GAZETA 100

Ediţiune specială 4 PAGINI - GRATIS

Braşov, 1 Decembrie 2018

GAZETA 100

PLATA PENTRU RECLAMĂ după ÎNVOIALĂ

Suntem români şi preţuim moştenirea lăsată de înaintaşi, iar asta e mai mult decât o declaraţie de identitate. E crezul şi e sămânţa din care a rodit Sergiana.

Am fost la ALBA IULIA! Rândurile ce urmează sunt fragmente dintr-un interviu cu Ion Clopoţel, interviu publicat la Braşov, în 1998, în Revista ASTRA, sub semnătura lui Ştefan Petraru. De menţionat că şi atunci, ca şi acum, acest material era un gest de restituire istorică fiind publicat la 15 ani după moartea lui Ion Clopoţel ( 1892 – 1986 ).

Acesta s-a numărat printre personalităţile perioadei interbelice, fiind un gazetar recunoscut pentru forţa şi talentul său, iar mai târziu un cercetător şi publicist valoros. Timp de peste 40 de ani a scris, a colaborat sau a coordonat mai multe ziare şi reviste româneşti ale epocii. A militat pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania şi Banat, punându-se în slujba Unirii cu Ţara.

Prin această mărturie, Ion Clopoţel ne vorbeşte despre activitatea ziariştilor prezenţi la Alba Iulia, dintre care unii şi-au făcut o misiune din a pregăti Unirea, uneori chiar în afara graniţelor viitoarei Românii. Printre aceştia au fost şi braşoveni, iar Ion Clopoţel ne împărtăşeşte aceste lucruri din calitatea de şef al Biroului de Presă care a funcţionat la Alba Iulia, în sala în care se aflau cei 1226 de delegaţi oficiali.

Nu putem însă trece mai departe fără să-l menţionăm pe Ştefan Petraru – semnatarul interviului - acel gazetar care zeci de ani a fost vocea braşovenilor în ziarele locale şi programele postului naţional de radio.

Ştefan Petraru: Care au fost momentele mai importante?

Vi le mai amintiţi?

Ion Clopoţel: Cum nu! A fost mai întâi momentul acela în care Vasile Goldiș, în calitatea lui de raportor al Marii Adunări Naționale, a luat jurământul celor de față. ...

Jurământul era așa: „Jurăm de această dată pe națiunea română și pe civilizația universală.” Era pe de o parte un aspect local, pe de altă parte unul universal. .... o concepţie măreaţă, pe care el ( n.n. - Vasile Goldiş ) a prins-o în discursul rostit în calitate de raportor al marelui consiliu național român. Întreaga sală, în picioare a depus jurământul... Alt moment extraordinar de important a fost

acela al întoarcerii din pribegie a unei întregi serii de redactori care desfășuraseră înainte de război activitatea de la Arad, la T R I B U N A, la R O M Â N U L și la LUCEAFĂRUL, erau și alții de la Blaj și Brașov, oameni care plecaseră să facă propagandă pentru unire în trei continente. Ei au plecat mai întâi în Asia, apoi au trecut în America și și-au îndeplinit misiunea. Eu am și consemnat, într-o lucrare care încă n-a apărut, numele a 63 de publiciști ardeleni pribegi. Unii din ei au plecat mai întâi la București la presa din Țara liberă, mai târziu au fost repartizați în misiuni, au plecat în diverse lagăre ale prizonierilor români. Ş.P.: De la Braşov erau Victor Branişte şi Voicu Niţescu.

I.C.: Da, de pildă Voicu Nițescu și Victor Braniște au scos în Siberia ziare pentru militarii români. Atunci a apărut în Siberia și GAZETA TRANSILVANIEI ȘI BUCOVINEI, la Celiabisck și Irkutsk.

Un moment palpitant și extraordinar de aplaudat a fost cel al sosirii pe podiumul președinției a gazetarilor care se reîntorseseră din pribegie. Între ei se aflau fratele lui Octavian Goga, Eugen,

Ghiță Pop, Sever Bocu, Ariton Pescaru. ... ( Ariton Pescaru – n.n. ) s-a reîntors în țară, a venit și la Alba Iulia și a adus PROCLAMAȚIA DE LA DARNIŢA în care foștii prizonieri români din Rusia se declarau pentru Unirea Transilvaniei cu România. ... ... Lumea, imensa mulțime sosită la Alba Iulia, n-a încăput firește în sală. Această lume ocupase câmpia din jurul orașului. Se impunea informarea acestei lumi despre desfășurarea marelui Forum al națiunii române. După ce marele act al Unirii a fost înfăptuit și Adunarea și-a încheiat lucrările, conducătorii s-au dispersat și ei prin popor și s-au improvizat numeroase tribune pe care aceștia au luat cuvântul. Acolo au vorbit și Miron Cristea, și episcopul Hossu, și Aurel Lazăr... Era un moment foarte important în care poporul a ratificat Hotărârea adoptată de delegați. Ş. P.: Erau mulţi ziarişti la Alba Iulia? Cum se multiplicau textele?

