3 minute read
Bolile autoimune – tiroidita Hashimoto
from Revista BLU
by Sensiblu
GLANDA TIROIDĂ ESTE PARTE A SISTEMULUI ENDOCRIN CE PRODUCE HORMONI CARE COORDONEAZĂ MULTE DINTRE FUNCȚIILE ORGANISMULUI. BOALA HASHIMOTO ESTE O AFECȚIUNE ÎN CARE PROPRIUL SISTEM IMUNITAR ATACĂ TIROIDA.
Această afecțiune duce adesea la o glandă tiroidă subactivă (hipotiroidism). Specialiștii nu pot da deocamdată un răspuns la întrebarea „Ce determină sistemul imunitar să atace glanda tiroidă?”. Cu toate acestea, există unele suspiciuni și părerile sunt împărțite. Unii cred că ar putea fi vorba despre un virus sau o bacterie care declanșează răspunsul imunitar, iar alții sunt de părere că ar fi vorba despre un defect genetic. O combinație de factori însă (inclusiv ereditatea, sexul și vârsta) pot determina probabilitatea de a dezvolta această tulburare.
Advertisement
Atenție la simptome!
La debut, simptomele tiroiditei Hashimoto este posibil să nu fie evidente și în consecință să treacă neobservate. Este vorba despre o inflamare a părții din față a gâtului, a zonei definite drept gușă. De obicei, boala Hashimoto progresează lent, de-a lungul
„Hipotiroidismul este cea mai întâlnită dintre variantele care însoțesc tiroidita Hashimoto.” (Dr. Mihaela Pena, medic specialist endocrinolog)
mai multor ani, și provoacă leziuni cronice ale tiroidei, ducând la scăderea nivelului hormonului tiroidian din sânge. Semnele și simptomele sunt în principal cele ale unei glande tiroide hipoactive și includ: oboseală și lentoare, constipație, piele palidă și uscată, unghii fragile, căderea părului, umflarea limbii, retenție exagerată de apă în organism, creștere inexplicabilă în greutate, dureri și slăbiciune musculară, sensibilitate, dureri articulare și rigiditate, sângerări menstruale excesive sau prelungite, depresie, pierderi de memorie.
Care sunt factorii de risc?
Există o serie de factori care pot contribui la riscul de a dezvolta boala Hashimoto: • sexul – femeile sunt mult mai susceptibile de a suferi de boala Hashimoto; • vârsta – boala poate apărea la orice vârstă (inclusiv la copii), dar mai frecvent apare în timpul vârstei medii;
• ereditatea – persoanele care au în familie cazuri de afectări ale glandei tiroide sau alte boli autoimune au un risc mai mare de boală Hashimoto; • alte boli autoimune – cei care suferă de o altă boală autoimună cum ar fi artrita reumatoidă, diabetul de tip 1 sau lupusul au un risc crescut de a dezvolta boala Hashimoto;
• expunerea la radiații –
persoanele expuse la niveluri excesive de radiații ale mediului sunt mai predispuse la boala Hashimoto.
Ce complicații pot să apară?
Dacă nu este netratată, boala Hashimoto poate duce la o serie de probleme de sănătate, dintre care amintim:
• probleme de sănătate mintală.
Depresia poate apărea devreme și poate deveni mai severă în timp; • probleme cardiace. Boala Hashimoto poate fi asociată cu un risc crescut de boli de inimă. Explicația stă în nivelurile ridicate de colesterol cu lipoproteine cu densitate mică (LDL, colesterol „rău”) care pot să apară la persoanele cu hipotiroidism. Dacă nu este tratat, hipotiroidismul poate duce la mărirea inimii și la insuficiență cardiacă; • guşă. Stimularea constantă a tiroidei pentru a elibera mai mulți hormoni poate determina mărirea gușei, hipotiroidismul fiind una dintre cele mai frecvente cauze ale formării ei. Chiar dacă prezența gușei nu creează neapărat disconfort, în situația în care ea devine foarte mare, interferează cu respirația și înghițirea. În plus, afectează aspectul și, în consecință, stima de sine; • diminuarea libidoului. Boala Hashimoto poate provoca scăderea dorinței sexuale atât la bărbați, cât și la femei; • mixedem. Tot ca urmare a netratării bolii Hashimoto există risc de mixedem, o afecțiune rară care pune viața în pericol. Simptomele acesteia includ somnolența urmată de letargie profundă și inconștiență. Coma de mixedem poate fi declanșată de expunerea la frig, sedative, infecții sau de alți factori de stres pentru organism; • defecte congenitale. Bebelușii născuți de femei cu tiroidită Hashimoto prezintă un risc mai mare de malformații congenitale decât copiii născuți de mame sănătoase. Acești copii sunt mai predispuși la deficiențe de dezvoltare, inclusiv cognitive, la probleme cerebrale, cardiace și renale.
Tratamentul trebuie supravegheat atent
Tratamentul tiroiditei Hashimoto poate include ținerea sub observație a activității hormonale sau administrarea de medicamente. În cazul în care se instituie tratament, este posibil ca acesta să fie urmat tot restul vieții.
Dacă boala Hashimoto determină o deficiență a hormonului tiroidian, este posibil să fie recomandată terapia de substituție cu hormoni tiroidieni sintetici. Doza inițială va fi stabilită de specialistul endocrinolog după o monitorizare a nivelului TSH.
Aceeași monitorizare va fi efectuată de fiecare dată când doza va fi ajustată, pentru că aceasta se poate modifica. Este deosebit de important de determinat doza optimă ce va fi administrată, deoarece cantități prea mari de hormoni tiroidieni cresc riscul apariției osteoporozei sau accelerării pierderii de masă osoasă în cazul în care boala este deja instalată.