Tapodi Zsuzsa, Papp Levente: Tükörben. Imagológiai tanulmányok

Előszó

1 Tükörben ImagológIaI Tanulmányok

2

sAPIENTIA ERDÉlYI MAGYAR TUDOMÁNYEGYETEM GAzDAsÁG- És HUMÁNTUDOMÁNYOK KAR, CsÍKszEREDA HUMÁNTUDOMÁNYOK TANszÉK

3

Tükörben ImagológIaI Tanulmányok szerkesztette: TAPODI zsUzsA PAP lEvENTE

Scientia Kiadó Kolozsvár·2011

4

Előszó a kiadvány megjelenését támogatta:

SAPIENTIA ALAPÍTVÁNY SAPIENTIA ERDÉLYI MAGYAR TUDOMÁNYEGYETEM

PARTIUMI KERESZTÉNY EGYETEM

Lektor: Ambrus Zoltán (Csíkszereda) Sorozatborító: Miklósi Dénes





A szakmai felelősséget teljes mértékben a szerkesztő, illetve a szerzők vállalják.

Első magyar nyelvű kiadás: 2011 © Sapientia 2011 Minden jog fenntartva, beleértve a sokszorosítás, a nyilvános előadás, a rádióés televízióadás, valamint a fordítás jogát, az egyes fejezeteket illetően is.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Tapodi, ZsuZsa Tükörben : imagológiai tanulmányok / Tapodi zsuzsa, Pap levente. Cluj-Napoca : scientia, 2011 Bibliogr.

IsBN 978-973-1970-56-1 I. Pap, levente 82.09

5

Előszó

TaRTalomjegyzék

előszó

17

Ajtony ZsuZsA A nemzeti sztereotípiák – a gondolkodás segítői vagy gátjai?

19

Kövecses Zoltán Jelentés, kultúra, humor

37 *

BorBély ŞtefAn A román–magyar jogvita egy kelléke: az etnikai térkép

53

Borsi-Kálmán BélA Hasonlóságok, különbségek – és tanulságok

61

nAgy imolA Magyar transzszilvanizmus, román transzszilvanizmus

95

PAPP-Kincses emese Illúzió és időszerűség.

Kánon és kanonizáció Kós Károly transzszilvanizmusában

121

Bucur nicolAe Az író és az írás közötti kommunikáció a magyar és román nyelvben

131

Pomogáts BélA Babits Mihály elmaradt erdélyi útja

141

*

6

TARTAlOMJEGYzÉK

misKolcZy AmBrus A másik én. A Cigányiásztól a nagyidai cigányokig

149

egyed emese Ficsor fátával

177

tAPodi ZsuZsA A románságkép változatai XIX. századi magyar regényekben

195

Pieldner judit Román nők – magyar szemmel

205

Bíró BélA Az Ady–Goga vita, avagy a román–magyar szótértés esélyei

213

sZondA sZABolcs „... csak dísz ez, életjog és remény”. vázlat Ady Endre románságképéről

227

Andriescu AncA Egy magyar lány liviu Rebreanu akasztottak erdeje című regényéből

235

ciociAn mAriA-nicoletA A szeretet mint román–magyar közeledési szertartás az akasztottak erdejében

241

demény Péter Drámák a csőben. vázlat az erdélyi magyar drámairodalom románságképéről

247

BányAi évA A másik megjelenése, képe néhány kortárs magyar irodalmi műben

253

*

TARTAlOMJEGYzÉK

7

lAjos KAtAlin Nemzetkép és frazeológia

267

BreAZ mirceA-constAntin A gyermeki világ képe a vöő István által fordított román és magyar közmondásokban

275

norel mAriAnA Napszimbólumok.

Párhuzamok a román és magyar népi kultúrában

287

BAKó roZáliA KlárA Párhuzamos identitások a virtuális térben

301

abstracts

311

Rezumate

322

a kötet szerzői

333

9

Előszó

CoNTeNTs

Introduction

17

ZsuZsA Ajtony National stereotypes – stimuli or Obstacles of Thinking

19

Zoltán Kövecses Meaning, Culture, Humour

37 *

Ştefan BorBély An accessory to the Romanian-Hungarian legal department: the ethnic map

53

BélA Borsi-Kálmán similarity, Difference – Conclusions

61

imolA nAgy Hungarian Transylvanianism, Romanian Transylvanianism

95

emese PAPP-Kincses Illusion and Timeliness.

Canon in Károly Kós’ Transylvanianism

121

nicolAe Bucur Communicative spirit between Writers and scripts in the Romanian and Hungarian languages

131

BélA Pomogáts Mihály Babits’ cancelled Journey to Transylvania

141

*

10

CONTENTs

AmBrus misKolcZy The other I from Ţiganiada to nagyidai cigányok

149

emese egyed Boy and Girl

177

ZsuZsA tAPodi variants of Presentation of the Romanians in Texts Written in the 19th Century

195

judit Pieldner Romanian Women – from a Hungarian Perspective

205

BélA Bíró The Dispute between Ady and Goga or the Possibilities of Communication between Romanians and Hungarians

213

sZABolcs sZondA „…It’s only Adornment, a Right to live, a Hope” An outline to Endre Ady’s general Idea upon Romanians

227

AncA Andriescu The Portrait of a Hungarian Woman in liviu Rebreanu’s “The Forest of the Hanged”

235

mAriA-nicoletA ciociAn God’s Face shines up and Darkens in Mankind

241

Péter demény A sketch on the Romanians’ Image in the Hungarian Drama from Transylvania

247

évA BányAi The Appearance and the Image of the other in some Contemporary Hungarian Writings

253

*

CONTENTs

11

KAtAlin lAjos National Image and Phraseology

267

mirceA-constAntin BreAZ The Image of the Child’s World as depicted in the Romanian and Hungarian Proverbs translated by István vöő

275

mAriAnA norel symbols of solar Paradigm. The Rosette at the confluence of Romanian and Hungarian Etnocultures

287

BAKó roZáliA KlárA Parallel Identites in Cyberspace

301

abstracts

311

about the authors

333

13

Előszó

CuPRINs

Prefaţă

17

ZsuZsA Ajtony stereotipuri naţionale – stimulente sau obstacole ale gândirii

19

Zoltán Kövecses semnificaţie, cultură, umor

37 *

Ştefan BorBély Un accesoriu al contenciosului româno-maghiar: harta etnică

53

BélA Borsi-Kálmán Asemănări, diferenţe – concluzii

61

imolA nAgy Transilvanism maghiar – transilvanism român

95

emese PAPP-Kincses Iluzie şi actualitate.

