Raport FânFest 2013

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

RAPORT NARATIV ŞI FINANCIAR C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PREZENTARE GENERALĂ

Î

n 2013, FânFest a continuat să se desfăşoare în inima Roşiei Montane, fidel principiului enunţat în 2010, de a deveni parte integrantă din viaţa comunităţii locale.

Astfel, majoritatea locaţiilor evenimentelor au fost în sat, în piaţa centra-

lă, în clădiri de patrimoniu sau în curţile locuinţelor.

Programul FânFest 2013 a oferit celor peste

6000 de partici-

panţi muzică, literatură, tururi ghidate, un forum social, conferinţe,

dezbateri, filme, expoziţii, activităţi recreative, teatru, un târg ţărănesc, un handmade fair şi o zonă a copiilor.

Forumul social, aflat la a doua ediţie, a continuat să promoveze şi să prezinte diferite problematici sociale, campanii de mediu, jurnalism independent, viziuni alternative durabile şi metode de întărire şi apărare a drepturilor cetăţeneşti.

Invitaţi din România, Bulgaria, Spania, Polonia, Ţara Galilor, Ungaria, Elveţia, cu care se confruntă Turcia şi Italia au expus comunităţi din ţările lor, au vorbit despre mişcări sociale de masă recente (cum cele din Bulgaria şi Turcia), dar au şi ţinut workshop-uri practice, cel mai îndrăgit fiind poate acela al lui Mugur Pop, de la Asociaţia Descoperă Natura, care i-a încântat pe cei mici şi cei mari cu demonstraţiile de călărie.

problemele de mediu

Muzica FânFest-ului s-a auzit la două scene în 2013, scena principa-

lă şi Lounge. Dacă la prima publicul a putut savura concerte ale unor trupe de

genuri foarte diverse (îi amintim pe veteranii rockului Celelalte Cuvinte, pe noua revelaţie hip-hop Norzeatic sau pe tinerii cântăreţi de folclor de la Trei Parale), la Lounge tinerii şi-au consumat energia până spre dimineaţă pe ritmuri C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

Foto: Emil Florea M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

electro, dub, trance sau chill out.

Secţiunea de film a prezentat 10 documentare sociale şi de

mediu, tratând subiecte precum puterea transformatoare a artei, poluarea mediului, protecţia animalelor, experienţa totalitară, accidente ecologice sau drepturile protestatarilor. la FânFest 2013 a stat sub semnul ludicului, al improvizaţiei şi al inovaţiei. Astfel, compania italiană Motus, împreună cu artişti de la Teatro Valle Occupato, au ales să construiască un spectacol pe loc, la Roşia Montană, sub titlul Is this land mine?. CIRCA (Franţa) i-a învăţat pe tineri cum să se folosească de arta clovnului pentru a protesta creativ şi a detensiona situaţii de stres prin joc şi teatru. Maria Balabaş a îmbinat teatrul şi instalaţia de artă pentru a ne aminti că Roşia Montană are şi un peisaj sonor, iar actorul Paul Socol a îndrumat participanţii, în atelierul de improvizaţie teatrală Legământ copacului, într-un exercițiu artistic de refacere a legăturii cu natura. Programul a fost completat de un excelent one-woman-show al Mihaelei Drăgan, Del duma. Vorbeşte-le despre mine, despre ce înseamnă să fii şi femeie şi rromă în România. a fost reprezentată de poeţii Oana Maria, Ştefan Botezatu (Poetrip), Gabriel Bota, Petra Balu, fiecare din ei cu mult chef de improvizaţie, şi de prozatorii Mihai Goţiu şi Orlando Balaş. O premieră a constituit-o prezenţa lui Marcel Vişa, poet local din satul Bucium.

Secţiunea de a fost deosebită. Ar trebui amintită, în primul rând, expoziţia de fotografii personale ale domnului Silviu Bocăniciu Jr., care a adus în faţa participanţilor o Roşie Montană din anii 1930 până în zilele noastre. Această imagine a Roşiei Montane de altădată a fost completată de expoziţiile artiştilor Edmond Kreibik şi Remus Ilisie, cu o viziune mai proaspătă, dar poate tocmai de aceea mai dramatică. Două grupuri de biciclişti au pedalat din

Teatrul

Literatura

expoziţii

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

We love Roşia

Copenhaga la Roşia Montană, unii prin vest ( ), ceilalţi prin est ( ), iar când au ajuns au simţit nevoia să ne împăr-

Travel for a cause

tăşească, prin imagini, experienţele prin care au trecut. Muzeul Campaniei Salvaţi Roşia Montană şi Harta Rezistenţei au întregit tabloul Roşiei şi ne-au amintit de ce FânFest se desfăşoară aici. ale satului, ale monumentelor istorice, pe bicicletă, ale mineritului, panoramice sau ale bisericilor i-au adus pe participanţi şi mai aproape de patrimoniul cultural şi natural al Roşiei Montane. (foarte multe, de la yoga la zbor cu parapanta, de la maraton la jocuri de societate şi de la masaj la slackline) au adus relaxare şi calm în inima Munţilor Apuseni, iar părinţii au putut să-i lase liniștiți pe cei mici la unde aceștia au învăţat să croşeteze, să picteze ori să facă jonglerii. a promovat hrana sănătoasă şi produsele familiilor de ţărani care se ghidează după principii ecologice şi respect faţă de natură şi consumator. Tot aici, publicul a putut să înveţe cum se face un cuptor-rachetă sau ce plante sălbatice sunt bune la gătit ori ca medicamente naturale.

FânFest 2013 a însemnat consolidarea conceptului de festival cultural complet, continuând să combine artele şi socialul, să le ajute să conlucreze şi să se completeze. Toate secţiunile festivalului au fost tratate în mod egal, într-o prezentare obiectivă care să co-intereseze publicul în cât mai multe activităţi cu putință. Interesul localnicilor faţă de festival a rămas la fel de ridicat, iar publicul vizitator a dat dovadă atât de multă sete de cultură, cât şi de mult Acest simţ civic s-a regăsit, mai apoi, în paşnicele manifestaţii de stradă din septembrie-octombrie 2013. Astfel, FânFest n-a devenit doar un spaţiu cultural, ci şi un loc în care se formează caractere, se şlefuiesc opinii şi se învaţă solidaritatea umană şi responsabilitatea civică.

