Complice la corupție este de cele mai multe ori propria noastră indiferență.” Bess Myerson
ZIAR DE INFORMARE AL CAMPANIEI SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ
Anul III
Nr. 1 (6) 8 pagini
GRATUIT
PRIMĂVARA 2015
DOSAR
CARACATIȚA
CORUPȚIEI >> PAGINILE 4-5
www.apusenii-liberi.ro Zdrang, zdrang! (Lotul Roșia, coadă la DNA) Proiectul de la Roșia Montană (la fel ca alte proiecte care vizează aurul din Apuseni) s-a născut dintr-un lanț incredibil de minciuni și hoții, în a doua jumătate a anilor 90. >>PAGINA 2
Editorial de Mihai Goțiu
Culisele tranzactiei penale în cazul “Rosia Montană” O parte din banii investiți de Gabriel Resources în proiectul aurifer Roșia Montană a tranzitat conturile unei firme fantomă, deținută de un sârb dependent de droguri, dar manevrată de un interlop român, pentru ca, în final, să ajungă sub formă de „veste promoționale” în curțile localnicilor din Apuseni, la Referendumul din decembrie 2012. >>PAGINA 6 Investigație Rise Project
DNA ajunge și la marile tunuri miniere Direcția Națională Anticorupție a decis trimiterea în judecată a trei persoane pentru fapte de corupție privind emiterea avizelor de mediu pentru mina de cupru Roșia Poieni.
Claudia Apostol
POLITICA RESURSELOR ÎN ROMÂNIA
Cine susține proiectul de la Certej și de ce? 2,5 miliarde de dolari au ajuns în buzunarele investitorilor companiei canadiene European Goldfields în 2012 în urma vânzării proiectului minier de la Certej către compania canadiană Eldorado Gold.
Agenţia Naţională de Resurse Minerale, în legătură directă cu clasa politică şi cu câteva corporaţii suspecte, a făcut concesionări netransparente de resurse în perimetre uriaşe, fără a ţine cont de interesele cetăţenilor sau de nevoia de a gestiona cu prudenţă bogăţiile subsolului.
>> PAGINILE 2-3
>> PAGINA 3
Roxana Pencea și Tudor Brădățan
>>PAGINA 6
Ioan POP-CURȘEU
www.miningwatch.ro
ANALIZE
CINE SUSȚINE Zdrang,
EDITORIAL
zdrang!
(Lotul Roșia, coadă la DNA)
Mihai GOȚIU Proiectul de la Roșia Montană (la fel ca alte proiecte care vizează aurul din Apuseni) s-a născut dintr-un lanț incredibil de minciuni și hoții, în a doua jumătate a anilor 90. Inițiatorii lui nu și-au pus problema să respecte măcar aparențele. Anunțul privind licitația pentru extragerea resturilor de aur și argint din iazul de decantare de la Roșia Montană a fost publicat în ziar la o zi DUPĂ ce ”câștigătorul” fusese deja desemnat. Afacerea a fost listată la bursele canadiene ÎNAINTE ca Gabriel Resources să fi dobândit vreun drept asupra zăcămintelor de aici. Contractul prin care a fost înființată RMGC a fost semnat pe baza unei legi care a fost adoptată de Parlament un an MAI TÂRZIU semnării lui. Și afacerea a continuat la fel cum a început, noi și noi file adăugându-se Dosarului care așteaptă să fie băgat în seamă de procurorii anticorupție. Cum au fost posibile toate acestea? Pur și simplu din cauza tupeului incredibil al celor implicați și a credinței lor că sunt intangibili. Păi cum să nu aibă o asemenea convingere, când foști (și actuali) șefi ai serviciilor secrete îi acopereau? Când din grupul strategic al părinților afacerii făcea parte inclusiv un înalt ofițer NATO și când erau plătiți pentru a susține proiectul foști consilieri ai președinților americani, fostul șef de cabinet al premierului britanic Tony Blair ori chiar fostul cancelar al Austriei? Și, totuși… Cu toată acoperirea pe care i-au oferit-o serviciile, Tender a fost condamnat deja, în primă instanță, la peste 11 ani de pușcărie și așteaptă sentința definitivă, care nu e exclus să fie și mai mare. Afacerile lui Timiș dau faliment una după alta prin Africa și rămâne o singură întrebare deschisă: va fi săltat în cele din urmă pentru tunurile de acolo sau pentru cele de aici? Adriean Videanu a deschis lista miniștrilor cianuriști care dau cu subsemnatul în fața procurorilor DNA, fiind urmat de Vosganian, Borbély, Șova. Toni Greblă, unul dintre inițiatorii legii exproprierilor în interes privat, s-a crezut scăpat când s-a văzut numit judecător la Curtea Constituțională. Ei, uite că nu e și deja a făcut cunoștință cu arestul. Și nici susținerea externă nu e chiar așa cum au crezut-o unii. Willem Matzer, ofițerul NATO băgat în combinații cu Tender și Timiș, a căzut de ani buni; oamenii de încredere ai lui Beny Steinmetz, principalul acționar al Gold-ului de acum, sunt arestați de FBI și anchetatorii și procurorii americani sunt doar la un pas de Steinmetz însuși. Cei enumerați mai sus sunt doar exemple dintr-o listă mult mai lungă de persoanje care s-au crezut de ”neatins”, dar care acum își pregătesc valizele de lemn și pun presiune pe guvernanți… să renoveze pușcăriile. Așadar, mare atenție vă transmit tuturor celor care vă jucați cu focul, fie că sunteți primari, consilieri locali sau județeni, directori și funcționari prin diferite instituții publice: nu vă mai ține nimeni spatele, că nu și-l pot ține nici pe al lor. S-a dus baba cu colacii! Acu se plimbă pe uliță baba cu cătușe. Zdrang, zdrang! Zdrang, zdrang!