Canon şi canonizare în transilvanismul lui Kós Károly

121

nicolAe Bucur spiritul de comunicare între scriitori şi scriituri în limbile română şi maghiară

131

BélA Pomogáts O vizită ratată în Ardeal a lui Mihály Babits

141

*

14

CUPRINs

AmBrus misKolcZy eul celălat – de la Ţiganiada, la Ţiganii din Nagyida

149

emese egyed Fecior şi fată

177

ZsuZsA tAPodi Imaginea românilor în două romane maghiare din secolul al XIX-lea

195

judit Pieldner Românce – văzute de unguri

205

BélA Bíró Polemica între Ady şi Goga – antisemitismul şi şansele apropierii româno-maghiare

213

sZABolcs sZondA „... Doar ornament, drept la viaţă şi speranţă.” schiţă despre imaginea românilor în publicistica lui Endre Ady

227

AncA Andriescu Portretul unei unguroaice în romanul Pădurea spânzuraţilor de liviu Rebreanu

235

mAriA-nicoletA ciociAn Dragostea ca rit de apropiere în romanul Pădurea spânzuraţilor

241

Péter demény Imaginea românilor în dramaturgia maghiară – schiţă

247

évA BányAi Înfăţişarea, imaginea celuilalt în câteva opere literare maghiare contemporane

253

*

CUPRINs

15

KAtAlin lAjos Prezentarea naţiunii şi frazeologia

267

mirceA-constAntin BreAZ Imaginea lumii copilului din proverbele româneşti traduse în limba maghiară

275

mAriAnA norel simboluri ale paradigmei solare.

Rozeta la confluenţa etnoculturii româneşti şi a celei maghiare

287

roZáliA KlárA BAKó Identităţi paralele în spaţiul virtual

301

Rezumate

322

Despre autori

333

www.scientiakiado.ro www.facebook.com/ScientiaKiado

Előszó

17

előszó

Az önmegismerés egyéni és kollektív útja a másság megtapasztalásán át vezet, magunkról képet alkotni csak indirekt módon tudunk. szükségünk van egy tükörre. A világot és benne magunkat az irodalmi szövegek tükre által is látjuk.

Amikor a mellettünk élő Másikról gondolkodunk, írunk vagy olvasunk, a Másik képe mellett feltűnik tudatunkban – kontrasztként vagy erősítőleg – a saját magunkról alkotott kép is. A Másikat szemlélve tehát saját magunkat ismerjük meg. „Hiába fürösztöd önmagadban, / Csak másban moshatod meg arcodat.” – mondjuk József Attila szavaival. A román és a magyar irodalom tükrébe pillantva a saját és a Másik (individuum és közösség) képét fürkésszük a könyv írásaiban.

Kötetünkbe két, Csíkszeredában, a sapientia EMTE Gazdasági és Humántudományok Kara, Humántudományok Tanszéke által 2007-ben és 2009-ben szervezett, románok a magyar irodalomban – magyarok a román irodalomban című konferencia előadásainak szerkesztett, néhol kibővített (esetenként románból magyarra fordított) változatából válogattunk. A konferenciák címe által sugallt imagológiai vizsgálódások azonban az eszmecserék folyamán természetszerűleg tágabb kontextusba kerültek, az előadó egyetemi kollégák érdeklődési köre interdiszciplináris megközelítést eredményezett.

A megközelítések rokonságát, és nem az előadások elhangzásának időrendjét tükrözi a könyv szerkezete. Az elméleti kérdésfelvetést tartalmazó, „bevezető” tanulmányokat a másságkép-alkotás ideológiai vetületét előtérbe állító írások követik. A középső, legterjedelmesebb tömb kimondottan az irodalmi alteritás-ábrázolással foglalkozó tanulmányokat veszi sorra, egyféle irodalomtörténeti kronológiát követve, a felvilágosodás korától napjainkig keletkezett román és magyar szövegeket faggatva.

A tanulmányok záró csokra pedig, visszakapcsolva a bevezető, kognitív nyelvészeti és pragmatikai irányultságú előadások kérdésfelvetéseire, a román–magyar kapcsolattörténet egy-egy aspektusát emeli ki elsősorban a nyelvészet, néprajz és szociálpszichológia segítségével.

Kötetünket haszonnal forgathatják a nyelv és irodalom, kommunikáció, szociológia szakos diákok mellett mindazok, akiket a – mindnyájunkat érintő – együttélés kérdései művészeti és tudományos megközelítésben is érdekelnek.

A szerkesztők

Csíkszereda, 2010 novembere

ABsTRACTs

311

aBsTRaCTs

zsuzsa AJTONY NaTIoNal sTeReoTyPes – sTImulI oR oBsTaCles oF ThINkINg This paper presents a brief summary of the recent literature on stereotypes according to social identity theory (Tajfel and Turner 1986).

It offers a comparison to such related concepts as prejudice (Gadamer 1984) and attitude (Cseresnyési 2004) and relies on the stereotype definition developed by Hilton & Hippel (1996). It gives a survey of stereotype manifestation, formation, maintenance, and change, focusing on social and ethnic stereotypes, their background variables, transmitting mechanisms and mediating variables. The last part of the paper discusses different linguistic means of expressing ethnicity concluding that stereotypes act as ever-extendable schemata as opposed to prototypes, defined as the best example of a category.

zoltán KÖvECsEs meaNINg, CulTuRe, humouR Cognitive linguistics represents a radical shift in interpreting meaning, differentiating itself from the other modern principles related to language and meaning. In other words, cognitive linguistics is a meaning-based theory which interprets language as meaning. At this point, it differs from all other theories which try to grasp language not from its meaning but its form and which deal with the form separate from meaning (e.g. generative grammar). The present paper tries to present briefly the principles of cognitive linguistics.

312

ABsTRACTs

Ştefan BORBÉlY aN aCCessoRy To The RomaNIaN-huNgaRIaN legal DePaRTmeNT: The eThNIC maP The present paper proposes to analyze one of the most important accessories of the Romanian-Hungarian legal department, namely, the ethnic map issue. The study is based on several geopsychic and geocultural models like, for example: C. Rădulescu-Motru’s Etnicul românesc [Romanian ethnicity] and Naţionalismul [Nationalism]; lucian Blaga’s Spaţiul mioritic.

The paper focuses on comparing data which are discussed in some basic studies published from 1919 on: Count Teleki Pál (1919). Carte etnografique de la Hongrie…; Emmanuel de Martonne (1920). Carte de la densité et la repartition des nationalités en Roumanie; vintilă Mihăilescu.

(1941). Harta etnică a României transcarpatice. The author deals with predilection with cases of ideological extrapolations such as the notion of “political geography” used by Teleki Pál or the notion of “geographic community” (refined as “fate community”) as used by C. Rădulescu-Motru.

Finally, the author deals with the theoretical issues of ethnic belonging, rejecting the techniques of social engineering practised by the antidemocratic regime.

Béla BORsI-KÁlMÁN sImIlaRITy, DIFFeReNCe – CoNClusIoNs Two dates: August-september 1935 and October-November 1939.

The first date refers to the period when the Hungarian writer, editor, and reputed researcher of the Hungarian and Eastern-Mid-European problems, lászló Németh (1901–1975), travelled around Greater Romania. The second date represents the time when the Hungarian historian, lászló Mikecs (1917–1944), travelled around Greater Romania. Furthermore, these two dates refer to the period when the institutional framework of the brand new nation-state was already shaped and more or less steady. However, the premonitory signs of the nearby geopolitical catastrophe could already be seen.