Tururile ghidate

le recreative

copiilor, Târgul ţărănesc

ActivităţiZona

simţ civic.

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM -

L

MUZICĂ

a FânFest 2013, programul muzical a fost realizat potrivit aceloraşi principii din ediţiile anterioare: diversitate, calitate şi mesaj social.

Un punct forte l-au constituit muzicale. Concertul de orgă din Biserica Unitariană, susţinut de artista Cipriana Smărăndescu, a însemnat nu doar un moment muzical deosebit, dar şi încununarea muncii de reabilitare a orgii, întreprinsă de Filip Şerbu, absolvent al şcolii de la atelierul de construcţie şi restaurare de orgi din Hărman, judeţul Braşov. Din nou, un film mut – de data aceasta The Wind, 1928 – a primit în dar o coloană sonoră live, direct pe scena mare a festivalului, din partea artistului

evenimentele speciale

Radu Rădescu şi a Fanfarei Extraterestre.

Expresia diversităţii muzicale la FânFest 2013 a constituit-o melanjul de rock, hip-hop, reggae, punk, funk şi muzică electronică. Pentru prima dată în festival, DJ-ii invitaţi au avut scena lor separată, în zona , unde şi-au putut încânta fanii seară de seară.

Componenta muzicală internaţională a fost reprezentată, de această dată, de trupa Justice Nowhere din… . Duoul nepalez a făcut spectacol cu punk-ul lor direct, agresiv şi foarte implicat social. De asemenea, pentru prima dată la Roşia Montană s-a aflat una din trupele cele mai îndrăgite şi care a făcut istorie în rockul românesc: . Recitalul lor a adus laolaltă în faţa scenei 3 generaţii de rockeri. Altar au revenit la FânFest şi au oferit un show complet, cu proiecţii pline de mesaje civice. au adus cu ei parfumul cântecelor boiereşti de secol XVII sau XVIII şi al folclorului românesc

Lounge

Nepal

Celelalte Cuvinte Trei Parale

autentic.

Foto: C Roberto C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3 A devenit deja o obişnuinţă ca la FânFest, între ritmuri energice, dans şi voie bună, participanţii să respecte locul care îi găzduieşte. Astfel, incidentele au lipsit şi voluntarii responsabili cu curăţenia n-au avut o muncă grea.

Artiştii nu s-au limitat doar la a face muzică, ci au transmis de pe scenă mesaje sociale legate de protejarea naturii, responsabilitatea civică, respectarea drepturilor omului şi toleranţă. Toţi artiştii au participat pro bono la festival, susţinând la Roşia Montană şi dreptul la un mediu curat al tuturor cetăţenilor României.

durabile

viziunea unei dezvoltări

Line-up FânFest 2013: Mushroom Story / Luna Amară / Norzeatic & Avant’N’Gard / Blanoz / Altar / IPR / Aria Urbană / Travka / Sky Swallows Challenger / ZadaR / Trei parale / Shadowbox / Celelalte Cuvinte / Methadone Skies / Burning Table / Kaleidonescu / Omu Gnom / Justice Nowhere / Theory of Mind / DJ’s: ZO (Subfeleac) / Us (Kaya Foundation) / Low Freq / High Kulture (Saga, Vru Dubz) / Deeproots / Kiddiez / Limun / Mad Liquid / Nerub / Padre / Phase3 / Dj Socol / Nicotine Nuns / Mark.

Foto: Leona Semian

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM -

EVENIMENTE SPECIALE

E

venimentele speciale create pentru ediția a opta a festivalului au urmărit, pe de o parte, punerea în valoare a al Roșiei Montane, iar pe de alta, intenția de a oferi publicului produse artistice inedite, unele în premieră în cadrul festivalului.

excepțional

patrimoniului

The Wind (Vântul) Primul eveniment a fost chiar în prima zi a festivalului, un nou proiect de film mut cu muzică originală. Evenimentul a însemnat un reușit experiment cvasi-improvizat de (re)construire a coloanei sonore a filmului The Wind (SUA, 1928) în regia lui Victor Sjöström, cu o introducere de Lillian Gish.

Proiectul The Wind a propus publicului vizionarea comentată sonor a celei de-a opta pelicule realizate în Statele Unite ale Americii. Pentru a reinventa

povestea

vântului care o terorizează pe fragila şi vulnerabila Lillian Gish, a fost creat un

ambient sonor de tipul teatrului radiofonic, în care, peste un layout prefabricat, intervin live elemente muzicale acustice şi electronice: auto-harpă, fluiere, chitară bas, sintetizator, procesoare de voce şi percuţii, cu inserturi de texte originale. Abordarea sonoră electronică caută noi

explorare

zone de a unui film conceput înainte de era sintetizatoarelor, iar inserţiile de cuvinte rostite dezvăluie înţelesuri inedite ale imaginii în mişcare.

Flăcări pe comorile ascunse ale Transilvaniei Acest eveniment a reprezentat inaugurarea proaspăt restauratei orgi a Bisericii Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

Unitariene din Roșia Montană.

Recitalul de orgă al

Ciprianei Smărăndescu a fost precedat de o prezentare a lucrărilor de reabilitare a orgii istorice, coordonate de Filip Şerbu. Orga, realizată de Ignác Takácsy în 1862 la Târgu Mureş,

este un instrument cu o importantă valoare istorică. La această orgă, prăfuită şi uşor dezacordată până la ediția 2013 a FânFest, cântă săptămânal preotul Árpád Pálffy, la oficierea liturghiei de duminică, uneori doar în prezenţa Trinităţii, după cum se exprimă cu înţeleaptă ironie însăşi gazda acestui concert. Comorile ascunse ale Transilvaniei nu sunt doar cele din adâncurile pământului, ci şi cele pe lângă care poate că fiecare dintre noi trece adesea fără să le preţuiască existenţa aşa cum se cuvine. Este şi cazul orgii a cărei (re)inaugurare a prilejuit acest concert, după o muncă specializată de reabilitare, realizată de Filip Şerbu, absolvent al şcolii de la atelierul de construcţie şi restaurare de orgi din Hărman, judeţul Braşov. Alte comori, de data aceasta componistice, sunt legate de cultura Transilvaniei: piesele din Codex Caioni (Şumuleu Ciuc, 1652-1671) sau lucrările lui Daniel Speer (1636-1707), compozitor braşovean care a poposit şi pe aceste meleaguri. Momentele transilvane au fost puse în lumină alături de opusuri semnate de Sweelinck, Byrd, Muffat, Händel şi Bach.