de la Certej Roxana Pencea și Tudor Brădățan
ANRM estimează cantitatea de aur a zăcământului Certej la 83 de tone. La această cantitate de aur s-ar mai adăuga și aproape 450 de tone de argint. În decembrie 2013, doar aurul de la Certej valora peste trei miliarde de dolari. Ceea ce este însă impresionat este profitul marcat la vânzarea proiectului minier de către European Goldfields către Eldorado Gold. 2,5 miliarde de dolari au ajuns în buzunarele investitorilor companiei canadiene în urma acestei tranzacții în 2012. O analiză a modului în care s-a dobândit această sumă arată că Gabriel Resources inițial, mai apoi prin European Goldfields, o companie ce nu deținea nimic la înființare, a reușit să își finanțeze activitatea și să producă un profit uriaș în puțin peste 10 ani. Reușitele companiei țin în primul rând de abilitatea sa de a încheia în mod netransparent un acord de principiu cu statul român, printr-o fostă companie de stat. Prin acest acord compania a obținut listarea la bursă, pretinzând că ar avea drepturi asupra unui zăcământ considerabil de aur. În această situație se remarcă atitudinea relaxată a bursei din Toronto față de listarea unei companii ce nu deținea la acel moment documente legale solide (licență) cu care să își ateste patrimoniul. În primul an de la listare, acțiunile au crescut de la 0.38 la 4.5 dolari canadieni bucata. Sumele astfel câștigate au permis companiei să își continue activitatea și să obțină transferul concesiunii și licenței de exploatare de la MINVEST la Deva Gold, compania română deținută de European Goldfields. Semnătura primelor acorduri de asociere dintre compania română de stat și investitorul străin a fost acordată de Nicolae Stanca, actualul director al companei ce a rezultat din asociere – Deva Gold SA. Acordurile nu au fost rezultatul unei licitații și nu au fost făcute anterior anunțuri referitoare la disponibilitatea companiei de stat de a se asocia cu privați. Suma uriașă obținută de European Goldfields la vânzarea activelor către Eldorado Gold nu se justifică prin niciun fel de valoare adăugată, alta decât transferul licenței și al concesiunii.
Practic, zăcământul deținut inițial de statul român a fost vândut de un privat altui privat, fără ca bugetul național să fi încasat nimic. Tranzacția cea mai spectaculoasă s-a încheiat deja, ce ar mai rămăne ca eventual câștig statului reprezintă impozite și eventuale beneficii calculate ca procente din diferența dintre prețul de vânzare al aurului, minus costurile de producție, în limita participației statului de 19.7 %.
Autorizații emise ilegal de Primăria Certeju de Sus Compania minieră şi-a asigurat încă de la început și susţinerea autorităţilor locale prin primarul comunei, Petru Cîmpian. Susţinerea Primăriei Certeju de Sus pentru proiectul Deva Gold a fost confirmată de prezenţa primarului la dezbaterea publică din Voia încă din vara anului 2008. Dacă localnicii din Voia au refuzat cianurile pe pământul lor, cei din Certeju de Sus erau, potrivit primarului, ”adaptaţi la probleme”. Acesta a fost de acord cu amplasarea iazurilor de decantare în comuna sa, declarând la acea dată: Şi public mi-am manifestat acest acord, în şedinţa pe care am avut-o ieri (miercuri, 25 iunie - n.r.) cu prilejul obţinerii avizului de mediu care ni s-a solicitat.” Aşa cum nota presa locală, ”Petru Cîmpian a fost şi rămâne un aliat de bază al Deva Gold, oferindu-se să amplaseze pe teritoriul comunei încă un uriaş iaz de decantare pentru zecile de mii de tone de reziduuri toxice rezultate din exploatarea aurului. Iniţial, s-a
România nu gustă cianura.
dorit ca acesta să fie construit lângă satul Voia, din comuna vecină Balşa, însă ideea poluării apelor, aerului, a solurilor şi posibilitatea unor accidente au fost respinse de localnici în urma unei dezbateri publice, chiar dacă li se promiteau peste 100 de locuri de muncă.” În concluzie, în ziua dezbaterii publice de la Voia, Deva Gold avea deja asigurată o altă locaţie pentru amplasarea celor două iazuri de decantare, dintre care unul de prelucrare pe bază de cianuri, la Certeju de Sus, prin acordul Consiliului Local al comunei. Sprijinul primarului faţă de reluarea mineritului aurifer a mers până într-acolo încât în septembrie 2014 a emis ilegal o autorizație de construire pentru începerea organizării de șantier la mina Certej. Rețeaua Mining Watch și membrii săi au făcut numeroase demersuri la Consiliul Județean, Inspectoratul de Stat în Construcții și la Prefectura Hunedoara pentru a verifica dacă autorizația a fost emisă corect sau nu. Au fost necesare peste 90 de zile și nenumărate interpelări publice pentru ca autoritățile statului să își ducă la îndeplinirie obligațiile legale de verificare și anulare a autorizației de construire pentru lucrările de la Certej. Însă, ca urmare a numeroaselor solicitări venite de la cetățeni, Instituția Prefectului Hunedoara a anunțat pe 2. 02. 2015 că a cerut în instanță anularea autorizației de construire. Lucrările ilegale au fost astfel oprite.
Agenția de Protecția Mediului incapabilă să analizeze critic proiectul minier Certej Agenția de Protecția Mediului (APM), prin directorul Georgeta Barabaș, a emis un nou acord
ANALIZE
PROIECTUL
ȘI DE CE?
OPINIE
Politica resurselor în România Ioan Pop-Curşeu O discuţie despre politica resurselor în România mi se pare că trebuie iniţiată astăzi, cu maximă seriozitate şi competenţă, dar mai ales cu implicarea societăţii civile, ba chiar a tuturor cetăţenilor responsabili ai ţării. De ce oare? Pentru că, în teorie, acest lucru implică destinul nostru ca societate, pe termen lung, pe zeci de ani de acum înainte. Capacitatea de a gestiona cu înţelepciune şi echilibru resursele de care dispunem, fie ele culturale, umane sau minerale, ar fi fără îndoială un semn de maturitate.
de mediu revizuit pentru Certej în noiembrie 2013. Acest acord de mediu este obligatoriu pentru orice autorizație de construire sau alt aviz necesar demarării exploatării miniere. Foarte interesant este faptul că la data emiterii primului acord de mediu (iulie 2012), Georgeta Barabaş, membră a PSD Hunedoara, era consilierul pe probleme tehnice al ministrului mediului Rovana Plumb. Doamna Barabaş a condus instituţia hunedoreană de protecția mediului din aprilie 1997, cu o întrerupere de trei ani. Deşi era la curent cu procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi participase la multe dintre şedinţele în care s-a discutat despre proiectul minier Certej, întrebată de reporterul Gândul dacă a informat-o la acea vreme pe ministrul Mediului despre proiectul pentru acordul de mediu, Barabaş a explicat:
”La acea vreme nu eram consiliera dnei ministru, ca să o informez.”
ţii sporite a mass-media pentru acest subiect.
Declaraţia doamnei Barabaş e cel puţin suspectă, în contextul în care era la curent cu aceste informaţii, potrivit Gabrielei Lambrino, directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, iar la data emiterii acordului de mediu era consiliera Rovanei Plumb.