I.C.: Scriitorii îşi copiau textele oferite de noi, erau înşiraţi la o masă mare din vila amintită ( n.n. – la intervenţia lui Vasile Goldiş, avocatul Velican a pus la dispoziţia Biroului de Presă, în Alba Iulia, o vilă în centrul oraşului )... Printre reprezentanții ziarelor din București se afla Leon Arpapelov care, printr-o inscusință deosebită, a reușit să plece la București cu o locomotivă după ce se înțelesese din vreme cu mecanicul. El a fost primul redactor care a dus la București textul cu votarea Unirii și cu toate documentele marelui eveniment. În ce mă privește, știu că două zile și două nopți am avut mereu de lucru și n-am dormit. Am stat la dispoziția tuturor pentru difuzarea materialelor. ... Să știți că erau mulți ziariști de la periodice, nu de la cotidiene, de la săptămânale de mare tiraj. Noi aveam în Transilvania un tiraj de 90000 de exemplare de foi populare, prin urmare poporul nostru citea gazetele care erau foarte răspândite.

Fraţii Clopoţel, Istorie şi Sergiana Nu-i puţin lucru să apuci să trăieşti evenimente care devin momente importante pentru istoria unui loc, sau pentru o familie, darămite pentru istoria unei naţii.

Fraţii Clopoţel, Ion şi Gheorghe, au fost la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 şi au fost martori la înfăptuirea Unirii. Pentru amândoi aceasta era încununarea unui ţel căruia i-au închinat, la fel ca multe generaţii de români, tot ce au avut mai bun. Pentru că sute de ani cuvintele patriotism şi naţiune au fost icoane pentru înaintaşii noştri.

S-au născut în ultimul deceniu al secolului XlX în Poiana Mărului. Ion, cel mai mare, s-a făcut remarcat încă din şcoala primară pentru setea de cunoaştere şi capacitatea de a învăţa. A plecat la Braşov unde a urmat ambele cicluri gimnaziale la prestigiosul liceu „Andrei Şaguna“. În toţi cei şapte ani de studiu a obţinut calificativul „Foarte Bine“ şi a fost răsplătit cu toate tipurile de bursă şcolară, în mare măsură susţinânduse singur financiar. Şi-a continuat studiile în ţară şi în străinatate Austria, Franţa, Ungaria – şi a avut o carieră strălucită atât ca jurnalist, cât şi ca sociolog. A publicat nenumărate articole, studii, volume, iar când s-a stins, la 94 de ani, a lăsat multe lucrări în manuscris. La 1 Decembrie 1918, împlinise 26 de ani şi era proaspăt eliberat din închisoare. Împreună cu alţi fruntaşi ai mişcării naţionale, fusese condamnat pentru recunoaşterea drepturilor românilor din Transilvania şi Banat.

Fratele mai mic, Gheorghe, la vârsta când alţii mai erau pe băncile şcolii, a devenit soldat. A fost înrolat în armata austro-ungară şi avea să lupte departe de România. A căzut prizonier, iar despre asta spunea mai târziu că a fost norocul lui, pentru că aşa a ajuns să lupte în armata română. A luptat pentru apărarea României şi eliberarea Transilvaniei, începând cu campania de la Mărăşeşti, până la luptele de la Aiud. A făcut politică, fiind un ţărănist convins, iar consătenii lui l-au ales de două ori primar în Poiana Mărului. A luptat şi în al doilea război mondial şi s-a făcut remarcat, iar la sfârşitul războiului era sergent. Întotdeauna i-a plăcut să spună că fraţii Clopoţel au luptat pentru ţară, unul cu condeiul, iar altul cu puşca în mână. După război, convingerile politice îl duc în temniţele comuniste şi cunoaşte atrocităţile din închisorile epocii. Însă la fel ca în cele două războaie supravieţuieşte. La eliberare cântărea doar 32 de kilograme, dar odată întors acasă îşi revine. La Poiana Mărului duce o viaţă frumoasă ajungând să se bucure de nepoţi, ba chiar şi de strănepoţi. A fost bunicul care şi-a fascinat nepoţii cu poveştile despre episoadele vieţii lui, iar pe băieţi i-a apropiat de marea lui pasiune: vânătoarea. El e Moşu' Ţucă, cel care stă pe eticheta produselor noastre din vânat. Pentru că, în urmă cu 25 de ani, descendenţi ai lui Gheorghe Clopoţel au înfiinţat compania Sergiana. Iar ei şi copiii lor nu-l uită nici pe Moşu' Ţucă, nici pe fratele lui. Pentru că fraţii Clopoţel se numără printre românii care îşi fac mândri urmaşii.