Şoapte şi poveşti din nopţi închipuite

Interferenţe muzicale cu versuri de Rumi şi Omar Khayam Acesta este primul eveniment organizat în Biserica greco-catolică din Roșia Montană în perioada FânFest. Evenimentul a constat într-un jamsession realizat de șapte muzicieni invitați în cadrul festivalului cu alte C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

Foto: Leona Semian ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

improvizaţii

proiecte artistice. Versurile au fost acompaniate de izvorâte dintr-o colecție de instrumente de suflat, percuție sau cu coarde. Biserica greco-catolică este amplasată în zona Orlea, în partea de sud a satului Roșia Montană. A fost construită la 1741, iar numele ei este legat de personalitatea protopopului greco-catolic , tribun în oastea lui Avram Iancu și prefect în timpul Revoluției de la 1848.

sonore

Simeon Balint

Geamăna Tripping

Evenimentul a reprezentat un spectacol de proiecții de fotografii și improvizație live al trupei .

Fotografiile expun ce a mai rămas din Geamăna, satul distrus de exploatarea de cupru de la Roșia Poieni. Valea Cornei ar avea aceeași soartă dacă proiectul de la Roșia Montană s-ar face vreodată: s-ar construi un baraj, iar valea ar fi umplută treptat cu steril și ape acide. Timp de mai mulți ani, fotograful Dan Tăuțan a vizitat Geamăna și a făcut fotografii, surprinzând într-o manieră realistă și apăsătoare un sat ce își trăiește ultimile clipe.

Agonia redată vizual este întregită de concertul formației Junetrip, traducând în sunete imagini ce înfățișează apocalipsa unei comunități din Apuseni.

Junetrip

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - FORUM SOCIAL DE ACTIVISM

A

flat la cea de-a doua ediţie, Forumul Social de Activism a adus și în acest an la Roşia Montană , studenţi, ţărani, ONG-uri grassroots sau membri ai unor mişcări şi grupuri informale din întreaga lume. Datorită programului divers și a temelor abordate, prezentările din cadrul Forumului Social au avut un public direct interesat de problemele discutate, care se suprapunea doar parțial cu publicul general al festivalului. Am avut bucuria să constatăm că au existat participanți care au venit special pentru această parte din programul festivalului.

activişti

În acest an, forumul s-a concentrat pe 5

teme mari de discuție, și anume:

- Campanii împotriva mineritului cu cianuri - Patrimoniu cultural - Campanii şi mişcări sociale - Grupuri grassroots - Alternative

Campaniile împotriva mineritului cu cianuri au reunit invitați din România, Bulgaria și Spania, care au împărtăşit publicului din experienţele lor de şi şi au explorat noi modalităţi de a acţiona ca o forţă internaţională.

acţiune

rezistenţă

Conferinţele grupate în cadrul secțiunii Patrimoniu

cultural s-au concentrat pe aspecte legate de implicarea comunității în

restaurarea patrimoniului cultural-istoric și transformarea sa în motor de

regenerare socială și economică durabilă.

C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

Foto: Daniela Nemeti ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

Campanii și mișcări

Subiectele abordate în cadrul secțiunii au fost extrem de diverse, de la activism grassroots, protestele din Bulgaria și din Turcia, , gaze de șist, presa alternativă, mișcări studențești, drepturile minorităților, feminism și până la situația defrișărilor abuzive din România.

sociale

land grabbing

6 grupuri grassroots au avut ocazia să se prezinte și să

vorbească despre activitățile lor, încercând în același timp să găsească strategii și moduri de acțiune comune. „De la agricultură la turismul local, la moduri de lucru şi organizare bazate pe şi împărtăşim şi, în acelaşi timp, căutăm idei alternative precum moduri de a trăi autonom şi munci dincolo de structuri de exploatare” - acesta a fost celor 10 ateliere grupate sub titlul de

cooperare

solidaritate

Alternative.

laitmotivul

Forumul Social de Activism de la Roșia Montană a constituit o de a aduce împreună o parte importantă a societății civile, activă și conștientă de rolul ei.

oportunitate

rezistă

megaproiectelor de

în faţa Fie că se opun şi sau chestionează şi expun sistemele de guvernare actuale şi chiar iniţiază sisteme alternative orientate către nevoile reale ale oamenilor şi mediului, experienţele sunt nenumărate şi valoroase pentru o în sprijinul justiţiei de mediu şi sociale.

exploatare

colectivă

acţiune

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - PROIECŢII ŞI FILME DOCUMENTARE

C

filme

a în fiecare an, ediția FânFest 2013 s-a bucurat de prezența unor atent selecționate, care au adus în actualitate probleme stringente ale lumii contemporane. Mineritul cu cianuri,

documentare

gazele de șist, reciclarea gunoaielor și transformarea lor prin artă, mișcarea occupy - sunt doar câteva dintre temele abordate în cadrul secțiunii de

film.

discuțiile

de după proiecții, iar Filmele alese au fost apoi dezbătute în trei dintre acestea s-au bucurat și de prezența regizorilor, invitați în cadrul festivalului.

Problematica Roșiei Montane și a proiectului de minerit a fost o temă care s-a reflectat în trei dintre filmele proiectate: Vâlva Neagră, Roșia Montană un loc la marginea prăpastiei și Euros.

–

Filmul Euros este un proiect născut în Teatro Valle Occupato din Roma, cu scopul de a crea o legătură între experiențele activiste din Europa. Acest

documentar nu se limitează la a descrie realitatea, ci dorește să creeze o punte între oameni pentru a-i ajuta să schimbe lumea în mai bine și să construiască o Europă a democrației reale. Berardo Carboni, regizorul documentarului, a venit la Roșia Montană, unde a vorbit publicului despre experiența sa adunată din discuțiile cu activiștii din Grecia, Italia și România.

