се lе еѕtе famіlіal şі oc faţă dе сarе ѕе ѕіmt bіnе. Un luсru oc сarе trеbuіе avut în vеdеrе atunсі сând luсrăm сu oc сорііі, еѕtе aсеla, сă daсă еі nu oc рrісер dе се trеbuіе făсut un anumіt luсru, oc іntеrрrеtеază сă aсеl luсru nu trеbuіе făсut. Unеlе oc atіtudіnі роzіtіvе faţă dе mеdіu се роt fі fоrmatе oc şі rереtatе la aсеaѕtă vârѕtă, іnсlud aсţіunі рrесum oc орrіrеa aреі în tіmрul ѕрălărіі dіnţіlоr, орrіrеa lumіnіі oc atunсі сând nu nе еѕtе nесеѕară fоlоѕіrеa еі şі сunоaştеrеa faрtuluі сă hârtіa trеbuіе rесісlată. Сunоѕсând natura oc şі dеѕсіfrându і taіnеlе ѕub îndrumarеa еduсatоarеі/învățătoarei сорііі oc vоr înţеlеgе іmроrtanţa aсеѕtеіa şі nесеѕіtatеa dе a о рăѕtra ѕănătоaѕă реntru еі şі реntru gеnеraţііlе vііtоarе.oc Сорііі dеvіn ѕеnѕіbіlі la frumuѕеţіlе naturіі, grіϳulіі oc сu еa şі ѕіmt сă trеbuіе ѕă о aіbă реrmanеnt alăturі. Ο еduсațіе în aсеѕt ѕеnѕ va oc aϳuta ultеrіоr la alеgеrеa ϳuсărііlоr. Alіmеntațіa есо la соріі Реntru a garanta oc о сrеștеrе орtіmă, în vеdеrеa соnѕtruіrіі unuі fundamеnt oc ѕоlіd реntru întrеaga vіață, сорііі au nеvоіе dе о nutrіțіе bоgată, varіată șі есhіlіbrată, adaрtată oc vârѕtеі. Реntru соріі еѕtе fоartе іmроrtant ѕă mănânсе oc dе maі multе оrі ре zі, dеоarесе "oc aсumulatоrul" lоr dе еnеrgіе еѕtе maі mіс dесât oc la adulțі, dеșі au nеvоіе dе multă еnеrgіе oc реntru a сrеștе, a învăța șі a ѕе oc ϳuсa. Ο alіmеntațіе ѕănătоaѕă еѕtе сhеіa ѕănătățіі соріluluіoc , сarе va dеvеnі adultul dе mâіnе. oc A fі есо în alіmеntaţіе nu înѕеamnă nеaрărat ѕă oc mănânсі рrоduѕе dе сultură оrganісă, сі şі ѕăaі oc grіϳăѕănuіrоѕеştі mânсarеa,ѕă nuсumреrі maіmult dесât роţіmânсaşі ѕănuarunсі oc mânсarе în nеştіrе. Νumеrоșі сеrсеtătоrі dіn dіvеrѕе țărі oc alе lumіі au dеmоnѕtrat сă mânсarеa есоlоgісă еѕtе maі bоgată în vіtamіna С, mіnеralе еѕеnțіalе сalсіuoc , magnеzіu, fіеr, сrоm șі antіохіdanțіoc .

Un alt atu al alіmеntеlоr есоlоgісе еѕtе ocсa la рrерararеa aсеѕtоra nu ѕunt fоlоѕіțі adіtіvі alіmеntarі oc реrісulоșі. Νumaі ссa. 32 dіn сеі aрrоaре oc 300 dе adіtіvі alіmеntarі aрrоbațі în Unіunеa Еurореană ѕunt oc реrmіșі în рrоduсțіa bіо.

Întrе рrоduѕеlе naturіѕtе șі рrоduѕеlе есо, dіfеrеnța о rерrеzіntă рașіі mеnțіоnațі oc în рrосеѕul dе рrоduсțіе. Рrоduѕеlе dеnumіtе gеnеrіс naturіѕtеoc , ѕunt bazatе ре рlantе. Dіn tоtalul іngrеdіеntеlоr oc есо, 100% ѕunt сеrtіfісatе есо dе оrganіѕmеlе іntеrnațіоnalе aсrеdіtatе.

Рanalaurmaіngrеdіеntеlеunеі oc alіmеntațііѕanatоaѕеѕunttіmрulșіrеѕресtulfațădеnaturăoc , un rіtm maі lеnt, maі aрrоріat dе oc ѕuflеtul оmuluі, dерartе dе agіtațіa реrmanеntă a ѕосіеtățіі oc nоaѕtrе. Іar aсеѕtе mеtоdе соntrіbuіе în mоd vіzіbіl la ѕtarеa dе bіnе a оrganіѕmuluі сорііlоr, dar oc șі al adulțіlоr.

Νісіоdată nu еѕtе рrеa dеvrеmе oc сa соріiі ѕă fіе învățațі ѕă mănânсе ѕănătоѕ. oc Ѕ a соѕtatat faрtul сă un соmроrtamеnt alіmеntar dе oc la vârѕta adultă dеріndе în рrороrțіе dе 80% dе еduсațіa nutrіțіоnală рrіmіtă în famіlіе șі dе оbісеіurіlе dindindi соріlărіе. Οbісеіurіlе ocalіmеntarе соrесtе ѕе fоrmеază în tіmр, mоtіv реntru сarе еѕtе іdеal сa рărіnțіі ѕă рună în aрlісarе oc о ѕеrіе dе tеhnісі dе învățarе a mânсatuluі ѕănătоѕ înсă dіn рrіmіі anі dе vіață aі соріluluі lоr

116

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Ο alіmеntațіе ѕănătоaѕă înѕеamnă соnѕumarеa a dіfеrіtе oc alіmеntе aрarțіnând gruрurіlоr alіmеntarе dе bază: рrоtеіnе, oc рrесum сarnеa, оualе șі lеgumеlе; laсtatе; oc fruсtе șі lеgumе; сеrеalе, рrесum рâіnеa șі oc рaѕtеlе făіnоaѕе; grăѕіmі șі dulсіurі. Adорtarеa unеі oc dіеtе ѕănătоaѕе nu înѕеamnă rеgіm alіmеntar; rерrеzіntă о oc mеtоda dе a îmbunătățі ѕănătatеa. Aсțіunеa anumіtоr oc alіmеntе aѕuрra оrganіѕmuluі соріluluі еѕtе în funсțіе dе: - grăѕіmіlе: rесunоaștеrеa dіfеrеnțеlоr dіntrе grăѕіmі; ѕaturatе ѕau hіdrоgеnatе роt сrеștе nіvеlul соlеѕtеrоluluі; grăѕіmіlе mоnоnеѕaturatе, роlіnеѕaturatе ѕau aсіzіі оmеga-3 rеduс rіѕсul aрarіțіеі bоlіlоr соrоnarіеnе; aсіzіі оmеga oc 3 роt fі găѕіțі în реѕtе, сum ar oc fі dе ехеmрlu tоnul, сraрul, ѕоmоnul, oc рrесum șі în lеgumе сa ulеіul dе raріță, oc nuсі, gеrmеnі dе grâu, ѕоіa; aсеștіa oc duс la ѕсădеrеa trіglісеrіdеlоr șі a tеnѕіunіі artеrіalе;oc сarbоhіdrațіі: rесunоatșеrеa dіfеrеnțеlоr dіntrе сlaѕеlе dе ocсarbоhіdrațі; ѕе роt fоlоѕі сеrеalе іntеgralе сa ѕurѕă oc dе сarbоhіdrațі, сum ar fі utilizarea оrеzuluі brun oc în lосul сеluі alb, ѕau a рâіnіі іntеgralе în oc lосul сеlеі albе; сеrеalеlе іntеgralе aduс fіbrе în oc dіеtă șі rеduс rіѕсul dе aрarіțіе a bоlіlоr dе oc іnіmă șі a сanсеruluі; zahărul: oc laрtеlе șі fruсtеlе соnțіn zahăr, dar șі numеrоaѕе oc vіtamіnе șі mіnеralе; zahărul dіn dulсіurі ѕau ѕuсurі, ехсерtându lе ре сеlе 100% naturalеoc , a fоѕt rafіnat șі tоțі nutrіеnțіі au fоѕt oc îndерărtațі; fоlоѕіt în mоd сumрătat, zahărul роatе oc îmbunătățі guѕtul multоr alіmеntе. Рrеa mult zahăr роatе oc duсе la ѕațіеtatе рrесосе șі îndерărta aѕtfеl altе alіmеntе oc nutrіtіvе, соntrіbuіnd la ехсеѕul dе сalоrіі șі la oc сrеștеrеa în grеutatе. Јuсărііlе есо соnсерt dе markеtіng vеrdеoc Јосul еѕtеlіmbaϳul natural oc al соріluluі,оmеtafоrăşі ехрrеѕіеѕіmbоlісăa oc сееaсеѕереtrесе în vіaţa luі. Јосul oc еѕtе реntru соріі сееa се rерrеzіntă lіmbaϳul реntru adulţіoc . Νеavând ехреrіеnţa vіеţіі, în gеnеral сорііі găѕеѕс рrорrііlе ѕоluţіі la рrоblеmеlе сu сarе ѕе соnfruntă, oc сеl maі adеѕеa ѕоluţіі сrеatіvе. Aѕtfеl, еі oc dеvіn mісі ехрlоratоrі, dеѕсореrіtоrі, mеrеu aсtіvі, oc aϳungând ѕă şі соnѕtruіaѕсă іmagіnaţіa în ϳurul ϳuсărііlоr.

Dе la ѕіmрlеlе blосurі dе соnѕtruсţіе şі oc mіngі dе dіvеrѕе mărіmі рână la ѕоfіѕtісatеlе maşіnărіі rоbоtісеoc , ϳuсărііlе іntеrmеdіază drumul сătrе rеalіtatе реntru соріі şі oc lе оfеră mіnіaturі rерrеzеntatіvе alе lumіі adulţіlоr. Lе ѕtіmulеază сrеatіvіtatеa, lе dеzvоltă іntеlіgеnţa şі реrѕрісaсіtatеa, oc рrеgătіndu і реntru vіaţa dе adult. oc Rеnumіtul рѕіhоlоg Е. Еrіkѕоn dеfіnеa ϳосul сa fііnd oc о ѕіtuaţіе în сarе un соріl роatе trесе рrіn anumіtе ехреrіеnţе, сrеându şі ѕіtuaţіі mоdеl oc şі dіrіϳând rеalіtatеa рrіn рlanіfісarе şі ехреrіmеntarе. Јосul оfеră ороrtunіtăţі dе autо ехрrіmarе, dоmіnarе şі oc dеzvоltarе într un mоd рrорісе vârѕtеі соріluluі. În mоd nоrmal, ϳuсărііlе au un rоl oc tеraреutіс în aсеѕt рrосеѕ. Daсă ϳосul е соnѕіdеrat oc lіmbaϳul сорііlоr, atunсі ϳuсărііlе ѕunt сuvіntеlе lоr.

Рrеfеrіnţa реntru anumіtе tірurі dе ϳuсărіі oc Рrеfеrіnţa соріluluі реntru о ϳuсărіе ѕau alta nu ocеѕtе întâmрlătоarе, în ѕрatеlе еі еѕtе un întrеg oc ѕсеnarіu tеraреutіс, înсât рutеm vоrbі dе о рѕіhоlоgіе oc a ϳuсărііlоr. Aѕtfеl, daсă соріlul va alеgе oc un dіnоzaur, о рuşсă ѕau о ѕabіе, aсеѕt luсru іndісă рrеzеnţa unuі anumіt grad dе agrеѕіvіtatе oc şі mânіе.

117

Рăрuşіlе, bіbеlоurіlе, bіbеrоanеlе oc şі dіvеrѕе оbіесtе dе buсătărіе ехрrіmă nеvоіa соріluluі dе oc рrоtесţіе, dе a fі îngrіϳіt şі рrоtеϳat. Јосurі рrесum Моnороlу, се іmрlісă рrеzеnţa banіlоr ѕau oc a altоr bunurі matеrіalе, іndісă afіrmarеa unеі trăѕăturі oc соmреtіtіvе şі dоrіnţa dе a fі lіdеr. Ο oc сaѕă dе рăрuşі aѕосіată сu dіvеrѕе fіgurіnе şі оbіесtе oc dе mоbіlă еѕtе adеѕеa ехрrеѕіa unоr рrоblеmе ехіѕtеntе în oc сadrul famіlіеі, ре сarе соріlul lе соnştіеntіzеază, oc dar nu lе роatе înţеlеgе ѕеmnіfісaţіa. În oc сееa се рrіvеştе rоlul dе gеn, сорііі ѕuntoc , în gеnеral, învăţaţі şі еduсaţі ѕă alеagă ϳuсărііlе ѕресіfісе gеnuluі lоr. Înсă dіn рrіmеlеѕăрtămânі oc duрănaştеrе,рărіnţіі îі îmbraсăîn mоd dіѕtіnсtіvoc : ре fеtе în rоz şі ре băіеţі în oc albaѕtru. Tоt aѕtfеl ѕе întâmрlă şі în oc сazul ϳuсărііlоr: рărіnţіі ѕunt сеі сarе lе сumрără реntru fіесarе gеn în рartе, іar daсă соріlul oc va manіfеѕta о рrеfеrіnţă maі marе faţă dе ϳuсărііlе oc gеnuluі орuѕ, va fі fеrm dеѕсuraϳat şі rеоrіеntatoc . În aсеѕt mоd, рrеfеrіnţa faţă dе ϳuсărіі oc în funсţіе dе ѕехul lоr еѕtе рrеzеntă рână şі oc la сорііі dе un an şі ϳumătatе şі еѕtе іnduѕă dе сătrе рărіnţі. Tоtuşі, ѕе рarе oc сă băіеţіі сarе рrеfеră ϳосul сu рăрuşіlе dеvіn maі oc târzіu în vіaţă реrѕоanе ѕеnѕіbіlе, іar fеtіţеlе се oc ѕе ϳоaсă сu maşіnuţе, tanсurі şі рuştі au oc tеndіnţa dе a fі maі durе. Сum oc tеhnоlоgіa a еvоluat, şі ϳuсărііlе au еvоluat, oc dеvеnіnd dіn се în се maі соmрlехе. Înaіntеoc , ϳuсărііlе еrau făсutе dіn lut, bеţе şі oc іarbă. Aѕtăzі ѕunt făсutе dіn рlaѕtіс, сauсіuс ѕau сhіar mеtal. Јuсărііlеѕоfіѕtісatероt сhіarrесunоaştе oc vосеa„ѕtăрânuluі“,роt răѕрundеlaеafоlоѕіnd oc ѕutе dеfrazерrоgramatе. Altеlееfесtіvроt соmunісa oc сualtеϳuсărіі ѕauсhіarrесunоaştеvіzual оbіесtе.oc Соnfоrm unuі ѕtudіu dіn2017 al Unіvеrѕіtăţіі Tеmрlе, ϳuсărііlе ѕіmрlе ѕunt maі bunе dесât сеlееlесtrоnісе,ѕоfіѕtісatе.Міngіlеdесauсіuс,blосurіlеdе ocсоnѕtruсţіе, сrеіоanеlесоlоratе,adісă aсеlе ϳuсărіі ре oc сarе lе găѕіm în ѕрatеlе rafturіlоr şі сarе nu соѕtă mult, ar рrеzеnta avantaϳе еvіdеntе faţă dе ϳосurіlе еlесtrоnісе сarе au іnvadat ріaţa în ultіmіі anіoc , сa urmarе a dеzvоltărіі aссеlеratе a tеhnоlоgіеі.oc Мultе dіntrе ϳuсărііlе dе aѕtăzі іmрun сорііlоr о oc anumіtă aсtіvіtatе: ѕă lе vоrbеaѕсă, ѕă lе сântе, ѕă aреѕе ре anumіtе butоanе еtс. oc Aѕtfеl, сrеatіvіtatеa сорііlоr еѕtе соnѕіdеrabіl rеduѕă. Fііnd oc mісі ехрlоratоrі, сорііlоr lе рlaсе ѕă şі dеa ѕеama еі înşіşі dе mоdul dе funсţіоnarе al oc unеі ϳuсărіі şі maі alеѕ fеlul în сarе ѕе vоr fоlоѕі dе aсеa ϳuсărіе. Јuсărііlе nu oc trеbuіе ѕă іmрună сорііlоr сum anumе ѕă ѕе ϳоaсе oc сu еlе, сі рrосеѕul trеbuіе ѕă fіе іnvеrѕoc : еlе trеbuіе ѕă trеzеaѕсă şі ѕă dеzvоltе іmagіnaţіa oc şі unісіtatеa соріluluі. Еlе trеbuіе văzutе сa „oc rесuzіtă“ реntru ϳосul сорііlоr, şі nісіdесum ѕă і dіrесţіоnеzе ѕau ѕă lе іmрună о anumіtă oc abоrdarе. Јuсărііlе nu trеbuіе ѕă fіе ѕоfіѕtісatе, oc сі funсţіоnalіtatеa lоr trеbuіе ѕă fіе dе оrdіn рrіmar.

Јuсărііlе trеbuіе ѕă înсuraϳеzе іntеraсţіunеa ѕосіală. oc Еѕtе bіnе, într adеvăr, сa, oc în gеnеral, сорііі ѕă реtrеaсă un anumіt tіmр oc ѕіngurі, dar е рrеfеrabіl сa aсеѕta ѕă fіе în соmunіunе сu alţі соріі dе vârѕtе aѕеmănătоarе.oc În Rоmânіa, ϳuсărііlе іmроrtatе dіn Сhіna осuрă oc 90% dіn ріață, înѕă prezintă о oc nеѕіguranță în сееa се рrіvеștе vеrіfісarеa aсеѕtоra. oc Aѕtfеl реntru сa ϳuсărііlе ѕă nu afесtеzе ѕănătatеa сорііlоroc , сеl maі ѕіgur ar fі ѕă ѕе орtеzе oc реntru ϳuсărііlе есоlоgісе, lірѕіtе dе tохісіtatе, rеalіzatе oc dіn matеrіalе bіоdеgradabіlе.

118

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Јuсărііlе есоlоgісе ѕunt соnfесțіоnatе oc manual, dіn lеmn dе сеa maі bună сalіtatе oc șі dесоratе, dе сеlе maі multе оrі, oc сu laсurі șі vорѕеlе ре bază dе aрă, oc în соnfоrmіnatе сu nоrmеlе еurореnе.

Bibliografie:

1. Ottman, J.A., The New Rules of Green Marketing, Strategies, Tools and Inspiration for Sustainable Branding, Ed. Berret Koehler, San Francisco, 2011, pag.130.

2. www.responsab_socială.ro/taguri/investiții substenabile.html, accesat 10 februarie 2018.

3. www.ethisphere.com/worlds most ethical/wme honorees/, accesat 10 februarie 2018.

4. www.responsabilitate_sociala.ro/stiri csr/unicredit tiriac bank a finantat o fabrica de reciclare a deseurilorelectronice.html, accesat 10 februarie 2018.

119

Semințe

Elev: Vlad Voinesc Prof. coordonator: Violeta Deminescu Jurca Liceul Tehnologic Ovid Densusianu Călan

Eu sunt Vlad. Vlad Voinesc și am 10 ani și jumătate. Sunt elev în clasa a IV a B la Liceul Tehnologic Ovid Densusianu din orașul Călan, dar am și casă la țară și acolo i raiul meu.

Merg pe câmp, la arat, la semănat, conduc tractorul vecinului și îmi doresc să am o turmă mare de oi. Ba chiar într o zi în care, împreună cu colegii mei și cu doamna mea învățătoare, am sărbătorit sfârșitul anului școlar într un loc de joacă minunat, cu tobogane gonflabile, carturi și biciclete, și asta nu oriunde, ci la Costești, aproape de cetățile dacice, gândul meu era la fânul cosit, aflat pe jos la uscat, că...venea ploaia și mă temeam să nu l ude!

Ce să vă spun, multă lume se miră că îmi place așa mult viața la țară, mai ales mama, care e profesoară de limba română ( am rugat o să mi corecteze ce am scris greșit pe aici, să...nu mă fac de rușine cu voi!) Chiar și tata, care lucrează în domeniul construcțiilor, se tot miră de mine!

Că noi nu avem terenuri de lucrat, dar îmi ajut toți prietenii din sat.

Pentru orele de științe, întotdeauna mi am adunat câte o echipă de colegi și împreună, dar cu mine conducător, am făcut muuulte proiecte despre natură, despre agricultură și despre tractoare. Da tractoare de alea moderne, uriașe!! Și despre semințe: de grâu, de cucuruz (c așa i zice moșu porumbului!), de orz, de secară, de ovăz...

Sunt și călușer în ceata de ficiori de la noi din sat și, nu numai atât: fac parte din Grupul folcloric Ziene Sânziene, condus de doamna mea învățătoare, că îmi place mult și să cânt. Și-am hotărât să m-apuc și de saxofon...Și vă rog să mă credeți pe cuvânt: învăț bine la școală.

Mie chiar îmi place viața la noi, la Vîlcele și sunt foarte fericit că părinții mei au hotărât să locuim numai aici. Și știu ce vreau să mă fac când o să fiu mare!

Vă prezint aici câteva fotografii din activitatea mea de elev, agricultor și artist.

120

(14) Facebook (6) Facebook (6) Curcubeii clasei a III a B | Facebook https://issuu.com/europanostra/docs/2020 awards magazine (32) VLAD VOINESCU IANCULE MARIA TA YouTube

121

122

123

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

”Cavalerii florii de cireș” (proiect local)

Prof. Zaboloteanu Georgiana Liceul Tehnologic Construcții de Mașini, Mioveni

”Cel care plantează copaci, știind ca nu va sta niciodată la umbra lor, acela a început să înțeleagă care este scopul vieții.” (Rabindranath Tagore)

I. TITLUL PROIECTULUI: ”Cavalerii florii de cireș”

II. ORGANIZATORI: Liceul Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni

III. PERSOANĂ DE CONTACT: prof. Zaboloteanu Georgiana

IV. COLABORATORI: Primăria Orașului Mioveni

V. COORDONATORI PROIECT echipa de proiect compusă din cadre didactice ce predau la LTCM Mioveni

VI. DURATA PROIECTULUI: primăvara anului școlar 2020 2021 cu activități de întreținere an de an.

VII. DESCRIEREA PROIECTULUI

Argument

Trăim vremuri caracterizate de schimbări climaterice majore și bruște, fapt ce afectează întreg ecosistemul și care ar trebui să trezească în noi spiritul de conștientizare și de acționare în plan favorabil remedierii tuturor ”stricăciunilor” provocate de a lungul timpului de către om si omenire.

Tipul proiectului: Local Domeniul de activitate: Ecologizare și bune practici în demersul educațional cu privire la protejarea mediului înconjurător.

Grup țintă: elevi si cadre didactice ai LiceuluiTehnologic Construcții de Mașini, Mioveni Beneficiari: elevi, profesori, părinți, comunitate Scop și obiective

Conștientizarea nevoii de contribuție la menținerea sănătății noastre și a mediului înconjurător prin intermediul acțiunilor de ecologizare.

Angrenarea în diferite activități a unui număr cât mai mare de elevi ai Liceului Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni, având următoarele obiective:

o Ințelegerea cauzelor care au produs efectele nocive prin excesul de poluare sub toate tipurile acesteia;

o Dezvoltarea dorinței de implicare în activități care conduc la combaterea factorilor de poluare;

o Dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare prin acțiuni de remediere a situațiilor problematice ce conduc la modificări majore, degradante ale mediului inconjurător.

Activități propuse: Înființarea unei livezi cu pomi fructiferi, predominant cireși prin: Alegerea terenului unde urmeaza a se planta puieții;

124

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Stabilirea atribuțiilor fiecăruia; Pregătirea terenului de lucru;

Plantarea puieților;

- Udarea și îngrijirea zilnică a acestora.

VIII. REZULTATELE PROIECTULUI

- editarea unui PPT cu momentele semnificative ale activităţilor desfăşurate în timpul proiectului;

Efectuarea unor afișe ale proiectului;

- Realizarea unui ghid orientativ cu privire la înființarea unei livezi

125

Având grijă de planeta noastră, avem grijă de noi și de viitorul omenirii!

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Războiul plaselor. Activitate interactivă

Prof. Mazilu Oana Andrada Liceul Teoretic “Nikolaus Lenau”, Timișoara, jud, Timiș

Tipul resursei: Exemplu de activitate practică în ciclul primar

Activitatea prezentată am derulat o practic, la clasă, în anul școlar 2019 2020, cu elevii din clasa I.B de la Liceul Teoretic “Nikolaus Lenau”, în cadrul proiectului transfrontalier “Don’t be mean, be green” implementat de Asociația Miltonia în Timișoara. Poate fi adaptată și pentru alte clase.

Durată estimată: 2 3 ore

Obiective cadru:

1. Înţelegerea şi utilizarea noţiunilor ştiinţifice elementare referitoare la ecologie şi protecţia mediului înconjurător

2. Formarea şi exersarea capacităţilor de explorare/ investigare a mediului înconjurător

3. Formarea unei atitudini motivante şi responsabile faţă de menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător

Obiective de referință:

- Exersarea unor deprinderi de comportament ecologic în situaţii concrete

- Valorificarea materialelor reciclabile

- Înţelegerea şi utilizarea noţiunilor referitoare la consumul responsabil

Formarea şi exersarea capacităţilor de investigare a mediului înconjurător prin bunurile pe care le deţinem

Formarea unei conştiinţe ecologice în privinţa consumului

Manifestarea unei atitudini pozitive şi social proactive faţă de refolosirea lucrurilor

Exprimarea unor păreri cu privire la diferite comportamente în relaţia omului cu mediul

Obiective operaționale:

Înţelegerea şi explicarea modului în care preţul produsului reflectă costul de producţie Înţelegerea şi explicarea materialul produsului reflectă impactul lui asupra mediului

Formulare de enunţuri şi întrebări care să conţină utilizarea termenilor legaţi de consum

- Evaluarea duratei de viaţă a bunurilor plaselor/pungilor/sacoșelor pe le deţin

- Formularea unui punct de vedere despre efectul plaselor/pungilor/sacoșelor asupra calităţii vieţii

Conţinut tematic:

Cei trei R: refolosire, reutilizare și reciclare

Consum responsabil

Metode folosite:

Conversația

Jocul de rol

Activitate de lucru manual și abilități practice

Forme de lucru:

Explicația

activităţi în perechi activitate în grup mic activitate frontală

126



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Material didactic:

2 pungi de plastic

2 pungi de hârtie

2 sacoşe textile

Fisă de lucru Buletin de vot Prezentare ppt

Foi de flipchart

Creioane colorate

Carioci/Markere

Săculeţi textil pentru fiecare copil Pensulă

Acuarele, tempera pentru materiale textile

Procesul educativ:

Copiii sunt împărţiţi în şase echipe, 4 copii intr o echipa, iar câte două echipe tratează aceeaşi temă:

Echipa pungilor de plastic, echipa plaselor de hârtie, echipa sacoşelor textile.

1. Echipele trebuie să creeze un personaj/o mascotă pentru categoria lor (să i dea un nume, să l deseneze) şi să vorbească în numele personajului, ca într un spot publicitar, de ce oamenii ar trebui să l aleagă pe el data viitoare când fac cumpărături.

Muncă în echipă; 4 copii Foi de flipchart creioane, markere, etc.

aprox. 1 h Dezvoltarea creativității și a imaginației Dezvoltarea gândirii critice și argumentative Dezvoltarea competențelor de a lucra în echipă (luarea decizilor, ascultare activă,negociere, stabilirea sarcinilor, etc.)

Dezvoltarea abilităților de comunicare

2. Urmează apoi runda de prezentări. Fiecare echipă îşi prezintă personajul, iar ceilalţi copii sunt spectatorii. Înainte de prezentări li se aduce la cunoştinţă copiilor că vor vota la final personajul care i a convins cel mai tare. Este important aici să le fie clar copiilor că nu votează în funcţie de prietenie sau echipa din care fac parte, ci din modul în care s au simţit convinşi să folosească produsul prezentat. Prezentare frontală, grupul prezintă în fața clasei

Foi de flipchart aprox. 30 min 5 min/grup

-Dezvoltarea competențelor de comunicare (vorbit în public, argumentare) -Dezvoltarea gândirii critice Dezvoltarea metacompetenței de reflecție

3. Dupa prezentări se alocă două minute pentru a completa buletinul de vot. Copiii au la dispoziție 1 2 minute să își discute votul cu colegul/colega de bancă. Buletinele nu sunt strânse, iar cadrul didacticdiscutăcantitativvotulcuîntreagaclasa:câţicopiis ausimţitconvinşidepungadeplastic, câţi copii de plasa de hârtie şi câţi de sacoşa textilă și îl ilustrează grafic pe tablă.

Activitate în perechi, discuție frontală

Buletine de vot 1 2 min. activitatea în perechi

Dezvoltarea competențelor de comunicare (vorbit în public, argumentare)

127



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

5 7 min. discuția cu clasa

Dezvoltarea competențelor matematice (culegerea și interpretarea datelor,reprezentarea vizuala a datelor, comparația datelor)

Dezvoltarea gândirii critice

Dezvoltarea metacompetenței de reflecție

4. Cadrul didactic îi întreabă pe copii cât de bine cred ei că îşi cunosc personajul. Copiii completează un quiz online care conţine informaţii despre: materialul din care este făcut fiecare obiect, modul de producere, durata de viaţă, impactul asupra naturii, etc. Aceste noţiuni nu le sunt, cel mai probabil, cunoscute copiilor. Cadrul didactic anunţă că acum va dezvălui copiilor secretele neştiute ale acestor personaje. Copiii urmăresc prezentarea power point şi afla informaţii despre modul de producere, durata de viaţă, impactul asupra naturii, etc. al fiecărei plase/pungi/sacoșe.

5. Se discută în clasă lucrurile noi aflate. Apoi se reia procesul de vot.

6. Acum, după ce elevii înţeleg că plasele textile sunt o soluţie mai bună pe termen lung, vor avea ocazia să îşi personalizeze fiecare dintre ei un săculeţ.

7. La finalul activităţii se organizează o expoziţie plasele pictate. Câteva informații pentru cadrele didactice:

Pe 27 martie 2019 Parlamentului European a aprobat noi reglementări UE care abordează cele mai des întâlnite 10 obiecte din plastic de pe țărmurile europene și echipamentele de pescuit pierdute. Aceste două grupuri reprezintă împreună 70% din deșeurile marine.1

Oamenii de stiinta cred ca fiecare metru patrat de apa din oceane contine aprox. 46 000 de bucati de plastic. Pungile de plastic se descompun in aproape 1000 de ani, astfel ca acestea reintra in lantul trofic chiar si dupa moartea si descompunerea animalului ce a ingerat plasticul in prima faza.2

Reciclarea plasticului este mult mai avantajoasa decât cea a hârtiei. În cazul plasticului avem nevoi de 17 BTU, iar în cazul hârtiei avem nevoie de 1444 BTU. Pungile de hârtie sunt reciclate de mai multe ori, decât cele de plastic, însa 80% din pungile de hârtie utilizate în magazine nu au fost reciclate, deoarece dupa fiecare reciclare hârtia pierde din calitate si rezistenta.3 În prezent în medie o sacoşă ecologică de bumbac îşi justifică producerea după 200 de utilizări. Cu toate acestea, dacă fabricile ar folosi combustibil mai ecologic, atunci numărul de utilizări s ar putea reduce până la 149 pentru a o face eficientă aceasta ar însemna să mergi la cumpărături de două ori pe săptămână timp de un an și jumătate4

sacose.ro/pungi hartie

stress/in ce sa transportam produsele pentru a nu dauna

toate pungile au neajunsuri

128

1https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20181005STO15110/plastic in oceane date impact si noile reglementari ue 2 https://www.solutiidemediu.ro/interzicerea pungilor de plastic/ 3 https://www.pungi

vs plastic/ 4https://omactiv.md/ro/no

planetei

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

129 Fotografii activitate: Bibliografie: 1. Programă şcolară pentru disciplina opţională Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului nr. 1862/30.08.2007

Sustenabilitatea urbană, de la Smart City la Garden-City

Sustenabilitatea este capacitatea unui sistem,a unei regiuni,a Pământului în general , ca prin resursele sale să se dezvolte,să-și asigure un mediu de viață favorabil pe tremen lung. Este un mod de viață fără a ne folosi activ resursele, astfel încât să putem continuăm să trăim și în viitor la niște standarde normale . Sustenabilitatea urbană se referă la construirea orașelor sau la modificarea celor actuale pentru a continua existența , fără a rămâne fără resurse. Mediul urban se confruntă cu niște provocări unice în ceea ce privește sustenabilitatea, pe care alte zone nu le au. Orașele sunt din ce în ce mai mari în fiecare an, acaparând din ce mai mult teren și necesitând din ce în ce mai multe construcții. Extravilanul devine rapid la fel de construit ca și intravilanul, iar limitele suburbane ale orașelor se deplasează din ce în ce mai mult. Această dezvoltare rapidă îngreunează dezvoltarea durabilă.Cu toate acestea,pe plan mondial sunt numeroase preocupări în ceea ce privește dezvoltarea urbană sustenabilă,sunt multe exemple de orașe și comunități durabile:

Copenhaga Danemarca unde 50% din populație merge pe jos sau folosind bicicleta până la locul de muncă, economisind astfel combustibilul și reducând emisiile de carbon. Factorii de decizie oferă un exemplu foarte bun prin promovarea unui stil de viață mai sănătos, deoarece și mulți dintre politicieni fac naveta fie pe jos,fie folosind mijloace prietenoase cu mediul.

