110-111 - Sfera Politicii

Sfera Politicii REVIST~ LUNAR~ DE }TIIN|E POLITICE EDITAT~ DE FUNDA|IA SOCIETATEA CIVIL~ ANUL XII, 2004

110 111

Cuprins 2. Editorial

Romulus Br@ncoveanu Replay

8. Alegeri locale Cristian P[rvulescu 2004 13.

Vlad Flonta

Competi\ie ]i bipolarizare

Fundaþia Societatea Civilã

17.

Viorel Zaicu

D.A. vs. PSD - un duel am@nat

EDITORIAL BOARD

21.

Maria Cernat, Izabella Ghi\`

Falimentul campaniilor negative

27.

Alexandru Marin

Schema succesului

29. Analiz` politic`

Alexandru Radu, Violeta Stoleru

Mobilitatea parlamentar`

Revista este editat` de

CÃLIN ANASTASIU DANIEL CHIROT DENNIS DELETANT ANNELI UTE GABANYI GAIL KLIGMAN DAN OPRESCU VLADIMIR TISMÃNEANU G. M. TAMAS

DIRECTOR STELIAN TÃNASE

REDACÞIE

39. Politic` George Surugiu interna\ional`

Despre megalopolisuri, ve]ti proaste din viitor

43.

Dumitru Mihu, Constantin Stoenescu

Directiva Uniunii Europene privind obliga\ia de mediu

50. Dezbateri

Dan Barbu

Sistemul electoral ]i finan\area actorilor politici

60.

Lauren\iu Gheorghe

Provoc`rile Rom@niei

64.

Terente Robert

O problem`: alegerile din 2008

66.

Marius Dumitru

Despre pluralismul subcultural

70. Eseu

Vasile Nazare

Liderul politic. Note de personalitate ]i tipologie

81. Document

Stelian T`nase

Ghi\` Ionescu

Redactor ºef: ROMULUS BRÂNCOVEANU Redactor ºef-adjunct: IOANA COSTESCU Secretar de redacþie: LIVIU STOICA Colectivul redacþional: ADRIAN CIOROIANU LAURENÞIU ªTEFAN SCALAT VALENTIN STAN

Adresa Redacþiei: Pia\a Amzei, nr. 13, Et. 1.

92. Recenzii Ioana Grindeanu Bucure]ti, România Tel/Fax: 01 312 84 96, 01 212 76 61 sferapoliticii rdslink.ro http://www.sfera.50megs.com 93. Spa\iul public Ioana Matei

Revist` recunoscut` de CNCSIS

Partidul B`sescu

Despre liberalism pur ]i simplu Mirel Talo], {ndrumar [n liberalismul politic

C`rture]ti - carte, ceai, politic`, muzic`, dichis

Revista Sfera Politicii apare cu sprijinul NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY 1

S.P. nr. 110-111/2004

Editorial

Replay ROMULUS BRÂNCOVEANU In brief “reevaluations” of images and actors, the author draws the frame, the means and the consequences of an elections campaign with an unexpected end. The final blow that the ruling party (SDP) got , the affirmation of a recent political structure (the D.A. alliance between the liberals and the democrats), the reflections of the campaign stages in media, the political communication strategies, as well as the role of the two participants in the fight for Bucharest (Basescu – the D.A. alliance candidate and Geoana – the ruling party candidate) are analyzed from the point of view of the most important “phases” of the game for winning the locals.

Via\a politic` se aseam`n` uneori cu un meci de fotbal. Cum toate meciurile se televizeaz`, am putea revedea, [n reluare, [ntr-un fel de Proces al etapei, diferitele sale secven\e, a]a cum Florin C`linescu ]i Ovidiu Ioani\oaia ne propun, s`pt`m@n` de s`pt`m@n`, [n perioda campionatului. Am putea observa, astfel, mai aplicat fazele fierbin\i sau litigioase, am putea admira driblingurile de mare fine\e, am putea [ntrez`ri mult c`utatele dovezi ale furti]agurilor ]i, de ce nu ?, [n compania oamenilor de fotbal care, nu-i a]a, sunt adeseori ]i oameni politici, am putea descoperi semnele blaturilor puse la cale [ntre partide [n Consiliile Jude\ene, [nc` din primele zile ale campaniei electorale. {n replay-ul politic, evenimentele ar putea fi reluate de zeci de ori, mai lent sau mai accelerat, transfocate ]i privite din diverse unghiuri, p@n` c@nd, [ntr-un t[rziu, asalta\i de at@tea imagini, ne-am resemna [n luciditatea obositoare a insomniei, a nop\ii pierdute. {n acest articol, voi relua c@teva asemenea faze, f`r` prea mare leg`tur` dintre ele, dar, fatalmente, din acela]i meci.

deopotriv` capetele unor baroni locali, acredita\i dinainte drept c@]tig`tori), consilii jude\ene (s-a modificat culoarea politic` a unor jude\e - [n capitalele de jude\, Alian\a D.A. PNL - PD de\ine ast`zi ponderea cea mai important` ca num`r de primari); [n semnifica\ie politic`, [ntruc@t confruntarea pentru capitalele de jude\, pentru cele mai mari ora]e ale \`rii, ]i [n primul r@nd, pentru Bucure]ti a creat un cadru de semnificare dominant pentru toate celelalte aspecte ale alegerilor locale ]i rezultatelor lor.

Matricea primari – consilii locale – consilii jude\ene – pre]edin\i ]i vicepre]edin\i ai consiliilor jude\ene ]i mai departe capitale de jude\e – regiuni – Bucure]ti sau, mai departe, personalit`\i de partid indic` [n oricare dintre lecturile sale acelea]i rezultate ce contrazic a]tept`rile. Trebuie spus c` aceste a]tept`ri sugerau o victorie categoric` a PSD; o victorie nu doar [n privin\a num`rului primarilor, al consiliilor locale ]i jude\ene, al voturilor la nivel na\ional etc., ci o victorie total`, cople]itoare, irevocabil`, definitiv`, cu consecin\e politice de rigoare: consolidarea scheletului de stat pe care s-a [ncarnat PSD, a]a – numitul partid – stat, transformarea opozi\iei [ntr-un simplu decor politic ]i, mai ales, dob@ndirea suprema\iei economice ]i politice pe termen mediu ]i lung, dincolo de momentul integr`rii europene din probabilul 2007. Aceste alegeri, ar fi constituit un preambul pentru algerile parlamentare ]i preziden\iale din toamn`, care ar fi legitimat avansatul proces de [nst`p@nire a PSD asupra Rom@niei. Asemenea a]tept`ri erau ale tuturor: ale PSD ]i sus\in`torilor s`i, ale opozi\iei ]i partizanilor acesteia, ale anali]tilor politici ]i ale popula\iei [n

Cotitura psihologicã Primul stop-cadru prive]te rezultatele nea]teptate ale alegerilor. Folosesc un plural, deoarece nu se poate vorbi de un rezultat, ci de rezultate nea]teptate: [n structur` teritorial`, la nivel de localit`\i (de exemplu, Bac`u), jude\e (de exemplu, Tulcea) ]i regiuni (de exemplu, Moldova), precum ]i la nivel na\ional (PSD nu de\ine [n Transilvania majoritatea [n vreun jude\); [n structur` institu\ional`, cum ar fi prim`riile ]i consilii locale (au c`zut

S.P. nr. 110-111/2004

2

Editorial ansamblu. Umbra PSD cre]tea amenin\`tor, o dat` cu nesiguran\a ]i tema nespus`, din ce [n ce mai cresc@nd`, a opozi\iei ]i a diver]ilor purt`tori ai discursului public. Ceea ce este interesant, dup` cum chiar ]i observatorii mai pu\in aten\i ai vie\ii politice ]tiu, sondajele de opinie anterioare alegerilor locale confirmau, dac` nu chiar ele [nsele erau [ntr-un fel la originea acestor presentimente. Nu [ncape [ndoial`, c` institutele sociologice pot oferi oric@nd retrodic\ii ]i explica\ii pentru imaginea gre]it` pe care o confirmau ]i, poate, m`car [n parte, o induceau opiniei publice. {n orice caz, sondajele de opiniei au fost interpretate de PSD ]i amicii s`i ca un substitut de legitimitate pentru diferite ac\iuni ]i preten\ii. Totu]i, [n stop-cadrul pe care ni l-am propus, este destul de greu s` nu cau\i elementele inten\ionali\ii ]i [n]el`ciunii. N-ar fi nimic nou, pentru c` exist` o suspiciune mai general` ]i de durat` asupra rezultatelor sondajelor [n Rom@nia, suspiciune av@nd, pentru mul\i anali]ti politici, doar cauze epistemologice. Oamenii n-ar avea [ncredere [n sondajele de opinie, spun ace]tia, din ignoran\`, ei nu ]tiu c` asemenea metode sunt metode ]tiin\ifice bine verificate etc. Altfel spus, cei care n-au [ncredere [n sondajele de opinie sunt cam aceea]i cu cei care nu au habar ce [nseamn` cercetarea sociologic` ]i metodele ei, sunt, [ntr-un cuv@nt, ni]te ignoran\i.

S-ar putea ca aceast` judecat`, cel pu\in [n anumite situa\ii, contexte, s` fie ]i motivat`. Totu]i, nu trebuie s` ne l`s`m am`gi\i de autoritatea celor care o invoc`. Cei care clameaz` rigoarea ]tiin\ific` [n sprijinul diferitelor sondaje de opinie pierd din vedere c` aceasta nu este doar una metodologic` pur ]i simplu, ci ]i etic`, mai ales [ntr-o ]tiin\` cum este sociologia. Ce fel de etic` [n cercetare este aceea [n care [ntr-un fel sau altul, acela]i cercet`tor care reclam` probitatea ]tiin\ific` intr` [n structurile guvernului ]i r`m@ne mai departe, chiar dac` [n forme destul de voalate, ]i juc`tor ]i arbitru etc.? |ine aceasta de etica cercet`rii? Se respect` principiul neutralit`\ii axiologice [n aceast` situa\ie?

Aceste [ntreb`ri nu sunt doar [ntreb`ri retorice. Ar fi bine s` ni le punem ori de c@te ori onestitatea ]tii\ific` este invocat` tocmai de c`tre cei care se plaseaz` fa\` de asemenea [ntreb`ri [n evident` culp`. Oricum, sondajele de opinie au fost interpretate, pe de o parte, [n sens legitimator, iar, pe de alt` parte, [ntr-un sens puternic predictiv. Ipoteza mea este c` rezultatele alegerilor locale de la [nceputul acestei veri au fost influen\ate de un fenomen invers autopredic\iei, avut [n vedere ]i de ini\iatorii ]i promotorii sondajelor. C`ci rezultatele alegerilor n-au fost influen\ate [n mod decisiv de evenimente

petrecute [n s`pt`m@nile dinaintea alegerilor, a]a cum s-a petrecut [n cazul Aznar, ]i cu at@t mai mult nu au fost basculate de asemenea evenimente. Cum, de asemenea, nu exist` nici un temei de a spune c` Alian\a D.A. PNL -PD a c@]tigat ca urmare a unei campanii electorale excep\ionale care a decis rezultatele pe ultima sut` de metri (a fost cea mai anost` campanie de dup` 1989, notau comentatorii, frustra\i ]i ei, ca ]i publicul, de lipsa dezbaterilor ]i a evenimentelor). Cine a v`zut lansarea acesteia la Bucure]ti ]i rarefiatele mar]uri ale lui Stolajan prin capitalele de jude\ poate aprecia mai bine for\ a capaniei electorale, dus`, este adev`rat, [n anumite momente ]i [n anumite locuri, cu intelegen\` ]i tact.

De aceea, dintr-o perspectiv` mai general`, exist` dou` mari explica\ii posibile pentru rezultatele alegerilor locale.

Prima explica\ie prive]te prezen\a [n opinia public` ]i [n electorat a unui trend [n favoarea Alian\ei D.A. PNL -PD, fenomen mai de ad[ncime ]i mai de durat`, nerelvat sau ascuns de sondajele de opinie ]i nesesizabil nici m`car [n percep\ia social`, ca s` nu mai vorbim de lipsa sa de percep\ie din partea politicienilor, a anali]tilor politici. O cecitate analitic`, psihologic` ]i politic` total`! Ne putem [ndoi de existen\a unui asemenea trend, de vreme ce nimic, nici ]u]otelile, nici analizele, nici viziunile nu-l sesizau sau presupuneau [ntr-un fel sau altul. {n aceast` interpretare, rezultatele alegerilor s-ar datora, vorba pre]edintelui Iliescu, unui fenomen social obiectiv, nesesizat din timp, de cre]tere a electoratului Alian\ei D.A. PNL – PD. Sau ar putea fi vorba de o cunoa]tere manipulativ`. Cineva, sondaje sau institu\ii care pot folosi instrumente mai rafinate dec@t un sondaj de opinie, au sesizat trendul, dar au ascuns acest lucru. Un argument [n favoarea acestui punct de vedere, pe l@ng` suspiciunea mai general` fa\` de sondaje, ar fi faptul c` PSD ]i-a schimbat strategia [n Bucure]ti ]i la Cluj, tocmai [ntr-o [ncercare disperat` de a combate un asemenea proces. {n orice caz, suntem [ndrept`\i\i s` ne [ntreb`m dac` nu cumva lansarea lui Geoan` ]i a lui Rus nu s-a hot`r@t tocmai pe baza sesiz`rii debalans`rii scenei politice cu pu\in timp [nainte de [nceperea campaniei electorale.

A doua explica\ie \ine de o adev`rat` cotitur` psihologic` produs` [n ultimele zile ale campaniei electorale. Aceast` cotitur` psihologic` s-a produs tocmai datorit` presiunii imense a a]tept`rilor (cite]te temerilor) pe care am [ncercat s` le descriu mai sus ale unei importante p`r\i a popula\iei ]i, [n primul r@nd, ale electoratului antiPSD. Presiunea a

3

S.P. nr. 110-111/2004

Editorial r`scolit electoratul antiPSD ]i l-a adus la urme. Cotitura s-a produs nu doar dintr-o asemenea cauz` exterioar`. Ea []i afl` o parte din cauze [n ea [ns`]i, [n faptul c` oamenii au fost tenta\i s` experimenteze puterea votului [mpotriva de\in`torilor puterii politice, c` au ales s` se confrunte cu puterea ]i nu s` o sprijine, dar ]i [n faptul c` exist` momente de iluminare [n procesul sau mecanismul democratic, [n care indivizii []i doresc s` repun`, s` readuc` [n pozi\ie ini\ial` jocul puterii.

Cotiturii psihologice i se adug` o serie de cauze punctuale la Bucure]ti, la Bac`u, la Cluj, la Olteni\a, la P`t@rlagele etc. Un fel de rena]tere a responsabilit`\ii care a f`cut, pentru a-l parafraza iar`]i pe pre]edintele Iliescu, ca Bucure]tiul ]i, [n general, zonele urbane s` salveze democra\ia, a]a cum \`ranii salvaser` demnitatea european` a Rom@niei la referendum. Aceste cauze punctuale, \in de o mul\ime de mici ]i mari am`nunte, cum ar fi, de exemplu, dimensiunea afi]elor lui Geoan`, atotprezen\a afi]elor lui Darabon\, c@rna\ii lui Sechelariu, arogan\a cine ]tie c`rui prefect, b`]c`lia re\inut` a lui Dumitru Dragomir, confrunarea [ntre clanurile chiar din acela]i neam dintr-un sat de aiurea. {n felul acesta, PSD a ajuns, p@n` la urm`, s` piard` nu numai [n raport cu a]tept`rile sale ]i a]tept`rile indusese publicului, ci ]i [n raport cu opozi\ia.

Fa\` de o putere cvasicuprinz`toare, PSD s-a trezit, astfel, pus [n fa\a unei buc`\i oarecare din tortul puterii. S` derul`m [n continuare, cu [ncetinitorul, faptele ]i s` revedem am`nuntele mi]c`rilor prin care partidul de guvern`m@nt a ajuns [n aceast` situa\ie.

atare, ci de neparticiparea echipei bucure]tene, [mpreun` sau [n frunte cu premierul ]i Mircea Geoan`, la intepretarea acestora. PSD n-a mai dat tonul interpret`rii evenimentelor, iar atunci c@nd s-a [nt@mplat ca acest ton s` vin`, el a contribuit [n ]i mai mare m`sur` la incoeren\a re\elei ]i mesajului transmis prin aceasta. Discursul premierului nu avea nici o leg`tur` cu rezultatul alegerilor, era [n mare m`sur` triumfalist ]i aducea aminte de scene cumva asem`n`toare din perioada comunist`. Nu [nt@mpl`tor, mul\i comentatori au subliniat similitudini cu ultimul sau penultimul discurs al lui Ceau]escu, din balconul Comitetului Central. Stafful PSD n-a sesizat importan\a interpret`rii rezultatelor alegerilor locale pentru perceperea acestora de c`tre popula\ie ]i a preferat s` urmeze mecanic strategii de comunicare prezente [n lucr`rile de popularizare, cum ar fi necontaminarea la e]ec, tot a]a cum, ceva mai devreme, echipa ministrului de externe g`sise de cuviin\` s` [nceap` campania cu o etap` preg`titoare, c@nd, [n mod evident, candidatura fusese anun\at` deja cu [nt@rziere. Astfel, de]i a avut mai mult sau mai pu\in la dispozi\ie televiziuni ]i jurnale, chiar ]i anumi\i comentatori, PSD nu a mai reu]it s` controleze interpretarea evenimentelor ]i, mai cu seam`, a rezultatelor alegerilor. Prima ]i cea mai important` victorie ob\inut` de Alian\a D.A. PNL – PD, care a beneficiat de succesul din Bucure]ti, a fost interpretarea reultatelor de la nivelul [ntregii \`ri prin chiar prisma acestei victorii. Lipsa de reac\ie a PSD ar`ta, f`r` voie, c` tocmai aceast` interpretare este cea corect`. Astfel, rezultatele din [ntrega \ar` au fost contabilizate, brusc, [n contul Alian\ei D.A. PNL – PD, ]i nu [n mod separat, [n contul fiec`rui partid, a]a cum, [n mod normal, ar fi trebuit s` se [nt@mple acolo unde PNL ]i PD participaser` separat, adic` [n cov@r]itoarea majoritate a localit`\ilor \`rii.

Contabilizarea rezultatelor alegerilor [n contul Alian\ei D.A. PNL – PD, a fost, [n mare parte, emergent`. Procesul a reie]it [ntr-un mod a]azic@nd natural (sau, dac` vre\i, comercial) din dinamica mediatiz`rii rezultatelor exit poll-urilor. De exemplu, PRO TV, care a fost apropiat, prea apropiat, de PSD [n ultimii ani, a preferat chiar s` lase rezultatele f`r` interpretare. De altfel, televiziunea din Pache Protopopescu a]a cum nu a organizat un sondaj la ie]irea de la urne, nu a preg`tit nici prelungitele emisiuni de reinterpretare care [i f`ceau fala, pe vremuri. Aceasta a permis ocuparea spa\iului mediatic de c`tre concure\`, Antena 1. Antena 1 a fost principalul creator de evenimente [n campania electoral` (cazul Mih`ile]ti de exemplu). {n defini-

Dubla contabilitate A]tept`rile de care vorbeam n-au fost induse neap`rat prin sondajele de opinie. Acestea au contribuit, cu voie sau f`r` voie, la un [ntreg angrenaj propagandistic complex, cuprinz@nd posturi de televiziune, radio, ziare, tot felul de manifest`ri publice, vedete, oameni de fotbal etc., precum ]i modalit`\i de transmitere a mesajelor, cel pu\in la fel de sofisticate ca ]i complexitatea sa. Totu]i, [n seara zilei de 6 iunie, prima oar` de la preluarea puterii [n 2000, PSD s-a blocat ]i a blocat tot acest angrenaj, la nivelul re\elei ]i al mesajelor. E antologic` scena [n care o reporteri\` PRO TV [l intervieva pe Traian B`sescu [n leg`tur` cu strategia pe care o va adopta [n al doilea tur de scrutin, c@nd pentru toat` lumea era evident, de mai bine de o jum`tate de or`, c` acest tur nu va mai exista. Blocajul re\elei propagandistice a PSD a fost generat nu de anun\area rezultatelor exist poll - urilor sau de rezultate ca

S.P. nr. 110-111/2004

4

Editorial Efecte perverse Rezultatele alegerilor locale tocmai [ncheiate sunt, de fapt, o expresie a efectelor perverse ale diferitelor politici economice ]i sociale adoptate de PSD, ]i, [n primul r@nd, a designului de tip propagandistic a strategiilor sale de comunicare public`. Aceste strategii de tip propagandistic s-au [ntors, ca un bumerang, [mpotriva partidului de guvern`m@nt De aici ]i impresia unei anume lipse de inten\ionalitate, individual` ]i colectiv`, ce a caracterizat evenimentele alegerilor locale din acest an. Cum aminteam ]i mai [nainte, [n diferite contexte, acestea par s` nu fi depins de voin\a actorilor politici, ci s` fi fost generate de mecanisme a]a-zic@nd independente, obiective.

Nu-mi propun acum s` fac distinc\ii mai subtile, de exemplu, [ntre inten\ionalitate ]i anticipare, dar, de exemplu, liderii partidelor din opozi\ia democratic` nu prea d`deau de [n\eles c` ar fi [n mod vital interesa\i de c@]tigarea alegerilor. Mai de grab`, ac\iunile partidelor sugerau un fel de inten\ie de coabitare cu PSD, de limitare a propriilor dorin\e [n vederea unei asemenea fructuoase coabit`ri ].c.l.

De partea cealalt`, ideea de baz` a PSD privind strategiile de comunicare, ]i anume pre-tematizarea discursului public prin influen\e legitime sau mai pu\in ortodoxe ]i intimidarea oric`rei forme de opozi\ie nu a condus la rezultatele scontate. Mai [nt@i, pentru c` [n condi\iile unei societ`\i care []i asum` premisele democra\iei ]i [n care exist` o libertate a pie\ei, predeterminarea tematicii discursului public ]i, cu at@t mai mult, controlul acestuia nu sunt [ntotdeauna posibile.

E]ecul strategiilor de comunicare public` (exist` un minister al informa\iilor) trebuie legat ]i de modific`ri petrecute la nivel electoratului. Aceste modific`ri sunt demografice (pensionarii din 1990, care formau aliatul natural al FSN, de\in acum probabil o pondere destul de restr@ns` [n popula\ie – PSD are ponderea pe care o are [n mediul rural ]i datorit` [mb`tr@nirii popula\iei rurale –, electoratul t[n`r este mai numeros ]i dezinhibat), sociale, grupale, dar \in ]i de [mbog`\irea experien\ei democratice [n Rom@nia. Nu este cazul s` scriem o od` a electoratului, cum am v`zut de cur@nd c` au procedat unii publici]ti, ]i nici s`-l cert`m, a]a cum au procedat unii politicieni din PSD. Votul de la alegerile locale se [nscrie [ntr-un proces de conjugare a diferitelor dinamici, de natur` economic`, social`, politic`, demografic` (aceast` conjugare nu trebuie privit` neap`rat ca un dat pozitiv) cu jocul democratic. C@t` vreme acest joc [ntrune]te condi\iile desf`]ur`rii, totu]i... se joac`.

Este iar`]i un lucru pe care l-au ignorat strategii PSD ]i mai ales politicienii acestui partid. Luka]enko nu e posibil dec@t [ntr-o democra\ie iliberal`, o democra\ie [n

tiv, [n contextul a]tept`rilor de care am amintit, [n seara zilei de 6 iunie, pentru televiziuni, evenimentul ar fi fost reprezentat nu c@]tigarea alegerilor de c`tre PSD, la care [ntr-un fel sau altul, toat` lumea se a]tepta, ci dimpotriv`, pierderea alegerilor. Or, o dat` ]tirea lansat`, interpret`rile au venit de la sine. {ntr-un fel, victoria Alian\ei D. A. PNL – PD, a fost ]tirea de senza\ie a serii. Ulterior, [n pofida faptului c` PSD ]i releele sale din spa\iul mediatic, cu spijinul BEC, au insistat pe num`rul prim`riilor ]i al mandatele ]i au ignorat num`rul global al voturilor, [n pofida acestui fapt, totu]i, tema rezultatelor Alian\ei D.A. PNL –PD a r`mas dominant` Nimeni n-a mai avut vreme s` spliteze aceste rezultate ]i mai ales nu a mai reu]it s` reimpun` diviziunea PNL – PD, de]i nu s-ar spune c` PSD ]i releele sale din spa\iul public nu au [ncercat s` o fac`, direct sau indirect. Astfel, PNL ]i PD au intrat [n alegeri separat, dar au c[]tigat [mpreun`. Un c@]tig de legitimitate pentru Alian\`, dar, poate ]i mai important, un c[]tig de vizibilitate, pentru c` astfel, numele, semnalul ]i simbolurile sale c@]tig`toare au ajuns p@n` [n cel mai [ndep`ratat c`tun. Cei care erau [ngrijora\i de lipsa de activitate a Alian\ei, de lipsa ei de func\ionalitate, de dificult`\ile [nt@mpinate [n constituirea [n teritoriu, nu au a se mai teme. Alian\a D.A. PNL –PD a devenit, [ntr-o clipit`, viabil` ]i func\ional` prin votul electoratului.

Nu e pu\in lucru! E un beneficiu propagandisctic imens [n perspectiva algerilor parlamentare ]i preziden\iale. }i o baz` de legitimitate puternic`, natural` ]i neconfec\ionat` mediatic.

S` recapitul`m, ca [ntr-o derulare rapid` a imaginii: 1. {n pofida manipul`rii, a]tept`rile existente [nainte de alegerile locale au fost contrazise [n mod categoric de rezultate.

2. Aceste rezultate sunt explicabile printr-o adev`rat` cotitur` psihologic` petrecut` [n preajma alegerilor.

3. PSD a sc`pat din m[n` interpretarea evenimentelor.

4. Alegerile au fost c@]tigate de o entitate politic` practic nefunc\ional` p@n` la data alegerilor, Alian\a “Dreptate ]i Adev`r” PNL – PD, care dob@nde]te [n felul acesta o pondere politic` ]i o legitimitate nesperate.

5. Alegerile preziden\iale ]i parlamentare din aceast` toamn`, care, asemenea alegerilor locale, p`reau nu cu mult` vreme [n urm` c` vor fi c@]tigate lejer de PSD se vor desf`]ura [n condi\ii noi, de ascensiune a Alian\ei “Dreptate ]i Adev`r” PNL – PD.

5

S.P. nr. 110-111/2004

Editorial care votul este utilizat doar ca mecanism de legitimare, lipsit` de orice con\inut. {ntr-o democra\ie liberal`, chiar imperfect`, jocul democratic se joac`, nu poate fi controlat [n [ntregime ]i [n mod sistematic. Acesta este de fapt trendul care a pus [n pericol suprema\ia PSD [n via\a politic`. }i trebuie spus c` dorin\a sa de domina\ie ]i suprema\ie nu este doar o concluzie desprins` din ac\iunile sale de c`tre observatori, ci pare programatic` pentru acest partid.

toare, [n frunte cu Mircea Geoan` sau legitimat` de implicarea ministrului de externe, s` fi avut ]anse mai mari de victorie. La Bucure]ti, pentru c` Bucure]tiul s-a dovedit a fi cheia acestor alegeri, ]i la Cluj, Geoan` ]i Rus au candidat individual, chiar dac` au avut partidul [n spate. Imaginea lor n-a avut fundal, la fel cum ei [n]i]i nu s-au putut constitui [n fundal penturu al\ii. PSD n-a prezentat echipe pentru prim`rii, ci indivizi prin]i ca ni]te pietre lipsite de str`lucire [n montura PSD. De partea cealalt`, B`sescu a venit cu o echip`, cu o idee ].a.m.d. El este unul dintre liderii politici cei mai importan\i de ast`zi (de]i, la r@ndul s`u, este un produs al mecanismului descris mai sus), probabil din cauza comportamentului s`u politic imprevizibil ]i, adeseori, curajos, dar mai ales datorit` naturale\ei presta\iei sale mediatice. Eficien\a discursului politic rom@nesc de actualitate nu este dat` de retorica vibrant` sau persuasiv`, ci de topica interviului televizat ]i a talk showlui. Liderii no]tri politici s-au n`scut ]i au crescut nu prin acte politice, ci prin jurnalele de actualit`\i ]i prin talk show-uri. Exist` o preeminen\` a harismei mediatice [n via\a noastr` politic`. {ns`, Traian B`sescu nu beneficiaz` neap`rat de o asemenea harism`, dac` atunci c@nd ne g@ndim la harism` mediatic`, ne g@ndim la telegenie sau la un discurs [ngrijit ]i f`r` sincope. Liderul PD nu este nici telegenic, ]i nici nu are un discurs bine strunit. Dimpotriv`. Dar, a]a cum actorii de teatru nu sunt neap`rat ]i foarte buni actori de film, la fel, harisma retoric`, bun` pentru marile adun`ri publice, aceea care pare s` fi fost dominant` [n perioada interbelic`, nu trebuie confundat` cu harisma fulgurant` care poate transpare dintr-o ]tire sau dintr-o replic` ce v`de]te prezent` de spirit. A]a se face c` “Aici sunt banii dumneavoastr`” ]i “Iarna nu-i ca vara” au avut un efect mai pronun\at ]i mai de durat` dec@t aveau, [n perioada interbelic`, sau [nainte de aceasta, celebre discursuri parlamentare. B`sescu ]i-a construit din apari\ii mediatice fracturate un profil politic inconfundabil ]i o platform` de legitimitate. El e natural ]i [n rol, a]a cum Gheorghe Dinic` este un mare actor de film, f`r` s` fi fost niciodat` june prim ]i f`r` s`-l fi jucat pe Hamlet.

Bãsescu æi anonimatul B`sescu a fost cea mai important` resurs` a Alian\ei D.A. PNL – PD, [n campania electoral`. Imaginea ]i cererile sale de a primi un Consiliu municipal convenabil au legitimat figuri politice cvasinecunoscute, iar pe unele dintre ele le-au f`cut c[]tig`toare.

Chiri\` ]i Boagiu poate au pierdut tocmai pentru c` s-au individualizat, cumva, fa\` de background-ul reprezentat de capitalul politic al lui Traian B`sescu.

Cei care s-au topit [n acesta au c@]tigat. Raportul dintre vizibilitate (B`sescu) ]i anonimat (primarii de sectoare) merit` o analiz` aparte pentru c` ilustreaz`, dincolo de configura\ia imprimat` de presta\ia electoral` a liderului PD, o caracteristic` important` a procesului de tranzi\ie [n via\a politic`.

Re\eta subtil` a amestecului politic dintre vizibilitate ]i anonimat marcheaz` toat` epoca post-decembrist` ]i trebuie legat` de momentul revolu\iei.

Atunci, oameni de nimeni cunoscu\i sau foarte pu\in cunoscu\i au primit [ncrederea popula\iei. Mecanismul declan]at la revolu\ie s-a rafinat ]i dezvoltat din cauza adopt`rii votului pe liste, a paternalismului ce caracterizeaz` via\a politic` ]i a [ncreng`turilor de clan din interiorul partidelor. Acest mecansim trebuie legat, [n primul r@nd, de numele lui Iliescu.

Acesta l-a con]tientizat destul de rapid ]i l-a folosit pentru legitimarea figurile centrale ale PSD [n momentul de fa\`. Carierea premierului a [nceput ]i ea prin intermediul acestui mecanism, ca s` nu mai vorbim de nume care acum patru ani nu spuneau nimic, On\anu, Ple]ca, Vanghelie ]i al\ii, dar care, [ntre timp, s-au [nc`rcat cu o vizibilitate [nsemnat`. {n aceste algeri, PSD n-a utilizat tocmai mecanismul pe care [l cuno]teau at@t de bine ]i care a generat la nivel local ]i central [ntreaga sa pleiad` de oameni politici. E destul de probabil c` un candidat cu girul lui Iliescu sau al lui Adrian N`stase, „curat mediatic” s` se fi bucurat de mai mult succes [n fa\a electoratului dec@t persoanele, impozante politic, desemnate s` candideze pentru func\ii, pe undeva, sub statura lor. Cum la fel de probabil este ca un proiect politic mai [ndr`zne\, de exemplu, o echip` [ntreag`, [nnoit`, primar general ]i primari de sec-

S.P. nr. 110-111/2004

Geoanã Mircea Geoan` a fost [nvins de propria sa echip` de campanie, ]i de partid. Deja exist` o [ntreag` poveste legat` de ideea particip`rii sale la alegeri, de presiunile, de interesele, de speran\ele legate de ea. }i el, ca ]i Ioan Rus, trebuie apreciat prin faptul c` a preluat sarcina candidaturii ]i c` a acceptat, [ntr-un partid al orgoliilor, cum este PSD, s`-]i plaseze pariurile ]i ambi\iile la un nivel local. Mircea Geoan` a ales s` r`spund` indica\iilor regizorilor ]i a gre]it, de]i are ]tiin\a [nsu]irii acestor

6

Editorial indica\ii ]i chiar talentul de a le urma. Dincolo de handicapul de a fi reprezentat PSD, totu]i, traiectoria sa [n campanie ar fi fost alta, dac` pur ]i simplu nu ar fi fost considerat un fel de produs care trebuie impus pe pia\`.

Nu [nt@mpl`tor, de l@ng`, de deasupra, sau de dedesubtul imeselor sale portete, se i\eau c@teodat` p`r\i ale unor reclame sau chiar reclame comerciale [ntregi. Cineva a ales ca [n campania electoral` s` v@nd` tocmai imaginea ministrului de externe, ca mai apoi s-o schimonoseasc` ]i s`-i ia din ]taif. Ministrul a fost pus s` invoce experien\a sa de stagiar prin fabrici bucure]tene, s` renun\e la cravat`, s` se pozeze cu Adrian Minune ].a.m.d. {n felul aceasta, campania lui Geoan` a reu]it s` intensifice enervarea electoratului bucure]tean fa\` de o campanie care [i l`\ea chipul peste ora] ]i care nu mai \inea cont de nimic dec@t de propria sa dinamic`.