O premieră au constituit-o desenele animate terapeutice

Retman şi Retmagia, care au fost lansate oficial doar în toamnă, la două luni după proiecţia specială de la FânFest 2013.

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

Ich bin Dubist (Amintiri din dubă) este, în esență, o cronică

a protestelor din București din 2012, dar privite din perspectiva

interacțiunii dintre cetățenii care protestează pașnic și Jandarmeria care comite abuzuri. După proiecție, a avut loc o sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia regizorul și câțiva dintre cei în 2012 au adus completări, lămuriri și au exprimat păreri.

îndubați

Un moment

emoționant l-a constituit proiecția filmului Memorialul durerii – O istorie care nu se învață la școală – Grupul Capotă – Dejeu. Cele două episoade prezentate la FânFest fac parte din serialul Memorialul durerii, realizat de Lucia Hossu Longin. Acesta a creionat cel mai dureros capitol din istoria recentă a

României şi reprezintă în continuare unul dintre cele mai puternice demersuri

jurnalistice.

Fenomenul rezistenţei din munţi – Eroii Munţilor Apuseni. Invitat a fost dl. Gavril Dejeu, care a vorbit auditoriului despre lupta anticomunistă și viața

fratelui său, Alexandru Dejeu.

Deși concurența cu alte activități a fost mare datorită ofertei bogate din cadrul FânFest 2013, secțiunea de film s-a bucurat de un public numeros și foarte activ, dornic să participe și la discuțiile și dezbaterile ce au urmat proiecțiilor.

Foto: Denisa Nistor C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - LITERATURĂ

P

entru că ştim ce bine le şade cărţilor în mijlocul munţilor şi pentru că FânFest este , anul acesta ne-am propus, ca și în celelalte ediții, să ne concentrăm pe literatura românească de-acum, cea care se scrie bine, deștept, ironic sau genial, în cărți, pe bloguri sau pe pereți. Astfel, veţi (re)cunoaşte autori care-şi dau scrisul lumii pe care o vor mai bună, mai sănătoasă-n gândire, mai pură şi mai plină de visuri.

menit să lupte prin cultură pentru natură

am citit, am ascultat, am scris şi ne-

Preţ de trei zile, la FânFest am jucat de-a literele alături de

Oana Maria Zaharia și Ștefan, Orlando Balaș, Mihai Goțiu, Gabriel Bota, Petra Balu și Marcel Vișa.

lirism

Fiecare dintre invitați a adus un plus de culoare, și programului FânFest și a generat discuții ulterioare interesante și prelungite.

nonconformism

Poetrip cu Oana și Ștefan e o trupă născută din pasiunea celor doi pentru joacă şi neconvenţional. Stilul abordat de ei ar putea fi numit „experimental Pop”, cu un sound foarte original şi versuri satirice.

Gabriel Bota și Petra Balu ne-au propus să ascultăm muzică

și versuri cu ochii legați, aducând astfel un mod de a percepe

poezia.

Jocul de-a poezia atunci ”când plouă mă trezesc lefter şi

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

caut sensul vieţii precum Goethe” dezvăluie efectiv poezia din oameni într-un mod subtil, aducându-i la limita dintre vis şi realitate.

Mihai Goţiu

Afacerea Roşia

urmăreşte Încă din anul 2002 . El a realizat sute de interviuri, a făcut numeroase drumuri și a strâns o documentaţie impresionantă despre exploatări similare din întreaga lume şi despre metodele înstrăinării resurselor României din ultimele decenii. La FânFest 2013, Mihai a prezentat fragmente din această carte, urmărit de un public extrem de numeros și interesat.

Montană

Orlando Balaș a citit în premieră un fragment din romanul Ema, o poveste contemporană de dragoste, despre capitalism sălbatic, defrișări, complicitate și responsabilitate individuală, iar Marcel Vişa ne-a oferit realitatea

sedusă de poezie.

Apropierea dintre public și oamenii care s-au jucat cu literele,

sunetele și versurile a avut un real succes fiind urmărită de sute de participanți.

Foto: Robby

Foto: Ioana Pasc C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - TEATRU

C

CIVIC

bucuria jocului

uriozitatea, mirarea, , nevoia de comunicare, dărâmarea prejudecăţilor sociale, dar şi curajul de a lua , au fost stârnite prin din secţiunea de teatru civic. Atât comunitatea locală rurală, cât şi cei veniţi la festival din spaţiile urbane au participat activ la reprezentaţiile propuse în program. Implicarea activistă, comunitară şi artistică propusă de acest proiect civic a adus spectatorii pe .

atitudine atelierele şi spectacolele

scena solidarităţii Astfel, după vizionarea piesei Del Duma – vorbeşte-le despre mine, actriţa Mihaela Drăgan a dezbătut cu publicul despre căsătorii comunitate tradiţională

timpurii, despre ce înseamnă apartenenţa la o şi despre ce se întâmplă atunci când nu te mai regăseşti în spaţiul care pretinde că te-a definit. În pofida diferenţelor etnice sau a experienţelor trăite, fiecare spectator a putut să-şi identifice propria poziţie, dând altă perspectivă factorilor sociali ce ne influenţează atitudinile de zi cu zi.

Tinerii actori aflaţi la început de carieră au fost şi ei parte activă

a teatrului FânFest. Pe lângă atracţia de a lucra cu actori de peste hotare şi dorinţa de noi forme de exprimare, aceştia au avut şansa de a performa în faţa unui public divers: de la unul curios şi activ, la unul surprins şi amuzat. Alături de italienii de la şi , tinerii au căutat răspunsul la întrebările Călcaţi pe mine? (poate o întrebare răspândi o revoltă?). Atelierul s-a finalizat cu un în câmp, acolo unde publicul putea să afle

a experimenta

Occupato

Motus Teatro Valle

performance participativ

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

răspunsurile tinerilor actori la aceste întrebări şi, de asemenea, să-şi identifice propriile viziuni asupra viitorului Roşiei Montane.

Clandestine Insurgent Rebel Clown Army au implicat şi ei debutanţi în atelierele lor de revoltă artistică.