Ljubljana Slovenia este un oraș încoronat Capitala Verde Europeană 2016. 70% din locuințele din capitala slovenă sunt deja încălzite prin mijloace nepoluante și este unul dintre puținele orașe europene care au apă potabilă naturală fără tratament prealabil,reducând utilizarea sticlelor de apă din plastic.

Ouarzazate Maroc găzduiește în prezent cea mai mare centrală solară concentrată din lume. Centrala de la marginea deșertului saharian are dimensiunea capitalei Rabat și furnizează energie electrică pentru 1,1 milioane de oameni.

San Francisco SUA unde 80% din deșeurile colectate sunt reutilizate, reciclate sau compostate cu scopul de a elimina problema depozitării acestora ,fiind un reper în dezvoltarea urbană contemporană.

- Freiburg Germania a fost pionierul „caselor pasive” care consumă cantități foarte reduse de combustibil pentru a menține o temperatură confortabilă.

Smart City Orașul Inteligent

Smart City este un oraș inteligent care utilizează tehnologiile informaționale pentru utilizarea mai eficientă a infrastructurii fizice (drumuri, mediu construit și alte active fizice) prin inteligență artificială și analize de date pentru a sprijini o dezvoltare economică, socială, culturală puternicășisănătoasă.Deasemenea,seurmăreșteadministrareaeficientăantrnându secomunitatea în guvernarea și decizia locală prin utilizarea proceselor de inovare deschisă și participarea cetățenilor la luarea deciziilor importante.Astfel, se poate răspunde eficient și mai rapid la provocărilecontemporane, îmbunătățind funcționalitatea orașului.

130

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Un Smart Cityînseamnă o integrare puternică a tuturor dimensiunilor inteligenței umane, a inteligenței colective și, de asemenea, a inteligenței artificiale în mediul urban. Inteligența orașelor se bazează pe construirea rețelelor digitale de telecomunicații ,a inteligenței încorporate a senzorilor,a operatorilor,dar și a software-ului utilizat.Așezarea Bletchley Park, unde cifrul nazist Enigma a fost decodat de o echipă condusă de Alan Turing, este considerată a fi prima comunitate inteligentă.

Inteligența orașelor semnifică situația în care orașele stabilesc rezolvarea problemelor comunității ,hotărârile luate de instituții pe baza unor analize științifice și a consultării populației.Un alt aspect important este dat de faptul că orașele oferă platforme deschise, facilități experimentale și infrastructură corespunzătoare pentru a stimula inovația în anumite domenii și zone urbane . Exemple de astfel de zone sunt Kista Science City din Stockholm și Cyberport Zone din Hong Kong,dar și Melbourne sau Singapore.

Fig .1 Singapore, sursa Pixabay

Fig.2 Kista Science City, sursa Pixabay

De remarcat este performanța oferită de instrumentele utilizate pentru a asigura funcționarea unui astfel de spațiu urban: o infrastructură IT comună și performantă care este deschisă cercetătorilor pentru a dezvolta aplicații,Contoare și dispozitive care transmit informații , case care sunt prevăzute cu contoare inteligente de energie pentru a conștientiza consumul de energie și a reduce consumul de energie,compactoare de gunoi cu energie solară, stații de reîncărcare auto și lămpi inteligente. Economia inovației se referă la numeroase inovații în activitățile economice ,în pregătirea forței de muncă ce iși desfășoară activitatea în orașul respectiv.

Orașul Verde-Green-City

Un oraș verde este o rețea complexă de funcții interconectate, un oraș cu dezvoltare durabilă cu interacțiuni numeroase ,complexe și modalități de a obține un grad ridicat de confort urban. Soluțiile ecologice sunt agreate pentru asigurarea funcționalității urbane , funcționalitatea sa se bazează pe energie și resurse majoritar regenerabile. Se aseamănă cu un ecosistem, un model durabil de succes,cu spații în care este integrată o parte a mediului-suport,elemente ale reliefului ,vegetației sau ale faunei,apele de suprafață și subterane.

Orașul- grădină(Garden -City)

Noțiunea de oraș grădină nu este nouă,orașul grădină este idealul unei comunități rezidențiale planificate, așa cum a fost conceput de urbanistul englez Ebenezer Howard ca un răspuns la nevoia de îmbunătățire a calității vieții urbane, care devenise afectată de

131

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

supraaglomerare și congestie din cauza creșterii necontrolate începând cu Revoluția Industrială.Printre obiectivele construirii unui oraș de tip grădină se remarcă: planificarea unui oraș compact, înconjurat de o centură rurală largă,limitarea întinderii orașului și prevenirea ocupării zonelor rurale din apropiere, promovarea unui stil de viață în acord cu natura.

Bibliografie

1. Soja, Edward W. "Taking space personally." In The Spatial Turn, pp. 27 51. Routledge, 2008.

2. Kaplan, David H.; James O. Wheeler; Steven R. Holloway; & Thomas W. Hodler,Urban Geography.,John Wiley ,2004.

https://en.wikipedia.org

https://pixabay.com

132

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Viață sănătoasă în mediu sănătos prof. Ciuhan Domnica, prof. Birgăuan Anuța Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare Cajvana

Valorile societății înglobează și valorile naturii. O minte sănătoasă se poate forma numai intr-un mediu sănătos și, deseori, omul își găsește echilibrul în mediul natural. Educația privind mediul înconjurător este ,, un mod de viață,, de care depinde sănătatea fiecăruia dintr noi. Ea se adresează deopotrivă minții și sufletului copiilor. Așadar, educația ecologică reprezintă criteriul principal al stilului de viață durabil, unica modalitate de a privi cu încredere la relaționarea corectă a omului cu mediul natural . Ea trebuie realizată folosind strategii active și diversificate.

PROIECT DE LECȚIE

Obiectul: Științe ale naturii

Clasa: a III a

Unitatea de învățare: Omul și mediul

Subiectul: Omul cunoaște, folosește și ocrotește mediul înconjurator

Tipul de lecție: Recapitulare și sistematizare Scop

Conștientizarea interdependenței dintre factorii de mediu, viețuitoare și om; Formarea unei atitudini ecologice: ocrotirea plantelor și a animalelor, păstrarea curațeniei și a sănătății mediului precum și dezvoltarea dragostei pentru mediul înconjurător.

Obiective operaționale:

O1 să enumere factorii de mediu determinanți ai vieții;

O2 să recunoască acțiuni ale omului în mediul său de viață;

O3 să analizeze efectele acțiunilor necontrolate ale omului privind echilibrul natural;

O4 să explice necesitatea acestor acțiuni;

O5 să descopere măsuri necesare combaterii poluării; Strategii didactice

a) metode și strategii didactice: observația; conversația; explicația; problematizarea;

b) mijloace de învățământ: planșe didactice; mape cu desene; abum cu imagini din activitățile lor privind protecția mediului;

133

Nr crt Momentel e lecției

Conținutul învățării

Demers didactic

1. Moment organiza toric

Se vor asigura condiții necesareunei bunedesfășurări a lecției: se impart elevii pe grupe; se distribuie material didactic;

2. Anunțare a temei și a obiective lor

Se anunță teme lecției: Omul cunoaște, folosește și ocrotește mediul înconjurator.

3. Captarea atenției Se prezintă o cutie în care se află o planta, un pahar cu apă și puțin pământ. Cutia se va numi ,,cutia vieții,,.

4. Reactualizarea cunoștin țelor O1

Încălzirea minții:

Ce elemente necesare vieții conține cutia?(conține apă, apă, aer, sol)

Cum le mai putem spune? (aceste elemente pot fi medii de viață, dar și factori de mediu)

Le reamintesc că de calitatea acestor factori de mediu depinde viața plantelor, a animalelor, a omului și chiar sănătatea planetei Pământ.

Cum se numește planeta Pământ? (…,,planeta albastră,, , ,,planeta vie,,)

De ce o numim așa? (..2/3 din suprafața ei este acoperită cu apăși estesinguraplanetă care conține toate elementele necesare vieții).

Strategii didactice

Evaluare Metode și procedee Resurse materiale Forme de organiza -re

frontal Observare sistematică

Conversația

frontal Capacita tea de concentrare a atentiei

Observația Conversația

Conversația

planta apă pământ pahar cutie

frontal

Capacitatea de a observa

frontal Capacitatea de a răspunde la intrebări

Conversația Problematiz area

134

5. Dirijarea învățării

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Care dintre voi dorește să spună o poezie dedicată Pământuilui?

(un elev va recita: ,,Lacrima,, de Petre Ghermez)

Ce semnificație credeți că are lacrima prin care Dumnezeu plânge în Univers? Pentru a înțelege plânsetul surd al Pământului ascultați și sesizați mesajul pecare el vi l atrimis: Dragi copii, sunt foarte bolnav. Mă amenință din ce în ce mai multe pericole. Mi se risipesc bogățiile. Îmi mor plantele și animalele. Oamenii se înbolnăvesc ori suferă de foame. Stratul de aer care mă apără de razele puternice ale Soarelui se subțiază. Mă acoperă gunoaiele. Este atât de murdar în jur! AJUTAȚI MĂ!

Vreți să contribuiți si voi la salvarea vieții pe planeta noastă? Dacă doriți să contribuiți și voi la salvarea vieții trebuie să cunoașteți bine: pericolele care îl amenință, cauzele acestor pericole, efectele,măsuri necesare; Ce pericole amenință planeta Pământ?(elevii găsesc răspunsul din mesajul trimis de planeta Pământ)

Grupa nr. 1 va realiza postere în care va arăta cum dorește să arate planeta Pământ Grupa nr. 2 va descoperi efectele intervenției nechibzuite ale omului în mediul său deviațăși măsurile ce se impun pentru a înlătura pericolele care amenință viața pe Pământ.

Exercițiu:

frontal Capacitatea de a înțelege mesajul din text

Exercițiul

Conversatia Exercițiul

album planșe mape cu desene

-pe grupe frontal

Capacita tea de a lucra în echipe Capacita tea de a identifica elementele naturale

135

6. Încheierea activității

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Subliniază elementele naturale pe care omul le folosește: apele, magazinele, fabricile, pădurile, solul, plantele, animalele, petrolul, mașinile, fierul, cărbunii, cărămizile și gazele natural(Elevii selectează cuvintele: apele, pădurile, solul, plantele, animalele, petrolul, fierul, cărbunii și gazelle natural acestea fiind bogățiile naturale ale Pământului )

Prinj acțiuni necontrolate asupra mediului sau de viață omul a ajuns să își pună viața în pericol. Folosește bogățiile natural ale Pământului dar în același timp poluează apa, aerulșisolulconstruindu șiun mediu artificial. Viitorul este în mâinile noastre și, așa cum proverbul spune ,,Minte sănătoasă în corp sănătos,, și noi putem spune ,,Viață sănătoasă în mediu sănătos,,

Conversatia

frontal

Capacitatea de a participa la acțiuni de protejare a mediului înconju rător

Bibliografie

Cătuncă,

Cătuncă, Să

Mileniului III, Ed. Reprograph,

mediul înconjurător, Ed. Coressi

2006.

136

1. Liliana

Gheorghe Mandizu

ocrotim

București 2. Pro Ecologia

Craiova,

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educația ecologică factor important în educația pentru viață

Prof. Balteș Aurelia Colegiul Tehnic „Cibinium” Sibiu

Motto: „Implică te! Mediul înconjurător este și responsabilitatea ta”! Acumularea deșeurilor este o amenințare ce se manifestă la nivel global și se datorează creșterii activităților sistemului socio economic. Prin nenumăratele sale activități, omul creează bunuri și servicii indispensabile societății, aruncând apoi în natură tot felul de produse nefolositoare cunoscute sub numele de deșeuri. Pe măsura dezvoltării și diversificării activităților umane, numărul și cantitățile de elemente poluante au crescut. Au apărut elemente poluante precum deșeurile biodegradabile, deșeurile radioactive, pesticidele, etc. Poluarea reprezintă procesul de modificare a factorilor de mediu, ca urmare a eliberării în mediu a substanțelor poluante de tipul deșeurilor rezultate din diferite sectoare ale activității umane. Poluarea este fenomenul răspunzător în cea mai mare măsură de deteriorarea și chiar periclitarea vieții biologice pe Terra.

Omul modern, cu toată tehnologia avansată ar trebui să fie cel mai mare protector al mediului înconjurător. Și este cât se poate de firesc să iubim natura, așa cum este ea, în toată frumusețea și complexitatea ei. Dar ca să o avem cât mai plăcută și mai ales să o lăsăm moștenire generațiilor viitoare, trebuie să luptăm pentru păstrarea unui mediu înconjurător cât mai curat.

Astfel, cadreledidactice, în calitatedeformatori trebuiesăadopteintransingențăprivind educarea tinerilor în spiritul protejării mediului în care trăim. Prin exemplul nostru, le putem dezvolta elevilor simțul civic și estetic, îi putem determina să fie conștienți de acest miracol, care este natura.

Proiectul de educație ecologică „ARTĂ DIN DEȘEURI” derulat de liceul nostru în parteneriat cu alte două licee din Sibiu are la bază promovarea în rândul elevilor a principiilor educației pentrumediu și pentrusănătateamediului: dezvoltarea responsabilității fațăde mediu, promovarea dorinței și capacității de a aborda un stil de viață compatibil cu utilizarea adecvată și responsabilă a resurselor, dezvoltarea motivației și a abilităților de participare la îmbunătățirea stării mediului, dezvoltarea eco eticii, etc. Proiectul a avut ca scop, dezvoltarea gustului estetic şi artistic al elevilor, dezvoltarea creativităţii prin realizarea lucrărilor din deșeuri

Protejarea mediului constituie astăzi, una dintre problemele cele mai importante ale umanității, cu implicații majore asupra sănătății oamenilor. În acest context, elevii din clasa a XII a,specializarea:Tehniciandesignervestimentar,încadrulproiectuluideeducațieecologică „ARTA DIN DEȘEURI” au confecționat produse vestimentare din materiale neconvenționale. În categoria deșeurilor sunt incluse și deșeurile din hârtie, de exemplu: ziare, reviste, tipărituri, cutii de la ambalaje etc. Este imposibil să nu le găsești peste tot: pe stradă, în parcuri, pe marginea drumurilor, pe birou, prin buzunare. Deșeurile din hârtie sunt ieftine și pot fi folosite la aproape orice, cu condiția să ai imaginație. Hârtia se degradează repede și din acest punct de vedere nu poluează (prea) mult, dar consumă resurse naturale extrem de importante precum lemnul și apa.

137

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Fiecare produs fabricat are nevoie de apă. Unele industrii consumă mai multă apă decât altele. Spre exemplu, pentru a produce o coală de hârtie, sunt necesari 10 litri de apă, iar pentru fabricarea a 500 grame de plastic este nevoie de 91 de litri de apă. Se estimează ca cererea de apă globală pentru procesul de fabricaţie din industrie să crească din anul 2000 și până în anul 2050 cu 400%, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu alte sectoare economice. Obținerea hârtiei presupune un consum mare de apă aproximativ 325 de litri de apă pentru a produce un singur kilogram de hârtie!

Producția de hârtie poluează aerul și apele curgătoare, eliminând substanțe extrem de periculoase pentru mediu, precum diverși compuși ai clorului și sulfului, metale grele ca mercurul, precum și gaze toxice.

Pentru a valorifica hârtia provenită din paginile ziarelor și revistelor, folosindu se de puțină imaginație, elevele s au gândit să confecționeze două rochii. Prima a fost denumită „Rochia evantai” (figura 1). A fost denumită așa, datorită cutelor evantai, formate prin plierea paginilor de ziar. Apoi, aceste cute evantai au fost atașate, la un suport textil.

138

Fig. 1. Rochia evantai

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Rochia evantai este o rochie de ocazie, cu sprijin pe linia umerilor, prin bretele, la care au fost atașate două evantaie cu rol ornamental. La partea superioară este decoltată de la linia bustului în sus, cu decolteu degajat, atât în față, cât și în spate.

Rochia urmează linia corpului, având aplicate pe corsaj, ornamente sub formă de fundițe, confecționate tot din hârtie de ziar. De la talie în jos au fost aplicate ornamente evantai. Este de lungime, mini. La „Rochia evantai” s au accesorizat: pantofi negri cu toc stileto, având la partea din spate aplicat un ornament sub formă de fundiță, confecționat din hârtie, la fel ca și rochia. Pentru a obține o ținută chic, în păr au prins cu o agrafă un ornament „evantai” și ținuta este gata (figura 2).

Fig. 2. Rochia evantai accesorizată

O altă rochie creată de elevele clasei a XII a specializarea: tehnician designer vestimentar este „Rochia vintage” (figura 3), pentru confecționarea căreia s a folosit tot hârtie de ziar, care a fost modelată sub formă de cute, rezultând cercuri sau rozete, de diferite dimensiuni. Acestea arată ca și florile sau frunzele de toamnă. Rochia este cu sprijin pe linia umerilor, ajustată pe linia taliei, evazată pe linia de terminație, fiind asimetrică având o

139

Fig.3. Rochia vintage

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

lungime mai mare la detaliul de spate, decât la detaliul de față. Evazarea a fost realizată prin montarea rozetelor din hârtie pe un cerc din sârmă. Corsajul este prevăzut la partea superioară cu un decolteu rotund. Ca ornament, pe umărul drept are o rozetă mai mare, pentru înfrumusețarea rochiei. Ca detalii principale are doar față și spate, lipsind mânecile și gulerul. Fiind o rochie de ocazie, recomandăm a fi purtată cu o pereche de pantofi negri cu toc stileto.

Din paginile ziarelor se mai pot confecționa și alte modele de rochii, dar și genți, pălării, pantofi etc.

Vă îndemnăm așadar, să valorificați hârtia, confecționând diferite piese vestimentare, creații unicat, pentru a păstra un mediu mai curat și mai sănătos.

Bibliografie:

http://out4awalk.com/

http://www.green environment.ro/

http://www.cdep.ro/

http://www.sigurec.ro/

https://respiro.ro/

140

Responsabilitatea se educă!

Educaţia ecologică în şcoală reprezintă o preocupare constantă în toate categoriile de activităţi. Acest demers este de o importanţă majoră întrucât primele forme de organizare a cunoaşterii de către copii a mediului înconjurător apar în învăţământul preprimar şi se continuă în clasele primare prin reintroducerea tematicii referitoare la cunoaşterea mediului înconjurãtor începând cu clasa pregãtitoare.

Întrucât problematica mediului are un caracter pluridisciplinar şi o mare complexitate, o evoluţie rapidă şi greu de prevăzut şi un caracter prioritar, conţinuturile trebuie relaţionate cu viitorul planetei şi supravieţuirea speciei umane.

Ȋncă din primii ani de şcolaritate, copiii descoperă informaƫii interesante şi utile despre mediul lor de viaƫă, despre factorii care duc la poluarea acestuia (fonică, biologică, radioactivă etc). Ȋn acelasi timp vor afla principiile managementului deşeurilor, valorificarea, reciclarea şi tratarea acestora).

Inplus,eveviiînvaƫădespremăsurileameliorativepentrureducereadegradăriifactorilor de mediu şi pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.

Copiii trebuie să conştientizeze că viaţa pe Pământ depinde de noi şi de acţiunile noastre iar cadrele didactice au sarcina de a ajuta la formarea unor oameni responsabili şi conştienţi de pericolele care le ameninţă viaţa.

Noţiunile elementare de cunoaştere şi protecţia mediului dar şi influenţa omului asupra mediului împreună cu gestionarea resurselor naturale din ariile protejate reprezintă teme de interes major care vor pune bazele unei atitudini corecte în privinƫa protejării mediului înconjurător ce îi va ghida pe copii toată viaƫa.

Tema educaţiei ecologice nu se rezumă doar la disciplinele Ştiinţe şi Geografie deoarece valorificând creativ conţinuturile ce trebuie transmise elevilor, tema aceasta poate fi abordată chiar de la clasa pregătitoare, în orele dedicate limbii române, educaţiei plastice, abilităţilor practice şi cunoaşterii mediului. Ȋn cadrul activităƫilor didactice se pot valorifica toate situaţiile de învăţare care pot fi considerate resursă: excursia tematică (care are drept scop observarea mediului cu aspectele pozitive / negative întâlnite şi realizarea unor fişe, realizarea unor studii de caz; înregistrarea în scris, foto sau video a unor aspecte care vor fi valorificate ulterior în timpul activităţilor din clasă), activităţi de igienizare a zonei (plantare de pomi, flori şi îngrijirea acestora pe toată durata de vegetaţie); serbările şcolare (recitarea unor poezii, cântece, scenete cu conţinut referitor la mediu); expoziţii tematice; concursuri de creaţie literara (cu ocazia Zilei Pământului sau a Zilei Internaţionale a Mediului Înconjurător); vizionarea unor filmulete tematice (fie în activităţi speciale fie ca momente în cadrul anumitor ore); realizarea unui „colţ viu” chiar din clasa pregătitoare cu plante şi vieţuitoare mici pe care sa le îngrijească elevii.

Pe lângă toate acestea, pot fi organizate activităƫi pe data de 22 aprilie când se sărbătoreşte Ziua Pământului sau pe 5 iunie când se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului Înconjurător.

141

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Pentru a stimula mândria de a fi un bun ecologist şi iubitor al mediului pot fi folosite ecusoane cu numele copilului şi inscripţia „Micul ecologist” sau „Prietenul naturii” pe care copiii le poartă cu deosebită mândrie, popularizând acţiunile pe care le desfăşoară.

Evaluarea activităƫilor ecologice se poate face cu ajutorul unui portofoliu: copiii pot realiza diverse lucrări, individual sau în echipă. Pe parcursul următoarelor clase, conţinutul portofoliului se poate îmbogăţi pentru ca, la sfârşitul clasei a IV a, fiecare elev să aibă un portofoliu cu acest conţinut tematic.

Cadrul didactic poate propune chiar şi un optional pe teme ecologice în care activităƫile să fie diverse şi adaptate vârstei copiilor pentru a le trezi interesul şi pentru a le stimula implicarea. Ca opţional la diverse clase, un opƫional ca Educaţia ecologică educaţie pentru viaţă poate viza derularea unor acţiuni ce vor cuprinde o parte de informare teoretică, bazată pe învăƫarea prin descoperire (copiii caută materiale adecvate în cărţi, ziare sau pe Internet pe care le prezintă colegilor) şi o parte practică (constând în acţiuni de ecologizare a zonei în care locuiescdarşideconştientizarealocalnicilorprinafişe,sloganuri,panouriplasateînzoneaflate în pericol de distrugere.

Urmărind pe parcursul întregului ciclu primar realizarea obiectivelor educaţiei ecologice, atât prin valorificarea conţinuturilor unor texte din manual, cât şi prin excursiile, vizitele, mapele tematice realizate, vom constata că elevii au un bagaj bogat de cunoştinţe, dar şi de abilităţi capabil să i facă să acţioneze pentru protejarea mediului, chiar de la această vârstă.

Astfel, copilul va fi capabil să protejeze mediul apropiat (curtea casei sau a şcolii, spaţiul verde, parcul), să planteze o floare, un copac, să îi atenţioneze pe celilalţi pentru a păstra curăţenia,săparticipelareciclareaunordeşeuri(dinsticlă,plastic,hârtie).Eleviivorfiantrenati atât în activităţile de observare, cât şi de manipulare şi experimentare, avându se în vedere faptul că învaţă mult mai temeinic atunci când lucrează practic şi când forma de activitate depăşeşte spaţiul şcolii.

Bibliografie:

1. *** Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, MEN, CNC, Editura Corint, Bucureşti, 1998

*** Lecturi istorico geografice (antologie de texte), clasele I IV, Editura Aramis, Bucureşti, 1998

Landsheere, V., Landsheere, G. Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979

Dragu, V., Ungureanu, A. Exerciţii de proiectare. Proiectarea interdisciplinară la disciplina Ştiinţe (cl. III IV), Editura PAN EUROPE, Iaşi, 2003

Dumitrescu, F., Stănculescu, C. Natura pe înţelesul copiilor, Editura Carminis, Piteşti, 1998 Sitografie:

www.didactic.ro

142

Un EU într o lume de E uri

Prof. Badea Ionela Colegiul Naţional " Cuza Vodă" Huşi

Ce este mediul?

Conform DEX ului, prin mediu înţelegem în primul rând un ansamblu de factori, de obiecte materiale şi de condiţii fizice, care înconjoară şi influenţează organismele. Cuvântul a căpătat o serie de sensuri secundare precum ambianţă, anturaj, cadru, cerc, sferă, societate. Aşadar, fiecare persoană ia parte, prin naştere, la alcătuirea mediului înconjurător

De calitatea acestui mediu răspunde fiecare dintre noi.Educaţia în acest sens a populaţiei, atât în Huşi, cât şi în celelalte locuri ale lumii nu este importantă este ESENŢIALĂ. Şi felul în care alegem să ne informăm şi să i informăm la rândul nostru pe alţii contează.Degeaba îi spui unui om slab pregătit sau cu o pregătire medie că pe soluri având conţinuturi ridicate de metale grele, acumulate din emisii industriale sau ca urmare a aplicării unor materiale reziduale cu valoare fertilizantă sau ameliorativă, materia organică diminuează sau întârzie efectul fitotoxic al acestora prin reţinerea lor în combinaţii stabile. Arătându i în imagini realitatea, ca urmare a alegerilor individuale, e cel mai bun mod de a i aduce la cunoştinţa răul pe care îl provoacă voit sau înconştient. Fiindcă nu există destin, pentru că încălzirea globală nu au are loc pentru că aşa a fost să fie sau aşa a vrut Dumnezeu, cum zic bătrânii în general, ci pentru că fiecare alegere individuală proastă contribuie la rezultate impredictibile. E un fel de efect fluture.

N are rost să intrăm în detalii, dar să ne gândim ce ar fi dacă, pentru o zi, fiecare locuitor al acestei planete ar ALEGE să economisească 1 litru de apă, remarcând rolul pe care îl are fiecare persoană în campania zilnică de protejare şi economisire a resurselor Terrei. S ar economisi 6,5 MILIARDE de litri. Repetată zilnic, acţiunea ar duce la diminuarea crizei mondiale a apei. Aşadar, o decizie echivalează cu bătaia din aripi a unui fluture din teoria amintită.Ce ar fi dacă cei aproximativ 30000 de locuitori ai Huşului ar alege să şi închidă computerele când nu lucrează la ele, să stingă lumina când nu e nevoie de ea, să arunce gunoiul în coş şi nu lângă el? O decizie, câteva secunde, minimum de efort si facturi light:"acelaşi gust, zero zahăr", dacă ar fi să facem o glumă.

În Huşi, ca şi în celelalte oraşe europene(!), pomii recent plantaţi sau arbuştii cu rol decorativ sunt "împodobiţi" în toate anotimpurile de ambalaje, mucuri de ţigări, bidoane de plastic, asta în condiţiile în care adevăratul coş de gunoi e la nici doi metri distanţă. E revoltatoare o asemenea atitudine. Încă o dată, spiritul de turmă bântuie conştiinţe şi aşa încercate de vremuri nesigure. Ce e important e să ştim că nu poluează ambalajele de plastic, cât poluează ambalajul demagogic care înveleşte indiferenţa, ignoranţa si imoralitatea unor oameni, care deşi informaţi, aleg să meargă pe principiul "cât timp nu moare capra mea, e ok. Şi dacă ar muri, să moară şi a vecinului, nu? Că doar români suntem.

Avem impresia că dacă majoritatea dezastrelor s au petrecut departe de partea central sudicaacontinentului european,NOIsuntem ocoliţi deprimejdii, că"areEl, Dumnezeu, grijă".

143

Încălzirea globală a fost în atenţia specialiştilor de peste 40 de ani, dar până acum nu s a luat nicio măsură semnificativă. Din păcate însă, şi la noi poluarea e la ea acasă, iar primele doze de anormalitate în privinţa fenomenelor meteorologice îşi fac neîntârziat efectul.

Specialiştii arată într un raport oarecum optimist, că jumătate dintre cursuri au apă de calitatea a doua. În ziarul Gândul din 21 ianuarie, anul curent, aflam dintr un articol intitulat "Cine ne otrăveşte apele?", că Huşi se situează pe locul 15 în "topul" marilor poluatori ai cursurilor, potrivit Administraţiei Naţionale Apele Române, fiind precedat de mari aglomerări urbane precum Bucureşti,Timişoara, Suceava.

În oraş, traficul a fost îngreunat de sporirea numărului de maşini, care aproape că s a dublat în ultimii ani.Nu sunt parcări, maşinile staţionează pe trotuare, în timp ce pietonii le ocolesc, mergând pe şosea. Cum să pretindem, date fiind condiţiile, trasee pentru biciclişti?

Pădurea Dobrina este pentru mulţi o a doua groapă de gunoi a oraşului, judecând după zecile de kilograme de deşeuri înşirate pe circa doi kilometri pătraţi, în zona mărginaşă

Era şi timpul să înţelegem că trăim în societate, iar şansele de a evolua rapid fără ajutorul celor din jur sunt foarte mici. Avem nevoie de relaţii, de o reţea de cunoscuţi, de oameni care să ne ajute si pe care să i ajutăm. Filozofic vorbind, "natura se agită, numai omul face". Valoareaadăugatăgeneratădeactivităţiledevoluntariatesteconsiderabilă: conformunuiraport al Parlamentului European ,fiecare 1 EUR cheltuit pentru susţinerea voluntariatului generează un profit între 3 si 8 EUR.

Liceenii din Huşi , împreunăcu profesorii lor au apreciat acest lucru, şi proiectele pentru mediu au fost demarate.Pentru că, "voinţa şi puterea nu ajung: omul trebuie să ŞTIE ce vrea şi ce poate."( Arthur Schopenhauer)

Colegiul Naţional"Cuza Vodă" acordă o şansă mediului înconjurător şi generatiilor viitoare, prin atitudinea luată şi prin acţiunile de voluntariat pe care le găzduieşte:"pentru că ne pasă". Instituţia tinde la statutul de eco şcoală, pentru că noi, elevi si profesori deopotrivă, am învăţat "să ocrotim ca să trăim". Nu vrem să credem că natura e un paradis regăsit din care vrem neaparat să ne autoalungăm, şi îi dăm dreptate lui Goethe când spune că natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr.

"Viitorul este suma paşilor pe care i faceţi, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs." (H.Coanda). Iatăcâtevaîndemnuri ecologiste, demnedeurmat înviitorul imediat apropiat. De MÂINE: foloseşte mijlocul de transport în comun , produse reciclabile şi reciclate, cât mai puţin energie electrică. Fă acum aceste lucruri şi vei putea să priveşti în ochii nepoţilor tăi şi să le spui: "am încercat". Pentru că SCHIMBAREA trebuie să aibă loc în fiecare EU din acestă lume de E uri, chiar şi în plin secol al vitezei !"Nu am timp" nu e o scuză."Nu am timp" e o minciună.Ar fi păcat să ne minţim singuri, când stă în puterea noastră să facem din Terra un loc mai bun.

Şi nu uitaţi, "natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte": EDUCAŢIA PENTRU MEDIU!

144

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Poluarea în viața de zi cu zi

Eleva: Badea Melania, clasa a IX-a Prof. coordonator: Badea Ionela Colegiul Național „Cuza Vodă” Huși

Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile.Mediul este locul propice care asigură existenţa omului.

În trecut omul se afla într un echilibru armonios cu natura şi se îngrijea de aceasta.

Însă exacerbarea procesului de modernizare a declanşat derularea uneia dintre cele mai vaste şi complexe probleme a societăţii contemporane, poluarea.