Monitorizarea autorităților servile
Vom continua să monitorizăm avizarea proiectului Certej și mai ales felul în care reprezentanți ai statului român aleg să favorizeze compania minieră prin autorizări ilegale sau avize contestabile în Un an mai târziu, aceeaşi Geor- instanță. Rezultatele adeseori nu geta Barabaş a revenit ca director sunt la fel de rapide pe cât ne-am executiv al APM Hunedoara, iar dori. Cu toate acestea, avem cerdecizia de emitere a acordu- titudinea că adevărul iese întotlui de mediu revizuit îi poartă deauna la lumină. semnătura. De altfel, în același În loc de concluzie: timp cu emiterea noului acord În oraş şi-n primărie de mediu, Ministerul Mediului renunța la procesul deschis în Firul cinstei s-a-ntrerupt, toamna anului 2012. Puțin proCăci sunt, după cum se scrie, babil ca acest lucru să fi fost o simplă coincidenţă. Autorităţile Toţi o apă... şi-un corupt. de mediu au comunicat cu cer(Ion Sava Costin din Urmaşii lui Cintitudine pe subiectul emiterii şi re-emiterii acordului de mediu, cinat, 2004) mai ales în contextul unei aten-
ISDS – Justiție paralelă pentru corporații Guvernele din SUA și Canada negociază cu cele din Uniunea Europeană un mega tratat de liber schimb. Deși negocierile au loc în spatele ușilor închise, o parte dintre documentele ce stau la baza negocierilor au fost divulgate publicului. Conținutul și importantele implicații ale acestui acord au generat un val de proteste în rândul cetățenilor din întreaga Europă. Una dintre cele mai peri-
culoase prevederi din cadrul acordurilor de liber schimb este cea cu privire la rezolvarea litigiilor între investitori și state (ISDS). Practic, corporațiile încearcă să obțină dreptul de a juca după alte reguli decât cele pe care le respectăm noi, cetățenii. Acest mecanism ar putea fi folosit, dacă tratatul ar fi semnat, și de Gabriel Resources, care amenință statul român cu
un arbitraj internațional pentru incapacitatea companiei canadiene de a demara în condiții de legalitate proiectul minier Roșia Montană.
Semnează și tu petiția împotriva TTIP și CETA: www.rosiamontana.org/ro#ttip
Ce se întâmplă, însă, în practică? Sub acest aspect, vedem că politica resurselor este un izvor de corupţie şi dezagregare socială. De aceea, merită să examinăm câteva aspecte generale ale numitei politici a resurselor. Cât priveşte resursele culturale şi pe cele umane, a existat în ultimii 25 de ani un dezinteres constant al autorităţilor pentru valorificarea lor. Patrimoniul a fost neglijat sau distrus, ca în cazul Roşia Montană, ceea ce a reprezentat un grav atentat la memoria noastră identitară. Resursa umană a fost batjocorită, milioane de români fiind constrânşi să emigreze, din cauza contextului politico-economic de acasă. Am pierdut elita profesiilor libere, medici, profesori, cercetători, informaticieni; am alungat sute de mii de meseriaşi de valoare, instalatori, zidari, strungari; s-au dus şi ţăranii spre Occident, iar consecinţa a fost slăbirea legăturilor sociale şi creşterea permeabilităţii la corupţie. Distrugerea cea mai teribilă se vede însă în cazul resurselor minerale, petrol, gaze, metale preţioase şi mai puţin preţioase. Agenţia Naţională de Resurse Minerale, în legătură directă cu clasa politică şi cu câteva corporaţii suspecte, a făcut concesionări netransparente de resurse în perimetre uriaşe, fără a ţine cont de interesele cetăţenilor sau de nevoia de a gestiona cu prudenţă bogăţiile subsolului. Afacerile Roşia Montană şi Certej au făcut scandal prin suspiciuni de corupţie extinsă, dar nu trebuie să uităm nici de modul neclar în care au primit dreptul de a explora (şi exploata) gaze de şist companii ca Chevron, Gazprom, Niš Petroleum. Amendamentele la Legea Minelor au fost făcute nu pentru a favoriza transparenţa, ci, dimpotrivă, pentru a extinde puterea companiilor în detrimentul cetăţenilor şi pentru a crea un cadru difuz în care corupţia să fie mult mai eficientă. Ar trebui lămurite aici două mecanisme ale contextului socio-politic în care se produce corupţia, în legătură cu exploatarea resurselor, umane, culturale sau minerale. În primul rând, cadrul legislativ fluid nu permite să fie puse limite acţiunilor corporaţiilor sau să fie sancţionate drastic cele care greşesc, dar nici să existe şanse reale pentru cetăţeni în eventualele litigii cu statul sau corporaţiile. Nu avem legislaţie minieră, de mediu, de patrimoniu care să creeze pentru cetăţeni certitudinea că drepturile lor fundamentale nu vor fi încălcate. În al doilea rând, oamenii politici ştiu că majoritatea corporaţiilor vin în România cunoscând bine legislaţia laxă, cu gândul să încerce o exploatare pe termen scurt, invazivă şi poluantă, a resurselor. Nu se ţine deloc seama de comunităţi şi de nevoile lor reale. Cei care permit explorarea zăcămintelor de gaze de şist în Banat şi Vaslui ignoră că aceste regiuni au pământuri fertile pentru agricultură şi că localnicii ar fi mai mulţumiţi să le poată cultiva liniştiţi. Companiile ştiu că autorităţile române trebuie corupte pentru a implementa agenda lor, bazată pe profit rapid şi pe consecinţe dezastruoase, în detrimentul nevoilor cetăţenilor. Decidenţii, de la autorităţile locale şi până la cele centrale, se află astfel în poziţia de a cere şi de a primi şpagă, pentru a elibera autorizaţiile şi avizele necesare companiilor. Aşa că, până nu vom avea o politică a resurselor care să se bazeze pe principii clare, viitorul nostru comunitar va fi sumbru. Asemenea principii clare presupun punerea accentului pe resursele regenerabile, pe dezvoltarea unor comportamente mai puţin risipitoare şi mai responsabile, care să nu ne mai oblige să mutilăm pământul pentru a-i smulge bogăţiile din măruntaie. Cine are urechi de auzit să audă!
Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.
DOSAR
70
milioane de dolari
suma cu care Frank Timiș și-a vândut partea de acțiuni când a ieșit din afacere
CARACATIȚA CO DNA, asta e lista de jumătate de miliard de dolari! care indică faptul că sumele învârtite în cadrul acestei afaceri ar putea fi, în realitate, mult mai mari. Directorii de la Toronto și directorii din România au salarii de sute de mii de dolari anual, cărora li se adaugă însă bonusuri substanțiale de succes, de ordinul milioanelor, prin succes înțelegându-se însă manipularea bursei, nicidecum pornirea proiectului de la Roșia Montană.