Nu spun neap`rat c` aceasta a fost cauza principal` a e]ecului lui Mircea Geoan`, dar aceast` campanie cu poze, cu imagini, f`r` sonorul dezbaterilor, a fost pic`tura care a umplut paharul.

evenimentului politic n-a mai fost at@t de ridicat` [n media rom@neasc`. Cineva care nu ar fi aflat nimic [n prealabil despre evenimentul [n cauz` ]i nu ar fi fost c@t de c@t familiarizat cu climatul politic de la noi, urm`rind anun\urile, dezbaterile ]i comentariile, ar fi crezut c` suntem [n pragul unei noi revolu\ii. De altfel, [n aceast` demisie, p@n` la urm`, important nu a fost jocul premierului, ci reac\ia comentatorilor acestui joc, ]i [n genere reac\ia establishment-lui [n partea sa mediatic`.

De multe ori i-am auzit pe ziari]tii rom@ni c` “lucrurile se ]tiau de mult…”, c` “de mult se vorbea prin redac\ii…”, dar parc` niciodat` ca [n momentele acelei demisii neanun\ate, ci numai presupuse, nu s-a creat impresia c` mediile de informare ]i oameni importan\i ai acesteia stau [n prelungirea culiselor politicii. “Sursele noastre din PSD…”, “spune\i domnule ce ]ti\i cu privire la…” ].a.m.d, [i f`ceau pe comentatorii care ne vorbeau de pe ecran sau din difuzoarele radioului ni]te cunosc`tori privilegia\i ai acestor culise. {n sf[r]it, am aflat c` nu doar oamenii politici nu ne spun prea multe despre negocierile din spatele u]ilor [nchise sau, c@nd se [ntrevede c@te ceva, ni le tr@ntesc [n nas, a]a cum a f`cut pre]edintele la sosirea din Slovenia prin acel “Nu v` prive]te!”, dar chiar ]i ziari]tii ]i comentatorii politici de\in tot felul de informa\ii, stau [n culise ]i [n loc s` ridice cortina, o coboar` ]i ne potrivesc perpectiva [n a]a fel [nc@t numai zvonul scenei s` ajung` la noi. Interven\ia ziari]tilor ]i comentatorilor a fost important` pentru c` ei au construit [n fapt, or` cu or`, evenimentul demisiei, discut@nd ]i coment@nd o ipotez` (aici, radioul public s-a [ntrecut pe sine). }i c@t` vreme, cic`, evenimentele se derulau, PSD r`m@nea s` aib` [n continuare purt`tor de cuv@nt, guvernul de asemenea, primul ministru s`-]i vad` de treburile sale, f`r` ca cineva s`-i someze [ntr-un fel sau altul s`-]i declare pozi\ia oficial`, sau f`r` s` le treac` prin cap vreunora dintre ei c`, juc@nd un rol public, ]i-au asumat ]i menirea ]i responsabilitatea s` comunice ]i s` clarifice mai ales [n asemenea situa\ii. C`ci tr`im [ntr-o \ar` liber` ]i declarat democrat`, nimeni nu ocupase Palatul Victoria sau Cotroceniul, iar institu\iile statului func\ionau.

Dar aceasta este o alt` problem`, aceea a culturii politice rom@ne]ti a momentului care ne coboar` pe to\i laolalt` [n acest` provincie d@mbovi\ean`.

Farmecul reluãrilor Sunt oameni care nu merg pe stadion, tocmai pentru c` pe stadion nu se dau relu`ri, sau, [n orice caz, pentru c` pe ecranele existente pe stadion, ele nu se v`d la fel de comod ca dintr-un fotoliu. S-ar putea ca nu acestea, reluate de mine aici s` fi fost fazele cele mai importante ale alegerilor, ]i poate nici chiar cele mai disputate. Lipite una l@ng` alta, cuiva care n-a v`zut meciul s-ar putea s` nu-i ofere o imagine prea clar` a ceea ce s-a [nt@mplat. De pild`, acum, c@nd scriu aceste r@nduri, am al`turi o hart` privind pre]edin\ia consiliilor jude\ene. {n aceast` hart`, jude\ele [n care Alian\a “Dreptate ]i Adev`r” PNL – PD a c@]tigat pre]edin\ia consiliului sunt izolate [n Transilvania ]i Banat, [n timp ce PSD se l`\e]te [n Moldova ]i Muntenia. Dac` te ui\i la modul [n care au func\ionat coali\iile, PSD – PRM, PSD – UDMR, PRM – PNL – PD, PUR – PNL – PD, PSD – PUR – PRM, ai imaginea “cooperativei politice”. S` se fi mutat ea [n via\a politic`”?

PS. Demisie mediaticã Degringolada PSD de dup` pierderea alegerilor locale a devenit evident` o dat` cu [ncercarea de demisie (sau cum s`-i spunem?) a premierului N`stase.

Posturile de radio ]i televiziune, precum ]i ziarele, au anun\at la un moment dat c` premierul ]i-ar dat sau []i va fi d@nd demisia. {mprejur`rile au f`cut ca pre]edintele Iliescu s` lipseasc` din \ar`, plecat [n vizit` [n Slovenia, pentru ca tensiunea s` creasc` dup` apari\ia acestei ]tiri ]i lipsa oric`rei preciz`ri din partea pri- ROMULUS BRÂNCOVEANU - Doctor [n filosofie. Pred` mului ministru. {n tot acest interval, unele televiziuni filosofie politic` ]i filosofia istoriei la Facultatea de ]i posturi de radio s-au aprins. De mult` vreme febra Filosofie, Universitatea din Bucure]ti.

7

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004

Competiåie æi bipolarizare

Noi tendinåe în sistemul politic românesc CRISTIAN PÎRVULESCU The local elections from the 6th and the 20th of June brought and underlined the new tendencies of the Romanian political system. The useful vote, the sanction vote and the protest vote became the electors’ means of pressure over the local elected, but especially over the nationals. The Romanian electors mobilized as expected and reacted first of all at the fear of corruption. Regarding the parties, the new political configuration after the local elections suggest a new structure of the Romanian political system, which could become, if this tendency is confirmed by the parliamentary elections, from a democratic with one dominant party system , a democratic bipolar system. Even more, the recent elections revealed an urban Romania and a rural one, a West Romania and a South – East one, two obvious political categories.

1. Opinia publicã æi partidele politice Alegerile locale din 6 ]i 20 iunie 2004 dovedesc c` dup` 14 ani de la primele alegeri postcomuniste electoratul rom@nesc s-a transformat. Votul util, votul sanc\iune ]i votul de protest au devenit mijloace de presiune asupra ale]ilor locali, dar mai ales na\ionali.

Cu o alt` motiva\ie, cu un nou mod de abordare al alegerilor locale, aleg`torii s-au structurat [n func\ie de dinamica vie\ii politice interne. Altfel dec@t [n 1996 c@nd alegerile locale anun\au alternan\a la guvernarea central`, iar PDSR []i f`cea pentru prima dat` intrarea [ntr-o competi\ie electoral` la nivel local, alegerile locale din 2004 indic` o orientare a electoratului spre un num`r restr@ns de partide. Reticent fa\` de politic`, aparent indiferent (vezi Figura 1), electorul rom@n s-a mobilizat [n raport cu a]tept`rile, mult mai optimiste dec@t [n 2000, ]i a reac\ionat la primul r@nd la tema corup\iei.

Capacitatea partidelor de a manipula op\iunile aleg`torilor s-a redus sim\itor. Dincolo de controlul conjunctural, dar contraproductiv al media, mai ales la nivel local, sau de migra\ia unidirec\ional` a ale]ilor locali, aleg`torii ]i-au con]tientizat rolul. De la spectatori ai jocului electoral ace]tia s-au transformat [n arbitrii. Reac\ia electoratului a surprins partidele.

Osificate ]i oligarhizate, bazate pe experien\ele electorale precedente, prizoniere ale stereotipurilor politice ]i electorale, partidele au practicat o campanie f`r` for\`. Doar diferen\a de structur` a pledat [n favoarea partidelor mijlocii, mult mai u]or de mobilizat c@t` vreme “premiile” (pozi\iile de consilier local, jude\ean sau de primar) erau mult mai u]or de atins.

Confund@nd politicienii cu produsele de larg consum marketingul politic inspirat din cel comercial a e]uat. Absen\a dezbaterilor reale, emisiunile electorale radio sau tv monologate, nu au putut convinge un electorat dornic de spectacol. Simpla transformare a sloganului publicitare de tipul “c@]tigi cu …X!” [n “Bucure]ti c@]tigi cu Geoan`” nu a adus succesul scontat. Privite retrospectiv cele 22 de zile efective de campanie pentru alegerea consilierilor jude\eni ]i locali ]i pentru primul tur al alegerilor de primari s-au dovedit insuficiente pentru a atrage aten\ia electoratului. Doar atunci c@nd campania a luat forma divertismentului aten\ia a fost orientat` asupra scandalului, ]i mai pu\in asupra politicii. Politicienii au mizat pe acela]i strategii, ocult@nd ini\iativele de politici publice, personaliz@nd ofertele, f`r` a percepe cererea de noi politici. Obligate de migra\ia politic` a ale]ilor locali s` se orienteze spre noi candidaturi unele partide, mai

Figura 1. Interesul fa\` de politic` (Sursa: BOP, FSD, mai 2004)

S.P. nr. 110-111/2004

8

Alegeri locale 2004 iunie 2000 s-au prezentat pe 6 iunie 2004 la urne 54,23% dintre aleg`tori. Schimbarea tendin\ei [n privin\a prezen\ei la vot este un indiciu al unui nou tip de competen\` civic`. Spre deosebire de sondajele de opinie din campanie, sondajele de la ie]irea de la urne au indicat mobilizarea mai ales a electoratului consistent (vot@nd uniform la toate tipurile de alegeri) ]i a c`rui inten\ie de vot era deja format` (pentru 60% din cazuri) [naintea [nceperii campaniei electorale. La al doilea tur al alegerilor locale din 18 iunie 2000 prezen\a la vot a fost de 46,9% fa\` de 50, 11% [n 20 iunie 2004. Dac` la Bucure]ti prezen\a la urne a fost mai sc`zut` la turul al doilea (32%) ]i [n raport cu primul tur ]i [n raport cu alegerile din 18 iunie 2000 (34%), aceasta s-a datorat alegerii primarului general din primul tur, o premier` pentru Capital`.

Afectate de acest absenteism relativ, alegerile locale au dezv`luit nou` fa\` a electorului rom@n care a surprins politicienii ]i consultan\ii electorali. {n general absenteismul este v`zut ca un mijloc de a dezavua clasa politic` ]i exprim` un profund sentiment de neputin\` ]i de lehamite. De obicei de aceast` nemul\umire beneficiaz` populi]tii ]i extremi]tii de toate felurile care ]tiu mai bine dec@t alte familii politice s` coaguleze comportamentele protestatare. La aceste alegeri cet`\enii rom@ni s-au comportat european. Ca ]i cei mai mul\i din europeni la alegerile din 10-13 iunie ]i rom@nii au optat [ntre votul util, vot sanc\iune ]i votul de protest. Victoria de etap` a aleg`torilor asupra partidelor oligarhizate este un semnal al noilor atitudini politice.

Dup` alegerile locale din 1992 [n Rom@nia [ncepuse s` se manifeste o tendin\` de sc`dere a interesului fa\` de alegerile locale. Departe de a fi normal`, aceast` situa\ie avantaja statu quo-ul. Unii aleg`tori au [n\eles acest proces ]i au [ncercat s` preseze partidele politice s` se transforme. Cei 80% ce se declar` indiferen\i fa\` de politic` (vezi Figura 1) nu se comport` ca un bloc. Atitudinea lor difer` [n func\ie de reziden\`, instruc\ie ]i v@rst`. Noul electorat este ostil politicii tradi\ionale, figurilor vechi ]i oligarhiei de partid. Dar spre deosebire de electorat, partidele nu au reu]it s` dep`]easc` spiritul deceniului 10 al secolului al XX-lea.

Marea revela\ie a alegerilor locale din 2004 este noua atitudine a aleg`torilor care [n\eleg s` foloseasc` minima putere pe care o au pentru a controla puterea, oricare ar fi aceasta. Dac` partidele nu [n\eleg aceast` transformare rela\ia lor cu societatea va deveni ]i mai dificil`.

Votul util a fost consecin\a sistemului electoral, mai ales a pragului electoral. Introducerea pragului de 5% a afectat at@t partidele c@t ]i votul. Electoratul a [n\eles riscul votului cu ter\e partide ]i s-a v`zut obli-

Figura 2. Percep\ia evolu\iei corup\iei dup` 2000

(Sursa: BOP, FSD, mai 2004) ales PD, dar ]i PNL prin contagiune, au propus candida\i noi. Suspiciunea privind corup\ia pe fundalul unei migra\ii politice ce a dublat num`rul de primari ai PSD (de la 35,55% la peste 70%) a vizat mai ales partidul de guvern`m@nt. {n timpul campaniei electorale cheltuielile pentru publicitate [n presa scris` sau abuzul de publicitate stradal` ale partidului de guvern`m@nt au contribuit la cre]terea suspiciunii privind finan\area ocult` ]i corup\ia politic`.

2. Mobilizarea electoratului Tradi\ional alegerile locale [nregistreaz` cele mai slabe cote de participare. P@n` la integrarea european` ]i participarea rom@nilor la alegerile pentru Parlamentul european (probabil la alegerile din 2009) pentru care prezen\a la vot este ]i mai sc`zut` a]a cum au dovedit-o alegerile din 10-13 iunie 2004 (media european` fiind de 46,2%), alegerile locale r`m@n cele ce mobilizeaz` [n mai mic` m`sur` cet`\enii. Dar [n 2004 absenteismul la alegerile locale a [nregistrat o sc`dere semnificativ`: [n raport cu cei 50,85% din 4

Figura 3. Prezen\a la vot la alegerile locale [n

2000 ]i 2004

9

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 gat s` []i [ndrepte preferin\ele spre partidele cu ]ansa de a dep`]i pragul electoral. De aceea, votul spre PUR reprezint` fie o reminiscen\` a vechiului comportament electoral, fie efectului campaniei televizate, fie ]i una, ]i alta. Tot votul util a favorizat, [n conexiune cu votul etnic, UDMR. Riscul de a nu dep`]i pragul electoral ]i de a g`si minoritatea maghiar` divizat` a antrenat, ca un efect pervers la campania Uniunii Civice Maghiare, cre]terea solidarit`\ii. Astfel UDMR a fost scuFigura 4. Mandate de consilieri jude\eni [n 2000 ]i 2004 tit de votul sanc\iune care a zdruncinat PSD. PRM a fost o victim` a votului util, dar temul majoritar uninominal [n dou` tururi pentru alea beneficiat de votul de protest. Spre deosebire de ale- gerea primarului ]i sistemul propor\ional pentru alegegerile parlamentare ]i preziden\iale din 2000 c@nd rea consilierilor locali sau jude\eni personalizeaz` pentru PRM se contabilizau ]i voturile sanc\iune ]i cele confruntarea ]i relativizeaz` influen\a partidelor, [n de protest, apari\ia Alian\ei DA [n septembrie 2003 a acest sens compara\ia cu influen\a preziden\iabililor plasat partidul lui Vadim pe o pozi\ie secundar`. asupra alegerilor parlamentare fiind justificat`. AlegeDin aceast` perspectiv` coali\iile jude\ene realizate de rile locale dinamizeaz` politica [n sensul s`u de spa\iu PRM cu PSD []i dezv`luie sensul: ambele partide, din al pozi\ion`rii ]i repozi\ion`rii [n raport cu zonele de motive diferite, au [n Alian\a DA un adversar de putere ]i influen\`. temut. {n alte forme aceste coali\ii se vor extinde ]i [n Din aceast` perspectiv` scorurile electorale au campania din toamn`, f`r` [ns` s` ia forma unei [n\e- o valoare relativ`, pozi\ionarea [n raport cu guvernarea legeri preelectorale publice. ]i cu alegerile generale devenind prioritar`. Ierarhiile rezultate din alegerile locale contribuie la revitalizarea 3. De la partidul dominant la negocierilor alian\elor preelectorale ]i a posibilelor bipolarizare formule de guvernare. Chiar dac` Alian\a DA s-a preBipolarizarea sistemului de partide rom@nesc, zentat pe liste comune doar la Bucure]ti ]i la Cluj, deevident` c@t` vreme cele dou` forma\iuni politice im- ci nu se cunoa]te reac\ia fa\` de prezen\a listelor coportante [ntrunesc 67% din voturi, este efectul siste- mune la nivel na\ional, din cumularea rezultatelor PNL, mului electoral adoptat pentru alegerile parlamentare PD ]i ale Alian\ei DA se pot identifica noile tendin\ele [n 2000 ]i transplantat ]i la alegerile locale [n 2004. ale comportamentului electoral.

Institu\iile politice se g`sesc [ntr-un proces de conti{n iunie 2000 la alegerile pentru consiliile jude\enu` depreciere a autorit`\ii, iar a]tept`rile pozitive ale ne PDSR ob\inea 28,87% din mandate, PD 11,93%, electoratului se lovesc de opacitatea sistemului de par- APR 10,07%, PNL 9,08% CDR 9,08%, PRM 8,32%, tide. Din aceast` perspectiv` PSD a devenit victima iar UDMR 7,86% pentru ca [n 2004 c@nd pragul elecsuccesului s`u din 2000. De]i beneficiar al votului toral al nivel jude\ean a devenit 5% PSD s` ob\in` sanc\iune PSD, ca ]i CDR [n 1996, a considerat votul 37,81%, PNL 19,57%, PD 15,95%, PRM 8,/8%, PUR ca pe o cau\iune de tip ideologic. Migra\ia for\at` a 5,08% UDMR 7,80%, iar Alian\a DA 2,99%. Cumuale]ilor locali, destructurarea multor partide, a crea ima- late mandatele ob\inute de Alian\a DA ating 38,51% din ginea unui spa\iu politic vid [n care singurul element mandate. de ordine era partidul de guvern`m@nt. Dezechilibrul {n 2000 dup` primul tur al alegerilor locale la politic astfel conturat nu se fonda [ns` pe legitimitate. nivelul consiliilor locale PDSR [ntrunea 25,57% din De aceea alegerile locale din 2004 prin generalizarea mandate, PD 10,46%, APR 8,05%, PNL 7,81%, CDR votului sanc\iune au dus la delegitimarea relativ` a 7,28%, PRM 6,19% iar UDMR 5,56%. {n 2004 [n guvern`rii. privin\a consilierilor locali situa\ia mandatelor se pre{nceputul celui de-al patrulea ciclu electoral zint` astfel: PSD 37,45%, PNL 17,58%, PD 14,94%, confirm` rolul alegerilor locale de principal test [n ve- PRM 7,19%, PUR 6,10%, UDMR 6,20%. }i la acest derea alegerilor parlamentare. F`r` a fi un predictor [n capitol situa\ia raportului de for\e se echilibreaz` nici una din cele trei componente - alegerea primarilor, Alian\a cumul@nd 32,88% din mandate, dar aici spre consiliilor locale ]i jude\ene – alegerile locale contri- deosebire de num`rul de voturi ierarhia se schimb`. buie la configurarea alian\elor pentru parlamentare ]i Faptul c` [n voturi la alegerile pentru consilierii locali indic` tendin\ele electoratului. Combina\ia dintre sis- PSD ob\inea 31,88% iar Alian\a 32,58%, iar [n man-

S.P. nr. 110-111/2004

10

Alegeri locale 2004 primari [n ob\inu\i [n urma migra\iei politice [n mai 2004 la 54% primari ale]i [n iunie 2004).

Noua configura\ie politic` dup` alegerile locale sugereaz` restructurarea sistemului de partide rom@nesc care ar putea deveni, dac` tendin\a va fi certificat` de alegerile parlamentare, de la un sistem multipartid cu partid dominant la un sistem multipartid bipolarizat. {n 2000 erau reprezentate [n consiliile jude\ene 25 de forma\iuni politice, iar via\a politic` local` era dominat` de PDSR. Pe Figura 5. Mandate c@]tigate de primari [n 2000 ]i 2004 aceast` baz`, mai ales dup` alegerile parlamentare ]i preziden\iale din noiembrie 2000 date pozi\iile se schimb` este o consecin\` a votului urban. Num`rul de consilieri [n arealul urban este mai PSD ]i-a crescut permanent, dar artificial, num`rul mic [n propor\ie cu popula\ia localit`\ii dec@t [n zona de ale]i locali. Mai ales APR ]i UFD, partide care au disp`rut [n intervalul 2000-2004 au alimentat migra\ia rural`.

Ca ]i [n 2000 ]i [n 2004 efectul scrutinului ma- politic`. De]i conducerile APR ]i UFD au fuzionat joritar asupra rezultatelor primului tur a determinat di- [n 2002 ]i 2003 cu PNL ale]i acestor partide nu leferen\a dintre estim`rile sondajelor ]i rezultatele finale. {n 2000 dup` primul tur nu se ocupaser` dec@t 712 posturi de primar din 2954, adic` doar 13,18%, pentru ca [n 2004 se distribuie 1294 de mandate de primar, adic` peste 41% din cele 3137 de mandate disputate.

Dac` [n 1996 PDSR, la prima competi\ie pentru alegerile locale dup` sciziunea FSN [n martie 1992, c@]tiga 4 municipii re]edin\` de jude\, [n anul 2000 num`rul acestora cre]tea la 20, pentru ca [n 2004 s` scad` la 15. {n 2004 PD a c@]tigat 11 re]edin\e de jude\, PNL 9, UDMR 3, PN|CD Timi]oara, FDGR Sibiu ]i un indeFigura 6. Sistemul de partide cu partid dominant pendent T@rgu Mure]. La nivelul general al mandatelor dup` alegerile locale din 2000 de primar de\inute PSD se distan\eaz` cu 1700 de primari (54,28%), urmat de PNL 443 (14,14%), PD 380 au urmat. Majoritatea ale]ilor APR s-au [ndreptat (12,13%), UDMR 186 (5,94), Pur 123 (3,93%) ]i PRM spre PSD, la fel ca ]i o parte din ale]ii PD. 81(2,59%). Dac` aparent num`rul primarilor PSD cre]Dup` alegerile din iunie 2004 situa\ia politic` te cu 19%, [n realitate acest partid cunoa]te o sc`dere de local` s-a schimbat. Doar 11 forma\iuni politice sunt reaproximativ 15% a num`rului de primari (de la 70% prezentate [n consiliile jude\ene, dar PN|CD are 6 consilieri, to\i [n jude\ul Timi], Ac\iunea Popular` are 5 consilieri (3 [n C`l`ra]i ]i 2 [n Harghita), PUNR 3 consilieri [n Mure], iar FDGR 11 [n Sibiu. Aceste prezen\e se datoreaz` performan\ele locale ale unor lideri sau simpatizan\i influen\i iar nu unor adeziuni politice. Dup` alegerile locale partidele parlamentare s-au deta]at [n raport cu concurentele lor extraparlamentare, 6 forma\iuni politice (din care una, UDMR, are un pronun\at caracter etnic) [ntrunind 86,35% din voturile ]i 98,18% din mandatele pentru consiliile jude\ene. Cele dou` forma\iuni politice importante, PSD ]i Alian\a DA [ntruFigura 7. Bipolarizarea vie\ii politice locale [n nesc 66,57% din voturi ]i 76,32% din man2004 datele de consilieri jude\eni.

11

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 4. Douã Românii electorale Dac` alegerile din 6 iunie, mai ales prin rezultatele de la consiliile locale ]i jude\ene, au indicat bipolarizarea sistemului de partide rom@nesc ]i echilibrarea relativ` a raporturilor de for\e la nivel electoral, nu aceea]i este situa\ia politic` [n perspectiv` local`. {n urma alegerilor locale din 2000 PDSR ob\inea 27 de pre]edin\i ai consiliilor jude\ene (67% din posturi) pentru ca [n 2004 num`rul acestora s` scad` la 18 (43% din posturi).

Cu toate acestea, un efect pervers al bipolariz`rii ]i o consecin\` a prezen\ei PSD la guvernarea central`, ca ]i a parteneriatelor ]i complicit`\ilor cu partidele arbitru, Alian\a DA nu a reu]it s` ob\in` dec@t 10 pre]edin\ii de consilii jude\ene. Cele trei partidele parlamentare cu rezultate [ntre 6% ]i 9% au valorificat poten\ialul de ]antaj ob\in@nd 12 pre]edin\ii de consilii jude\ene, respectiv 30% din posturi cu doar 21% din mandate. Prin compara\ie Alian\a DA a ob\inut 25% din posturi cu 38,51% din mandate, iar PSD 43% din posturi cu 37, 81% din mandate.

Rom@nia urban` ]i Rom@nia rural`, Rom@nia de vest ]i Rom@nia de sud –est sunt cele dou` clivaje electorale relevate de alegerile locale. La nivelul municipiilor re]edin\` de jude\ PSD de\ine 35% din prim`rii fa\` de 50% [n 2000, dar nici o capital` de jude\ [n Transilvania, Cri]ana, Banat sau Maramure]. {n Bucovina cele dou` capitale sunt ale PNL, dar [n Moldova PSD de\ine 50% din prim`riile la nivel de municipii re]edin\` de jude\ (printre care ]i singura capital` de regiune istoric`, Ia]i), [n Muntenia 70% ]i [n Oltenia 60%. {n restul municipiilor PSD a ob\inut 39% iar Alian\a DA 40%.

4.1 Policromie [n vest Dup` negocierea pozi\iilor de pre]edin\i ]i vicepre]edin\i ai consiliilor jude\ene, PSD a reu]it s` r`m@n` partidul dominant, reconfigur@nd spa\iul politic jude\ean dincolo de votul exprimat. Constat@nd cu surprindere evolu\iile dezbaterii interne din partidul de guvern`m@nt de dup` turul al doilea pled@nd pentru aceasta ipotez` -, c` electoratul a basculat c`tre partidele Alian\ei, PSD a [ncercat s` minimizeze efectul votului prin tranzac\ii sau presiuni. Echilibrul rezultat din vot a fost relativizat, dar PSD a trebuit s` cedeze [n urma negocierilor trei pre]edin\ii jude\ene (Olt, Vaslui ]i Tulcea) PRM-ului ]i c@te dou` pentru PUR (V@lcea, Prahova) ]i UDMR (Bihor ]i Satu Mare) ]i c@te una pentru FDGR (Sibiu). {n Transilvania, Banat, Cri]ana ]i Maramure] PSD a suferit un recul serios, dar a reu]it bascularea S`lajului condus dup` 2000 de PN|CD ]i apoi AP. {n Banat PSD nu controleaz` nici un consiliu jude\ean, [n Transilvania doar Bistri\a N`s`ud ]i S`laj, respectiv 12% din posturile de pre]edin\ii de consiliu jude\ean. {n Cri]ana ]i Maramure] nici o pre]edin\ie nu a fost preluat` de social democra\i, care au acceptat s` sprijine UDMR. Simbolic at@t pri-

S.P. nr. 110-111/2004

m`ria Clujului a fost preluat` de Alian\a DA, c@t ]i consiliul jude\ean, cu ajutorul UDMR care a ob\inut astfel 2 vicepre]edin\i.

4.2 Rom@nia monocrom` [n est ]i sud Policromia acestor regiuni contrasteaz` cu situa\ia din Dobrogea, Oltenia, Muntenia sau Moldova. Diferen\ierea regional` s-a accentuat [n 2004, iar rolul Transilvaniei de arbitru electoral anun\` deja confrunt`ri importante. {n Moldova ]i Bucovina PSD controleaz` 75% din pre]edin\iile jude\ene, iar [n Muntenia, Oltenia ]i Dobrogea 67% din conducerile consiliilor jude\ene. Mai ales bascularea pre]edin\iei jude\ului Constan\a asigur` PSD [ntr-o zon` cu o dinamic` economic` important`. Dar situa\ia favorabil` PSD din Vechiul Regat se bazeaz` pe votul conformist ]i pe domina\ie para-politic`.

Oricum, cu un control direct asupra a 18 jude\e ]i indirect, dar real c@t` vreme se men\ine la guvernare, asupra a [nc` 10, cu 54% dintre primari ]i cu sus\inerea tuturor prefec\ilor, PSD va porni ]i [n toamn` de pe o pozi\ie avantajoas`.

Chiar dac` Alian\a nu a fructificat votul, a reu]it s` basculeze mai multe jude\e (Cluj, Arad, Consiliul general la Bucure]ti, Cara] Severin, Alba) ]i-a conservat Bra]ovul ]i a pierdut Constan\a la PSD ]i Bihorul la UDMR. {n compara\ie cu situa\ia de dup` alegerile locale din 2000 raporturile de for\` sunt mult mai echilibrate. {n c@teva jude\e fric\iunile dintre partidele Alian\ei ]i interesul grupurilor de clientel` au condus la alian\e conjuncturale cu PSD ([n Bihor PD, [n Gorj PNL). Dar [n raport cu echilibrul votului dezechilibrul accesului la resurse este evident. Pentru moment bipolarismul a favorizat mai ales partidele mici (PUR, PRM, UDMR).

Partidele cu poten\ial de ]antaj au urm`rit maximizarea pozi\iilor profit@nd de confruntarea dintre cele dou` forma\iuni politice dominante ]i dominatoare ]i sper@nd s` fructifice la alegerile parlamentare ]i preziden\iale prezen\a la conducerea unei treimi din jude\e.

Negocierile dintre partide pentru asigurarea controlului jude\ean au dezv`luit, odat` mai mult, caracterul partitocratic al sistemului politic rom@nesc ]i lipsa de suple\e a partidelor. Controlul resurselor jude\ene ]i accesul clientelelor la acestea a prevalat asupra transparen\ei ]i comunic`rii cu publicul. Realismul partidelor va avea a se confrunta cu realismul electoratului. Acesta va evalua activitatea partidelor ]i le va aprecia [n func\ie de a]tept`rile sale.

CRISTIAN P{RVULESCU - analist politic. Conf. univ. dr. la SNSPA, autor a numeroase studii, articole, proiecte de cercetare ]i lucr`ri în domeniul ]tiin\elor politice (Politici ]i institu\ii politice, Partide ]i sisteme de partide etc.). Pre]edinte al Asocia\iei Pro Democra\ia.

12

Alegeri locale 2004

Partidul Bãsescu VLAD FLONTA The article is focused on the local elections campaign of the Democratic Party (PD).

PD gave a special attention to this campaign; the president and the no. 2 of the party were running for mayoralty. The campaign was very personalized. It was not a confrontation of programs, but of posters.

PD a acordat alegerilor locale o importan\` deosebit`. Nici un alt partid nu a trimis [n competi\ia electoral` pe pre]edintele partidului ]i pe nr. 2 din partid.

Al`turi de Traian B`sescu ]i Emil Boc, au mai candidat ]i al\i politicieni cu greutate [n partid: fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, la sectorul 2, Liviu Negoi\` la sectorul 3, sau Stelian Du\u la Constan\a.

PD adopt` astfel (f`r` a-]i propune [ns` acest lucru, dup` toate probabilit`\ile), “modelul francez”. {n Fran\a exist` o tradi\ie prin care majoritatea politicienilor deveni\i importan\i au fost mai [nt@i primari (de exemplu, actualul pre]edinte Jacques Chirac a fost primar al Parisului). Experien\a administrativ` la nivel local este considerat` un “antrenament” pentru posturi executive la nivel na\ional.

Si celelalte partide au trimis [ns` [n b`t`lia electoral` candida\i mai reprezentativi dec@t la alte alegeri locale. Aproximativ 50 de parlamentari au candidat la aceste alegeri.

Campania a fost puternic personalizat`. Nu a fost o confruntare a programelor ci o confruntare a fi]elor ]i panourilor, dintre care unele au ajuns la dimensiuni [nc` nemaiv`zute [n Rom@nia. Se observ` ]i [n Rom@nia fenomenul pe care Roger-Gerard Schwartzenberg [l incrimina [n cartea sa Statul spectacol. Eseu asupra ]i [mpotriva star-sistemului [n politic`1. {n deschiderea c`r\ii sale, Schwartzenberg []i enun\` teza principal`: “Alt`dat`, politica [nsemna idei. Ast`zi, politica [nseamn` persoane. Sau mai degrab` personaje.

Pentru c` fiecare conduc`tor se pare c` []i alege o func\ie ]i []i ia un rol. Ca la spectacol. (...) Deci, politica devine regie. Fiecare conduc`tor []i etaleaz` calit`\ile ]i pozeaz` [n vedet`. Astfel se produce personalizarea puterii. Termenul este fidel terminologiei sale, persoan` venind din latinescul persona, care [nseamn` masc` de teatru”2.

{ncercarea de confec\ionare a unei noi imagini s-a putut observa cel mai bine [n cazul lui Mircea Geoan`. Dar la candidatul PSD m` voi referi mai t@rziu.

Dezbaterile televizate nu au pus [n discu\ie o serie de chestiuni fundamentale. Aceasta ]i datorit` tiraniei cronometrului, care [mpiedic` o dezbatere autentic`. Nu s-a discutat despre modul in care se str@ng banii la bugetele locale ]i cum sunt cheltui\i, pentru ce ajung. Despre priorit`\i de gradul zero ]i obiective secundare. {n Bucure]ti nu s-a pus problema fundamental` care e de fapt rostul prim`riilor ]i consiliilor de sector. Mai ales c` ultimii patru ani au fost marca\i de nenum`rate conflicte [ntre aceste numeroase organisme de conducere a Capitalei. Primarul general [mpotriva primarilor de sector, primarul general [mpotriva consiliului general, primarii de sector [mpotriva consiliilor de sector,etc. Multe metropole de mai mari dimensiuni ]i mai bine administrate ca Bucure]tiul se pot lipsi de [mp`r\irea ]i administrarea pe sectoare. Nici Traian B`sescu, direct afectat in ultimii patru ani de aceast` chestiune, nu a ridicat problema. Mesajul s`u a fost “Singur fac mult. Cu un consiliu fac totul.” Sau, [ntr-o alt` variant` “Da\i-mi un consiliu !”. A]adar, un mesaj de conservare a structurilor existente.

A fost pu\in abordat` ]i problema “reformei la ghi]eu”, a func\ionarilor corup\i ]i lipsi\i de amabilitate. {n Rom@nia, amabilitatea este un lucru aproape necunoscut [n prim`rii. Peste tot domne]te iritarea ]i nervozitatea, cet`\eanul nu este v`zut ca un semen care trebuie [ndrumat ]i servit ci ca o vac` de muls. Acolo unde amabilitatea apare totu]i [n Rom@nia [n rela\iile institu\ionale, ea nu este o amabilitate fireasc`, omeneasc`, ci o amabilitate de chelner, compus` din formule prefabricate. C@t despre corup\ie, la caracterul sistemic al corup\iei din Rom@-

13

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 nia (prim`riile ocup` un loc de frunte [n topul celor mai corupte institu\ii) m-am referit [ntr-un alt articol3.