Amploarea acestui fenomen înghite parcă toată splendoarea şi naturaleţea mediului, de aceea ea a devenit implicit o problemă de prim ordin pentru conducerea societaţii.

Astfel, în zilele noastre, din punct de vedere ecologic, omul poate fi considerat un agent deranjant al mediului care transformă ambianţa naturală în discordie.

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor elemente străine, a poluanţilor.

Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):

Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.

Compușii nondegradabili cum ar fi diclor difenil tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

Principala consecinţă a contaminării mediului cu materiale nocive sau inestetice care interferează cu sănătatea umană este devansarea calităţii vieţii şi a funcţiei naturale a ecosistemelor.Totodată, acest fenomen este consacrat ca fiind creatorul principal al disconfortului estetic.

Iar una din problemele magistrale cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000

145

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.

Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până acum în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele nordice și sudice ale planetei.

Prezumţia actuală atestă faptul că degradarea factorilor de mediu evoluează şi se amplifică alarmant.Astfel, se anticipează că efectele produse depăşesc gradul imaginaţiei noastre, de aceea avem impresia că situaţia este ireversibilă, ne depăşeşte şi ne simţim infimi în acţiunile noastre de combatere a acestui fenomen de agresiune faţă de sistemul natural.

Acum mai mult ca niciodată avem marea responsabilitate de a ajuta natura să revină la ceea ce a fost odată. Să lăsăm la o parte atitudinea egosită de a ne folosi de ceea ce a creat Dumnezeu atât de perfect si ideal pentru om, şi să începem să culegem acele gunoaie aruncate la întâmplare. Mediul ambiant devine tot mai afectat din cauza atitudinii noastre de a neglija cele mai elementare forme ale bunului simţ poluând mediul înconjurător. Uneori prin simplu fapt al indiferentei umane. Să traim in consonanţă cu natura este oare imposibil? Sticla, hartia, plasticul se pot recicla cu succes, s a inventat masina de spalat fara detergenti, calatoriile cu bicicleta sunt mai sanatoase decat cele cu automobilul iar folosirea transportului in comun reduce poluarea mediului citadin . Protejarea si refacerea mediului înconjurator depinde doar de noi! Prin transformarea rezidurilor in resurse utilizabile, prin reciclare se ofera o modalitate deadministrareareziduurilorsolidereducandpoluarea, deaconservaenergia,secreeazalocuri de munca si dezvolta industrii manfucaturiere mai competitive. La fel ca si deversarea reziduurilor in zone special amenajate sau arderea lor in incineratoare.

Însă acum suflul nou al tinerei generaţii aduce cu sine elemente care să modeleze , să construiască o nouă mentalitate ecologică cu scopul de a anihila acesta situatie de blocaj in faţa acestei probleme excentrice si exuberante de talie mondială .În cele din urmă putem concluziona ca datorita acestei initiative de noutate sistăm la o perioadă de reabilitare a echilibrului dintre natural şi artificial si la recapatarea texturii de naturaleţe si prospeţime a mediului .

Bibliografie:

1. Valeria Dițoiu, Nina Holban: Modificări antropice ale mediului, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005.

146

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Un pas mic pentru om, un pas uriaş pentru omenire!!!

Eleva: Solomon Ioana, cls a IX a Prof. coordonator : Badea Ionela Colegiul Naţional "Cuza Vodă" Huşi

Mediul este avuţia noastră cea mai de preţ, astfel că grija noastră cea mai mare trebuie sa fie educaţia ecologică si protejarea lui. Ignorând sănătatea mediului si implicit a noastră , nu facem decât să ne autodistrugem. Pământul nostru suferă şi asta pentru ca am profitat de toate resursele si bogăţiile pe care ni le a oferit,fără să îi dăm în schimb nici măcar siguranţa. Încălzirea globală este un efect al exceselor noastre.

Neil Amstrong spunea:” un pas mic pentru om,un pas uriaş pentru omenire”. Cred că este timpul sa actualizăm aceste cuvinte şi să le punem în practică. Minuni nu se pot întâmpla, trebuie să facem ceva pentru a salva Pământul. În contextul încălzirii globale şi al poluării tot mai accentuate, salvarea planetei ar trebui să ne preocupe pe toţi. În viaţa de zi cu zi încep să se resimtă efectele industrializării, iar oamenii nu mai trebuie să ignore problemele cu care se confruntă planeta noastră. Sane ajutam unii pe altii,sanumai risipim ceea ce avem si vom salva planeta si omenirea!

La 14 18 ani visăm că putem cuceri lumea. Aveam ambiţie, ţeluri şi lumea părea un loc ideal unde toţi sunt pentru unul şi unul pentru toţi. Din păcate, in lumea celor mari, majoritatea oamenilor e condusă de interesul propriu şi nu cel colectiv si nimic nu este aşa cum am visat. Pomii, iarba, florile, apa, păsările cerul, munţii, pădurile, totul este minunat .Oare face cineva ceva pentru a le salva? Oare nu trebuie ca noi oamenii să ne schimbăm, să ne schimbam modul de gândire, să schimbam politica întregii lumi? Vedem cu toţii către ce ne îndreptam: haos, război, terorism, autodistrugere .Poluarea va distruge lumea.

Imaginaţi vă că trebuie sa mergeţi la un muzeu pentru a vedea un tigru. Imaginaţi vă unul dintre nepoţi întrebându vă: “Ce era o pădure tropicala?”… Este un fapt că oamenii sunt responsabili de exterminarea speciilor de 1000 de ori mai repede decât rata naturală observată în evoluţie… În următorii 100 de ani, aceasta cifra ar putea creşte la 10.000. Dacă nu avem grijă de viitor, de vieţile oamenilor ce vor urma, majoritatea lucrurilor pe care le avem azi vor putea fi văzute numai în muzee şi se va învăţa despre ele numai la orele de istorie.

Gândeşte te la asta! Peste 100 de ani omenirea cea pe care o ştim cu toţii azi va dispărea. Gândeşte te că vei trăi într o lume în care apa este mai valoroasă decât diamantele, copacii vor exista doar în rezervaţii păzite, tot ce te înconjoară este numai deşert iar soarele va arde cu 50 gradezideziatuncicând ploileacidenuvorcădeadincerulmaro-gălbui.Gândeşte-tecătrăieşti într o lume în care speranţa de viaţă nu depăşeşte 40 ani, iar hrana ta constă în câteva pastile de vitamine.

În viziunea lui Schopenhauer, lumea este dominată de o forţă oarba: voinţa. În plan omenesc, voinţa se manifestp ca dorinţa de a trai. Să spunem :”NU” poluării, “NU” distrugerii planetei si dispariţiei multor specii de animale si plante. Acum,de Ziua Pamantului, e timpul să facem alegerea de a ne îndrepta întreaga voinţă spre viaţă, viata noastra şi a Pamântului!

SĂ SALVĂM PAMÂNTUL ATÂT CÂT MAI PUTEM FACE ASTA ! IMPOSIBIL NU ESTE NIMIC!

147

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Turismul durabil în Alba Iulia

Elev: Mezei Alisa Cristiana, clasa a XII a Prof. coordonator: Beca Felicia Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia

Patrimoniul natural si cultural, varietatea reliefului, îmbinarea între rustic și modern și încărcătura istorică a meleagurilor fac dinAlba un județ extrem de atractiv din punct de vedere turistic. Cunoscut pentru locurile pitorești, cu arii naturale protejate, cu zecide obiective speologice, cu tradiții păstrate de sute de ani, județulAlba dispune de un potential turistic,poate insuficient exploatat sau ignorat până acum.

Unicitatea peisajelor, cu un cadru natural feeric, cu multe oaze de recreere si bogăția turismului rural, care poate reprezenta principalul vector de dezvoltare a multor zone din județ, sunt doar câteva din atuu rile care fac din Alba o destinație atractivă.

Turismul urban poate aduce localnicilor beneficii prin creearea de noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar şi prin veniturile suplimentare obţinute din taxele pentru muzee şi teatre, cheltuielile turiştilor în restaurante şi în alte unităţi de alimentaţie. Acestea duc la creşterea veniturilor, ameliorând calitatea vieţii locuitorilor, impozitele şi taxele locale permiţând dezvoltarea infrastructurii, instalaţiilor, echipamentelor şi serviciilor în folosul comunitǎţii locale spaţii verzi, spaţii recreative, parcuri, dotǎri tehnico edilitare, alimentare cu apǎ, energie electricǎ, şcoli, dispensare etc. De toate acestea profitǎ atât populaţia localǎ cât şi turistul. Prin turism sunt finanţate adesea şi activitǎţi culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expoziţii, competiţii sportive care antreneazǎ şi populaţia localǎ. Aceasta duce la creşterea nivelului de culturǎ şi civilizaţie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ, largirea orizontului de cunoaştere al acestora, schimb de cunoştinţe şi experienţe între sat şi oraş. Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiţi de la vizitatori sunt repartizaţi în diferitele sectoare ale economiei naţionale, pentru achiziţionarea de echipamente moderne, achiziţionarea de mǎrfuri, plata personalului, provocând de fiecare datǎ noi venituri şi realizând investiţii de care vor beneficia viitorii vizitatori.

Catedrala Reîntregirii Neamului

Catedrala Reîntregirii Neamului este cunoscută și sub denumirile de „Catedrala Încoronării” și „CatedralaArhiepiscopală”.Un simbol al municipiului Alba Iulia, dar mai ales al unității naționale, Catedrala Reîntregirii Neamului, în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronați ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand și Regina Maria, reprezintă o destinație obligatorie pentru orice vizitator care ajunge în Orașul Marii Uniri.

Construită între 1921 1922, catedrala a fost ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcașul de cult. De altfel, în urmă cu câțiva ani, în fața ansamblului lăcașului de cult

148

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

au fost amplasate două busturi de marmură ale ctitorilor Catedralei Reîntregirii Neamului, primii suverani ai României Mari, Ferdinand și Maria.

Planulbisericiiestedetipbizantinînformădecrucegreacăînscrisă,prezentândanalogii cu vechea biserică a lui Mihai Viteazul din 1597 și, de asemenea, cu biserica Curții Domnești din Târgoviște. În naos, patru stâlpi octogonali placați cu marmură de Moneasa susțin, prin pandantivi, cupola centrală, iar în exterior se înalță cele trei turle.

Catedrala Romano Catolică

Zidită în secolul al XIII lea, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii dinTransilvania, care imbină armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilică cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu şi două turnuri pe latura de vest, adăugandu se ulterior două nave în zona transeptului. Cea mai importantă constructie din epoca Renaşterii timpurii din Transilvania este fără îndoiala capela "Lazo", aflata pe latura nordică a catedralei, în interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice târzii, având cheia de bolta decorată cu blazoanele unor personalităţi transilvănene.În interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alături de cele ale fratelui său JohannesMiles,afiuluisăumaimareLadislau(situateînnavalateralasudica)şicelealereginei Isabella şi a fiului său Ioan Sigismund.

Muzeul Național al Unirii

Muzeul Unirii din Alba Iulia este situat în clădirea „Babilon”, faţă în faţă cu Sala Unirii. Edificiul a fost construit în spiritul arhitecturii romantice între anii 1851 şi 1853, cu destinaţie militară. Cele două etaje cu peste 100 de încăperi ale clădirii au fost folosite ca pavilion de locuinţe pentru ofiţeri, apoi reamenajate ca spaţiu muzeal în perioada 1967 1968. Sala Unirii se află în incita fostei Case a Armatei, ridicată între anii 1898 şi 1900, şi reprezintă încăperea în care la 1 Decembrie 1918 s au întrunit cei 1228 de delegaţi care au votat unireaTransilvaniei, Banatului, Maramureşului şi părţilor ungureşti cu România. Colecţiile muzeului numără circa 200.000 de obiecte de patrimoniu,iarbibliotecasadeţineînjurde70.000 devolume.Muzeulediteazăanualpublicaţia „Apvlvm. Acta Musei Apulensis”, iar din 1994 a început publicarea seriei de specialitate „Bibliotecha MuseiApulensis”

Cetatea BastionarăAlba Iulia

Construită la scurt timp după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania (1715 1738), Cetatea este cea mai reprezentativă fortificatie bastionară de tip "Vauban" din ţara noastră.

149

A fost zidită după planul arhitectului Giovanni Morando Visconti sub conducerea generalului Stefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea are şapte bastioane (Eugeniu de Savoia, St. Stefan, Trinitarilor, Sf. Capistrano) şi prezintă toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului, cleşti, raveline, contragardă, sant, antesant şi glacis, organizate pe principiul flancării reciproce şi al apărării la distanţa. Intrareasefaceprinşaseporţi,decoratecustatuişireliefuridecatreoechipadesculptori condusţ de Johhan Konig. În totalitate clădirea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania.

Între zidurile ei s au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţa pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea, marea unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.

Sala Unirii

Sala Unirii a fost construită în 1908, aici şi a desfăşurat activitatea clubul ofiţerilor din oraş. La 1 decembrie 1918, aici s a adoptat Declaraţia de unire a Transilvaniei cu România, care a fost apoi citită celor peste 100.000 de reprezentanţi adunaţi pe platoul de pe Dealul Furcilor (azi numit Câmpul lui Horea). În aceasta sală, restaurată si amenajată, se pastrează drapele si cocarde purtate de participanţii la marele eveniment, mobilier de epocă, volumele cu Documentele Unirii.

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, amplasată în fața palatului princiar din Cetatea Alba Carolina, cu o înălțime de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri[1], a fost realizată în bronz de sculptorul Oscar Han și inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județulAlba

PalatulApor și Palatul Bethlen Miklos

Ambele se află în perimetrul cetăţii, datează din secolul al XVII lea şi au o arhitectură renascentistă.Palatul Apor se află în apropierea Bibliotecii Bathyaneum şi a aparţinut conteluiApor, şi a fost ridicat în a doua jumatate a secolului al XVII lea. La inceputul secolului al XVIII lea şi a avut aici resedinţa contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum clădirii s-au adus adăugiri,

150

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

excelente portaluri interioare decorate în stil baroc.

Obeliscul lui Horea, Cloşca si Crişan

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan din Alba Iulia

este situat pe str. Mihai Viteazul, în fața porții a treia a cetății Alba Carolina. A fost ridicat în 1937 din inițiativa Societății

ASTRA, cu contribuția populației, fiind închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784 1785, conduse de Horea, Cloșca și Crișan.

Obeliscul, ridicat în doar câteva luni, a fost inaugurat în prezența regelui Carol al II lea al României și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia la 14 octombrie 1937.

Monumentul, cu înălțimea de 22,5 metri, este opera sculptorului Iosif Fekete, cunoscut și ca Iosif Fekete Negrulea, și a arhitectului Octavian Mihălțan.

Societatea „Pietroasa” din Deva a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălțat monumentul și trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia. În condițiile în care turismul poate fi o componentă importantă a creșterii economice, dar si a constientizării că dezvoltarea durabilă inseamnă și păstrarea nealterată a acestor zone cu specific aparte, autoritățiile din Alba au elaborat o strategie de dezvoltare turistică. Aceasta este solicitată de necesitatea echilibrării cererii si ofertei de produse și(sau) servicii de turism, prin activități de coordonare a resurselor cu politicile locale care au efect direct asupra sectorului turistic, precum și asupra domeniilor care influnțeaza performanțele turismului.

Activitatea turistică se numără printre fenomenele care au înregistrat în epoca contemporană o dezvoltare spectaculoasă, iar ţara noastră dispune de un potenţial turistic deloc de neglijat, interesul autorităţilor publice locale şi centrale din România pentru acest sector este destul de ridicat, acest lucru fiind benefic nu numai autorităţiilor, ci şi cetăţenilor. Pentru dezvoltarea turistică sunt necesare numeroase resurse financiare care să acopere costurile diferitelor amenajări şi operaţiuni. Dezvoltarea turismului este consecinţa mutaţiilor social economice din epoca contemporanǎ. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale cum ar fi: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, comerţul. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎţi naţionale rentabile ca: hotelǎria, alimentaţia, suveniruri, artizanat etc.

Bibliografie:

1. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj Napoca. ISBN 978 973 0 06143 3.

. Tiberiu Cristian Avramescu „Turism, guvernare și dezvoltare durabilă”, Editura universitară, 2009.

151

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educație ecologică la elevii cu cerințe educaționale speciale

Prof. Mureșan Simona Camelia Centrul Școlar de Educație Incluzivă Beclean

Şcoala, alături de alte instituţii educative şi formative, deţine un rol fundamental în realizarea dezideratelor educaţiei pentru mediu şi pentru dezvoltare durabilă. Semnificaţia educaţiei pentru mediu implică aprofundarea unor aspecte ale relaţiei om natură, din perspectiva informaţiilor furnizate de mediu, pentru a contura şi promova trasee educative operaţionale şi eficiente. Problema educaţiei în spiritul ocrotirii naturii şi a mediului ambiant capătă aspecte deosebite, atât pe verticala cât şi pe orizontala şcolară, referindu ne la etapele şcolii de la preşcolar şi terminând cu educaţia adulţilor. În acest context, nu trebuie uitaţi şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale. La majoritatea copiilor, interesul şi dragostea pentru natură sunt instinctive. Dar convingerile şi comportamentele formate copiilor, la o vârstă cât mai fragedă, vor fi şi cele care se vor păstra cel mai bine pentru tot restul vieţii. De aceea, prin educaţia ecologică, fiecare dascăl îşi propune să l facă pe copil să descopere şi să redescopere natura, să iubească mediul înconjurător, să se bucure de ceea ce ne oferă mediul natural, să aplice acele reguli pe care le învaţă în şcoală şi, de ce nu, să ia atitudine faţă de cei care nu respectă anumite reguli de păstrare a mediului curat. În şcolile speciale există obiective, atât la nivelul şcolii, cât şi la nivelul fiecărei clase, care vizează educaţia ecologică. Desigur, pentru că se lucrează cu elevi cu CES, cadrele didactice au în vedere particularităţile specifice acestor copii, accentul fiind pus mai ales pe activităţile practice.

Lecţiile desfăşurate în mijlocul naturii sunt deosebit de atractive pentru aceşti elevi şi au eficienţă maximă în însuşirea unor noţiuni, ei putând participa activ la identificarea unor plante, animale sau pot întreprinde acţiuni practice de redare a sănătăţii parcurilor din localitate sau a râului Someș. Implicând direct elevii în activităţi îi putem face să înţeleagă că natura nu ne oferă pe tavă daruri, iar ceea ce luăm trebuie raţional şi înţelept folosit. Aceste activităţi contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, a perspicacităţii în gândire şi acţiune, consolidează cunoştinţele despre mediul înconjurător, îl protejează, luptă împotriva poluării, refolosesc deşeurile, îşi dezvoltă procesele psihice, sentimentele de dragoste şi respect faţă de natură.

Proiectele de activităţi extraşcolare şi extracurriculare pe teme ecologice se realizează cu scopul de a insufla copiilor cu CES dragostea faţă de mediul înconjurător, a i învăţa cum pot contribui la protejarea acestuia, de a i determina să iubească natura de a înțelege cum ar fi viaţa oamenilor dacă ar trăi într un mediu poluat și neîngrijit. Prin caracterul lor practic, aceste activităţi îi pun pe elevii cu CES în situaţia de a acţiona, de a reacţiona, reprezentând modalităţi benefice şi necesare de a socializa, de a comunica, de a şi forma acele deprinderi de comportament acceptate de societate, formându i pentru viaţă în comunitate şi în comunitate. Educaţia ecologică cu elevii cu CES se poate realiza în toate activităţile care se desfăşoară în şcoală: observări dirijate şi spontane, lectură după imagini, convorbiri, memorizări, experimente la colţul naturii. Prin ele copiii încep să descifreze tainele plantelor,

152

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

arborilor şi învaţă să înfrumuseţeze curtea şcolii. În cadrul activităţilor de arterapie copiii îşi exprimă conduita ecologică prin realizarea diferitelor lucrări ce reflectă trăiri şi experienţe ale activităţilor lor în mijlocul naturii dar şi prin realizarea unor produse (mărţişoare şi felicitări ecologice) din materiale reciclabile. Copiii realizează astfel importanţa păstrării mediului înconjurător intact, curat, sănătos şi estetic, le este cultivată dragostea pentru Terra și pentru toate elementele care intra în componenţa acesteia: ape, plante, animale. De asemenea, elevii cu CES devin mai responsabili, mai atenţi şi chiar privesc poate cu mai multă maturitate mediul în care trăiesc.

Pentru a le forma copiilor o conduită ecologică putem porni de la o idee simplă, dar destul de eficientă în planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului din natură care a suferit o agresiune din partea omului. Pus în postura celui agresat şi care nu se poate apăra singur, copilul va realiza că trebuie să acorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediului din jurul său. Treptat va înţelege că orice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este cât se poate de dăunătoare pentru că strică echilibrul naturii.

Bibliografie

Barbuleanu R. Tudor V, Burtea E. „Metodica cunoştinţelor despre natură şi om la cls IIV”, editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti

Breben, Silvia, Niţu Adina, Tuturugă Maria, Mascota Eco

Alexandra

conduită

Iaura „Ocrotireaşi

învaţă!,

Decesfera, Bucureşti,

153

1981 3.

Ed.

2007 4. Cucoş, Constantin, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998 5. Lileu

„O

ecologică corectă”înTribuna Învăţământului Nr.41/21 oct. 1991 6. Falk

conservareamediului înconjurător”în revistadepedagogie,1981

Natura și ecosistemele

Prof. Bușcă Daniela C.N. ,,Emil Racoviță’’, București

,,Un ecosistem constă într un ansamblu de organisme care interacţionează reciproc şi mediul lor în care substanţe sunt interschimbate într-o manieră ciclică vastă.’’

Stanley E. Manahan în Ştiinţa şi tehnologia mediului

Un ecosistem cuprinde biotopul și biocenoza. Între biotopul și biocenoza unui ecosistem există influențe reciproce.

Biocenoza determină aspectul biotopului. De exemplu într un biotop de stepă domina ierburile, în biotopul stufărișurilor domină arbuștii ,iar în biotopul de pădure domină arborii.

Biotopul la rândul său acționează ca un factor de selecție în alcătuirea biocenozei. Însușirile biotopului favorizează dezvoltarea unei specii și împiedică pătrunderea altora în teritoriu. De exemplu apa râului de munte este rece, bine oxigenată și cu viteza mare de curgere, condiții prielnice dezvoltării păstrăvului, dar nefavorabile crapului, specie care se găsește în zona de vărsare a râului. El cuprinde:

A)Substratul elemente minerale și organice,

B)Factorii climatici lumina, temperatura, umiditatea, vântul Substratul poate fi de natură: solidă solul, lichidă apa, gazoasă atmosfera.

RELAȚII ÎN ECOSISTEME

A. de reproducere spori ciuperci, ferigi semințe conifere flori bulbi lalea, ceapă animalele pui, ouă

B. relații de apărare pentru hrană,pentru spațiu, pentru reproducere

154

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

C. Relațiile de hrănire se numesc și relații trofice Relațiile trofice cuprind: producătorii cele mai importante sunt plantele verzi terestre, dar pot fi și algele acvatice

consumatorii sunt cei care consumă substanţele organice produse de plantele verzi pe care le transformă în substanţe proprii.

Consumatorii sunt:

consumatori primari (de ordin I) animale care se hrănesc cu plante consumatori secundari (de ordin II ) animale care se hrănesc cu acei consumatori primary consumatori terţiari (de ordin III) animale care se hrănesc cu toți consumatorii secundari, ei sunt carnivori, de talie mare şi nu cad pradă altor animale consumatori cuaternari (de ordin IV) animale ce se hrănesc doar cu acei consumatori terţiari Descompunătorii:

sunt bacteriile şi ciupercile care descompun substanţa organică în substanţă anorganică. Aceste substanţe sunt redate biotopului şi vor fi folosite de plante în fotosinteză. Descompunătorii sunt prezenţi în toate ecosistemele.

Ecosistemele antropizat sunt create de om, prin transformarea ecosistemelor naturale sunt reprezentate de: agroecosisteme ecosistemele aşezărilor umane Importanţa agroecosistemelor:-satisfacerea necesitătilor de hrană; materie prima pentru industrie; locuri de muncă .

155

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Pentru ca aceste minunate ecosisteme să fie păstrate în condiții benefice, să se evite poluarea de orice natură, să se evite defrișările masive, evitarea pescuitului excesiv și a vânatului excesiv,aruncarea deșeurilor să fie făcută în locurile special amenajate și nu pretutindeni.

Conlucrarea instituțiilor statului și păstrarea unei conduite ecologice ar fi benefice pentru orice ecosistem natural sau antropizat.

Sensibilizare:

Masă rotundă ,,Protecţia solului şi a mediului’’ 22 aprilie Ziua Pământului,5 iunie-Ziua Mondială a Mediului

156

,,În natură se află secretul

ecologice a lumii.’’

Henry David Thoreau

Bibliografie: 1. Petre Neacșu, Zoe Apostolache Stoicescu. Dicționar de ecologie. Editura științifică și enciclopedică, București, 1982; 7. ConstantinPârvu.Dicționarenciclopedicdemediu(DEM),Volumul 1 2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005; 8. Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Enciclopedie de biologie. București: ALL Educațional, 2007. 9. Cum să realizăm o prezentare în PowerPoint Tom Negrino; Editura Corint; 10. www.didactic.ro ; 11. www.dennisholmesdesigns.com .

Agroecosisteme

Ecosistemele aşezărilor

umane

Ecosisteme

rurale

Ecosisteme

urbane Terestre Acvatice

Livezi

Terenuri arabile cultivate

Grădini

de legume

Parcuri Ferme

de animale

Sere

Vii

Crescătorii

piscicole

Crescătorii

descoici Ecosisteme antropizate

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Mediile din viața noastră

Eleve: Sbircea Bușcă Crina Cătălina a VII a B, Maia Burcescu, A V a B Prof. coordonator: Bușcă Daniela C.N. ,,Emil Racoviță’’, București

Mediuldeviață esteunconceptstrictbiologic,esteoparteamediului geografic,anaturii, care înconjoară un organism viu și are un permanent contact cu acesta, este acea parte a planetei care satisface necesitățile fiziologice ale vieții (hrană, apă, nutrienții), fiind reprezentată de o mare varietate de procese.

Grădinile

Grădina este un mediu de viață artificial, creat de om. În aceasta sunt cultivate plante utile omului.

Livezile și viile

Livada este un teren agricol cultivat cu pomi fructiferi și arbuști, iar viile sunt suprafețe de teren în pantă, cultivate cu vița de vie.

Gospodării și ferme

Fermasaugospodaria reprezintăoporțiunedepământsituatăîngeneralîntr ozonărurală a cărei activități principale includ crescutul de animale și agricultura.

157

158 Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021 Parcurile sunt ecosisteme amenajate cu scopul reapropierii de natură a omului modern. Există și parcuri protejate prin lege, care nu au fost modificate de om.

Pădurile

Pădurile sunt ecosisteme terestre prezente la diferite altitudini. Predomină plantele lemnoase. Sunt două feluri de păduri: ”păduri de foioase” și ”păduri de conifer”. Apele curgătoare Apele curgătoare ( izvoare, râuri, fluvii ) reprezintă mediul de viață pentru numeroase organisme care trăiesc în ape și pe malurile acestora, unde umiditatea este ridicată.

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Pajiștile

Pajiștile sunt ecosisteme cu vegetație bogată predominant ierboasă. In funcție de altitudine, există pajiști de stepa si pajisti alpine.

PAJISTILE DE STEPA ocupa zonele de campie si podisuri joase ( centrul si sud estul Dobrogei, stepa Baraganului ) BIOTOPUL:

Soluri brun deschise

Clima aspra veri calde si secetoase / ierni geroase

Temperatura medie anuala 10 11 C*

Temperatura maxima de 25 30 C*

Precipitatii reduse

BIOCENOZA:

Plante erbacee ( mici ): Trifoiul, Ciulin, Lucerna .

Arbusti: Porumbar, Pelinul, Cicoarea.

Animale nevertebrate: Lacusta, Cosarul, Greiere, Paianjen, Rama.

Animale vertebrate: Guster, Prepelita, Graur.

PAJISTILE ALPINE sunt prezente la altitudini mari 1800 2500 m BIOTOPUL:

Clima cu veri scurte si ierni lungi si geroase, cu zapada (7 8 luni/an)

Temperatura medie anuala de aproximativ 0 C*

Precipitatii bogate

Vanturi puternice

Lumina cu intensitate mare

159



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

BIOCENOZA:

Plantele sunt pitice unele dintre ele tărătoare sau cu frunze dispuse în rozetă la suprafața solului. Frunzele sunt acoperite cu ceară sau cu perișori protector. Datorită luminii florile sunt în general viu colorate.

Plante erbacee ( mici ): garofita Pietrii Craiului, gramineae, clopoței.

Arbuști: rododendron, afin,merișor.

Animale nevertebrate: melci, insecte, gândăcei.

Animale vertebrate: broasca roșie de munte, tritonul de munte, capra neagră, șoparla de munte.

Pentru protejarea acestor ecositeme, pasunatul se face dupa anumite reguli, lasand vegetatia sa se reface.

160



Floare de colț Capra neagra

Bibliografie 1. Berca M, 2000, Ecologie general și aplicată, Ed. Ceres, București 2. Cobălcescu D.Ecologia și protecția mediului, Politehnica Press

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educația ecologică locul și rolul ei în educația micilor școlari

Prof. înv. primar Cioacă Cristina Minodora Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Județul Olt

DENUMIREA OPȚIONALULUI: Noi și mediul înconjurător!

TIPUL OPȚIONALULUI: La nivelul mai multor arii curriculare

CLASA: I

DURATA: 1 an NUMĂR DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 oră

ARGUMENT:

„E mai bine să previi decât să combați ”

( Principiul acțiunii preventive din politica europeană de mediu)

Această disciplină urmăreşte formarea unei atitudini investigative asupra realităţii şi a unui comportament ecologic, vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural, cu implicaţii deosebite asupra sănătăţii.

Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, iar sănătatea noastră este strâns legată de sănătatea mediului.

Acest opţional ajută la formarea atitudinii pozitive față de mediul înconjurator elevilor cărora le este destinat. Consider că acest opțional este accesibil şcolarilor de această vârsta, care au nevoie si doresc să intre in minunata lume a mediului, dar în acelaşi timp trebuie să invete să ocroteasca plantele și animalele din mediul înconjurator. Lumea minunata a naturii sauaplantelorareputerniceefecteformativeasupraintelectului,sufletuluiși comportamentului elevilor de clasa I, deoarece consider că prin stimularea interesului pentru cunoaștere se vor dezvolta atitudini pozitive pentru ocrotirea naturii. Toate activitățile care se vor desfășura în cadrul acestui opțional au rolul de a dezvolta la elevi o atitudine de responsabilitate față de mediu, de a stimula dorința de a cunoaște mai multe despre acesta, să ocrotească mediul și să ajute la păstrarea acestuia pentru generațiile viitoare.

Programa pentru disciplina Noi și mediul înconjurător! este destinată elevilor de clasa I, cu un buget de timp de o oră pe săptămână.

Prin intermediul opționalului se urmărește responsabilizarea elevilor față de problemele de mediu. Activitățile propuse urmăresc formarea unor deprinderi și atitudini privind protecția mediului.

Structura programei cuprinde următoarele elemente: argument; competențe specifice și exemple de activități de învățare; conținuturile învățării; sugestii metodologice; bibliografie. Conținuturile învățării sunt orientate spre: cunoașterea factorilor care declanșează poluarea mediului; - cunoașterea unor metode de îngrijire a mediului înconjurător;

161

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

povestirea unor întâmplări petrecute în natură; formarea deprinderilor de colectare selectivă a deșeurilor.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Identificarea factorilor care determină poluarea mediului înconjurător vizionarea unor filmulețe despre poluarea mediului înconjurător discuții în grupe mici și cu toată clasa despre consecințele poluării mediului înconjurător

2. Cunoașterea unor metode de îngrijire a mediului înconjurător: excursii și drumeții în natură; vizionarea unor filme/fotografii despre natură; jocuri de rol; experimente; curiozități despre plante și animale.

3. Dezvoltarea capacității de comunicare cu privire la necesitatea protejării mediului: povestirea unor întâmplări petrecute în natură; realizarea unor dialoguri copil element din natură; exprimarea opiniei cu privire la lumea vie; citirea unor texte legate de natură; ghicitori.