Acestea sunt sumele mari, la care se adaugă cele aparent mici, dar nenumărate: contracte de restaurare cu firmele unor arhitecți de la care se așteaptă apoi semnături și avize, contracte de servicii cu firmele rudelor unor politicieni locali (începând cu sora primarului din Roșia Montană și cu diferite neamuri ale unor consilieri județeni din Alba), finanțarea unei foi de propaZeci de milioane de do- gandă numită ziar, ca să aibă și lari au ajuns în conturile soția primarului din Câmpeni presei și jurnaliștilor din o sursă de venit, susținerea România pentru articole unor așa-zise grupuri indepenși reclame mincinoase ori dente de monitorizare a patripentru a le cumpăra tăce- moniului din Roșia Montană, rea. finanțarea unor ONG-uri pentru a se mima susținerea Lobbyștii de la noi și de la publică, armatele de anoToronto,Washington, Bruxelles, nimi plătiți să comenteze pe Viena ori Londra s-au înfruptat internet, dineuri, cine festive și ei din așa-zisa ”investiție” din și alte evenimente, cumpăraRomânia. Numeroasele excur- rea morților din cimitirele din sii cu jurnaliști și politicieni la Roșia Montană, sponsorizarea Antipozi, în Spania ori dincolo unor echipe de fotbal, baschet de Cercul Polar s-au adăugat sau rugby, plata echipelor de pe factură (doar pentru un demolatori și multe, multe ”lot Noua Zeelandă” s-au chel- altele, extrem de diverse, dar tuit mai mult de 100.000 de fără nicio legătură directă cu euro). Agențiile de publicitate teoreticul proiect. autohtone și-au tras și ele o felie generoasă de investiție, iar Așa, punându-le cap la Și atunci pe ce s-au dus ba- câți din banii decontați aces- cap, începem să înțelegem că nii ăștia? E o întrebare la care tor firme de publicitate au fost Roșia Montană nu a fost și nu așteptăm răspuns și din par- folosiți pentru reclama RMGC va fi vreodată un proiect minitea procurorilor DNA. Până și câți pentru campaniile elec- er, ci doar o uriașă combinație de transferat bani în buzunarele unor băieți deștepți. Jumătatea aia și mai bine de miliard de dolari nu reprezintă investiția de la Roșia Montană, ci doar imaginea a cât de mare e buba. Și cât de mult vor avea de lucru procurorii când Ioan Talpeș, Radu Timofte, George îi vine rândul și Afacerii Roșia Maior. Foști șefi ai SRI și SIE care i-au proMontană. tejat pe combinatorii din Afacerea Roșia Montană. E hilar că Timofte ajunsese să apeleze la Tender pentru a obține favoruri de la Talpeș. Acuzații recente îl plasează și pe Florian Coldea, adjunctul șefului SRI, printre cei care îl protejau pe milioane de dolari veniturile dintr-un singur Tender. an ale directorului general al Gabriel Resources, Jonathan Henry
Servicii de la servicii
11
Traian Băsescu, Adrian Năstase, Victor Ponta, Mihai Răzvan Ungureanu, Călin Popescu Tăriceanu. Cel puțin un președinte și trei premieri au susținut proiectul RMGC (cu mențiunea că Tăriceanu mai mult în perioada de ministru al Industriilor, înainte de anul 2000).
Grupa Medie Dan Şova, Adriean Videanu, Varujan Vosganian, Dan Radu Rușanu, Radu Berceanu, Sulfina Barbu, Nicolae Nemirschi, Rovana Plumb, Laszlo Borbély, Daniel Barbu, Kelemen Hunor, Teodor Atanasiu, Răzvan Theodorescu, Cătălin Predoiu, Adrian Gerea, Dan Ioan Popescu. Numărul miniștrilor care au susținut proiectul e impresionant.
Categoria: O Cină la Ambasadă Mark H. Gitenstein şi Nicholas Frank Taubman (foşti ambasadori ai SUA la Bucureşti), Raphael Arthur Girard şi Marta Moszczenska (foşti ambasadori ai Canadei la
Cu un sclipici suntem datori Felix Tătaru (agenția de publicitate GMP), Bogdan Naumovici (agenția de publicitate Leo Burnett), Corina Vinţan (lobby). Responsabili cu imaginea RMGC, dar și cu stabilirea conexiunilor cu politicieni și jurnaliști. Bucureşti, primul ajuns în CA al Gabriel Resources). Ambasada Canadei a fost vârful susținerii diplomatice a proiectului în România, convingând și alți diplomați (în special americani) să dea ”o mână de ajutor”.
Conservare şi salvare prin dinamitare Crișan Mușeţeanu, Mihai Bărbulescu, Alexandru Barnea, Paul Damian, Florin Drașovean, Gheorghe Dumitroaia, Ioan Glodariu, Florin Hău, Adriana Pescaru, Dragomir Popovici, Valeriu Sârbu, Alexandru Suceveanu, Dumitru Ţeicu, Florin Topoleanu, Gheorghe Trohani – membri ai Comisiei Naţionale de Arheologie care
2006
Asta e suma pe care RMGC se laudă că a ”investit-o” în proiectul de la Roșia Montană. Dacă investiția ar fi fost reală, Roșia Montană ar fi putut să fie acum cea mai înstărită localitate rurală din România și ar fi putut concura cu succes cu stațiunile alpine din Austria, Elveția, Franța sau Italia. Chiar și în condițiile costurilor supraevaluate ale marilor proiecte de investiții din România, la Roșia Montană ar fi putut exista stadion la standardele Ligii Campionilor (Cluj Arena, cu 35.000 de locuri – 40 de milioane de euro), aeroport internațional (100 de milioane de euro e investiția în Aeroportul Internațional Cluj) și autostradă până la Alba Iulia. Avem ceva din toate acestea? Singurele lucruri care se văd în Roșia Montană sunt un teren sintetic de fotbal, nămolul scos din niște foste galerii romane, câteva case renovate (și alte peste 150 demolate) și multe plăcuțe și banere care vorbesc despre zecile și sutele de milioane de euro și/sau dolari care au fost sau vor fi ”investiți” aici.
Grupa Mare
www.mindbomb.ro
550
de milioa- atunci, după peste 12 ani de torale ale politicienilor care au ne de do- investigații jurnalistice, vă pot susținut proiectul vom afla în oferi niște răspunsuri parțiale, anii următori. lari.