Pe l@ng` lipsa dezbaterilor de idei, alt lucru grav pe care l-a ar`tat campania a fost lipsa de credibilitate a unor institute de sondare a opiniei publice. IMAS a realizat in perioada 15-21 mai un sondaj la comanda PSD, iar CSOP a realizat în perioada 18-21 mai un sondaj la comanda PD. Diferen\ele [ntre rezultatele celor dou` sondaje, realizate practic [n aceea]i perioad`, sunt uluitoare.

Astfel, [n sondajul IMAS, Vasile Gherasim conduce la sectorul 1 cu 43%, urmeaz` Mona Nicolici cu 24% ]i Andrei Chiliman cu un foarte modest 10%. {n sondajul CSOP, [n schimb, outsider-ul din sondajul IMAS, Andrei Chiliman, apare ca ]i c@]tig`tor din primul tur, cu 50,8%. Urmeaz` Vasile Gherasim cu 28% ]i Mona Nicolici cu 18%4. A]adar, o diferen\` de nu mai pu\in de 40 de procente [ntre rezultatele lui Andrei Chiliman la IMAS ]i CSOP, culmea sociologiei ! La sectorul 2, IMAS [i acord` lui Neculai On\anu victoria din primul tur, cu 62%.

Anca Boagiu ob\ine doar 11%. {n sondajul CSOP Neculai On\anu are 49%, iar Anca Boagiu 43%.

Deci o diferen\` de 32% [ntre procentele ob\inute de Anca Boagiu .

Exemplele continu`. La sectorul 3 IMAS [i acord` lui Eugen Ple]ca un rezultat de 52%, iar lui Liviu Negoi\` doar 20%. Sondajul CSOP [i acord` lui Eugen Ple]ca 47% iar lui Liviu Negoi\` 41%.

Rezult` a]adar in acest caz o diferen\` de 21% la Liviu Negoi\`, Pentru a nu obosi cititorul cu prea multe cifre voi da doar rezultatul compara\iei la celelalte sectoare. La sectorul 4 Adrian Inim`roiu a [nregistrat o diferen\` de 34%, la sectorul 5 C`lin C`t`lin Chiri\` a [nregistrat o diferen\` de 19%, iar la sectorul 6 Cristian Potera] a [nregistrat o diferen\` de 33%.

Rezultatul alegerilor din 6 iunie arat` c` CSOP a fost considerabil mai aproape de adev`r dec@t IMAS. {n cazul IMAS conexiunea este evident`. Fostul director Alin Teodorescu a devenit ]eful Cancelariei Premierului Adrian N`stase. {ntr-o \ar` occidental` IMAS ar fi un institut compromis, mai ales c` mai are antecedente. Nu ar mai fi luat niciodat` [n serios. În Rom@nia, [n schimb, va continua s` fac` sondaje g`sind chiar “explica\ii ]tiin\ifice” pentru presta\ia penibil` din mai 2004. Va face sondaje dup` o metodologie la fel de “]tiin\ific`” ca p@n` acum. {n Rom@nia este aproape imposibil s` te compromi\i.

Revenind la campania PD dup` aceste considera\ii mai generale privind campania electoral`, ea a fost concentrat` asupra candidaturii pre]edintelui partidului, Traian B`sescu. Acest lucru este

S.P. nr. 110-111/2004

foarte firesc pentru c` de rezultatul lui B`sescu depindea viitorul PD ]i al opozi\iei democratice din Rom@nia.

Traian B`sescu a fost un candidat redutabil [n campanie, reu]ind s` pun` [n umbr` firavele sale realiz`ri ca primar. Campania negativ` a PSD, care a pus fa\` [n fa\` declara\iile lui B`sescu din 2000 ]i 2004, a fost de aceea pertinent` ]i justificat`.

Astfel, privitor la starea drumurilor, B`sescu declara [n 2000: “Rezolvarea problemei aleilor ]i str`zilor din Bucure]ti unde ne rupem ma]inile. {n 3 ani. Nu mai mult de 3 ani.”5 {n 2004, primarul aflat de 4 ani in func\ie []i revizuie]te masiv evaluarea: “Cred c` mai devreme de 7-8 ani Bucure]tiul nu o s` aib` o infrastructur` pus` la punct.” {n ce prive]te situa\ia pasajelor inundate, B`sescu declara [n 2000, foarte [ncrez`tor: “Trebuie m`rit` capacitatea de pompare. Termen? {n 2 ani!”.

Anul 2004 ne arat` un B`sescu resemnat [n aceast` privin\` “Suntem la m@na naturii. Bucure]tiul este incapabil s` asigure drenarea apelor”.

Dar cel mai grav e]ec al lui B`sescu este cel din lupta cu corup\ia din propria prim`rie ([n caz c` a existat o asemenea lupt`).

B`sescu a ar`tat [n tot decursul campaniei ]i [n perioada premerg`toare campaniei propriu-zise o remarcabil` non]alan\` ]i siguran\` de sine. Relaxarea lui B`sescu a fost vizibil` ]i la ie]irea de la audierile de la PNA [n dosarul “Flota”. Acest dosar a fost evident politizat ]i constituie [nc` o dovad` c` PNA nu ac\ioneaz` independent. Într-o \ar` [n care mul\i ies din cl`dirile Parchetelor cu fa\a acoperit`, B`sescu a ie]it de la audierile din 20 mai r@z@nd ]i a spus c` “a b`ut o cafea cu procurorii”. {n acela]i registru, B`sescu a mai declarat: “O s` stau mai mult la PNA, poate o s` aib` timp Mircea Geoan` s` apar` la TV”6.

O alt` mostr` a siguran\ei de sine a lui B`sescu este ]i declara\ia: “Dac` nu c@]tig la prim`rie, gunoier m` fac!”. Abilitatea acestei declara\ii, destinat` s` devin` titlu, a fost subapreciat`. Considerat favorit, B`sescu ]i-a consolidat aceast` pozi\ie prin aceast` declara\ie. {n caz c` totu]i ar fi pierdut, probabil c` nimeni nu se a]tepta s`-]i pun` [n practic` declara\ia.

Politicienii rom@ni mizeaz` pe memoria scurt` ]i pe indulgen\a aleg`torilor.

C@nd Emil Constantinescu a dezertat din cursa preziden\ial` [n vara anului 2000, el a declarat, pe un ton mar\ial, c` nu va mai accepta s` conduc` niciodat` un partid politic. {ntrebat ulterior, a confirmat ]i ]i-a dat cuv@ntul de onoare. C@nd a devenit pre]edinte al Ac\iunii Populare, comentatorii poli-

14

Alegeri locale 2004 tici nu au insistat asupra faptului c` ]i-a c`lcat cuv@ntul de onoare. Chestiunea este [ns` de maxim` importan\`. Ce credibilitate mai pot avea promisiunile unui om politic care ]i-a c`lcat cuv@ntul de onoare, dat [n mod solemn?

Dincolo de siguran\a de sine ]i de non]alan\`, B`sescu a ar`tat [n [nt@lnirile televizate (dar nu numai) o mult mai bun` cunoa]tere a problemelor Bucure]tiului dec@t principalul s`u contracandidat, Mircea Geoan`. Discursul lui B`sescu a fost concret ]i aplicat, el spun@nd mereu ce trebuie s` fac` ]i s` continue. {n raport cu alte situa\ii (de exemplu, disputele cu primarii de sector), B`sescu a fost mai pu\in agresiv, mai pu\in polemic. Afirma\ii precum cea c` Mircea Geoan` “se cufund` din nou [n minciun` ]i incompeten\`” au fost izolate. Acest lucru s-a datorat ]i faptului c` Dumitru Dragomir, candidatul PRM, a fost mai agresiv la adresa lui Geoan`, permi\@ndu-i lui B`sescu s` joace rolul administratorului, cu un discurs tehnic. De altfel, B`sescu ]i Dragomir s-au [n\eles de minune, adres@ndu-se unul altuia precum mu]teriii la c@rcium`: “Zi, bre, nea Traiane”, “N-N-am avut bani, nea Mitic`!”

Rela\iile excelente dintre B`sescu ]i Dragomir au prefigurat un eveniment petrecut dup` primul tur de scrutin. Pe 9 iunie, cei doi lideri ai alian\ei PNL-PD le-au adresat ]efilor PRM ]i PUR invita\ia public` de a [ncheia protocoale de colaborare la nivel local, pentru constituirea unei majorit`\i antiPSD [n consiliile jude\ene.

Popularitatea lui B`sescu a fost folosit` ]i de candida\ii PNL la prim`riile de sector, acesta devenind un fel de om-orchestr` [n Bucure]ti. B`sescu a ap`rut [n afi]e d@nd m@na cu ace]tia, iar al`turi figura sigla “Garantat Traian B`sescu”.

Presta\ia lui Mircea Geoan` [n campanie a fost dezam`gitoare. Nu este [nc` destul de clar de ce el a acceptat o candidatur` care i-a dezv`luit vulnerabilit`\i p@n` acum necunoscute. Crisparea ]i lipsa sa de spontaneitate au devenit evidente [n raport cu relaxarea lui B`sescu ]i Dragomir. Lipsa de cuno]tin\e despre Bucure]ti (ora]ul [n care s-a n`scut ]i a crescut, cum a tot repetat) a ie]it ]i ea cur@nd la iveal`. Nu a ]tiut c` M`gurele nu este [n Bucure]ti, spre exemplu. El a replicat la discursul tehnic ]i aplicat al lui B`sescu cu un discurs incoerent ]i a lansat promisiuni ridicole, precum cea c` [n 2008 bucure]tenii vor c@]tiga dublu fa\` de acum ([n euro). Campania a mai ar`tat un lucru surprinz`tor: de]i diplomat de carier`, Mircea Geoan` nu ]tie s` z@mbeasc`. {n afar` de Bucure]ti, al doilea ]i singurul ora] [n care PNL ]i PD au f`cut o alian\` electoral` a fost Clujul. Aici candidatul alian\ei a fost pre]e-

dintele executiv al PD, Emil Boc. Este oarecum surprinz`tor faptul c` Boc, promovat de B`sescu in aceast` func\ie, are o personalitate foarte diferit` de cea a lui B`sescu. Boc are un discurs riguros ]i argumentativ, atipic pentru clasa politic` rom@neasc`. Are [ns` o carism` considerabil mai redus` dec@t cea a lui B`sescu; nu este omul declara\iilor care s` atrag` aten\ia ]i s` apar` pe prima pagin`.

Boc a atras aten\ia prin faptul c` a fost primul parlamentar care ]i-a luat concediu f`r` plat` pe durata campaniei electorale. Unii colegi de partid, precum Liviu Negoi\`, Anca Boagiu sau Sorin Frunz`verde i-au urmat exemplul. Al\ii, precum Paula Iv`nescu, deputat PD de Prahova, au declarat c` pot s` [mpace cele dou` activit`\i. {n celelalte partide ponderea celor care ]i-au luat concediu f`r` plat` este mai redus` dec@t [n PD. Este regretabil c` ]i conducerile partidelor nu au impus o comportare unitar` a membrilor lor [n aceast` chestiune.

Un fapt [mbucur`tor este necalificarea [n turul 2 a lui Gheorghe Funar, dup` 3 mandate consecutive [n care a apucat s` vopseasc` [ntreg Clujul [n culorile na\ionale. E]ecul lui Funar indic` o detensionare a rela\iilor interetnice. Este de salutat ]i rezultatul slab ob\inut de PRM [n ansamblu (8% din voturile pentru consilierii jude\eni ]i 7% din voturile pentru consilierii locali). Deloc [mbucur`tor este, dimpotriv`, faptul c` ]i campania a luat accente macabre [n s`pt`m@na dinaintea turului 2.

Astfel, Emil Boc a fost prezentat [ntr-o caricatur` ca gardian nazist, iar poza lui Ioan Rus a fost pus` [ntr-o sp@nzur`toare.

Victoria lui Boc este surprinz`toare, date fiind rezultatele din primul tur. Boc a preluat aproape [ntreg electoratul lui Gheorghe Funar, [n timp ce Rus nu a mai ad`ugat practic nimic procentelor sale din primul tur. }i aceasta [n condi\iile [n care Funar le-a sugerat aleg`torilor, chiar dac` voalat, s`-l voteze pe Rus [n turul doi.

Victoriile de la Bucure]ti ]i Cluj arat` c` alian\a PNL-PD ar fi putut ob\ine rezultate mai bune daca cele doua partide ar fi concurat [mpreuna ]i [n alte ora]e. PSD a pierdut [n fa\a Alian\ei tocmai [n cele dou` ora]e [n care a desemnat mini]tri ca ]i candida\i. De aceea, Alian\a PNL-PD (]i mai ales PD) este c@]tig`toarea “confrunt`rii greilor” la aceste alegeri locale. PSD a c@]tigat, ca de obicei, mai ales la sate ]i [n Moldova. Rezultatele alegerilor locale anun\` o lupt` str@ns` la alegerile generale din toamn`.

Dincolo de confruntarea dintre cei mai importan\i candida\i, care atrage [n mod firesc aten\ia publicului, foarte importante sunt ]i voturile pentru

15

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 consiliile jude\ene. Aceasta pentru c` [n aceste consilii jude\ene se voteaz` resursele financiare de care dispun diferitele prim`rii din jude\. Tot aceste consilii vor administra ]i majoritatea fondurilor de aderare la UE. Dintre voturile date la alegerile locale, votul pentru consiliile jude\ene arat` cel mai fidel op\iunea politic` a electoratului. De la aceast` premis` porne]te ]i protocolul alian\ei “Dreptate ]i Adev`r”, care calculeaz` raportul dintre cele dou` partide ca o medie ponderat` a trei factori. Pe baza acestui raport vor fi alc`tuite listele electorale [n toamn`. Primul factor este un sondaj care s-a f`cut deja ]i care are o pondere de 25%. Al doilea este rezultatul de la alegerile locale, care are o pondere de 50%, iar al treilea factor este un al doilea sondaj care va fi f`cut [n toamn` ]i va avea de asemenea o pondere de 25%/ Sondajul CURS realizat la sf@r]itul lui 2003 arat` un raport de 1,60/l [n favoarea PNL. {n alegerile locale PNL a ob\inut 15,90% la consiliile jude\ene, iar PD 12,79%. Rezult` un raport mult mai favorabil pentru PD, de 1,24/1.

Pentru PD [ns`, alegerile generale vor fi mai dificile dec@t cele locale. Aceasta pentru c` PD se revendic`, ca ]i PSD, de la doctrina social-democrat` (de altfel, PD a fost recunoscut de Interna\ionala Socialist` cu mult [naintea PSD). Pe plan intern aleg`torii prefer` [ns`, [n mod evident, socialdemocra\ia [n varianta PSD celei [n varianta PD. Alergarea pe acela]i culoar ideologic cu PSD va fi tot mai dificil` pentru PD. De aceea, PD are nevoie [n viitor de ceva mai mult dec@t carisma ]i popularitatea lui B`sescu. }i anume, de o doctrin` ]i de programe care s` se constituie [n mod clar [ntr-o alternativ` la doctrina ]i programele PSD.

NOTE Editura Scripta, Bucure]ti, 1995.

2 Roger-Gerard Schwartzenberg, Statul spectacol. Eseu asupra ]i [mpotriva star-sistemului [n politic`, Editura Scripta, Bucure]ti, 1995, p. 7.

3 Vlad Flonta, {nc` un tigru de h@rtie?, [n “Sfera politicii”, nr.

104.

4 Rezultatele sondajului CSOP sunt preluate din “Adev`rul”, 26 mai 2004, iar rezultatele sondajului IMAS din “Adev`rul”, 27 mai 2004.

5 Pentru declara\iile care urmeaz`, vezi “Adev`rul”, 1 iunie 2004.

6 “Evenimentul zilei”, 21 mai 2004.

1

VLAD FLONTA - a absolvit Facultatea de }tiin\e Politice ]i Administrative a Universit`\ii Bucure]ti. Din 1997, consultant ]i intermediar de afaceri independent. {n 2003, admis la doctorat la Goethe-Universität Frankfurt am Main, cu o tez` despre elitele economice postcomuniste.

S.P. nr. 110-111/2004

16

SEMNAL Hirschman, Albert O. Pasiunile si interesele Traducere: Radu Carp æi Victor Rizescu Editura: Humanitas Anul apariåiei: 2004 Publicatã pentru prima oarã în 1977, cartea aceasta a devenit o lucrare clasicã în domeniul ætiinåei politice. Autorul, membru al Institutului de Studii Avansate de la Princeton, reconstituie climatul intelectual al secolelor al XVII-lea æi al XVIII-lea, pentru a pune în luminã schimbãrile petrecute în aceastã perioadã, când urmãrirea intereselor materiale, economice - multã vreme condamnate ca un pãcat de moarte - a cãpãtat rolul de frânã a pasiunilor distructive æi lipsite de mãsurã ale omului. Reconstituirea este realizatã “din interior”, pe baza ideilor exprimate în epocã de cãtre gânditori precum Montesquieu sau Adam Smith, ceea ce face ca perspectiva lui Hirschman sã ofere o nouã interpretare a ascensiunii capitalismului.

Astfel, viziunea sa scoate în evidenåã mai ales continuitatea cu trecutul, spre deosebire de ipoteza rupturii radicale presupuse de un Karl Marx sau Max Weber. Cuvântul înainte al cãråii la ediåia jubiliarã de 20 de ani este semnat de laureatul Premiului Nobel Amartya Sen.

Studia Politica, Vol. IV, 2004 Editatã de Romanian Political Sciences Review Editura: Humanitas Anul apariåiei: 2004 Michele Prospero Norberto Bobbio, filosofo del dubbio e delle domande radicali Daniel Barbu Blîndeåea filosofului politic. În amintirea lui Norberto Bobbio ARTICULI Raluca Alexandrescu “Democraåia” înainte de partide Tudor-Andrei Rãutu Organisational Structure and Decision-Making in the European People’s Party (1952-2001) Sorina Soare La construction du système partisan roumain entre sorties et entrées imprévues Florin Ciornei Modificarea componenåei structurilor centrale de conducere ale PDSR/PSD

Alegeri locale 2004

D.A. vs. PSD – un duel amânat VIOREL ZAICU The article approaches the problem of the confrontation of the two important forces on the actual Romanian stage: PSD – a hyper-party with a fragility proven by the latest elections and the D.A. alliance – a political structure insufficiently consolidated which is not fighting at full capacity yet. The elections in the fall of 2004 will prove who can answer correctly and believably to all electors’ questions.

Rezultatele recentelor alegeri au fost centralizate, analizate, scenarizate; fiecare parte s-a declarat mul\umit`, dou` s-au declarat ]i [nving`toare, ceea ce nu reprezint` o problem`, pentru c` ast`zi pu\ine mai sunt \`rile [n care c@]tig` un singur partid. De acum fiecare forma\iune politic` se g@nde]te cum s`-]i prezinte mai bine rezultatele pentru a putea trage un folos c@t mai mare de pe urma lor [n toamn`. S-a vorbit ]i se va mai vorbi (cu at@t mai mult cu c@t invincibilitatea PSD a devenit un mit) despre duelul Alian\ei “Dreptate ]i Adev`r” cu partidul de guvern`m@nt. Ei bine, a]ezarea [n teren a celor dou` forma\iuni nu ne permite s` vorbim despre un duel, [ntruc@t D.A. nu ]i-a ar`tat [nc` for\ele. {n multe locuri cele dou` partide componente au avut candida\i concuren\i. Este inutil s` discut`m (sub preten\ia unei analize, a]a cum se obi]nuie]te) ce s-ar fi [nt@mplat dac` membrii D.A. nu s-ar fi concurat [n teritoriu. Se poate spune [ns` c` s-a profitat de aceast` lips` de unitate la nivelul raport`rii rezultatelor ]i c` acolo unde unitatea a func\ionat (cazul model fiind Bucure]tiul), PSD a fost zdruncinat de pe postamentul mediatic pe care a fost a]ezat. Totu]i, cred c` adoptarea acestei pozi\ii nu duce la victorie, [ntruc@t victoria este anun\at` de BEC, care nu va cumula rezultatele PNL ]i PD. A] vrea s` comentez aici nu rezultatele alegerilor, ci c@teva puncte slabe care au anulat anumite strategii ale g@nditorilor angaja\i, precum ]i c@teva puncte slabe care marcheaz` negativ via\a tuturor cet`\enilor. Flexibilitatea ]i simplitatea campaniei principalului candidat al Alian\ei, opus` agresivit`\ii ]i opulen\ei campaniilor alb-alba]trilor, indic` destul de clar faptul c` suma dintre investi\ie ]i popularitate nu are [ntotdeauna drept rezultat succesul. (La albalba]tri am inclus ]i PUR, care a reu]it [ntr-un timp

relativ scurt ]i cu o munc` asidu` s` devin` foarte vizibil. Succesul se mai las` a]teptat.) Jocul politic democratic se bazeaz` [ntr-adev`r foarte mult pe imagine, dar cazul Mircea Geoan` poate ilustra destul de bine c@t de u]or se poate mi]ca imaginea. Ministrul de externe a beneficiat de un culoar favorabil nesperat.

El va mai beneficia [nc` de acest culoar, [n acela]i mod [n care va (mai) beneficia ]i partidul de guvern`m@nt, p@n` [n momentul [n care popula\ia va [ncepe s` simt` cu adev`rat ce [nseamn` alinierea la structurile politice externe. C`ci despre o aliniere vorbim, ]i nu despre o integrare. A]adar, c@t [nc` argumente de genul “a]a e ]i [n UE”, “ne-o cere UE”, “aprob` UE” sunt func\ionale, imaginea celor afla\i [n rela\ii directe cu UE – respectiv actualii guvernan\i – beneficiaz` serios de acest ilicit gir extern. Nu va mai trece foarte mult p@n` c@nd oamenii din ce [n ce mai simpli vor sim\i pe propria piele din ce [n ce mai pregnant cum este [n UE c@nd ai [n buzunar c@teva pensii de CAP ]i nimic de lucru, pentru c` agricultura “face performan\`”. Consider a]adar c` at@ta timp c@t un individ se ocup` numai de fluturarea argumentelor de acest gen pe diverse canale media are numai de c@]tigat [n popularitate. C@nd [ns` obiectul se schimb` iar promisiunile ]i presupusele competen\e se proiecteaz` asupra problematicii cotidiene, a “sensibilelor”, popularitatea nu mai valoreaz` mare lucru, imaginea se bo\e]te iar posesorul ei [ncepe de cele mai multe ori s` regrete c` a cobor@t de pe piedestal. Exist` ]i un revers. Cel care ]i-a format o bun` imagine jos nu poate avea una la fel de bun` pe piedestal. Pe Traian B`sescu, de pild`, nu-l vor crede prea mul\i c` e capabil s` navigheze coerent prin oceanele diploma\iei.

Sunt oameni credibili c@nd vorbesc despre conducte ]i parc`ri ]i oameni credibili c@nd vorbesc despre

17

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 tratate ]i planuri din care nimeni nu [n\elege nimic.

Voi continua marc@nd [n paralel c@teva curiozit`\i (sl`biciuni) ale campaniilor for\elor mai sus amintite. Una ar fi de pild` senza\ia pe care lupta din c@teva centre importante a l`sat-o: lipsa figurilor politice importante. C@nd partidele ajung s`-]i pun` la b`taie mini]tri, vicepre]edin\i ]i parlamentari dintre cei mai activi pentru prim`rii ce pot fi considerate mai mult sau mai pu\in nevralgice cred c` putem vorbi de o criz` a figurilor politice. Diferen\a [ntre cele dou` forma\iuni politice este urm`toarea: [n timp ce [n Alian\` criza de figuri politice este real`, [n PSD ea este cauzat` [n bun` m`sur` de retragerea acestora din prima linie. Fac aceast` estimare l`s@nd deoparte, desigur, calit`\ile morale ]i chiar politice ale acestor figuri.

Nu cred c` este clar pentru vreun strateg al PSD c@t s-a c@]tigat ]i c@t s-a pierdut din aceste manevre preelectorale prin care s-a interzis anumitor clien\i de-ai casei s` candideze. Ar trebui s` le fie [ns` foarte clar c` dou` lucruri nu pot duce de nas electoratul din Rom@nia, chiar dac` studiile sociologice [l arat` destul de apropiat de cel american: abera\ia dus` la extrem si gunoiul b`gat sub pre] [n clipa [n care vin oaspe\i la urne. Jocul de-a demisia [n grup de bun` voie dar la ordin nu p`c`le]te pentru mult` vreme, cum nu reu]e]te s` conving` nici cel al campaniilor zorn`itoare.

Ar fi bine ca cei care “g@ndesc” strategii s` \in` cont de faptul c` cet`\enii care []i pun problema facturii telefonice nu sunt a]a dornici de tricouri ]i balona]e, de mici ]i bere. Sunt pofticio]i [n schimb, ]i iau din toate (cred c` dac` s-ar [mp`r\i cine ]tie ce lucruri inutile unui muritor de r@nd – s` zicem focoase de un anumit tip – ]i pe alea le-ar lua aleg`torul rom@n ]i le-ar duce [n curte sau pe balcon), numai c` asta nu aduce ]i voturi.

Caren\a manifest` a e]ichierului politic rom@nesc de dup` 1996 (moment din care putem considera c` avem de-a face cu o via\` politic` relativ a]ezat`) este cea a figurilor politice. Ea va continua o bun` perioad`, [n parte din cauza modelului autoritar al practicii politice – care face ca aurele de personalitate politic` s` eclipseze prezen\ele contigue – [n parte ]i din cauza modalit`\ii [n care se practic` politica [n Rom@nia, modalitate [n care accentul este pus pe coagul`ri circumscrise intereselor, [n absen\a ideilor.

Aceast` caren\` are ca efect o dispersare a for\elorpersonalit`\i [n teritoriu. Candida\ii care au c@]tigat capital politic la nivel central au fost trimi]i s` se bat` pentru prim`rii ]i consilii, ceea ce [n c@teva cazuri a [nsemnat ]i desp`r\irea geografic` (cel pu\in pe durata campaniei) de centrul politic al \`rii.

O alt` curiozitate ar fi aceea a lipsei de eficien\` a echipelor de campanie str`ine. Din toat` pompa unor mari strategi externi veni\i s` ridice edificii electorale

S.P. nr. 110-111/2004

lucitoare nu a r`mas (]i mai mult ca sigur nici [n toamn` situa\ia nu va fi alta) dec@t lini]tea [n care [noat` ni]te procente dispropor\ionate [n raport cu eforturile. O campanie masiv` ]i greoaie, a]a cum a fost cea a PSD a fost, [n mod previzibil, scufundat` de una mai modest` dar foarte mobil` ]i preocupat` s` conving`, nu s` “ia ochii”. {n fapt nu ]tiu dac` ar trebui s` vorbim [n acest caz de o lips` de eficien\` sau mai degrab` }i totu]i, [n acest context am constatat o alt` curiozitate: [nfr@ngerea suferit` de candida\i foarte bine instrui\i [n privin\a discursului – ]i anume marea majoritate a candida\ilor PSD – [n fa\a unor candida\i care stau foarte prost la acest capitol – [n special cei ai Alian\ei. De data asta sl`biciunea este a candida\ilor Alian\ei, dar [n mod curios ea nu a contat foarte mult.

Lipsa unor indivizi capabili s` argumenteze []i va spune probabil pentru mult` vreme cuv@ntul [n confruntarea politic` rom@neasc`, [nclin@nd-o de partea celor care “beneficiaz`” de o experien\` mai [ndelungat` dec@t cea a proaspetei democra\ii indigene ]i care, astfel, se dovedesc mai ap\i s` mint` f`r` s` clipeasc` ]i s` pun` [n discu\ie “argumente solide” lipsite de orice sens. Un politician trebuie s` st`p@neasc` destul de bine mecanismele dialecticii populare. Trebuie s` ]tie s` argumenteze, s` fie capabil s` [n\eleag` ]i s` utilizeze sofismele, dar ]i s` se apere de ele. {n fapt, mare parte din puterea unui politician care activeaz` [ntr-o democra\ie st` [n capacitatea de a argumenta (mai mult sau mai pu\in corect) ]i de a face fa\` argument`rii. }i atunci, cum au reu]it cei “slabi” s`-i doboare pe cei “puternici”? Nu am o explica\ie coerent` pentru aceasta, dar cred c` ea ar trebui c`utat` [n jurul auto-demonetiz`rii argumentelor invalide.

(De pild`, c@nd primul ministru declar` c` trebuie cercetat – ]i, eventual, c` se va cerceta –, dar c` el este sigur “c` s-a procedat corect”, trebuie s` ne a]tept`m ]i la un revers al medaliei, chiar ]i [n lipsa unor opozan\i capabili s`-l pun` [n func\iune imediat. Acest revers este dat tocmai de acea “corectitudine” care, [n timp, se uzeaz` pe principiul ulciorului care nu merge de prea multe ori la ap`.)

Curiozitatea victoriei a]ezate de ambele p`r\i nu ar trebui s` ne mire foarte mult. Se insist` pe victoria PSD, [n virtutea unor statistici schizoide, care num`r` mandatele ob\inute. Astfel, fiec`rui mandat de primar ob\inut [n ora]e cu peste 100.000 locuitori de c`tre Alian\`, PSD [i opune 7, 8 sau chiar mai multe mandate ob\inute [n or`]ele “ro]ii” sau [n sate. Num`r@nd voturile, cel pu\in la nivelul prim`riilor, Alian\a este c@]tig`toare. Num`r@nd mandatele, PSD ob\ine o victorie zdrobitoare. Cine a c@]tigat? Cu siguran\`, cine a num`rat voturile.

18

Alegeri locale 2004 Mai avem de-a face ]i cu un mit al rolului decisiv al candida\ilor m`run\i. Se crede c` ace]tia, intr@nd [n lupt` f`r` nici o ]ans` dar atr`g@nd c@teva procente din voturile exprimate, pot influen\a balan\a.

Strict tehnic acest lucru este adev`rat; este logic c` voturile acordate unui candidat clasat al ]aptelea ar merge, [n cazul [n care acesta nu ar mai candida, la unul sau mai mul\i dintre ceilal\i candida\i, [n cazul [n care ar fi totu]i exprimate. Merg@nd astfel cu eliminarea candida\ilor minori ]i l`s@nd numai un duo sau un trio de candida\i majori putem sus\ine c` rezultatele vot`rii ar fi cu at@t mai pu\in viciate cu c@t sunt mai pu\ini candida\i minori [n curs`. (Este drept c` o lege care s` interzic` un num`r excesiv de candidaturi ar fi benefic` pentru resursele materiale ]i mentale ale comunit`\ii dar, dincolo de aspectul anti-democratic, trebuie observat c` ea nu ar constitui o rezolvare real` a problemei; aceast` rezolvare, ca ]i [n cazul migra\iei politice, vine de la sine sau nu vine deloc.) Concluziile trase de aici sunt cel mai adesea de tip scenaristic, mul\i anali]ti pierz@ndu-se [n nesf@r]ite calcule prin care []i [nchipuie c` stabilesc c@te voturi au migrat dintr-un bazin electoral [n altul, cum ar fi stat lucrurile [n lipsa unei anumite candidaturi etc.

Practic [ns` lucrurile nu stau a]a. Mai [nt@i pentru c` nu exist` nici un motiv s` credem c` voturile acordate unui candidat minor ar fi fost exprimate ]i [n absen\a acestuia. Apoi pentru c` nu avem nici un motiv s` credem c` ele ar fi luat o anumit` direc\ie, previzibil` ]i de neab`tut. {n fapt, duelurile preponderente pentru turul doi, [ntre un candidat PSD ]i un candidat D.A., PNL sau PD, ne indic` tocmai acest fapt – candida\ii m`run\i nu au reu]it s` influen\eze rezultatele; cel pu\in nu [n sensul [n care ne sugereaz` scenariile. }i anume acela de a trage [n jos un candidat – de a “fura” din voturi. Putem spune doar c`, [n cele mai “fericite” cazuri, au [nt@rziat deznod`m@ntul.

A] propune un alt tip de abordare dec@t cele [n care se obi]nuie]te punerea la index a “fr`\iilor cu diavolul” pentru a trece punte, turul, guvernarea sau ce-o mai fi fiind de trecut. De obicei majoritatea anali]tilor arat` cu degetul candida\i strategici, alian\e contra naturii ]i alte jocuri perfect inscriptibile [n cadrul mai larg al competi\iei electorale dar considerate vinovate pentru presupusa amoralitate sau imoralitate a politicii. Dar chiar ne intereseaz` cine ]i de ce face pe candidatul strategic, atunci c@nd ]tim c` toate manevrele sunt f`cute [n folosul unei singure p`r\i? S` accept`m [ns` c` aceste strategii fac parte din culisele jocului electoral.

Isteriile multor conduc`tori ai partidului de guvern`m@nt sunt – a] spune – mai delicate, mai nuan\ate, ceva mai greu de receptat, pentru c` [n cadrul politic

rom@nesc ele apar (cu largul concurs mass-media) ca simple “puneri la punct”. Cele ale reprezentan\ilor locali ai aceluia]i partid sunt [ns` [n ton cu mitoc`nia funciar` ce \ine loc de coloan` vertebral` acestei forma\iuni ale c`rei procente e foarte probabil s` indice cu aproxima\ie num`rul de indivizi c`rora le lipse]te cu des`v@r]ire respectul pentru cei din afara familiei (uneori chiar ]i acesta fiind [n suferin\`). Altfel spus, avem de-a face cu o clic` modern`, construit` pe o structur` preexistent`: cea a partidului comunist. Dar avem de-a face ]i cu o nevoie de majoritate patologic`.

De ce nu este suficient` o majoritate simpl`, care, totu]i, ar asigura perpetuarea conducerii discre\ionare de care se bucur` aceast` for\` politic` [n momentul de fa\`? De ce sunt necesare majorit`\i cov@r]itoare?

S` fie nostalgia votului unanim sau con]tiin\a fragilit`\ii capitalului politic real de\inut?