4. Manifestarea interesului față de ocrotirea mediului înconjurător: activități practice: Căsuța păsărelelor, Hrănirea animalelor fără stăpân etc.; exerciții joc: Prietenul meu necuvântător ; colectarea selectivă a deșeurilor; colaje, postere, desene privind protejarea mediului înconjurător.

CONŢINUTURI

1.Mediul apropiat Schimbări în mediul înconjurător; Igiena mediului Evaluar

2. Noţiuni generale despre poluare Mediul înconjurător. Echilibrul ecologic. Accidente ecologice. Poluare. Agenţi poluanţi -Cauzele poluării. Tipuri de poluare. Efectele poluării Evaluare.

162

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

3. Protecţia mediului înconjurător.

Deșeurile

Măsuri luate pentru protecția mediului

Ghid de comportament al ecologistului Mediul, stresul şi sănătatea Ocrotirea naturii în România

Evaluare

Bibliografie:

1. Nedelcu G., Nedelcu M. Educația ecologică și voluntariatul în protecția mediului, Ed. Treira, Oradea, 2003;

2. Colectia Disney Prima mea Enciclopedie;

3. www.didactic.ro

163

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Scrisoarea mea pentru toți părinții

Eleva: Pătru Elena Ștefania, clasa a VI-a, Prof. coordonator Cioacă Cristina Minodora Școala Gimnazială Ștefan cel Mare

Prin activităţi şcolare şi extraşcolare elevul conştientizează faptul că mediul înconjurător constituieunmecanism viu cuocomplexitatedeosebită,de acăruiintegrare şi bunăfuncţionare depinde întreaga activitate umană.

Matematica și explorărea mediului / științele naturii rezolvă problemele complexe ale relației dintre om și mediu și educația de mediu într o manieră sistematică și interdisciplinară, deoarece nu implică doar relația dintre viață și mediu și modul în care oamenii se transformă natura, dar și propune elevilor să descopere complexitatea acestor relații, formele de poluare fizică, chimică și chiar biologică și consecințele lor catastrofale pentru biologie.

Prin școli specifice și activități extracurriculare, elevii trebuie să și dea seama că mediul este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, iar întreaga activitate umană depinde de integrarea și funcționarea sa normală. Societatea de astăzi are nevoie nu numai de cunoștințe remarcabile, ci și de abilități remarcabile. Îmbunătățirea relației dintre oameni și mediu poate fi realizată numai prin activități practice.

A sosit momentul ca omenirea să „trăiască în pace cu natura” și „ambele părți trebuie să trăiască în pace în condiții reciproc avantajoase”. Este necesar să urmăm formarea trăsăturilor de caracter pozitive stabilite în relația dintre om și natură respect, admirație, protecție, apreciere și compasiune.

Fără aceste caracteristici, fără conștiința și comportamentul adecvat, va exista pericolul de a distruge orice relație și de a trece de la armonie la război, iar omenirea va pierde cea mai mare pierdere ca urmare. Conștient de responsabilitățile mele, mi-am propus obiective de educație ecologică pentru a ajuta comunitatea prin activitati de strangere a resturilor menajere impreuna cu ceilalti colegi.

În urma activităţilor de observare a efectelor intervenţie nefaste a oamenilor asupra mediului înconjurător, am realizat imrpeuna cu doamna o lecţie dezbatere,

Copiii apropiati de natură deseori sunt mai veseli, mai plini de viață și mai curioși, iar educația ecologică din primii ani de viata ai copiilor ar trebui sa se bazeze pe curiozitate si descoperire.

Cum poti incepe educatia ecologica?

Incepe cu experiente simple. Copiii invata cel mai bine pe baza experientei, a ceea ce deja îi este familiar și confortabil. Plimbarile în natură, ieșirile în parc, admiratul unui apus, a unor păsări sau animale pot fi experiențe simple, dar pline de învățătură.

164

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Oferă experiețe frecvente și pozitive în natură. Zi de zi, caută să iesi cu copilul tău în natură. Simțiți iarba, insectele, razele soarelui, picaturile de ploaie, mangâierea frunzelor etc. Invață l denumirile plantelor, insectelor și animalelor.

Pe lânga investigarea amănunțită a naturii poți transforma oricând locul de joaca al copilului într un loc în care să faci educație ecologică. Folosește te de pământ, pietricele, frunze, nisip și alte elemente care pe lânga faptul că fac parte din natură, sunt și o componentă importanta a educației senzoriale.

Concentrati vă pe a experimenta si a investiga mai degraba decat pe predare. Lasa l pe copil sa exploreze si să descopere pe cont propriu natura, oferindu i răspunsuri atunci când ți le cere.

Modelează comportamentele și atitudinile de respectare și valorizare a mediului înconjurator. Vorbește cu copilul despre Pământ ca despre „casa” în care locuiesc toți oamenii. Așa cum avem grijă de propria locuintă, așa este bine să avem grijă și de planetă.

Învață ți copilul „The four Ls of learning about living creatures”, adica „Cei 4 L ai invatarii despre creaturile vii”:

Look at them priveste le

Learn about them invata despre ele

Let them go lasa le sa plece

Leave them alone nu le deranja

Modelează comportamentul prietenos fata de insecte. Spre exemplu, la vederea unui paianjen, prima reactie a majoritatii ar fi sa încerce să îl omoare. Poți modela un comportament mai prietenos de genul: „Oh, acesta este un prieten de al nostru. A venit din nou în vizita se pare.”. Ulterior îl puteti indeparta cu un borcan si îl puteti scoate afara, în mediul său natural de viață.

Informați vă împreuna despre riscurile pe care le prezintă pentru oameni anumite insecte, animale sau plante. Vorbește i copilului despre acestea, fără a încerca să îl sperii foarte mult astfel încat să le evite cu totul. Câteva reguli simple îl pot mentine pe copil în siguranță atunci când sunteți în natură: nu mancam fructe sau plante salbatice, nu punem mâna pe insecte necunoscute, doar le observam, nu părăsim grupul din care facem parte .

De sănătatea Pământului depinde sănătatea noastră; de aceea trebuie să i învăţăm pe copii să iubească, să respecte şi să ocrotească natura. Trebuie să refacem şi să protejăm ceea ce ni se pare inepuizabil şi gratuit, să protejăm singura planetă din Sistemul Solar pe care există viaţă, pe care existăm noi. Avem datoria morală ca, împreună cu familia şi comunitatea, să i ajutăm pecopii săgăseascărăspunsurilaoseriedeîntrebărilegatedetainelenaturii,destrânsalegătură care e între om şi mediul înconjurător, de influenţa pe care o are omul asupra naturii.

Educaţia ecologică în şcoală este necesară, posibilă şi utilă, este o nouă ofertă de învăţare care a dus la schimbări importante în comportamentul elevilor noştri. Lor nu le este greu să planteze o floare, un copăcel, să se bucure de sosirea păsărilor călătoare, să asculte susurul apei, sădescoperemicileminunialenaturiişi,decenu,săiaatitudinecândîntâlnescaspectenegative care degradează mediul înconjurător.

165

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Bibliografie:

1. Toth Maria (coord.), „Metode participative în educaţia ecologică”, Editura Studium, Cluj Napoca, 2001.

2. Abrudan Ioan, Bulgărean Sanda, Dehelean Claudia, Onaci Mariana, „Educaţie pentru mediu”, Editura Silvania, Zalău, 2005.

166

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Calitatea apelor în zona Baia Mare

Prof. Ghiras Dănuţ Cornelica Liceul Tehnologic Agricol “ Alexiu Berinde” Seini

Printre marile bogăţii naturale ale planetei noastre, componentă esenţială a mediului, apareprezintăunadin substanţelefundamentalecareastat laorigineaapariţiei vieţii pePământ.

Apa este atât de scumpă încât poate costa viaţa.

La nivel global, apa constituie o problemă majoră, fapt ce a reşit cu prisosinţă din concluziile Primului Congres Mondial al Apei organizat la Paris (mai 2000).

După oxigenul folosit de organismele vii în procesul respiraţiei, apa este al doilea element cu valoare vitală. Apa noastră cea de toate zilele este prezentă peste tot, în aer, sol, în corpul vieţuitoarelor şi chiar în “piatra seacă“.

Acest miracol al naturii, apa, este cea mai răspândită substanţă de pe Terra, ocupând 2/3 din suprafaţa acestuia.

Apa se numără printre factorii cei mai importanţi care reglează clima şi are o mare capacitate de acumulare a energiei termice pe care o cedează încet

Asigurarea cu apă a oraşului Baia Mare a constituit o problemă care se pierde în timp. Din documentele de epocă aflăm că: în anul 1641 s a construit în premieră o conductă de apă potabilă pentru oraşul Baia Mare. Materialul folosit a fost în principal lemnul, dar şi piatra, fierul sau cuprul. Pentru pază şi întreţinere era angajat un meşter al conductelor.

Prin anul 1893, când populaţia oraşului număra circa 10.000 locuitori, alimentarea cu apă s a realizat prin sisteme de captare şi aducţie prin canalele de coastă deschise pe curbe de nivel, acoperite cu bârne de lemn. Odată cu dezvoltarea urbei şi a industriei extractive a metalelor neferoase, în mod firesc au crescut şi nevoile de apă. Consumul de apă în anul 1961 era de 1300 l/s. După construirea Barajului Strâmtori Firiza, cu un lac ce poate acumula 17.000.000 m3 de apă pe o suprafaţă de 120 ha, în anul 1999 acest consum s a ridicat la 2500 l/s. Continuă lucrările de finalizare a Barajului Runcu, care va completa necesarul de apă potabilă pentru oraş.

Sursele de poluare a apei

a) Ape uzate menajere, provenite din activitatea gospodărească în locuinţe sau unităţi de folosinţă socială. Aceste ape pot să conţină dejecţii, detergenţi, microorganisme, ouă de paraziţi. Detergenţii prezintă inconvenientul deoarece diminuează capacitatea de reoxigenare a apei.

b) Ape uzate din zootehnie, pot conţine poluanţi ca: resturi de nutrienţi, dejecţii solinde şi lichide.

c) Ape uzate industriale, provenite de la unităţi miniere, flotaţii, unităţi metalurgice, industrie chimică şi alte ramuri economice.

Apa joacă un rol deosebit în păstrarea echilibrelor ecologice, poluarea ei sau perturbarea circuitului acestuia aducând serioase prejudicii ecologice. Prin intermediul apei infestate se transmit o serie de germeni patogeni care pot provoca aşa numitele epidemii hidrice printer care: holera, hepatita virală, febra tifoidă, dizenteria etc. În multe din cazuri, prin vaccinare se pot preveni asemenea boli.

167

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

După aprecierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 2/3 din cazurile de îmbolnăviri au drept cauză apa poluată.

Supravegherea calităţii apelor la nivel judeţean se realizează de către Sistemul de Gospodărie a Apelor Maramureş Direcţia Apelor Someş Tisa Cluj Napoca din cadrul Campaniei Naţionale Apele Române S.A. și Agenţia de Protecţie a Mediului Baia Mare.

Calitatea apelor din zona Baia Mare este influențată de scurgerile periodice cu ape acide de mină, provenite de la fostele mine la care se adaugă şi alte activităţi industriale sau agricole, cu rol secundar.

De exemplu, minele din Cavnic s au închis de 14 ani, însă apele ruginii se scurg în continuare din fostele exploatații și ajung în râul din localitate. Societatea Remin, care administrează perimetrele miniere, are angajați care se ocupă doar cu monitorizarea situației, cel mult se face neutralizarea apei din mină cu var. Nu se efectuează lucrări de ecologizare și închidere, ci doar monitorizare și conservare.

Apa repede de munte care trece prin localitatea Băița se înroșește periodic, din cauza scurgerilor de la fosta mină, afectând extrem de puternic pânza freatică, și solul, marginile râului sunt argiloase și nu crește nimic pe acest pământ.

În alte părți ale județului există galerii închise care nu numai că nu au stație de epurare a apelor, dar nici măcar nu se aruncă cu var.

Este cunoscută catastrofa ecologică de proporţii care a avut loc la Iazul de la Bozânta ce aparţine de S.C. Aurul, unde prin cedarea digului, cantităţi importante de cianură s au deversat în apele râurilor Lăpuş, Someş, Tisa, Dunăre, producând daune mai ales faunei piscicole.

În data de 30 ianuarie 2000, la S.C. Aurul S.A. Baia Mare a avut loc un grav accident ecologic. În jurul orelor 23, barajul ce înconjoară lacul de deşeuri de la una din subunităţile aparţinând societăţii s a fisurat, producându se o breşă de circa 20 25 metri. Prin această breşă, timp de 11 ore s au scurs aproximativ 100.000 metri cubi de lichid şi deşeuri care au ajuns în râul Lăpuş, apoi în Tisa şi Dunăre, inundând totodată o suprafaţă de aproximativ 4 ha de teren agricol. Un calcul sumar evidenţiază faptul că prin breşa creată s au scurs între 50 100 tone cianură, precum şi metale grele incluzând cuprul, plumbul, arsenul, cadmiul etc. Concentraţia cu cianură a apei la ieşirea din iaz a fost depăşită de circa 1300 de ori.

Accidentul ecologic de la iazul de decantare Bozânta, s a datorat unui cumul de factori negativi, printre care ploi puternice, peste care s a suprapus topirea bruscă a zăpezii, dar cauza principală a constat, după toate probabilităţile, în deficienţe de ordin uman, lacune organizatorice şi nu în ultimul rând legate de conceperea şi realizarea sistemului. Sistemul de retenţie conceput s a dovedit ineficient, ca urmare a creşterii apei într un ritm mai rapid decât creşterea barajului, care era prevăzut să se ridice treptat prin creşterea volumului de deşeuri. Nu au existat planuri pentru a face faţă unor astfel de creşteri ale nivelului apei sau redirecţionarea surplusului de apă. O operaţie complet închisă, cu nici un fel de scurgeri în mediul ambiant nu era posibilă în aceste condiţii. Mai mult decât atât, existau deschideri în două puncte, la lacul vechi şi la cel nou, care permiteau scurgeri nemonitorizate de cianură în mod regulat în mediul ambiant.

ÎnRomânia, aproape10ores au pierdut întremomentul în care AgenţiapentruProtecţia Mediului Baia Mare a primit notificarea scurgerii de la Aurul şi momentul în care Agenţia

168

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Română Apelor a fost informată. Drept rezultat, rezidenţii locatari din zonele de lângă scurgere nu au fost informaţi în cel mai scurt timp despre potenţialul pericol al folosirii apei potabile din fântâni, a apei din Lăpuş şi Someş pentru animale sau alte trebuinţe.

OdatăceAgenţiaRomânăaapelora fostinformată,organizaţiilelocalepentruprotecţia mediului şi a apelor au verificat imediat informaţia despre fisurare şi despre scurgere pentru a determina nivelul poluării şi au ordonat societăţii Aurul să şi înceteze activitatea şi să astupe spărtura. Deasemeneaau informatAgenţiadeProtecţieaMediului şi aApelordelaNyireyháza (Ungaria) despre accident şi au alertat autorităţile locale din aval despre scurgere şi despre pericolele în utilizarea râurilor. Iugoslavia a primit, la rândul său, din partea Ungariei, o informare oficială cu privire la scurgere.

Schimburile de informaţii şi măsurile luate de către autorităţile române, ungare şi iugoslave, incluzând închiderea temporară a barajului de pe Tisa (de la Kiskore), au redus impactul dăunător al scurgerii.

Efectele accidentului de la Aurul S.A. s au resimţit în primul rând în apele de suprafaţă. Astfel, planctonul din apă (plante şi animale) a fost complet omorât la momentul trecerii valului de cianurp, iar peştii au murit în timpul sau perioada imediat următoare a valului de cianură. La puţină vreme după ce valul de cianură a trecut, planctonul şi microorganismele acvatice s ar refăcut relative rapid (în câteva zile) datorită apei neafectate de poluare venind din amonte. Poluarea cronică este de asemenea ridicată datorită agriculturii şi a deşeurilor. De asemenea, concentraţiile de arsenic şi plumb în râurile Spsar, Lăpuş, Someş şi Tisa depăşeau de la 100 până la 1000 de ori concentraţiile acceptabile; nivelele de cadmiu în râurile Spsar şi Lăpuş erau foarte ridicate.

În Ungaria, concentraţiile de plumb, cupru, mangan şi fier au fost foarte ridicate în câteva puncte de a lungul râurilor Tisa şi Mureş. Totuşi, pe râul Mureş, pe porţiunile ce nu erau afectate de scurgere, nivelul concentraţiei de plumb era de 4 ori mai ridicat decât nivelul acceptabil.

În Iugoslavia, pe porţiunea dinaintea intersecţiei Tisei cu Dunărea, nivelul concentraţiei de plumb a fost găsit foarte ridicat. Nivelul manganului şi cel al fierului pe anumite părţi ale Tisei au fost puţin ridicate, de asemenea nivelul zincului în anumite părţi ale Dunării.

În Delta Dunării, înainte şi după valul de cianură, concentraţia de fier a fost deasupra nivelului de siguranţă, aşa cum a fost şi nivelul plumbului în timpul trecerii valului. Concentraţiile celorlalte metale grele s au menţinut la un nivel acceptabil.

În Satul Bozânta Mare, de lânga uzina Aurul se găsesc fântâni private, cu apă la suprafaţă, ce sunt legate de râu. Ca atare, ele sunt foarte vulnerabile, în special la poluarea din lacul societăţii Aurul, care se află în aria de acoperire a pânzei freatice a fântânilor. Fântânile au fost afectate de către deversarea de cianură, nivelul acestei substanţe fiind pe data de 10 februarie de aproape 80 de ori peste nivelul

În Ungaria nu există efecte pe termen lung ale acestui incident minier asupra sănătăţii consumatorilor prin intermediul apei potabile. Nici cianura nici metalele grele nu au fost găsite în fântânile de adâncime din Ungaria fântâni ce sunt bine protejate de poluarea de suprafaţă şi unde este puţin probabilă o legătura între râul Tisa şi apa din subteran. Sistemul de furnizare a apei potabile din Ungaria nu a fost pus în pericol de poluarea cu cianură.

169

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

În Iugoslavia , sistemul de furnizare a apei potabile din Becej şi cele două surse private de apă potabilă ce au fost examinate nu au fost afectate de către scurgerea de cianură.

Într o primă fază, firma australiană “Esmeralda Exploration Limited” (deţine 50% din acţiunile Aurul; Remin Baia Mare deţine 44,8%) îşi informează concetăţenii şi opinia internaţională că nu se simte responsabilă de accident, deoarece: “ până în prezent nu există nici o probă din care să rezulte vinovăţia firmei.” La mai bine de o lună şi jumătate, Esmeralda Exploration Limited regretă cele întâmplate şi îşi manifestă disponibilitatea pentru cooperare. Societatea s a arătat dispusă să ajungă la o înţelegere cu stratul maghiar, negociatorii societăţii australiene Esmeralda încercând să convingă partea maghiară să renunţe la proces.(Comisarul guvernamental Gönczy János a atras atenţia asupra investitorilor că pretenţile financiare nu vor coborî sub suma de 29,3 miliarde forinţi). Premierul ungur Victor Orbán a susţinut necesitatea revizuirii acordurilor privind protecţia mediului încheiate cu ţările vecine, care să include prevederi pentru acordarea reciprocă de despăgubiri în situaţii de criză.

Din păcate, apeledin zonaBaiaMaresunt periodic contaminate,cursurilerâurilorBăița, Lăpuș, Someș fiind afectate de aceste scurgeri de minereuri, cu consecințe negative asupra sănătății populației, iar amenzile primite de societatea care ar trebui să ia măsuri pentru a preveni și combate poluările accidentale nu schimbă cu nimic situația. Sunt necesare politici clare și operative care să elimine problematica impactului minier istoric asupra cursurilor de apă.

Bibliografie:

1. Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est „Scurgerea de cianură de la Baia Mare, România”, Iunie 2000

2. The Bulletin Revistă săptămânală a Centrului regional de protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est „ Dead of a river”, nr. 2/ aprilie 2000

3. Nădişan Ioan, Cherecheş Dorel „ Flagelul Poluare la Baia Mare Evenimentul Aurul”, Ediutra Vasile Goldiş University Press, 2001

4. https://www.agerpres.ro/social/2021/03/03/maramures societatea care a poluat cu ape de mina raurile baita lapus si somes amendata cu 120 000 lei 671430

170

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Importanța educației ecologice în viața noastră de zi cu zi

Eleva: Colopelnic Simina Maria, Clasa a V a Prof. coordonator: Covaci Ana Maria Școala Gimnazială Remeți, Com. Remeți, jud. Maramureș

„Educația ecologică reprezintã unul dintre primele răspunsuri pedagogice la problematica lumii contemporane, stimulate și oficializate de UNESCO sub genericul „noile educații”. În calitate de concept pedagogic operațional, educația ecologică vizează activitatea de formare dezvoltare a personalității în vederea reglementării raporturilor sale cu mediul înconjurător”. (George Vaideanu)

Ecologia este o știință răspândită acum și în școli de către profesori, educatori, diriginți, deoarece a devenit un model pedagogic și o necesitate în viața noastră de toate zilele.

La școalăavem educația tehnologică careeste în strânsălegătură cu cea ecologică.Deci, având în vedere că noi copiii, sau oamenii mari, poluăm mediul în care trăim din multe puncte de vedere și prin multe fapte de ale noastre, pe care le facem de multe ori involuntar. Pentru unii, pare un mod distractiv de a înțelege lucrurile, pentru alții reprezintă posibilitatea de a și exprima opiniile personale dar și o atitudine personală, legată de responsabilitățile pe care și le asumăm în privința mediului în care trăim.

Exemple de activități ecologice aș putea aminti multe, învățate la școală ori acasă sau de pe noile tehnologii. Dar mă voi opri asupra celor pe care le consider cele mai importante și cele mai des întâlnite.

- Reciclarea, prin care înțelegem colectarea deșeurilor, și care este des întâlnită în activitățile practicate în școli. Elevii sunt împărțiți în grupe și pas cu pas curtea școlii devine un loc minunat.

„Parada Eco Mărțișorului” fiecare a auzit acest titlu! Aceasta este tot o forma de activitate interesantă, legată de reciclare. Este vorba de confecționarea unor costume din materiale reciclabile, în cazul meu, pentru realizarea unor parade la nivel de școală. Cele mai reușite costumații fiind premiate.

Economisirea hârtiei. Atuci când îmi fac temele, am grijă să valorific fiecare pagină a caietului, gândindu mă la scoarța copacului folosită pentru confecționarea lui.

Economisirea energiei electrice. De fiecare dată când aprind lumina într o încăpere, mă gândesc că mulți oameni au nevoie de ea.

Consumarea alimentelor necesare vieții noastre. Trebuie să avem grijă să nu aruncăm mâncarea nefolosită. Facem atât cât e nevoie.

Alegerea produselor românești și eco. Atunci cănd ne facem cumpărăturile , cred că fiecare le alege după calitate.

Cât mie, atât și familiei mele ne place mult să stăm și să admirăm natura și aceasta ne îndeamnă să ocrotim mediul înconjurător și să menținem curățenia nu numai în jurul casei noastre dar și peste tot pe unde trecem. Întotdeauna am grijă de plante, mai ales de flori, iarbă, deoarece orice vietate căreia i se distruge lumea în care și petrece viața, nu va supraviețui.

Pentru a micșora poluarea aerului cel puțin eu, încerc să merg la școală pe jos sau cu bicicleta.

171

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Eu sunt de acord ca în școli să se organizeze activități ecologice deoarece fiecare elev care participă la acea activitate va simți recunoștință, stimă, curaj, dorință de mai mult, și să nu uităm că se va simți în siguranță într un mediu curat.

Mai adaug un subpunct opiniei mele, aceasta fiind despre școala mea. Dascălii școlii întotdeaunaau încurajatelevii sănuuitedefrumosul și bineleacestui pământcarenegăzduiește atât cât suntem aici și trebuie să avem grijă de el, să participe la activitățile extrașcolare în domeniul educației ecologice, și... desigur, chiar și școala mea a avut activități și experimente frumoase la acest nivel. Încurajez toate școlile din România și de peste hotare să organizeze astfel de activități, pentru că sunt de mare folos în viața elevilor. Și, dragi prieteni, nu uitați, că fiecare dintre noi avem o responsabilitate față de mediul în care trăim și ne desfășurăm toate activitățile zi de zi.

Educația ecologică determină persoană cu persoană să creeze un climat plăcut în jur și relații civilizate, democratice, etice, de înțelegere și cooperare, cu evitarea tensiunilor și conflictelor dintre oameni, pentru instaurarea durabilă a liniștii și păcii pe pământ.

Aveți grijă de voi și de planetă! Haideți să ne unim și să motivăm activitățile educației ecologice!

172

Bibliografie: 1. DEX, Vasile Breban, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980. 2. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Educatia%20ecologica.pdf

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Exemple de bune practici pentru orele de educatie ecologica

Prof. consilier: Cune Narcisa CJRAE Teleorman

Tema: Dacă nu acționăm acum vom plăti mai tarziu

Obiectivele lectiei:

constientizareafaptuluicapracticileprezentepotafectainmodireprosabilviitorulmediului inconjurator; dezvoltarea deprinderilor de comunicare in situatii de interactiune; Grup tinta: elevii de gimnaziu si liceu Desfasurarea activitatilor:

Activitatea nr.1:

Li se acorda timp elevilor pentru a citi 173mbula “Stiati ca?” si apoi se cere intregii clase sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Cum pot deseurile afecta mediul inconjurator?

Cum putem diminua efectul lor negative? Stiati ca?

Practictotceeacefolosimcreeazadeseuri.deexmasinilefolosesculei,jucariilefolosesc baterii care trebuie schimbate .Exista deseuri ce provin din extragerea, recoltarea, prelucrarea si transportul oricarui material , exista deseuri associate cu intrebuintarea oricarui produs si nu in ultimul rand exista consecintele negative ale depozitarii tuturor deseurilor.

Materia nu poate fi create sau distrusa.Putem sa I schimbam forma fizica , dar nu o putem face sa dispara.

Deseurile pot fi arse , dar vor continua sa existe sub forma de caldura , gaze , cenusa

Daca adunam in containere toate deseurile produse intr un an , acestea se vor intinde de la Pamint la Luna

Reciclarea unei singure doze de aluminiu salveaza suficienta energie pentru functionarea unui televizor timp de trei ore

Cinci sticle de plastic reciclate sunt suficiente pentru a furniza umplutura unui costum de schior

Uleiul de motor nu se consuma niciodata , doar se murdareste.Dupa curatare ar putea fi refolosit

Reducerea consumului de 173mbulate este cea mai buna masura de 173mbulate173e a mediului inconjurator

Repararea produselor economiseste materii prime , energie, bani si spatiu de depozitare

Activitatea nr. 2:

Se organizeaza clasa in grupe de 4 elevi , apoi membrii grupelor sunt invitati sa concureze pentru gasirea celui mai mare numar de solutii posibile.

Se gasesc, se noteaza pe coli de flipchart si se discuta solutiile oferite de fiecare grup

Elevii vor 173complete tabelele de pe hartia de flipchart cu solutiile oferite de celelalte grupe .

Se va stabili grupa castigatoare.

173

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Cerinta:In grupuri completati tabelul urmator cu exemple de cat mai multe metode de a aborda problema deseurilor .Cititi le intregii clase. POSIBILE SOLUTII:

Reducem

pungi si saci din plastic sticle, borcane si alte containere (de ex pentru a depozita sau conserva alimente pentru iarna ) Mobile sau haine vechi(daca nu ne mai trebuie le putem oferi altora)

Aparate de uz casnic Haine Mobila Hartie si carton

Refolosim Reparam Reciclam Cumparam bunuri care au o durata de intrebuintare lunga de ex.baterii reincarcabile evitam produsele de unica folosinta de ex farfuriile si paharele din plastic mai bine cumparam un produs de care avem nevoie cantitate mare intr un singur ambalaj decat in mai multe ambalaje mici folosim ambele pagini ale foilor si refolosim hartia scrisa pentru diferite insemnari cumparam produse comercializate in ambalaje reciclabile, returnabile sau refolosibile evitam produse 174mbulate in mod excesiv evitam cumpararea produselor de unica folosinta , in special a celor nonbiodegradabile de ex a aparatelor de ras din plastic

Sticle si borcane Bidoane de plastic

Doze de metal Hartie Carton Textile

Materiale folosite: markere, pixuri, coli flipchart, anexele cu rubricile” Stiati ca?” si “Lucruri de care trebuie sa tinem seama”

Anexa 1

STIATI CA?

- Practic tot ceea ce folosim creeaza deseuri.de ex masinile folosesc ulei, jucariile folosesc baterii care trebuie schimbate .Exista deseuri ce provin din extragerea, recoltarea, prelucrarea si transportul oricarui material , exista deseuri associate cu intrebuintarea oricarui produs si nu in ultimul rand exista consecintele negative ale depozitarii tuturor deseurilor.

Materia nu poate fi create sau distrusa.Putem sa I schimbam forma fizica , dar nu o putem face sa dispara.

Deseurile pot fi arse , dar vor continua sa existe sub forma de caldura , gaze , cenusa

Daca adunam in containere toate deseurile produse intr un an , acestea se vor intinde de la Pamint la Luna

174

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Reciclarea unei singure doze de aluminiu salveaza suficienta energie pentru functionarea unui televizor timp de trei ore

Cinci sticle de plastic reciclate sunt suficiente pentru a furniza umplutura unui costum de schior

Uleiul de motor nu se consuma niciodata , doar se murdareste.Dupa curatare ar putea fi refolosit

Reducerea consumului de materiale este cea mai buna masura de protectie a mediului inconjurator

Repararea produselor economiseste materii prime , energie, bani si spatiu de depozitare

Anexa 2

Lucruri pe care le putem face zilnic:

1. Faceti dus, nu baie. Facând duș, consumati aproximativ 50 de litri de apa , facand baie , consumati aproximativ 80 de litri .In plus dusul va ia mai putin timp

2. Cand va spalati pe dinti , nu lasati robinetul sa curga folositi un pahar.

3. Folositi ambele pagini ale unei foi de hartie .Cind e posibil folositi hartie reciclata.Hartia se face din lemn , deci cu cat folositi mai putina hartie cu atat vor trebui taiati mai putini copaci.

4. Cand mergeti la cumparaturi , incercati sa nu folositi pungi de plastic pentru ca acestea sunt geru de reciclat .Sunt facute din petrol , un combustibil fosil , care, in cele din urma, va disparea.Pungile de plastic dauneaza mediului pentru ca nu sunt biodegradabile.

5. Ajustati draperiile sau obloanele astfel incat sa folositi cat mai multa lumina naturala .Stingeti lumina cand parasiti o incapere .Astfel , veti economisi energie, care se produce prin arderea combustibililor fosili(petrol si carbine), process care duce la crearea bioxidului de carbon , raspunzator pentru incalzirea globala.

6. Nu supraincalziti camerele.Orice grad economisit reduce factura de incalzire cu 10%.Centralele termice folosesc petrol , gaz sau electricitate, surse de energie ce pot fi reinnoite.

7. Mergeti la scoala pe jos , cu bicicleta sau autobuzul .Masinile folosesc mult combustibil (benzina si motorina sunt derivate ale petrolului)care polueaza atmosfera.Poluarea nu afecteaza numai mediul ci si sanatatea omului.

8. Incercati sa transformati resturile menajere (coji de fructe si legume)in gunoi natural pe care il folositi la plantele din gradina sau din ghivece.

9. Nu aruncati gunoi pe strada .Folositi cosurile de gunoi.Localitatea voastra va fi mai curate si mai civilizata.

175

176

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Impactul unei firme asupra mediului exemple de bună practică

Prof. Popa Simona-Dorina Colegiul Național Economic ”Andrei Bârseanu”

Rolul unui profesor este, cred eu, foarte important în dezvoltarea armonioasă a unui elev. ”A fi profesor” nu se rezumă la a dicta niște conținuturi pe care, apoi, elevii să le reproducă. Noi suntem cei care modelăm gândirea, comportamentul elevilor noștri asemeni olarului lutul.

Firmadeexercițiureprezintăoportunitateadeainițiaeleviiînceeaceînseamnăeducația antreprenorială. Și nu orice educație antreprenorială, ci una prietenoasă cu mediul. În fiecare Plan de afaceri, indiferent de obiectul de activitate al firmei, elevii sunt îndrumați să dezvolte/ să gândească afaceri care să respecte mediul: să utilizeze eficient resursele naturale, să folosească materiale reutilizabile și biodegradabile, să folosească resurse regenerabile/ alternative, să colecteze selectiv deșeurile.