Putem fi mândri că suntem români pentru că... aflaţi câteva dintre cele 50 de motive propuse de colegii noştri, angajaţi ai companiilor din Sergiana Grup (pag. 2,3)

2

Eveniment

GAZETA 100 personalităţi şi anonimi, în slujba aceluiaşi ţel Braşov, 1 Decembrie 2018

BRAŞOVENII

8 capitole cu oameni şi evenimente care au condus spre Unire Muzeul „Casa Mureşenilor” deţine cea mai importantă arhivă de familie din România. Aceasta conţine peste 1700 de documente – scrisori, acte oficiale, ziare şi publicaţii de epocă, precum şi fotografii – care ilustrează implicarea mai multor membri ai familiei Mureşianu în parcursul istoric naţional.

Prin exponenţii ei, mai mult sau mai puţin cunoscuţi publicului larg, această familie s-a remarcat în diverse domenii – politic, social, cultural, chiar şi militar având însă întotdeauna o singură direcţie de acţiune, aceea a apărării drepturilor legitime ale românilor din Transilvania şi realizarea idealului naţional de unire a tuturor românilor într-un stat unitar.

12 Martie 1838 – apare la Braşov săptămânalul Gazeta de Transilvania , ziarul românilor transilvăneni.

Foarte curând, redactorului - şef George Bariţiu i se alătură Andrei Mureşianu, iar mai târziu şi Iacob Mureşianu.

Ziarul are o evoluţie dinamică, se bucură de statutul unei voci reprezentative pentru românii ardeleni şi lupta pentru drepturile lor.

Pornind de la aceste date istorice, muzeul a organizat expoziţia „Pe drumul spre Marea Unire”. Aceasta ilustrează prin 8 capitole un parcurs de 80 de ani care a condus spre Unire.

O trăsătură comună a acestor momente cu o încărcătură istorică specială este implicarea reprezentanţilor familiei Mureşianu sau a altor fruntaşi braşoveni în derularea evenimentelor. Iată suita celor 8 capitole:

„ Apariţia Gazetei de Transilvania ( 1838 ) şi rolul presei în informarea publicului; „ Revoluţia de la 1848 şi afirmarea identităţii naţionale în secolul naţiunilor; „ Unirea Principatelor Române din ianuarie 1859, dualismul austro-ungar (1866) şi Pronunciamentul (1868 );

Între 1856 şi 1859, Gazeta Transilvaniei se implică în mediatizarea evenimentelor politice şi a personalităţilor implicate în demersul unionist care a culminat cu dubla alegere al lui Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor Române.

Gazeta cunoaşte barierele cenzurii, traversează o serie de procese, ba este şi suspendată, apoi reapare, iar în 1884 devine cotidian.

„ Războiul de Independenţă ( 1877 ); „ Mişcarea Memorandistă ( 1892 ); „ Muzicile mişcării naţionale româneşti; „ Primul Război Mondial ( 1914 – 1918 ) Prin bunăvoinţa Muzeului „ Casa Mureşenilor”, a cărui echipă ne-a pus la dispoziţie materiale şi consultanţă de specialitate, vă prezentăm pe scurt doar câteva dintre acestea.

Aceste rânduri nu se pot substitui vizionării spectaculoasei expoziţii care utilizează mijloace multimedia – proiecţii video, tipărituri şi colaje de mari dimensiuni, soluţii inedite de expunere şi iluminare. Mai degrabă vă invităm astfel să o vizitaţi, până în martie 2019, la muzeul de la numărul 25, din Piaţa Sfatului.

În 1909, la dispariţia dr-ului. Aurel Mureşianu, soţia sa, Elena Mureşianu, preia conducerea ziarului. În echipa redacţională remarcăm braşoveni care atunci, dar şi azi, sunt consideraţi personalităţi ale epocii: Silvestru Moldovan, Victor Branişte, Alexandru Bogdan, Andrei Bogdan şi Sextil Puşcariu.

Primul război mondial îşi pune amprenta pe existenţa ziarului. Până în august 1916 se resimt cerinţele cenzurii, cu toate că redactorii reuşesc să susţină în continuare tema unităţii politice şi a libertăţii în cadrul Imperiului Austro-Ungar. În 1917 evenimentele iau o întorsătură dramatică. Ziarul e preluat de Arsenie Vlaicu şi devine un oficios al propagandei guvernamentale maghiare. În lunile noiembrie şi decembrie ale anului 1918 delegaţii Consiliului Naţional Român Central negociază preluarea gazetei de la proprietarul amintit.

Tranzacţia se perfectează pentru suma de 9 600 coroane. Gazeta Transilvaniei reapare din 1 ianuarie 1919 ca organ de presă al Partidului Naţional Român şi al Consiliului Dirigent.