Cum poate fi [mpiedicat s` domine despotic un partid ai c`rui conduc`tori nu gre]esc niciodat`, iar dac` o fac e numai la nivel de discurs – un soi de autocritic` a activistului de partid – ]i asta doar dup` ce [ngroap` respectiva autocritic` sub teancuri strivitoare de m`re\e realiz`ri iluzorii? {n sistemul actual, numai cu ajutorul urnei. Pentru aceasta trebuie convins electoratul. Un electorat slab, prost educat din punct de vedere politic (sau, mai degrab`, bine [ndoctrinat), pentru care singurul imbold de a schimba ceva este cu\itul ajuns la os. Prin urmare, consider@nd c` figurile politice ale opozi\iei sunt foarte pu\ine ]i c`, deci singura for\` care [i mai poate [mpinge pe aleg`tori s` schimbe ceva este disperarea. Asta putem deduce f`r` a ne teme de gre]eal` [n momentul [n care se va vota o schimbare: c` oamenii sunt dispera\i. Teoria votului negativ are [ntr-adev`r baze reale. Nenorocirea este c`, [n momentul [n care se a]teapt` o schimbare [n bine de la un vot negativ – a]a cum s-a [nt@mplat practic [n toate alegerile din Rom@nia –, devine destul de ridicol s` mai vorbim despre democra\ie, integrare, dezvoltare politic` etc. Politica poate fi arta r`ului mai mic, dar [n nici un caz arta dezastrului mai mic.

Ceea ce r`m@ne [n urma alegerilor locale este gustul amar al unei campanii absurde: de o parte agresivitatea, [ndreptat` at@t [mpotriva candida\ilor c@t ]i [mpotriva aleg`torilor (ambele manifestate chiar ]i fizic [n unele zone), de cealalt` o contra-ofert` slab`, sus\inut` de mult prea pu\ine figuri politice veritabile.

Dar gustul amar trece ]i r`m@n problemele de rezolvat. Una mare, care ar trebui s` capete o aten\ie deosebit` din partea politicienilor [n urm`torii ani, este absen\a unui sistem care s` permit` num`rarea corect` a voturilor. Pentru infrac\iunile de natur` electoral` se r`spunde [n justi\ie. La c@te ]tiri despre

19

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 oferta de macaroane, zah`r, ulei (lista este mai lung` ]i reflect` exact stadiul de [ndobitocire a electoratului, r`mas cu g@ndul pe vremea celebrelor cartele ceau]iste) contra voturi au ap`rut [n pres`, ar trebui s` avem un contingent destul de zdrav`n de condamna\i. }i totu]i, cei mai mul\i vor ocupa func\ii [n loc de celule. Intoxicarea nu este prev`zut` de lege ca infrac\iune (]i este ]i greu s` fie, pentru c` este cvasi-imposibil` stabilirea responsabilit`\ii), dar este omniprezent` [n societatea rom@neasc` de la o vreme [ncoace. Totu]i, v@rfuri ale ei cum au fost cele dinaintea primului tur al alegerilor locale reprezint` adev`rate arme care, de]i au fost construite pentru a ac\iona [n sprijinul democra\iei, [n Rom@nia ac\ioneaz` [mpotriva ei. Pe scurt, se trece suspect de u]or peste publicarea de informa\ii false. Mai mult, exist` cazuri [n care, de]i informa\iile sunt evident false, rezultatele “oficiale” confirm`… corectitudinea lor. Acest lucru face ca nici o informa\ie cu caracter estimativ s` nu mai fie credibil`. Din nou avem [n fa\` o abordare curioas`. Un exit-poll, spre exemplu, are o anumit` marj` de eroare, de obicei destul de mic` pentru ca [nscrierea [n ea s` nu conduc` la modific`ri semnificative ale rezultatelor. }i totu]i, [n momentul [n care rezultatele “oficiale” (voi continua s` folosesc acest cuv@nt [n ghilimele, pentru c` at@t modul [n care sunt comunicate rezultatele, c@t ]i modul de a trata neregulile sesizate m` fac s` m` [ndoiesc c` rezultatele “oficiale” sunt exacte) modific` substan\ial aproxim`rile numai [n favoarea unui anumit partid (sau numai [n defavoarea altuia), cred c` [ntrebarea care ar trebui s` se pun` este “C@t de corect` a fost num`rarea?” ]i nu “C@t de corect` a fost estimarea?”, pentru c` avem indicii c` deficien\ele apar la num`rarea voturilor. Spre exemplu, pentru rezultatele din primul tur de scrutin num`rul voturilor validate a sc`zut semnificativ ([n unele cazuri dep`]ind marja de eroare declarat`) numai pentru candida\ii Alian\ei, nu ]i pentru cei ai PSD. Dar profilul aleg`torului arat` c` dac` voteaz` cu Alian\a este mai t@n`r ]i mai educat, iar dac` voteaz` cu PSD este mai [n v@rst` ]i mai pu\in educat. Presupun@nd c` aplicarea ]tampilei pe buletinul de vot este o opera\iune complex`, care necesit` posesia unor abilit`\i intelectuale pentru acordarea unui vot valid, nu este mult mai probabil ca cele mai multe voturi anulate s` trag` [n jos estim`rile f`cute pentru PSD?

iar PSD va redeveni marea dragoste a rom@nilor. PNL ]i PD se vor topi probabil cu totul [n alian\`, ceea ce nu este neap`rat r`u, iar duelul anun\at [n toamn` va fi foarte interesant, deoarece actorii pornesc de pe pozi\ii foarte diferite: PSD domin` un guvern supus presiunilor externe pentru reforme, PNL ]i PD dau o alian\` care de\ine controlul administra\iei locale din capital` ]i din marile ora]e ale \`rii. Problematica ce se va pune [n discu\ie se va modifica semnificativ, dar va conta mai pu\in. Vor c@]tiga nu aceia care vor promite mai mult (de]i se va promite, dup` obicei), ci aceia care vor reu]i s` conving` electoratul c` a fost supus unor chinuri inutile.

Din nou v@rtejul luptei electorale va l`sa [n afara disputei multe dintre problemele reale ]i va trata futilit`\ile. Va reporni potopul [nvinov`\irilor guvern`rilor anterioare ]i diluviul enumer`rilor realiz`rilor guvern`rii N`stase. Bine[n\eles, nivelul de trai va cre]te semnificativ [ncep@nd chiar din prima lun` a anului viitor. S` spunem c` acestea sunt discursuri impertinente inevitabile pentru o campanie de tranzi\ie. Totu]i, c@teva lucruri va trebui s` fie serios abordate, iar rezolv`rile lor (sau promisiunile de rezolvare) trebuie legate de termene precise. Cine va r`spunde pentru dezinformarea public` generalizat`? Cine va r`spunde pentru catastrofa referendumului (pentru gratuitatea sa ]i pentru lipsa de corectitudine) ]i cine o va [ndrepta? Cine va r`spunde pentru catastrofele din sistemele vitale ale societ`\ii rom@ne]ti (s`n`tate, educa\ie, justi\ie)? Cine poate elabora un program coerent prin care s` se redea [ncrederea cet`\enilor [n institu\iile statului, s` permit` preferin\a aceluia]i cet`\ean pentru un comportament cinstit ([nainte de prinderea marilor pe]ti ai corup\iei, pentru care oricum nu are ustensilele necesare)? Probabil c` cine va reu]i s` r`spund` coerent ]i credibil la aceste [ntreb`ri va avea c@]tig de cauz` [n alegerile generale care urmeaz`.

Concluzion@nd, avem de-a face la aceast` or` cu un mega-partid a c`rui fragilitate a fost dovedit` public ]i cu o alian\` care nu a intrat [nc` [n lupt` cu [ntreaga capacitate. Din p`cate, luptele nu se vor da exclusiv pe scena politic`. Imediat va re[ncepe VIOREL ZAICU - master [n filosofie politic` ]i moral`, bombardamentul mediatic cu sondaje de intoxicare, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucure]ti.

S.P. nr. 110-111/2004

20

Alegeri locale 2004

Falimentul campaniilor negative MARIA CERNAT IZABELLA GHIÅÃ Using the example of the Romania Mare Party, the authors point out the failure of the negative elections campaigns. The recent local elections showed that the fights and the injuries thrown to the other candidates during the TV debates, the name-callings in the newspapers and the the backbiting of the opponents cannot replace the concrete political solutions, cannot change the image of the parties and leaders and finally, cannot bring votes.

PRM æi schimbarea de imagine {n ultimul timp Partidul Rom@nia Mare ]i mai ales liderul acestei forma\iuni politice doresc o schimbare de imagine. Corneliu Vadim Tudor apare cu Biblia [n m@n` la emisiuni televizate ]i sus\ine c` “Dumnezeu i-a dat o inim` nou`”1, c` “Nu putea s` \in` tot timpul o flamur` a vr`jm`]iei ]i criticismului pentru c` lumea este s`tul` de scandal”2. C@t de profund` este aceast` schimbare ]i, mai ales, se reflect` ea [n vreun fel [n tactica adoptat` [n strategia de campanie electoral` adoptat` de acest partid pentru alegerile locale?

Pentru a putea r`spunde la aceast` [ntrebare am urm`rit cu aten\ie articolele publicate [n “Rom@nia Mare” [n perioada electoral`. Discursul cu care acest partid ne-a obi]nuit este unul foarte vehement.

De regul` nu ni se spune aproape niciodat` de ce este bine s` vot`m candida\ii acestei forma\iuni, ci mai ales de ce este r`u s` vot`m cu celelalte partide.

Din acest motiv consider`m c` suntem [ndrept`\i\i s` spunem c` strategia adoptat` p@n` acum de acest partid este una negativ`: nu conteaz` c@t de buni suntem noi, c@t mai ales c@t de r`i sunt ceilal\i, c@t de mult au furat, cum []i [n]eal` ei nevestele, cum se [ngra]` pe zi ce trece ca ni]te c`pu]e care sug s@ngele boborului, cum asupresc ei oamenii cinsti\i, etc. {n discursul “Rom@nia Mare” griul este o culoare inexistent`: avem de-a face cu distinc\ie foarte clar` [ntre bine ]i r`u, [ntre noi, partidul curat ]i adep\ii s`i, ]i ceilal\i, corup\ii, ho\ii, mincino]ii. {n numele drept`\ii ]i adev`rului se ridic` oamenii cinsti\i ]i s`raci care vor pune cap`t odat` pentru totdeauna corup\iei. S`r`cia este f`r` urm` de [ndoial` o calitate ]i viitorii lideri politici trebuie s`

aib` o origine s`n`toas`, [n sensul c` ei trebuie s` fie s`raci. Nu cu duhul, fire]te, ci material. Nu vom discuta aici c@t de credibile sau verosimile sunt aceste mesaje. Vom [ncerca [ns` s` ar`t`m c` [n aceast` campanie electoral` pentru alegerile locale Partidul Rom@nia Mare nu s-a desp`r\it de acest tip de discurs, [n ciuda faptului c` liderul acestei forma\iuni [ncearc` s` se ab\in` de la atacuri la persoan`, cel pu\in [n spa\iul public, la emisiunile la care este invitat. Tocmai de aceea este firesc s` ne [ntreb`m este oare suficient s` apari cu Biblia [n m@n` la emisiuni TV, s` angajezi o firm` din Israel pentru a-\i conduce campania electoral` pentru a putea vorbi de o schimbare? Nu reg`sim oare aceea]i structur` argumentativ` bazat` [n primul r@nd pe eviden\ierea corup\iei celorlal\i ]i [n strategia electoral` pentru alegerile locale de anul acesta?

PRM în campania electoralã pentru alegerile locale – presã scrisã Primul lucru pe care [l remarc`m atunci c@nd r`sfoim paginile ziarului “Rom@nia Mare” este, aproape [n mod paradoxal, absen\a lui Mitic` Dragomir. {n toate cele patru numere ale publica\iei ap`rute [n perioada electoral` numele lui Mitic` Dragomir este pomenit de c@teva ori. Nu avem nici o imagine, nici un interviu, nici un articol, nici m`car o scurt` declara\ie a acestui candidat. {ntr-unul dintre foarte pu\inele articole [n care numele s`u apare, mai mult de jum`tate din articol se ocup` de ceilal\i candida\i ]i doar la sf@r]it apare un [ndemn de a vota PRM, Mitic` Dragomir3. Adic` de a vota [n primul r@nd partidul ]i [n al doilea r@nd pe Mitic` Dragomir. {n schimb toate cele patru numere ale Rom@niei Mari

21

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 ap`rute [n perioada campaniei electorale abund` de articole care [i incrimineaz` f`r` drept de apel pe ceilal\i candida\i. Astfel [n num`rul de vineri, 4 iunie, avem nu mai pu\in de opt articole care au ca tem` corup\ia contracandida\ilor domnului Dragomir. Vom cita aici doar c@teva titluri sugestive: “Bi]ni\arul politic Ioan Rus s-a v@ndut UDMR-ului”, “UDMR ]i PSD lovesc [n statul rom@n prin inginerii financiare”.

Tot pe aceea]i direc\ie se situeaz` ]i numerele din 21 mai ]i din 28 mai. Nu exist` nici m`car un singur articol cu privire la Mitic` Dragomir sau cu privire la alt candidat PRM [ns` acuza\iile la adresa liderilor PSD ocup` mare parte a publica\iei: “Haita PSD face bani ]i din fumat”, “Huliganii PSD”, “Supravegheate de MAI-ul lui Ioan Rus farmaciile devin fabrici de droguri”, “Jaf PSD pe ultima sut` de metri”, “Primarul PSD al sectorului 1 este un mare infractor”, “Teroare PSD-ist`” sunt doar c@teva dintre titlurile cu care “Rom@nia Mare” []i construie]te campania pentru alegerile locale. {n num`rul din 4 iunie avem de-a face cu o schimbare a tonului. “Rom@nia Mare” nu se mai mul\ume]te s` denun\e – a f`cut-o [n numerele precedente.

Acum este momentul s` [ndemne la ac\iune pe un ton incendiar de care ne d`m cu u]urin\` seama [nc` din titlu: “Lichida\i monstrul PSD-UDMR”, “S` ne eliber`m localit`\ile de sub jugul PSD”, “Adio, domnule Gherasim!”. Dup` ce s-a str`duit s` arate c@t de periculo]i sunt contracandida\ii, acord@nd spa\ii generoase exploat`rii temei corup\iei, ea lanseaz` acum un “Apel c`tre rom@ni”4 care trebuie s` se foloseasc` acum de votul lor, dar nu neap`rat pentru a-]i exprima liber o op\iune, c@t mai ales pentru a-i pedepsi pe aceia care sunt responsabili de toate lucrurile rele care s-au ab`tut [n ultimul deceniu asupra \`rii noastre: “Preg`te]te-\i singura ta arm` legal`: votul [n legitim` ap`rare”5; “Merge\i la vot! Da\i de p`m@nt cu criminalii care v` [nfometeaz`!”6.

Afirmam anterior c` discursul cu care ne-a obi]nuit Partidul Rom@nia Mare ]i [n special liderul acesteia, Corneliu Vadim Tudor este unul [n care lipse]te orice nuan\`, lucrurile fiind [n genere net tran]ate [n bune ]i rele. De asemenea, [n ce prive]te acest partid, exist` un foarte acut sentiment al diferen\ei dintre noi, cei buni, ]i ceilal\i, care, indiferent de ce culoare politic` ar fi, sunt to\i reprezentan\i ai corup\iei ]i r`ului. O lectur` a discursului din aceast` campanie pentru alegerile locale ne arat` c` lucrurile nu s-au schimbat deloc ]i c` PRM exploateaz` ]i acum din plin aceast` tem`: “Din multitudinea de partide ]i forma\iuni politice n-au mai r`mas dec@t

S.P. nr. 110-111/2004

dou` for\e, dup` cum ne [nva\` ]i Biblia: De o parte bun` a baricadei PRM ... ]i de cealalt` for\ele r`ului” Probabil c` analogia cu Biblia nu este [nt@mpl`toare. {n genere, [n scrierile cre]tine mai ales din perioada medieval` afl`m destul de pu\ine lucruri despre rai. Infernul [ns` se bucur` de o aten\ie foarte mare ]i chinurile viitoare sunt descrise cam cu aceea]i aten\ie cu care articolele din “Rom@nia Mare” descriu chinurile care ar surveni [n urma alegerii candida\ilor corup\i din PSD. Tot prin analogie cu cre]tinismul putem observa c` la fel cum despre rai nu se spun foarte multe, acela]i mister este p`strat ]i cu privire la candida\ii PSD.7 (“... Omul []i [nchipuie iadul cu mult [nainte de a-]i imagina raiul”). Astfel, nu dorin\a m@ntuirii c@t mai ales frica de chinurile infernului ghideaz` [ntr-o anumit` epoc` a cre]tinismului via\a credinciosului. Acela]i apel la fric` este exploatat din plin ]i de “Rom@nia Mare” prin descrierea am`nun\it` a pericolelor legate de realegerea unor “for\e ale r`ului”. Totu]i pentru acest partid nu exist` calea m@ntuirii sau a iert`rii. Cei care fac gre]eala s` nu voteze cu candida\ii PRM nu beneficiaz` de nici o urm` de compasiune: “La Buhu]i cet`\enii se \in de garduri s` nu [i ia v@ntul, a]a sunt de slabi ]i de s`raci. {n schimb, primarul lor are vil` ]i piscin`, magazine, moar`, brut`rie ... . Nu ]tim pentru ce popula\ia [l vrea din nou la prim`rie. Le-am ura s` fie s`n`to]i, dar ne ab\inem”8.

Acest citat ne conduce spre o alt` tem` foarte des utilizat` de “Rom@nia Mare” at@t [nainte c@t ]i acum, dup` (presupusa) schimbare. Este vorba despre tema s`r`ciei. Ini\iativa privat` ]i mai ales [mbog`\irea sunt privite, uneori poate pe bun` dreptate, cu mult` suspiciune. Din paginile “Rom@nia Mari” [n\elegem c` [mbog`\irea este un privilegiu al clasei politice corupte. Pe de alt` parte s`r`cia nu este o marc` a lipsei de ini\iativ` sau de entuziasm pentru munc`. S`r`cia este... “curat`”. Poate c` nu ar trebui s` ne gr`bim s` identific`m aici o marc` a luptei ascu\ite de clas`, de]i exist` remarci destul de transparente cu privire la originile sociale ale liderului ideal care trimit [n aceast` direc\ie: “Exist` opinii divergente cu privire la categoria social` din care trebuie s` fac` parte viitorul primar sau consilier local”, dar cu siguran\` el trebuie s` fie s`rac pentru c` “ ... S`racul te ajut` [ntotdeauna pentru c` te [n\elege; el nu uit` de unde a plecat.”9 Remarci la fel de transparente privesc ]i exploatarea clasei muncitoare.” Cine permite patronilor s` []i bat` joc de salaria\i, care sunt nevoi\i s` munceasc` 10-1214 ore pe zi pentru un salariu de mizerie.”10 Sigur c` remarca este cu at@t mai interesant` cu c@t este

22

Alegeri locale 2004 de notorietate faptul c` [n Rom@nia se munce]te totu]i destul de pu\in comparativ cu statele Europei occidentale. }i [n leg`tur` cu s`r`cia se exploateaz` demarca\iile nete ]i opozi\iile flagrante [ntre cei s`raci ]i buni si cei boga\i ]i r`i: “{i vot`m pe cei boga\i sau pe cei s`raci” ... De ce mai trebuie liste de partid mai ales pentru primari ]i consilieri locali? De ce nu se fac liste cu boga\i ]i liste cu s`raci?”

Fire]te nici atacurile la persoan` care l-au f`cut celebru pe liderul PRM nu lipsesc din strategia electoral` pentru alegerile locale. Apelative precum “Bi]ni\arul Ion Rus”, “Balcan cel Barosan”, “Monstrul PSD UDMR”, scrise cu litere de-o ]chioap` umplu paginile “Rom@nia Mari”. Nici [n ce-l prive]te pe actualul primar Traian B`sescu nu exist` clemen\`: “{l cunoa]tem bine pe B`sescu, un matroz chior, care, l`s@ndu-se de rom, bea s@nge de bucure]tean”11.

Un lucru ]i mai interesant este acela c` articolele incriminatoare vizeaz` [ntr-o propor\ie cov@r]itoare partidul de guvern`m@nt. C@teva articole [l privesc pe actualul primar ]i Alian\a “Dreptate ]i Adev`r”. Nici un cuv@nt [ns` despe Partidul Umanist din Rom@nia. Pe toat` perioada campaniei electorale, Rom@nia Mare nu a publicat nici un articol despre aceast` forma\iune politic`.

De asemenea se remarc` faptul c` domnul Vadim Tudor [ncearc` s` [i transfere c@te ceva din notorietatea sa candidatului Mitic` Dragomir. Iat` cum se justific`, prin transfer, legitimitatea alegerii candidatului PRM: “Dac` la alegerile locale nu ve\i vota cu candida\ii PRM, la alegerile parlamentare ]i preziden\iale degeaba ve\i vota cu PRM ]i Corneliu Vadim Tudor, deoarece organizarea ]i conducerea alegerilor din toamn` vor fi [n m@na celor care vor c@]tiga alegerile locale (primari ]i consilieri), iar [n aceast` situa\ie alegerile pot fi din nou furate ca [n anul 2000.”12 Iat` c` ]i de aceast` dat` suntem [ndemna\i s` vot`m pentru [n vederea unei situa\ii ipotetice. Astfel, dac` vrem Vadim, trebuie s` vot`m Dragomir. De asemenea, tot pe acela]i transfer de capital simbolic se bazeaz` ]i sloganurile de genul “Vota\i-l pe Mitic` Dragomir, se merit`, ca spornic gospodar ]i mai e ]i subalternul lui Vadim Tudor!”13 Fire]te aceast` din urm` “calitate” ar trebui s` [l recomande pe Mitic` de la sine. Trebuie s` fim de acord, nu-i a]a, cu faptul c` nu oricine ar putea s` fie subalternul lui Corneliu Vadim Tudor!

Din cele expuse anterior se poate trage concluzia c` strategia adoptat` de PRM este una negativ`, deloc diferit` de cea cu care ne-a obi]nuit

aceast` forma\iune politic`. Fire]te aceast` concluzie se refer` [n special la presa scris`, mai exact la numerele ziarului “Rom@nia Mare” publicate [n perioada campaniei electorale.

De notat c` [n ce prive]te campania negativ` caracterizat` prin aceea c` se desf`]oar` la timpul trecut, prin calomnii, ]i la timpul prezent, prin insulte, a fost uneori adoptat` ]i de alte forma\iuni politice care au [nv`\at se pare lec\ia electoral` din anul 2000, c@nd, partidul care a folosit din plin aceast` strategie, PRM, a crescut de la ]ase procente la peste dou`zeci de procente.

PRM în campania electoralã pentru alegerile locale – dezbaterile TV Cum au stat [ns` lucrurile [n campania televizat`? Ei bine noile reglement`ri impuse de Consiliul Na\ional al Audiovizualului nu au venit deloc [n [nt@mpinarea partidelor care []i preg`tiser` o campanie negativ` axat` pe calomnii ]i insulte. Astfel, [n ce prive]te dezbaterile televizate s-a aplicat un algoritm al dezbaterilor ]i s-a impus o tematic` ce a subminat puternic strategiile distructive axate pe critica celorlal\i contracandida\i. Candidatul care a avut cel mai mult de suferit de pe urma acestor reglement`ri a fost cu siguran\` Mitic` Dragomir, lucru care s-a putut observa ]i [n rezultatele modeste ob\inute de el [n urma scrutinului. Av@nd exerci\iul stadioanelor, domnul Dragomir ar fi putut s` se pozi\ioneze mult mai bine [n ochii electoratului dac` i s-ar fi dat ]ansa s` [i atace pe ceilal\i candida\i, a]a cum []i propusese ]i cum a ]i f`cut-o [n c@teva r@nduri f`r` s` \in` seama de avertismentele modelatorilor. Fire]te, Mitic` Dragomir nu este un specialist [n campaniile negative. El a urmat, f`r` succes, linia impus` de partid. Cu alte cuvinte, Mitic` a [ncercat s` [l copieze pe ]eful s`u de partid, fa\` de care []i manifest` admira\ia f`r` limite de c@te ori are ocazia, dar a reu]it mai degrab` s` cad` [n ridicol, dat fiind c` masca de justi\iar nu i se potrive]te deloc. Nu trebuie [ns` s` subestim`m impactul pe care acest candidat l-ar fi avut dac` i s-ar fi dat ocazia s` etaleze ceea ce a [nv`\at el [n at@\ia ani petrecu\i [n tribune. Dovad` st` talk-show-ul g`zduit de televiziunea B1. Av@nd un partener de discu\ie foarte informat [n problemele legate de administra\ia public` local` Mitic` a totu]i reu]it s` se impun` prin for\a… vocii. Astfel, la sf@r]itul emisiunii la care telespectatorii sunau pentru a-]i exprima adeziunea Mitic` Dragomir trona [n topul preferin\elor.

Cu privire la modul [n care s-au desf`]urat dezbaterile televizate, s-au f`cut multe comentarii

23

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 ]i cele mai multe dintre ele au fost critice. Prin faptul c` s-a impus un algoritm al dezbaterii a disp`rut posibilitatea “confrunt`rii directe”. Din p`cate [n spa\iul mediatic rom@nesc s-a [ncet`\enit ideea c` “dezbaterea adev`rat`” e aceea neguvernat` de nici o regul` [n care candida\ii se ceart`, \ip`, se insult`, pu\in lipsind s` se ia la b`taie. Sigur c` pentru televiziunile [n c`utare de audien\e mari un asemenea scandal este c@t de poate de binevenit. Totu]i efectul pe care acest tip de “dezbatere” [l are asupra electoratului nu este dintre cele mai benefice. Ce sens are s` votezi cu cineva care se ceart` exact ca vecinii t`i ]i care folose]te timpul de emisie ca s` []i regleze conturile cu ceilal\i candida\i, nu ca s` [\i prezinte o strategie punctual` de rezolvare a problemelor cu adev`rat importante?

Este foarte trist c` se consider` c` “asemenea reglement`ri legislative omoar` din start orice [ncercare de dezbare adev`rat`”14 [ntruc@t cel mai adesea ceea ce ucide o dezbatere nu sunt regulile, ci, din contra, lipsa oric`rei reguli. Sigur c` pentru mul\i dintre aceia care apar la dezbaterile TV exist` reguli implicite, astfel c` este u]or de imaginat o dezbatere ra\ional` [ntre Horia Alexandrescu ]i Robert Turcescu, de pild`, dar trebuie s` recunoa]tem c` imagina\ia noastr` ar fi cu greu pus` la [ncercare dac` ar trebui s` ne g@ndim la o dezbatere ra\ional` [ntre Mitic` Dragomir ]i Gigi Becali. Tocmai pentru c` [n sfera politicii nu avem de-a face numai cu oameni pentru care anumite reguli ale dezbaterii ra\ionale sunt implicite ]i asumate trebuie s` g`sim o modalitate de a ghida discu\iile spre teme de interes general, de a bloca [ntr-un fel campaniile negative axate pe calomnii ]i insulte. Sigur c` se pot aduce aici multe critici, pentru c`, [n fond, este democratic fiecare partid are dreptul s` adopte orice strategie dore]te. Pe de alt` parte este total nedemocratic ca cineva s` ajung` la putere pentru c` are exerci\iul stadionului ]i ]tie s` atace mai bine dec@t al\ii. La modul ideal ar trebui s` vot`m cele mai bune solu\ii la problemele cu care ne confrunt`m nu capacitatea de a arunca cu noroi [n ceilal\i, domeniu [n care, trebuie s` recunoa]tem, candida\ii PRM se pricep de minune.

Mitic` Dragomir nu a reu]it s` adune mai mult de ]ase procente la acestea alegeri locale. Aceasta se datoreaz` [n parte ]i faptului c` el nu s-a descurcat deloc bine atunci c@nd a trebuit s` spun` ce va face el. Din paginile “Rom@niei Mari” reiese clar c` el se preg`tise s` spun` ce nu au f`cut ceilal\i sau ce au f`cut ei r`u. Tocmai de aceea consider`m c` noile reglement`ri C.N.A. au condus la ceea ce se poate numi falimentul campaniilor negative.

S.P. nr. 110-111/2004

Schimbarea de imagine æi de discurs al PRM – consideraåii generale {n cadrul emisiunii de la Radio Rom@nia Actualit`\i, din 3 mai 2004, realizat` de Dan Preda, Nicu Popescu ]i Mircea Ruc`reanu, domnul senator ]i pre]edinte al P.R.M. Corneliu Vadim Tudor f`cea unele declara\ii explicit legate de strategia P.R.M. [n actuala campanie pentru alegeri locale sursa textual`: ziarul “Rom@nia Mare” din 14 mai 2004, p. 1, pp. 12-14 .

Una din declara\ii (anume cea care ne poate sus\ine parte din ipotezele pe care le vom emite [n cele ce urmeaz`) viza faptul c` P.R.M. []i asuma, [nc` [nainte de [nceperea oficial` a campaniei electorale (i.e. 8 mai a.c.), rezultate modeste la alegerile locale. Argumentul adus [n favoarea acestei pozi\ii este unul surprinz`tor de naiv, dar suficient de puternic pentru a distinge contururile unei posibile idei de imagine a P.R.M. El se baza pe o dihotomie net` [ntre ceea ce presupun alegerile locale – «unde “ciocoii” locali au c@]tigat din pricina s`r`ciei, a nivelului sc`zut de trai ]i a ho\iei»15 – ]i ceea ce presupun alegerile preziden\iale – unde se voteaz` partidul ]i doctrina sa. Aflate sub semnul lui «ce se d`» alegerile locale nu vor putea oferi mari satisfac\ii P.R.M.-ului, c`ci acest partid nu este dispus (a se remarca o anumit` lips` de flexibilitate [n cazul unei posibile schimb`ri de imagine) s` se nege, min\ind ]i fur@nd. Prin opozi\ie cu acestea, alegerile preziden\iale vor scoate [ns` la iveal` tocmai calitatea axiologic` a doctrinei de partid, care nu va permite nici o abatere de la onestitatea, loialitatea ]i d`ruirea partidului ]i a liderilor s`i fa\` de popor.

P@n` aici pare c` avem de a face cu un tip de discurs populist [nc` nerafinat, al c`rui farmec este dat tocmai de aceast` ne]lefuire a modului de abordare a problemei, prin care ceea ce este l`sat s` r`zbat` este tocmai un exces de sinceritate, de revolt` “real`” fa\` de lucrurile “putrede” infiltrate [n toate domeniile de dezvoltare ale Rom@niei, de devo\iune ]i angajament fa\` de un popor aflat la mare ananghie, etc. Dar acest tip de discurs “nud”, care la alegerile din anul electoral 2000 c@]tiga 21% procente la alegerile parlamentare ]i preziden\iale, pare subminat – c@teva afirma\ii mai departe – chiar din interior [n momentul [n care CVT declar` c` strategia PRM pentru actualele alegeri locale are ca baz` orientarea [n func\ie de tipologia electoratului. }i tocmai din acest punct de vedere este justificat` alegerea lui Dumitru Dragomir pentru a fi candidatul PRM la fotoliul de primar al capitalei. {n timp ce [n anii electorali anteriori (i.e.

1992, 1996, 2000) PRM a propus pentru postul de

24

Alegeri locale 2004 primar al capitalei un personaj-simbol al unei valori – un poet, pentru idealitate ]i speran\`; un general de poli\ie, pentru ordine, disciplin` ]i siguran\` ]i un profesor universitar, pentru o [nalt` \inut`, respect ]i devo\iune – acum ‘tipologia electorului’ sus\ine mai cur@nd o figur` ca a lui Dumitru Dragomir – personaj foarte cunoscut [n toate mediile ]i p`turile sociale, un fel de imagine vie a unei efervescen\e haiduce]ti, dar ]i anodinul comun etc.

«M` bucur c` am optat pentru candidatura lui, spune [n aceea]i convorbire radiofonic` CVT, pentru c` el este Mitic` al lui Caragiale, bucure]tenii vor unul de-al lor»16. Iar potrivit sondajelor interne ale PRM (suspiciunea care planeaz` asupra a tot ceea ce [nseamn` sondaje, mass-media, informa\ie falsificabil` cu scopul voit r`u – din du]m`nie fa\` de aceast` \ar` – de a distruge imaginea partidului produce implicit o polarizare a valorilor: circumscriem foarte bine, binele – care suntem noi –, dar ]i mai bine circumscriem r`ul – care sunt ei) ]ansele lui Dumitru Dragomir de a c@]tiga prim`ria capitalei sunt foarte mari potrivit urm`torului scenariu: [n primul tur va ob\ine 16% procente cu care va accede [n turul doi, iar din aceast` a doua confruntare direct` cu Traian B`sescu, Dumitru Dragomir va ie]i [nving`tor deta]at. Potrivit acestui scenariu, strategia PRM de a urm`ri o atare tipologie a electoratului, un anumit pattern comportamental, un anumit nivel al a]tept`rilor aleg`torilor, pare s` fie una din cele mai bune strategii PRM din ultimii ani.

Imaginea care se construie]te este una a exemplarit`\ii, demnit`\ii, umanit`\ii, etc.

S-a vorbit mult despre schimbarea de imagine ]i de discurs politic ale PRM. Parte din cele expuse mai sus reconfigureaz` ]i ele aceea]i op\iune: etichetele anterioare lipite de fruntea partidului (e.g. acuza de ]ovinism sau cea de na\ionalism-extremist) tind s` fie [nl`turate prin gesturi explicite, dar for\ate de redimensionare a unor aspecte cu totul noi ale pozi\iei PRM pe e]icherul politicii rom@ne]ti (e.g. scandalul statuii de la Bra]ov a lui Itzak Rabin, pelerinaj la Auschwitz, sau deschiderea c`tre ideea de europenitate ]i americanitate prin recunoa]terea importan\ei integr`rii at@t [n U.E. c@t ]i [n structurile Alian\ei Nord-Atlantice etc.)