în iulie catul de arheolo Cârnic, definiti
Confi cianu
Flor Diacon Ioan, N Moga, Theodo
De peste mări şi ţări Jonathan Powell (fost şef de cabinet al lui Tony Blair), Sally Painter (membru al Consiliului SUA pentru NATO), Karen A. Tramontano (şef adjunct al Statului Major al lui Bill Clinton), Jeremiah Baronberg, Kim K. Bayliss, David Korkoian, David Beightol, Stuart E. Eizenstat (fost consilier al lui Jimmy Carter, fost ambasador al SUA la UE), Martin B. Gold, Alan Larson, Brian D. Smith, Alfred Gusenbauer (fost cancelar al Austriei). De la fostul șef de cabinet al premierului Marii Britanii, la consilierii unor președinți americani și un fost cancelar al Austriei, Gabriel Resources a ”lucrat” doar cu oameni unul și unul la nivel internațional.
1,35
milioane de dolari
suma încasată de Bogdan Naumovici pentru trei ani de minciuni în favoarea RMGC (la care se adaugă 800 de euro, bonus de ”succes”)
România nu gustă cianura.
60-70
milioane de do
fondurile de ”comunic ternă” (publicitate) ale Resources în doar 5 (2008-2012)
CORUPȚIE
ORUPȚIEI Mihai GOȚIU
Vulpe, Achim Moise – diferiți academicieni și profesori universitari, membri ai Grupului Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană, grup a cărei activitate e finanțată de companie.
Cazul Rodwell la UNESCO
Dennis Rodwell, expert internațional, membru al ICOMOS, plătit de companie să spună că Roșia Montană nu e 2011 au avizat certifi- ar avea valoare de UNESCO. e descărcare de sarcină ICOMOS, care reunește pesogică pentru Masivul te 9.000 de experți la nivel în locul celui anulat internațional, a declarat în reiv de instanțe. petate luări de poziție că Roșia Montană îndeplinește mai firmăm că multe criterii (cinci) pentru urăm includerea pe Lista UNESCO (în condițiile în care unul sinrin Anghel, Alexandru gur e suficient). nescu, Augustin Nicolae Gudea, Vasile Ioan Opriş, Răzvan orescu, Alexandru
olari
care exGabriel 5 ani
PUNEȚI ACEASTĂ LISTĂ ÎN RAMĂ. Când auziți de arestările și dosarele DNA consultați-o. Unii dintre cei de mai jos pot fi deja bifați.
Jurnalism de vacanţă Robert Turcescu, Ioan T. Morar, Mihai Tatulici, Livia Dilă, Doru Bușcu, Floriana Jucan, Emil Hurezeanu, Vlad Macovei, Rareș Bogdan, Dragoș Nedelcu, Sorin Freciu, Roxana Voloșeniuc – Lotul Noua Zeelandă din 2010. Deși e cea mai cunoscută ”vizită de documentare” de acest gen, nu a fost singura. Și alți ziariști și politicieni au fost plimbați în concedii de lux în Noua Zeelandă și alte colțuri ale lumii.
Începuturile. Securiștii Frank Timiş, Ovidiu Tender, Stephen G. Roman, Ioan Talpeş, Ioan Gâf Deac. Afacerea a început la mijlocul anilor 90, cu participarea unor personaje care au avut diverse legături cu fosta Securitate: Timiș – aventurier din rețelele de traficanți de droguri din Australia, create în anii 80 de Securitate; Tender – șef al unei unități hoteliere a fostului Partid Comunist Român (PCR) și turnător la Securitate; Stephen G. Roman – fiul lui Stephen B. Roman, afacerist canadian ajuns în România la chemarea lui Ceaușescu. Ioan Gâf Deac, ambasador în Australia, cel care l-a recrutat pe Timiș. Ioan Talpeș, marele susținător și protector al combinației, inclusiv din postura de șef al Serviciului de Informații Externe (SIE).
Euro-cianurişti
Eba, Adina Vălean, Theodor Stolojan, Traian Radu Ungureanu, Cristian Preda, Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareş
Niculescu, Oana Elena Antonescu, Gigi Becali. Europarlamentarii români care, în mai 2010, au votat împotriva rezoluției Parlamentului European de interzicere a mineritului cu cianuri în UE. Rezoluția a fost adoptată, totuși, cu o majoritate covârșitoare, de aproape 80% din voturi.
parlamentarilor cianuriști este, însă, de ordinul zecilor. Gabriela Vrânceanu Firea, Traian Igaș, Cezar Cioată, Ioan Dîrzu, Teodor Atanasiu merită mențiuni speciale.
Noi suntem români
Primari (minim 35) şi ex-primari ai unor localităţi din Apuseni; consilieri judeţeni (Alba), consilieri locali. Distinşi în cianurare: Virgil Nariţa, Categoria capră CCR Eugen Furdui (Roşia Montană), Toni Greblă, dat recent în urmări- Ioan Dumitrel (preşedinte CJ Alba), re penală, este cel mai notoriu parla- Mircea Hava (Alba Iulia), Nicolae mentar care a susținut proiectul de la Simina (Abrud), Ioan Călin Andreş Roșia Montană, fiind inițiator alături (Câmpeni), Silviu Ponoran (Zlatna). de Ion Rușeț al celebrului proiect de lege privind exproprierea în intere- Categoria Mircea Sandu sul companiilor private. Notorietatea Mircea Sandu. În 2012, fostul lui Greblă e dată de faptul că, ajuns judecător la Curtea Constituțională președinte al Federației Române de a României (CCR), s-a trezit ridicat Fotbal (FRF) a încercat să vândă, pur și de procurori pentru mită în… capre. simplu, naționala de fotbal a României Fostul șef al Comisiei de Industrii a celor de la RMGC. Ghinionul lui a fost Camerei Deputaților, Iulian Iancu, alt că i-a contactat pe cei de la Alburnus susținător declarat al cianurilor, este Maior.
Servieta şi ştampila Marian Anton (fost secretar de stat la Mediu), Augustin Ioan (fost președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice), Vasile Timiş (fost secretar de stat la Cultură), Radu Boroianu, Mihail Ianaş, Gabriel Dumitraşcu, Silviu Stoica, Iuliu Winkler – funcționarii publici care au gustat din plin din ”beneficiile” proiectului de la Roșia Montană sunt doar cu titlu exemplificativ.
cercetat și el de procurori. Numărul
6
milioane de dolari veniturile pe trei ani (20112013) ale directorului general al RMGC, Dragoș Tănase
33
130
veniturile pe trei ani (20112013) a cinci dintre șefii Gabriel Resources și RMGC (Jonathan Henry, Richard Brown, Max Vaugham, Dragoș Tănase, Nicolae Suciu)
vacanța ”de documentare” din Noua Zeelandă, cu 12 jurnaliști români
milioane de dolari
mii de euro
Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.