Tabăra de clovnerie a durat 3 zile, la finalul cărora participanţii au ajuns clovni combatanţi, gata să aducă în scena stradală adevăratele puteri ale clovnilor: spiritul critic, de nesupunere civică şi funcția socială a acestora. Astfel, lumea a primit dezordinea ce o merită, iar scopul mişcării, acela de a-i demasca minciunile şi de a spune , s-a împlinit.

adevărul

Dincolo de revoltă şi nevoia de reacţie constantă la nedreptăţile autorităţilor a propus o interacțiune locale, atelierul actorului senzorială cu natura din Roșia Montană, atingând astfel o coardă mai mult emoţională decât raţională a luptei împotriva proiectului de minerit. Acesta a condus participanţii prin exerciţii de la un legământ cu câte un copac din localitate, promiţându-i acestuia toată grija şi suportul. În luna septembrie oamenii au ieşit să protesteze pentru Roşia Montană, dar unii au ieşit şi pentru acel copac căruia i-au promis viaţă îndelungată.

Paul Socol

improvizaţie teatrală

FânFest Sound Story

– o naraţiune Tot la secţiunea de teatru, sonoră realizată de Maria Balabaş, bazată pe înregistrări de teren făcute la Roșia Montană în 2012, a redat, prin intermediul celor care o apără, povestea unei lumi amenințată cu distrugerea. Instalaţia audio a provocat participanţii la descoperirea prin gesturi acustice a felului în care roşienii îşi trăiesc drama şi a felului în care cauza pentru care aceştia luptă îi leagă de mii şi mii de oameni solidari.

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - EXPOZIȚII

E

xpozițiile au beneficiat, la FânFest 2013, de o arie vastă și diversă de locații, dar și de exponate foarte diferite. În Anexa Casei Parohiale Unitariene a fost expusă . Pe o hartă a lumii de patru pe doi metri au fost marcate câteva dintre locurile amenințate de uriașe proiecte de exploatare/dezvoltare sau afectate deja de desfășurarea acestora. Din Canada până în Australia, pământul este la cheremul câtorva companii care întorc literalmente lumea pe dos în încercarea de a scoate bani din piatră seacă. Harta a fost însoțită de cartonașe pentru fiecare loc marcat, cu explicații despre proiectele vizate, dar și cu despre ale comunităților care încearcă să își protejeze .

Harta Rezistenței

informații

viața

mișcările de rezistență

pământul, apa,

Zidul rușinii

, Un profil ușor diferit și mai local a avut expoziția intitulată care a arătat vizitatorilor politicienii responsabili de situația de la Roșia Montană. Nedorita galerie de figuri politice a fost prezentată prin afișe Mind Bomb, dar și prin alt tip de creații, menite a-i da în vileag pe cei care s-au străduit, de-a lungul anilor, să distrugă Roșia Montană. Vizitatorii au avut la dispoziție creioane cerate cu care au putut să lase mesaje pentru cei vizați, fie în cuvinte, fie prin contribuții suplimentare la portretele prezente.

Muzeul Campaniei Roșia Montană a avut o

formă cu totul nouă anul acesta la FânFest. După ce, la edițiile precedente, vizitatorii au putut admira fotografii, bannere, stickere, afișe sau tricouri, anul acesta, pe câteva calculatoare care au prezentat materiale în loop, s-au putut vedea fragmente Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

acțiuni directe

de la proteste, , manifestări artistice diferite dedicate Roșiei Montane, fragmente de la FânFestul precedent etc.

One step out și The golden skulls au fost expozițiile

propuse la FânFest 2013 de către Remus Ilisie, expoziții prezentate anterior în străinătate. O ultimă privire aruncată de cei pribegi, de cei care au plecat din Roșia, caselor și grădinilor lor dragi a vrut Remus Ilisie să sugereze prin prima expoziție, în vreme ce a doua ne prezintă radiografii care relevă nu doar oasele craniului celui expus, ci și aurul pe care acesta îl poartă sub formă de bijuterii.

Am fost într-un loc..., expoziția lui Edmond Kreibik, a

fost realizată din fotografii făcute în Roșia și în împrejurimi în diverse anotimpuri, artistul reușind, ca de obicei, să scoată - și să arate - din acest loc, tot ce are el mai frumos, mai spectaculos, dar și mai , simplu și natural.

autentic

FânFest 2013 s-a bucurat anul acesta de evenimente cât se poate de speciale. Mijloacele media nu sunt întotdeauna suficiente pentru a transmite un mesaj, și atunci, ce mod mai adecvat de a informa oamenii despre ce se întâmplă la Roșia decât acela de a te duce la ei și a le spune în cuvinte și arăta în imagini. Acest lucru l-au făcut două echipe de călători pentru cauza Roșiei Montane: Louisa Hoppe și Tică Darie au venit pe o din Danemarca până la Roșia, făcând opriri pe drum nu doar pentru a se odihni, ci și pentru a vorbi cu oamenii și a-i chema la FânFest. Iar eforturile lor nu au fost în zadar.

Sute și poate mii de oameni în plus au auzit de Roșia, au fost informați de pericolul ce pândește nu doar acest loc, ci toată Europa, iar unii dintre ei au fost oaspeți la FânFest. La fel au făcut Elena, Radu și Sophian, care au ajuns la Roșia pe un traseu diferit. Fotografiile din cele două tururi au stârnit nu doar admirația participanților pentru faptele celor cinci călători, dar și discuții numeroase

bicicletă tandem

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

despre aventurile și încercările prin care aceștia au trecut, despre reacțiile oamenilor cu care s-au întâlnit și care i-au ajutat. și au fost, poate, expozițiile cele mai „vii” din festival, cele mai interactive, cu „artişti” care, pe lângă că au realizat fotografii minunate pe unde au umblat, au fost ei înșiși pretextul pentru aceste fotografii.