Dar care sunt tu]ele noii imagini? Pelerinajul la Auschwitz, f`cut [mpreun` cu 100 de membrii din Organiza\ia de Tineret a PRM chiar [n timpul campaniei electorale, aduce cu sine imaginea unui om onest care []i respect` promisiunile, un om dezinteresat de parvenire pe scara puterii politice c`ci va l`sa campania electoral` pe locul doi, un om deschis fa\` de al\i oameni, un om muncitor, ocupat ]i

preocupat de binele \`rii, un om al c`rui discurs tinde s` recupereze [mp`carea, cooperarea, iubirea.17 Dar acesta este un discurs cel pu\in contradictoriu, dac` nu cu totul falimentar. PRM a dat dovad` de foarte pu\in` flexibilitate [n genul acesta de schimb`ri de imagine. De aici ]i o anume suspiciune vis-à-vis de populismele ‘folclorului haiducesc’ de care abuzeaz` chiar ]i atunci c@nd este vorba de num`rul posturilor de consilieri estimate s` fie ocupate de candida\i PRM. Chiar implicarea personal` [n lansarea unor candida\i (e.g. cei de la Bra]ov, Timi]oara, Arad, Bucure]ti) las` s` se [ntrevad` tipul vechi de discurs, r`mas inflexibil [n structurile lui ideologice intime: 1. imaginea PRM este [nsu]i Corneliu Vadim Tudor, iar orice candidat PRM propus pentru un post sau altul trebuie s` cad` sub inciden\a imediat` a cestei imagini extrem de personale; 2. ‘geometria variabil`’ a p`turii de votan\i are cel pu\in dou` invariante [n raport cu care discursul politico-ideologic de p@n` acum [nc` []i g`se]te resursele nealterate – tinerii dispu]i la schimb`ri idealiste radicale ]i extremiste ]i, respectiv, cele 11 jude\e din Transilvania ]i Banat, [n care exist` o anume atare de tensiune social` care pare c` se cere rezolvat` chiar ]i prin solu\ii extreme. Ori, pentru alegerile locale din acest an, strategia PRM, [n ciuda a]a-ziselor schimb`ri de imagine ]i de rafinare a ideologiei, a utilizat acelea]i calcule pe baza acelora]i elemente: PRM []i propusese s` c@]tige anul acesta 5 fotolii de primari ([n 5 re]edin\e de jude\ din cele 11 jude\e care par s` [l voteze invariabil, miz@nd [n special situa\ia de la Cluj [n care Gheorghe Funar are toate ]ansele s` c@]tige pentru a patra oar` consecutiv fotoliul de primar) ]i 400 de posturi de consilieri jude\eni (pe semne [n aceea]i regiune a celor 11 jude\e).

Orientarea c`tre satisfacerea c@t mai multora din a]tept`rile aleg`torilor []i afl`, [ntr-o prim` instan\`, punctul de plecare [n ideea l`rgirii sferei votan\ilor obi]nui\i ai PRM, sau chiar cooptarea de noi adep\i [n vederea extinderii, iar punctul de sosire [ntr-un discurs mai re\inut ]i mai dialogic, [n care “flamura vr`jm`]iei ]i a criticismului” a fost abandonat`, dar nu definitiv uitat`, c`ci ]i vechii adep\i trebuie s` fie [n continuare [ntre\inu\i. Sub sloganul «Hran`. C`ldur`. Medicamente. Justi\ie» nu se [n\elege numai o [n]iruire de bunuri ]i servicii pe cere PRM se angajeaz` cumva s` le asigure, ci o ideologie cu mult mai profund` [n care PRM se reg`se]te ca partid conservator, moderat ]i modern.

Dimensiunea cu totul nou`, ]i poate aici adev`rata schimbare de imagine, este aceea c` [n aceast`

25

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 recompunere doctrinar` PRM refuz` orice etichet` care ne-ar mai putea spune c@te ceva, c`ci nefiind st@nga sau dreapta atunci poate fi din am@ndou` (dezvolt@nd politici sociale, precum ]i un discurs care s` se adreseze unei clase muncitoare [nc` asuprite ]i oprimate s` []i poat` dori instaurarea unui regim al patrio\ilor, al oamenilor legii, al valorilor cre]tine ]i a specificului na\ional), fiind declarat moderat nu mai poate fi acuzat de extremism, fiind modern nu poate refuza tendin\ele actuale ale mondializ`rii.

Totu]i, punctul central al tipului de strategie electoral` r`m@ne focalizarea pe tipurile de a]tept`ri ale aleg`torilor, pe ‘tipologia electoratului’. Iar aici, cu siguran\` strategia PRM este [nc` odat` falimentar`, at@t timp c@t ea presupune un mecanism subiacent realit`\ii, de a crede ceva mai mult dec@t a ]ti acel lucru. }i iat` cum, [n cazul PRM nu avem de-a face numai cu o strategie ]i cu o anume tipologie a candidatului PRM-ist, ci chiar cu un model de aleg`tor, ale c`rui atribute sunt acelea c`: nu mai vrea s` aud` scandal, vrea s` vad` o lupt` real` cu corup\ia, []i dore]te dreptate social` ]i ridicarea nivelului de trai. Vag18, dar suficient pentru a produce discursul contradictoriu, falimentar pe care l-a produs [n s@nul PRM.

Gheorghe Funar a pierdut cursa pentru prim`rie, fiind eliminat [n primul tur de scrutin. Acesta poate fi un semn al faptului c` PRM [ncepe s` piard` din electorii at@t de importan\i din cele 11 jude\e ale Ardealului ]i Banatului.

Goana dup` electorat are deci un viciu de fond: crearea unui model de aleg`tor care s` justifice strategia, ]i nu crearea unei strategii care s` r`spund` a]tept`rilor aleg`torului.

C@t prive]te strategia PRM ea pare ca o ingenioas`, dar disperat` astfel de goan`, care evident c` poart` cu sine ]i viciul aferent.

NOTE “Rom@nia Mare”, nr. 722, an XV, 14 mai, 2004, pagina. 15, stenograma emisiunii din 3 mai ora 12.06, Radio Rom@nia Actualit`\i.

2 Loc. cit. p. 15.

3 “Rom@nia Mare”, nr.724, an XV, 28 mai 2004, p. 14.

4 “Rom@nia Mare”, nr 725, an XV, 4 iunie 2004, p. 1.

5 Loc. cit. art. “Rom@ni, Vadim v` ordon`, Tr`i\i! – codul aleg`torului rom@n”.

6 Loc. cit. p. 1.

7 Georges Minois, Istoria Infernurilor, Bucure]ti: Humanitas, 1991, p. 12.

8 “Rom@nia Mare”, nr 722, an XV, 14 mai 2004, p. 22.

9 Loc. cit., p. 11, “Pe cine vot`m ]i ce ob\inem”.

10 “Rom@nia Mare”, nr.724, an XV, 21 mai 2004, p. 11..

11 “Rom@nia Mare”, nr 725, an XV, 4 iunie 2004, p. 16.

12 “Rom@nia Mare”, nr.724, an XV, 21 mai 2004, p. 17.

13 “Rom@nia Mare”, nr 725, an XV, 4 iunie. 2004, p. 14.

14 Alexandru L`z`rescu, Monologuri de campanie, “22”, an XV, nr. 723.

15 Ziarul “Rom@nia Mare”, nr. 722, an. XV, vineri 14 mai 2004, p.1.

16 Ibid., p. 12.

17 Lait-motiv pe tot parcursul convorbirii mai sus amintite.

18 Candidatul PRM pe postul de primar al capitalei Dumitru Dragomir nu a reu]it – [n ciuda a]tept`rilor – s` dep`]easc` procentele care au revenit de fiecare dat` la alegerile locale acestei fac\iuni politice – i.e. 3-4% [n 1992, 6% [n 1996 ]i 3-4% [n 2000.

De aici se poate conchide c` votan\ii PRM nu []i modific` dec@t [n mic` m`sur` comportamentul electoral, [n timp ce ceilal\i refuz` s` se lase convin]i de schimb`rile aleatorii de imagine.

Iar`]i o surpriz` pentru PRM a constituit-o faptul c` la Cluj 1

S.P. nr. 110-111/2004

MARIA CERNAT - Absolvent` a Facult`\ii de Jurnalism ]i }tiin\ele Comunic`rii ]i a Facult`\ii de Filosofie din cadrul Universit`\ii din Bucure]ti. Master [n }tiin\ele Comunic`rii. Doctorand al Facult`\ii de Filosofie.

IZABELLA GHI|~ - Absolvent` a Facult`\ii de Filosofie din cadrul Universit`\ii din Bucure]ti. Master [n Filosofie teoretic` ]i moral politic`. Doctorand al Facult`\ii de Filosofie.

26

Alegeri locale 2004

Schema succesului Simplu studiu de caz

ALEXANDRU MARIN Starting from the political program of the “Justice and Truth “ alliance, the author explains its success in the elections trough two types of factors: the so called negative vote against the actual ruling party, as well as the capacity of the D.A. alliance to impose as a real political alternative.

Un partid politic []i define]te identitatea prin intermediul platformei program. Acesta este punctul de plecare ]i standardul de conformitate cu care se judec` orice ac\iune ulterioar` a partidului. P@n` la proba contrarie, un partid este ceea ce afirm` c` este. Platforma program a unui partid nu r`m@ne [ns` dec@t o simpl` declara\ie de inten\ie, mai ales atunci c@nd partidul [n cauz` nu are posibilitatea real` ]i actual` s` []i implementeze politicile. Pentru a trece peste acest stigmat al declara\iei de inten\ie, platforma program trebuie s` nu r`m@n` doar o fic\iune cu caracter publicitar. Ea trebuie sintetizat` [ntr-un mesaj transmis [ntr-o modalitate accesibil` celor c`rora i se adreseaz`. Marea majoritate a oamenilor nu e alc`tuit` nici din tehnocra\i ]i nici din politicieni de profesie. {n campania electoral` conceptele generale ]i abstracte, concepte care reflect` lucruri nefamiliare indivizilor neimplica\i [n procesul politic, oric@t de importante ar fi acestea din punct de vedere teoretic, trebuie traduse [n limbajul comun.

Platforma program a Alian\a “Dreptate ]i Adev`r”, PNL-PD combin` elemente liberale dar ]i anumite elemente de sorginte social-democrat` ca baz` pentru o serie de politici cu caracter social. {n linii mari, Alian\a D.A. []i propune s` urm`reasc` urm`toarele repere, pe care, de altfel, le consider` veritabile temeiuri ale alian\ei: 1) consolidarea statului de drept ]i a democra\iei [n Rom@nia; 2) redefinirea rolului statului prin restr@ngerea interven\iei sale [n economie ]i [nt`rirea func\iilor acestuia de garant al legalit`\ii; 3) [nt`rirea libert`\ilor individuale, sporirea siguran\ei cet`\eanului ]i a familiei; 4) garantarea ]i dezvoltarea propriet`\ii private,

restituirea integral` a propriet`\ilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al propriet`\ii; 5) realizarea economiei de pia\` func\ionale; 6) stimularea spiritului [ntreprinz`tor; 7) coeziunea economic` ]i social`, reducerea s`r`ciei ]i a marginaliz`rii sociale; 8) egalitatea ]anselor; 9) respectarea drepturilor minorit`\ilor; 10) integrarea deplin` a Rom@niei [n structurile economice ]i de securitate euro-atlantice.1 Reperele prezentate mai sus sunt legate de o serie de modalit`\i de implementare. S` consider`m, de exemplu, inten\ia scoaterii agriculturii din starea de izolare ]i deschiderea ei c`tre pia\`. Cum poate fi realizat acest lucru? Platforma-program ne spune c` acest deziderat poate fi atins dac` sunt transpuse [n realitate urm`toarele politici: 1) clarificarea regimului propriet`\ii funciare; 2) finalizarea cadastrului agricol ]i viticol, precum ]i asigurarea func\ion`rii efective a pie\ei funciare; 3) scutirea de taxe pentru schimburile de terenuri agricole av@nd ca scop regularizarea amplasamentelor ]i comasarea propriet`\ilor; 4) sus\inerea fermei agricole familiale; 5) dezvoltarea pie\elor agricole; 6) sus\inerea activit`\ilor de procesare [n mediul rural a produselor agricole, a c`rnii ]i a laptelui ].a.m.d.2 Lista cu siguran\` ar trebui completat`, dar principala ei calitate e opera\ionalitatea faptul c` avem de-a face cu indicarea drumului dinspre principii spre realitate. R`m@ne [ns` problema, major` dealtfel, a transmiterii mesajului c`tre aleg`tori. Cam-

27

S.P. nr. 110-111/2004

Alegeri locale 2004 pania electoral` este [n mare m`sur` un cadru [n care tul pentru Alian\a D.A. a fost influen\at [n cea mai se transmit mesaje competitive. Conteaz` nu doar mare m`sur` (acest lucru nu poate cuantificat empiceea ce spui, ci cum, unde ]i c@t de tare o spui. ric, pentru c` nu exist` [n sondaje [ntreb`ri de tipul: Campania electoral` a Alian\ei D.A. s-a ba- “Care sunt motivele pentru care a\i votat pentru zat pe o strategie de comunicare centrat` pe ideea acest candidat/partid?”) de c`tre aceste dou` elede personalizare a mesajului politic. Candida\ii Ali- mente. Alian\a D.A. a reu]it s` satisfac` aceste dou` an\ei s-au supus ritualului interrela\ion`rii [n spa\ii- deziderate, iar acest lucru s-a v`zut la alegeri. le cotidiene: pe strad`, [n pie\e, [n parcuri. Comunicarea [n media a fost condi\ionant`. Timpul expuNOTE 1 http://pnl.ro/?id=alianta-platforma. nerii a fost restr@ns nu numai de condi\iile impuse 2 7) dezvoltarea infrastructurii tehnice a agriculturii (iriga\ii, de CNA, ci de adversari. De exemplu, la Bucure]ti, [mbun`t`\iri funciare, transport, depozitare); echipa electoral` a lui Mircea Geoan`, a optat [n 8) acordarea de subven\ii, [n mod nediscriminatoriu, fermelor cea mai parte a campaniei pentru lipsa dezbaterii ]i agricole familiale ]i exploata\iilor agricole pentru: iriga\ii, semin\e selec\ionate, material s`ditor, material seminal ]i combaconfrunt`rii directe. terea d`un`torilor; {n marile ora]e precum Bucure]tiul ]i Clujul, 9) stimularea diferen\iat` a culturilor agricole, [n scopul orienstrategia electoral` a Alian\ei D.A s-a axat pe un t`rii produc\iei c`tre necesit`\ile pie\ei; mesaj foarte bine conturat prin care s-a inculcat 10) crearea “Casei Na\ionale a Creditului Agricol Rom@nesc”; electoratului ideea c` Alian\a ]i candida\ii ei consti11) dezvoltarea formelor de asociere [n vederea cre`rii infrastructurii pentru achizi\ionarea ]i valorificarea produselor agrituie singura alternativ` viabil` pentru vot. cole; Primele indicii ale unui succes electoral au 12) sprijinirea fermelor familiale ]i a comunit`\ilor rurale penfost date de sondajele de opinie, sau cel pu\in de tru elaborarea de proiecte care s` le permit` accesul la fonduri unele dintre ele. Conform sondajelor CURS din din programele cu finan\are interna\ional`; 10-15 Mai ]i 18-23 Mai, PNL ]i PD erau creditate 13) promovarea produselor agricole rom@ne]ti la export. http:// pnl.ro/?id=alianta-platforma. cu 20%, respectiv 10% din op\iunile electoratului [n ceea ce prive]te consilierii jude\eni. Acest procent care s-a adeverit mai t@rziu, dup` cuantificarea votului din cel de-al doilea tur de scrutin, Alian\a ob\in@nd 33,5% din voturi. {n ceea ce prive]te prim`riile, din 40 de capitale de jude\ PNL a c@]tigat 9, iar PD 10, num`r care [n procente se ridic` la aproape 50%.

Rezultatele alegerilor pot fi considerate cu siguran\` un succes pentru Alian\a D.A. Factorii care au contribuit la acest succes pot fi delimita\i [n dou` mari categorii. Un rol important ]i care nu poate fi neglijat, [l joac` ceea ce anali]tii politici numesc din ceea ce mai des “vot politic negativ”, adic` un tip de vot care se define]te ca o reac\ie [mpotriva celorlal\i, [n cazul de fa\`, [mpotriva PSD-ul. Un asemenea tip de vot nu diminueaz` cu nimic meritul partidului care beneficiaz` de rezultatele votului negativ, dup` cum ar vrea s` sugereze unii dintre ace]ti anali]ti politici. El sanc\ioneaz`, dup` cum este ]i normal, corup\ia, minciuna, demagogia, condescenden\a, arogan\a ]i toate celelalte tare care abund` printre politicienii afla\i la putere.

Pentru ca s` te bucuri de rezultatele unui asemenea vot negativ trebuie s` ar`\i c` tu e]ti cel care merit` de fapt votul. Votul negativ nu este doar un vot de protest aruncat la [nt@mplare oricui se afl` pe lista electoral`. Pe de alt` parte, dimensiunea pozitiv` a votului este str@ns legat` de dou` aspecte esen\iale: competen\a profesional` ]i rectitudinea moral`. Vo- ALEXANDRU MARIN - master [n ]tiin\e politice, SNSPA.

S.P. nr. 110-111/2004

28

Analizã politicã

Mobilitatea parlamentarã Studiu privind legislatura 2000-2004

ALEXANDRU RADU şi VIOLETA STOLERU One of the frequent subjects for public debate is, especially in an election year, the political migration. The phenomena is not new, at least in the Romanian politics, but the authors choose to analyze especially the period 2000 – 2004. A phenomena that the political leaders have been trying to stop through the unfinished legal initiative, but which in the end, finds its solution – according to the authors’ opinion – in carrying out a deal between the parties on non-acceptance the “migrates” from other parties.

Una din temele frecvente ale dezbaterii publice este, mai ales [ntr-un an electoral, cea a migra\iei politice. Fenomenul nu este [ns` unul nou, ci, am putea spune, are v@rsta democra\iei rom@ne]ti postcomuniste. Ne putem aminti, bun`oar`, de masiva migra\ie parlamentar` care a stat la baza constituirii, [n prim`vara anului 1992, a unui nou Front – FDSN – sau de desele pendul`ri ale liberalilor [ntre diversele frac\iuni ale PNL. Mai t@rziu, ceea ce p`rea a fi doar o boal` a copil`riei democra\iei a tins a se croniciza, transform@ndu-se [n regul` a politicii rom@ne]ti, sub formulele binecunoscute ale “pedeseriz`rii” ]i “cederiz`rii”. Astfel st@nd lucrurile, migra\iile politice nu puteau sc`pa aten\iei ziari]tilor ]i anali]tilor politici. Spre exemplu, consult@nd arhiva ziarului “Adev`rul” vom g`si statistici ale migra\iilor parlamentare1, dup` cum analize ale cauzelor ]i efectelor lor sunt cuprinse [n articole din diferite reviste de specialitate.2 Cu toate acestea, fenomenul nu a fost studiat sistematic, astfel c` nu avem imaginea real`, faptic` a dimensiunilor sale ]i nici nu cunoa]tem cu exactitate dinamica sa [n interiorul unui mandat ori de la un mandat la altul.

Ne afl`m, deci, [ntr-o situa\ie paradoxal`: problema migra\iei politice este un subiect foarte discutat, dar mai pu\in cercetat [n datele lui concrete. Iat` de ce ne propunem prin aceast` lucrare s` punem la dispozi\ia publicului o cercetare empiric` a fenomenului pentru perioada de dup` alegerile din 2000. C@teva preciz`ri prealabile credem c` sunt necesare.

Mai [nt@i, cercetarea noastr` este o continuare a celei realizate [n aprilie 20033, ale c`rei date ]i

concluzii sunt preluate ]i dezvoltate [n articolul de fa\`. {n acest context, merit` a fi men\ionat un alt studiu, intitulat Migra\ia politic` [n administra\ia local` la un an de la alegerile locale 2000, realizat de Institutul pentru Politici Publice din Rom@nia pentru Asocia\ia Pro Democra\ia, care [ntrege]te imaginea fenomenului migra\iilor politice.

Fa\` de precedenta cercetare, ne-am extins investiga\ia dincolo de migra\ia parlamentar` propriu-zis`, contabiliz@nd ]i modific`rile care au condus la schimbarea componen\ei nominale a Senatului ]i a Camerei Deputa\ilor. Am inten\ionat, a]adar, s` identific`m toate transform`rile care au afectat corpul legislativ democratic ales, reunite [n ceea ce noi numim fenomenul mobilit`\ii parlamentare4.

Perioada supus` cercet`rii a fost cea dintre momentul alegerilor parlamentare din 2000 ]i luna aprilie 2004. {n fine, dorim s` subliniem [nc` de la [nceput caracteristicile mobilit`\ii parlamentare din acest mandat. Astfel, fenomenul a avut o dinamic` relativ constant`, manifest@ndu-se nu doar [n preambulul alegerilor din 2004, cum poate ne-am fi a]teptat, ci [nc` de la debutul actualului mandat. Situa\ia trebuie pus` [n leg`tur` cu modific`rile produse [n interiorul partidelor politice [n acest interval. Pe ansamblu, mobilitatea parlamentar` a afectat 20% din Parlament, respectiv unul din cinci parlamentari, ceea ce reprezint` o propor\ie [ngrijor`tor de mare5.

C@t prive]te migra\ia politic` propriu-zis`, trebuie remarcat c` a [nregistrat dou` fluxuri principale: cel al migra\iilor c`tre Putere (c`tre PSD [n mod deosebit), p@n` la sf@r]itul anului 2003, ]i, ulterior,

29

S.P. nr. 110-111/2004

Analizã politicã cel al permut`rilor parlamentare care, de ast` dat`, a favorizat PRM. S` analiz`m, [n continuare, dimensiunile mobilit`\ii parlamentare ]i consecin\ele acesteia, pornind, [n mod firesc, de la rezultatele electorale. {n urma scrutinul parlamentar din 26 noiembrie 2000, din cele 36 de forma\iuni politice concurente pentru Senat ]i 68 pentru Camera Deputa\ilor, au intrat [n Parlament, [n ordinea voturilor: Polul Democra\iei Sociale din Rom@nia, Partidul Rom@nia Mare, Partidul Democrat, Partidul Na\ional Liberal ]i Uniunea Democrat` a Maghiarilor din Rom@nia, plus 18 forma\iuni ale minorit`\ilor etnice, altele dec@t cea maghiar`, reprezentate de c@te un deputat, conform prevederilor legii electorale. {n conformitate cu ponderile electorale, reprezentarea parlamentar` a partidelor era urm`toarea: PDSR (ast`zi PSD) – 65 senatori (46,44%) ]i 155 deputa\i (47,40%); PRM – 37 (26,43%) ]i 84 (25,69%); PD – 13 (9,28%) ]i 31 (9,48%); PNL – 13 (9,28%) ]i 30 (9,17%); UDMR – 12 (8,57%) ]i 27 (8,26%). Distribu\ia actual` a celor 140 de mandate de senatori, respectiv a celor 327 mandate de deputa\i (except@ndu-le pe cele 18 ale minorit`\ilor na\ionale) este mult diferit`, dup` cum ]i componen\a nominal` a celor dou` camere a suferit modific`ri importante. {n cazul Senatului, singurul grup parlamentar care, a]a cum era de a]teptat, nu a suferit modific`ri este cel al UDMR, fiind compus din aceia]i 12 membri.

La polul opus se situeaz` PD, ai c`rui senatori, [n num`r de 7 membri, oficial doar 6, nu mai pot constitui un grup parlamentar. Partidul Democrat a fost p`r`sit de 7 senatori: 4 au migrat c`tre PSD, unul c`tre PRM, iar unul a devenit senator al unui nou partid, For\a Democrat`; al ]aptelea senator a revenit [n PD la [nceputul acestui an. {n total, [n grupul parlamentar al PD s-au produs 8 schimb`ri, toate fiind migra\ii, ceea ce afecteaz` [n propor\ie de 61,5% componen\a nominal` a acestuia.

La nivelul circumscrip\iilor electorale, Partidul Democrat nu mai are senatori [n circumscrip\iile Bra]ov, Cluj, Neam\, Vrancea ]i Bucure]ti. {n Giurgiu, prin revenirea senatorului disident, reprezentarea democra\ilor a fost ref`cut`.

Grupul senatorial al Partidului Na\ional Liberal nu a fost afectat de migra\ii, num`r@nd tot 13 membri, dar unul dintre senatori a fost [nlocuit [n 2003, ceea ce reprezint` o schimbare [n propor\ie de 7,7%. La nivel de circumscrip\ie nu avem nici o modificare.

Grupul partidului Rom@nia Mare num`r` [n prezent 39 de senatori, cu 2 mai mult dec@t cei ob\inu\i

S.P. nr. 110-111/2004

[n alegeri. Un singur senator a p`r`sit PRM [n favoarea PSD, dar, [n schimb, doi senatori PSD s-au al`turat PRM de la [nceputul anului; la fel a procedat ]i un senator al Partidului Democrat, care [ns` a revenit asupra deciziei sale. O alt` schimbare se refer` la [nlocuirea unuia dintre senatorii grupului cu un supleant. {n total, [n grupul senatorial al Partidului Rom@nia Mare s-au produs 5 modific`ri, ceea ce se traduce [ntr-o propor\ie de 13,5%. La nivelul circumscrip\iilor electorale, PRM ]i-a pierdut reprezentarea [n Bihor, dar o ob\inut un senator de Giurgiu (pentru o perioad` limitat`), ]i-a dublat reprezentarea [n Constan\a ]i a c`p`tat monopolul [n dou` circumscrip\ii: Bistri\a-N`s`ud ]i Maramure].

De]i num`rul schimb`rilor produse [n grupul senatorial al PSD este mai mare raportat la celelalte partide parlamentare, propor\ia e pu\in comparabil` cu cea a Partidului Rom@nia Mare. {n total, au avut loc 24 de schimb`ri, dar dou` dintre ele sunt datorate venirii ]i plec`rii unui singur senator.

Dintre acestea 9 sunt [nlocuiri, iar restul migra\ii.

PSD a pierdut 5 senatori: trei la PRM, unul la PD ]i un senator devenit independent, ]i a c@]tigat 10: ]ase de la PD, patru de la PUR ]i unul de la PRM. Propor\ia migra\iilor [n interiorul acestui grup este de 24,6%, iar propor\ia mobilit`\ii este de 39,3%.

La nivelul circumscrip\iilor, este de remarcat c`, [n ciuda cre]terii num`rului senatorilor PSD, partidul nu mai are reprezentare [n Bistri\a-N`s`ud ]i Maramure]. PSD ]i-a sporit [ns` reprezentarea parlamentar` [n circumscrip\iile: Bihor, Bra]ov, D@mbovi\a, Ia]i, Neam\, Olt, Vrancea ]i Bucure]ti. Mai mult, [n Vrancea, PSD de\ine monopolul reprezent`rii senatoriale. {n total s-au produs 29 de modific`ri [n componen\a Senatului (vezi Tabelul I), ceea ce [nseamn` o fluctua\ie de 20,7%. Dintre acestea, migra\iile de la un partid la altul sunt [n num`r de 17, adic` 12,1% dintre senatori ]i-au schimbat apartenen\a politic`.

Toate aceste modific`ri au afectat reprezentarea [n 15 circumscrip\ii senatoriale, gener@ndu-se ]i trei situa\ii de monopol politic.

Spre deosebire de situa\ia de la Senat, [n cazul Camerei Deputa\ilor au suferit modific`ri toate grupurile parlamentare, inclusiv cel al UDMR. E drept, schimbarea componen\ei grupului parlamentar al maghiarilor nu se datoreaz` migra\iei politice, ci faptului c` unul dintre deputa\i a fost [nlocuit de un supleant.

Partidul Democrat are un grup parlamentar de 28 de membri, cu trei deputa\i mai pu\in dec@t cei c@]tiga\i [n alegeri, ca urmare a faptului c` 6 au migrat c`tre PSD, iar 3 au venit de la celelalte partide: unul

30

Analizã politicã Tabelul I Schimb`rile nominale produse [n Senat Nume/Apartenen\a politic` 1. IOAN CRISTOLOVEAN – PD 2. VIOREL MARIAN PAN~ – PD 3. AUREL PAN~ – PD 4. AUREL PAN~ – PRM 5. SORIN ADRIAN VORNICU – PD 6. SIMONA MARINESCU – PD 7. PETRE ROMAN – PD 8. AVRAM FILIPA} – PD 9. DAN CONSTANTIN – PNL 10. VASILE DUT~ – PRM 11. JENEL COPIL~U – PRM 12. SERGIU SECHELARIU –PSD 13. LIVIU MAIOR – PSD 14. GEORGE M. PRUTEANU – PSD 15. DAN NICOLAE RAH~U – PSD 16. TRAIAN RECE – PSD 17. DINU MARIN – PUR 18. NICOLAE MISCHIE – PSD 19. GHEORGHE SAVU – PSD 20. ALIN T. CIOCÂRLIE – PUR 21. LIVIU DORU BINDEA – PSD 22. ALEXANDRU RADU TIMOFTE – PSD 23. RODICA MIHAELA ST~NOIU – PSD 24. AURELIU LECA – PUR 25. CONSTANTIN BUZA – PSD 26. ION ILIESCU – PSD 27. OLIVIU GHERMAN – PSD 28. CONSTANTIN ALEXA – PSD 29. IOAN POP DE POPA – PUR

Circumscrip\ia /etapa alegerii Bra]ov /II Constan\a /II Giurgiu /II Giurgiu /II Neam\ /II Vrancea /II Bucure]ti /I Bucure]ti /I Bac`u /II Bihor /II Olt /II Bac`u /I Bihor /I Bistri\a-N /II Constan\a /I Constan\a /I D@mbovi\a /II Gorj /I Ialomi\a /I Ia]i /II Maramure] /I Neam\ /I Olt /I Olt /II Vrancea /I Bucure]ti /I Bucure]ti /I Bucure]ti Bucure]ti /I

de la PSD ]i doi de la PNL. {n total s-au produs 10 schimb`ri, dintre care 9 migra\ii ]i o [nlocuire. La nivelul circumscrip\iilor electorale, PD nu mai are reprezentare [n Arad, Constan\a, Suceava ]i Timi]. La Ia]i ]i-a men\inut reprezentarea parlamentar`, iar la Bra]ov a c@]tigat un nou deputat. Cea mai interesant` situa\ie se prezint` [n Ia]i ]i Constan\a: cet`\enii care au votat direct pentru parlamentarii PD Duv`z ]i Baciu, care au c@]tigat mandatele la nivel de circumscrip\ie, nu mai sunt reprezenta\i [n Parlament.

Partidul Na\ional Liberal are un grup parlamentar de 27 de membri, [n sc`dere cu trei deputa\i ca urmare a faptului c` 4 au p`r`sit partidul: doi [n favoarea PD ]i doi deveni\i independen\i, iar unul a venit de la alt partid (PSD). {n total, s-au produs 9 schimb`ri dintre care 5 migra\ii ]i 4 [nlocuiri. La nivel de circumscrip\ie, PNL nu mai de\ine reprezentare [n Bra]ov, Dolj, Ia]i, Suceava, dar a c@]tigat reprezentarea [n V@lcea.

Statutul actual La PSD (I) /iunie2001 La PSD /2003 La PRM /febr.2004 La PD/martie 2004 La PSD (I) / iulie 2001 La PSD /iunie 2001 La FD /febr.2004 La PSD (I) /mai 2001 {nlocuit de DAN AVRAM /2003 La PSD / din 2001 {nlocuit de GHEORGHE ZL~VOG /febr.2001 {nlocuit de MELU VOINEA {nlocuit de TEODOR MAGHIAR /apr.2003 La PRM /2003 La PRM /febr.2004 Independent La PSD {nlocuit de ION H{RSU /dec.200 {nlocuit de ELENA SPOREA /dec.2000 La PSD La PRM /febr.2004 {nlocuit de TUDOR MARIUS MUNTEANU /2001 {nlocuit de NICA DUMITRU /2004 La PSD {nlocuit de FEVRONIA STOICA {nlocuit de NORA CECILIA REBREANU /dec.2000 {nlocuit de CONSTANTIN ALEXA /2001 {nlocuit de FLORIN ROTARU /aprilie 2004 La PSD

{n grupul PRM s-au produs [n total 24 de schimb`ri dintre care 20 migra\ii: 15 deputa\i [n favoarea PSD ]i unul devenit independent, 4 [nlocuiri ]i patru sosiri de la alte partide (3 de la PSD ]i 1 de la PUR).

Grupul Partidului Rom@nia Mare a sc`zut a]adar cu 12 deputa\i. La nivelul circumscrip\iilor, PRM a pierdut reprezentarea la Arad, Tulcea ]i S`laj, dar a c@]tigat reprezentare [n Hunedoara, Olt, Suceava ]i Vaslui. {n schimb, i s-a redus reprezentarea [n Alba, Arge], Bac`u, Bra]ov, Cluj, Maramure], Sibiu, V@lcea ]i Bucure]ti.