ABsTRACTs

313

Imola NAGY huNgaRIaN TRaNsylvaNIaNIsm, RomaNIaN TRaNsylvaNIaNIsm This paper proposes to make a general presentation of the main regional ideologies of the Transylvanian cultural and spiritual life in the interbellum period, as well as their reflection and echo in the Romanian media and essays of the time. The regional impulse was a widespread trend those days not only in the area of our research, but also in EastCentral Europe.The Hungarians’ Transylvanianism and the Romanians’ creative localism alike offered a wide range of key concepts and ideas which shaped/and were shaped by the cultural context of the time. Both regionalisms-Romanian and Hungarian-shared many of these concepts and ideas, although they never really sustained an open and efficient communication due to a series of causes.

Emese PAPP-KINCsEs IllusIoN aND TImelINess. CaNoN IN káRoly kós’ TRaNsylvaNIsm After Transylvania’s annexation to Romania, the creators of the Transylvanian canon with the leadership of Károly Kós recognized that literature has to turn towards new values which can create a scale of values for the disheartened Transylvanian reading public. Instead of feeding false illusions, they attempted to formulate useful values and standards which strengthen self-assertion and make cultural evolution possible. Key concepts of Transylvanism are: activism, tolerant coexistence, order, consciousness of values and morality.

Nicolae BUCUR CommuNICaTIve sPIRIT BeTWeeN WRITeRs aND sCRIPTs IN The RomaNIaN aND huNgaRIaN laNguages The moral debt of the poet to align with the multitude, to step beside it, to identify with its aspirations, the noise and the profile of the streets

314

ABsTRACTs

is the most recurrent idea in Octavian Goga’s poetry and writings. The same idea was shared by Endre Ady, the one connected to life, the poet who could only see redemption just in Man and Humanity. His song as well as Goga’s, is that of the streets, dreaming for all. The mutual respect and love of the two representatives of Romanian and Hungarian spirituality remain examples for future generations.

Béla POMOGÁTs mIhály BaBITs’s CaNCelleD jouRNey To TRaNsylvaNIa As a result of the campaign launched by Familia magazine, a meeting of Romanian and Hungarian writers was organized in Biharfüred (stâna de vale) in 1935. Despite the unfavourable political conjuncture, being both under the pressure of the Hungarian revisionist and the Romanian anti-revisionist propaganda, the writers reiterated the necessity of establishing intellectual relationships and building bridges between cultures. Moreover, mutual familiarisation with the two peoples’ literature, the existence of personal relations and fruitful exchanges of views between Hungarian and Romanian writers were also considered of utter importance. They were all convinced that the facilitation of mutual understanding must be one of the primary objectives of any learned person.

Although Babits was not permitted to enter Romania, he propagated the necessity of reconciliation throughout his life.

Ambrus MIsKOlCzY The oTheR I FRom ŢIgaNIaDa To NagyIDaI CIgáNyok The typical outcome of modernism and nationalism is narcissism which brings over self-hatred. The latter comes from the unattainable nature of the narcissistic ideals. This person who hates him/herself is a frustrated narcissist, who is over the collective folkloristic stereotypes.

It’s a reflexive creature. The self-image is interwoven with the image of the other and thus it means a kind of escape as he/she forgets with time.

His/her problems are mirrored on the other and in the present situation

ABsTRACTs

315

on the literary gypsies and he laughs in sorrow. However, laugh is a sign of understanding. laughing could turn into crying if the one who laughs were thinking about the things that he is going through.

Emese EGYED Boy aND gIRl The work of Ábrahám Barcsay, written in Hungarian and French, classifies the Transylvanian poet as a typical representative of the 18th century epistolary writings.

Barcsay presents the covenant of the typological boy and girl, taking place in nature. These archetypes belong to the cult of naivety and are similar to the Adam and Eve of the Transylvanian Alps. The covenant is set into the frame of rhymed mating narrations see lakodalom módja az oláhoknál [Wallachian wedding styles] (1789).

The title, originally belonging to Miklós Révai, also inspired the Romanian version of Avram P. Todor’s work: Felul nunţii la români [Romanian wedding styles].

Avram P. Todor’s analysis of Barcsay’s poems entitled Poeziile cu subiect românesc ale lui Barcsay [Barcsay’s poems with a Romanian topic] was first presented at a summer course in Biharfüred in 1935. Avram P. Todor, an expert of Hungarian literature, was an intellectual between the two World Wars. He was a mediator of the positive pictures about Romanians in Barcsay’s Hungarian poems to the Romanian audience and readers.

zsuzsa TAPODI vaRIaNTs oF PReseNTaTIoN oF The RomaNIaNs IN TeXTs WRITTeN IN The 19th CeNTuRy When examining literary images, specialists focus on the ideological trends of authors and their works, the formation or decomposition of national stereotypes. But the altered image can be influenced by another factor, for example, the prose poetical canon, which is highlighted in one of the novels.

One of the characters of Gyulai Pál’s novel entitled An Old Manor’s last master (1857) is the Romanian gardener, who can get little sympathy

316

ABsTRACTs

from the readers` part, but this fact is in conformity with the realistic objective portrayal. Except for the old groom, the novel does not have any other, undoubtedly loveable character.

In Mór Jókai’s novel entitled The Poor Rich, character portrayal is organized in conformity with the structure of the romantic novel: there are loveable Romanian characters presented against the evil Hungarian nobleman. The antithetic way of portrayal is completed with the exotic couleur locale (such as the description of folk traditions like the fair of maidens in Geinai, that of folk costumes, and describing the way people cook their traditional specialties, like making polenta).

Judit PIElDNER RomaNIaN WomeN – FRom a huNgaRIaN PeRsPeCTIve The coexistence of the Romanians and the Hungarians gave birth to several forms of the mental image of the other in the various – political, literary, or everyday – discourses. The study examines the problem of the other related to the representation of the Romanian women in texts of Hungarian authors, and surveys stereotypes of the Romanian women from travel journals from the 19th century, through examples taken from the romantic novel to the short stories from the beginning of the 20th century. In the quoted texts, we meet the traditional ethnocultural sterotype of the beauty of the Romanian woman. The desire to understand and interpret the woman belonging to the other nation, to the other culture is stimulated by the strangeness, magic and mystery, or even simplicity of the other. While the stereotypes related to the Romanians contain moral prejudices, the Romanian woman is the object of aesthetic judgements.

In the history of the Hungarian literature (in the wide sense), the representation of the Romanian woman is shaped by the ideological trends and stylistic currents of the period, as well as by the modes of narration, respectively.

ABsTRACTs

317

Béla BÍRó The DIsPuTe BeTWeeN aDy aND goga oR The PossIBIlITIes oF The CommuNICaTIoN BeTWeeN RomaNIaNs aND huNgaRIaNs The present paper tries to render a clear analysis of the national politics within the Austro-Hungarian Monarchy, making reference also to the long-distance consequences of these. The contradictory character of both majority and minority national aspirations emerges from the debate between two influential poets of that era: Endre Ady and Octavian Goga.