1877 – Independenţa, donaţii şi decoraţii pentru ardelence, voluntari pentru front Este binecunoscut faptul că la 1877 ardelenii au urmărit cu emoţie şi au susţinut pe diverse căi războiul pentru cucerirea independenţei României de dincolo de munţi. Tineri, soldaţi şi ofiţeri, au trecut ilegal graniţa pentru a se înrola.

Pe de altă parte, în toată Transilvania, asociaţii şi comitete care reuneau diverse categorii sociale sau profesionale

organizau colecte sau alte acţiuni pentru

sprijinirea armatei române. În aceste activităţi s-au remarcat braşoveni, fruntaşi ai comunităţii locale, atât domni, cât şi doamne.

Articole din Gazeta de Transivania din acea epocă fac dovada acestei stări de fapt. Astfel din numărul 83, datat în 19 octombrie 1877, ardelenii aflau că se constituise o medalie „pentru a răsplăti serviciile aduse de diferite doamne în căutarea răniţilor sau bolnavilor în timpul campaniei din 1877 – 1878”.

Sevastia, soţia lui Iacob Mureşianu, era binecunoscută ca o ferventă sprijinitoare a cauzei independenţei României. Ea a fost una din cele 13 femei din Transilvania care au fost decorate cu medalia Crucea Comemorativă „Elisabeta”, distincţie ce purta numele reginei şi răsplătea donaţiile făcute de Sevastia Mureşianu în timpul războiului.

Este remarcabilă şi activitatea negustorului braşovean Diamandi Manole.

Acesta organiza colecte în toată Transilvania fiindu-i recunoscut statutul de coordonator al acţiunilor de acest gen printre românii din Ardeal. De multe ori, Gazeta de Transilvania publica anunţuri de mulţumire din partea Crucii Roşii din România.

Tot din paginile Gazetei, aflau ardelenii şi cum evoluau evenimentele de pe front. Printre cei care semnau astfel de corespondenţe se număra şi Moise Groza, ginerele lui Iacob Mureşianu, căpitan, apoi maior în Corpul de Armată 2, Divizia 4 de Infanterie.

Eroii şi monumentele lor Primul Război Mondial, prin consecinţele sale dublate de acţiunile diplomatice ale Casei Regale şi ale personalităţilor politice din epocă, a generat cadrul final pentru realizarea Marii Uniri. În astfel de momente jubiliare, de cele mai multe ori, sunt comemorate figurile marcante ale istoriei noastre. Am fi nedrepţi însă şi am păcătui, ca de prea multe ori, dacă nu am închina o clipă amintirii acelor soldaţi, gradaţi şi ofiţeri, care au luptat şi s-au jertfit pe fronturile războiului pentru Unire. De aceea salutăm o altă iniţiativă pusă în practică de Muzeul „Casa Mureşenilor” în acest final de an.

Este un proiect itinerant care ne aduce în memorie monumentele ridicate în judeţul Braşov pentru cinstirea acestor eroi, cunoscuţi sau necunoscuţi. Sunt peste 140 de monumente surprinse în imaginile expuse pe zeci de panouri şi mai bine de 3000 de hărţi care ilustrează răspândirea monumentelor pe întinsul judeţului.

Hărţile sunt destinate elevilor din localităţile de pe traseul expoziţiei, care astfel vor participa la o altfel de lecţie de istorie. Până la finalul proiectului, expoziţia va fi găzduită în şcoli şi licee din Braşov, Zărneşti, Săcele, Făgăraş şi Rupea.

Putem fi mândri că suntem români pentru că... avem o ţară frumoasă / mâncarea are gust / avem personalităţi de seama în toate domeniile / avem tradiţii şi obiceiuri deosebite / avem străbuni cu care ne mândrim / avem oameni deştepţi şi muncitori / româncele sunt femei frumoase / avem o istorie bogată

GAZETA 100

E bine de ştiut

Braşov, 1 Decembrie 2018

3

10 pentru România!

...Personalităţi

Nadia Comăneci

– este

Sarmiza Bilcescu a fost în 1887 prima femeie din

primul cosmonaut român, fiind în

Europa care şi-a luat licenţa în ştiinţe juridice,

1981 primul nominalizat în cadrul

iar la 12 iunie 1890 a intrat în

Dumitru Prunariu

este prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX şi una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, Este supranumită „Zeiţa de la Montreal”.

Lazăr Edeleanu este românul care a descoperit şi

unui cosmonaut propriu.

sintetizat pentru prima dată în lume amfetaminele. Tot el este şi inventatorul metodei moderne de rafinare a petrolului prin utilizarea bioxidului de sulf lichid.

Procedeul descoperit în 1908 a permis pentru prima dată separarea ţiţeiului de celelalte hidrocarburi componente.