Grupul parlamentar al PSD a suferit [n total 44 de modific`ri; dintre acestea 31 sunt migra\ii: 15 deputa\i veni\i de la PRM, 6 de la PD ]i 3 de la PUR. A pierdut [n schimb 8 deputa\i. Trei au trecut la PRM, c@te unul la PD ]i PUR, iar al\i trei deputa\i veni\i de la PRM au p`r`sit partidul. {n fine, s-au [nregistrat 13 [nlocuiri. {n total, grupul de deputa\i al PSD a c@]tigat 15 membri. Corespunz`tor, schimb`ri s-au produs ]i

31

S.P. nr. 110-111/2004

Analizã politicã Tabelul II Schimb`rile nominale produse [n Camer` Nume/Apartenen\a politic` 1. LASZLO FAZAKAS – UDMR 2. DAN IONESCU – PD 3. BOGDAN NICOLAE NICULESCU DUV~Z – PD 4. MIHAI BACIU – PD 5. CRISTIAN SORIN DUMITRESCU –PD 6. ALECU SANDU –PD 7. ADRIEAN VIDEANU – PD 8. ALEXANDRU SASSU – PD 9. VICTOR BABIUC – PNL 10. CORNEL BOIANGIU – PNL 11. ION MOGO} – PNL 12. DAN COSTACHE PATRICIU – PNL

Circumscrip\ia /etapa alegerii Bihor /I Arad /II Constan\a /I Ia]i /I Suceava /II Suceava /II Teleorman /II Timi] /II Bra]ov /I Dolj /II Ia]i /II Prahova /I

13. HORIA MIRCEA RUSU – PNL 14. VASILE MÂNDROVICEANU 15. THEODOR DUMITRU STOLOJAN – PNL 16. VALERIU STOICA – PNL

Sibiu /II Suceava /II Bucure]ti /I

17. CODRIN }TEF~NESCU – PRM 18. NICOAR~ CRE| – PRM 19. NICU COJOCARU – PRM 20. NICU COJOCARU – PUR 21. CONSTANTIN FLORENTIN MORARU – PRM 22. SEVER ME}CA – PRM 23. PAVEL CHERESCU – PRM 24. DORIN LAZ~R MAIOR – PRM 25. ANDREI ZENO – PRM 26. IOAN MIHAI N~STASE – PRM 27. IOAN MIHAI N~STASE – PSD 28. RADU COM~NICI – PRM 29. ILIE NEAC}U – PRM 30. COSTEL AVRAM – PRM 31. LUCA }TEF~NOIU – PRM 32. NICOLAE FLORESCU – PRM 33. VALENTIN P~DUROIU – PRM 34. MIRCEA BUCUR – PRM 35. RAJ TUNARU – PRM 36. ZISU STANCIU – PRM 37. VASILE PREDIC~ – PRM 38. VASILE PREDIC~ – PSD 39. VALENTIN ILIE VASILESCU – PRM 40. VALENTIN ADRIAN ILIESCU –PSD 41. COSTIC~ M~C~LE|I – PSD

Alba /I Arad /I Arad /I Arad /I Arge] /II

42. GHEORGHE FULGA – PSD 43. GHEORGHE PAVEL B~LAN – PSD 44. PETRE NAIDIN – PSD 45. OCTAVIAN }TIREANU – PSD

Bra]ov /I Cara]-S /I C`l`ra]i /I Constan\a /I

S.P. nr. 110-111/2004

Bucure]ti /I

Bac`u /I Bihor /II Bra]ov /I Cara]-S /I Cluj /I Cluj /I Constan\a /I Hunedoara /I Hunedoara /I Maramure] /I Olt /II S`laj /II Sibiu /I Tulcea /I Vaslui /I V@lcea /II V@lcea /II Bucure]ti /I Bistri\a-N /I Boto]ani /II

32

Statutul actual {nlocuit de ZOLTAN KOVACS /dec.2000 La PSD /mai 2001 La PSD /febr.2003 La PSD /2004 La PSD /mai 2001 La PSD /nov.2002 {nlocuit de ALEXANDRU MOCANU /mai 2003 La PSD /febr.2003 La PD /aprilie 2003 Independent (PN|CD) /aprilie 2002 La PD / aprilie 2002 {nlocuit de EMANUIL ADRIAN SEMCU / iun.2203 {nlocuit de CORNEL }TIRBE| /febr.2001 Indep.(AP) / mart.2001 {nlocuit de NAPOLEON POP / dec.2000 {nlocuit de AVRAMESCU CONSTANTINGHEORGHE/oct.2003 La PSD /sept.2001 La PSD /febr.2002 La PUR /dec.2001 Independent (PUNR) /febr.2004 La PSD /febr.2002 La PSD /febr.2002 La PSD /febr.2002 La PSD /sept.2001 {nlocuit de MARIUS ITIZA /febr.2002 La PSD /dec.2001 Independent. /sept.2003 {nlocuit de STOIAN MIRCEA /dec.2000 La PSD /febr.2002 {nlocuit de }TEFAN P~SCU| /ian.2001 La PSD /sept.2001 {nlocuit de EUGEN POPESCU La PSD /sept.2001 La PSD /sept.2001 La PT(PSD) /sept.2002 La PSD /sept.2001 La PSD /febr.2001 La PNL /noi.2003 Indep. /febr.2004 La PD /oct.2003 {nlocuit de DOINA MIC}UNICA DRE|CANU / febr.2001 {nlocuit GHEORGHE RO}CULE| {nlocuit de ION MOCIOALC~ La PUR /sept.2003 {nlocuit de AUREL DARABAN /febr.2001

Analizã politicã 46. PETRE CHIROBOCEA – PSD 47. AUREL CUCU – PSD 48. VLAD GHEORGHE N~DEJDE – PSD 49. MARIAN B~LAN – PSD 50. AUREL CONSTANTIN ILIE – PSD 51. OVIDIU NATEA – PSD 52. MARIAN DIACONESCU – PSD 53. NICOLAE GR~DINARU – PSD 54. IOAN CINDREA – PSD 55. IOAN B~NCESCU – PSD 56. CORINA CRE|U – PSD 57. CONSTANTIN TECULESCU – PSD 58. MIHAELA MURARU-MÂNDREA – PUR 59. DOREL BAHRIN – PUR 60. OCTAVIAN CONSTANTIN PETRU} – PUR

Constan\a /I D@mbovi\a /II Hunedoara /I Ialomi\a /I Maramure] /I Mure] /I Olt /I Olt /I Sibiu /I Suceava /I Bucure]ti /I Bucure]ti /I Arad /I Ialomi\a /I Vaslui /I

[n ceea ce prive]te reprezentarea partidului la nivel de circumscrip\ie. PSD ]i-a sporit reprezentarea [n 15 jude\e, [n 5 ]i-a redus-o ]i a pierdut-o total [ntr-o circumscrip\ie (Bistri\a-N`s`ud).

La Camera Deputa\ilor (vezi Tabelul II), partidul cel mai c@]tigat este PSD, cu o cre]tere a ponderii parlamentare de aproape 3%6, datorat` plusului de 15 deputa\i, [n timp ce celelalte partide, cu excep\ia UDMR, au pierdut parlamentari. Totu]i, e de remarcat c` ]i PSD a pierdut din deputa\ii c@]tiga\i dup` alegeri, [n special [n ultimul an, c@nd grupurile parlamentare ale PRM ]i PD au [nregistrat u]oare cre]teri. {n fine, 5 deputa\i au ales formula independen\ei politice (de]i unii dintre ei s-au [nscris [n partide extraparlamentare). {n rezumat, un num`r total de 89 parlamentari ]i-au schimbat statutul c@]tigat [n noiembrie 2000, ceea ce [nseamn` un procent de 19,1%, adic` 1 din 5 parlamentari.

Dintre ace]tia, 54 parlamentari (11,6%) ]i-au p`r`sit partidul care i-a trimis [n Parlament, opt@nd, [n marea lor majoritate, pentru alte forma\iuni parlamentare. {n 4 cazuri, traseul a cuprins 3 partide.

Restul de 35 de situa\ii (7,5%) reprezint` [nlocuiri cu persoane de pe listele de suplean\i ale partidelor parlamentare, din diferite motive (incompatibilitate, deces etc.). {ntr-un caz, ]i supleantul a fost [nlocuit de un alt supleant.

La Senat, mobilitatea parlamentar` reprezint` 20,7% din ansamblul camerei, respectiv un num`r de 29 senatori. 17 (12,1%) dintre ace]tia au migrat c`tre un alt partid; [ntr-un singur caz, acest alt partid este o forma\iune politic` nou constituit`. Ceilal\i 12 (8,6%) au fost [nlocui\i de suplean\i.

Mobilitatea parlamentar` este u]or mai sc`zut` pentru Camera Deputa\ilor – 18,3%, adic` 60 de

{nlocuit de AUREL DARABAN {nlocuit de ION NICOLAE /ian.2001 La PRM /febr.2004 {nlocuit de SILVIAN VASILE CIUPERC~ {nlocuit de RADU VASILE RO}CA /2001 {nlocuit de TIBERIU SERGIUS SBÂRCEA {nlocuit de ION BOGZ~ La PRM /sept.2003 {nlocuit de GHEORGHE SUDITU La PRM /dec.2003 {nlocuit de }TEFAN CAZIMIR /ian.2001 {nlocuit de DORIN D~IANU / La PSD La PSD /dec.2003 La PRM /sept.2003

deputa\i. Mai mult de jum`tate reprezint` num`rul parlamentarilor migratori, adic` 37 (11,3%); toate cele 4 situa\ii de dubl` migra\iune se reg`sesc la Camer`.

Al\i 23 de deputa\i (7%) au fost [nlocui\i de suplean\i.

Prima consecin\` a mobilit`\ii parlamentare o reprezint` modificarea puterii relative a partidelor ]i, deci, a structurii politice pentru cele dou` Camere. Pe ansamblu, se [nregistreaz` o cre]tere a ponderii majorit`\ii parlamentare, respectiv a PSD, de]i ultimele luni au moderat aceast` tendin\`. La [nceputul lui februarie 2003, [n urma migra\iilor parlamentare, ne confrunt]m cu urm`toarea situa\ie: puterea relativ` a partidelor parlamentare se modificase progresiv, [n sensul aprecierii reprezent`rii politice a partidului de guvern`m@nt ]i deprecierii ponderilor partidelor din minoritatea parlamentar`. Pe scurt, ponderea parlamentar` a PDSR (PSD) crescuse cu 7 procente pentru Camera Deputa\ilor ]i cu 4 procente pentru Senat, ajung@nd la 53,21%, respectiv 50%. Aceast` cre]tere se reflecta [n rea]ezarea raporturilor dintre Putere ]i Opozi\ie: [mpreun` cu mandatele de\inute de UDMR, PSD se bucura la [nceputul acelei sesiuni legislative de prim`var`, de o majoritate parlamentar` de circa 60%, ceea ce [i permitea un control deplin al activit`\ii legislative. {n plus, identificam [n Parlament trei noi forma\iuni, una perdant` [n alegeri – PN|CD reprezentat` de un fost deputat PNL – altele dou` constituite dup` 2000, la ini\iativa unor parlamentari migratori – Partidul Socialist Rom@n ]i Partidul Tineretului. La [nceputul lui 2004, structura ]i componen\a Parlamentului au suferit noi modific`ri, dar [n sens invers.

Partidul de guvern`m@nt a pierdut din sporul [nregistrat dup` alegeri, [n timp ce minoritatea parlamentar` s-a apreciat u]or. Totu]i, grupurile parlamentare ale PSD continu` s` fie mai mari comparativ cu situa\ia rezultat` din alegeri, la Camera Deputa\ilor ponderea

33

S.P. nr. 110-111/2004

Analizã politicã Tabelul III Puterea relativ` a partidelor din Senat Forma\iunea PDSR /PSD PUR PRM PD PNL UDMR Al\ii *) inclusiv PUR

Mandate SENAT (%) 2003 2004 50,00* 47,14 – 0 25,71 27,86 6,43 5,00 9,28 9,28 8,57 8,57 – 1,43

2000 46,44* – 26,43 9,28 9,28 8,57 –

Varia\ie +0,7 – +1,43 –4,28 0 0 +1,43

Tabelul IV Puterea relativ` a partidelor din Camera Deputa\ilor Forma\iunea

Mandate CAMER~ (%) 2003 2004 53,21* 50,15 – 1,22 21,10 22,02 8,26 8,56 8,26 8,26 8,26 8,26 0,92 1,53

2000 47,40* – 25,69 9,48 9,17 8,26 –

PDSR /PSD PUR PRM PD PNL UDMR Al\ii *) inclusiv PUR

Varia\ie +2,75 – –3,67 –0,92 –0,91 0 +1,53

Tabelul V Circumscrip\iile afectate de mobilitatea senatorilor PSD Circumscrip\ia Bac`u Bihor Bistri\a-N`s`ud Bra]ov Constan\a D@mbovi\a Giurgiu

{nloc. {nloc. +1 -1 +1 +1 -2 +1

{nloc. {nloc. +1 -1

Neam\

{nloc. +1 {nloc. +1 {nloc. +1 3 [nloc. +2

Vrancea Bucure]ti

PRM

S.P. nr. 110-111/2004

PD

PNL

UDMR

Al\ii

Observa\ii

{nloc.

-1 +1

PSD f`r` repr.

Monopol PRM PD f`r` repr.

PD f`r` repr.

-1 -1 +1

+1 (I)

-1 +1

Gorj Ialomi\a Ia]i Maramure]

Olt

PUR

PUR f`r` repr.

Repr. PRM PD f`r` repr.

-1

-1

PUR f`r` repr.

PSD f`r` repr.

Monopol PRM PD f`r` repr.

+1

-1 {nloc.

PUR f`r` repr.

-1 -1 -1

-2

+1 (FD)

34

Monopol PSD PD f`r` repr.

PUR f`r` repr.

PD f`r` repr.

Analiz達 politic達 parlamentarilor PSD dep`]ind chiar 50% din totalul mandatelor. Dinamica acestor transform`ri este redat` [n Tabelele III ]i IV. Pe de alt` parte, s-au [nregistrat schimb`ri substan\iale la nivelul circumscrip\iilor electorale, ca urmare at@t a migra\iilor, c@t ]i a [nlocuirilor de pe listele de suplean\i (vezi Tabelele V ]i VI). {n total, rela\ia de reprezentare a fost afectat` [n 15 circumscrip\ii senatoriale (35,7% din totalul celor 42) ]i [n 30 de circumscrip\ii de deputa\i (71,4%), 11 fiind comune. Cazurile extreme sunt cele 11 circumscrip\ii senatoriale, respectiv cele 10 circumscrip\ii de deputa\i [n care, practic, rezultatul electoral a fost invalidat,

ca urmare a faptului c` partidele au pierdut reprezentarea [n jude\e [n care c@]tigaser` parlamentari sau, dimpotriv`, au devenit reprezentate [n jude\e [n care pierduser` alegerile. {n trei circumscrip\ii senatoriale s-a ajuns la situa\ia de monopol politic: dou` ale PRM (Bistri\a-N`s`ud ]i Maramure]) ]i una pentru PSD (Vrancea). Trebuie precizat c` majoritatea acestor situa\ii au fost generate de migra\ia parlamentarilor ale c`ror locuri au fost atribuite [n urma etapei a doua a distribuirii mandatelor7. C@t prive]te cel`lalt aspect al mobilit`\ii parlamentare, [nlocuirile de pe listele de suplean\i s-au produs [n 8 circumscrip\ii senatoriale (din care un caz de 3 [nlocuiri) ]i [n 11 circumscrip\ii de deputa\i (dou` cazuri cu c@te 2 [nlocuiri).

Tabelul VI Circumscrip\iile afectate de mobilitatea deputa\ilor PSD Circumscrip\ia Alba / Arad

Arge] Bac`u Bihor Bistri\a-N`s`ud Boto]ani Bra]ov Cara]-Severin C`l`ra]i Cluj Constan\a

+1 +3

-1 +1 +1 -1 {nloc. {nloc. +1 {nloc.

-1

PUR

PRM

PD

-1

-1 -2

-1

-1 -1 -1

Ialomi\a Ia]i Maramure] Mure] Olt Prahova S`laj

UDMR

Al\ii

Observa\ii

+1 (I/ PUNR)

I via PUR PD f`r` repr.

Repr. PUNR

{nloc. +1 +1

PSD f`r` repr.

-1

PNL f`r` repr.

-1 +1 -1 {nloc.

2 [nloc. +1

+1 (I)

via PSD PD f`r` repr.

+1 (I/ PN|CD)

PNL f`r` repr.

Repr. PN|CD

-1

Dolj D@mbovi\a Hunedoara

PNL

-1 {nloc. +1 -1 {nloc. +1 +1 {nloc. +1 {nloc. {nloc.

-1

{nloc.

-1 +1 -1 -1 +1

PNL f`r` repr.

-1

-1 {nloc. +1 {nloc.

+1

-1

PRM f`r` repr.

35

S.P. nr. 110-111/2004

Analiz達 politic達 Sibiu Suceava

{nloc. +1 +2 -1

{nloc.

-1 -2 +1 -1

Teleorman Timi] Tulcea Vaslui

{nloc.

-1

+1 +1 +1 -1

V@lcea Bucure]ti

2 [nloc.

PD f`r` repr.

-1 -1 +1 -1

+1

-1

2 [nloc.

De]i este greu de apreciat propor\ia exact` [n care mobilitatea parlamentar` a alterat votul exprimat de cet`\eni, un lucru se poate afirma cu certitudine.

Voin\a electoral` a cet`\enilor, exprimat` prin scrutin universal direct, singura care determin` pentru o perioad` de patru ani configura\ia Parlamentului, a fost modificat` arbitrar, [n afara cadrului firesc ]i democratic al alegerilor. Consecin\ele pot fi dramatice pentru o societate [n care ]i a]a cet`\enii sunt tot mai nemul\umi\i de performan\ele politicului. Modificarea raportului dintre majoritatea ]i minoritatea parlamentar`, modificarea componen\ei nominale a corpului

S.P. nr. 110-111/2004

+1 (AP)

PNL f`r` repr.

PD f`r` repr.

Repr. AP

Via PSD Reprez. PNL +1 (I)

legislativ, ca ]i alterarea rela\iei de reprezentare la nivel de circumscrip\ii sunt tot at@tea cauze ale cre]terii ne[ncrederii [n validitatea ]i utilitatea actului fundamental al votului. {n fapt, cet`\enii au toate motivele s` se [ntrebe de ce mai voteaz` din moment ce [ncrederea [nvestit` [ntr-un candidat sau partid nu se mai reg`se]te reprezentat` [n structura Parlamentului.

Mobilitatea parlamentar`, sub aspectul migra\iilor politice, este privit`, [n general, [n mod critic. Exist` [ns` ]i opinia, exprimat` ]i de o serie de cercet`tori ai domeniului politic8, c` migra\ia politic` trebuie [n\eleas` ca o cale natural` de reglare a mecanismului politic

36

Analizã politicã

cu at@t mai mult [ntr-o societate a c`rei stabilitate este [nc` un obiectiv. Chiar ]i a]a trebuie s` existe o limit` a fenomenului, astfel [nc@t s` nu se transforme din excep\ie [n regula de func\ionare a vie\ii politice. S` vedem care sunt limitele legale ale chestiunii, urm`rind modul cum este reglementat` migra\ia [n regulamentele Camerelor.

Regulamentul Camerei Deputa\ilor, prin articolul 18, interzice constituirea de grupuri parlamentare pentru partidele care nu au ob\inut mandate [n alegeri, dar nu ]i migra\ia [n sine. {n fapt, ea este protejat` de un articol al Regulamentului, pe care [l red`m [n [ntregime: “Deputa\ii unor partide sau forma\iuni politice care nu [ntrunesc num`rul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum ]i deputa\ii independen\i se pot reuni [n grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alineatului 1”.9 A]adar sub statutul formal de independent, de]i acesta se refer` [n mod clar la persoanele care au c@]tigat alegerile ca independen\i, adic` neafiliate unor partide, situa\ie virtual imposibil` [ns` [ntr-un sistem electoral de tip propor\ional10, parlamentarii pot schimba partidele. Mai mult, ei pot p`stra func\iile de\inute [n Parlament, sau pot c`p`ta func\ii [n partidele de adop\ie de]i, conform regulamentelor parlamentare, nu sunt membri ai acestora.

La Senat situa\ia pare a fi mai bine reglementat`.

Astfel, “trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum ]i constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei forma\iuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a ob\inut locuri [n Senat [n urma alegerilor sunt interzise”11 ]i “senatorii care p`r`sesc un grup parlamentar constituit potrivit art.15, alin (1) ]i (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar ]i nu pot reprezenta partide sau forma\iuni politice care nu au ob\inut mandate [n Senat [n urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri”.12 {n realitate [ns`, a]a cum o demonstreaz` ]i statisticile prezentate mai sus, pe l@ng` faptul c` nu sunt prev`zute sanc\iuni exprese, migra\ia este acoperit` de formula parlamentarului independent, solu\ie identic` cu cea de la Camer` Deputa\ilor. {n fine, trebuie avut [n vedere ]i tipul de scrutin practicat pentru alegerea parlamentarilor. {n varianta rom@neasc`, a scrutinului propor\ional cu liste blocate, mandatele c@]tigate [n alegeri nu “apar\in” parlamentarilor, ci partidelor pe listele c`rora ace]tia au candidat, astfel c` partidele sunt cele reprezentate [n Parlament13. Tocmai [n ideea de a-]i p`stra reprezentarea c@]tigat` [n alegeri, partidele depun ]i liste cu suplean\i care asigur` acoperirea situa\iilor excep\ionale de vacan\` a posturilor de senatori ]i deputa\i.

37

S.P. nr. 110-111/2004

Analizã politicã Remarc`m astfel c` ]i schimb`rile produse [n componen\a nominal` a Camerelor au justificare, ca ]i legitimitate juridic`, conferit` de legea electoral`. Totu]i, ra\iunea legiuitorului este aceea de a evita alegerile anticipate, ]i nu de a facilita aceste schimb`ri nominale. {ntre timp [ns`, Guvernul a luat [n discu\ie un proiect de lege care interzice migra\ia politic`, urm@nd ca cei care p`r`sesc partidul pe listele c`ruia au fost ale]i s` []i piard` mandatul. Dar o asemenea reglementare juridic` ridic` o serie de probleme, pe care le vom aminti pe scurt, l`murirea lor necesit@nd o discu\ie mai larg`. Prima este de natur` constitu\ional`. Astfel, potrivit articolului 69 din Constitu\ie: {n exercitatea mandatului, deputa\ii ]i senatorii sunt [n serviciul poporului (alin.1) ]i Orice mandat imperativ este nul (alin.2)14. Cu alte cuvinte, legea nu poate cere un mandat imperativ pentru c` [ncalc` prevederile constitu\ionale. Cea de a doua problem` are natur` politic`. {ntr-un sistem partitocratic precum cel rom@nesc, puterea nu rezid` [n institu\ii, ci [n partide; consecin\a unei asemenea legi ar fi cre]terea gradul de partitocra\ie.

La rigoare, prelu@nd cuvintele profesorului Daniel Barbu, la alegeri ar putea s` concureze numai partidele, urm@nd ca liderii s` numeasc` ]i s` revoce, dup` bunul lor plac, ocupan\ii mandatelor.

Indiferent [ns` de parcursul unei asemenea legi, opin`m c` solu\ia care s` limiteze migra\iile politice poate veni tot din partea partidelor politice. Aceasta ar putea lua forma unui pact politic realizat de partide prin care fiecare dintre ele s` se angajeze s` nu mai primeasc` parlamentari migratori. C@t prive]te schimb`rile nominale produse prin [nlocuiri, demisii etc., cel`lalt aspect al mobilit`\ii parlamentare, tot partidele ar fi cele chemate s` aib` ultimul cuv@nt, limit@nd situa\ii care le genereaz` doar cazurile excep\ionale. Dincolo de efectul imediat al unei asemenea solu\ii, pactul ar contribui ]i la refacerea prestigiului clasei politice, obiectiv de toat` lumea clamat.

buirea mandatelor se face, [ntr-o prim` etap`, la nivel de circumscrip\ie, [n baza metodei coeficientului electoral, ]i, dup` [nsumarea resturilor electorale, la nivel na\ional, [ntr-o a doua etap`, utiliz@ndu-se metoda Hondt.

8 Vezi,spre exemplu, G, Voicu, Pluripartidismul– o teorie a democra\iei, Bucure]ti, Editura ALL,1998.

9 Art.18, alin. 4, Regulamentul Camerei Deputa\ilor, Bucure]ti, 2001.

10 Numai [n primul mandat, cel constituit [n urma alegerilor din 1990 desf`]urate f`r` prag electoral, a existat un parlamentar independent, singura excep\ie pe toat` perioada postcomunist`.

11 Art.16, alin. (2), Regulamentul Senatului, “Monitorul Oficial”, Bucure]ti, 2001.

12 Art.16, alin. (3), Regulamentul Senatului, “Monitorul Oficial”, Bucure]ti, 2001.

13 {ntr-un sistem electoral de factur` majoritar` uninominal` situa\ia ar fi diferit`, [n sensul c` parlamentarii ale]i uninominal ar fi mai [ndrept`\i\i s` se considere “proprietarii” mandatelor c@]tigate.

14 Cf. textului revizuit al Constitu\iei, publicat [n “Monitorul Oficial” al Rom@niei, Partea I, nr.767/31 octombrie 2003.

NOTE Vezi “Adev`rul” din 12 mai 1995 ]i din 4 martie 1999.

2 Vezi arhiva “Sfera Politicii”.

3 Lucrarea, realizat` de autorii prezentei cercet`ri [mpreun` cu un grup de studen\i ai Facult`\ii de }tiin\e Politice a Universit`\ii Cre]tine Dimitrie Cantemir, este disponibil` pe www.ucdc.ro.

4 Preciz`m c` mobilitatea parlamentar` are ]i un al treilea aspect.

Este vorba de un inedit fenomen de “[mprumutare” a parlamentarilor [n campania electoral` a alegerilor locale, care, dup` estim`rile noastre, afecteaz` circa 20% din Parlament.

5 De men\ionat c` ]i migra\ia politic` la nivel local a atins, dup` primul an de la alegeri, un prag de 20%, conform studiului citat mai sus.

6 Dac` avem [n vedere numai ponderea ini\ial` a senatorilor PSD [n grupul senatorial al Polului Democra\iei Sociale din Rom@nia, cre]terea [nregistrat` de PSD este mai mare, dep`]ind 5%.

7 Conform legii pentru alegerea senatorilor ]i deputa\ilor, distri1

S.P. nr. 110-111/2004

ALEXANDRU RADU - conferen\iar dr. la Universitatea Cre]tin` “Dimitrie Cantemir”, autor al lucr`rilor Fenomenul partidist, Nevoia de schimb`ri, Partidele politice din România dup` 1989 etc.

VIOLETA STOLERU - preparator la Facultatea de }tiin\e Politice, Universitatea Dimitrie Cantemir, Bucure]ti.

38

Politicã internaåionalã

Despre megalopolisuri, veæti proaste din viitor GEORGE SURUGIU The article begins from the UNO reports regarding the perspectives of the big urban agglomerations in countries like India, Mexico, Bangladesh, Nigeria and Pakistan, analyzing the future potential perspectives and threats of the developing of such Megalopolises and calling to a reevaluation of the way we administrate the so called feral cities.

Imagina\i-v` o metropol` care se [ntinde pe sute de kilometri p`tra\i, un ora] dezordonat ]i f`r` m`sur`, transformat [n timp, dintr-o a]ezare urban` [ntr-o aglomerare de cl`diri ]i construc\ii care ]i-au pierdut func\ionalitatea ini\ial`; un teritoriu pe care mizeria ]i-a pus amprenta prin boli ]i epidemii, hr`nite din poluare ]i epuizarea resurselor; un spa\iu unde domnia legii a fost [nlocuit` de mult cu anarhia ]i [n care singura securitate posibil` este doar cea rezultat` din folosirea sau amenin\area cu folosirea for\ei brute – cu mijloace armate de care ar trebui s` dispun`, cel pu\in teoretic, doar agen\iile guvernamentale.

Este vorba de un ora] care nu a murit ]i care este [nc` [n contact cu restul mapamondului; locuitorii s`i continu` s` participe la schimburile comerciale ]i informa\ionale globale, av@nd acces la m`rfuri, bunuri, echipamente ]i comunica\ii moderne. O metropola care tr`ie]te din propria substan\` material` – recicl@nd ]i refolosind, fie ]i haotic, resturi ]i de]euri – ]i [n care mecanismele cererii ]i ofertei continu` s` func\ioneze. Un megacity [n care distrugerea ]i violen\a contrasteaz` cu modernitatea ]i progresul, [n care totul se vinde ]i se cump`r` iar autoritatea social` este exercitat` nu de guvern, prim`rie sau alte ramuri ale puterii executive, ci de grupuri de persoane ]i comunit`\i cu interese proprii, capabile s` []i impun` voin\a apel@nd la principalul atribut al puterii de stat – folosirea for\ei.

Un astfel de ora], care s` [ntruneasc` toate condi\iile de mai sus, nu exist`. Deocamdat`. {ns` elemente constitutive ale acestui tablou pot fi observate peste tot [n lume, at@t [n Occidentul dezvoltat, dar mai ales [n lumea a treia. Iar condi\iile care sus\in evolu\ia

poten\ial malign` a metropolelor \in, paradoxal, de [nsu]i progresul societ`\ii umane.

Potrivit unui raport al Na\iunilor Unite publicat la 24 martie, p@n` [n anul 2007, mai mult de jum`tate din popula\ia globului va tr`i [n ora]e. Deja, [n 2003, 48% dintre locuitorii Terrei vie\uiau [n mediul urban; cre]terea din urm`torii trei ani se refer` [n special la ora]ele care au, [n acest moment, doar o jum`tate de milion de locuitori.

Raportul ONU este cat se poate de l`muritor [n privin\a perspectivelor marilor aglomer`ri urbane din tari precum India, Mexic, Bangladesh, Nigeria ]i Pakistan. Astfel, Bombay-ul, care num`r` [n prezent 17,4 milioane de locuitori, va ajunge la 22,6 milioane [n 2007, devenind al doilea ora] ca m`rime de pe glob. Pe locul al treilea se va situa capitala indiana, New Delhi, a c`rei popula\ie va trece de la 14,1 la 20,9 milioane de oameni. Tot peste trei ani, Mexico (actualmente al doilea ora] al planetei, cu 18,7 milioane de locuitori) va r`m@ne pe locul al patrulea, cu “doar” 20,6 milioane). Capitala Nigeriei, Lagos, num`r` [n prezent 10,1 milioane de locuitori ]i va ajunge, [n 2007, la 17 milioane, respectiv un salt de pe locul 20 pe 9. Capitala Bangladesh-ului, Dacca, va ajunge de pe locul 12 pe 7, “c@]tig@nd” 6,3 milioane de oameni, fa\` de cele 11,6 c@te num`r` ast`zi, iar metropola pakistanez` Karachi va trece de pe locul 15 pe 11, cu o popula\ie m`rit` de la 11,1 la 16,2 milioane.

Ceea ce nu spune raportul ONU este c@\i dintre oamenii care vor ajunge s` locuiasc` “la ora]” vor putea ]i s` tr`iasc` o via\` de or`]ean; adic` s` beneficieze de infrastructura specific` unei metropole, fie

39

S.P. nr. 110-111/2004

Politicã internaåionalã c` este vorba de transport [n comun, servicii de s`n`tate, educa\ie, recreere, locuri de munc` ]i, nu [n ultimul r@nd, de siguran\` public`.

Conceptul de “ora]e s`lb`ticite” (feral cities) a fost lansat [n 2003, de profesorul american de rela\ii interna\ionale Richard J. Norton, [ntr-un articol publicat de Naval War College Review1. Norton define]te “ora]ul s`lb`ticit” ca fiind “un ora] cu o popula\ie mai mare de un milion de locuitori, care a pierdut capacitatea de a men\ine ordinea public` [ntre propriile grani\e, dar r`m@ne, totu]i, un actor important pe plan interna\ional”.

O prim` observa\ie merit` f`cut` [n leg`tur` cu cifra de 1.000.000 de locuitori; aceasta trebuie interpretat` mai degrab` metaforic, at@ta vreme c@t nu exist` nici o garan\ie c` a]ez`ri umane mai pu\in populate sunt la ad`post de a deveni “s`lbatice”. {n al doilea r@nd, se observ` c` principala caracteristic` a unei astfel de metropole este disolu\ia autorit`\ii legii, garantul securit`\ii individuale; sau, dup` cum afirm` profesorul Norton, “securitatea personal` ajunge s` \in`, [n mare m`sur`, de ini\iativa personal`”.

A treia marc` descriptiv` a “ora]ului s`lb`ticit” este capacitatea megalopolisului respectiv de a se men\ine drept un element func\ional [n cadrul re\elei globale de rela\ii ]i schimburi de diferit` natur` – [n principal economice. “(..) un ora] s`lb`ticit nu este cuprins, [n totalitate, de haos. Exist` elemente – bande criminale, grupuri armate rebele, clanuri sau asocia\ii comunitare – care exercit` un control variat ca intensitate asupra unor p`r\i ale ora]ului. Tranzac\iile comerciale locale, [ntre stat ]i ora] ]i chiar cele interna\ionale continu` s` aib` loc, [ns` ele sunt marcate de corup\ie, l`comie ]i violen\`.”2 {n ultimele decenii, guvernele \`rilor dezvoltate, [mpreun` cu organiza\iile interna\ionale ]i cele neguvernamentale, au acordat o aten\ie cresc@nd` statelor aflate [n situa\ii de poten\ial colaps3. Un exemplu este cel al Coreei de Nord, [n privin\a c`reia mass-media ]i agen\iile umanitare interna\ionale nu [nceteaz` s` trag` semnale de alarm`, [n principal legate de lipsa de resurse alimentare, devenit` o problem` cronic` pentru regimul de la Phenian. Somalia s-a dovedit, ]i ea, o \ar` care a confirmat cele mai negre temeri ale comunit`\ii mondiale, cu at@t mai mult cu c@t criza somalez` s-a dovedit imposibil de gestionat, fie prin interven\ia umanitar` a ONU ori prin cea de for\`, a Statelor Unite.4 Paradoxal, o aten\ie sc`zut` a fost acordat` metropolelor aflate [ntr-un evident proces de uzur` accelerat` ]i deteriorare a ceea ce numim, eufemistic, “mecanismele de control social”. }i asta [n pofida faptului c` exist` cel pu\in un caz de “ora] s`lb`ticit”,

S.P. nr. 110-111/2004

ap`rut [nc` de la [nceputul anilor ’90 ]i care se bucur` de o trist` celebritate: Mogadishu, capitala somalez`.

“Cazul Mogadishu” are implica\ii majore pentru conturarea conceptului de “ora] s`lb`ticit”; asta pentru c` introduce ]i subliniaz` problema securit`\ii ]i a riscurilor generate de pr`bu]irea controlului guvernamental [n marile metropole – fenomene al c`ror efect direct este apari\ia violen\ei politice de tip terorist.

Astfel, modul [n care capitala Somaliei a devenit, [n 1991, un teren de ac\iune pentru clanurile rivale a fost influen\at nu doar de cre]terea violen\ei ]i dizolvarea puterii centrale, ci ]i de o serie de elemente definitorii pentru un “ora] s`lb`ticit”. Printre acestea se num`r` cre]terea exploziv` a popula\iei din Mogadishu, [n mai pu\in de un an de r`zboi civil, de la 500.000 la 1.500.000 de oameni – majoritatea refugia\i.

Dezvoltarea, pe baza sistemului de clanuri, a unei re\ele de grup`ri paramilitare puternic [narmate a f`cut posibil ca mili\iile comandantului Mohamed Farah Aideed s` atace “c`]tile albastre” ale ONU, cu scopul de a jefui transporturile umanitare pe care acestea le [nso\eau5.

Se poate argumenta, desigur, c` situa\ia descris` mai sus a fost rezultatul unui s@ngeros r`zboi civil; [ns` acest lucru nu trebuie s` duc` la ignorarea principalei lec\ii oferit` de “s`lb`ticitul” Mogadishu: metropolele ajunse [ntr-o astfel de situa\ie ofer` condi\ii excelente de activitate ]i rezisten\` pentru grupuri rebele armate, grup`ri ale crimei organizate precum ]i organiza\ii teroriste – mai ales [n cazul [n care grup`rile respective au afinit`\i culturale cu un segment relativ important al popula\iei locale.