The author comes to the conclusion that neither the Romanians have realized a consequent analysis of the roots of Romanian anti-semitism, nor the Hungarians have carried out a coherent analysis of the roots of the former Hungarian nationalism. These omissions have led to serious intellectual consequences up to the present.

szabolcs szONDA „…It’s only adornment, a right to live, a hope” aN ouTlINe To eNDRe aDy’s geNeRal IDea uPoN RomaNIaNs The present study highlights and defines some of the characteristic features of the Hungarian poet, writer, and editor, Endre Ady’s (18771919) general idea upon Romanians, on the basis of his specific writings poising between literature and journalism, using the comparative method to find the coherence between past and present. The analysis follows those conceptional, stylistic trends and options whereby the poet is reacting to notions as nationalism, tolerance and intolerance, the complex of a smaller culture, the collective sense and the soul in the light of the day to day social and political events, the mechanism of prejudice against ethnic groups, the impacts of mid-life crisis, and the role of culture in the relation between mentality guided by rationalism or by faith. During the contextual analysis, Endre Ady’s attitude as litterateur is highlighted as a genuine and contemporary model in his ability to find the equilibrium in his writings between the ambivalent duality of his intellectual constitution and social-political views.

318

ABsTRACTs

Anca ANDRIEsCU The PoRTRaIT oF a huNgaRIaN WomaN IN lIvIu ReBReaNu’s “The FoResT oF The haNgeD” After a less careful analysis, one might have the impression that liviu Rebreanu in his novel entitled “The Forest of the Hanged” does not provide a very favourable “ethno-macro-image” (Gray) of Hungarians in Romanian literature. However, Ilona’s figure, who has the role of love initiator in the novel, disproves this impression. When characterizing her, special emphasis is laid on elements which bring to the fore her national identity, such as the clothes she wears, but most of all her language, the girl’s voice, which is mysteriously attracting the protagonist. The final scene of the novel, in which Apostol Bologa is facing execution, can be regarded as a triumph of humanity over violence and the absurdity of war; while the person who is standing beside him at the moment of his death, vidor, the gravedigger, his sweetheart’s father, is a proof of the fact that regardless of the dimensions of existential tragism, authentic communication is always possible.

Maria – Nicoleta CIOCIAN goD’s FaCe shINes uP aND DaRkeNs IN maNkIND War is the machinery of death: it darkens and kills the body, it darkens and spoils the soul. By suffering, mankind rises, learns, and loves more. suffering is common: Romanians and Hungarians live, work, love, and save themselves by love. Destiny united us in this world. Unspoiled simplicity and logic of the masses is in contradiction with spoiled logic of those who triggers wars. We are apostles or soldiers, we have families, we are brothers. This is how God’s face shines up in us.

Péter DEMÉNY a skeTCh oN The RomaNIaNs’ Image IN The huNgaRIaN DRama FRom TRaNsylvaNIa In this paper, I try to understand why the Romanians in Hungarian plays from Romania are so stereotyped. “Typical figure”, wrote one of the best known writers, Károly Kós about one of them.

ABsTRACTs

319

Based on studies from Erika Fischer-lichte and Gusztáv láng, I’m asking what the reasons of this vision are. My conclusion is that the reason is the Transylvanian ideology which comes before the talent, overwrites it. Because of this, the writers can’t see the person, only the stereotype, and they can`t draw an authentic human being.

Éva BÁNYAI The aPPeaRaNCe aND The Image oF The oTHer IN some CoNTemPoRaRy huNgaRIaN WRITINgs In the following study, the common characteristics of the texts are presented in short, in some cases only tangentially. The images of alterity, which appear in these texts, can be connected to a sort of border-identity, while the space of the narratives – apparently boundless – can be restricted taking into account the geopoetic indicators. Through the writings of Ádám Bodor, zsolt láng, sándor zsigmond Papp, György Dragomán, zsuzsa selyem, and – in a wider development – of Péter Demény can be demonstrated the demand for the demolition of the Transylvanist myths.

In the writings of Péter Demény, a more radical prosaic and lyric text is presented in comparison with earlier writings through the violent rejection of self-deception, the cruel desire of a self-understanding, self-ironic introvertism, or through the formation of images of alterity interwoven with the ambivalence of repulsion-attraction.

Katalin lAJOs NaTIoNal Image aND PhRaseology The study presents collocations (phraseological units) which help identify in-group and out-group positioning in the Hungarian and Romanian phraseology. The study is based on Hungarian literature dealing with ethnocentric viewpoint, and stereotypes and Romanian literature on sociology. The aim is to discuss the nature of the stereotypes about the two ethnic groups and the set of values outlined by these collocations.

The paper also draws comparisons with another text type of folkloric nature, namely, the joke.

320

ABsTRACTs

Mircea-Constantin BREAz The Image oF The ChIlD’s WoRlD as DePICTeD IN The RomaNIaN aND huNgaRIaN PRoveRBs TRaNslaTeD By IsTváN vöő The study analyzes the image of the child’s world as depicted in the Romanian and Hungarian proverbs translated by István vöő (1978, 1984) in terms of understanding the traditional Romanian and Hungarian everyday life from the standpoint of some functional contexts influenced by today’s most diverse circumstances and behaviours. starting from the definition of proverbs considered to be expressive forms of philosophical knowledge and aesthetic understanding of reality, we investigate the functions and the structure of proverbs regarded as the main criteria of defining some constitutive values of representing the world as relatively homogeneous.

These values, on the other hand, form a variety of cultural and intercultural equivalences inside both the structures of Romanian as well as Hungarian gnomic literature. The aesthetic value of the Romanian and the Hungarian proverbs was related, in general, to their philosophical value, because the values of the human experience have been preserved both in the Romanian literary folklore and the Hungarian one. These make reference to valuable imagery expressions in which the metaphor, the allegory, and the symbol intervene in an effective and expressive manner in order to sensitize the idea, enlarging its moral authority and extending its existential meanings.

The collective characteristic, the colloquial speech, the anonymity, and the specific correlation between tradition and innovation, looked upon as specific features of the psycho-social determinism of the literary folklore, influence the proverbial language, but they also show some structural-functional features, created by the nature and the specific circumstances of this paremiologic discourse inside the Hungarian and Romanian folk literature.

Mariana NOREl symBols oF solaR PaRaDIgm. The RoseTTe aT The CoNFlueNCe oF RomaNIaN aND huNgaRIaN eThNoCulTuRes Traces of ancient mythical thinking are visible in various directions of intellectual life, demonstrating the existence of “common topoi, decisive for a deeper understanding of Romanian folk culture roots” (Mihai Coman 1980).

ABsTRACTs

321

The study reveals various symbols of solar paradigm which can be identified in wood sculptures – seen by researchers as important documents which reflect how simply men think and which represent an evidence of people facing life. Different views of rosette - the symbol for solar system lead to the interpretation of solar representations. The symbols can be seen as outside decorations for houses, churches but also on inside works, furniture, and household goods.