Ion Basgan a revoluţionat forajul rotativ modificând utilizarea prăjinilor grele în foraj prin rotaţie percutantă. Metoda a ajuns de notorietate mondială şi a permis să se obţină sporirea cantităţilor de ţiţei extras, într-o perioadă în care zăcămintele de suprafaţă erau aproape epuizate. Implementarea metodei a condus la realizarea sondelor perfect verticale pentru prima dată.

Gheorghe Leonida

este sculptorul care a realizat chipul Statuii Cristos Mântuitorul (Cristo Redentor) din Rio de Janeiro. Monumentala statuie este considerată una dintre minunile lumii moderne, fiind o expresie definitorie a stilului Art-Deco. Statuia a fost inaugurată în octombrie 1931.

zborului spaţial româno-sovietic,

istorie fiind prima femeie din lume

alături de cosmonautul sovietic

doctor în drept.

c o l o n e l L e o n i d P o p o v. P r i n

obţinut acest înalt titlu academic

A studiat şi a

efectuarea zborului cosmic,

la Sorbona.Teza sa, „Despre

Dumitru Prunariu a fost cel de-al

condiţiunea legală a mamei în

103-lea pâmântean care a ajuns în

dreptul român şi francez“,

spaţiu, iar România a devenit a noua ţară din lume care şi-

a promovat ideea egalităţii femeii

a promovat capacitatea ştiinţifică în spaţiu prin intermediul

cu bărbatul în căsnicie şi în privinţa drepturilor asupra copilului.

Nicolae Constantin Paulescu, ilustru medic şi

Ioan Cantacuzino

fiziolog, profesor la Facultatea de

este cel care a pus la punct

Medicină din Bucureşti, în 1916 a

metoda de vaccinare

descoperit şi a izolat din extractul

antiholerică care-i poartă

de pancreas un produs activ

numele, fiind recunoscută în

antidiabetic, numind substanţa

toată lumea ca o descoperire

descoperită pancreină. Mai târziu

epocală în lumea medicinei.

această substanţă a fost cunoscută

„Metoda Cantacuzino” , este

sub denumirea de insulină.

folosită şi astăzi în ţările unde se mai semnalează cazuri de holera.

Petrache Poenaru este inventatorul stiloului.

El a

obţinut în Franţa brevetul de invenţie Nr. 3208 din data de 25

Sofia Ionescu a fost prima femeie neurochirurg din

mai 1827, pentru o mică maşinărie,

lume. O personalitate distinsă, a fost

înscrisă cu ciudatul titlu "la plume

cunoscută în întreaga lume pentru

portable sans fin, qui s'alimente

contribuţiile sale remarcabile în

elle-meme avec de l'encre", ceea

domeniul neurochirurgiei, în special

ce tot el a tradus româneşte: "pana

pentru operaţiile pe măduva spinării şi

portabilă care nu se termină şi se

creier. Lucrările sale ştiinţifice au apărut

alimentează singură cu cerneală".

în numeroase publicaţii prestigioase internaţionale de specialitate.

...Recorduri şi Curiozităţi „ Cea mai mică bancnotă pusă vreodată în circulaţie a fost emisă în România, în anul 1917. Valora 10 bani, iar dimensiunile sale erau doar de 2,75 x 3.80 cm. Bancnota nu este o raritate, putând fi găsită la aproape orice anticariat.

„ În România întâlnim cea mai mare clădire administrativă din lume, construită sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu- Palatul Parlamentului din Bucureşti - cunoscut ca şi Casa Poporuluieste clădirea cea mai mare, mai grea şi mai costistoare din

„ Cel mai scump ziar din lume este un ziar românesc.

Zimbrul şi Vulturul, gazeta bisăptămânală politică şi literară şi primul ziar de orientare unionistă, a apărut pe 3 iulie 1850, la Iaşi. Un exemplar din anul 1858 a fost achiziţionat în anul 2007 de către colecţionarul londonez Joseph Hackmey pentru suma de 1.115.000 dolari (830.000 euro). Valoarea ridicată a exemplarului este dată şi de faptul că acesta are aplicate pe prima pagină opt timbre din cea de a doua emisiune “Cap de bour”, unele dintre cele mai valoroase din lume.

întreaga lume care deserveşte administrativ o ţară.

„ Castelul Peleș a fost prima locuință privată din România care a beneficiat de curent electric și primul castel electrificat integral din Europa. Regele a construit o micro-hidrocentrală pe pârâul Peleș, chiar din 1883, care asigura iluminatul casnic, dar și al becurilor din parc.

„ Cea mai înaltă sculptură din Europa se află în România.

Este vorba despre chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova. Basorelieful are 55 m înălţime şi o lăţime de 25 m. „ Oraşul Timişoara devenea în anul 1884 primul oraş din

„

În România se găseşte singurul muzeu de aur din Europa. Muzeul aurului este situat în micul oraş Brad, şi este unicul din Europa, fiind fondat acum 100 de ani. Galeria conţine o colecţie impresionantă de aproape 2000 de exponate din aur din toate colţurile lumii.