A]a cum un reputat analist militar american observa, [n 1997, “[veni\i din mediul rural] numero]i ]omeri sau muncitori prost pl`ti\i au ocazia [[n ora]e] s` se angreneze [n conflicte, criminalitate ]i alte activit`\i sociopate.(…) Urbanizarea contribuie la dezvoltarea rebeliunilor, terorismului ]i a altor forme de violen\` ]i instabilitate politic`”.6 Vom prezenta, [n continuare, elementele care fac din megalopolisuri un teren de cultivare a violen\ei. {n primul r@nd, jungla urban` ofer` posibilit`\i de ascundere ]i disimulare practic nelimitate, iar pia\a neagr` permite achizi\ionarea de arme, muni\ii ]i explozibili, plus opera\iuni de sp`lare a banilor negri: la Rio de Janeiro, poli\ia brazilian` a descoperit, la 20 aprilie, un arsenal clandestin, incluz@nd mine antipersonal, grenade ]i cartu]e, [ntr-un bidonville din zona de vest a ora]ului. Arsenalul, compus din ]ase mine de tip militar, 30.000 de cartu]e pentru pistoale ]i pu]ti automate, o pu]c` de asalt AR-15, 161 de grenade ]i 11 veste anti-glon\, apar\inea unei bande de trafican\i care controleaz` comer\ul cu stupefiante [n ora]ele Bangu ]i Campo Grande.7

40

Politicã internaåionalã {n al doilea r@nd, existen\a unui num`r mare de poten\iali sus\in`tori u]ureaz` colectarea de fonduri, fie c` este vorba de taxe de protec\ie sau de contribu\ii “voluntare” la organizarea de opera\iuni teroriste sau la sus\inerea unor grup`ri teroriste ([n\elegem prin “sus\inere” inclusiv efortul de propagand` ]i instigare la violen\`). Popula\ia unui ora] mare ofer` un uria] teren de recrutare, precum ]i o surs` de informa\ie strategic`, recoltat` adesea prin intermediul unor institu\iiparavan. Acestea desf`]oar`, [n acela]i timp, o activitate de lobby intens`, [n favoarea ideologiei unui grup sau a altuia.

Un exemplu [n acest sens este cel al extremismului islamist, care, [n cazul Pakistanului, este cultivat [n ]colile religioase, numite madrassas8. Este vorba de institu\ii care se substituie adesea ]colilor publice, educ@nd copiii locuitorilor s`raci din ora]ele pakistaneze [n spiritul jihad-ului, “r`zboiul [mpotriva necredincio]ilor”. Iar rezultatul acestui proces de “sp`lare a creierelor” bazat pe intoleran\a religioas` este [nfiorator, [n contextul rivalit`\ii dintre suni\i (75% dintre cele 150 de milioane de musulmani pakistanezi) ]i ]ii\i (15%): «KARACHI, 3 martie 2004 (AFP) – Masacrul soldat ieri cu moartea a cel pu\in 47 de persoane, [n ora]ul Quetta, demonstreaz` neputin\a autorit`\ilor pakistaneze [n fa\a violen\elor dintre musulmanii suni\i ]i ]ii\i (...) Nimeni nu a revendicat atacul, executat de un comando sinuciga] care a deschis focul cu mitraliere asupra unei procesiuni dedicate Ashurei, cea mai important` s`rb`toare ]iit`.» {n al treilea r@nd, vasta complexitate a megalopolisurilor reduce masiv eficacitatea mijloacelor electronice de interceptare, urm`rire ]i supraveghere a activit`\ilor criminale ]i a suspec\ilor implica\i [n acestea. Lipsa informa\iilor scade eficacitatea interven\iilor for\elor de ordine ]i, pe cale de consecin\`, d` [ncredere grup`rilor criminale. Dac` ad`ug`m ]i sus\inerea pe care popula\ia local` o acord`, [n unele cazuri, organiza\iilor de tip mafiot ]i terorist, vom avea imaginea unui mediu [n care agen\iile [ns`rcinate cu impunerea legii sunt, pur ]i simplu, scoase din joc. Aici intervine, dealtfel, ]i principala diferen\` dintre un ora] normal ]i unul “s`lb`ticit”: dac` [n primul caz, for\ele de poli\ie pot opta, [n anumite circumstan\e, s` nu intervin` [ntr-o situa\ie dat`, [n cel de-al doilea caz, respectivele for\e de poli\ie nu ar avea capacitatea s` intervin` – asta deoarece nu se bucur` de sprijinul (m`car moral) al comunit`\ii respective. Astfel, la sf@r]itul lunii aprilie 2004, pre]edintele brazilian, Luiz Ignacio Lula da Silva, confruntat cu un val de crime ]i r`piri [n dou` cartiere (favelas) ale metropolei Rio, a amenin\at cu

trimiterea armatei [n zon`, pentru a restabili ordinea public`. La c@teva zile dup` avertisment, o opera\iune poli\ieneasc` la care au participat peste 1.200 de agen\i s-a soldat, la Rocinha, cea mai mare favela de l@ng` Rio, cu uciderea principalului traficant de droguri, Luciano Barbarosa da Silva, alias “Lulu”. A doua zi dup` incident (care a costat ]i vie\ile a 12 poli\i]ti), [ntregul cartier a \inut doliu [n onoarea lui “Lulu”: magazinele au tras obloanele, taxiurile nu au circulat iar ]colile au r`mas [nchise...

Paradoxal, existen\a circuitelor economiei subterane permite accesul grupurilor teroriste la tehnologii de comunica\ii performante, care faciliteaz` coordonarea activit`\ilor criminale, violente, la o scar` ampl`. Uneori, simpla re\ea civil` de telefonie mobil` poate fi suportul unei rebeliuni – cum s-a [nt@mplat [n martie anul acesta, [n provincia s@rb` Kosovo.9 La telefon se poate ad`uga internetul ]i e-mailul, mijloace de comunicare cvasi-instantanee, greu de interceptat [n condi\iile [n care un ora] de m`rime medie poate num`ra sute de cafe-internet-uri publice, pe l@ng` sutele de mii sau milioanele de utilizatori particulari.

O combina\ie aproape perfect`, din perspectiva unui utilizator cu inten\ii criminale, este cea reprezentat` de un telefon mobil (eventual furat) ]i un laptop...

Pentru anali]tii problemelor de securitate, un “ora] s`lb`ticit” este, [nainte de toate, un pericol [n sine: [nsu]i num`rul imens al locuitorilor, al`turi de condi\iile lor de via\` (poluare, infrastructur` de s`n`tate nefunc\ional`) deschide posibilit`\i terifiante pentru imagina\ia unei organiza\ii teroriste. Scenariul clasic este cel al eliber`rii inten\ionate, [n atmosfer` sau [n principala surs` de ap` a metropolei, a unui virus cu mare capacitate de contaminare; lipsa asisten\ei sanitare de urgen\`, precum ]i imposibilitatea izol`rii focarelor de infec\ie ar transforma atacul biologic [ntr-o catastrof`; la limit`, o grupare terorist` poate ]antaja autorit`\ile unui stat prin simpla amenin\are a declan]`rii unei epidemii intr-o metropol` cvasi-incontrolabil`. Principiul este redat de formula “cel care poate distruge un lucru, controleaz` acel lucru”.

Cel mai puternic argument care [ndeamn` la luarea [n considerare a acestei posibile evolu\ii este dat de condi\iile [n care se dezvolt` ora]ele Lumii A Treia, ast`zi. Poluarea masiv` este principalul element pe care [l au [n comun megalopolisurile din Africa, America Latin` ]i Asia. “A locui [n Mexico City sau New Delhi [nseamn` s` tr`ie]ti [ntr-un mediu [n care elementele de baz` ale vie\ii – apa, aerul ]i solul – au devenit improprii”, scria, [n 1996, jurnalistul american Eugene Linden10. Acesta subliniaz` leg`tura direct` dintre poluare ]i r`sp@ndirea bolilor infec\ioase, prezent@nd un exemplu concret:

41

S.P. nr. 110-111/2004

Politicã internaåionalã “Scurgeri netratate din canalizarea ora]elor de NOTE coast` ale Bangladesh-ului, ajunse [n Golful Bengal, 1 “Feral Cities”, Naval War College Review, Autumn 2003, No.4, 97 - 106; au ajuns p@n` [n tancurile de balast ale unui p.

2 Op. cit., p. 98; cargou care se [ndrepta spre America de Sud; un 3 A se vedea, in acest sens, articolul “Spotting Trouble: Identifying virus de holer`, relativ nou, a ajuns ]i el la aceast` Faltering and Failing States”, publicat de James F. Miskel ]i destina\ie; (...) c@nd cargoul ]i-a golit tancurile de Richard J. Norton [n Naval War College Review, Spring 1997, 2, p. 79-91; balast [n largul coastei peruane, microbul a g`sit No. 4 La 3 octombrie 1993, [n cadrul opera\iunii “Restore Hope”, truo cas` primitoare [n algele care cresc [n apele pele americane din Somalia, grupate in Task Force Ranger, au dealimentate, ]i ele, cu scurgeri din canalizarea capi- clan]at un raid de propor\ii la Mogadishu, [n c`utarea generalului talei Lima. De aici, holera ]i-a croit drum c`tre Aidid; opera\iunea a dus la o b`t`lie de 17 ore cu combatan\ii ora]e, pe m`sur` ce oamenii au m@ncat pe]te con- liderului somalez, [ncheiat` cu moartea a 18 militari ai SUA pretaminat. De la sosirea [n America Latin`, [n 1991, cum ]i a mai multor sute dintre oamenii lui Aidid; cadavrele unor boala a afectat 320.000 de oameni ]i a ucis peste solda\i americani au fost mutilate ]i t@r@te de mul\ime pe str`zile ora]ului, imaginile terifiante fiind prezentate de televiziunile din 2.600.”11 lumea [ntreag`, inclusiv de cele americane; la 7 octombrie, pre]eLa riscurile reprezentate de bolile infec\ioase dintele Bill Clinton a ordonat retragerea trupelor americane din se adaug` mobilitatea locuitorilor unui ora] de mari Somalia, proces [ncheiat [n martie 1994; 5 La 5 iunie 1993, combatan\ii a]a-numitei Alian\e Na\ionale Sodimensiuni; observa\iile din ultimii ani arat` c` mai maleze a generalului Aideed au atacat un convoi umanitar protejat ales cei veni\i din mediul rural sunt dispu]i s` rabde de trupele pakistaneze din cadrul misiunii UNOSOM II, [nfiin\at` toate inconvenientele legate de via\a [ntr-o metropol` [n mai acela]i an; atacul a dus la adoptarea unei rezolu\ii a Condegradat` (inclusiv riscurile [mboln`virii din cauza, siliului de Securitate al ONU, prin care trupele interna\ionale din s` zicem, a apei de b`ut), [n schimbul unei slujbe care cadrul UNOSOM II erau [ns`rcinate cu arestarea lui Mohamed Aideed; s` le asigure un minimum de venit. La fel de adev`rat Farah 6 William G. Rosenau, “Every Room is a New Battle: The Lessons este [ns` ]i faptul c` aceea]i oameni (]i nu numai ei) of Modern Urban Warfare”, [n Studies in Conflict and Terrorism, pot reac\iona complet iresponsabil [n momente de No. 20, 1997, p. 374; 7 Sursa: depe]` a Agen\iei France Presse, 20.04.2004, 23:30 panic`, create de amenin\`ri teroriste.

A]a s-a [nt@mplat [n cazul epidemiei de pneu- GMT; 8 Activitatea madrassas-urilor au fost sus\inute de fostul dictator monie infec\ioas` (Yersinia pestis) care a afectat oramilitar al Pakistanului, Zia ul Haq, la putere [ntre 1977 ]i 1988; ]ul indian Surat, [n 1994, unde a ucis aproximativ 200 acesta a [ng`duit ca ]colile islamice s` primeasc` fonduri pentru a de persoane. Presa hindus` ultrana\ionalist` a atribuit preg`ti lupt`tori pentru frontul anti-sovietic din Afghanistan; [n primele cazuri unui virus-mutant creat de speciali]ti prezent, pre]edintele Pervez Musharraf se str`duie s` impun` un din \ara vecin` ]i inamic`, Pakistanul. {n momentul [n plan de reform` a educa\iei religioase din aceste institu\ii, [ns` care au aflat vestea c` o molim`, posibil o arm` biolo- eforturile sale sunt subminate de imobilitatea ]i conservatorismul clericilor; gic`, a lovit ora]ul, aproape 500.000 dintre locuitorii 9 Informa\ie compilat` din surse de pres` care citeaz` reac\iile acestuia s-au urcat [n trenuri ]i s-au refugiat c`tre unor oficiali ai UNMIK (Misiunea ONU [n Kosovo) privind caracdiverse destina\ii de pe subcontinentul indian. Panica terul organizat, anti-s@rbesc, al violen\elor petrecute la 16-17 mardeclan]at` la nivel na\ional a provocat pierderi de tie 2004, [n provincie; comentarii (neoficiale) ale unor speciali]ti ai serviciilor de informa\ii occidentale sus\in c` extremi]tii albadou` miliarde de dolari economiei indiene, iar auto- nezi din Kosovo s-au coordonat prin intermediul telefoniei mobirit`\ile au fost nevoite s` fac` eforturi serioase pentru le, declan]@nd simultan demonstra\iile de strad` ]i atacurile sola [mpiedica r`sp@ndirea epidemiei. Ulterior, cercet`- date, [n [ntreaga provincie, cu 19 mor\i ]i 900 de r`ni\i, 800 de torii indieni au demonstrat c` a fost vorba de un virus case s@rbe]ti ]i 29 de biserici ortodoxe incendiate; 10 “The Exploding Cities of the Developing World”, [n Foreign “natural”, ]i nu de presupusul rezultat al unui expeAffairs, Jan.-Feb. 1996, p. 57; 12 riment de laborator.

11 Op. cit., p. 57; Toate cele de mai sus reprezint` argumente ]i 12 Cazul este citat de Laurie Garrett, [n articolul “The Return of avertismente serioase, de natur` s` [ndemne la o ree- Infectious Disease”, [n Foreign Affairs, Jan.-Feb. 1996, p. 69. valuare a modului [n care sunt gestionate marile aglomer`ri urbane de pe glob. R`m@ne de v`zut dac` procesul de “s`lb`ticire” a megalopolisurilor, ale c`rui semne se v`d deja, [n diverse locuri de pe mapamond, este sau nu unul ireversibil, ]i [n ce m`sur` noile evolu\ii politico-militare intervenite la nivel mondial, [n ultimii ani, vor m`ri sau mic]ora riscurile presupuse de aceast` evolu\ie.

GEORGE SURUGIU - jurnalist, lector asociat, Universitatea din Bucure]ti.

S.P. nr. 110-111/2004

42

Politicã internaåionalã

Directiva Uniunii Europene privind obligaåia de mediu

O cale de urmat spre o politicã europeanã de mediu DUMITRU MIHU CONSTANTIN STOENESCU In the E.U integration perspective, the obligation of adapting to the European Laws becomes a priority even for protection of environment. The authors approach the theme of the E.U. directive regarding the environment obligations in all aspects (legal, economical, financial etc.) and conclude that, after the difficult negotiations for closing the environment chapter, huge costs for adapting the Romanian economy to European standards are to follow.

Activit`\ile umane pot cauza pagube apreciabile mediului. De exemplu, [n 1998, [n Spania, o hald` con\in@nd de]euri toxice din minerit a suferit o avarie, devers@ndu-se o mare cantitate de substan\e toxice care au generat o viitur` toxic`. Aceasta a afectat rezerva\ia naturala Donana, polu@nd solul ]i apele, omor@nd orice form` de via\a care a venit [n contact cu viitura extrem de otr`vitoare. Numai pentru acest accident autorit`\ile spaniole au cheltuit 240 mil. , o sum` deloc neglijabil`, alocat` numai pentru a [ndep`rta consecin\ele unei avarii. {n aceea]i ani, Rom@nia a fost confruntat` ]i ea cu accidentul de la Baia Mare, pentru care nu avem [nc` date privind costurile elimin`rii consecin\elor ]i prevenirii altor accident, atitudinea autorit`\ilor rom@ne de mediu fiind [nc` departe de transparen\a celor din \`rile Uniunii Europene.

Ce este obliga\ia de mediu? – {n toate \`rile membre ale Uniunii Europene exist` prevederi generale privind obliga\iile civile care acoper` daunele aduse persoanelor ]i propriet`\ii, a]a cum acestea sunt prev`zute ]i [n legisla\ia rom@n`. Dar acestea acoper` numai arareori ]i numai [n parte, daunele aduse mediului [n sens larg.

Aceste prevederi includ obligativitatea prevenirii ]i diminu`rii pagubelor pe care activit`\ile persoanelor juridice sau fizice ar putea s` le aduc` mediului, activit`\i care ar putea s` pun` [n pericol sau s` genereze evenimente majore cu risc asupra mediului. Pe de alt` parte, Art. 174 al Tratatului UE (amendamentul de la Maastricht), intrat [n vigoare

[n anul 1993, stipuleaz` c` politica UE [n domeniul protec\iei mediului trebuie s` fie fundamentat` pe principiul precau\iei, astfel [nc@t s` fie declan]ate c@t mai devreme posibil acele ac\iuni de pre[nt@mpinare a daunelor ]i riscului asupra mediului prin m`suri de prevenire luate la nivelul surselor de poluare, [n concordan\` cu al doilea principiu major al politicii de mediu a UE, poluatorul pl`te]te.

Noua directiv` a UE implementeaz` [n particular ]i cu foarte mare specificitate principiul “poluatorul pl`te]te”. Scopul principal al acestei noi politici de mediu a UE este de a obliga financiar operatorii economici ale c`ror activit`\i cauzeaz` sau pot cauza pagube mediului s` asigure prevenirea ]i remedierea acestor pagube. Se a]teapt` astfel ca rezultatul adopt`rii acestor m`suri s` conduc` la o cre]tere a nivelului de prevenire prin adoptarea de c`tre operatorii economici a unor politici ]i strategii de protec\ie a mediului, [n special prin adoptarea voluntar` a standardelor ISO 14000 ]i a unor practici de tip ecoprofit sau ecoeficien\`. {n plus, Directiva [i oblig` pe to\i operatori economici ale c`ror activit`\i reprezint` o amenin\are poten\ial` asupra mediului s` ia m`surile necesare de prevenire. Ambele aspecte vor conduce la un grad mai mare de protec\ie e mediului [n Europa.

Care sunt principalele elemente ale Directivei UE privind obliga\ia de mediu? – Pentru ca obliga\ia de mediu s` fie eficient`, poluatorii trebuie s` fie clar identificabili. Aceasta [nseamn` c` poluatorii poten\iali trebuie s` cunoasc` faptul c` au obli-

43

S.P. nr. 110-111/2004

Politicã internaåionalã ga\ia de a r`spunde financiar pentru daunele aduse mediului. Numai aceast` presiune le va induce nevoia de a adopta cel pu\in o politic` preventiv` reglementat`, sub controlul autorit`\ilor, sau o politic` voluntar` de management de mediu conform` standardelor clasei ISO 14000 ]i a reglement`rilor similare din UE. Practic, Directiva introduce dou` regimuri distincte, dar complementare, ale obliga\iei de mediu.

Primul se aplic` operatorilor care desf`]oar` activit`\i care conduc la risc asupra mediului. {n aceasta categorie pot fi men\ionate, printre altele, activit`\ile din industrie ]i agricultur` (supuse prevederilor Directivei privind Prevenirea ]i Controlul Integrat al Polu`rii, care a fost adoptat` ]i de Rom@nia), opera\iunile de eliminare a de]eurilor, evacu`rile de poluan\i [n ape sau aer, altele dec@t cele din industrie ]i agricultur`, produc\ia, stocarea folosirea ]i evacu`rile de substan\e periculoase, ca ]i transportul, utilizarea ]i evacuarea [n mediu a organismelor modificate genetic (Anexa III a Directive UE). {n cadrul prevederilor directivei privind acest regim al obliga\iilor de mediu un operator este pasibil de plata dunelor chiar dac` nu a comis nici o [nc`lcare a prevederilor legale, dar nu a luat m`surile de prevenire a unor situa\ii poten\iale de a intra sub inciden\a acestora. Exist` totu]i c@teva situa\ii [n care se aplic` exceptarea de obliga\ia de mediu (a se vedea mai jos).

Al doilea regim al obliga\iei de mediu se aplic` tuturor activit`\ilor profesionale, inclusiv celor diferite de cele din Anexa III, dar numai atunci c@nd o persoan` juridic` sau fizic` este f`cut` r`spunz`toare pentru o [nc`lcare sau o activitate neglijent` care pot cauza pagube habitatelor ]i speciilor protejate la nivelul UE, [n conformitate cu Directiva protec\iei p`s`rilor (1979) ]i cu Directiva protec\iei habitatelor naturale (1992). {n aplicarea acestei scheme privind obliga\ia de mediu autorit`\ile centrale ]i locale, joac` un rol important. Este de datoria lor s` identifice poluatorii obliga\i s` previn` ]i s` remedieze poluarea mediului ]i s` se asigure c` ace]tia iau din proprie ini\iativ` m`suri sau finan\eaz` realizarea, de c`tre o a treia parte, a m`surilor preventive sau reparatorii, pe care Directiva le stipuleaz`.

Complementar, al`turi de autorit`\i, grupurile de interes public, cum ar fi organiza\iile neguvernamentale, sunt [ndrept`\ite s` solicite autorit`\ilor s` ac\ioneze, dac` este necesar, ]i s` atace in instan\` decizia acestora [n cazurile [n care consider` deciziile luate de autorit`\i insuficiente sau eronate. Acest fapt asigur` o eficien\` l`rgit` [n aplicarea Directivei.

S.P. nr. 110-111/2004

Un alt aspect important al Directivei este acela c` evit` paralelismul cu legisla\ia interna\ional` a obliga\iilor care este [n vigoare [n UE ]i care s-ar suprapune cu obliga\iile care rezult` din legisla\iile na\ionale civile (ca, de exemplu, legisla\ia privind activit`\ile nucleare sau siguran\a naviga\iei maritime). Aceasta [nseamn` c` a]a numitele daune tradi\ionale – r`nirea persoanelor sau daunele aduse bunurilor ]i propriet`\ii –, chiar dac` sunt cauzate de activit`\i cu risc sau risc poten\ial, vor fi tratate sub inciden\a Directivei Obliga\iei de Mediu ca spe\e ale legisla\iilor civile na\ionale. Directiva se va adresa doar pagubelor aduse mediului [n [ntregul s`u. {n ce situa\ii poluatorii sunt excepta\i de la obliga\ia de mediu? – Directiva permite poten\ialilor poluatori s` invoce argumente rezonabile [n ap`rarea lor. De exemplu, polu`rile majore determinate de o for\` major` (fenomene naturale periculoase sau conflicte armate) nu implic` nici o obliga\ie de mediu. Astfel, [n cazul unei furtuni, c@nd o [ntreprindere chimic`, [n urma avariilor suferite de instala\iile sale ca urmare a intemperiilor, ar putea polua solul, apele ]i atmosfera, poluarea respectiv` nu intr` sub inciden\a prevederilor Directivei.

Exist` ]i alte circumstan\e [n care, [n anumite condi\ii foarte stricte ]i severe, care trebuie [ndeplinite [n totalitate, se poate s` nu fie aplicate prevederile de la punctul anterior. Spre exemplu, statele membre pot decide pentru a excepta de la obliga\ia de mediu operatorii economici ale c`ror activit`\i au determinat daune mediului, dac` ace]tia pot demonstra c` pagubele cauzate au fost generate de activit`\i sau emisii expres autorizate de autorit`\ile competente de mediu ]i dac`, de asemenea, ace]tia pot demonstra c` respectivele polu`ri ale mediului nu constituie erori sau neglijen\e [n aplicarea condi\iilor de autorizare. Mai mult, statele membre pot decide asupra excep\iilor de la aplicarea prevederilor Directivei privind obliga\ia de mediu dac` operatorii economici demonstreaz` c` activit`\ile sau emisiile lor nu constituie surse de pericol pentru mediu, dac` aceast` decizie este motivat` din punct de vedere ]tiin\ific sau tehnic [n conformitate cu nivelul cuno]tin\elor din momentul [n care se face evaluarea. Cu alte cuvinte, dac` o termocentral` a dep`]it normele de emisie [n vigoare, dar valorile emisiilor specificate din actul de autorizare au fost mai mari dec@t aceste norme, atunci este aplicat` situa\ia de excep\ie.

Nu cumva din cauza acestor excep\ii Directiva se va aplica la mai pu\ine situa\ii [n care sunt aduse daune mediului? – Dimpotriv`, Directiva

44

Politicã internaåionalã acoper` toate cazurile semnificative de daune aduse mediului care nu sunt acoperite de alte instrumente ale politicii de mediu. Aceast` ap`rare [mpotriva agres`rii mediului este astfel conceput` [nc@t s` descurajeze operatorii economici neglijen\i prin plata obliga\iilor [n cazuri de lips` de prevenire ]i/ sau poluare a mediului. Se pune astfel [n practic`, pentru prima dat` [n UE, un regim cuprinz`tor privind obliga\ia de mediu. {n mod particular, Directiva introduce elemente esen\iale cuantificabile protec\iei biodiversit`\ii – protejarea speciilor ]i habitatelor- la o scar` pe care nici unul din statele membre nu au aplicat-o individual. Odat` implementat` [n statele membre, Directiva va elimina posibilitatea ca poluatorii s` poat` profita de avantajele diferen\elor de abordare [ntre legisla\iile na\ionale ]i s` ocoleasc`, [ntr-o m`sur` mai mare sau mai mic`, obliga\ia de mediu. {n acest fel principiul preven\iei ]i principiul poluatorul pl`te]te vor deveni regul` ]i nu vor mai reprezenta o excep\ie.

Prin aceast` Directiv` devine foarte clar pentru operatorii economici c` poluatorul pl`te]te pentru prevenirea polu`rii prin alinierea la normele de calitate a managementului si produselor sau prin suportarea daunelor aduse mediului, persoanelor ]i propriet`\ii.

Cum se aplic` prevederile Directivei [n cazul pagubelor asupra mediului generate de societate [n ansamblu comparativ cu polu`rile generate de poluatori individuali? – Asemenea situa\ii de poluare a mediului – cel mai adesea cunoscute sub numele de poluare difuza a aerului datorat` [nc`lziri locuin\elor individuale sau poluarea generat` de motoarele automobilelor – nu vor fi acoperite de prevederile Directivei. Situa\iile men\ionate mai sus sunt acoperite de alte prevederi legislative de mediu. De exemplu, fiecare proprietar de autovehicul sau locuin\` cu [nc`lzire individual`, care folose]te carburan\i sau combustibili fosili, este responsabil pentru emisiile de gaze cu efect de ser`, ca ]i pentru ceilal\i poluan\i ai aerului care distrug stratul de ozon, acidific` mediul sau pun [n pericol starea de s`n`tate. Pentru aceste tipuri de daune aduse mediului, pentru a trata unitar obliga\ia de mediu, este folosit ca instrument economic de recuperare a dunelor sistemul de taxe de mediu, mult mai bine adaptat sc`rii locale de poluare, la nivelul surselor generatoare de poluan\i. Totu]i, dac` un anumit tip de poluare, de exemplu, o poluare a aerului, produce daune apelor, solului, speciilor sau habitatelor protejate, Directiva poate fi invocata pentru a cere poluatorului s` achite factura obliga\iilor de mediu pentru remediere ]i acoperirea daunelor.

Un exemplu de poluare difuz` pe care Directiva nu o acoper` este poluarea cu nitra\i. Ace]tia provin din tehnologiile agricole care utilizeaz` [ngr`]`minte chimice de sintez`, ca ]i din apele uzate, \i acre pot determina contaminarea solului, apelor subterane ]i alte resurse de ap`. Acestor tipuri de poluare le este dedicat` Directiva Calit`\ii Aerului ]i Directiva Nitra\ilor.

Ce tipuri de pagube de mediu sunt acoperite de regimul interna\ional al obliga\iilor ]i nu sunt cuprinse [n Directiv`? – Dezastrele maritime [n domeniul transportului ]i exploat`rii produselor petroliere ]i accidentele nucleare nu sunt acoperite de aceasta directiv`. Preeminen\a regimului interna\ional al obliga\iilor fa\` de Directiv` a fost determinat` de dou` motive: pe de o parte, scopul acesteia este mai cuprinz`tor dec@t aplicarea general` la problemele de mediu, iar pe de alt` parte, mult mai multe \`ri dec@t statele membre ale UE trebuie s` respecte regimul interna\ional al obliga\iilor [n caz de dezastre petroliere marine sau accidente nucleare. In plus, [n cazul acestor dezastre este instituit un fond de compensare [ntr-un cadru mai larg ]i diferit de componen\a UE. Evacu`rile accidentale din tancurile petroliere [n mediul marin sunt acoperite de prevederile Conven\iei Interna\ionale privind Obliga\iile Civile pentru Pagubele Produse de Poluarea cu Petrol ]i de Conven\ia Interna\ional` privind Instituirea unui Fond Interna\ional de Compensare a Daunelor Polu`rilor cu Petrol, ambele din 1992. Acest regim canalizeaz` obliga\iile c`tre de\in`torii de nave, care [n acest fel devin interesa\i indirect [n reducerea c@t mai mare a accidentelor sau dezastrelor petroliere, ei fiind contribuabili direc\i la fondul de compensare a daunelor. Acest fond este suplimentar completat de un Fond al OPEC, care acoper` datoriile autorilor accidentelor p@n` la limita superioara a acestora. {n cur@nd, suma de 1 Mld. va suplimenta fondul destinat remedierii pagubelor. {n paralel, regimul obliga\iilor civile al propriet`\ii navelor se afl` [n curs de revizuire sub auspiciile Organiza\iei Maritime Interna\ionale, av@ndu-se [n vedere, printre altele, experien\a dob@ndit` [n accidentele de dat` recent` ale navelor Prestige ]i Erika.

Regimul civil al activit`\ilor nucleare este acoperit de c@teva conven\ii interna\ionale [n vigoare. De asemenea, aceste conven\ii sunt bazate pe un regim strict al r`spunderii civile. Ele se refera [n principal la daune [n sens tradi\ional al cuv@ntului, dar este permis guvernelor s` acopere daunele, chiar dac` aceasta se face [ntr-o manier` mai pu\in coordonat`. Un protocol g@ndit s` [mbun`t`\easc`

45

S.P. nr. 110-111/2004

Politicã internaåionalã regimul unei conven\ii foarte importante, Conven\ia de la Paris, care se refer` la daunele asupra mediului, a fost negociat sub auspiciile Agen\iei de Energie Nuclear` a OECD, unde aproape toate \`rile UE sunt reprezentate.

De ce pagubele aduse biodiversit`\ii sunt limitate la agresarea speciilor ]i habitatelor protejate in lumina prevederilor Directivei? – Luarea [n considerare a obliga\iei pentru pagubele aduse biodiversit`\ii este de dat` recent` [n legisla\ia UE. De aceea, este important s` existe o defini\ie precis` ]i practic` pentru daunele aduse biodiversit`\ii. {n acest sens, Directiva define]te toate pagubele ce pot fi aduse speciilor ]i habitatelor protejate, conform Directivei Habitatelor (1992), ]i referitor la aproape toate speciile de p`s`ri (inclusiv cele migratoare) protejate, conform Directivei P`s`rilor (1979).

Directiva Habitatelor cuprinde o list` de 800 de specii de animale ]i plante, iar Directiva P`s`rilor identific` 181 specii de p`s`ri vulnerabile ]i amenin\ate. Ariile protejate aflate sub inciden\a Directivei Habitatelor – parte a re\elei Natura 2000 – sunt [n num`r de peste 15.500 de situri naturale reprezent@nd aproape 14% din teritoriul Europei. Aceste specii ]i arii protejate reprezint` biodiversitatea, [n\eleas` [n mod specific ca o bog`\ie care are inclusiv valoare social` [n UE. La zece ani de la intrarea [n vigoare a Directivei [n toate statele membre, aceast` defini\ie va fi rev`zut` ]i, dac` este cazul, va fi schimbat`.

Cum sunt acoperite pagubele aduse de organismele modificate genetic? – Directiva acoper` situa\iile de pagube aduse speciilor, habitatelor, apelor ]i solului, protejate prin lege, dac` acestea implic` ]i un risc major pentru s`n`tatea sau integritatea oamenilor, dac` acestea se produc [n cazul utiliz`rii [n mediu izolat a organismelor modificate genetic, inclusiv [n cazul transportului sau [n cazul de evacuare deliberat` [n mediu, inclusiv [n activitatea de punere a lor [n v@nzare. Desigur, dreptul la ap`rare avut [n vedere de Directiv` se aplic` ]i [n cazul organismelor modificate genetic [n urm`toarele situa\ii: dac` evacuarea acestora a fost expres autorizat` sau dac` nu a fost posibil` anticiparea efectelor d`un`toare pe baza cuno]tin\elor ]tiin\ifice ]i tehnice din momentului invoc`rii exoner`rii, precum ]i dac` operatorul nu a fost neglijent, situa\ii pe care acesta trebuie s` le documenteze. {n aceste cazuri autorit`\ile pot s`-l scuteasc` de obliga\ia daunelor. Pe de alt` parte, un operator va fi considerat neglijent ]i deci pasibil de plat` dac` nu urmeaz` [ntocmai instruc\iunile furnizate de fabricantul ]i/sau furnizorul de organisme modificate gene-

S.P. nr. 110-111/2004

tic sau nu respecta condi\iile impuse de autoritatea de mediu.

“Daunele obi]nuite”, cauzate de activit`\ile [n care sunt implicate organismele modificate genetic, cum ar fi afectarea persoanelor sau propriet`\ii, nu sunt avute [n vedere de Directiv`. Compensa\iile pentru astfel de [nc`lc`ri ale legii sunt guvernate de obliga\iile codului civil din fiecare stat membru.

Astfel, dac` organismele modificate genetic determin` distrugerea recoltei unui fermier, acesta este [ndrept`\it la plata unor compensa\ii reparatorii potrivit legii civile din \ara al c`rui cet`\ean este.

Ce m`suri trebuie s` ia poluatorii pentru [ndeplinirea obliga\iei de mediu? – Directiva prevede m`suri reparatorii diferite, [n func\ie de daunele aduse. Solul, de exemplu, trebuie decontaminat.