The coexistence of solar symbols is demonstrated for both Romanian and Hungarian people from Romanian territory. solar representations from important ethnographical areas (Bucovina, Maramureş, and Transilvania) are analyzed in this study. The sun as a symbol for justice the human protector- is a central topic wood art.

Rozália Klára BAKó PaRallel IDeNTITes IN CyBeRsPaCe The rise of internet use in the mid 90’s enabled a more participatory framework through simple and personal webpages developed by their owners. Jorn Barger, a well-known pioneer of the genre, coined it “weblog“ (1997), but later, the term has turned into the shorter “blog“ (Merholz 1999). A new communication culture emerged lately, landmarked by new communities and new rhetorical practices of the online world (Ferencz 2008).

Our blog research suggests that Romanian bloggers are more interactive, more keen to comment as compared to Hungarian bloggers from Romania (Bakó 2008). This case study focuses on two art-blogs written by the same person, with similar content: one in Romanian and the other one in Hungarian. Mapping communities developed around these virtual spaces helps a better understanding of the blogging phenomenon in bilingual context.

322

REzUMATE

RezumaTe

zsuzsa AJTONY sTeReoTIPuRI NaŢIoNale – sTImuleNTe sau oBsTaCole ale gÂNDIRII lucrarea de faţă prezintă o sinteză a literaturii de specialitate despre stereotipuri, bazată pe teoria identităţii sociale (Tajfel and Turner 1986).

Ea compară stereotipul şi concepte înrudite ca prejudecata (Gadamer 1984) sau atitudinea (Cseresnyési 2004), şi se bazează pe definiţia oferită de Hilton & Hippel (1996). studiul oferă o vedere generală asupra formării, manifestării, menţinerii şi schimbării stereotipurilor, concentrânduse asupra stereotipurilor sociale şi etnice, a variabilelor macro-sociale, a mecanismelor de transmitere şi a variabilelor mediatoare. Ultima parte a lucrării prezintă câteva mijloace lingvistice de exprimare a etnicităţii.

Concluzia studiului este că stereotipul poate fi considerat o schemă ce se poate lărgi în continuare, faţă de prototip, definit ca un exemplu reprezentativ al unei categorii.

zoltán KÖvECsEs semNIFICaŢIe, CulTuRĂ, umoR lingvistica cognitivă percepe în mod diferit noţiunile de limbă şi semnificaţie. Aceasta se bazează pe teoria semnificatului care, pornind de la semnificaţie, tinde să predomină limba. În acest aspect, ea se diferenţiază radical de toate acele teorii lingvistice care pleacă nu de la semnificat, ci de la semnificant, şi care abordează problema formei rupând-o în mod radical de sens (vezi gramatica generativă).

Autorul prezintă succint principiile gramaticii cognitive. Cea mai importantă trăsătură a acesteia este elucidată prin analiza textului unui banc.

REzUMATE

323

Ştefan BORBÉlY uN aCCesoRIu al CoNTeNCIosuluI RomÂNo-maghIaR: haRTa eTNICĂ lucrarea îşi propune, bazându-se pe câteva modele geopsihice şi geoculturale (ca de exemplu lucrările Etnicul românesc şi Naţionalismul de C. Rădulescu-Motru, cât şi studiul Spaţiul mioritic al lui lucian Blaga), să analizeze un accesoriu important al contenciosului româno-maghiar, problema hărţii etnice. lucrarea se concentrează pe comparaţia datelor elaborate în câteva lucrări fundamentale publicate începând de anul 1919, precum Carte etnografique de la Hongrie… de Gróf Teleki Pál (1919), Carte de la densité et la repartition des nationaltiés en Roumanie (1920) de Emmanuel de Martonne, Harta etnică a României transcarpatice (1941) de vintilă Mihăilescu. Autorul se ocupă cu predilecţie cu diferite cazuri de extrapolări ideologice, ca de exemplu noţiunea de „geografie politică” a lui Teleki Pál sau noţiunea de „comunitate geografică” (sublimată în „comunitatea de destin”) de C. Rădulescu-Motru. În final, autorul se confruntă cu problemele teoretice ale apartenenţei etnice, respingând tehnicile de inginerie socială practicate de regimurile antidemocratice.

Béla BORsI-KÁlMÁN asemĂNĂRI, DIFeReNŢe – CoNCluzII lucrarea încearcă să pună într-o nouă lumină problematica relaţiilor româno-maghiare. Punctul de plecare al consideraţiilor constituie două cărţi semnificative din anii ’40 ai secolului trecut, şi anume lászló Németh: magyarok romániában (Ungurii în România) şi lászló Mikecs: Románia. Útijegyzetek (România. Însemnări de călătorie). Németh fiind unul dintre prozatorii şi eseişti reprezentativi ai epocii, se dovedeşte a fi un observator profund al fenomenului românesc şi al relaţiilor românomaghiare. lászló Mikecs este deja un bun cunoscător al fenomenului românesc, care ia parte şi la prelegerile Universităţii de vară organizate de Nicolae Iorga la vălenii de Munte. Comentând şi analizând observaţiile celor doi, autorul face aprecieri profunde asupra istoricului, cât şi asupra şanselor de viitor ale relaţiilor româno-maghiare, comparând şi strategiile de construcţie naţională (nation-building) ale celor două naţiuni.

324

REzUMATE

Imola NAGY TRaNsIlvaNIsm maghIaR – TRaNsIlvaNIsm RomÂN studiul de faţă îşi propune o prezentare a ideologiilor regionale ardelene din perioada interbelică, respectiv ecoul acestor mişcări şi ideologii din presa şi eseistica vremii. Impulsul regional a fost un fenomen larg răspândit nu doar în zona în discuţie, ci şi în Europa Centrală. Transilvansimul maghiarilor şi localismul creator sau ardelenismul românilor ofereau şi operau cu un set de concepte şi idei surprinzător de asemănătoare. Cu toate acestea, cele două mişcări nu au reuşit să stabilească modalităţi şi căi de comunicare eficiente.

Emese PAPP-KINCsEs IluzIe ŞI aCTualITaTe. CaNoN ŞI CaNoNIzaRe ÎN TRaNsIlvaNIsmul luI kós káRoly După unirea Ardealului cu România, în procesul elaborării canonului transilvanist, intelectualii maghiari, în frunte cu Károly Kós, şi-au dat seama că literatura trebuie orientată spre acele valori care, formând o ierarhie, vor putea câştiga credibilitate şi valoare de model pentru cititorii maghiari dezorientaţi. Ei au încercat să definească, în locul unor iluzii false, nişte valori şi norme care întăresc crezul în valenţele proprii, contribuind la supravieţuirea şi dezvoltarea culturală. Conceptele-cheie ale transilvanismului sunt: activism, colectivism, convieţuire paşnică, toleranţă, ordine, etică.