Europa continentală cu străzile iluminate electric. De notat că Timişoara era atunci capitala provinciei habsburgice Voievodatul Serbiei şi Timiş Banat.

„ Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Construcția are o înălțime totală de 78 metri, se află pe malul Tisei și a fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri, iar românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina, o pot vedea cu ochiul liber peste Tisa.

„

Strada Sforii din Brașov este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germanania și Parliament Street din Anglia). Strada are 83 de metri lungime, iar lățimea ei este cuprinsă între 1,11 și 1,35 m.

„

România este singura țară din Europa care folosește bancnote din plastic.În anul 2001, Banca Naţională a luat decizia să renunţe la fabricarea leilor din hârtie pentru că se rupeau uşor.

Pe lângă aceasta suportul de polimer este mult mai greu de falsificat, practic imposibil.

La realizarea paginii s-au preluat materiale selectate de pe site-urile: www.adevarul.ro, www.webcultura.ro, w w w. r a d i o c o n s t a n t a . r o , w w w. h i s t o r i a . r o , www.momenteistorice.ro, www.radioromaniacultural.ro

suntem un popor ospitalier/ sunt români care au marcat evoluţia lumii / aici sunt sărbătorile cele mai frumoase / suntem un popor inteligent şi descurcăreţ / avem o ţară bogată / aici poţi vizita Transilvania cu rucsacul în spate / avem muzică populară frumoasă, dansuri şi voie bună

4

Fapt divers

Braşov, 1 Decembrie 2018

Asta e SERGIANA - Sărbătorim Împreună!

Noi nu suntem istorici, nu cercetăm arhive vaste şi nici nu pretindem că ne-am pricepe la asta. De aceea nu am încercat să vă vorbim despre 1 Decembrie, rituos, cu emfază şi cu pretenţii peste statutul nostru.

Dar noi, ca persoane, şi Noi, Grupul Sergiana, cinstim Ziua Naţională şi preţuim Marea Unire conştienţi de însemnătatea acestui moment istoric, plecându-ne în faţa tuturor celor care au lucrat pentru Unire, personalităţi ale vremii sau necunoscuţi. Şi mai ştim ceva: o Sărbătoare nu se trăieşte decât bucurându-te cu alţii. De aceea am făcut tot ce ne-am priceput să facem.

Am adoptat semnele naţionale ale Centenarului purtându-le cu mândrie alături de mărcile noastre în materialele informative, tipărite sau cele din mediul electronic.

Am produs câteva mii de insigne TRICOLOR, pentru noi şi colaboratorii noştri, ca să împărtăşim cu ei un semn al sărbătorii. Deşi pare greu de crezut, la capitolul tipărituri, inclusiv panotaje exterioare, legat de acest subiect ne apropiem de 5 000 metri pătraţi de print!

În magazine, două campanii centrate pe cifra 100 nu sunt altceva decât ocazii de a face cadouri gustoase unui număr cât mai mare de clienţi în ziua de 1 Decembrie. În restaurante îi premiem pe cei care cinstesc ziua îmbrăcând portul popular şi pregătim câte un meniu românesc special.

Tot în restaurante, am pregătit o ofertă pentru membri Sergiana Club - clienţii noştri fideli – tot pornind de la cifra 100.

Iar dacă facebook-ul nu are frontiere, am organizat un concurs pentru amatorii de Bunătăţuri din toată ţara, pentru cei care îşi folosesc talentul prin cratiţe, tigăi şi tăvi, pe lângă aragaze, plite şi cuptoare: Unirea în Bucate!

Nu am uitat că sunt, văzuţi sau nevăzuţi, oameni pentru care orice sărbătoare nu e decât încă o zi amară, gri şi rece. De aceea, şi în acest an, organizăm sau suntem parteneri în acţiuni umanitare. Pentru că, de câte ori putem, dăm valoare cuvântului ÎMPREUNĂ!