Travel for a cause

We love Roșia

Acasă la Roșia Montană – o familie, un secol ..., a beneficiat de fotografii din arhiva personală a fraților Expoziția

Georgeta Oprea și Siviu Bocăniciu, prezentând Roșia Montană prin lentila unui fotograf amator, care și-a imortalizat familia și localitatea natală

în ipostaze cu o puternică încărcătură personală. Un minerit cu unelte simple, un plin de galerii romane care pe vremea aceea mai exista, construcțiile specifice și orchestra cântând în piața centrală - am avut bucuria de a vedea toate aceste mărturii ale trecutului nu doar prin fotografiile puse la dispoziție, ci și prin prezența în mijlocul nostru a celui care le-a realizat și care ne-a spus

masiv Cetate

povestea fiecăreia dintre ele.

Foto: Leona Semian

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - TURURI

R

GHIDATE

natură patrimoniu

oșia Montană înseamnă oameni, , . Și mult mai mult decât atât. Tururile Ghidate le prezintă pe toate acestea astfel încât participanții să descopere frumusețile zonei prin plimbări relaxate și utile, în același timp.

excepțional

Turul Satului a cuprins zona centrală în jurul căreia s-a dezvoltat comuna

Turul Bisericilor a

Roșia Montană, cu accent pe târgul minier, iar vizat bisericile seculare înșirate de-a lungul Văii Roșiei ce dă numele așezării.

Turul Cornei Turul Cianurii

au putut vizita valea omonimă ce ar Cei care au ales putea fi îngropată sub reziduuri toxice dacă proiectul minier ar demara. De asemenea, a vizat rămășițele fostei comune Geamăna din același județ Alba, deja scufundată din cauza unei exploatări la suprafață în desfășurare.

Turul Mineritului a purtat participanții prin istoria de 2000 de ani a mineritului la Roșia Montană: lucrări preromane, galerii romane, medievale și moderne. Monumentele naturale au fost admirate într-o excursie dedicată lor, cu explicații oferite de o geoloagă chiar din Roșia Montană.

Turul Panoramic a completat prezentarea împrejurimilor prin peisaje de ansamblu mult gustate de public.

succesul

de care Având în vedere numărul mare de participanți și s-au bucurat, ne propunem extinderea lor în anii următori.

Tururile Ghidate

Foto: Ioana Pasc C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - TÂRG ŢĂRĂNESC

T

ŞI HANDMADE FAIR

țărani

ârgul Țărănesc și Handmade au reunit zeci de , meșteșugari și artiști care au expus la standuri hrană locală variată, accesorii, îmbrăcăminte tradițională, produse artizanale. Locația în care a fost organizată această secțiune a festivalului - Părculețul din Piața Veche - a beneficiat de un spațiu pentru copii și de corturi amenajate pentru workshop-uri și ateliere de creație și dezbatere. Prin programul bogat și posibilitatea de participare a persoanelor de toate vârstele, această secțiune a fost cu siguranță cea mai populară parte a programului în timpul zilei. Organizatori: Asociația Eco Ruralis și Oranjerie. În programul din timpul zilei au fost organizate, împreună cu localnici din Roșia Montană, tururi de recunoaștere a biodiversității din zonă, cu accent pe . Aceste tururi s-au bucurat de participarea a zeci de persoane.

plantele medicinale

schimbul

Una dintre cele mai interactive activități ale Pieței ţărăneşti a fost , organizat de Asociaţia Eco Ruralis. Pe parcursul unei întregi zile, s-au distribuit gratuit sute de pliculeţe de

de seminţe tradiţionale

seminţe vechi şi soiuri locale de legume, cereale, plante medicinale şi flori. De asemenea, au fost distribuite informaţii despre importanţa biodiversităţii agricole şi drepturile ţăranilor asupra seminţelor.

Foto: Diana Costea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - ACTIVITĂŢI

P

RECREATIVE

rogramul FânFest 2013 a cuprins şi activităţi recreative, în care participanţii de toate vârstele au găsit o cale să se relaxeze: de la meditaţii şi practici spirituale, până la mişcare şi adrenalină. De asemenea, creativitatea a fost şi ea solicitată, abilităţi de tot felul au fost încurajate, antrenate şi consolidate prin activităţile propuse. De la pictat, cântat şi , la citit, alergat şi , participanţii FânFest au avut parte de o Roşie Montană de neuitat.

croşetat

jonglat

Programul a cuprins:

Cortul Do it Yourself – Zi de zi, de dimineaţa şi până seara, participanţii la festival au făcut bannere pentru manifestarea de duminică (şi nu numai), au pictat mesaje de susţinere şi au desenat Moima (mascota festivalului), pe tricouri, pe genţi şi portofele. Şi astfel, mesajele create la FânFest au ajuns, la protestele din septembrie, în stradă. Cortul a găzduit şi atelierele de and Origami, ateliere în cadrul cărora participanţii au creat diferite bijuterii și elemente decorative din hârtie colorată. Astfel s-a demonstrat că putem confecționa ușor lucruri pe care suntem obișnuiți să dăm bani.

Quilling

În cadrul seriei practicilor spirituale din fiecare zi de la Reduta FânFest, Tai Chi, Reiki, Respiraţia conştientă şi Yoga, participanţii au avut ocazia de a-şi găsi Armonia în corpul lor fizic, de a se vindeca prin intermediul palmelor sau de a-şi remodela respiraţia pentru eliberare emoţională. Aceste practici s-au bucurat de prezenţa atât fizică, cât şi spirituală a multor participanţi, care au declarat că vor continua cu ele şi după festival.

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

Masaj - Într-un cort mic, la Redută, în fiecare după-masă, Cosmin şi Bianca i-au primit pe călătorii Roşiei Montane, obosiţi după plimbările lungi pe cărările şi mai lungi ale munţilor, să îi destindă.

Biblioteca în aer liber – la biblioteca Centrului de Cultură

Anarhistă, participanţii au putut citi într-un hamac, în aer liber, despre „diferite

curente de gândire şi critică, cât şi despre alternative la sistemele politice şi economice actuale, cu scopul de a creşte gradul de conştiinţă individuală şi colectivă”.

Povestiri la foc – În fiecare seară, localnici, cercetători şi jurnalişti istoria şi lupta

s-au adunat în jurul focului şi au vorbit despre pentru Roşia Montană. Între timp, lemnele trosneau, flăcările luminau întunericul, iar merele şi cartofii se coceau pe jar.