Nicolae BUCUR sPIRITul De ComuNICaRe ÎNTRe sCRIIToRI ŞI sCRIITuRI ÎN lImBIle RomÂNĂ ŞI maghIaRĂ Observator atent al realităţii, O.C.Tăslăuanu, în deplin acord cu O. Goga, va milita ca revista ,,luceafărul” să se transforme dintr-o publicaţie studenţească cu vagi şi minore obiective culturale într-un organ literar şi cultural menit să îmbrăţişeze problematica majoră, general românească a acelei perioade. Goga apreciază profund cultura maghiară, fiind cunos-

REzUMATE

325

cută atitudinea sa constructivă faţă de eforturile de cunoaştere reciprocă prin marile creaţii literare. Ady Endre a fost prietenul lui Goga, amândoi încredinţaţi că viitorul popoarelor stă în frăţie şi prietenie, cheia sufletească a celor doi poeţi fiind omenia. sentimentele de respect şi de dragoste prietenească ale acestor reprezentanţi ai spiritualităţii române şi maghiare rămân exemple pentru generaţiile ce vor urma.

Béla POMOGÁTs o vIzITĂ RaTaTĂ ÎN aRDeal a luI mIhály BaBITs la chemarea revistei Familia din Oradea, în 1935, s-a iniţiat o întâlnire a scriitorilor români şi maghiari la stâna de vale. În ciuda politicii revizioniste din Ungaria şi a propagandei antirevizioniste din România, scriitorii şi-au exprimat dorinţa de colaborare, de înţelegere, de cunoaştere reciprocă şi de întâlnire personală. Erau ferm convinşi că menirea oamenilor culturii este înfăptuirea acestei înţelegeri. Autorităţile române au respins cererea poetului maghiar de obţinere vizei de călătorie în Ardeal, dar poetul a rămas un adept al înţelegerii reciproce.

Ambrus MIsKOlCzY eul CelĂlaT – De la ŢIgaNIaDa la ŢIgaNII DIN NagyIDa lucrarea întreprinde o analiză teoretică şi filologică foarte precisă şi bine elaborată a problematicii Ţiganiadei de Ion Budai-Deleanu şi a operei gemene din literatura maghiară, nagyidai cigányok (Ţiganii din Nagyida) a lui Arany János. Prezentarea cadrului social, a izvoarelor şi rădăcinilor iluministe este urmată de o analiză profundă a rostului teoretic şi practic al parodiei epopeice.

Autorul, bazându-se pe experienţa literară oferită de operele analizate, constată că dispreţul de sine este o formă frustrată a amorului propriu, caracteristică celui care trece de stereotipiile folclorice colective. Capabilă de aceste sentimente este fiinţa reflexivă, care împleteşte propria imagine cu imaginea celuilalt, reuşind să se elibereze astfel de frustrări. Reflexivitatea e capabilă se ne absolve de ura de sine. Mai mult, ura de sine nu se ameliorează numai pe sine însăşi, ci ne eliberează chiar de ura propriu-zisă.

326

REzUMATE

Emese EGYED FeCIoR ŞI FaTĂ Opera lui Ábrahám Barcsay, scrisă în limba maghiară respectiv franceză, îl face pe poetul ardelean un reprezentant tipic al epistolei secolului XvIII. Barcsay poate fi asociat cultului naivităţii, al Evei şi al lui Adam din Munţii Ardeleni. Căsătoria aşează lakodalom módja az oláhoknál (Cununia la valahi) în rândul naraţiunilor în versuri, având tema formării cuplului. Titlul care a aparţinut iniţial lui Miklós Révai, a inspirat şi versiunea românească a lui Avram P. Todor (Felul nunţii la români). studiul lui Avram P. Todor, Poeziile cu subiect românesc ale lui Barcsay, a fost prezentat pentru prima oară la cursurile de vară de la stâna de vale, în anul 1935. Avram P. Todor, expert al literaturii maghiare, a fost un intelectual al perioadei interbelice. A promovat către audienţă şi cititori, imagini pozitive ale românilor în opera lui Barcsay.

zsuzsa TAPODI ImagINea RomÂNIloR ÎN DouĂ RomaNe maghIaRe DIN seColul al XIX-lea Cercetările imagologice sunt axate în mod obişnuit pe condiţionările ideologice ale autorilor, pe studierea formării sau a deconstrucţiei stereotipiilor. Imaginea alterităţii este însă condiţionată şi de canonul poetic acceptat de autor. În romanul Ultimul stăpân al unui vechi conac de Pál Gyulai, apărut în 1857, este prezentată în manieră realistă lupta dintre un nobil maghiar şi fostul său grădinar român, pentru o casă şi un teren ocupate de acesta în timpul revoluţiei. Exceptând figura unui bătrân slujitor, romanul nu are niciun personaj simpatic, idealizat.

Mór Jókai însă, reprezentant al romantismului, în opera Sărmanii bogaţi din 1860 prezintă figuri idealizate de români în contrast cu nobilul maghiar devenit condotier. Portretele ţăranilor români sunt zugrăvite cu exotismul culorii locale, autorul descrie portul pitoresc şi obiceiurile populare, cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Găina, descriind chiar şi prepararea mămăligii.

REzUMATE

327

Judit PIElDNER RomÂNCe – vĂzuTe De uNguRI Din convieţuirea româno-maghiară au rezultat numeroase forme ale imaginii mentale a celuilalt în diferitele discursuri politice, literare sau cotidiene. studiul examinează problema celuilalt, referitor la reprezentarea portretului feminin în textele autorilor maghiari şi abordează stereotipii legate de aceasta, de la însemnările ale jurnalelor de călătorie din secolul al XIX-lea, prin exemple ale romanului romantic, până la nuvele de la începutul secolului al XX-lea. În textele citate întâlnim stereotipia etnoculturală a frumuseţii femeii române. Dorinţa de a înţelege şi de a interpreta femeia aparţinând celeilalte etnii, celeilalte culturi este stimulată de ciudăţenia, magia şi misterul, sau chiar simplitatea alterităţii. În timp ce stereotipiile legate de români conţin prejudecăţi morale, femeia română este obiectul judecăţii estetice. În istoria literaturii maghiare (în sensul larg), reprezentarea femeii române este influenţată de curentele ideologice şi aspectele stilistice, de modurile naraţiunii ale perioadei respective.

Béla BÍRó PolemICa ÎNTRe aDy ŞI goga – aNTIsemITIsmul ŞI ŞaNsele aPRoPIeRII RomÂNo-maghIaRe lucrarea încearcă să întreprindă o analiză lucidă a politicilor naţionale din cadrul Imperiului Austro-Ungar, făcând referiri şi la urmările de lungă durată ale acestor politici. Caracterul contradictoriu al aspiraţilor naţionale deopotrivă majoritare şi minoritare iese la iveală în cadrul polemicii dintre cei doi intelectuali şi poeţi de mare răsunet din epocă, Endre Ady şi Octavian Goga. Articolul lui Goga, Un anachronism: cultura naţională maghiară, apărut în organul reprezentativ al românilor din Transilvania, Românul, întreprinde o critică severă, dar întru totul justificată a naţionalismul maghiar. Însă, în loc să se alăture forţelor intelectuale şi politice democratice, îi atacă tocmai pe reprezentanţii de orientare europeană ai intelectualităţii, acuzându-i de abandonarea valorilor naţionale, în favoarea valorilor denaturate ale iudaismului cultural, făcându-le în aşa fel jocul forţelor naţionaliste, antisemite şi, în mod implicit, şi antiromâneşti din societatea maghiară.