1,53
milioane de dolari
tarifele de lobby (pentru doi ani) plătite firmelor americane de lobby Dukto Worldwide și Convigton & Burling, pentru câștigarea susținerii americane
ANCHETE
RMGC, acuzată de evaziune şi Cine descoperă spălare de bani restul mizeriilor?
O investigaţie Rise Project
Începând cu 18 noiembrie 2013, compania minieră Roşia Montană Gold Corporation a fost anchetată pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani în România. Ancheta procurorilor a arătat că o sumă importantă a fost achitată de RMGC către firma fantomă Kadok Interprest SRL, deținută în acte de un cetățean sârb din Zaecar, Valea Timocului, despre care rudele susțineau că-i dependent de droguri și că n-a avut în viața lui afaceri în România, dar manevrată în realitate de Răzvan Alexe, cunoscut în lumea interlopă ploieșteană, apropiat de familia președintelui CJ Prahova, Mircea Cosma – anchetat în același dosar, alături de consilierul de la Secretariatul General al Guvernului, Marcel Păvăleanu, mai mulți complici ai lor și zeci de companii abonate la contracte cu statul sau suspectate de a fi paravan pentru operaţiuni financiare dubioase. Suspiciunile au pornit de la incoerenţa raportărilor financiare ale RMGC: în 2012, compania a avut încasări de 393.000 de lei şi totuşi a achitat către firma prahoveană aproximativ 300.000 de dolari, o sumă de trei ori mai mare decât încasările. Pentru ce erau plătiţi acei bani?
Rechizitoriul Procuraturii enunța explicit scopul companiei miniere: Folosirea acestei societăţi comerciale (Kadok Interprest – n. r.) în cadrul lanţului ilicit de spălare a banilor şi evaziune fiscală este relevantă în relaţia comercială cu SC Roşia Montană Gold Corporation, constând în achiziţionarea a circa 35.000 de scurte de fâş promoţionale pentru referendumul organizat în anul 2012 în zona Roşia Montană, relaţie finalizată prin intermediul martorului (…).” Reamintim că în data de 9 decembrie 2012, simultan cu alegerile parlamentare, a fost organizat un referendum în 35 de localităţi din zona Munţilor Apuseni privind reluarea activităţilor miniere în regiune. Referendumul a reprezentat un eşec de proporţii pentru RMGC, nefiind validat. Din totalul populaţiei cu drept de vot a zonei, doar 27% s-au pronunţat în favoarea repor-
În perioada referendumului local, RMGC a împărțit din poartă-n poartă veste promoționale cumpărate de la o firmă fantomă
nirii mineritului şi a proiectului de la Roşia Montană. În perioada premergătoare referendumului, compania minieră a pompat în zonă cadouri şi sume impresionante, pentru a determina localnicii să se prezinte la vot: zeci de nereguli au fost semnalate de observatorii independenţi. De fapt, RMGC, cu vestele de fâş şi alte materiale „promoţionale”, dăduse mită electorală, potrivit Legii 35/2008, art. 55: „Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral (...) constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.” RMGC a încercat să mascheze ilegalitatea activităţilor sale
sub declaraţii liniştitoare. Astfel în raportul trimestrial publicat de Gabriel Resources în martie 2014, compania a făcut o succintă prezentare a evaziunii şi spălării de bani în secţiunea... „alte proceduri legale”. Mai mult, Jonathan Henry, preşedintele companiei, a menţio nat într-o declaraţie către CBS News, citată de ziarul Adevărul, că nu are toate detaliile privind scurtele „pentru că acest lucru nu este relevant”, însă a adăugat că „sunt legate de activităţile miniere ale societăţii”. În fapt, executivul Gabriel Resources a ascuns în mod voit că tipul de îmbrăcăminte achiziţionat cu bani veniţi de nicăieri şi numărul unităţilor (35.000) nu se încadrau deloc în nevoile de muncă ale angajaţilor RMGC în nov.-dec. 2012.
Cazul relaţiei toxice cu Kadok Interprest SRL e doar un exemplu al faptului că RMGC şi-a bazat constant activitatea pe fapte de corupţie. De altfel, corporația minieră a făcut afaceri și cu Glar Construct, o altă firmă prahoveană, controlată de familia deputatului PSD, Sebastian Ghiță, care a construit case pentru sătenii din Roșia Montană relocați în Alba Iulia. Ghiţă face parte şi el dintre cei intraţi sub urmărire penală la începutul lui 2015, arătând că Afacerea Roşia Montană e un uriaş viespar de corupţie. Acum ar trebui doar ca DNA să râcâie pojghiţa de onorabilitate, iar restul mizeriilor ar ieşi la iveală de la sine!
DNA ajunge și la marile tunuri miniere Claudia APOSTOL
curorii au reținut următoarea stare de fapt:
Direcția Națională Anticorupție a decis trimiterea în judecată a trei persoane pentru fapte de corupție privind emiterea avizelor de mediu pentru mina de cupru Roșia Poieni. Au fost puși sub acuzare pentru abuz în serviciu și luare de mită, respectiv complicitate la abuz în serviciu următorii: Mihaela Mih Dehelean (PSD) – directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba,
Gheorghe Iordache – fost director al exploatării miniere de cupru în perioada mai 2013 – ianuarie 2014, Sergiu Mihuţ – contractorul studiilor de mediu. În rechizitoriul întocmit, pro-
Cu toate că inculpata Dehelean Mih MihaielaNicoleta nu avea atribuții în a efectua consultanță, iar funcția deținută impunea o atitudine imparțială și obiectivă, l-a determinat pe inculpatul Iordache Gheorghe să își îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul a încheia un contract de prestări-servicii, ce avea ca obiect întocmirea unui raport de amplasament, cu firma reprezentată de inculpatul Mihuț Sergiu Ioan Nicolae.”
stat Cupru Min Abrud anunța că a obținut autorizația de mediu pentru mina Roșia Poieni. Obținerea autorizaţiei condiționa funcționarea exploatării iar reînnoirea avizelor era dorită și de Ministerul Economiei pentru a putea scoate din nou la vânzare zăcământul de cupru, după eșecurile privatizărilor anterioare – eșec care se datorează tocmai costurilor cu investiţiile de mediu: 15 milioane de euro potrivit fostului ministru Rovana Plumb.
Sergiu Mihuț, specializat în studii de impact conveAutorizația de mediu, nabile companiilor miniere obligatorie pentru privatiSergiu Mihuț, inculpat în dosarul DNA, este autorul raportuzarea minei În iulie 2014, compania de
lui de amplasament contractat
România nu gustă cianura.
de Cupru Min pentru 25.000 de euro. Mihuț a realizat studiile de biodiversitate și pentru explotarea minieră propusă de Roșia Montană Gold Corporation, precum și studii specifice pentru exploatarea dacitului în Apuseni, la Ocoliș.