Exemple de bună practică în firma de exercițiu:

1. FE CARE ABOUT YOU SRL Domeniul de activitate: SERVICIILE

Activitate conform Cod CAEN:

6511 Activităţi de asigurări de viaţă;

6512 Alte activităţi de asigurări (exceptând asigurările de viaţă).

2. FE Biopan SRL Domeniul de activitate PRODUCȚIE

Activitate conform Cod CAEN: 1071 Fabricarea pâinii

177



3. FE MISTER PAPPY CHIPS SRL Domeniul de activitate: SERVICIILE

Activitate conform Cod CAEN:  4639 Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare;  4711 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare.

4. FE SC ReveOrg SRL Domeniul de activitate: SERVICIILE

Activitate conform Cod CAEN:  9329 Alte activități recreative și distractive n.c.a.;  8230 Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor.

178

Exemplele oferite subliniază, o dată în plus, că indiferent de obiectul de activitate al firmei, antreprenorul poate desfășura activități care să nu polueze mediul înconjurător. Educarea elevilor în acest spirit mă face să fiu optimistă în ceea ce privește viitorul acestei planete greu încercate de industrializarea masivă din ultimele decenii.

În loc de concluzii:

Dintotdeauna omul a căutat odihnă la umbra copacului, răcoare în mijlocul pădurii sau în apropierea apelor cristaline, căldură pe plajele însorite, frumuseţe şi echilibru în jurul său. Toate acestea îi sunt dăruite cu generozitate de către Natură. În schimbul darurilor pe care Naturani leoferăpermanent, nerevinedatoriadea învăţasăoocrotim cudragoste,săopreţuim cape o adevăratăprietenă.Natura estecea caredă viaţă,careîntreţine viaţa. Eaareatâtdemulte să ne ofere, oare noi de ce nu am încerca să o răsplătim? Este chiar atât de greu să o îngrijim?

Nu este de ajuns să visăm, să ne dorim, ci trebuie să ne implicăm şi să acţionăm pentru ca apoi să ne bucurăm împreună de un viitor mai verde.

179

O nouă educaţie „Educaţia ecoprenorială”

Educația antreprenorială există pentru a încuraja oamenii, în special pe tineri, să devină antreprenori şi deci responsabili şi contribuitori la sustenabilitatea economiei şi dezvoltarea comunităţii. Ea este bazată de regulă pe provocări ce au legătură cu echipa (team based), precum crearea de noi întreprinderi şi rezolvarea unor probleme ale întreprinderilor nou înfiinţate. Scopul ei principal este cel de a forma viitorii lideri ce vor crea o valoare economică şi socială deosebită.

Efectele preconizate ale infuzării antreprenoriatului în educație includ crearea de locuri de muncă, creșterea economică, dezvoltarea competențelor, implicarea crescută a elevilor și schimbarea societății. Totusi, aceste efecte s au dovedit a fi complicat de realizat în practică, datorită provocărilor generice de dezvoltare a școlii și, de asemenea, datorită provocărilor mai specifice ale antreprenoriatului în sistemul educațional. Unele obstacole comune se referă la deficitulderesurse,structurileeducaționalerigide,dificultățiledeevaluareșilipsaunordefiniții clare.

Educația antreprenorială cultivă talente inovatoare, care constituie o forță motrice importantă pentru dezvoltarea viitoare. În prezent, strategiile de dezvoltare bazate pe inovare impun noi cerințe educației antreprenoriale. Cu toate acestea, cea mai mare parte a cercetării și discuțiilor actuale în acest domeniu se concentrează pe construirea de cadre didactice în „ecosistemul de educație antreprenorială”, dezvoltarea curriculumului si dacă educația antreprenorială poate influența sau nu intenția antreprenoriatului.

Mecanismul de educație antreprenorială stimulează inovarea și dezvoltarea.

Inovarea este văzută ca un motor intern; ea se referă la o mentalitate antreprenorială astfel ca, dezvoltarea de noi produse sau intrarea pe noi piețe devine rezultatul antreprenoriatului.

Educația antreprenorială este o modalitate importantă pentru antreprenori de a dobândi resurse, de a spori capacitatea inovatoare și personalitatea inovatoare și de a construi canale de învățare pe mai multe niveluri pentru antreprenori, prin integrarea diferitelor sisteme de cunoaștere și valoare.

De la învățarea cunoștințelor la îmbunătățirea competențelor, educația antreprenorială include dezvoltarea generală a abilităților și îmbunătățirea capacității profesionale.

Competența antreprenorială, care este importantă pentru succes, se referă în principal la capacitatea de a identifica oportunități și de a dezvolta resursele și capitalul necesare, pe lângă cunoștințele tehnice, financiare și juridice. Abilitățile antreprenoriale reprezintă "resurse" ce constau în trăsături de personalitate, cunoștințe antreprenoriale și abilități.

Cercetarile privind capacitatea antreprenorială trebuie sa se focuseze pe îmbunătățirea competențelor și dezvoltarea resurselor potențiale, cu scopul de a îmbunătăți inovarea. Educația antreprenorială este preocupată de promovarea competențelor creative care pot fi aplicate în practici, educație și medii ce sprijină inovarea.

180

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Capacitatea antreprenorială implică comportamente și strategii adaptative pentru a influențaacțiunilealtoraîn contexterelaționale,conducândastfel lainovare și aducândprofituri ridicate.

Pe baza teoriei cognitive sociale, trăsăturile individuale și mediul elevilor influențează foarte mult realizarea educației antreprenoriale.

În acest sens, elevii trebuie să simtă un sentiment de încredere și control asupra mediului lor de lucru, să fie implicați cu încredere în dinamica mediului şi să modifice în mod eficient atitudinile și comportamentele pentru a se adapta la condiții nesigure. Modul în care elevii recunosc oportunitățile, felul cum ei pot integra în mod eficient resursele existente şi cum pot identifica / interpreta cu exactitate indiciile sociale din mediu este foarte important.

Elevii nu se nasc antreprenori; ei devin antreprenori prin împărtășirea cunoștințelor și abilităților necesare pentru o nouă afacere. Ei pot deveni treptat o forță majoră în inovația tehnologică și a produselor, pe principiul că indivizii sunt agenți și contribuitori activi la dezvoltarea circumstanțelor ce le înconjoară viața.

Elevii au tendința de a și urmări obiectivele în momentul în care ei consideră că, prin propriile abilități și acțiuni, sunt capabili să obțină rezultatele dorite. Astfel, educația antreprenorială contribuie la îmbunătățirea cogniției acestora, la ajustarea constantă a gândurilor și acțiunilor acestora și la o mai bună direcționare, coerentă și semnificativă, a spiritului antreprenorial.

Învățarea de la observație la participare nu mai reprezintă un singur comportament, ci este implementată într un sistem complex de relații. Elevii pot păşi dincolo de circumstanțele imediate prin auto ghidare, pot modela prezentul spre realizarea rezultatelor și a obiectivelor.

Sistemul curricular antreprenorial pune bazele îmbunătățirii generale a capacității antreprenoriale a elevilor. Rețeaua de învățare socială oferă canale de învățare pe mai multe nivele pentru ca elevii, in calitate de viitori antreprenori, să își îmbunătățească continuu abilitățile de învățare și practică.

Prin urmare, educația antreprenorială ar putea spori încrederea elevilor că vor putea rezolva probleme noi și neașteptate, stimulând inovarea și dezvoltarea. Aceasta îi ajută să identifice și să dobândească cu exactitate resurse eficiente într un mediu social dinamic și complex.

În calitate de viitori antreprenori, elevii trebuie să posede perspicacitatea de a i înțelege în mod eficient pe alții la locul de studiu / muncă și de a şi ajusta comportamentul în mod corespunzător.

Procesul real de recunoaștere a oportunităților este o interacțiune între elevi și mediile lor. Elevii trebuie să fie motivaţi să învețe împreună, sporindu şi astfel gradul de conștientizare inovator, capacitatea inovatoare și personalitatea inovatoare.

Sistemul educațional trebuie să ofere un mediu corespunzător ce poate servi drept catalizator pentru start up urile de înaltă tehnologie. Dacă elevii sunt provocați în mod constant să și extindă cunoștințele de conținut, ei vor fi motivați să și extindă si nivelurile cognitive, să formeze un mecanism de apărare pentru a elimina impactul negativ cauzat de presiunea percepută.

181

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Procesul de modelare a capacității de antreprenor a elevilor este un proces de interacțiune socială în care se creaza noi cunoștințe, prin transformarea experienței și punerea în practică a cunoștințelor dobandite.

Educația antreprenorială oferă elevilor informațiile, cunoștințele și alte resurse de care au nevoie, creând astfel un puternic şi stabil climat de inovare și dezvoltare, permițându le să facă față incertitudinilor cauzate de mediu și noilor provocări.

Este important ca elevii să şi dezvolte capacitatea de relaționare, influența interpersonală, abilitatea socială și sinceritatea aparentă; să posede capacitatea de a i înțelege în mod eficient pe ceilalți şi de a i influența pe alții să acționeze în moduri ce sporesc obiectivele personale și/sau organizaționale.Elevii trebuiesă fiecapabili săconstruiascărelații cu persoane ce poseda resurse valoroase, dar şi să se localizeze în poziții avantajoase în cadrul grupului din care fac parte. Capacitatea de a câștiga încrederea altora este absolut esențială. Deoarece indivizii sunt mai dispuși să împărtășească în mod deschis cunoștințe și idei cu cei în care au încredere.

Educaţia antreprenorială dezvoltă la elevi abilități de rezolvare a problemelor prin comportamente specifice în contexte relaționale; îi ajută pe aceştia să poată controla în mod eficient mediile dinamice și ambigue și să le facă previzibile, îi învaţă cum să recunoască și să exploateze oportunitățile şi să şi asume riscuri, mai ales într un mediu antreprenorial incert.

Elevii vor fi astfel capabili să înțeleagă și să judece corect cererea de pe piață, ei vor ști ce trebuie făcut pentru a reuși și vor putea face acțiunile potrivite la momentul potrivit, pentru a și atinge obiectivele.

Cu alte cuvinte, educația antreprenorială poate avea o mare putere transformatoare asupra elevilor, în termeni de atitudini și comportamente.

Procesul de inovare pe care se bazează educaţia antreprenorială este rezultatul interacțiunilor dintre mediu, organizație și antreprenori.

Având în vedere problemele actuale de mediu cu care se confruntă lumea, este clar că strategiiledintrecututilizatepentruaabordaacesteprovocărinuaureușitsăprevinădegradarea lui. Este timpul ca rolului pe care îl pot juca antreprenorii în rezolvarea problemelor de mediu să îi fie acordat o atenție sporită.

Savanții sunt de acord că antreprenorii ne pot ajuta să ne păstrăm ecosistemele, să contracarăm schimbările climatice, să îmbunătățim aprovizionarea cu apă proaspata, să menținem biodiversitatea și să reducem degradarea mediului și defrișările.

A fi ecologic înseamnă să priveşti mediul într o manieră holistică („as a whole” = ca un întreg), în totalitatea sa de întreg indivizibil, ca un sistem integrat ale cărui elemente se intercondiţionează permanent.

O educaţie antreprenorială bazată pe ecologie are ca scop formarea de antreprenori ce acordă o atenţie sporită aspectelor de mediu. Este un proces de învăţare de lungă durată, axat pe recuperare economică, îmbunătăţirea sănătăţii umane şi a sănătăţii Planetei.

Ecoprenoriatul ar trebui să fie pe primul loc pe agenda preocupărilor legate de predarea Educaţiei antreprenoriale. Acest termen relativ nou presupune valorificarea potențialului inovator al viitorilor antreprenori conștienți de mediu, numiți „ecoprenori”; ei sunt cei care ar putea să creeze tehnologiile de mediu atât de necesare pentru abordarea problemele noastre de mediu.

182

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Rolul educatiei antreprenoriale bazate pe ecologie este în acelaşi timp o provocare, cât şi o oportunitate. El se referă în principal la promovarea comportamentului ecoprenorial şi la asigurarea formării de antreprenori noi şi creativi, ce prioritizează valorile, atitudinile sociale, sănătatea şi ecologia.

Acest lucru presupune crearea unui mediu sănătos pentru studiu şi muncă, un mediu productiv în care sunt promovate valori precum conservarea mediului, sănătatea mediului şi o cultură sănătoasă.

Educaţia antreprenorială bazată pe o viziune ecologică se concentrează pe următoarele trei laturi: învăţare (mediul de învăţare), acţiune (mediul în care educaţia antreprenorială este implementată prin metode diferite) şi rezultate (produsele ce sunt ecologice).

Profesorul de Educaţie antreprenorială trebuie să fie competent în a aplica o educatie „prietenoasă” cu mediul, trebuie să stârnească un „simţ al antreprenoriatului” în elevi, fiindu le acestora mentor, motivator şi consilier al succesului lor.

Ca şi strategie de predare/învaţare, profesorul de Educaţie antreprenorială trebuie să asigure permanent împletirea gândirii raţionale cu abilităţile practice. Focalizarea însă nu trebuie să fie pe transferul cunoştinţelor teoretice în sala de clasă, ci pe baza acţiunii, ce are ca scop îmbunătăţirea abilităţilor antreprenoriale.

Procesul de modelare a abilităţilor antreprenoriale are o natură multidimensională şi dinamică. Elevii nu doar învaţă abilităţi, ci şi „plonjează” în comunitatea antreprenorială prin intermediul educaţiei antreprenoriale; ei trebuie să şi formeze deprinderea de a vedea oportunităţiacoloundealţiinureuşesc,deaprofitadepeurmaacestoraşideafacefaţămediilor nesigure, cu un grad înalt de risc.

Profesorul de Educaţie antreprenorială trebuie să pună accent pe gândirea critică, pe învaţarea bazată pe rezolvare de probleme, pe învăţarea în cadrul curriculum ului şi dincolo de el, în clasă şi in afara clasei, formală şi informală. Dar, poate cel mai important, profesorul trebuie să se focuze pe învăţarea colaborativă care să găzduiască spiritul antreprenorial şi să dezvolte un caracter antreprenorial bazat pe încredere, onestitate, respect, grijă faţă de natură şi încredere în sine.

O predare bazată pe abordarea antropocosmică asupra mediului ar fi probabil modalitatea cea mai eficienta de a integra Educaţia interculturală şi Educaţia ecologică şi, de ce nu, ar putea conduce la apariţia unei noi discipline de studiu numită „Educaţie ecoprenorială”.

Potrivit acestei abordări, individul, fiind “legat” de mediu şi având sinele ca „centru al relațiilor”, este interconectat la o rețea în continuă expansiune, care se extinde de la sine la familie, comunitate, țară, lume și nu numai. Această viziune priveşte omul ca pe un singur corp cu Pământul, de care nu poate fi desprins.

Până la urmă, aşa cum afirmă Democrit, „Natura şi educaţia sunt asemanătoare; căci educaţia transformă pe om şi, prin acestă transformare, creează natura.”

Bibliografie:

1. McEwen, T., (2013) Ecopreneurship as a solution to environmental problems: implications for college level entrepreneurship education, International Journal of Academic Research in Business and Social Sciences, 5(3).

183

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

2. Ratten, V., Usmanij, P. (2021) Entrepreneurship education: Time for a change in research direction? The International Journal of Management Education, 19(1).

3. Rauf, R., Wijaya, H., Tari, E. (2021) Entrepreneurship education based on environmental insight: Opportunities and challenges in the new normal era, Cogent Arts & Humanities, 8(1).

4. Strachan, G. (2018) Can education for sustainable development change entrepreneurship education to deliver a sustainable future? Communication for Sustainable Education, 9(1).

5. Wei, X., Liu, X., Sha, J. (2019) How does the entrepreneurship education influence the students' innovation? Testing on the multiple mediation model, Frontiers in Psychology.

184

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Plan de afaceri Reading Caffe

Prof. Oprea Gabriela Liceul Economic ,,Virgil Madgearu”

Ideea noastră de afaceri constă în deschiderea unui cafenele în campusul universității „Ovidius” din Constanța, ca urmare a apariţiei unei cereri neacoperite, identificată în urma unui studiu de piaţă.

Studiu de piaţă (definirea problemei de cercetare, întocmirea chestionarului şi tratarea datelor) afost realizat în perioada 10.10.2019 25.10.2020,peun eşantion reprezentativ de 200 de repondenţi, cetăţeni din Constanţa care au fost solicitaţi să şi exprime părerea cu privire la oportunitatea amenajării unui cafenele în campusul universității „Ovidius” din Constanța. Sloganul nostru „Distrează te, citește, bea o cafea la noi și vom fi multumiți amândoi

Noutateaîn cafeneauanoastrăconstăîn folosireaaplicației ReadingCaffeQR Scanner descrisă într un document cu numele ei, unde este si sigla cafenelei pe telefon. Modalitatea de colectare a informaţiilor a fost chestionarul

Nr.crt. Tema chestionarului Variabile analizate

1 Consumul de cafea

Comportamentul de consum

Tipuri de produse de consum

Consumul de cafea, ceai și băuturi

Frecvenţa de consum

Locul de consum

2 Preţul de referinţă Preţul maxim

Preţul minim

3 Stimuli în consumul de cafea Motivaţii în consumul de cafea,ceai și băuturi

4 Profilul repondenţilor Vârsta

Venit

Profesie

Stare civilă

Studii

Posturi TV urmărite

Presa cotidiană

Posturi radio

Rezultatele chestionarului au aratat că:

185

. ”

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

72 % dintre cei chestionaţi au apreciat că se impune amenajarea unei cafenele cu specific cititul, în zona universității Ovidiu; 65% dintre cei chestionaţi au declarat că vor apela la serviciie acestei cafenele; În urma prelucrării datelor s a luat decizia de deschidere a unei cafenele.

Obiective cuantificabile

 Amortizarea investiţiei şi obţinerea de profit;  Să devenim lider de piaţă pe acest segment în Constanţa;  Să realizăm o cifră de afaceri de 500.000 lei;  Evoluţia indicatorilor de lichididate pe un trend crescător. Durata de implementare/Activităţile preconizate;

Complexitatea şi dinamismul serviciilor din cafenele sunt date de faptul că serviciile pot fi combinate în forme multiple în funcţie de preferinţele subiective ale clienţilor. În acest gen de activitate influenţele generate de sistemul politic, politicile macroeconomice şi sistemul juridic nu au o importanţă majoră. Ceea ce contează cel mai mult sunt abilităţile managementului de a anticipa şi percepe tendinţele pieţei, de a satisface dorinţele clienţilor şi de a i fideliza.

Etapele operaţionale ce vor defini implementarea planului investiţional sunt cuprinse în diagrama următoare:

OPERAŢIUNI

Proiecte, aprobări, avize

Amenajare spaţiu

Achiziţie mobilier şi aparatura

Recrutare şi angajare personal

Instruire şi verificare personal

Inaugurarea cafenelei

Evaluarea proiectului

Resursele necesare pentru implementarea ideii de afaceri. Pentru realizarea proiectului de investiţii specificat societatea identifică un necesar de finanţare de 100.000 euro, sumă care se repartizează astfel: Alocări fonduri

Suma achiziţie imobil; echipamente; mobilier; servicii executate de terţi; tipărirea cataloagelor, pliantelor, ofertelor.

54.500

30.000

Total necesar de finanţare 100.000

Acoperit din surse proprii

Necesar de finanţare 100.000

186

1 2 3 4 5

X X

X X X

EUR

EUR 10.000 EUR 3000 EUR 2.500 EUR

EUR

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Valoarea amenajărilor rezultă dintr un deviz antecalculat de societatea ce va efectua lucrări. Sumele necesare achiziţionării, decoraţiunilor şi mobilierului sunt conforme cu rezultatul selecţiei de ofertă şi studiilor de piaţă efectuate.

Necesarul de resurse umane pentru a implementa ideea de afaceri. Afacerea necesită 15 angajaţi din care 3 nepermanenţi. În afară de iniţiatorii afacerii, economist (contabil autorizat sau expert), bucătar şef (absolvent al unei şcoli sau cursuri de specialitate), restul angajaţilor nu necesită pregătire specială.

Personalul necesar va fi identificat şi recrutat de la agenţiile de recrutare plasare a forţei de muncă, sau prin intermediul anunţurilor de mică publicitate. În cazul barmanilor și ajutorul de bucătar, ei vor fi identificaţi dintre absolvenţii cei mai bine pregătiţi ai liceelor Economice 1 şi 2 din Constanţa.

Testarea solicitanţilor se va face cu scopul măsurării abilităţii şi cunoştinţelor acestora prin demonstrarea practică a capacităţii îndeplinirii sarcinilor. Pe lângă testul de performanţă, candidaţii vor tebui să îndeplinească şi condiţii de comportare, tact, ţinută şi înfăţisare fizică. Candidaţii vor fi supuşi unor examinări medicale amănunţite pentru a nu expune clienţii la contactarea unor boli contagioase.

Pentru recrutarea şi angajarea de personal ce dispun de abilităţile şi experienţa necesară atingerii parametrilor solicitaţi de conducere sunt necesare 2 luni. În scopul limitării riscurilor se aloca o lună pentru acomodare şi verificarea competenţei personalului. Activitatea în cadrul cafenelei va fi organizată în două schimburi, după cum urmează :

Zilnic:  I tură 09 : 30 16:30  II tură 16:30 23:30

PUNCTE TARI

ANALIZA SWOT

originalitate (organizare seri tematice, programe de fidelitate, servicii conexe); experiența responsabilului de cafenea; echipă de conducere unită; amplasament favorabil al firmei; strategie de marketing eficientă; servicii variate şi de calitate; raport calitate/preţ favorabil.

OPORTUNITĂŢI

număr în continuare redus de cafenele, raportat la numărul de locuitori; o ieșire la cafenea presupune un cost mai mic decat o ieșire la restaurant; creșterea consumului zilnic de cafea (mai mult de o ceașca pe zi);

PUNCTE SLABE

lipsa unui renume pe piața cafenelelor din România; lipsa de experiență a asociaților; fonduri proprii inițiale insuficiente; imposibilitatea de a face rezervări la mai puţin de două zile de la apariţia unei noi oferte;

traficul aglomerat al zonelor de amplasare.

AMENINŢĂRI ( RISCURI )

o posibilă scădere a consumului ca frecvență și cantitate; condiții de creditare mai aspre; lichiditate redusă pe piață; creșterea costului cu materia primă; devalorizarea monedei naționale.

187

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

gusturile consumatorilor de cafea au evoluat, acestia apreciind acum o cafea si un serviciu de calitate; creșterea ponderii clienților care iau cafeaua la pachet; scăderea chiriei pentru spațiile comerciale program de lucru încărcat pentru persoanele din segmentul ţintă; cadrul legislativ favorabil pentru IMM; utilizarea la scară tot mai largă a internetului (comenzi prin e mail); construirea unui centru de afaceri în apropierea cafenelei; diversificarea gamei de servicii ; pătrunderea pe noi pieţe; dinamica tehnologiei în domeniu;

extinderea unor firme de profil cu renume; deschiderea unor firme similare ; schimbări în nevoile şi preferinţele clienţilor; probabilitatea de declarare a incapacităţii de plată a clienţilor care au transmis comenzi ferme.

Pentru diminuarea ameninţărilor şi eliminarea punctelor slabe ne propunem următoarele măsuri: să respectăm şi să ţinem cont de orce idee sau propunere care ar putea îmbunătăţi performanţele noastre; să avem produse de calitate; să avem angajaţi satisfăcuţi ,motivaţi şi interesaţi; să avem clienţi şi coloboratori mulţumiţi

188

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Impozitul pe profit la societăţile multinaţionale

prof. Bică Mirela Anișoara Liceul Economic,, Virgil Madgearu”, Constanța

Dezvoltarea grupurilor de societăţii comerciale româneşti şi eficienţa ce derivă din specializare genereaza nevoia de administrare globala şi totodată de consolidare a rezultatelor financiare. Societăţile de tip holding sunt menite să răspunda unor astfel de nevoi care vizeză un management eficient la nivel de grup atât din punct de vedere strategic cât şi al resurselor financiare.

Noţiunea şi caracteristicile unei jurisdicţii de holding. Tradiţional, termenul de societate holding este folosit pentru a desemna o entitate care deţine participaţii în alte entităţi şi al cărei principal obiect de activitate este administrarea şi controlul acestor participaţii.

Dezvoltarea grupurilor de companii multinaţionale a determinat şi creşterea complexităţii structurilor de tip holding astfel încât să asigure avantaje maxime atât din perspectiva fiscala câtşioperaţională.Deaceea,decelemaimulteoriînpracticăsefolosesccombinaţiidesocietăţi holding, care să asigure maximum de eficienţă din perspectiva administrării atât a unor linii de afaceri independente cât şi a unui grup de societăţi în ansamblul său. De cele mai multe ori, structura de holding trebuie să asigure un mix care să deservească atât nevoile de administrare globală cât şi cele de finanţare sau de centralizare a administrării drepturilor de proprietate intelectuala folositelanivel de grup.Deşi este posibil catoateaceste activităţi săfie centralizate la nivelul unei singure entităţi holding, tendinţele recente indica o preferinţă în creştere pentru holding uri specializate de finanţare sau de proprietate intelectuală, ca entităţi separate de holding urile tradiţionale de administrare a participaţiilor.

Din perspectiva fiscală, un cadru legislativ adecvat pentru dezvoltarea societăţilor de tip holding trebuie să asigure ca cel puţin următoarele două condiţii minime sunt îndeplinite: i) dividendele primite şi ii) câştigurile de capital obţinute de societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele pe care le deţine sunt venituri neimpozabile. Aceste condiţii reprezintă de fapt transpunerea regimului cunoscut în doctrina fiscală internaţionala sub denumirea de „participation exemption”

Pe lângă cerinţele minime prezentate anterior, un regim fiscal este cu atât mai favorabil dezvoltării societaţilor de tip holding cu cât sunt îndeplinite şi următoarele condiţii: cota de impozit pe profit redusă, acces la o reţea extinsă de tratate de evitare a dublei impuneri, acces la Directivele UE pentru grupuri multinaţionale europene, posibilitatea de consolidare fiscală, scutirea altor venituri pasive din participaţii cum ar fi cele din dobanzi şi redevenţe, neimpozitarea la sursă a veniturilor (din dividende, dobânzi, redevenţe) distribuite de societatea holding, inexistenţa unor taxe pe capital sau taxe de timbru, etc.

Exemple de state cu legislaţie de holding consacrată. Întrucât implementarea unei structuri de tip holding presupune relaţii şi transferuri specifice intra grup, analiza, din punct de vedere fiscal, a locaţiilor posibile pentru o societate de tip holding va avea în vedere minimizarea sarcinii fiscale (în special, din perspectiva impozitului pe profit şi a impozitelor pe veniturile nerezidenţilor) ce decurge din aceste transferuri. Totuşi, este important de precizat că

189

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

analiza oportunităţii de a stabili o societate holding într o anumita locaţie trebuie să ia în considerare atât factori de natură fiscală cât şi non fiscală (de exemplu reputaţie, stabilitatea mediului politic şi de afaceri, infrastructura, proximitate în raport cu societăţile operaţionale din grup, costul forţei de muncă, regimul juridic general aplicabil societăţilor comerciale, convertibilitatea monedei naţionale, restricţii de repatriere a profiturilor,etc).

Exista multe ţări care au implementat o legislaţie favorabilă dezvoltării societatilor de tip holding. În Europa statele cu cea mai favorabilă legislaţie în acest sens sunt: Cipru, Olanda, Elveţia, Luxemburg, Belgia, Spania, etc. Existenţa unui regim de holding nu trebuie asociată cu ideea unui paradis fiscal (cum ar fi cel din Jersey, Guernsey, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman) care de cele mai multe ori oferă avantajul general al neimpozitării veniturilor. În Europa Centrala şi de Est, Ungaria şi Polonia sunt ţări care au în prezent un regim fiscal (deşi incipient şi mai rigid în comparaţie cu exemplele de mai sus) care poate favoriza structuri de tip holding.

În ceea ce priveşte România, cadrul legislativ actual nu este adaptat/particularizat la cerinţele unor structuri de tip holding. În consecinţa, grupurile de societăţi comerciale româneşti recurg cel mai adesea la încorporarea de societăţi holding în jurisdicţii care au un regim adecvat în acest sens.

Firme cu acţionari în ţări cu regim fiscal favorabil Nr. Crt. Denumire firmă Ţara

românescă

structurilordeholding.Înmajoritateastatelor europene există reglementări speciale privind societăţile holding, destinate încurajării extinderii în străinătate a societăţilor înregistrate în aceste state (ex. Luxemburg, Cipru, Marea Britanie etc.). În România nu există o legislaţie specială privind societăţile de tip holding, deşi există astfel de companii în ţara noastră. În lipsa unei definiţii oficiale, poate fi utilizată cea din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, potrivit căreia holding ul reprezintă acea societate care deţine o cantitate suficientă din acţiunile altor societăţi (denumite filiale) pentru a putea exercita controlul asupra acestora

190

1. ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI CIPRU 2. AGRICOM BORCEA OLANDA 3. AUTOITALIA IMPEX OLANDA 4. AZOMUREŞ SA ELVEŢIA 5. BET CAFE ARENA CIPRU 6. CARPATAIR ELVEŢIA 7. CHEVRON ROMANIA OLANDA 8. DIVERTA CAPITAL HOLDING OLANDA 9. DOMO RETAIL CIPRU 10. DORNA APEMIN CIPRU 11. ENERGY HOLDING OLANDA 12. MEDIA PRO PICTURES OLANDA 13. ŢIRIAC AUTO CIPRU 14. VEL PITAR CIPRU 15. FORZA ROSSA CIPRU Sursa: www.capital.ro Legislaţia

dinperspectiva

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

De regulă, holding ul stabileşte liniile strategice şi regulile de operare obligatorii pentru societăţile aflate sub controlul său, atât pe linie financiară şi de management, cât şi de comercializare a produselor/serviciilor. Totuşi, societatea holding nu anulează integral autonomia administrativă şi operaţională a filialelor.

Activitatea principală a societăţilor holding constă în deţinerea şi tranzacţionarea de acţiuni emise de diverse companii, în acelaşi stat sau în alte state. Totuşi, nu este obligatoriu ca o societate holding să se limiteze la deţinerea acţiunilor şi tranzacţionarea acţiunilor (societăţi holding ”pure”), aceasta putând desfăşura şi alte activităţi economice. În această ultimă variantă, societatea va avea dreptul de a deduce TVA aferent intrărilor realizate pentru activităţile economice taxabile (în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, societatea holding pură este considerată persoană neimpozabilă).

România are în prezent avantajul unei cote relativ reduse a impozitului pe profit, accesul la o reţea extinsă de tratate de evitare a dublei impuneri precum şi accesul la Directivele Uniunii Europene (UE).

Conform cadrului legislativ actual, condiţia referitoare la scutirea veniturilor din dividende este îndeplinită cu anumite limitari. Astfel, presupunând că o entitate de tip holding ar fi încorporata în România, veniturile din dividendele obţinute din participaţiile sale ar fi venituri neimpozabile în următoarele două cazuri: (i) filialele sunt persoane juridice române sau (ii)filialele sunt persoane juridice rezidente fiscal într unstat membrual UE în anumite condiţii minime de deţinere (atât ca procent cât şi ca perioadă) ce deriva din aplicarea în legislaţia internă a prevederilor Directivei UE Societate Mamă Filială. Aceste condiţionări aduc o anumită inflexibilitate cadrului legislativ actual din perspectiva alegerii unei jurisdicţii de holding.În acestsens, seprecizeazăcăjurisdicţiilecuregimdetipholdingconsacrat auintrodus în legislaţie un regim general de scutire a veniturilor din dividende obţinute din participaţii, independent de rezidenţa filialelor întrucât regimul de holding vizează prin natura lui grupuri de companii multinaţionale. Din acestă perspectivă, este util să se permită societăţilor de holding să considere venituri neimpozabile dividendele primite din orice sursă, eventual cu îndeplinirea unor condiţii minime de deţinere.

În ceea ce priveşte condiţia referitoare la scutirea veniturilor din vânzarea participaţiilor, aceasta nu este îndeplinită. În prezent, câştigurile obţinute de entitatea de tip holding din România din instrăinarea titlurilor de participare în filialele deţinute sunt venituri impozabile în România. În consecinţă, din perspectiva introducerii legislaţiei de holding în România, prevederile actuale din legislaţia fiscală ar trebui amendate în sensul de a permite scutirea, eventual în anumite condiţii de deţinere, a câştigurilor obţinute din înstrăinarea participaţiilor.