Capoeira Angola – În fiecare dimineaţă, la Reduta FânFest, celor

de la Cercul Întreg li s-au alăturat copii şi adulţi pentru a afla mai multe despre această artă marțială afro-braziliană și pentru a încerca și în practică unele mișcări și tehnici.

Activităţile sportive nu au lipsit nici ele. Pachamama România, împreună cu , un maratonistul Ilie Roşu, au organizat în cadrul FânFest un semi-maraton şi o cursă populară. Astfel, pornind din satul Bucium, trecând prin Valea Cornei și Abrud, cu destinaţie finală în Roşia Montană, participanţii au avut ocazia să se bucure de o arie largă a zonei montane a Apusenilor.

maraton

Zbor cu Parapanta în Tandem – Norocoşii care au încercat zborul de pe masivul Jig Văidoaia – 1100 m, alături de PGTandem au putut admira frumuseţile Roşiei Montane şi de sus: lacurile, munţii, satul şi FânFest-ul au fost văzute dintr-o altă perspectivă.

C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

Foto: Diana Costea M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

Asociaţia Descoperă Natura s-a alăturat cauzei Roşiei Montane

ateliere de călărie

oferind pentru începători. Nu doar că activitatea a fost una relaxantă şi educativă, dar şi minunaţii cai s-au bucurat pe deplin de iarba verde, aerul curat şi natura Roşiei Montane.

Atelier de circ aerial - Vineri şi sâmbătă după-masa la Redută,

o introducere în trei instrumente de circ: trapez, tissue şi trambulină, a bucurat foarte mulţi copii, dar nu numai. Participanţii la festival au încercat să fie la rândul lor circari, înveselindu-se şi destinzând atmosfera cu râsete şi voie bună.

Atelier de jonglerii - Poiuri, măciuci, diabolo, mingi şi alte nebunii s-au plimbat pe platoul festivalului şi au înveselit lumea. Cei doi îndrumători au uimit participanţii cu trucurile şi şmecheriile jonglatului şi le-au provocat capacităţile.

Slackline Timişoara - Zilnic la umbra a doi copaci roşieni, participanţii au învăţat să îşi ţină echilibrul pe slackline. Atât începătorii, cât şi cei mai avansaţi aveau ocazia să zboare pe picioarele lor deasupra pământului Redutei de la Roşia Montană.

Henna Tattoo & Bubble Trouble - Sâmbătă şi duminică la Redută, tatuajele henna au decorat pielea a zeci de persoane sub razele soarelui roşian. Între timp, şi colorate de săpun au dansat spre cerul Roşiei Montane, înveselind copiii din preajmă.

baloanele uriaşe

Jocurile de societate

Organizate de E-Sports Cluj, (Boardgames) găzduite la Lounge, au oferit diferite premii iubitorilor de catan,

risk, cărţi şi alte jocuri menite a forma şi menține comunitățile dinamice, într-un mediu în care toți putem învăța unii de la alții.

Foto: Gabri Zoltan C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

PROGRAM - ZONA

U

COPIILOR

nul din cele mai importante motive pentru care o persoană adultă este implicată în Campania Salvați Roşia Montană este acela că vrem ca şi copiii si nepoţii noștri să poată să cunoască și să iubească .

Roşia Montană

Activităţile dedicate celor mai tineri dintre participanţi la această ediție FânFest au fost prin urmare ghidate de aceste idei. Am inclus activități care să aducă un plus copiilor din Roșia Montană, pentru care FânFest era de singura modalitate de a participa la acest gen de activități până în toamna trecută, când Tică Darie a pus bazele unei filiale a organizației Cercetașii României.

bucurie

În organizarea activităților am beneficiat de experiența unor oameni deosebiți, animatori socio-educativi, și artiști - Bufnița cea

educatori

înţeleaptă, Trupa Păpușarii, Petruța Iulia-Balu, Cătălin Felea, Leontina Prodan, Andreea Moisil, Tică Darie, Louisa Hoppe, precum

și de energia și timpul unor minunați voluntari.

Iată câteva dintre activitățile care s-au desfășurat: • ateliere de joacă

pentru copii și părinți cu Cătălin Felea

• ateliere de joacă asistată • atelier de • atelier de Iulia-Balu

părinte-copil cu Bufnița cea înţeleaptă

croșetat pentru părinți și copii cu Andreea Moisil

teatru și improvizație cu Trupa Păpușarii și cu Petruța Foto: Anofriesei Alex C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

jocuri şi jonglerii cu trupa de jongleri • spectacol cu piesa Pinocchio oferit de Trupa Păpușarii •

(Dana și Lucian) De departe piesa Pinocchio s-a bucurat de cea mai mare audiență, atât din partea copiilor veniți la FânFest, cât și din partea copiilor Roșiei Montane, dar cu siguranță toate celelalte au fost bine primite. Numărul mediu de copii care au participat a fost de 30 dar a ajuns și la 50 în unele zile.

Boribon și Podul cu jucării ne-au ajutat cu

jucării.

materiale și

Mulțumim invitaților și voluntarilor noștri inimoși, care au făcut posibile aceste

zile minunate.

Foto: Aonofriesei Alex

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

ECHIPA

P

NE PASĂ

entru că , am gândit FânFest-ul ca pe un festival cultural și de mediu, făcut de către activişti, şi susţinători ai Campaniei Salvaţi Roşia Montană. Astfel, datorită FânFest, Roşia Montană a devenit un punct de atracţie culturală pe harta festivalurilor tematice ale lumii. Desfăşurat între 15 şi 18 august, el a fost posibil datorită a , din care 18 activişti în echipa de organizare. Toți aceştia şi-au stabilit „domiciliul” timp de aproximativ două săptămâni în Roşia Montană, date fiind sarcinile de creare a infrastructurii acestui festival.

voluntari

voluntari

70 de

Grupul de organizare a avut responsabilităţi diverse şi multiple: atât

unele specializate (tehnic, logistică, teatru, comunicare), cât şi altele generale, pentru care membrii s-au completat cu pricepere, ducând la bun sfârşit sarcinile. A transporta un bax de apă, a curăţa un sac de cartofi, a monta un cort militar, a ridica o boxă grea până în vârful muntelui, sau a monta un proiector la Biserica Unitariană, au fost genul de sarcini apărute pe parcurs, care trebuiau rezolvate pe loc.