Privatizare cu firme controversate Într-o anchetă publicată de echipa de investigații Rise Project în 2012, au fost scoase la lumină legături între privatizarea Cuprumin și brokerii lui Frank Timiș, cu care s-a colaborat pe o perioadă de 10 ani, fiind incluse aici servicii de consultanță și pentru Gabriel Resources sau European Goldfields, deținătoarele licențelor de exploatare a aurului la Roșia Montană și Certej.
DIVERTISMENT – Va cădea într-o zi de sărbătoare, răspunde femeia. – Şi care va fi ziua aceea? – Indiferent care va fi acea zi, va fi o sărbătoare! *** Pentru că în ultima vreme s-au făcut foarte multe arestări la DNA, românii au cerut să facă un ghid al arestărilor, asemănător ghidului TV, ca să știe dinainte ce arestări să urmărească. *** – Nu ştiu ce să fac cu soţul meu, doctore. Vorbeşte în somn. – Da, este un lucru neplăcut. – Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri rîdea de el tot Senatul. *** Toni Greblă a mărturisit că a primit mită 3 rochii, ca să aibă o ținută nouă și să nu fie recunoscut când vinde capre.
S-a făcut un top cu cele mai corupte țări. Toți se așteptau ca România să iasă pe locul întâi. Dar stupoare, a ieșit pe al doilea. De ce? Pentru că a dat șpagă! *** Mita este mama Corupţiei. *** Rău ar fi să-i arestăm pe toţi, Pe corupţi, pe profitori, pe hoţi, N-am mai întruni, e evident, O majoritate-n Parlament. *** Cum determini dintr-un grup de politicieni pe cel mai corupt? Iei unul la întâmplare ...
*** De când cu arestările de la DNA, Șova și Vâlcov discută despre această situație: – Eu mi-am pierdut orice speranță, spune Vâlcov; mi-am pierdut și somnul! Nu mai dorm noaptea. – Eu dorm ca un prunc! răspunde www.rosiamontana.org www.apusenii-liberi.ro alburnusmaior rosia.montana.in.unesco SalvatiRosiaMontana1 alburnusmaior Puteți susține activitatea Asociației Alburnus Maior direcționând 2% din impozitul anual sau donând direct în contul asociației: RO17RNCB0008021190850001 (RON) deschis la BCR Câmpeni.
Șova. – Cum așa? – Ca un prunc: o oră dorm, o oră plâng, o oră dorm, o oră plâng... *** De când au fost luați de către DNA, parlamentarii au trecut de la 4x4 la 4 pe 4. *** Adriean Videanu își muștruluiește fiul: – La zece ani mi-era rușine să mint în halul în care minți tu și pe deasupra să mai și fur! Fiul îi răspunde: – Și la ce vârstă ai reușit să nu-ți mai fie rușine? *** Care este noul slogan pentru DNA? „Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem ca DNA să-i.. salte!” *** Care este povestea preferată a parlamentarilor? Frumoasa din pădurea AdorMITĂ! *** Ministrul Finanţelor şi ministrul Economiei iau un aperitiv la bufet. După un timp, primul zice: – Mai luăm ceva? – De la cine? *** Ponta consultă o ghicitoare, dornic să vadă cât o mai duce guvernul lui. Redacţia Apusenii Liberi Claudia Apostol Tudor Brădăţan Mihai Goţiu Sorana Olaru-Zăinescu Roxana Pencea Ioan Pop-Curşeu Alina Banu Concept grafic: Luminiţa Dejeu Ilustraţii: Bencze Laszlo, Costel Pătrășcan Corectură: Alina Banu , Ioan PopCurşeu
– Să presupunem că aș băga mâna în buzunarele unui om și i-aș lua banii. Ce ar însemna că sunt în cazul acesta, copii? – Ministru de finanțe! *** – Știți de ce au parlamentarii așa salarii mari? – Pentru că prostia se plătește. *** Judecătorul: Acuzat, recunoaște că ai greșit! Inculpatul: Imposibil. Pledoaria avocatului m-a convis că nu am furat. *** – De ce parlamentarii nu sunt niciodată jefuiți de hoți ? – Corb la corb nu-și scoate ochii! *** Un politician vorbea la o întrunire electorală: – Adversarul meu v-a furat pe rupte timp de 4 ani... Dați-mi și mie o șansă! *** Contabilul verifică decontul unuia dintre parlamentari. – Dar cifra asta astronomică ce reprezintă?!! – Este decontul pentru hotel... – V-aș ruga ca, pe viitor, să nu mai cumpărați hoteluri! *** Întrebare: Care este cea mai bogată țară din lume? Răspuns: România.
– De ce doriţi să deveniţi preşedinte? – Pentru că în ţară e corupţie. Toţi fură. Nu există lege. Nu există ordine. -Şi Dvs. vreţi să luptaţi cu asta? -NU. Eu vreau să profit. *** Se spune că atunci când a făcut lumea Dumnezeu a răsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum România. Uimit și putin șocat de bunăvoința excesivă a Stăpânului său, un înger îl întreabă: – Ce faci, Preasfințite, le dai prea multe! La care Dumnezeu îi răspunde: – Stai să vezi ce conducători le dau!