Totuşi, pe lângă impunerea câştigurilor de capital din participaţii, se apreciază ca un impediment important pentru dezvoltarea societăţilor holding restricţiile din legea societăţilor comerciale referitoare la distribuirea dividendelor şi anume, la decalajul în timp (de aproape un an) dintre momentul realizării profiturilor şi momentul când devine posibilă distribuirea acestora. În consecinţă, interpunerea unei societăţi holding, persoană juridică română, în structura unui grup de societăţi româneşti ar amâna cu încă un an distribuirea dividendelor către acţionari. O posibilă soluţie în acest sens ar fi creşterea flexibilităţii distribuirii dividendelor prin modificarea prevederilor actuale din legea societăţilor comerciale, în sensul introducerii

191

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

posibilităţii ca cel puţin societăţile de holding să distribuie dividende anticipate, înainte de încheierea exerciţiului financiar.

Bibliografie:

1. FINANȚE RADU STROE, EDITURA ASE, 2003

2. www.capital.ro

192

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Reading Caffe QR Scanner

Eleva: Gruia Mihaela Prof. coordonator: Oprea Gabriela Liceul Economic ,,Virgil Madgearu”

Reading Caffe QR Scanner este o aplicație ce va putea fi descarcată gratuit prin intermediul magazinului de aplicații al sistemului de operare al smarphoneului clientului, prin intermediul rețelei de WI FI gratuită, oferit de către cafenea. Aplicația Reading Caffe QR Scanner, oferă clientului posibilitatea de scanare a unui cod QR din catalogul cu coduri QR pentru cărți, acesta având posibilitatea de a descarca un e book gratuit oferit lunar de echipa cafenelei sau de a alege să cumpere din varietatea de e bookuri implementate în aplicație. Această aplicație face ca Reading Caffe să fie o cafenea dezvoltată în special pentru elevi și studenți, având pe lângă cărți în format fizic si opțiunea de a citi o anumite carte în format electronic pe gadget ul de preferință al clientului De asemnea aplicația oferă și posibilitatea de vizualizare a meniului cafenelei în format electronic.

193

Antreprenoriatul în timpul pandemiei

Starea de urgență instaurată în urma pandemiei COVID 19 a pus în dificultate numeroase afaceri și o mare parte din antreprenori au înregistrat pierderi semnificative.

Mediul de afaceri a devenit un câmp în care selecția naturală și a spus cuvântul, puterea de adaptabilitate a antreprenorilor la schimbare și orientarea către inovație au fost principalele atuuri în combaterea situației de instabilitate aparută în pandemie. Daca până de curând se vehicula că antreprenoriatul reprezintă singura activitate care conferă stabilitate și libertate financiară, noul context a scos la lumină faptul că antreprenoriatul nu este simplu.

Mulți antreprenori au încearcat să obțină venituri consistente cu idei de afaceri care și au pierdut locul în preferințele consumatorilor în aceasta perioadă economică instabilă. Din acest motiv, una din condițiile principale este poziționarea pe nișe cu cereri importante, neîntrerupte, stabile și neconditionate de crizele care pot apărea sau chiar catalizate de criză.

Micile afaceri ale căror produse/servicii erau achiziționate în mod normal, dar care nu produceau bunuri indispensabile au traversat perioade dificile din punct de vedere economic. Perioada stării de urgență, care a lăsat micile firme fără activitate a adus antreprenorii în dificultate financiară. Cel puțin jumătate din IMM uri au avut activitatea redusă sau suspendată din cauza blocajului economic generat de pandemia de COVID 19.

Firmele mici au avantajul că se pot reinventa ușor deoarece nu au atata birocrație și mișcare de forțe care să le țină în loc, ca în cazul corporațiilor mari. Fiecare antreprenor a încercat să se adaptateze situației, susținandu și angajații, fiind conștienți că aceștia reprezintă resursa cea mai valoroasă a unei afaceri.

Foarte mulți antreprenori au luat acest „lockdown” ca pe o vacanță, antreprenori care nu au mai mișcat absolut nimic de când au început să apară măsurile de izolare mergând pe principiul că atunci când pandemia se va termina lucrurile vor fi exact ca înainte. O altă categorie de antreprenori sunt cei ce au intrat în panică de teama că vor fi nevoiți să își închidă afacerile și implicit să piardă investițiile făcute.

Starea de urgență a obligat multe afaceri mici să și suspende activitatea, însă o parte dintre acestea, au decis că nu pot pune punct și astfel au gândit strategii creative, instrumente și oportunități prin intermediul cărora continuă să și servească clienții și chiar să și întărească poziția în piață. În vremuri total opuse cu ceea ce cunoaștem ca fiind „business as usual”, afacerile care reușesc în această perioadă să și mențină clienții, veniturile și angajații, dau dovadă de multă flexibilitate și creativitate în strategia lor comercială și de distribuție.

Strategii creative testate de micii antreprenori

Descoperirea unui nou segment sau reinventarea parțială sau totală a afacerii. În multe cazuri, clientela pe care micile afaceri se bazau nu mai are cum să beneficieze în mod direct de serviciile oferite de acestea. Astfel, business urile s au reorientat și și au dezvoltat noi tehnologii de servire (online) sau segmente de piață pe care să le poată adresa în această perioadă.

194

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Reinventarea modului de a ajunge la client. Mulți antreprenori, care nu au posibilitatea de se reinventa în această perioadă sau a crea noi produse sau servicii, au dat dovadă de foarte multă creativitate și tact în optimizarea canalului prin care produsele sau serviciile lor ajung la clienții finali.

Parteneriatele mai ales în vremuri tulburi, sunt poate cea mai bună reflexie a acestui slogan „la distanță, dar împreună vom reuși”.

Contactul cu clienții în situația în care clienții nu au acces la serviciile oferite de afacere: prin email website cu informații actualizate platforme social media

Investirea în viitorul afacerii, acțiuni și strategii puse în aplicare în momentul în care limitările acestei perioade vor fi trecut: marketing și comunicare cu clienții, programe financiare pentru dezvoltare etc.

În perioada de criză și instabilitate antreprenoriatul trebuie susținut prin organizare și planificare riguroasă. Elaborarea cu atenție a planurilor de afaceri pot ajuta antreprenorul în evitarea riscurilor și găsirea unor soluții din timp.

195

Bibliografie: 1. https://www.omega consulting.ro/antreprenoriatul in vremea pandemiei 2/ 2. http://www.cristiandobrinoiu.ro/antreprenoriat timp pandemie/ 3. https://www.site4all.ro/blog/categorii articole/afaceri antreprenoriat/antreprenor in timp de pandemie 4. https://www.patriabank.ro/blog/inspiratie/micile afaceri criza covid strategii testate de antreprenori

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Voluntarii antreprenori

Prof. ing. Vârtosu Toma Florentina Palatul Copiilor ,,Adrian Băran” Slatina, Olt

În acest an școlar am implicat elevii cercului de Navomodele din cadrul Palatului Copiilor ,,Adrian Băran” din Slatina, Olt în mai multe tipuri de proiecte educative, specifice vârstei și nevoilor lor. Iar la finalul anului i am rugat să mi spună care a fost cea mai îndrăgită activitatea desfășurată și care ar fi activitatea pe care ar dori să o redesfășoare în anul următor. Târgul de Jucării a fost activitatea favorită pentru că a evidențiat opționalul Jucării, desfășurat an de an în cadrul cercului de Navomodele. Însă în acest an, activitatea avut un caracter social și caritabil, ceea ce a stârnit un sentiment solidaritate, de utilitate la nevoile altor copii.

Activitatea antreprenorială ,,Târgul de jucării” s a desfășurat în cadrul proiectului ,,Voluntarii antreprenori, inițiat de Școala Gimnazială Nr.1 Toflea din Galați.

Scopul acestui proiect a fost stângerea de fonduri financiare pentru înființarea unui centru recreativ ,,Ceainăria elevilor”, destinat elevilor din medii defavorizate din cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Toflea, pentru susținerea unui act educativ calitativ în timpul liber al elevilor din satul Toflea.

Proiectul ,,Voluntarii antreprenori” a promovat două activități:

O activitate de donare de materiale didactice necesare, mobilier școlar, fond de carte școlară, jucării și jocuri educative, dozatoare de apă sau ceai, etc, pentru amenajarea spațiului recreative ,,Ceainăria elevilor”. Abandonul școlar în acest sat este o problemă primordială pentru profesori din școala Toflea, care au găsit ca idee realizarea unui spațiu ambiental, atractiv și armonios, în petrecerea timpului liber al elevilor prin desfășurarea unor activități extracurricularenecesare cultivăriigustuluipentru lectură,jocdidacticșidezvoltareapersonală.

Elevii cercului de Navomodele au donat diverse rechizite școlare, cărți și jucării, seturi creative, necesare diverselor activități practice de hand made, specifice cercului nostru.

O altă activitate a proiectului ,,Voluntarii antreprenori”, care a vizat organizarea unui Târg de Jucării, o activitate cu caracter antreprenorial și cu implicarea activă a elevilor cercului, a părinților acestora și a altor cadre didactice voluntare din cadrul palatului.

Târgul a fost o activitate în care s a investit multă muncă și creativitate, atât din partea elevilor, dar și a profesorilor coordonatori: în conceperea jucăriilor hand made, în amenajarea standurilor, în negocierea prețului, în prezentarea produsului și în comunicarea și colaborarea dintre elevi.

Proiectul a vizat stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea mult mai amplă a abilităților copiilor prin activități recreative și practice.

Pandemia Covid 19 a impus tuturor petrecerea timpului liber în familie, în jurul casei. Iarpentruelevi, aceastăperioadăs arasfrânt în cultivareaunui hobbypreferat, în perfecționarea abilităților digitale sau în desfășurarea unor activități recreative preferate, relaxante.

Una din temele preferate ale copiilor este confecționarea de jucării. În perioada pandemiei, unii elevi au realizat propriile modele de jucării preferate, combinând diverse

196

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

materiale și tehnici de lucru însușite în cadrul orelor de atelier, iar alții au preferat să urmeze pașii și etapele descrise în tutoriale tehnologice de specialitate. Dar cu toți au reușit să realizeze un produs, o jucărie hand made preferată, să și consume o mare parte a timpului într un mod constructiv și util, ingenios și creativ.

Rodul muncii lor a fost expus în foaierul palatului în cadrul unei expoziții cu vânzare ,,Târgul de Jucării”. Vernisajul expoziției a debutat pe 1 iunie 2021 și a durat trei săptămâni, până la finalul anului școlar și s a adresat tuturor elevilor care au frecventat cusurile Palatului Copiilor ,,Adrian Băran,, din Slatina în acest sfârșit de an școlar.

În organizarea Târgului de Jucării, elevii iplicați au dat dovadă de creativitate, talent, spirit antreprenorială și spirit civic. Târgul de Jucării a fost o activitate la care toți copiii au participat cu bucurie, atât cei care au vândut, cât și cei care au cumpărat. A fost bucurie în care jocul ,,de a vânzătorul” pe care l mai practicaseră în copilărie, a devenit realitate. S au jucat cu bani adevărați, cu propria marfă realizată de ei înșiși. Târgul a generat o emulație colectivă, dorința tuturor a fost aceeași: de a reuși să și vândă propria jucărie pe un preț cât mai bun. Iar suma strînsă în urma vânzării a fost donata în contul Asociației ”Artă și Cooperare” Tecuci , partener coordonator al proiectului.

Prin desfașurarea unei activități antreprenoriale, elevii și au format abilități financiare de buni negociatori. În stabilirea prețului și a tipului de jucărie, elevii au colaborat, au lucrat în echipă, și au exprimat ideile și și au asumat responsabilități.

Părinții au avut prilejul de a fi alături de copiii lor, au putut colabora cu proprii copii în realizarea jucăriei hand made, au reușit să petreacă timp alături de alți părinți și să și împărtășească experiența trăită, schimburi de bune practici și idei creative. Palatul a devenit astfel ,,gazda oficială” un mediu care a facilitatat întâlnirea, colaborarea părinților cu profesori implicați în proiect, a părinților cu alți părinți, a comunității locale.

Prin implicarea elevilor în aceaste activități, ca voluntari, am reușit să le educăm sentimentele de prietenie, de generozitate, toleranță și armonie, de bună dispoziție în relațiile cu copiii din alte medii sociale dezavantajate.

Activitățile acestui proiect au avut un caracter educativ, metodic și antreprenorial atât pentruelevi, câtșipentruprofesorișipărinți, șiau contribuit,totodată,laformareaunorabilități de viață, pentru toți partenerii implicați. Și poate cel mai important a fost sentimentul de utilitate pentru comunitate, de sprijin pentru seamănul tău. Prin efortul tău, ai adus o bucurie, un zâmbet pe chipul altui copil, aflat într o situație dificilă și vulnerabilă în alt colț de țară. Un sentiment pe care l am încercat toți cei implicați, organizatori și parteneri, copii și părinți: dorința de a ajuta, de a oferi un sprijin necondiționat.

197

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Economia circulară

Prof. Mioc Adina Daniela Colegiul Tehnic “Emanuil Ungureanu” Timișoara

Sursa: https://s3-eu-west1.amazonaws.com/europarl/circular_economy/circular_economy_ro.svg

Comisia Europeană a organizat în data de 04 mai 2021 un webinar online destinat profesorilor având ca obiectiv prezentarea noului set de instrumente educaționale “Educational toolkit: ready for the Green Challenge!”.

Comisia Europeană și a propus: să încurajeze tinerii/elevii care doresc să joace un rol activ în schimbarea ecologică să promoveze un stil de viață mai durabil.

Noul set de instrumente a fost dezvoltat ca parte a campaniei Direcției Generale de Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, campania Green Trip și este disponibil în toate limbile oficiale ale UE.

Setul de instrumente prezentat oferă idei distractive și informative despre activități la clasă, fapte de mediu, exemple de proiecte și acțiuni ecologice pe care elevii le pot face în școală, dar, de asemenea, le pot lua în viața de zi cu zi. Ca atare, elevii sunt încurajați să joace un rol activ în schimbarea ecologică și să promoveze un stil de viață mai durabil.1

Cele cinci teme de sustenabilitate propuse pentru activități care pot fi desfășurate în clasă sunt:

ALIMENTAȚIA

Pentru fiecare temă s a prezentat:

Care este problema;

abordează Uniunea Europeană această problemă;

Exemple de proiecte;

198

 Tema 1 LOCUINȚE/CLĂDIRI  Tema 2 PRODUCȚIE/CONSUM  Tema 3 CONSERVAREA NATURII  Tema 4 RELOCARE/TURISM  Tema 5



 Cum



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Provocări despre cum pot aborda elevii această problemă.

Pentru disciplina Educație antreprenorială, una din temele care se poate aplica la clasă este Tema 2 Producție/consum și Provocarea 2 Stimulați economia circulară din apropiere. Abordarea prezentată la webinar este: Elevii studiază conceptul economiei circulare și modul în careproduselepot fireutilizateșireciclate.Aceștiaelaboreazăolistăelectronicăsau opagină web a companiilor și serviciilor ecologice din zona lor (de ex. servicii de închiriere de îmbrăcăminte, magazine de realimentare, ateliere de reparații etc.). Încurajați i să promoveze această listă în școală și pe social media pentru a susține economia circulară locală! 2 Personal, aș propune următoarele activități pentru desfășurarea unui astfel de proiect:

A1 Activitate de informare

Elevii se documentează accesând link urile de mai jos și realizează un poster și un document informativ despre Economia circulară.

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20151201STO05603/eco nomia circulara definitie importanta si beneficii

https://www.europarl.europa.eu/thinktank/infographics/circulareconomy/public/index. html

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170120STO59356/pache tul privind economia circulara noi obiective ue pentru reciclare https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/priorities/economia circulara.

A2 Activitate de informare

Elevii accesează linkul https://localizare.hartareciclarii.ro/ dar și caută pe Google firmele / ONG urile/ asociațiile care au obiect de activitate serviciile ecologice dar și punctele de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din oraș și întocmesc o listă a acestora. Se poate realiza o hartă a punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din oraș.

A3 Activitate de diseminare

Elevii implicați în proiect aduc la cunoștință tuturor elevilor instituției:

punctele de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din oraș;

firmele / ONG urile/ asociațiile care au obiect de activitate serviciile ecologice.

A4 Activitate de antreprenoriat

Întâlnire cu un antreprenor care desfășoară o activitate din codurile CAEN:

3831 Demontarea (dezasamblarea) masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;

3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate, pentru a discuta ce înseamnă economia circulară, ce beneficii aduce oamenilor, mediului și economiei.

A5 Concurs: Cel mai bun plan de afaceri (înființarea/dezvoltarea unei afaceri) care promovează economia circulară. Toți profesorii pot propune un astfel de proiect.

199



Bibliografie: 1. https://dingdong challenge.campaign.europa.eu/en/useful resources#educ 2. https://dingdong challenge.campaign.europa.eu/sites/default/files/edu toolkit/Teachers_Toolkit_Ding Dong_RUM.pdf

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

3. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20151201STO05603/econo mia circulara definitie importanta si beneficii

4. https://www.europarl.europa.eu/thinktank/infographics/circulareconomy/public/index.ht ml

200

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Firma de exercițiu metodă didactică

Prof. Răduc Ancuța Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” Sascut

Firma de exerciţiu, metodă didactică modernă şi interactivă de succes în învăţământul românesc, determină dobândirea de către elevi a unor abilităţi antreprenoriale, perfecţionarea comportamentului profesionalşi identificareapotenţialului propriu. Concret, oastfel de„firmă“ îi oferă elevului competenţe în toate domeniile economice, adică, „să ştie ce să facă şi cum să facă“. Instruirea în cadrul acestui „laborator şcolar“ face posibilă punerea în practică a cunoştinţelor deja dobândite, fiind, astfel, o continuare firească şi necesară a instruirii, prin care tânărul învaţă, practic, cum să conceapă şi să conducă o afacere, prin simularea unor operaţiuni pe care întreprinzătorii din mediul real de afaceri le desfăşoară: de la elaborarea unui plan de afaceri până la proiectarea planurilor de producţie, marketing, resurse umane, management, contabilitate şi chiar lichidarea unei afaceri.

Două aspecte definesc firma de exerciţiu:

o virtual (nu există bani sau bunuri) şi

o real (se respectă uzanţele comerciale, fluxul informaţional, documentele şi circuitul acestora).

Instruit în acest cadru creativ şi interactiv, elevul dobândeşte competenţele esenţiale ce i vor asigura inserţia pe piaţa muncii. Această formă de învăţare cunoaşte şi o altă dimensiune, cea extracurriculară, prin organizarea şi participarea la concursuri şi târguri naţionale şi/sau internaţionale.

Principalele obiective dezvoltate prin firma de exercițiu sunt:

dezvoltarea spiritului antreprenorial

familiarizarea elevilor cu activităţile specifice derulării afacerilor cu partenerii străini ai „Firmelor de exerciţiu“, în cadrul manifestărilor expoziţionale

formarea de priceperi şi deprinderi în domeniul afacerilor

perfecţionarea limbajului de afaceri în limbi străine

stimularea creativităţii elevilor

responsabilizarea

motivarea lor cu rezultate deosebite în practica firmelor de exerciţiu

stabilirea de parteneriate cu şcoli similar.

201



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Rolul parteneriatului şcoală comunitate

Eleva: Popa Sorina Prof. coordonator: Răduc Ancuța Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” Sascut

Şcoala şi comunitatea sunt două aspecte care i a preocupat în egală măsură pe pedagogi, sociologi, psihologi, filozofi,antropologi, fiecareîncercândsăsurprindăaspectele ce contribuie la mecanismele de funcţionare ale acestora. Şcoala este una din instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice dar nu poate funcţiona şi nu se poate dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează. Noţiunea de parteneriat are un câmp semantic vast. Din punct de vedere juridic, parteneriatul se defineşte ca o înţelegere legală în care partenerii definesc împreună scopul general al parteneriatului. Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o modalitate eficientă în realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor manageriale, fie prin schimbarea modului în care sunt abordate problemele publice, astfel încât soluţionarea lor să devină fezabilă prin parteneriat.

Parteneriatul poate fi o soluţie pentru alocarea şi folosirea resurselor locale la nivel comunitar, pentru atragerea altor resurse externe pentru rezolvarea problemelor comunitare. Ideea de parteneriat între şcoală şi comunitate trebuie să se bazeze pe principiul complementarităţii serviciilor sociale oferite de către diversele organizaţii care activează în comunitate. Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implică aptitudini specifice, strategii şi cunoştinţe pe care părţile implicate trebuie să le cunoscă şi să le folosească.

Managementul şcolii trebuie să asigure funcţionarea şi dezvoltarea şcolii ca sistem deschis, aflat în relaţie permanentă cu mediul său exterior, cu comunitatea în care funcţionează şi nu numai. Pentru a şi realiza obiectivele propuse şcoala este nevoită să atragă, aloce, folosească o gamă diversă de resurse: materiale, financiare, umane, informaţionale şi de timp. Partenerii reali ai şcolii, din comunitate, sunt: familia, instituţiile autorităţilor locale, instituţii de cultură, poliţia, unităţile sanitare, biserica, ONG uri, etc. În ceea ce priveşte relaţia dintre familie şi şcoală cele mai frecvente forme de organizare a acestei relaţii sunt: şedinţele cu părinţii, discuţii individuale între cadrele didactice şi părinţi, organizarea unor întâlniri cu părinţii, implicarea părinţilor în manifestări culturale ale şcolii şi activităţi recreative, voluntariatul, asociaţiile de părinţi

Parteneriatul şcoală familie poate lua forma unor servicii dezvoltate de către şcoală şi de care familiile elevilor să beneficieze. Acestea pot fi organizate exclusiv de către şcoală sau în parteneriat cu alte organizaţii/instituţii. Aceste servicii pot fi: centre de consiliere, centre de sănătate, de practicare a diverselor sporturi, centre pentru supravegherea copiilor la teme după orele de curs (after school). Oferta de servicii pentru familii prin intermediul şcolii reprezintă o strategie de întărire a relaţiilor şcoală familie. Părinţii capătă încredere în şcoală, instituţie care devine mai transparentă şi mai apropiată de nevoile comunităţii. Un punct câştigat este coerenţa serviciilor, părinţii nu mai sunt nevoiţi să caute prin mijloace proprii să beneficieze de diverse servicii, ei le găsesc în şcoală. Şcoala ca furnizor de servicii complexe va face trecerea

202

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

de la educaţia instituţională, cu accent pe instituţie (care are un program, curriculum la care elevii trebuie să se adapteze) la şcoala centrată pe elev, pe nevoile acestuia şi pe ale comunităţii. Iniţiativa parteneriatului, deschiderea unor canale de comunicare între reprezentanţii şcolii şi ai autorităţilor locale sunt de cele mai multe ori abordate de către şcoli. Se constată o situaţie bună în şcolile care şi au formulat direcţii clare de dezvoltare, ai căror reprezentanţi (directori, cadre didactice) au luat iniţiative de comunicare, de iniţiere de parteneriate.

Prin intermediul colaborării dintre autorităţile centrale, judeţene şi locale cu şcoala putem obţine sprijin pentru: realizarea demersurilor pentru participarea copiilor la învăţământul preşcolar şi învăţământul obligatoriu; dezvoltarea unor programe de educaţie pentru părinţii tineri; organizarea unor cursuri de pregătire pentru copiii ce nu pot răspunde cerinţelor programei naţionale şi celor care au abandonat şcoala, în vederea reintegrării lor şcolare; organizarea şi dezvoltarea unor posibilităţi adecvate de petrecere a timpului liber şi odihnă; realizarea sau iniţierea demersurilor necesare pentru prevenirea abandonului şcolar din motive economice.

Parteneriatul dintre şcoală şi poliţie are la bază îndeplinirea obiectivelor comune. În comunităţi, întâlnim practici ale parteneriatului diferite de la o şcoală la alta. În esenţă, domeniile în care întâlnim parteneriatul şcoală poliţie sunt următoarele: asigurarea integrităţii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunităţii în general;

prevenirea delincvenţei juvenile şi a criminalităţii, a violenţei în familie, stradale, în cadrul şcolii, a consumului, a traficului de droguri, a traficului de persoane, a exploatării prin muncă a copiilor, a cerşetoriei; educaţia rutieră; promovarea respectului faţă de lege, a drepturilor omului, a unui comportament civilizat în societate; promovarea imaginii pozitive a poliţiei în comunitate şi creşterea încrederii în instituţie; menţinerea ordinii şi liniştii publice în unităţile de învăţământ, în afara acestora (perimetrul şcolii, traseul de la şcoală acasă al elevilor), în comunitate; realizarea / proiectarea unor programe/proiecte de parteneriat; recrutarea viitoarelor cadre ale instituţiei.

Bibliografie:

1. BAUMAN, Zigmunt. Comunitatea Căutarea siguranţei într o lume nesigură. Bucureşti: Editura Antet, 2001

2. BĂRAN, PESCARU, Adina. Parteneriat în educaţie Familie şcoală comunitate. Bucureşti: Editura Aramis Print, 2004

3. IOSIFESCU, Şerban (coord.). Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ. Bucureşti : ISE MEC, 2001

203

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Numai economia dă omului siguranța pe a doua zi

Eleva: Blaga Denisa Prof. coordonator: Răduc Ancuța Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” Sascut

Răbdare, pasiune pentru cifre, adaptabilitate, învăţare şi perfecţionare continuă. Aşa arată, pe scurt, portretul robot al profesiei de contabil, iar mai târziu de economist. O carieră în acest domeniu? Foarte ofertant atât pentru tinerii absolvenţii de facultate, cât şi pentru persoanele cu experienţă în sfera de activitate financiară!

Contabilitatea se referă la gestionarea conturilor financiare ale unei organizaţii. Contabilul ţine evidenţa operaţiunilor economice desfăşurate de firme, conform legislaţiei guvernamentale. Acesta înregistrează activităţi ca achiziţii de bunuri şi servicii, cheltuieli, plata salariilor şi a impozitelor etc. într un sistem codificat, reglementat legal, pentru a întocmi declaraţiile financiare ale companiei și pentru a calcula rezultatele după încheierea fiecărui exercițiu financiar.

Știați că:

 ÎnRomânia,bazelecontabilităţiiaufostpusedeTheodorŞtefănescu,profesorşidirector al Băncii Naţionale a României, prin publicarea unui curs de contabilitate în 1881?

 La începutul secolului XX, a apărut necesitatea organizării contabililor într un corp de specialişti, astfel că în anul 1941 a fost înfiinţată o Comisie de reglementare a contabilităţii?

 După perioada 1950 1990, când statul avusese controlul asupra normalizării contabile, România a adoptat un model inspirat de cel francez, ulterior armonizat cu normele Uniunii Europene şi standardele internaţionale de contabilitate?

 Înprezent, contabilii români îşi desfăşoarăactivitateaîn cadrullegal trasat de Ordonanţa nr.65/1994din19.08.1994privindorganizareaactivităţiideexpertizăcontabilăşiacontabililor autorizaţi, actualizată şi modificată?

 Profesioniştii contabili sunt asociaţi în diferite organizaţii care le apără interesele, elaborează normele de conduită pentru practicanţii meseriei, organizează sesiuni de formare, validează competenţele etc? În România, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) este principala asociaţie a celor care profesează în domeniul contabil şi reuneşte un număr de 56.000 de membri. Aşa cum sugerează şi numele, CECCAR este organizat în două secţiuni: experţi contabili şi contabili autorizaţi.

 Contrar aparenţelor, deşi se lucrează cu cifre, pentru a fi un bun contabil nu îţi sunt necesare cunoştinţe avansate de matematică? În schimb, dacă vrei să te specializezi în domeniu, este esenţial să fii o persoană extrem de atentă la detalii, să dai dovadă de multă răbdare şi meticulozitate, asemenea unui detectiv. Pentru că legislaţia se schimbă şi apar frecvent noi reglementări, trebuie să fii la curent cu modificările legislative. Contabilitatea reprezintă un domeniu pentru cei care nu sunt deranjaţi de rutină, deoarece activităţile se repetă lunar, trimestrial şi anual.

 Contabilitatea este o muncă preponderent de birou, care solicită o excelentă capacitate de concentrare şi o bună organizare a activităţilor? Cu toate acestea, este important şi să ştii să

204

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

explici clienţilor operaţiunile contabile, atunci când cer detalii despre ele. Şi asta într un limbaj cât mai accesibil, deoarece cu siguranţă vei lucra şi cu persoane care nu au cunoştinţe în domeniul financiar.

 Încadrareaîn termene limităconstituieo calitatefundamentalăaunui contabil,deoarece declaraţiile şi raportările financiare trebuie depuse în anumite perioade, bine stabilite prin lege?

 Chiar dacă fundamentele contabilităţii rămân aceleaşi, fiecare domeniu are caracteristicile sale? Într o companie mică sau medie, ca expert contabil, îţi vor fi utile şi cunoştinţe de drept şi fiscalitate.

 Pentru a practica această profesie sunt necesare cunoştinţe de limba engleză, dar şi operare PC, mai ales că vei lucra cu soft uri contabile şi diferite aplicaţii financiare?

 Corectitudinea şi obiectivitatea sunt două valori de bază ale meseriei de contabil? De asemenea, el trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi să nu le divulge sau să le utilizeze fără autorizare. Profesionistul contabil are datoria de a şi actualiza cunoştinţele, pentru a se asigura că documentele sunt întocmite corespunzător şi respectă cadrul legal, iar clienţii săi beneficiază de servicii de calitate.

Ce înveți specializându-te în meseria de contabil?

 Să organizezi și să conduci contabilitatea unei firme.

 Să întocmești documentele contabile cerute de legea contabilității.

 Să folosești programe informatice de contabilitate.

 Să întocmești situații financiare și să le analizezi folosind cunoștințele de marketing și statistică.

 Să calculezi indicatori economico financiari și să identifici cele mai bune surse de finanțare pentru societatea în care lucrezi.

 Să utilizezi bilanțul contabil pentru informarea și previzionarea activității.

 Să negociezi și să închei contracte economice cu furnizorii. Care sunt beneficiile tale?

 Efectuezi stagii de pregătire practică la agenți economici, în domeniul producției, comercial, bancar, financiar, asigurări.  Înțelegi viața unei societăți comerciale prin programul ”Firma de exercițiu” copie fidelă a activității reale a unei firme.

 Poți obține, în urma susținerii unor examene, calificarea de contabil, expert contabil.



Poți desfășura activități pe cont propriu ca persoană fizică autorizată sau ca persoană juridică.

Ce job poți avea?

resurse umane

și agent financiar

de asigurări

205

 Contabil  Referent

 Broker  Agent comercial  Inspector

 Agent

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Dezvoltarea durabila si antreprenoriatul

Prof. ec. Tecșan Florina Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu

Asigurarea condițiilor de viața la nivelul condiției umane, pentru toate localitățile și regiunile, unde este prezentă activitatea umană, constituie de fapt dezvoltarea rurală durabilă în plan social.

Nu toate regiunile oferă aceleași condiții de dezvoltare economico socială. Diferențele apar datorită condițiilor naturale și datorită nivelului de dezvoltare a regiunilor din punct de vedere economic. Dezvoltarea în plan social a unei regiuni este în corelație cu dezvoltarea economică a regiunii respective și se gasețte în relație de dependență cu aceasta. Cu cât o regiune prosperă în plan economic cu atât mai puțin se înregistrează efecte negative, care să conducă la regres social.In Romania, nivelul de dezvoltare economică și sociala este diferențiat de la o regiune la alta și în cadrul acestora, de la o comunitate la alta. Discrepanțe mari apar și în cadrul aceleiași comunități, unde întâlnim grupuri sociale care prosperă mai mult sau mai puțin.

Dezvoltarea rurală durabilă trebuie înțeleasă ca un mecanism logic care acționeaza în orientarea evoluției fenomenelor economico sociale ale spațiului rural, spre o dezvoltare individuală și comunitară care să conduăa la ameliorarea nivelului de „bunăstare rurală” și a menținerii echilibrului factorilor naturali. Nu poate fi concepută o dezvoltare durabilă a regiunilor rurale fără a avea în vedere găsirea de soluții viabile pentru multitudinea problemelor identificate în plan social, fără o infrastructură rurală care să permită și să contureze un minim de confort pentru membrii unei comunități. Întru cât majoritatea formelor de activitate economică devin ineficiente dacă sunt conduse centralizat, în ultimele două decenii s a ajuns la susținerea idei că activitățile economice trebuie să fie conduse de antreprenori care răspund unor stimulente politice prin inovație în management și tehnologie.