Unirea în Bucate “... dacă noi facem bucate, am vrea ca-n zi de Sărbătoare să facem Unirea în Bucate!” – aşa începea invitaţia- provocare pe care o lansam la începutul lui noiembrie pe facebook. Urmau câteva indicaţii şi un avertisement important: “Băgaţi de samă, trimiteţi reţepte numa' cu tradiţia locului, iară când zicem aşe nu zicem doar de rumâni, ci îi numim pe toţi vecinii noşti' ce locuiesc aci cu noi şi se ştiu bucura cu noi: unguri, ruteni, saşi, slovaci, ucraineni, lipoveni, sârbi, bulgari, toate neamurile care ne-or fost şi ne sunt bun vecini în România.” Ş-acu, daţi-mi voie să vă arăt ce-o ieşit şi să ştiţi, n-o fost rău de loc şi tare ne-o plăcut. Ş-apăi pentru asta facem dovada cu bucata din anunţul de pe 16 November, prin care arătam cine şi de unde-s premianţii. Da’nainte, numa două vorbe.... Chiar de-o fost reţepta aşe de ne ploua-n gură, n-am dat premiu dacă s-or ivit vorbe ca "bază de mâncăruri", ori alte prafuri de gust. N-am dat premiu nici cui o povestit numai juma' de reţetă, c-o început cu "să iau foi” de plăcintă ori prăjitură. Apăi drajilor, nu se iau, că se fac, c-aşa ne-o fost vorba. Ş-am făcut cum am zis: şade omu' azi în Capitală, dară-i venit din altă parte ş-acolo s-o hărănit de o învăţat gust fain şi bun, apăi atunci în partea de unde-i gustu' mere la concurs, nu unde şade! Aşa că s-o întâmplat să rămână unu, din opt locuri, fără reţepte în concurs. Nu-i bai, am dres-o c-oţâr de dărnicie.

Prima, uite care-s ăle şepte premii date pe socoata dintâi: Deuşan Gina ( Luna de Jos, Cluj ) - Gomboţi cu Prune,... lângă asta n-ai ce spune!

Raluca M. Vîlceanu ( Moldova – via Bucureşti) – Poale-n brâu,... pentru vin nu-i prea târziu!

Maria Ene ( Tulcea ) – Cherdele,... cu smântână şi brânze mustind în ele!

Alina Mehedinţu ( Giurgiu ) – Mămăligă-n straturi,... să te saturi, iar sătul când eşti, să te gândeşti la Tomuleşti!

Elena Tincuța Coman ( Oltenia – via Bucureşti ) – Limbă de vită cu măsline şi piuré de cartofi dulci,... e la modă de reinterpretări să te apuci!

Rodica Granpier ( Arad ) – Plăjitură cu dovleac şi nuci, ... îi simplu de ştii când vii şi un' te duci!

Carmen Nemet ( Sfântu-Gheorghe, Covasna ) – Salátaleves, ori Ciorbă de șalate, ni că stau alături şi uite că se poate!

Acu', am mai pus 2 premii, să fie 9! Astea-s şpeţiale, din felu' OGOIEŞTE-TE, FRATE, CĂ MAI MULT NU SE POATE! Apăi cum să scrieţi voi aşa ceva, mă Sorinule Buta de Braşov şi tu, Măricuţa Nicoleta, din Paşcani, tu copilă, d-apăi n-ai milă?! No, ş-aşa am pus şi de gulaş ardelenesc, şi de cozonac moldovenesc, ş-am isprăvit cu mândrie UNIREA ÎN BUCATE.” Dacă n-aţi înţăles din prima, fiţi atenţi ce-o ieşit doar dacă cetim premianţii: mai întâi ceva să zică “poftă bună!” şi să deschiză baierele la foale. Cherdele, plăcinte făcute cu aluat de pită umplut cu brânză proaspătă, amestecată cu brânză sărată de oaie, câteva cepe verzi şi mărar, trii ouă şi de-asupra alte ouă şi alte cele, să nu hie primele singurele!

Pe urmă avem zamă de şalate, faină, uşurică şi alinătoare: cu salată verde, leurdă şi urzici – no, până aci îi place şi lu doftoru' de-i bocter de colesteroale… D-apăi, ni ce-ncepe: dăi nişte slană afumată, dăi cu papară, puneoţâr de usturoi ş-oţet, un strop. Fă şi o mămăligă, ş-apăi ţîpă un picuţ de brânză de burduf în zamă. No, apăi doar când or face franţujii aşa ceva, să se mai izmenească cu fondulu lor, iară talienii cu răsătura lor de parmeţan, la fel!

GAZETA 100

Gromovnic Luna lui Gerar (Ianuarie) – Zodia Ţapului Cel ce va vedea pentru-ntâia dată lumina zilei în această lună friguroasă va fi dulce la vorba, dar lesne se va mânia.

Va fi predispus la boli uşoare şi zgârcit cu banii.

Luna lui Faurar (Februarie) – Zodia Udătorului Frumoşi la chip şi buni povăţuitori vor fi cei născuţi în această zodie. Pe ei soarta îi va ferici cu mult noroc şi sunt şanse mari să primească o moştenire substanţială de la rude.

Luna lui Mărţişor (Martie) – Zodia Peştilor Nimeni nu-i mai aprig la mânie decât cei născuţi în această zodie. Vor fi mândri, îndrăzneţi din cale-afară şi aplecaţi spre învăţătură şi cunoaştere.

Luna lui Prier (Aprilie) – Zodia Berbecului Bunătatea este calitatea de bază a celor din zodia Berbecului. Ei vor fi mai mereu nerăbdători şi gata să facă orice pentru a-şi atinge scopurile.