A fost importantă experiența celor 7 ediții FânFest care au avut loc deja, însă și personală a fiecărui om implicat în Festival a fost cea mai importantă. Astfel că, diferențele de pregătire profesională dintre membrii echipei organizatorice, sau proveniența lor: Bucureşti, Cluj, Alba, Constanţa, Timişoara, Hunedoara, Mehedinţi, Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Suceava, Arad ori Spania, Italia, Moldova ori New York, au fost mai degrabă fructificate în favoarea celor 6.000 de vizitatori de la care s-au primit numai feedbackuri pozitive.

voința determinarea

Foto: Emil Florea C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

CAZARE

Î

n 2013, la fel ca și în anii precedenți, organizatorii FânFest le-au oferit participanților posibilitatea să se cazeze la localnicii din Roșia Montană. Inițiativa urmărește două planuri: în primul rând, le oferă gazdelor de a obține un câștig economic de pe urma festivalului. Astfel, FânFest își propune să le arate acestora că poate deveni una dintre activitățile prin care Roșia Montană să se dezvolte din punct de vedere economic, fără să fie distrusă. Ultimele 4 ediții ale festivalului confirmă faptul că turismul începe să fie conștientizat ca posibilă alternativă de câștig pentru localnici; numărul gazdelor care oferă cazare a crescut din 2010 până în 2013 de la 12 la 25 de familii. Al doilea motiv pentru care am ales să centralizăm și să intermediem cererea și oferta de cazare a fost încurajarea interacțiunii dintre participanții

oportunitatea

turismul

la festival și localnici. În contextul în care mesajele despre Roșia Montană

ajung la publicul larg prin intermediul relatărilor părtinitoare plătite de RMGC în presă, ne dorim ca aceia care au ales să vină la FânFest să afle informațiile legate de starea localității direct de la localnici.

FânFest 2013 a oferit participanților 3

posibilități de cazare: ”în

gazdă”, la cort în curțile localnicilor și în șurile acestora. Pentru fiecare au existat două categorii distincte din punctul de vedere al condițiilor și al prețului. Diferența a fost dată, pentru locurile de cazare ”în gazdă” de accesul la duș și toaletă în interiorul clădirii în care existau spațiile de cazare pentru categoria 1, față de categoria 2, în care utilitățile erau amplasate în afara casei. La cort și la șură diferența a fost făcută de accesul la dușuri cu apă caldă și toaletă pentru categoria 1, în comparație cu categoria 2, care oferea doar acces la o sursă de Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

apă rece și la toalete. În aceste condiții, prin punctul de cazare al festivalului s-au cazat la localnici aproximativ 1000 de persoane1. Acestea au ocupat cele

207 locuri de cazare ”în gazdă”, 350 de locuri de cort și 60 de spații de dormit în șură.

Beneficiile contabilizate de festival aduse localnicilor care au intrat în sistemul de cazare au fost în total de 52.545 lei dintre care:

cazarea ”în gazdă” a adus venituri totale de 27.945 de lei celor 21 de familii care au oferit această opțiune. Corturile au adus 21.000 de lei celor 21 de proprietari ale terenurilor în care s-a putut campa, iar dormitul în șură 3.600 de lei. Cifrele însumează toate cele 4 zile de desfășurare a festivalului.

Foto: Leona Semian 1 Cifra nu reprezintă numărul total de participanți la festival. Statistica FânFest nu îi cuprinde pe cei care au ales să se cazeze în spații care nu erau incluse în oferta noastră de cazare, pe cei care au ales să se cazeze apelând direct la gazdele unde locuiseră în timpul altor vizite la Roșia Montană și pe cei din zonă care nu au avut nevoie de cazare.

C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

Foto: Szocs Boruss Miklos Attila M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

ACOPERIRE MEDIA Agerpress: Actorii Companiei italiene de teatru „Motus” vin cu un spectacol în premieră, la FânFest

MEDIAFAX: Fân Fest, între 15 şi 18 august, la Roşia Montană Observatorul Cultural: FESTIVALUL FÎNFEST. Indignarea în acţiune şi revoluţie prin cultură

Formula AS: Roşia Montană există prin tine!

Think Outside the Box: Patru zile de festival la Roșia Montană Gândul.info: Fân Fest, între 15 şi 18 august, la Roşia Montană Dor de Ducă: FânFest 2013, Roșia Montană 9 AM News: FanFest, intre 15 si 18 august, la Rosia Montana YouTube: FânFest Roșia Montană Curaj TV: Clovnii i-au ridiculizat pe obsedații de aur de la RMG

Făclia: Roşia Montană – FînFest 2013

Nine O’Clock: Fan Fest, between August 15 – 18, in Rosia Montana Șapte Seri: Rosia Montana exista prin tine! Vino la FanFest 2013!

Gala Societății Civile: Dupa FanFest 2013, Rosia Montana primeste 6000 de mii de noi cetateni

Foto: Sergiu Brega C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3

R O Ş I A M O N TA N Ă 1 5 - 1 8 A U G U S T 2 0 1 3

RAPORT FINANCIAR Surse de finanţare ale Festivalului FânFest 2013 în RON Grant Administraţia Fondului Cultural Naţional Donații în contul bancar al Asociației Alburnus Maior Donații primite în timpul festivalului Donații strânse în cadrul pre-event-urilor Donații primite prin PayPal Sponsorizări

25101 8729 15963 11310 11000 11000

30.2 % 10.5 % 19.2 % 13.6 % 13.2 % 13.2 %

Total

83103

100 %

Cheltuieli cu organizarea Festivalului FânFest 2013 în RON Închirieri scenă, corturi, locaţii pentru desfăşurarea festivalului Infrastructură (toalete ecologice, salubritate, securitate, diverse construcţii) Promovare Cazarea şi masa invitaţilor şi voluntarilor Transportul naţional şi internaţional al invitaţilor şi voluntarilor Total

20580

24.8

11703

14.1

9234 18915

11.1 22.8

22671

27.3

83103

100%

Foto: Leona Semian C A M PA N I A ” S A LVAŢ I

ROŞIA

M O N TA N A” 2 0 1 3