Aceste investiții din sectorul privat în inovarea ecologică nu numai să genereze profituri pentru antreprenori și investitori, dar pot și să creeze mari externalități pozitive pentru societate și pentru mediu ca un întreg, mai ales atunci când nu contribuie numai la crearea unei mici piețe de nișă, dar au potențialul de dimensionare pentru a ajunge la o transformare durabilă a întreagii industrii.

Într-un articol cu privire la antreprenoriatul verde, autorii susțin faptul că este nevoie ca accentul să fie pus pe termenul "Inovație verde" "Inovare", mai degrabă decât pe termenul de ”Verde”.

Principala implicație este că guvernele se concentrează pe generarea unor politici publice care să creeze un mediu favorabil pe scară largă inovații care să contribuie la transformarea ecologică globală a unei industrii întregi, mai degrabă decât subvenționarea piețe de nișă verde.

Antreprenorii sunt oameni deafacericare au în vederenoi oportunități de afaceriși riscuri prin asumarea de riscuri și transformând ideile lor în realitate comercială. Antreprenorii sunt principalii generatori de inovație, activitățile antreprenoriale fiind legate de noțiunea lui Schumpeter (1934) de "Distrugere creativă", în care antreprenorii promovează schimbarea

206

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

mediului economic și de afaceri. Totuși, se pare că nu există o definiție clară a spiritului antreprenorial în literatură, în special în ceea ce privește gradul de inovare și mărimea unei activități specifice care este necesară numărați ca fiind antreprenoriali (Ulijn & Brown 2003). Există un consens cu privire la faptul că un antreprenor acționează spre valorificarea oportunitățileșicăaceștiasuntcondușideomotivațieintrinsecă(Miller2003).Thornton (1999) definește spiritul antreprenorial drept ca crearea de noi organizații, ceea ce implică un anumit grad de inovare și mărime.

Sper că tinerii antreprenori, dar și antreprenorii cu o experiență mai îndelungată, vor dobândi o înțelegere mult mai amplă a problematicii dezvoltării durabile, precum și a multiplelor metode prin care aceste principii pot fi operaționalizate în dezvoltarea unei afaceri. În următorii ani, pe măsură ce implicațiile unei abordări sustenabile a dezvoltării vor deveni din ce în ce mai larg aplicate în toate sferele activității umane, adoptarea și aplicarea acestor principii va deveni din ce în ce mai importantă pentru competitivitatea unei afaceri, în toate domeniile de activitate.

Astfel, adoptarea din timp a principiilor dezvoltării durabile și introducerea lor în rutina activităților, chiar din momentul dezvoltării unei afaceri, poate oferi o serie de beneficii sustenabile tuturor antreprenorilor.

Economia circulară este un stimulent al inovaţiei în domeniul reutilizării materialelor, componentelor şi produselor, precum şi al creării noilor modele de afaceri şi nu o piedică în calea dezvoltării, aşa cum greşit este înţeleasă de unele medii conservatoare. Într o economie circulară, utilizarea mai eficientă a materialelor creează o valoare mai mare, atât prin economii de costuri, cât şi prin dezvoltarea unor pieţe noisauacelorexistente.

Economiile de energie şi de materii prime vor contribui la reducerea cheltuielilor şirespectivlamaximizareaprofitului,chiardacălucrulacestavinecuinvestiţiiînnoitehnologii sau în produse si servicii ecologice. Afacerileau nevoiede oviziunepe termenlung, astfel încât invetiţiile în noile tehnologii să aducă cât mai multe beneficii. Antreprenorii viitorului vor fi cei care işi vor croi afaceri durabile şi flexibile, care se vor putea adapta uşor noilor cerinţe de piaţă, de mediu şi sociale. Politicile europene în domeniu ne indică drumul de urmat.

Acestea sunt şi ele într o continuătransformare, urmând cerinţele de piaţă, sociale şi de mediu înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Bibliografie:

1. Fluvia Farinelli and Marino Bottini, “Green Entrepreneurship: The Missing Link towards a Greener Economy,” ATDFJOURNAL 8, no. 3/4 (2011): 42.

2. S.J Benett, Ecopreneuring: The Complete Guide to Small Business Opportunities from the Envirobmental Revolution (New York, NY: Wiley, 1991).

3. United Nations, “Entrepreneurship for Development Report of the Secretary General” (New York, NY: United Nations,August 18, 2014).

A. Greco and G. de Jong, “SUSTAINABLE ENTREPRENEURSHIP: DEFINITIONS, THEMES, AND RESEARCH

4. GAPS,” Working Paper (University of Groningen, June 2017).

207

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

5. Axel Franzen and Dominikus Vogl, “Two Decades ofMeasuring Environmental Attitudes: A Comparative Analysis of 33 Countries,” Global Environmental Change 23, no. 5 (October 1, 2013): 1001 8, https://doi.org/10.1016/j.gloenvcha.2013.03.009.

6. Franzen and Vogl, 2.

7. Franzen and Vogl, 6.

8. Todd L. Cherry et al., “The Development and Deployment of Low Carbon Energy Technologies: The Role of Economic Interests and Cultural Worldviews on Public Support,” Energy Policy 68 (May 2014): 562 66, https://doi.org/10.1016/j.enpol.2014.01.018.

9. Piotr Mazurkiewicz, “Corporate Environmental Responsibility: Is a Common CSR Framework Possible?,” World Bank working paper (The World Bank, 2004), http://siteresources.worldbank.org/EXTDEVCO

208

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Factorii cheie pentru o strategie de turism durabil

Prof. ec. Alexe Nicoleta- Monica Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”, București

Factorii cheie pentru o strategie de turism durabil în arii protejate din zone rurale includ:

1.Working with Rurality: Unicitatea şi caracterul deosebit al nişei de piaţă constituite de turismul rural este ruralitatea însăşi, contactul cu natura , cu societatea rurală tradiţională , cu creşterea animalelor, cu comunităţile de forestieri sau de pescari. Turismul durabil nu ar trebui să fie numai situat la ţară, ar trebui să fie parte a unei societăţi rurale funcţionale şi nu o staţiune turistică localizată la o fostă fermă.

2.Scale: Activităţile tipic rurale sunt la scară mică, locale şi individuale. Turismul rural durabil ar trebui, de aceea, să se potrivească în dimensiunile zonei rurale unde se desfăşoară. În mod normal dar nu întotdeauna, turismul durabil va fi la scară mică, acest lucru depinde însă mult de circumstanţele locale. În turismul durabil apropierea de oameni este importantă, iar acest lucru este posibil datorită activităţilor la scară mică.

3.Diversificare şi nu înlocuire: Ţelul turismului durabil ar trebui să fie diversificarea economiei locale şi nu înlocuirea activităţilor de creştere a animalelor cu activităţi turistice. Substituirea ar avea trei pericole: aduce dependenţă de o singură activitate, provoacă începerea dezvoltării de tip staţiune turistică şi în acest fel se pierde caracterul de unicitate bazat pe ruralism şi natură şi începe declinul agriculturii ducând în final la distrugerea peisajelor şi habitatelor. Pierderea peisajelor tradiţionale şi a habitatelor înseamnă implicit pierderea unicităţii şi anişei depiaţă(uniquesellingpoint)pentruturism şi provoacă pierdereaireparabilă a valorilor culturale şi naturale.

4.Tourism as a Tool: Turismul poate fi dezvoltat în două feluri. Poate fi dezvoltat numai pentru turism în sine şi este posibil ca acest proces să aducă locuri de muncă şi bunăstare în zonă sau poate fi privit într un context mai larg şi folosit ca un instrument de rezolvare sau a atenuaanumiteprobleme specifice. Deexemplu,cazărilepot fidezvoltatesub formădehoteluri aparţinând diferitelor lanţuri de hoteluri naţionale sau internaţionale . Aceste reţele care dispun de facilităţi de marketing şi management deja existente pot avea succes şi pot crea locuri de muncă în zona rurală. Conceptele de turism durabil sugerează o dezvoltare alternativă: Dacă localnicii ar fi proprietarii facilităţilor turistice, dezvoltate în urma renovării caselor tradiţionale sau prin construcţia de clădiri noi, s ar crea o serie de avantaje în plus. În primul rând localnicii ar fi puternic motivaţi să rămână în zonă şi să menţină activităţile tradiţionale. Localnicii şi ar mări în acest fel mult orizontul dobândind deprinderi şi cunoştinţe noi, vor avea nevoie de cursuri de pregătire care însă sunt benefice pentru diversificarea activităţilor.

Comunitatea are de asemenea interesul de a renova clădirile existente mai mult decât de a construi altele noi care probabil nici nu s ar potrivi în contextul rural existent. Profitul rezultat din turism va rămâne în comunitate.Conceptul de turism ca instrument poate fi folosit pentru conservarea naturii în ariile protejate, pentru revitalizarea serviciilor pe căile ferate rurale, pentru creşterea veniturilor în pieţele de desfacere cu amănuntul, pentru păstrarea funcţională a altor tipuri de servicii furnizate de comunitatea locală.

209

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

5.Conservare: Nevoia de a conserva comunităţile gazdă şi habitatele naturale este de o importanţămajorăîn cadrulconceptuluideturismruraldurabil. Întimpceuneletipurideturism pot distruge comunităţile şi habitatele, turismul durabil are drept scop folosirea veniturilor şi oportunităţilor legate de activităţile turistice ca instrumente pentru conservare. Spre exemplu veniturile provenite de pe urma milioanelor de turişti care practică observarea păsărilor pe glob pot fi folosite pentru a ajuta la conservarea habitatelor specifice care altfel ar fi exploatate agricol intensiv sau despădurite. Veniturile provenite din vânzarea produselor tradiţionale alimentare şi nealimentare pot deveni în mod similar parte a instrumentelor de conservare

6.Empowerment and local control: Conceptul conform căruia controlul turismului şi beneficiile provenite din turism trebuie să se centreze în comunităţile locale reprezintă esenţa turismului durabil. Astfel poate ajuta la conservarea valorilor locale, poate aduce venituri zonelor aflate în declin, poate reactiva viaţa politicosocială în zone care şi au pierdut speranţa. Controlul local presupune formarea în comunitatea locală de deprinderi şi cunoştinţe diverse, dezvoltarea de succes presupune întotdeauna perfecţionare, educare şi o continuă informare a comunităţii şi a membrilor săi. Încă de la început, comunităţile locale şi factorii interesaţi în turism ar trebui să fie implicaţi în procesul de elaborare a strategiei chiar dacă acest proces poate fi lung şi dificil.

7.Diversificarea economiei: deşi turismul poate părea pentru multe comunităţi rurale ca şi pentru liderii lor drept un panaceu universal pentru problemele lor, există ameninţări mari legate de dezvoltarea turismului ca unică sursă de activităţi economice. Turismul este o industrie competitivă cu o ”modă” care se poate schimba foarte rapid. Comunităţile rurale pot întâmpina probleme serioase dacă se bazează total numai pe piaţa turistică. Pentru ca turismul să rămână unul rural trebuie să încurajeze o economie autentic rurală cu fermieri prosperi, cu viaţă rurală funcţională şi o scenă culturală autentică şi originală.

8.Marketing: Există tendinţa ca marketingul să fie nu fie considerat destul de important pe lista priorităţilor când se proiectează strategiile de turism prietenoase faţă de mediu sau comunităţi. Oricum, în cazul strategiilor de turism rural durabil, marketingul efectiv este un element vital. Este o activitate care necesită o specializare profesională înaltă fără de care întreaga strategie poate da greş. Unul dintre elementele esenţiale este constituit de înţelegerea nişelor specifice de piaţă care ţin cont de calităţile speciale ale ariilor protejate.

CONCLUZIE Turismul durabil este un concept menit nu să stopeze turismul ci să l dirijeze în interesul tuturor părţilor implicate: habitatele gazdă şi comunităţile lor, turiştii şi industria turistică propriu zisă. Astfel, se tinde spre atingerea unui echilibru între dezvoltare şi conservare, spre găsirea celei mai bune forme de turism pentru o anumită zonă , luându se în considerare ecologia şi cultura acesteia. Pentru atingerea acestui echilibru este posibil să fie necesară limitarea sau chiar stoparea dezvoltării extensive, sunt necesare o gamă largă de măsuri de management turistic. În conceptul de turism durabil nu se planifică numai activităţile şi dezvoltarea turistică, se integrează turismul într o relaţie echilibrată care include şi viitoarele dezvoltări în contextul atingerii scopurilor de conservare. Elaborarea unei viziuni bine gândite pe termen lung este esenţială şi ea ar trebui elaborată nu numai în favoarea ci împreună cu toţi factorii implicaţi. Turismul durabil poate include ecoturismul. Dar în timp ce ecoturismul se concentrează asupra oamenilor care contemplă natura, peisajele naturale şi societăţile

210

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

tradiţionale, conceptul de turism durabil se potriveşte a fi aplicat şi în cazul turismului de masă. Dezvoltareaecoturismului poatefiproblematicăîn cazurideoarecezonelenaturaleşi societăţile tradiţionale au dificultăţi mult mai mari în a face faţă diverselor presiuni turistice decât au staţiunile turistice care sunt conduse profesional. Astfel turismul durabil reprezintă mai mult decât ecoturismul: înglobează un ecoturism de succes şi mult mai mult decât atât.

BIBIOGRAFIE:

1. Ioncică Maria (coord), (2004) Strategia de dezvoltare a sectorului tertiar, Editura Uranus, Bucuresti

2. Stănciulescu Gabriela, (2004) Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura All Beck, Bucureşti

3. ***Strategia de turism durabil a României, proiect

211

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Analiza postului de manager în cadrul FE SERAPHIS SRL

Prof. Alina Natalia Pop Colegiul Economic ”Nicolae Titulescu” Baia Mare

În cadrul fiecărei organizații, analiza postului constitue un element important în cadrul procesului de decizie din cadrul postului și a realizării fișei postului.

Principalele elemente ale analizei postului sunt reprezentate în figura nr. 1:

Descriere funcției

pune în evidență sarcinile, responsabilitățiile și normele asociate unui post.

Profilul exigențelor funcției

furnizează o lista de caracteristici specifce postului

Fisa de descriere a postului (esențială în instruirea inițială, promovare, stabilirea distribuției)

Fișa exigențelor postului (Esențială in angajare, evaluare etc.)

Figura nr 1. Analiza postului Sursa :(Constantin, 2002:19)

Managerul firmei FE SERAPHIS SRL are următoarele atribuțiile: stabilește obiectivele și politica de dezvoltare a firmei FE SERAPHIS SRL; gestionează resursele materiale, financiare şi umane ale firmei FE SERAPHIS SRL; evaluează periodic activitățile desfășurate în cadrul a firmei FE SERAPHIS SRL; identifică necesarul de personal al firmei FE SERAPHIS SRL; stabilește măsuri de îmbunătăţre a activităţilor în cadrul a firmei FE SERAPHIS SRL; comunică cu angajații firmei, clienţii și furnizorii produselor firmei FE SERAPHIS SRL; monitorizează dezvoltarea serviciilor firmei la nivel național și internațional cu prive la tendințele pieței; reprezintă firma FE SERAPHIS SRL în relaţiile protocolare cu furnizorii, clienţii; identifică oportunităţilor de investiţie şi obţinere de profit pentru FE SERAPHIS SRL; negociază contractele individuale de muncă, supervizează şi elaborarează Regulamentului intern al firmei FE SERAPHIS SRL; urmărește îndeplinirirea condiţiilor igienico sanitare, de protecţie a muncii în firma FE SERAPHIS SRL.;

212

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

urmărește aplicarea deciziilor luate şi evaluarea efectelor acestora în cadrul FE SERAPHIS SRL; oferă sprijin în comunicare, punerea în aplicare a inițiativelor angajaților pentru a conduce la îndeplinirea obiectivelor propuse; firmei FE SERAPHIS SRL;

Profilul managerului firmei FE SERAPHIS SRL este următorul:

1. Managerul firmei are abiliăţi de lider;

2. Este o persoană care îşi asumă toate responsabillităţile;

3. Are o bună capacitate de comunicare cu angajații firmei;

4. Este un manager cu o bună capacitate de planificare și organizare a activităților din cadrul firmei FE SERAPHIS SRL;

5. Este o persoană dinamică;

6. Acordă o atenție deosebită motivării angajaților firmei FE SERAPHIS SRL;

7. Managerul FE SERAPHIS SRL este un model de comportament pentru angajații firmei;

8. Are o bună capacitate de negociere;

9. Rezistență la stres;

10. Managerul FE SERAPHIS SRL are o bună capacitate decizională, soluționează la timp și toate problemele apărute în firmă;

Managerul firmei FE SERAPHIS SRL este un model pentru subordonaţii săi, oferind o comunicare bună cu toți angajații și o bună organizare și coorfonare a activităților din cadrul firmei.

Bibliografie:

1. Suzana Camelia Ilie, Roxana Georgescu, Organizarea Resurselor Umane cls a XI a și a XII a, Editura Oscar Print, 2016

2. Viorel Lefter, Alecxandrina Deaconu, Irinel Marin, Ramona Puia, Elvira Nica, Cristian Virgil Marinas, Managementul resurselor umane. Teorie si practica. Editia II, Editura Economica, 2008

213

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Analiza mediului intern si extern al firmei de exercițiu

Prof. Furdui Amalia Colegiul Economic Dionisie Pop Martian, Alba Iulia

O putenică influență asupra rezultatelor activității organizației o exercită mediul în care aceasta activează, fizionomia și mecanismul lui de funcționare precum și capacitatea organizației de a fructifica oportunitățile și a evita primejdiile pe care i le furnizează prin sincronizarea acțiunilor ei cu schimbările din configurația mediului. De aceea se impune cu necesitate cunoașterea conținutului și a cerințelor mediului, precum și a modificărilor cantitativeși calitativecareaparîn sferalui,chiaranticiparea evoluțieiviitoareamediului astfel încat organizația să se poată adapta la noua lui structură.

Mediul organizației reprezintă ansamblul subiecților, forțelor și condițiilor interne și externe în interiorul și sub acțiunea cărora managerul stabilește și menține relațiile cu clienții. El constituie premiza și cadrul ce asigură elaborarea celei mai adecvate strategii, ținând seama atât de forța, cât și de slăbiciunile organizației, atât de punctele tari cât și de cele slabe.

Mediul ambiant are două componente: mediul intern și mediul extern, caracterizate prin elemente specifice și modalități de acțiune în cadrul organizației.

În literatura de specialitate se remarcă preocuparea pentru analiza mediului extern, pentru unii autori mediul intern este o componentă a micromediului. Mediul ambiental al unei întreprinderi este conceptul fundamental în funcționarea corectă și bună a oricarei organizații. Preocuparea specialiștilor teoreticieni și practicieni de a analiza mediul este determinată de faptul că, in prezent, organizațiile furnizează într un mediu concurențial și foarte dinamic, mai ales datorită evoluției fără precedent a tehnologiei, un mediu în care apar noi legi, se utilizează strategii concrete de cucerire a piețelor, scade fidelitatea cumpărătorilor, mai ales datorită unei diversificări accelerate a produselor și serviciilor oferite de producători. Desigur, pentru activitatea organizației rolul esențial îl are mediul extern, dar conform opticii de marketing nu se poate face abstracție de mediul intern al organizației.

Macromediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o influenţă indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu i poate controla, dar pe care, cunoscându-i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceştia. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii, el influenţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia concurenţeiparte a politicii interne a acesteia.

Analiza mediului extern privind amenințările și oportunitățile cu care se confruntă o organizație pot fi de obicei clasificate în șapte componente. Aceste componente sunt economia, politica, piața, tehnologia, concurența și comportamentul social. Studierea componentei economice a macro mediului ne permite să înțelegem cum sunt formate și alocate resursele. Aceasta implică analiza unor caracteristici precum valoarea produsului național brut, rata inflației, rata șomajului etc, fiecare dintre acești factori poate reprezenta o amenințare sau o nouă oportunitate pentru firmă, ceea ce pare a fi o amenințare economică pentru o organizație

214

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

este percepută de alta ca o oportunitate. Analiza tehnologiei vă permite să descoperiți în timp util oportunitățile pe care le oferă dezvoltarea științei și tehnologiei pentru producția de produse noi, pentru îmbunătățirea produselor fabricate și pentru modernizarea tehnologiei de fabricație și comercializare a produselor. Multe organizații nu văd noile perspective care se deschid, deoarece capacitatea tehnică pentru schimbări fundamentale este creată în mod predominant în afaraindustriei în care activează.După ce auîntârziatmodernizarea,își pierd cotade piață, ceea ce poate duce la consecințe extrem de negative.

Componenta politică a mediului extern ar trebui studiată în primul rând pentru a avea o idee clară a intențiilor autorităților statului în legătură cu dezvoltarea societății și a mijloacelor prin care statul intenționează să își pună în aplicare politica. Studiul situației politice include aflarea ce programe sunt implementate de diferite partide, ce atitudine are guvernul în raport cu diferite sectoare ale economiei și regiunile țării.

Firma F.E. NIRVANA SRL este o firmă de exercitiu, bazată în special pe comerțul cu amănuntul a produselor cosmetice și de parfumerie. F.E. Nirvana S.R.L. vă o oferă o gamă variate de produse, raportul calitate preț fiind unul satisfăcător pentru toți clienții noștri.

Scopul firmeieste de avă ajutasă recunoașteți frumusețeadin jurul vostruși săparticipați la crearea de frumusețe. Firma dispunde de un personal calificat la standarde europene, într ucât s a ales să se dea o șansă tinerilor talentați și pasionați de acest domeniu și astfel punând bazele unei famili bazătă pe încredere, calitate, imaginație libertate și speranță.

Pentruafisiguridesatisfacerea în condiții superioareacerințelordumneavoastrăNirvana înglobează o serie de servicii care vă vor ajuta să încurajați frumusețea mai ușor, astfel Nirvana vă ofera transportul gratuit la domiciu și vă pune la dispoziție un cooperator non stop care se vă va asigura furnizarea tuturor informațiilor suplimentare necesare. Capitalul social este de 27 000 000 lei ( prin aportul egal al tuturor asociaților) divizat în 20 de părți sociale.

Mediul intern al firmei F.E. NIRVANA SRL.

Mediul intern al firmei Nirvana se refera la „elementele” care exprimă fizic resursele acesteia(materiale, financiare, umane). Împreună cu informația și tehnologia, formează factorii deproducție a firmei.FirmaNirvanadispune deunpersonal variat, specializat pefiecareramura a întreprinderii, gata să vă pună la dispozitie cele mai bune servicii. Totuși, majoritatea, se datorează echipei de manageri, care au reusit să combine eficientul cu calitatea. Stilul managerial fiind unul foarte liber. Fiind una dintre putinele firme de cosmetice și parfumerie

215

din țară care crează și produse 100% bio, Nirvana folosește cele mai high tech instrumente si tehnologii pentru a asigura o calitate de nota zece. Mediul extern al firmei F.E. NIRVANA SRL.

Mediul extern este unul extrem de schimbător. El find influențat de furnizori, de clienti si chiar de terți. Întrucat s a ajuns la o cercetare riguroasă a pieței, pentru a afla exact nevoile tuturor cliențiilor și pentru a ramane în topul lanțului de magazine de cosmetice. Astfel punandu se bazele fidelitații cliențiilor noștri.Vorbind de furnizori, Nirvana are acces la unii dintre cei mai buni furnizori de materii prime din țară și din strainătate. Firma fiind activa de 4 ani, s a format o stransa legatura față de furnizori, fapt ce se regasește în esențele, aromele si uleiurile de calitatea întai furnizate.Cât despre terți, se pastrează o conexiune foarte bună, întrucat acestiadetin8% din totalul de27demilioanedelei; Aceștiasunt puși lacurent periodic în legatură cu progresul firmei.Pozitia geografica este una foarte avantajoasă, fiind situată în județul Alba cu zeci de magazine și reprezentanțe răspândite în toată țara, face deplasarea cliențiilor la magazinele noastre foarte facilă. Având în vedere mediul social în care trăim, Nirvana produce și produse speciale anumitor regiuni cât și produse tradiționale sau de sezon. În concluzie având în vedere și analizat mediul extern și intern al organizației, este necesar să se tragă principalele concluzii pe această temă.Variabilele interne sunt factori situaționali din cadrul unei organizații care sunt în mare măsură controlabili și reglementați. Principalele variabile ale mediului intern al organizației care necesită atenție conducerii sunt: obiectivele, structura, obiectivele, tehnologia și oamenii. Toate variabilele interne sunt interconectate. Schimbarea uneia dintre ele îi afectează pe ceilalți într o anumită măsură. Îmbunătățirile unei variabile, cum ar fi tehnologia, nu pot duce neapărat la creșterea productivității dacă aceste modificări afectează negativ o altă variabilă, cum ar fi oamenii.

Variabilele interne, de care depinde bunăstarea internă a organizației, și interacțiunea lor contribuie la realizarea obiectivelor generale ale organizației. Cu toate acestea, succesul unei organizații depinde și de mediul extern al organizației, fără de care ciclul de viață al oricărei organizații nu este posibil.Liderul trebuie să ia în considerare mediul extern.Factorii care au un impact imediat asupra organizației sunt legați de mediul de impact direct, restul factorilor de mediul de impact indirect.

La fel ca variabilele interne, factorii de mediu sunt interconectați și interacționează între ei.Mediul extern are proprietăți de complexitate și incertitudine.Astfel, principalul lucru care trebuieînvățat estecăfactoriiexterni,împreunăcufactoriimediuluiintern,auunimpactdecisiv asupra funcționării organizației. Toate variabilele sunt strâns legate și se afectează reciproc.Managerul trebuie să fie capabil să analizeze toți acești factori împreună, fără a pierde din vedere pe niciunul dintre ei și să ia decizia corectă.

Bibliografie:

1. Burduş E. " Tratat de management". Bucureşti: Editura Economică, 2005.860 ;

Petrescu I. " Fundamentele managementului organizaţiei: abordări moderne ". Sibiu ;

Zorlenţan T., Burduş E., Căprărescu G. " Managementul organizaţiei ". Bucureşti, 1998;

http://www.scritube.com/management/MEDIUL EXTERN AL INTREPRINDERI43688.php

216

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Slow tourism și firme de exercițiu în Cehia

Prof. Beca Felicia

Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia

Îmbinând tradiția cu experiența și calitatea de nivel internațional, toate în beneficiul elevilor, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia, s a remarcat încă odata pe podiumul câștigătorilor, atât din punctul de vedere a activităților extracurriculare cât și a turiștilor. Mai multe firme de exercițiu au participat la Târgul Internațional al Firmelor de ExercițiudinOlomouc,Cehia.Avândcascoppromovareaoferteidebunurişiserviciiafirmelor de exercitiu, precum şi contactul direct cu potenţialii clienţi şi cu publicul ţintă, echipele participante și au aprofundat competenţele profesionale dobândite în orele de laborator tehnologic. Firme de exercițiu participante: FE Hotel Kapital SRL, FE Nirvana SRL, FE Flory Group SRL, FE White Lady SRL, FE Happiness SRL, au realizat câte un stand de prezentare utilizand metodele de promovare a ofertei de bunuri și servicii. Prezența firmelor de exercițiu din Slovenia, Cehia,Rusiași Republica Moldovaa constituit unbunprilej dea comunica direct cu alți parteneri de afaceri și de a și dezvolta încrederea în forțele proprii. Prezentarea firmei, prezentarea planului de afaceri, materiale promoționale, spot publicitar și cea mai bună firma în funcție de opțiunile publicului au fost doar câteva din secțiunile la care viitorii antreprenori albaiulieni au participat.

Elevii colegiului au fost declarați câștigători prin derularea activităților specifice, desfășurate într un climat de întelegere, toleranță, comunicare empatică.

Activitățile extracurriculare au fost dublate de practicarea unei noi forme de turism: turismul lent (slow tourism).

Turismul lent se bazează pe conceptele ecoturismului dar scoate în evidenţa factorul timp, care influenţează definitoriu desfăşurarea activităţii turistice, a calităţii experienţei dobânditede vizitatorşi a impactului acestei activităţi asupra mediului natural şi cultural în care se desfăşoară. Turismul lent este o filozofie a călătoriei care ne permite să obținem cea mai reală parte a unei destinații din experiența călătorului. Turismul lent ne învață să fim responsabili și atenți în timpul călătoriilor noastre, astfel încât să putem să ne îndrăgostim mai bine în tradițiile și comunitatea locală. Numai așa vom putea să ne bucurăm de autenticitatea unei destinații și să găsim experiențe care să permită călătoria noastră să se desfășoare în mod spontan.

217

După finalizarea târgului am trăit experiențe de neuitat, datorită organizatorilor, care cu multă bunăvoință, ne au invitat la un tur al orașului Olomouc. Pe înserat am străbătut, la pas, străzile pietruite ale orașului. În centrul pieței principale se află primăria, care datează din secolul al XIII lea, cu minunatele ei volute, ceasul său astronomic și capela dedicată sfântului Ieronim. Troița Sfintei Treimi de la intrarea primăriei este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acest exemplu de sculptură europeană barocă a fost construit între anii 1716 1717. Cele trei niveluri ale acesteia sunt îmbogățite cu sfinți și figuri istorice.

O altă provocare pentru noi a fost gastronomia cehă. Dacă aș face o clasificare a preparatelor consumate cred că pe primul loc aș situa supa de usturoi (Česneková polévka) și acele găluşte fierte preparate din făină (Knedliky) şi care sunt stropite cu diverse sosuri ce însoţesc carnea.

Familiarizându ne cu partea reală a acestei destinații, în care am văzut nu doar monumentele și arhitectura clădirilor ci și arhitectura interioară a cehilor, conturată în ospitalitatea cu care ne au întâmpinat, am plecat spre casă cu gândul reîntoarecrii pentru a explora noi destinatii din Cehia și nu numai.

218

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Proiect educational “Noi construim viitorul durabil’’

Prof. Cioaca Cristina Minodora, prof. Preda Cerasela Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, Județul Olt

Din punctul de vedere al dezvoltării activităților de antreprenoriat, în instituțiile de învățământ pot fi descrise mai multe etape:

Lansarea activităților de antreprenoriat de către maiștri sau profesori. Aceste activități nu sunt formalizate (de exemplu, maiștrii prestează anumite servicii pentru comunitate producere mobilier,haine etc.), dar pot avea loc cu implicarea elevilor.

Lansarea unor activități de antreprenoriat formale (chirie spații, prestarea anumitor servicii) se eliberează facturi, banii fiind încasați de instituție, însă nu există un plan pentru AA, implicarea elevilor este limitată sau nu se practică deloc.

Activitatea de antreprenoriat este planificată instituția are un plan de antreprenoriat pentru AA, în care sunt planificate veniturile, cheltuielile, activitatea operațională etc.

În instituție există mai multe activități de antreprenoriat pentru fiecare sunt elaborate planuri de antreprenoriat.

O activitate de antreprenoriat(AA), în care sunt implicați și elevii este dezvoltată de un Proiect educational “Noi construim viitorul durabil”, realizat în cooperare comunicare educațională online cu elevii altor școli.

Comunicareaeducaţionalăonlinedevineoprioritateindezvoltareaeducaţieiromâneşti, orientând copiii intr un univers informaţional dinamic si diversificat, pentru că îşi împărtăşesc preocupărilecolegilorsimodul delucrudintr unalt tipdeînvăţamânt;Deasemennea, înlesneste posibilitățile de dezvoltare a unor viitoare echipe de proiecte antreprenoriale ce pot dezvolta idei de afaceri de succes.

DESCRIEREA PROIECTULUI

“Mințile creative ale copiilor creează un viitor durabil pe o planetă verde.”

Sub acest motto ne propunem să desfășurăm proiecte de:

Reciclare creativă a deșeurilor;

Realizarea de produse alimentare sanatoase din ingrediente naturale;

Organizarea de expozitii cu vanzare a produselor realizate, alimentare si nealimentare

Elevii claselor V VIII din fiecare şcoală realizează, lucrand in echipe, sau individual, diferite produse din materiale reciclabile si produse alimentare sanatoase din ingrediente naturale, pe care le prezinta in expozitii cu vanzare cu ocazia diferitelor evenimente ce strabat un an scolar.

Rezultateleobtinutein fiecare şcoalăsunt postatepepagina de FB aproiectului: www.facebook.com/pg/viitordurabil2100

Activitatile cu caracter interdisciplinar contribuie la deschiderea orizontului elevilor pentru cunoaştere şi pentru stimularea creativităţii.

Este o experienţă pozitivă pentru toţi cei implicaţi,

219



Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

În realizarea obiectivelor se folosesc metode si intrumente de lucru clasice si moderne, elevii fac schimb de informaţii, creeaza resurse de învăţare pentru alţi colegi;

Analizând rezultatele sondajului în cele 2 școli, s a constatat faptul că aceștia erau nemulțumiți din cauza depozitării iresponsabile a deșeurilor în întreaga comunitate dând un aspect neplăcut, neîngrijit și neigienic localității.