328

REzUMATE

Ady ia atitudine faţă de antisemitismul paradox al lui Goga, manifestând însă şi el gesturi necugetate la adresa românilor, cu cei care de altfel el simpatizează consecvent, în ciuda perspectivei pierderii Transilvaniei. În încheiere, autorul ajunge la concluzia că nici românii nu au realizat până astăzi o analiză consecventă a rădăcinilor antisemitismului românesc, nici ungurii nu au întreprins o analiză coerentă a caracterului şi rădăcinile naţionalismului maghiar de odinioară. Ambele omisiuni cauzează repercusiuni intelectuale grave până astăzi.

szabolcs szONDA „... doar ornament, drept la viaţă şi speranţă” sChIŢĂ DesPRe ImagINea RomÂNIloR ÎN PuBlICIsTICa luI eNDRe aDy studiul evidenţiează câteva trăsături relevante ale imaginii despre români, aşa cum acesta apare în scrierile reprezentative şi caracteristice, situate la hotarul dintre beletristică şi publicistică, şi semnate de poetul, prozatorul şi publicistul maghiar Endre Ady (1877–1919). De asemenea, compară anumite concluzii ale acestui demers cu problematica similară din zilele noastre. lucrarea urmăreşte cu atenţie tendinţele şi opţiunile conceptuale respectiv stilistice ale autorului, prin care acesta tratează în scrierile sale fenomene semnificative cum ar fi: naţionalismul, toleranţa şi intoleranţa, complexul culturii inferioare, raportul dintre conştiinţa şi psihologia colectivă, respectiv întâmplările vieţii socio-politice cotidiene, funcţionarea prejudecăţilor etnice, efectele dilemelor identitare, rolul culturii în raportul dintre mentalitatea raţională şi cea bazată pe credinţă.

Anca ANDRIEsCU PoRTReTul uNeI uNguRoaICe ÎN RomaNul PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR De lIvIu ReBReaNu la o analiză mai puţin atentă s-ar putea spune despre romanul Pădurea spânzuraţilor de liviu Rebreanu că nu propune o „etno-macro-imagine” (Gray) favorabilă a maghiarilor în literatura română. Totuşi, figura

REzUMATE

329

Ilonei, care are rol de iniţiator în iubire, contestă această impresie. În prezentarea ei, accentul cade permanent pe elemente care ţin de identitatea etnică: straie specifice, dar mai ales pe limbă, pe vocea fetei care îl atrage miraculos pe erou. Finalul romanului, când Apostol Bologa este executat, are valoarea unui triumf al umanului în faţa violenţei şi absurdităţii războiului, iar cel care îi stă alături în faţa morţii este groparul vidor, tatăl iubitei, semn că indiferent de dimensiunile tragismului existenţial, comunicarea autentică este întotdeauna posibilă.

Maria – Nicoleta CIOCIAN DRagosTea Ca RIT De aPRoPIeRe ÎN RomaNul PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR se luminează sau se întunecă în om chipul lui Dumnezeu. Războiul e maşina morţii: întunecă şi omoară trupurile, întunecă şi murdăreşte sufletele. Prin suferinţă, omul se înalţă, cunoaşte şi iubeşte mai mult. suferinţa e comună: români şi maghiari trăiesc, muncesc, se iubesc, se salvează prin iubire. Un destin ne-a unit pe acest pământ. simplitatea şi logica nevicioasă a celor mulţi e în contradicţie cu logica vicioasă a celor care provoacă războiul. suntem apostoli sau soldaţi, avem familii, suntem fraţi. Aşa se luminează în noi chipul lui Dumnezeu.

Péter DEMÉNY ImagINea RomÂNIloR ÎN DRamaTuRgIa maghIaRĂ – sChIŢĂ lucrarea îşi propune să analizeze corpusul dramelor maghiare din România din punctul de vedere al personajelor de naţionalitate română. surprinzător (sau nu), acestea sunt foarte puţine şi foarte stereotipice, majoritatea lor fiind caracterizate prin locuri comune („figură tipică”, citim într-o piesă a lui Károly Kós despre unul dintre ele).

Pe baza unor studii de Erika Fischer-lichte, respectiv Gusztáv láng, mă străduiesc să caut explicaţiile mai adânci ale acestui fapt, ajungând la concluzia că ideologia transilvană le-a făcut atât de schematice, aceasta luând locul talentului în creionarea personajelor respective.

330

REzUMATE

Éva BÁNYAI ÎNFĂŢIŞaRea, ImagINea CeluIlalT ÎN CÂTeva oPeRe lITeRaRe maghIaRe CoNTemPoRaNe În studiul de mai jos o caracteristică comună a textelor prezentate scurt, de multe ori doar tangenţial, este că imaginea alterităţii, care apare în aceste texte, poate fi legată de o anumită identitate de hotar, iar spaţiul narativelor – aparent nemărginit – poate fi restrâns cu ajutorul indicatoarelor geopoetice. Prin scrierile lui Ádám Bodor, zsolt láng, sándor zsigmond Papp, György Dragomán, zsuzsa selyem şi – mai pe larg – ale lui Péter Demény poate fi demonstrată exigenţa demontării miturilor transilvaniste. În opera lui Péter Demény se arată un text prozaic şi liric mult mai radical în comparaţie cu alte scrieri mai vechi, acesta prin refuzarea violentă a înşelării de sine, dorul cumplit de înţelegere de sine, ironia de sine şi introvertism, sau prin formarea unor imagini ale alterităţii ţesute din ambivalenţa repulsie-atracţie.

Katalin lAJOs PRezeNTaRea NaŢIuNII ŞI FRazeologIa studiul porneşte de la câteva constatări de bază ale literaturii de specialitate sociologică referitoare la etnocentrism, la modul etnocentric de percepere a lumii şi la stereotipii. scopul studiului este de a analiza modul în care frazeologia limbii maghiare, respectiv cea a limbii române transmite judecăţi referitoare la in-group (grupul propriu) şi la out-group (grupul străin); tipuri de stereotipii vehiculate printre judecăţile asupra celor două grupuri etnice; sisteme de valori conturate din aceste unităţi frazeologice. studiul realizează şi o scurtă comparaţie cu o altă specie folclorică, bancurile, aparţinând aceleiaşi tematici a stereotipiilor etnice.