*** - Cum să-i aducem cu picioarele pe pământ pe politicienii români? - Simplu. Le blocăm conturile şi îi punem să trăiască cu 1500 de lei pe lună, cu soţia şomeră, copilul la facultate, într-un bloc racordat *** la reţeaua locală de termoficare Proces de corupție la nivel înalt. şi îi punem să şi muncească penAvocatul către martor: tru banii ăia! – E adevărat că ați primit 5.000 de *** euro pentru a compromite acest Ieri, în timpul şedinţei Parlamenproces? tului, în sală au intrat doi bandiţi. Martorul, absent, cu ochii pe feŞi-au cerut scuze pentru întârziereastră. re şi s-au aşezat la locurile lor. – Domnule, repet întrebarea: e *** adevărat ca ați primit 5.000 de Şeful pompierilor intră în clădire, euro pentru a compromite acest încet, relaxat, cu mâinile în buzuproces? nare, fredonând uşor o melodie Martorul, continuă să se zgâiască veselă: pe geam. – Băieţi, echipaţi-vă încet, încet, Judecătorul: sistematic, spălaţi maşina cu – Vă rog să-i răspundeți domnufoarte multă grijă, să arate ca lui avocat! nouă. Atenţie la toate detaliile! – Aaa…păi eu credeam că pe Să fiţi prezentabili şi îngrijiţi. Ludumneavoastră vă întreabă… aţi ceva apă, nu multă, faceţi-vă *** siesta şi apoi mergeţi la incendiu – Știți cât primiți dacă depuneți cu grijă, fără să aveţi viteză mare, mărturie falsă? fără să stârniţi praful, fiţi atenţi la – Da, inculpatul a spus că îmi dă stopuri, la trafic, la tot... Arde clă150 de milioane. De ce? Pentru că de 2000 de ani direa guvernului de ceva vreme *** se fură, și tot a mai rămas ceva de şi ăia sunt blocaţi cu toţii înăunDe ce pedepsește statul român furat... tru. furtul din buzunare? *** *** Deoarece nu suportă Un candidat la funcţia de preşeconcurența!! dinte este întrebat de jurnalişti: *** Tipărirea acestui număr din ziarul Apusenii Liberi este finanțat din donațiile obținute prin direcționarea a 2% din impozitul anual al persoanelor fizice către asociaţia Alburnus Maior. Distribuția ziarului se realizează cu sprijinul Fondului ONG în România în cadrul proiectului “Campania Salvați Roșia Montană – Solidaritate pentru comunitate.” Mulțumim Rise Project, România Curată și Mining Watch România pentru sprijinul acordat realizării acestui
număr dedicat corupției. Ziarul Apusenii Liberi este realizat și distribuit pe bază de voluntariat. Alătură-te şi tu echipei de distribuţie, sunând la telefon 0364-104706. Publicaţie editată de Asociaţia Alburnus Maior Adresă: str Principală, nr. 229, Roşia Montană, Alba alburnusmaior@ngo.ro ISSN 2286 -1726 Tipărit de Tipografia Garamond
Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.
Victor-Viorel Ponta, PSD, Prim-Ministru, a promovat afacerea Roșia Montană ca proiect de lege în Parlamentul României, deși bănuia că a existat corupție pe traseul acestei promovări, fără a fi ordonat o anchetă a unui corp de control. De asemenea, a vizitat personalul de pază al RMGC pozând alături de minerii blocaţi în galeriile nefolosite pentru a cere începerea exploatării, deși știa că nu erau mineri, ci alți angajați ai companiei.
Traian Băsescu, președinte al României, PD, PDL. Susținător pe față al proiectului minier. În singura întâlnire pe care a avut-o cu reprezentanții Alburnus Maior, opozanții locali ai proiectului, a afirmat: “Sunteţi bolşevici!”
Daniel Barbu, PNL, fost ministru al Culturii, susținătorul salvării patrimoniului de la Roșia Montană prin dinamitare.
Radu Berceanu, PD, PDL, în calitate de ministru al industriilor a fost primul care a aprobat un parteneriat fără procedură competitivă cu o companie care nu avea altă activitate în acel moment.
Ionel Blănculescu, consilier al premierului Victor Ponta și fost ministru. A reprezentat ani la rând punctul de vedere al Gabriel Resources în emisiuni televizate și în articole din presa scrisă și i-a comparat pe manifestanţii contra proiectului cu teroriştii.
Liviu Dragnea, PSD, fost vicepremier, a susținut că proiectul minier ar fi sustenabil fără nicio analiză guvernamentală cost-beneficiu; probabil a ajuns la această concluzie în timpul vizitelor de ”documentare” la care a participat și el. Toni Greblă și Ion Ruşeţ (PDL) au iniţiat în 2011 primul proiect de expropriere specială în interes privat (în interesul RMGC și al altor companii miniere); adoptat de Senat, proiectul se află încă în așteptare la Camera Deputaților .
Mircea Hava, PDL, primar Alba-Iulia, a cerut în timpul administraţiei PDL Ministerului Culturii să elibereze avizele necesare RMGC ca să nu se mai întârzie demararea proiectului.
Mugur Isărescu a semnat ca prim ministru H.G. 73/2000 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii de exploatare, inclusiv la Roşia Montană, cu sub 20% participare pentru statul român, la finele mai multor proceduri de o legalitate îndoielnică.
Rovana Plumb, PSD, fost Ministru al mediului, a afirmat că proiectul este “cel mai sigur din Europa” fără nici o bază documentară în acest sens și a declarat că avizul de mediu se va da pe considerente politice și nu de mediu, în funcție de decizia parlamentară.
Călin Popescu-Tăriceanu, PLR, din postura de Ministru al Industriei şi Comerţului a aprobat în 1997 crearea societăţii mixte cu Gabriel Resources Ltd. în condiții dezavantajoase pentru statul român și înainte cu an de aprobarea Legii Minelor care făcea posibilă înființarea unei asemenea societăți.
Mihai Răzvan Ungureanu, Forţa Civică, acum PNL, actual consilier prezidențial, a facut o prioritate din acest proiect când a fost prim ministru, declarând că nu e ecologist.
Adriean Videanu, PDL, fost ministru al economiei a declarat pe 18 decembrie 2009 că îşi doreşte ca proiectul Roşia Montana să înceapă “cât mai curând posibil, cu actualul investitor, Gabriel Resources”.
Ion Dumitrel, PD, PDL, președinte al Consiliului Județean Alba, a dat mai multe avize favorabile RMGC, anulate ulterior de instanțe.
Iulian Iancu, PSD, propus preşedinte al Comisiei speciale privind Roşia Montană (ulterior infirmat), a blocat în 2008, în Comisia pentru Industrii, o iniţiativă legislativă pentru interzicerea mineritului cu cianuri.
Dan Şova, PSD, ex-Ministrul Marilor Proiecte, a fost iniţiator al proiectului legii speciale, deși ar fi trebuit să se recuze, dat fiind că mama sa, Ana-Diculescu Șova, a fost, cel puțin până în decembrie 2012, avocatul RGMC. Nu a organizat consultarea publică legală.
Teodor Atanasiu, parlamentar PNL de Alba, susținător declarat al proiectului RMGC.
Gabriela Vrânceanu Firea, PSD, membru în comisia parlamentară, s-a antepronunțat în favoarea proiectului.
Răzvan Theodorescu, ex-PSD, a semnat primul certificat de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic în 2004, în calitate de ministru al Culturii. Acest certificat de descărcare a fost atacat în justiţie de Asociaţia Alburnus Maior. În 2003, Răzvan Theodorescu a demis întreaga Comisie Națională a Monumentelor Istorice pentru că votase împotriva acordării certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic.
Adina Vălean a fost inițiatoarea unei dezbateri pro-minerit în Parlamentul European, finanţată de către RMGC.