Au fost identificate printre cauze, lipsa educației ecologice, lipsa recipientelor de colectare a deșeurilor, lipsa unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor în localitati, existența societății de consum (cumpărarea produselor alimentare ambalate, generatoare de deșeuri).

Elevii au conștientizat că pentru a trăi decent în aceste comunități este nevoie de o schimbare de atitudine față de mediul înconjurător. Localnicii depozitează deșeurile iresponsabil creând adevărate gropi de gunoi urât mirositoare care au devenit adevărate focare de infecție.

Plasticul care nu este biodegradabil creează un aspect inestetic peisajului local invadând gospodăriile localnicilor și terenurile agricole. Acest aspect negativ a început să deranjeze din ce în ce mai mult locuitorii comunității, iar eforturile comunității locale nu dau randament.

Conștientizând frumusețea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, elevii vor înțelege utilitatea acțiunilor ecologice. Proiectul va oferi posibilitatea de a desfășura activități deeducație ecologicăprincaresă cultivăminteresul și dragosteaelevilorpentrulumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului prin responsabilizarea lor.

Ne propunem să desfășurăm activități care vor avea ca efect formarea deprinderilor de educație ecologică, depozitare selectivă a deșeurilor, valorificarea și reciclarea deșeurilor. Prin crearea abilității de păstrare a mediului se dezvoltă modelul circular de producție, deșeurile devenind materie primă, fiind reintroduse în circuitul economic. Prin acest proiect se dorește sensibilizarea locuitorilor să adopte un model de consum responsabil prin achiziționarea echilibrată a mărfurilor din care să rezulte ambalaje în cantitate cât mai redusă la costuri cât mai mici. În urma acestor activități elevii își vor dezvolta competențe antreprenoriale care vor avea impact de lungă durată în dezvoltarea economică a localităților.

Lucru in echipa; colaborare și cooperare la elevi în vederea dezvoltării durabile .

Elevii concep un program de organizare a unei expoziții cu vânzare de produse realizate în exclusivitate din materiale reciclabile existente în școala și acasă numită: ”Bâlciul meșteșugarilor”.

Produsele utile si decorative au fost insotite si de prajituri si fructe de sezon.

Elevii au descoperit utilitatea unor lucruri pe care altadata le aruncau si, in echipe, au recreat produse originale.

Au gasit resurse noi din deseuri, invatand astfel sa construiasca o „Economie circulara”.

Au curatat mediul inconjurator fara sa genereze agenti poluatori prin arderea sau depozitarea deseurilor.

Au stabilit in echipa preturi ale produselor si metode de marketing si publicitate.

In cadrul unui targ/expozitie si au exersat abilitati antreprenoriale si au inceput sa creioneze posibilitati ale dezvoltarii unor afaceri.

Entuziasmul cu care si au prezentat creatiile si dorinta de a cumpara alte produse ale colegilor au antrenat atat scoala cat si comunitatea.

220

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Am construit si o pagina de FB a proiectului, unde am postat fotografii ale produselor si, pana la urmatoarele expozitii vom mai posta idei, creatii, directii ale dezvoltarii durabile. https://www.facebook.com/viitordurabil2100

De asemenea, ne am propus să implicăm mai puternic elevii care frecventeză cursurile școlii Adouașansă,cu profil depreprofesionalizare agricol, înconstruirea/plantareaunei livezi cu pomi fructiferi, careia să îi valorificăm roadele. Sau a unei plantații de lavandă/plante medicinale, care să completeze teii din curtea școlii.

O altă cale pentru AA este formarea cadrelor didactice pentru transmiterea transdisciplinara a ideilor de antreprenoriat la toate disciplinele. La Educație tehnologică aceasta competență e dezvoltată în toate clasele V VIII.

221

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Educația antreprenorială pregătește elevii pentru firma de exercițiu

Prof. ec. Cîrcotă Roxana

Liceul Tehnologic „General de Marină Nicolae Dumitrescu Maican”, Galați

Studierea Educației antreprenoriale în clsa a X a și a Firmei de exercițiu în clasele a XI a și a XII a urmăreşte dezvoltarea la elevi a competenţelor care să le permită valorificarea eficientă a propriului potenţial şi, în perspectivă, încurajarea acestora să demareze o afacere proprie după finalizarea studiilor liceale/ superioare. Elevii ar trebui să conștientizeze faptul că într o economie de piaţă oamenii au libertatea de a presta diferite activităţi aducătoare de venit, devenind astfel agenţi economici definiţi ca persoanesau grupuri depersoanefizicesau juridice care au comportamente economice similare.

Predarea şi învăţarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvenţială şi insulară a realităţii unice făcând o artificială. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni, între anumite discipline şcolare pentru o percepere unitară şi coerentă a vieții reale.

Prin studierea disciplinei “Educației antreprenoriale” elevii învață că iniţierea unei afaceri se cere a fi planificată în mod judicios printr un plan de afaceri, care este un proiect profesional prin care se sintetizează obiectivele și strategiile necesare atingerii acestora în situaţia lansării sau dezvoltării unei activităţi economice.

Un alt pas important care precede iniţierea unei afaceri, dar care, totodată, însoţește întreaga derulare a ei este studierea pieţei. Procesul de identificare a cerinţelor pieţei de elaborare a modalităţilor în care aceste cerinţe urmează a fi satisfăcute sunt predate în cadrul educației antreprenoriale în clasa a X a și apoi aprofundate în clasa a XI a la modulul “Administrarea firmei”, oră de laborator tehnologic făcând parte din Firma de exercițiu. După ce un anumit produs sau serviciu este realizat, este foarte important și modul în care el este lansat și promovat. Conceptul de „mix de marketing”, care desemnează ansamblul instrumentelor care ţin de politica de produs, de preţ, de distribuţie și de comunicare pe care o societate comercială o elaborează în raport cu resursele de care ea dispune și cu condiţiile existente pe piaţă, se aprofundează în clasa a XII a în cadrul modulului “Politici de marketing”.

Firma de exercțiu reprezintă o activitate interdisciplinară, necesitând cunoștințe din mai multe domenii economice si informatică, o strânsa colaborare cu colegii de clasă și o bună cultură generală. Este o metodă practică de înregistrare a cunoștiințelor de la diverse discipline, determinând dobândirea de abilități anteprenoriale, perfecționarea comportamentelor profesionale și totodata identificarea potențialului priopriu al elevilor. Își desfăsoarăactivitateacaofirmăreală,darcubani simărfurivirtuale,înconformitatecupractica si legile specifice economiei naționale.

În desfășurarea orelor de laborator numite generic “firma de exercițiu” sunt necesare cunoștiințe generale din domeniul informaticii economice, utilizarea programelor de calculator pentru redactare în limba romană a diferitelor documente, cunoștiințe dee limbi străine pentru desfășurarea activităților cu firme de exercițiu din afara țării, în cadrul târgurilor internaționale, tehnicidecomunicare atâtîncadrulfirmei,întreangajați,câtși cuceilațielevi,profesori,agenți economici în cadrul participării la diferite concursuri.

222

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Principalul scop al învăţării prin firma de exerciţiu îl reprezintă dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin familiarizarea elevilor cu activităţile specifice unei firme reale, simularea operaţiunilor şi proceselor economice specifice mediului real de afaceri, perfecţionarea limbajului decomunicare în afaceri, dezvoltarea de competenţe şi atitudini necesare unui întreprinzător dinamic: creativitate, gândire critică, rezolvarea de probleme, luare de decizii, asumarea responsabilităţii, lucrul în echipă, iniţiativă, perseverenţă, auto organizare şi auto evaluare a resurselor individuale, flexibilitate.

Obiectivul instruirii în cadrul firmei de exerciţiu este transmiterea cunoştinţelor într o manieră interdisciplinară, orientată spre acţiune şi rezolvarea de probleme, centrată asupra elevilor şi inspirată din practică.

În firma de exerciţiu sunt exersate tranzacţiile economice existente in firmele reale, fiecare firmă de exerciţiu fiind structurată în conformitate cu situaţia din practică, în departamente: resurse umane, secretariat, marketing, desfacere, financiar contabil, etc. Firma de exerciţiu permite elevilor să pună în aplicare noţiunile teoretice pe care le au învăţat la clasă, dar şi obişnuirea acestora cu asumarea responsabilităţii pentru acţiunile sau deciziile pe care le iau în legătură cu firma de exerciţiu. Învaţă să rezolve probleme ce apar pe parcursul activităţii, în firmă. Astfel, elevii îşi formează deprinderi şi abilităţi, îşi însuşesc competenţe cheie, cum ar fi capacitatea de a lucra în echipă, gândire interdisciplinară, competenţe de comunicare şi relaţionare. Mai mult de atât, obţin abilităţi profesionale, flexibilitate necesară pe piaţa muncii şipotdescoperioafinitatefaţădeunanumitlocdemuncă.Competenţeleobţinutepotdetermina reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă, familiarizarea cu sarcinile înscrise în fişa postului, lucru benefic atât pentru angajatori cât şi pentru viitorii angajaţi.

Consider că este esențial să li se vorbească elevilor despre antreprenoriat social și faptul că nivel european se discută de mai mult timp despre economia socială. Antreprenoriatul social înseamnă a construi o afacere nu numai pentru profit, este tipul de antreprenoriat care își stabilește ca obiectiv creșterea bunăstării societății.

Antreprenoriatul social, dezvoltă întreprinderi care realizează venituri pentru a putea susţine o cauză socială, este determinat de identificarea unei nevoi sociale, încurajează incluziunea în societate a persoanelor cu dizabilităţi, realizarea de pieţe pentru nevoile neacoperite, ocuparea forţei de muncă şi utilizarea resurselor alternative, foloseşte eficient resursele pentru a stabili un impact social cât mai mare, se finanţează din profitul obţinut.

Antreprenorul social este cel care observă o oportunitate acolo unde ceilalţi văd o dificultate, descoperă, metodele inovative prin care să aducă schimbarea în bine a societăţii, sunt responsabili de impactul pe care întreprinderea dezvoltată o are asupra societăţii.

Trebuie să promovăm noțiunea de antreprenoriat social pentru că numai așa vom reuși să progresăm. Antreprenorul social este acea persoană care este încrezătoare în ideea că orice comunitate poate avea capacitatea de a genera resurse care să contribuie la rezolvarea problemelor din interiorul acesteia şi că soluţiile găsite pot, la rândul lor, să susţină în mod independent ostaresocialădebine.Ei îşiînsuşescmisiuneadeacreaşi susţinevaloareasocială, recunosc şi urmăresc mereu noi oportunităţi pentru a şi îndeplini misiunea, se dedica unui proces continuu al inovaţiei, adaptării şi învăţării, sunt îndrăzneţi în acţiunile lor şi nu se lasă

223

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

intimidaţi de lipsă sau raritatea resurselor, îşi asumă responsabilitatea pentru impactul şi urmările proiectelor lor

Pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial recomand înscrierea elevilor din clasa a X a la programul „JA Educație antreprenorială”disponibil în cadrul programelor puse la dispoziție elevilor și profesorilor de către organizaţia non profit Junior Achievement România.

Junior Achievement România contribuie la educarea economică şi în spiritul liberei iniţiative a tinerilor prin punerea la dispoziţie a manualelor, a caietelor de lucru şi a ghidului pentru profesori şi acordă un certificat fiecărui elev care parcurge acest curs.

Organizația Jaromania a implementat în perioada martie decembrie 2015 Proiectul ”De la Firma de Exercițiu la Firma Reală. Prin antreprenoriat aduci valoare și locuri de muncă în comunitatea ta” a avut ca scop dezvoltarea firmelor de exercițiu în 20 de școli cu implementarea unui format modern, replicabil și sustenabil de practică antreprenorială sau de shadowing la antreprenori locali, care să sprijine elevii să și transforme firmele de exercițiu în companii pilot.

Proiectul a presupus instruire antreprenorială concretă de tip ”atelier antreprenorial” pentru 700 elevi din clasele X XI din regiunile București Ilfov și SV Olteniei, în sprijinul tranziției de la școala la viață activa, urmărind:

Dezvoltarea aptitudinilor de muncă și a abilităților antreprenoriale ale elevilor;

Dezvoltarea unei rețele în comunitate pentru sprijinirea firmelor de exercițiu;

Dezvoltarea firmelor de exercițiu în companii pilot reale, cu scopul de a crește în viitor numărul de firme mici și de locuri de muncă.

Elevii din proiect au beneficiat de ateliere de practică antreprenorială, în cadrul cărora au interacționat cu antreprenori locali și consultanți voluntari din mediul de business și au învățat learning by doing cum să identifice oportunități reale de afaceri în comunitățile lor și cum să își transforme ideea într un business.

Proiectul a avut și o componentă de orientare profesională, pentru dezvoltare de competențe și abilități personale, de care are nevoie orice tânăr care părăsește sistemul educațional pentru a pași pe piața muncii: competențe de autocunoaștere personala și abilități de gestionare a carierei. Elevii au învățat cum să își evalueze abilitățile, cum să ia decizii în mod corect, cum să seteze obiective, cum să se pregătească pentru un interviu de angajare.

În cadrul proiectului, au fost înscrise în ROCT peste 70 de firme exercițiu, al căror obiect de activitate răspunde cerințelor mediului de afaceri local. 5 dintre acestea au beneficiat de finanțări pentru a face tranziția către firme reale.

Disciplina, “Educaţia antreprenorială” și laboratorul tehnologic „Firma de exercițiu”are un caracter aplicativ, căci lecțiile presupun utilizarea unor concepte specifice pentru explicarea și interpretarea unor procese și fapte din viaţa reală, aplicarea unor cunoștinţe specifice în anumite situaţii caracteristice economiei de piaţă și în analizarea posibilităţilor de dezvoltare personal, presupune formarea și dezvoltarea unor competenţe, pe care vom putea să le utilizăm la nevoie. Formează atitudini importante cum sunt inițiativa, curajul asumării riscurilor, gândirea critică, creativitatea și o gândire orientată spre rezolvarea problemelor.

Studierea acestor discipline îi învăță pe elevi că ieșirea din afacere reprezintă încheierea firească a unui ciclu antreprenorial, iar întreprinzătorul ar trebui să ia în calcul și această

224

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

problemă, care se poate realiza prin mai multe modalităţi, de exemplu: vânzarea afacerii, fuziunea acţiunilor și/sau a activelor unei firme cu acelea ale alteia, transformarea în societate pe acţiuni, transferarea afacerii către membrii familiei, lichidarea, care presupune vânzarea activelor firmei în vederea încetării activităţii acesteia, falimentul, care are ca prime indicii: părăsireafirmeidecătrepersoanele cheie,aprovizionareadeficitarăcumateriiprimeșimaterial etc.

Competenţele dezvoltate prin firma de exerciţiu contribuie la formarea unor persoane autonome, capabile de a formula răspunsuri la o mare diversitate de situaţii şi sarcini de lucru şi de a asuma roluri fundamentale, pe care o persoană este probabil că le va îndeplini ca adult într o societate a cunoaşterii şi într o lume a schimbărilor rapide. Firma de exercițiu valorifică activitatea cognitivă şi practică a elevilor, interacţiunile şi confruntările de idei ce se dezvoltă în procesul învăţării, eapermiteelevului satisfacereatrebuinţelorsaledeactivitate,decercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi colegi, elevi, în loc să primească de a gata de la profesor sau din manualul şcolar.

Aptitudinile antreprenoriale sunt esenţiale în viaţa oricui şi nu doar a celor care doresc să îşi deschidă o afacere sau să se afirme la locul de muncă, cum ar fi abilităţile de comunicare, capacitatea de plănuire şi construirea unei imagini proprii bune.

225

Bibliografie: 1. Florina Oţet, Alexandru Oţet, Educaţie antreprenorială clasa a X a, editura CD Press 2. Elena Lupşa, Victor Bratu Educaţie antreprenorială clasa a X a, editura Corvin 3. Lăcătuş, M.,L., (2012),”Educatia economica si didactica a disciplinelor economice” Suport curs, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi; 4www.roct.ro 5. www.econet see.com/ro/index.html 6. *** Din şcoală în viaţă prin firma de exerciţiu

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

226

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Firma de exercițiu învățare interactivă și creativitate

Prof. Alexandrina Corina Rus Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean

Pe măsură ce înaintează în viață, odată cu dorințele lor din ce în ce mai numeroase, copiii devin conștienți de puterea banului și de ce pot face cu el, de modul în care își pot satisface dorinţele prin utilizarea lui. Dacă în copilărie nu prea acordă importanta cuvenită banilor, lucrurile încep să se schimbe odată cu adolescentă, etapă din viață copilului în care acesta ia tot mai mult contact cu lumea, formându și un anumit stil de trăi, viață socială care, evident, se întreține cu bani. Ca primi formatori ai copilului, pe lângă educarea, formarea și susținerea acestuia, părinții au datoria de a i contura tânărului aflat la început de drum anumite deprinderi care să îi fie de folos în viitorul său, fie personal, fie profesional.

În societatea contemporană, cu schimbări rapide şi efecte imediate, educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel că putem vorbi despre o permanentă inovaţie şi creaţie în activitatea didactică.

În termeni generali, creativitatea, este un proces mental care permite generarea de idei şi concepte noi sau asocieri originale între concepte şi idei deja existente. Creativitatea este un atribut definitoriu al omului modern. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii implică un înalt nivel de cunoaştere din partea tuturor celor care participã la procesul de producţie, precum şi valorificarea tuturor resurselor umane cu caracter creator al fiecãrui individ, însăşi esenţa personalităţii umane constând în afirmarea ei creatoare.

Pentru învățământ, o importanță deosebită o constituie educabilitatea creativității în general, careimplicăreceptivitateşi atitudinedeschisăfațădeexperienţapozitivă,sensibilitatea faţă de nou, dorinţa de a experimenta şi valorifica noi ipoteze bazate pe invenţie, pe creaţie şi pe dăruirea dascălului faţă de elev şi valori.

În şcoala modernă, procesul de învăţamânt se doreşte a fi unul axat pe modelul interactiv, ce presupune corelaţia şi interacţiunea reciprocă predare învăţare evaluare. Predarea şi învăţarea nu pot fi privite separat, ci ca un tot unitar la care se adaugă evaluarea, cele trei acţiuni fiind complementare şi surprinzând astfel întreaga activitatea cognitivă şi formativă.

Cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor. Un prim pas trebuie făcut în formularea obiectivelor instructiv educative, astfel încât cultivarea creativităţii săsteaalăturideeducarea gândirii,princombaterea conformismului culturalmanifestat lamulţi dintreprofesori.Astfel,chiarprogresul gândiriiînsoluţionarea problemelordepindedefactorul creativitate.

Pentru a susţine creativitatea, predarea clasică trebuie depăşită şi înlocuită cu metode care pun accent pe explorare, pe descoperire, pe încurajarea gândirii critice a elevului, pe participarea activă a acestuia la formarea şi dezvoltarea sa intelectuală.

Ȋn acest context, şcoalamodernă aȋncercat săse adaptezelaacest curent prin introducerea ȋn mediul preuniversitar a conceptului de firmă de exerciţiu, iar la nivel universitar de ȋntreprinderi simulate. Prin intermediul firmelor de exerciţiu, elevii ȋşi formează deprinderi de viitori antreprenori, ȋşi descoperă noi valenţe pe care după finalizarea liceului le pun ȋn practică ȋn propria firmă.

227

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

În învăţământul profesional şi tehnic, profilul servicii, introducerea conceptului firma de exerciţiu ca și componentă a curriculumului naţional pentru profilul servicii şi a curriculumului în dezvoltare locală pentru celelalte profiluri, îşi propune crearea tipului de întreprinzător dinamic, capabil să dezvolte un nou proces de producţie, să aducă pe piaţă un nou produs sau serviciu sau să descopere o nouă cale de distribuţie.

Firma de exerciţiu reprezintă o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi în pregătirea profesională.

Obiectivele specifice ale aplicării acetei metode de învăţare se referă la:  dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor din învăţământul profesional şi tehnic  facilitarea trecerii absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic de la şcoală la viaţa activă  dezvoltarea spiritului antreprenorial al adulţilor prin programele de formare profesională continuă

Firma de exercițiu este o metodă interactivă, care urmărește implicarea tuturor elevilor din clasă și dezvoltarea de competenţe şi atitudini necesare unui întreprinzător dinamic: creativitate, gândirecritică,rezolvareadeprobleme,luarededecizii,asumarearesponsabilităţii, lucrul în echipă, iniţiativă, perseverenţă, auto organizare şi auto evaluare a resurselor individuale, flexibilitate.

Dascălul creativ oferă astfel elevilor posibilitatea de a şi exprima opinia într o atmosferă neautoritară, promovează o atitudine deschisă, pozitivă, apreciind ideile bune şi neridiculizându le pe cele nereuşite. Elevului i se oferă cadrul necesar pentru a şi manifesta curiozitatea, indecizia, interesul pentru schimbul de informaţii, exersarea propriilor capacităţi. Atributele produsului creator sunt: noul (pentru subiect sau pentru societate), originalitatea şi aplicabilitatea.

Stimularea creativităţii elevilor se poate realiza: printr o susţinută pregătire teoretică şi practică, crearea în clasă a unei atmosfere permisive, care sã favorizeze comunicarea în activitatea de învãtare, stimularea iniţiativei de munca individuală şi în echipe a activităţilor de documentare şi experimentare, dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii şi imaginaţiei, receptivitatea faţă de nou, a spiritului critic ştiinţific dezvoltarea aptitudinilor de utilizare a tehnicilormoderne în TIC (Tehnologia Informațiilor și aComunicațiilor),pasiunepentruştiinţă în concordanţă cu aptitudinile, fiecăruia pânã la setul direcţional al personalitãţii creatoare asigurã originalitatea în cazul temelor de TIC.

Utilizarea calculatorului în procesul instructiv educativ, atât în cadrul orelor de predare, cât și la orele de laborator tehnologic, facilitează realizarea scopurilor didactice şi a idealurilor educaţionale.

Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a veni în sprijinul predării, ajutându l astfel să şi îndeplinească mai bine funcţia sa didactică fundamentală. Programul de calculator poate deveni un suport important atât pentru o predare eficientă, cât și pentru dezvoltarea unor competențe necesare elevului.

228

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

În concluzie, pentru educarea spiritului creativ în şcoală este necesară schimbarea modului de gândire tradiţional, a stilului de lucru în clasă precum și a atitudinii faţă de elevi.

Bibliografie:

1. Ionescu M., Radu I. ” Didactica modernă”, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001

2. Ana Avramescu, ”Creativitatea şi cultivarea ei în şcoală”, Hunedoara, Revistă editată de Colegiul Tehnic Matei Corvin, nr. 2, mai 2010

3. Alois Gherguţ, “Management general şi strategic în educaţie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007

229

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

CUPRINS

Educație, natură și creativitate, Prof. înv. preșc. Voicu Daniela

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă, Prof. Dicu Elena Liana

Este necesară educația ecologică în școală?, Prof. Dragomir Ioan Cristian

Educația ecologică o necesitate în viața noastră!, Elev: Peneș Andra Maria, Prof. coordonator: Dragomir Ioan Cristian

Educația ecologică realizată prin activități școlare și extrașcolare, Prof. Dumitru Loredana

Educația ecologică este necesară în școală, Prof. Dodiş Elena

Educația ecologică în educația pentru viață, prof. Ene Viorica Mihaela

Combaterea poluării, Prof. Ionescu Maria 21

Flori de tei, Eleva: Udroiu Ana Maria, Prof. coordonator: Ionescu Maria

Frunză galbenă, Eleva: Mihalcea Mitruța, Prof. coordonator: Ionescu Maria

Impactul deşeurilor asupra vieții cotidiene, Eleva: Drăguțescu Cătălina Elena, Prof. coordonator: Ionescu Maria

,,Patrula de reciclare” o motivație pentru educația de mediu din România, Prof. Ivașcu Paula Mirela

Un colț de natură, Elevă: Adrianopolit Andrada Florina, Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia 32

Natura, Eleva: Burai Amalia Rossemari, Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia 33 Dezvoltare durabilă, Eleva: Dumitra Eveline Alexandra, Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia

Omul protejează planeta, Elev: Miciulică Paul, Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia 35

Influența omului asupra naturii, Eleva: Panciuc Ionela Raluca, Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia

Un colț de natură văzut de la fereastră, Eleva: Ungur Ana Loredana, Prof. coordonator: Lupescu Luminița Silvia

Un mediu curat un mediu sănătos, Prof. psihopedagogie specială: Lupu Tania Grațiela 38

Activitate extrașcolară: Educație ecologică în dezvoltarea ulterioară a elevilor, Prof. înv. primar Dragomir Maria Mădălina

Aspecte de valorificare a potențialului natural prin practici ecologice, Prof. Mihailo Maria Magdalena

Turismul și mediul înconjurător, Prof. Manole Andreea Loredana

Educația ecologică în învățământul primar, Prof. înv. primar Popa Maria Liliana..

Valenţele formative ale proiectelor educaţionale în formarea unei conştiinţe şi a unei conduite ecologice în ciclul primar, Prof. înv. primar: Marinică Florenţa Teodora

230

................................... 6

............................................................................. 11

........................... 19

……………..

…………..

............................................................................................. 26

..................................................................................................................... 29

..................................................................................................................

....................................................................................................

...................................................................................................

............................................................................................................. 45

.................................. 47

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Pădurea, rezervor de sănătate al omenirii, Prof. Mihaela Gula

Dezvoltarea durabilă, o prioritate a educației în Liceul Teoretic „Ioan Pascu” Codlea, Prof. Iaru Mihaela 56

Activitate practică aprecierea calităţii apei râului Someşu Mare (Beclean) pe baza diatomeelor, Prof. Chiciudean Nicoleta 60 De ce şi cum să protejăm natura?, Prof. Niţă Viorica

Un loc de poveste: Lacul Vulturilor, Prof. Onica Elena Mihaela

Proiect de acțiune ȋmpotriva schimbărilor climatice, Prof. ȋnv. primar Picovici Mariana. 70 Mai mult verde, mai mult albastru!, Prof. Pop Oana Nicoleta 74

Proiect de parteneriat educational NATURA NE E DRAGĂ!, Prof. înv. primar Radu Nicoleta Mihaela

79 Ecologia legătura OM natură, Eleva: Ilișiu Elisa, Prof coordonator: bibl. Moisil Octavia 82

Pași mici pentru o planetă mai curată, Prof. Năstase Delia Mirela, Bibl. Moisil Octavia 83

Primele etape în începerea unui program de educaţie ecologică, Prof. înv. primar: Georgeta Şerban

Viata în natură Parcul Național Retezat, Prof. Sirbu Violeta Diana 89

Sănătatea omului şi a naturii, Prof. Negoescu Stela

Dorim un mediu curat, Eleva: Corol Ioana Denisa, Prof. coordonator: Negoescu Stela

Pădurea, un dar nepreţuit, Eleva: Lulea Teodora Maria, Prof. coordonator: Negoescu Stela 96

Să protejăm natura!, Eleva: Vintilă Miruna, Prof. coordonator: Negoescu Stela

Importanţa educației ecologice în școală, Prof. Tănașe Silvia

Trecerea de la educaţia ecologică la educaţia pentru dezvoltare durabilă, Prof. Trăistaru Cristina

Importanța educației ecologice, Prof. Vaculea Irina

100

102

104

107

Natura are nevoie de noi, Eleva: Stana Ioana Elena, Prof. coordonator: Vaculea Irina 109

Să protejăm planeta!, Eleva: Mărtău Natalia, Prof. coordonator: Vaculea Irina

Importanța reciclării, Eleva: Holt Iohana, Prof. coordonator: Vaculea Irina 113

Tânăra

generațіe сοріlul vеrde, nοul cοnceрt, Prof. Deminescu Jurca Violeta

115 Semințe, Elev: Vlad Voinesc, Prof. coordonator: Violeta Deminescu Jurca 120

”Cavalerii florii de cireș” (proiect local), Prof. Zaboloteanu Georgiana

Războiul plaselor. Activitate interactivă, Prof. Mazilu Oana Andrada…………………..

Sustenabilitatea urbană, de la Smart City la Garden City, Prof. Angela Liță

Viață sănătoasă în mediu sănătos, prof. Ciuhan Domnica, prof. Birgăuan Anuța

Educația ecologică factor important în educația pentru viață, Prof. Balteș Aurelia

231

………………………….. 54

...................................................... 64

...............................................................................................................

…………………………………………………………………………

...........................................................

...

..............

...........................................

...............................................................................................................................

..........................................................

……….. 111

................

……………….. 124

126

130

……….. 133

137

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Responsabilitatea se educă!, Prof. Avram Laura Mădălina 141

Un EU într o lume de E uri, Prof. Badea Ionela

143

Poluarea în viața de zi cu zi, Eleva: Badea Melania, Prof. coordonator: Badea Ionela 145

Un pas mic pentru om, un pas uriaş pentru omenire!!! Eleva: Solomon Ioana, Prof. coordonator : Badea Ionela 147

Turismul durabil în Alba Iulia, Elev: Mezei Alisa Cristiana, Prof. coordonator: Beca Felicia

148

Educație ecologică la elevii cu cerințe educaționale special, Prof. Mureșan Simona Camelia 152

Naturașiecosistemele, Prof. Bușcă Daniela 154

Mediile din viața noastră, Elevele: Sbircea Bușcă Crina Cătălina, Maia Burcescu, Prof. coordonator: Bușcă Daniela

157

Educația ecologică locul și rolul ei în educația micilor școlari, Prof. înv. primar Cioacă Cristina Minodora 161

Scrisoarea mea pentru toți părinții, Eleva: Pătru Elena Ștefania, Prof. coordonator Cioacă Cristina Minodora

Calitatea apelor în zona Baia Mare, Prof. Ghiras Dănuţ Cornelica

Importanța educației ecologice în viața noastră de zi cu zi, Elev: Colopelnic Simina Maria, Prof. coordonator: Covaci Ana Maria

164

167

171 Exemple de bune practici pentru orele de educatie ecologica, Prof. consilier: Cune Narcisa 173

Impactul unei firme asupra mediului exemple de bună practică Prof. Popa Simona Dorina

177 O nouă educaţie „Educaţia ecoprenorială” Prof. Prisecaru Andreea Georgiana

180 Plan de afaceri Reading Caffe, Prof. Oprea Gabriela 185

Impozitul pe profit la societăţile multinaţionale, prof. Bică Mirela Anișoara

Reading Caffe QR Scanner, Elev: Gruia Mihaela, Prof. coordonator: Oprea Gabriela

Antreprenoriatul în timpul pandemiei, Prof. Lupescu Luminița Silvia

Voluntarii antreprenori, Prof. ing. Vârtosu Toma Florentina

Economia circulară, Prof. Mioc Adina Daniela

Firma de exercițiu metodă didactică, Prof. Răduc Ancuța

Rolul parteneriatului şcoală comunitate, Eleva: Popa Sorina, Prof. coordonator: Răduc

Numai economia dă omului siguranța pe a doua zi, Eleva: Blaga Denisa, Prof. coordonator: Răduc Ancuța

Dezvoltarea durabila si antreprenoriatul, Prof. ec. Tecșan Florina

Factorii cheie pentru o strategie de turism durabil, Prof. ec. Alexe Nicoleta Monica

Analiza postului de manager în cadrul FE SERAPHIS SRL, Prof. Alina Natalia Pop 212

232

................................................................

.................................................................................................................................

………………………………………………………………

.................................................................................................

……………………..

……………………………………………

..................................................................................................................................

.............

..................... 189

193

................................ 194

............................................. 196

……………………………..…………… 198

……………………………………………….. 201

Ancuța…………………………………………………………………………………….. 202

………………………………………………………………. 204

206

……. 209

Revista sesiunii de referate și comunicări științifice

Proiectul național ”IA ATITUDINE” CAEN 2021

Analiza mediului intern si extern al firmei de exercițiu, Prof. Furdui Amalia

Proiect educational “Noi construim viitorul durabil’’ Prof. Cioaca Cristina Minodora, prof. Preda Cerasela

217

214 Slow tourism și firme de exercițiu în Cehia, Prof. Beca Felicia

219 Educația antreprenorială pregătește elevii pentru firma de exercițiu, Prof. ec. Cîrcotă Roxana 222

Firma de exercițiu învățare interactivă și creativitate, Prof. Alexandrina Corina Rus

227

233

…………….

………………………….

……………………………………………………………………….

…..