Luna lui Florar (Mai) – Zodia Taurului Taurii sunt tare buni la gospodărie şi au aptitudini antreprenoriale. Vor fi iubitori de jocuri şi muzică, buni la suflet şi îndrăzneţi.

Luna lui Cireşar (Iunie) – Zodia Gemenilor Gemenii, se ştie, sunt firi nestatornice care se încântă cu multe lucruri, dar rămân cu puţine. Vor fi iubitori de învăţătură şi de aceea se vor pricepe la multe domenii.

Luna lui Cuptor (Iulie) – Zodia Cancerului Cel ce va purta semnul acestei zodii va fi înţelept, timid şi scump la vorbă. Bolile nu-l vor ocoli şi se prea poate ca viaţa să-i aducă cicatrici pe corp.

Luna lui Gustar (August) – Zodia Leului Pruncul născut în zodia Leului este frumos, durduliu, cu ochii mari şi cu părul bogat. Va fi cuminte, îşi va asculta părinţii, iar la şcoală va lua mereu coroniţă.

Luna lui Rapciune (Septembrie) – Zodia Fecioarei Omul ce va purta această zodie va fi tare priceput la socoteli, de aceea lucrul într-o bancă i se va potrivi mănuşă.

Luna lui Brumărel (Octombrie) – Zodia Cumpenei Mânia le va aduce mare pagubă celor din zodia cumpenei, dar repede se vor căi atunci cand vor vedea cât rău au adus vorbele lor.

Luna lui Brumar (Noiembrie) – Zodia Scorpiei Cei născuţi în zodia Scorpiei vor fi biruitori în toate câte îşi vor propune. Să nu te-ncrezi în cuvântul lor căci mint cu uşurinţă şi au dibăcie în această "artă".

Luna lui Undrea (Decembrie) – Zodia Arcaşului Copilul născut sub zodia Arcaşului va fi frumos la stat, cu buze cărnoase şi cu ochii negri sau de culoare închisă. Va avea mintea ageră, sufletul bun şi chipul vesel.

Şi asta nu-i tot, că vine o vită cu măsline şi cu sos din vin, iar în coadă se înghesuie un gulaş ardelenesc, atât de îndesat cu de toate, de stă lingura-n ceaun şi singură.

Iară de gusturi,… te ia cu leşin nu alta.

D-apăi vine acu' şi ceva dulce. Ceva am zîs?! Le spui repede că n-am aer: gomboţi cu prune, poale-n brâu, prăjitură cu dovleac şi nuci, şi cozonac moldovinesc, umplut cu atâtea, de zici că-i făcut în ciuda risipei! Şi numai de băgaţi de samă că, la aşa masa bogată, avem Ardeal, avem Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi avem Banat, ş-am dat roată prin toată ţara doar cu premianţii, fără ăilalţi oameni faini de ne-or răspuns. Noi mulţămim la toată lumea, ş-apăi zic că putem spune că Sergiana o făcut Unirea în Bucate! Cu mândrie şi dreptate.

Tehnoredactare: Daniela Muşat Redactare: Liviu Mereuţă Documentare: Magdalena Solomon Ada Butnaru Corectură: Silvana Atanasescu Simona Andrieş Mulţumim încă o dată Muzeului „Casa Mureşenilor” pentru ajutorul nepreţuit acordat pentru realizarea materialului „Braşovenii, Personalităţi şi Anonimi, în Slujba Aceluiaşi Ţel”.

Rubricile Gromovnic și Mica Publicitate conțin materiale preluate din ziare sau diverse publicații de la începutul secolului XX.

Mica Publicitate De cununie Un tânăr măestru, dintr-o familie bună, în etate de 26 de ani, doreşte a se însura. Se pot anunţa şi văduve până la etatea de 30 de ani. Oferte cu fotografie şi cu adresa complectă sunt a se adresa la administraţia foii sub “LITERĂ”. ( “Drapelu” – octombrie 1918 ) Post liber La tipografia şi librăria diecezană din Caransebeş e de ocupat momentan postul de: contabil (contabilă) .

Petiţiile să se înainteze până la 2/15 noiembrie 1918 Consistorului diecezan gr.-or. roman din Caransebeş, fiind prevăzute cu următoarele documente: extras de botez, testimoniul de maturitate despre absolvarea studiilor comerciale şi eventuale atestate de serviciu. ( “Foaia Diecezană” – septembrie 1918 ) Îngrijit prunci O doică tânără deplin sănătoasă bogată în lapte, caut pentru doi gemeni. Plătesc lunar 2—300 coroane, după înţeles şi întreţinere întreagă. Dr. Petru Cornes not. la trib. regesc, Caransebeş. ( “Drapelu” – octombrie 1918 )