Mircea-Constantin BREAz ImagINea lumII CoPIluluI DIN PRoveRBele RomÂNeŞTI TRaDuse ÎN lImBa maghIaRĂ Cercetarea analizează imaginea lumii copilului din proverbele româneşti traduse în limba maghiară de István vöő (1978), în termenii înţele-

REzUMATE

331

gerii cotidianului tradiţional românesc şi maghiar, din perspectiva unor contexte funcţionale determinate de actualizări situaţionale şi comportamentale dintre cele mai diverse. Pornind de la definirea proverbelor ca forme expresive de cunoaştere filozofică şi de însuşire estetică a realităţii, vom investiga considerarea funcţiilor şi a structurii proverbelor ca principale criterii de delimitare a unor agregări de valori de reprezentare a lumii relativ omogene, cristalizate ca tot atâtea echivalenţe culturale şi interculturale, în cadrul acestor forme ale literaturii aforistice române şi maghiare. valoarea estetică a proverbelor româneşti şi maghiare a fost legată, în general, de valoarea lor filozofică, pentru că valorile experienţei umane au fost conservate atât în folclorul literar românesc cât şi în cel maghiar, în expresii de mare plasticitate, în care metafora, alegoria şi simbolul intervin efectiv şi expresiv pentru a sensibiliza ideea, mărindu-i autoritatea morală şi extinzându-i semnificaţiile existenţiale. Caracterul colectiv, oralitatea, anonimitatea, raportul specific dintre tradiţie şi inovaţie ca trăsături specifice ale determinismului psiho-social al folclorului literar, supradetermină şi limbajul proverbial, manifestând însă şi anumite particularităţi structural-funcţionale, generate de natura şi de condiţiile specifice ale acestui limbaj paremiologic în cadrul folclorului literar românesc şi maghiar.

Mariana NOREl sImBoluRI ale PaRaDIgmeI solaRe. RozeTa la CoNFlueNŢa eTNoCulTuRII RomÂNeŞTI ŞI a CeleI maghIaRe Mihai Coman afirma că există „toposuri comune, decisive pentru înţelegerea de profunzime a rădăcinilor culturii populare.” Unul din ei este simbolul soarelui care apare pe porţile sculptate cu rol protector. Transilvania şi nordul Moldovei sunt zone în care motivul solar este frecvent întâlnit în arta lemnului. Motivul apare nu doar în ornarea exteriorului caselor, al bisericilor, ci şi în lucrările de interior, fie în structura pereţilor (Bucovina, Botoşani), fie în decorarea bârnelor – grinzilor principale – din casele ţărăneşti (v. referirile la motivele solare întâlnite pe grinzile principale păstrate la muzeul etnografic din Cernat), fie în mobilierul vechi din lemn.

332

ABsTRACTs

Rozália Klára BAKó IDeNTITĂŢI PaRalele ÎN sPaŢIul vIRTual Odată cu extinderea utilizării internetului, a apărut, pe la mijlocul anilor nouăzeci, o nouă platformă de comunicare: pagina de internet redactată simplu, cu un conţinut personalizat. Jorn Barger, cel mai cunoscut pionier al genului, l-a catalogat drept „weblog“, adică jurnal al spaţiului virtual (Barger 1997). Mai târziu s-a consacrat denumirea mai scurtă de „blog“, legată de numele lui Peter Merholz.

Universul blogurilor a încetăţenit un stil aparte, o retorică şi o comunitate specifică (Ferencz 2008): o cultură interactivă a comunicării, în care cititorul, de altfel pasiv, are oportunitatea intervenţiei prin comentarii.

Cercetările întreprinse în domeniul blogurilor sugerează faptul că bloggerii români sunt mai comunicativi decât cei maghiari: îşi actualizează mai des paginile, comentează mai frecvent însemnările celorlalţi bloggeri şi pun un accent mai mare pe traficul înregistrat de blogurile lor (Bakó 2008). studiul de faţă îşi propune să compară audienţele a două bloguri de creaţie realizate de aceeaşi persoană: unul în limba maghiară, iar celălalt în limba română, scrise sub pseudonime diferite, dar cu conţinuturi asemănătoare.

A KÖTET szERzőI

333

a köTeT szeRzőI

ajtony zsuzsa adjunktus, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda andriescu anca tanársegéd, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda Bakó Rozália docens, sapientia EMTE, Műszaki és Társadalomtudományi Kar, Társadalomtudományi Intézet Bányai éva adjunktus, Bukaresti Tudományegyetem, Idegen Nyelvek és Irodalmak Kara, Hungarológiai Tanszék Bíró Béla professzor, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda Borbély Ştefan professzor, Babeş–Bolyai Tudományegyetem, Bölcsészkar, Összehasonlító Irodalomtörténeti Tanszék, Kolozsvár Borsi kálmán Béla professzor, ElTE, Bölcsészettudományi Kar, KeletEurópa Története Tanszék, Budapest Breaz mircea-Constantin professzor, Babeş–Bolyai Tudományegyetem, Pszichológia- és Neveléstudományi Kar, Neveléstudományi Tanszék, Kolozsvár Bucur Nicolae műkritikus, óraadó adjunktus sapientia EMTE, Műszaki és Társadalomtudományi Kar, Társadalomtudományi Intézet Ciocian Nicoleta tanársegéd, Babeş–Bolyai Tudományegyetem, Pszichológia- és Neveléstudományi Kar, Neveléstudományi Tanszék, Kolozsvár Demény Péter író, óraadó adjunktus, Babeş–Bolyai Tudományegyetem, Bölcsészkar, Magyar Irodalomtudományi Tanszék, Kolozsvár egyed emese professzor, Babeş–Bolyai Tudományegyetem, Bölcsészkar, Magyar Irodalomtudományi Tanszék, Kolozsvár kövecses zoltán professzor, ElTE, Bölcsészettudományi Kar, Amerikanisztika Tanszék, Budapest lajos katalin adjunktus, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda miskolczy ambrus professzor, ElTE, Bölcsészettudományi Kar, Román Filológiai Tanszék, Budapest Nagy Imola tanársegéd, sapientia EMTE, Műszaki- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Marosvásárhely

334

A KÖTET szERzőI

Norel mariana docens, Transilvania Egyetem, Pszichológia- és Neveléstudományi Kar, Neveléstudományi Tanszék, Brassó Papp-kincses emese óraadó adjunktus, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda Pieldner judit tanársegéd, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda Pomogáts Béla irodalomtörténész, MTA Irodalomtudományi Intézet, Budapest szonda szabolcs adjunktus, Bukaresti Tudományegyetem, Idegen Nyelvek és Irodalmak Kara, Hungarológiai Tanszék Tapodi zsuzsa tanszékvezető docens, sapientia EMTE, Gazdasági- és Humántudományok Kar, Humántudományok Tanszék, Csíkszereda

 

                                                     (sZerK.)   ármeán otíliA–gAgyi jóZsef új média és kommunikatív magatartás. 2008. február 29. – március 1.

Marosvásárhely. 2011.

Scientia Kiadó 400112 Kolozsvár (Cluj-Napoca) Mátyás király (Matei Corvin) u. 4. sz.

Tel./fax: +40-264-593694 E-mail: scientia@kpi.sapientia.ro www.scientiakiado.ro Korrektúra: Szenkovics Enikő Tördelés: Sütő Ferenc, Tipotéka Kft. Tipográfia: Könczey Elemér Borítóterv: Miklósi Dénes Készült a kolozsvári Gloria Nyomdában 200 példányban Igazgató: Nagy Péter

www.scientiakiado.ro www.facebook.com/ScientiaKiado