Daunele aduse speciilor ]i habitatelor protejate presupun masuri reparatorii de natur` mult mai complex`. Acesta este motivul pentru care Directiva solicit` decontaminarea solului care este teren agricol at@ta vreme c@t nu sunt puse [n eviden\` riscuri majore pentru s`n`tatea uman`. {n baza acestei Directive, dac` apar daune aduse speciilor ]i habitatelor naturale protejate, ca ]i apelor, autorit`\ile competente de mediu au suficient spa\iu de manevr` pentru a decide ce m`suri trebuie s` ia operatorul responsabil prin luarea [n considerarea a unor op\iuni posibile de remediere, imediate sau e]alonate. Dac` amplasamentul unui habitat este iremediabil deteriorat, trebuie luat [n considerare un amplasament apropiat de valoare echivalent` a condi\iilor de mediu. C@nd decid asupra unor asemenea op\iuni, autorit`\ile trebuie s` considere diferi\i factori, cum ar fi efectul fiec`rei op\iuni asupra s`n`t`\ii ]i securit`\ii publice, beneficiile pentru mediu [n ansamblul s`u, costurile ]i durata de timp necesare, ]ansa de succes, posibilitatea apari\iei unor daune viitoare sau colaterale, distan\a fa\` de amplasamentul deteriorat, elemente economice, sociale ]i culturale, ca ]i al\i factori particulari relevan\i noului amplasament. {ns`, [n nici un caz, nu vor fi luate numai m`surile cu caracter de expedient, ci vor fi avute [n vedere cu prec`dere m`surile de remediere care sunt caracterizate de un [nalt grad de asigurare.

Sunt cet`\enii [ndrept`\i\i la desp`gubiri dac` sunt afecta\i de efectele polu`rii? – Directiva nu prevede compensa\ii individuale pentru public.

Scopul s`u declarat este de a preveni apari\ia daunelor asupra mediului [n ansamblul s`u, dar, dac` apar efecte individuale, Directiva prevede luarea tuturor m`surilor asiguratorii de remediere.

Dac` dunele aduse mediului implic` ]i punerea [n pericol sau aducerea de atingeri fie s`n`t`\ii popu-

46

Politicã internaåionalã la\iei, fie bunurilor sau propriet`\ilor acestora, directiva trimite la regimul obliga\iilor civile din fiecare stat membru. Aceasta [nseamn` c` Directiva pune accentul pe prevenirea accidentelor sau dezastrelor de mediu, ceea ce va avea ca rezultat direct eliminarea [ntr-o mai mare m`sur` a riscurilor polu`rii mediului asupra s`n`t`\ii popula\iei.

Care este rolul autorit`\ilor publice, al cet`\enilor ]i al organiza\iilor neguvernamentale? – Obliga\ia autorit`\ilor competente este [n principal aceea de a identifica obliga\ia de mediu a poluatorilor ]i de a stabili prin autoriza\ia de mediu acordat` acestora ansamblul de m`suri preventive ]i reparatorii necesare. Operatorii care sunt obliga\i la aceste demersuri trebuie s` prezinte autorit`\ilor competente toate datele ]i informa\iile relevante necesare pentru [ntocmirea documenta\iilor tehnice pentru autorizare. Procesul acesta este iterativ, dar la sf@r]itul lui autoritatea competent` trebuie s` evalueze explicit ]i f`r` omisiuni care este obliga\ia de mediu a operatorului.

Cet`\enii care sunt afecta\i de pagubele de mediu ori se afl` sub amenin\area direct` a unor asemenea circumstan\e, ca ]i organiza\iile neguvernamentale care promoveaz` protec\ia mediului, au dreptul s` solicite autorit`\ilor competente s` ac\ioneze conform prevederilor legale. {n acest scop, pot transmite autorit`\ilor observa\iile lor [mpreun` cu un num`r suficient de dovezi veridice. Autorit`\ile sunt obligate s` r`spund` cererii de ac\iune. Dac` pagubele de mediu [n discu\ie s-au produs sau dac` sunt numai pe cale de a se produce ]i dac` poluatorul intr` sub inciden\a prevederilor Directivei, autorit`\ile trebuie s` impun` poluatorului s` remedieze daunele produse sau s` previn` apari\ia acestora. S-ar putea ca autorit`\ile s` refuze s` ac\ioneze sau s-ar putea ca persoanele sau organiza\iile neguvernamentale s` considere c` refuzul este ilegal, caz [n care p`r\ile pot ini\ia o ac\iune in instan\`.

Dac` sentin\a final` este in favoarea lor, atunci instan\a care a dat aceast` sentin\` poate cere imperativ autorit`\ilor s` impun` poluatorului s` ac\ioneze pentru [ndeplinirea obliga\iei de mediu ce rezult` din sentin\`. Totu]i, Directiva permite statelor membre s` nu aplice aceast` procedur` [n cazurile [n care exist` doar un poten\ial iminent de producere a daunelor asupra mediului, dar aceste daune nu au fost efectiv produse.

De ce cet`\enii nu pot s` solicite direct daune poluatorilor? – Directiva [n ansamblul s`u se bazeaz` pe premisa c` autorit`\ile de mediu ac\ioneaz` ca un “ gardian” al mediului, mediul fiind un bun public. Astfel, Directiva prevede ]i reglemen-

teaz` expres rela\ia dintre autorit`\ile publice ]i poluatorii poten\iali sau efectivi. {n acest context, apare ca foarte important faptul c` rolul popula\iei ]i al organiza\iilor neguvernamentale este de a constitui o provocare pentru ac\iunile sau inac\iunile autorit`\ilor (vezi punctul anterior). De aceea, din perspectiva acestei griji permanente a partenerilor societ`\ii civile, nimic nu [ndrept`\e]te ac\iunile directe ale popula\iei asupra poluatorilor efectivi sau poten\iali.

Directiva va cre]te costurile ]i va pune in pericol competitivitatea economiilor na\ionale ale statelor membre ale UE? – Directiva opereaz` cu conceptul de “cheltuieli” ]i nu cu cel de “costuri”, deoarece principalul s`u scop este trecerea de la costuri, care privesc societatea [n [ntregul s`u prin bugetele publice, la angajamentul financiar responsabil al poluatorilor, care sunt cei care determin` gradul de poluare a mediului ]i care pot prin aceasta s` produc` daune sau s` pun` serioase probleme mediului. A]a cum prevede Directiva, a c`rei principal` inten\ie este s` previn` daunele aduse mediului, costurile totale implicate prin principiul precau\iei ar urma s` scad` fa\` de perioada anterioar` intr`rii sale [n vigoare. C@nd Comisia European` a propus [n 2001 aceast` Directiv`, s-au estimat angajamente financiare generate de aplicarea sa pe baza experien\ei aplic`rii unei legisla\ii similare [n SUA. Aceste estim`ri ale cheltuielilor implicate de aplicarea Directivei, at@t la nivelul obliga\iei de mediu a operatorilor economici, c@t ]i al autorit`\ilor competente, s-au ridicat la suma de 1,5 Mld. pe an, sum` care este cu 1,5% inferioar` cheltuielilor anuale pentru protec\ia mediului la momentul respectiv. Este de notat c` aceast` estimare s-a f`cut conservativ, cu o asigurare la limita superioar`, ceea ce duce la concluzia c` angajamentul financiar dup` aplicarea Directivei s` fie inferior estim`rii de 1,5 mld. pe an. Dat fiind nivelul cheltuielilor implicate, efectul asupra competitivit`\ii economiilor din UE pare a nu fi semnificativ. Mai mult, \in@nd seama c` aplic@nd litera ]i spiritul Directivei statele UE vor adopta o politic` ]i o practic` preventiv` la nivelul operatorilor economici ]i un sistem de reglementare adaptat practicilor voluntare de management al mediului, vor fi realizate elementele esen\iale ale minimiz`rii impactului asupra mediului la nivelul economiilor fiec`rui stat membru.. Aceasta nu va exclude ca anumite companii, din anumite sectoare de activitate, s` nu trebuiasc` s`-]i creasc` cheltuielile asociate prevenirii sau elimin`rii riscurilor de mediu cu care activitatea lor este confruntat`. Cu toate acestea, experien\a din

47

S.P. nr. 110-111/2004

Politicã internaåionalã Statele Unite, care au deja o lunga practic` [n aplicarea regimului obliga\ilor de mediu ale fiec`rui operator economic, arat` c`, chiar ]i [n asemenea situa\ii, sectoarele cu risc ridicat de mediu pot absorbi aceste cheltuieli suplimentare f`r` un impact semnificativ asupra competitivit`\ii lor.

Va reduce Directiva inovarea [n UE? – Aceast` consecin\` este posibil s` fie evitat` deoarece statele membre pot decide, individual, ce pagube care nu au putut fi prev`zute pe baza celei mai bune cunoa]teri ]tiin\ifice ]i tehnice a momentului pot fi scutite de obliga\ia de mediu. {n fapt, deoarece Directiva induce o emula\ie [n r@ndul operatorilor a c`ror activit`\i prezint` risc pentru mediu, determin@ndu-i s` fie mult mai precau\i, ceea ce va contribui la o accelerare a inov`rii [n domeniul prevenirii, al ac\iunii [n situa\iile de risc ]i al remedierii consecin\elor dezastrelor sau accidentelor de mediu; va cre]te gradul de gradul de inovare [n dezvoltarea ]i utilizarea unor tehnologii ]i procese mai sigure ]i mai pu\in poluante.

Cere Directiva operatorilor economici s` se asigure pentru obliga\ia de mediu? – Aceasta a fost una din problemele spinoase ale procesului de promovare legislativ` a Directivei [n Parlamentul European ]i la Consiliul Europei. Mai [nt@i, este important de subliniat c` asigurarea nu este singura cale de a furniza o solu\ie pentru contribu\ia financiar` [n caz de dezastre ]i accidente de mediu.

Exist` ]i alte forme de securitate financiar`, de exemplu, garan\iile bancare, consor\iile de asigur`ri, garan\iile financiare ale sucursalelor pentru o firm` central` etc. {n al doilea r@nd, problema cu care se confrunt` UE este aceea c` nu exist` produse pure de securitate financiar` legate de protec\ia mediului. Aceasta este o consecin\` a faptului c` poluatorilor nu li s-a cerut p@n` acum s` remedieze daunele aduse mediului. De aceea, pe pia\a asigur`rilor a lipsit o gam` de produse dedicate acoperirii daunelor de mediu. Chiar ]i [n acest moment este dificil pentru companiile de asigur`ri s` ofere pe pia\` acest tip de produse, [n condi\iile [n care informa\iile necesare asupra costurilor implicate de dezastrele, accidentele ]i remedierea efectelor acestora nu sunt [nc` suficient de larg cunoscute. {n consecin\`, Directiva nu cere expres operatorilor economici a c`ror activitate are impact sau risc asupra mediului s` contracteze asemenea produse de asigurare. {ns`, prin prevederi exprese, operatorii vor fi responsabili pentru consecin\ele nefavorabile ale activit`\ilor lor asupra mediului ]i vor trebui s` fac` disponibile toate informa\iile ]i datele referitoare at@t la accidentele ]i incidentele de

S.P. nr. 110-111/2004

mediu, c@t ]i la cheltuielile de eliminare a riscului sau pentru remediere [n caz de producere a accidentelor de mediu. Se a]teapt` c` pia\a acestor produse s` evolueze. {n acest sens, Directiva solicit` Comisiei Europene ca [n 2010 s` [ntocmeasc` un Raport asupra disponibilit`\ii unor asemenea produse, asupra costurilor ]i condi\iilor de utilizare. Pe baza acestui Raport, Comisia va fi [n m`sur` s` solicite amendarea Directivei.

Exis` un plafon financiar al sumei pe care poluatorii sunt obliga\i s` o pl`teasc` pentru remedierea pagubelor aduse mediului? – Nu, nu exist` o asemenea prevedere. Aceast` limitare ar [ndemna poluatorii la neglijen\` [n luarea tuturor m`surilor legale de prevenire a dezastrelor ]i a accidentelor de mediu. Poluatorii trebuie s` fie con]tien\i c`, indiferent de consecin\ele ac\iunilor lor, vor “pl`ti” exact at@t la c@t se estimeaz` daunele aduse mediului. Aceasta este o cale de “stimulare” a particip`rii active ]i voluntare a poluatorilor la punerea [n practic` a legisla\iei ]i politicilor de mediu ]i, [n egal` m`sur`, o cale de a transfera cheltuieli de mediu de la bugetul public, [n baza principului poluatorul pl`te]te, [n sarcina celor care polueaz` mediul sau [l degradeaz` grav. Ca o consecin\` a acestor m`suri nu este neap`rat necesar` o cre]tere a cheltuielilor de asigurare; nu acestea reprezint` marja principal` a costurilor de aplicare a Directivei. Aceasta ar fi, de altfel, politica de efort minim. Efortul optim ar cel de [mbinare a acestor produse de asigurare, contractate la costuri minime garantate de sc`derea riscului poten\ial prin promovarea ecoeficien\ei, ecoprofitului, produc\iei curate, a lan\urilor de produse ecologice, toate ]i [mpreun` aflate sub deviza “produc\iei prietenoase mediului”.

Ce se [nt@mpla [n cazurile de incapacitate de plat` – va pl`ti statul, respectiv, vor pl`ti contribuabilii? – Directiva nu cere statelor membre s` remedieze daunele aduse mediului dac` poluatorii nu pot fi identifica\i sau sunt [n incapacitate de plat`. Autorit`\ile competente vor decide singure dac` este o “pagub` f`r` responsabilitate” care trebuie remediat` sau nu. Desigur, dac` statul este implicat prin organismele sau institu\iile sale, ori prin companiile na\ionale, proprietate de stat, atunci acesta va trebui s` pl`teasc`, ca orice alt poluator, persoan` juridic` sau fizic` responsabil` pentru ac\iunile sale asupra mediului.

C@nd va intra Directiva [n vigoare? – Pe parcursul anului 2007. Dup` ce Consiliul ]i Parlamentul Europei au c`zut de acord asupra Directivei ca urmare a unui proces de conciliere, Consiliul a

48

Politicã internaåionalã adoptat-o oficial la data de 30 martie 2004, iar Parlamentul a adoptat-o o zi mai t@rziu, la 31 martie 2004. Ea a intrat [n vigoare la 20 de zile de la publicarea [n Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispozi\ie trei ani pentru transpunerea sa [n legisla\iile na\ionale. Directiva nu se va aplica retroactiv, ceea ce [nseamn` c` operatorii economici din fiecare din statele membre ale UE nu vor r`spunde pentru daunele aduse mediului [nainte de intrarea sa [n vigoare.

Ce \`ri membre ale UE au deja [n vigoare scheme de aplicare a obliga\iilor de mediu? – {n majoritatea statelor membre ale UE exist` prevederi legislative care permit autorit`\ilor de mediu competente s` trag` la r`spundere poluatorii [n caz de daune aduse mediului. Dar pe baza acestor prevederi legislative marginile de manevr` ale autorit`\ilor sunt prea largi, ceea ce favorizeaz` uneori ac\iuni insuficient de eficiente [n prevenirea ]i remedierea daunelor aduse mediului. Numai c@teva state membre ale UE, de exemplu, Suedia ]i Danemarca, au pus [n aplicare un regim general al compensa\iilor pentru daunele aduse mediului. Referitor la daunele aduse speciilor ]i habitatelor naturale protejate, aproape c` nu exista reglement`ri care s` asigure remedierea acestora. Unul din rarele exemple de existen\` a unor reglement`ri, apropiate de spiritul ]i litera Directivei, este legea federal` din Belgia, care prevede compensarea daunelor cauzate apelor belgiene de coast` ]i a biodiversit`\ii acestora. |`rile care au reguli mai stricte dec@t prevederile Directivei vor fi obligate s` modifice legisla\ia [n vigoare? – Nu. {n conformitate cu Tratatul UE ]i cu un articol al Directivei, statele membre pot adopta sau pot men\ine prevederi na\ionale care s` asigure un nivel mai mare de protec\ie a mediului dec@t cel prev`zut [n textul Directive.

Ce consecin\e rezult` pentru Rom@nia din aplicarea Directivei? – {n 2004, Rom@nia ]i-a propus s` [ncheie negocierile dosarului de mediu [n vederea ader`rii la UE [n 2007. De]i [nsu]i dosarul de mediu face obiectul unor negocieri dificile, greul abia urmeaz`. Economia rom@neasc`, pentru a face fa\` aplic`rii Directivei, va fi confruntat` cu costuri mari. Este sigur faptul c` ni se va acorda o perioad` de gra\ie, timp [n care marii poluatori industriali vor trebui s` asimileze cele mai bune tehnologii disponibile, astfel [nc@t Produsul Intern Brut s` devin` unul “verde”, adic` unul care internalizeaz` cheltuielile necesare prevenirii ]i controlului integrat al polu`rii. De aceea, pentru a nu multiplica riscurile ]i pentru a evita “[nv`\area prin

]oc”, [ntotdeauna costisitoare, este necesar s` provoc`m o dezbatere public` centrat` pe conturarea unui orizont de a]teptare favorabil adapt`rii economiei rom@ne]ti la regimul obliga\iilor de mediu.

BIBLIOGRAFIE WHITE PAPER ON ENVIRONMENTAL LIABILITY pe pagina Web http://europa.eu.int/comm/environment/liability/.

FOLLOW UP TO THE WHITE PAPER pe pagina Web http://europa.eu.int/comm/environment/liability/.

Pagini WEB pe care pot fi consultate subiecte legate de DIRECTIVA UNIUNII EUROPENE PRIVIND OBLIGA|IILE DE MEDIU: • Pagina Web a Comisiei Europene dedicata Obliga\iilor de Mediu: http://www.europa.eu.int/comm/environment/ liability/index.htm • Pagina Web Legifrance: http://www.legifrance.gouv.fr.

DUMITRU MIHU - Doctor [n ]tiin\e tehnice, matematician. Director de programe [n cadrul Societ`\ii Ecologiste Noua Alian\`, organiza\ie nonguvernamental` de mediu.

CONSTANTIN STOENESCU - Doctor [n filosofie. Lector la Facultatea de Filosofie a Universit`\ii Bucure]ti, unde pred` epistemologie. Este pre]edintele Societ`\ii Ecologiste Noua Alian\`.

49

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri

Sistemul electoral æi finanåarea actorilor politici DAN BARBU The electoral system and the political system represent two different entities that are nevertheless interacting and are tightly connected by means of the electoral design mechanisms. A special chapter of the electoral system consists in the provisions pertaining to the means of financing the political actors, both during the elections campaign as well as during the period after the elections. Once the political actors decide upon a certain electoral system, that also includes stipulations in terms of the financing the political parties, it is important to evaluate the economic and political consequences of the public support granted to the electoral activities.

Finanåarea partidelor politice – cadrul legislativ Problema finan\`rii actorilor politici a [nceput s` devin` de actualitate [n Rom@nia [n vara anului 2000, atunci c@nd a fost declan]at scandalul “Adrian Costea”, prin care PDSR (actualul PSD) ]i o serie de lideri importan\i ai acestui partid au fost acuza\i c` au primit, [n mod ilicit, fonduri din str`in`tate pentru sus\inerea campaniei electorale din 1996. Imediat dup` acest scandal, aproape to\i liderii politici, dar ]i liderii de opinie au sus\inut necesitatea elabor`rii unui cadru legislativ coerent [n domeniul finan\`rii partidelor politice. Cu toate acestea, abia dup` trei ani, [n 2003, legislatorul rom@n a adoptat un cadru legislativ de sine st`t`tor, care s` reglementeze modul de finan\are al actorilor participan\i la via\a politic`.

Articolul de fa\` []i propune s` identifice mecanismele design-ului electoral care se aplic` atunci c@nd actorii politici (indiferent de culoarea politic`) iau decizia de a elabora un sistem electoral, care, bine[n\eles, include ]i norme specifice privind finan\area activit`\ii partidelor din care fac parte. Este interesant de observat cum se aplic` principiile justi\iei sociale (a]a cum au fost ele enun\ate ]i demonstrate de John Rawls) [n momentul elabor`rii cadrului legislativ privind finan\area actorilor politici. De asemenea, este important de identificat solu\ii care s` contribuie la elaborarea unor norme juridice coerente ]i [n concordan\` cu justi\ia social`.

P@n` la identificarea unor eventuale solu\ii, este necesar de prezentat cadrul legislativ [n domeniul finan\`rii actorilor politici, existent la ora actual` [n

S.P. nr. 110-111/2004

Rom@nia, precum ]i legisla\ia [n acest domeniu din mai multe state europene, dar ]i ultimele nout`\i legate de modul de finan\are al actorilor politici din SUA. 1. Cadrul legislativ - România {n Rom@nia, [n perioada 1989 – 2003, nu a existat o lege propriu-zis` a finan\`rii partidelor politice, cadrul legislativ [n acest domeniu fiind format din diferite prevederi cuprinse [n Decretul – lege nr. 92 din martie 1990 pentru alegerea Parlamentului ]i a Pre]edintelui Rom@niei, Legea nr. 68 din iulie 1992 pentru alegerea Camerei Deputa\ilor ]i a Senatului ]i Legea partidelor politice din 1996.

Singurele preciz`ri [n leg`tur` cu sursele de finan\are pentru campania electoral` a partidelor politice din Decretul – lege nr. 92/1990 apar la articolul 53, care prevede c` partidele ]i forma\iunile politice care particip` la campania electoral` vor primi subven\ie de la bugetul de stat, determinat` o dat` cu stabilirea datei alegerilor. De asemenea, acela]i articol 53 precizeaz` c`, dup` intrarea [n vigoare a prezentului decret-lege, se interzice subven\ionarea campaniei electorale cu fonduri primite din str`in`tate sau din alte surse nedeclarate public.

Legea nr. 68/1992 prevede la articolul 45 c` partidele ]i forma\iunile politice care particip` la campania electoral` pot primi, prin lege special`, o subven\ie de la bugetul de stat. Categoriile de ac\iuni desf`]urate [n cadrul campaniei ce pot fi astfel finan\ate se stabilesc prin legea de acordare a subven\iei. Partidele ]i forma\iunile politice care nu au ob\inut cel pu\in 5% din voturile valabil exprimate pe [ntreaga \ar` vor resti-

50

Dezbateri tui subven\ia [n termen de 2 luni de la data vot`rii. Este interzis` subven\ionarea campaniei electorale, [n mod direct sau indirect, de c`tre persoane fizice sau juridice din str`in`tate. Sumele astfel primite se confisc` ]i se fac venit la buget. Se interzice subven\ionarea campaniei electorale a unui partid, forma\iune politic`, coali\ie a acestora sau candidat independent de c`tre o autoritate public`, institu\ie public`, regie autonom` sau societate cu capital integral sau majoritar de stat. Primirea pentru campania electoral` a subven\iilor de la bugetul de stat sau de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat [n acest scop de c`tre conducerea partidului sau forma\iunii politice. Mai multe partide sau forma\iuni politice pot folosi serviciile aceluia]i mandatar. {n 1996, Parlamentul a adoptat Legea partidelor politice (Legea nr. 27/ 26 aprilie 1996), care reglementeaz`, [ntre altele, ]i problema finan\`rii partidelor politice. {n capitolul 6 din Legea partidelor politice, intitulat “Finan\area partidelor politice”, se face referire la sursele de finan\are ale partidelor, la opera\iunile de [ncas`ri ]i pl`\i ]i, foarte important, la activitatea Cur\ii de Conturi, institu\ia care ar trebui s` controleze respectarea unora dintre prevederile capitolului 6 din Legea partidelor politice.

Conform art. 32 din Legea 27/1996, “partidele politice pot de\ine bunuri mobile ]i imobile care sunt necesare realiz`rii activit`\ilor specifice”1. Unul dintre cele mai importante articole ale Legii se refer` la sursele de finan\are ale partidelor politice. Conform art.

33, alin 1, [n Rom@nia, aceste surse constau [n: cotiza\ii ale membrilor de partid, dona\ii ]i legate, venituri provenite din activit`\i proprii ]i subven\ii de la bugetul de stat. {n continuarea aceluia]i articol, se precizeaz` c` “opera\iunile de [ncas`ri ]i pl`\i ale partidelor se efectueaz` prin conturi [n lei ]i valut`, deschise la b`nci cu sediul [n Rom@nia”2. A]adar, partidele politice rom@ne]ti pot efectua opera\iuni de [ncas`ri ]i pl`\i doar prin conturi deschise la b`nci din Rom@nia. {n ceea ce prive]te cotiza\iile pl`tite de membrii fiec`rui partid politic, art.34, alin.3 precizeaz` c` “suma cotiza\iilor pl`tite [ntr-un an de o persoan` nu poate dep`]i 50 de salarii minime pe \ar`”. “Dona\iile primite de un partid politic [ntr-un an nu pot dep`]i 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv”3. De asemenea, “sunt interzise dona\iile de bunuri materiale sau sume de bani, f`cute cu scopul evident de a ob\ine un avantaj economic sau politic”4. Dup` cum se poate observa, prevederile legate de interzicerea dona\iilor de bunuri materiale sau sume de bani, sunt mai mult dec@t generale ]i nu con\in ]i sanc\iuni pentru faptele care contravin dispozi\iilor legii.

Art. 36 din Legea 27/1996 se ocup` de dona\iile

care nu pot fi primite de partidele politice. Astfel, forma\iunile politice “nu pot primi dona\ii de la institu\iile publice, de la regiile autonome, de la societ`\ile comerciale ]i de la societ`\ile bancare cu capital majoritar de stat”. {n acela]i timp, dona\iile din partea altor state ori a organiza\iilor din str`in`tate sunt interzise, cu excep\ia dona\iilor const@nd [n bunuri materiale necesare activit`\ii politice, primite din partea organiza\iilor politice interna\ionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate [n rela\ii de colaborare politic`.

Conform Legii partidelor politice din 1996, forma\iunile politice din Rom@nia “primesc anual subven\ii de la bugetul de stat, [n condi\iile legii. Subven\ia se vars` lunar [n contul fiec`rui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Suma alocat` anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat”5.

Una din principalele lacune ale cadrului legislativ legat de finan\area actorilor politici se refer` la criteriile de aderare la un partid politic ]i la modalitatea de str@ngere a cotiza\iilor. La nivel teoretic, problema cotiza\iilor [n interiorul partidelor politice, a fost abordat` de Maurice Duverger, care f`cea distinc\ia [ntre dou` tipuri de aderare: “aderarea liber` ]i aderarea reglementat`. Prima nu presupune nici o alt` condi\ie sau formalitate dec@t semn`tura buletinului de aderare ]i v`rsarea unei cotiza\ii; intrarea [n partid este deci liber`. Cea de-a doua, aderarea reglementat` este dimpotriv`, total diferit`. Ea se face prin dou` acte distincte: cererea de admitere a celui interesat ]i o decizie de acceptare a unui organ responsabil al partidului”6.

Duverger vorbe]te despre dou` tipuri de cotiza\ii: “o cotiza\ie perceput` anual ]i o singur` dat`. Valoarea sa global` este destul de mic`; ea nu [nseamn` un mare sacrificiu pentru membru. Pl`tirea cotiza\iei este atestat` de un timbru cu o anumit` dat` a anului, aplicat pe o carta de aderent. Al doilea tip de cotiza\ie presupune dou` elemente: un element lunar, care corespunde timbrelor lipite pe carta anual` ]i valoarea destul de ridicat`. (…) Partidele au [ncercat s` introduc` o anumit` juste\e [n perceperea cotiza\iilor. {n locul sistemelor cotiza\iilor uniforme – care corespund tehnicii fiscale celei mai primitive, aceea a impozit`rii simple pe cap de membru – unii dintre ei au stabilit un sistem de cotiza\ie propor\ional cu venitul”7. {n Rom@nia, potrivit articolului 34 din Legea partidelor politice din 1996, cuantumul cotiza\iilor, repartizarea ]i utilizarea acestora se stabilesc prin hot`r@ri ale partidului politic, potrivit Statutului. De asemenea, veniturile totale provenite din cotiza\ii sunt neplafonate. Suma cotiza\iilor pl`tite [ntr-un an de o persoan` nu poate dep`]i 50 de salarii de baz` minime

51

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri pe \ar`. Salariul de baz` minim pe \ar` luat ca referin\` este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Conform prevederilor men\ionate nu este limitat cuantumul cotiza\iilor unui partid. {n schimb, este instituit un plafon pentru cotiza\ia anual` de membru de partid, ]i anume 50 de salarii de baz` minime pe \ar`. Aceast` prevedere ofer` posibilitatea unei duble verific`ri, din punct de vedere contabil, a num`rului real al membrilor cotizan\i. Dac` [n mod firesc membrii unui partid []i pot sus\ine financiar propria forma\iune, este necesar` limitarea acestei contribu\ii [n scopul de a [mpiedica trecerea unor sume primite din dona\ii drept cotiza\ii.

Neplafonarea cuantumului cotiza\iilor are drept urmare [nl`turarea posibilit`\ii ca unui partid, cu un num`r foarte mare de membri, s` i se impun` asemenea restric\ii financiare. {n ceea ce prive]te dona\iile ]i legatele, [n formularea art. 35, alin. 5, se remarc` o anumit` ambiguitate de exprimare, deoarece nu se precizeaz` [n ce document urmeaz` a se face [nregistrarea identit`\ii donatorului ]i modalitatea de verificare. {n ceea ce prive]te p`strarea confiden\ialit`\ii donatorului pentru o sum` mai mic` de 10 salarii de baz` minime pe \ar`, este demn de interes c` ]i aceast` prevedere poate da na]tere la ambiguit`\i ]i interpret`ri pe marginea legii.

Curtea de Conturi este unica institu\ie abilitat` s` exercite un control asupra provenien\ei ]i utiliz`rii fondurilor partidelor. {n Raportul prezentat Parlamentului [n mai 2001, Curtea de Conturi face referiri la caren\ele Legii 27/1996. Astfel, la articolul 33 – alin.1, unde sunt enumerate sursele de finan\are ale unui partid politic, nu se define]te clar ce [nseamn` “venituri provenite din activitate proprie” sau “legate” ]i nici sfera de cuprindere a acestora; fondurile de care beneficiaz` unele partide, provenite din dona\ii prin intermediul unor funda\ii ]i asocia\ii non-profit, eludeaz` controlul, Curtea de Conturi neav@nd competen\e de control asupra acestora. {n Legea 27/1996 nu se reg`se]te nici o reglementare prin care s` se stabileasc` m`surile/penalit`\ile pentru dep`]irea plafonului cotiza\iilor pl`tite de o persoan`, peste plafonul stabilit prin prevederile legii.

Aceea]i nebuloas` plute]te ]i [n leg`tur` cu sumele reprezent@nd dona\iile care dep`]esc cele 10 salarii minime pe \ar`, dar care nu au fost publicate [n Monitorul Oficial p@n` la data de 31 martie a anului urm`tor efectu`rii lor. Chiar aceast` referire la salariul de baz` minim pe \ar` are caracter ambiguu, din moment ce nu se stabile]te momentul de referin\` al acestuia, de]i apar fluctua\ii de nivel de la o perioad` la alta [n acela]i an calendaristic. {n ceea ce prive]te sanc\iunile, reglement`rile men\ionate, respectiv Legea privind alegerile locale

S.P. nr. 110-111/2004

nr.70/1991 ]i Legea partidelor politice nr.27/1996 nu prev`d dec@t sanc\iuni pecuniare. Important de remarcat este absen\a unui sistem de sanc\iuni care s` determine respectarea normelor referitoare la finan\area partidelor ]i forma\iunilor politice. De asemenea, este neclar` prevederea referitoare la constatarea contraven\iei men\ionate ]i anume de c`tre “ofi\erii ]i subofi\erii de poli\ie” (art. 87, alin. 1 lit. a), deoarece nu poli\ia este abilitat` s` verifice existen\a unui mandatar financiar pentru o forma\iune politic` sau pentru un candidat.

Conform Legii 43/2003 (Legea privind finan\area activit`\ii partidelor politice ]i a campaniilor electorale), contribu\iile primite dup` deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice din \ar`, pot fi folosite pentru campania electoral` a unui partid numai dac`, [n prealabil, sunt declarate Cur\ii de Conturi de c`tre mandatarul financiar. Este interzis`, potrivit art. 15, finan\area campaniei electorale, [n mod direct sau indirect, de c`tre persoane fizice sau juridice str`ine. Sumele astfel primite se confisc` ]i se fac venit la Bugetul statului. De asemenea, se interzice finan\area [n orice mod a campaniei electorale a unui partid, a unei alian\e a acestora sau candidat independent de c`tre o autoritate public`, institu\ie public`, regie autonom`, companie na\ional`, societate comercial` sau societate bancar` cu capital integral ori majoritar de stat sau de c`tre un sindicat ori o asocia\ie sau funda\ie. Sumele astfel primite se confisc` ]i se fac venit la Bugetul de stat (art. 16).

Primirea pentru campania electoral` a subven\iilor de la Bugetul de stat, a dona\iilor sau a legatelor de la persoane fizice sau juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat [n acest scop de c`tre conducerea partidului (art. 17). Mandatarul financiar este obligat s` \in` eviden\a contabil` a opera\iunilor financiare pentru fiecare circumscrip\ie, [n cazul alegerilor pentru Camera Deputa\ilor ]i, respectiv, pentru Senat, precum ]i pentru fiecare jude\ ]i, respectiv, pentru fiecare candidat la func\ia de primar, [n cazul alegerilor locale.

Legea 43/2003 specific` faptul c` limita maxim` a cheltuielilor care pot fi efectuate de c`tre un partid politic [n fiecare campanie electoral` se calculeaz` prin [nsumarea valorilor maxime permise pentru fiecare candidat propus pentru alegeri. Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite [n func\ie de salariul de baz` minim brut pe \ar` existent la data de 1 ianuarie a anului electoral, dup` cum urmeaz`: 150 de salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de deputat sau senator; 20 de salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de consilier jude\ean sau consilier local [n Consiliul General al Municipiului

52

Dezbateri Bucure]ti; 15 salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de consilier local [n consiliile municipiilor re]edin\` de jude\ ]i [n consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti; 10 salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de consilier local [n consiliile municipiilor ]i ora]elor; 2 salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de consilier local [n consiliile comunale; 10.000 de salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de primar general al municipiului Bucure]ti; 2000 de salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de primar al unui municipiu re]edin\` de jude\; 500 de salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de primar al unui sector al municipiului Bucure]ti ori al unui municipiu sau ora]; 20 de salarii de baz` minime brute pe \ar` pentru fiecare candidat la func\ia de primar al unei comune. La validare, conducerea partidului, a organiza\iei jude\ene sau, dup` caz, candidatul independent va depune la Curtea de Conturi o declara\ie privind respectarea plafoanelor. Sumele ce dep`]esc plafoanele prev`zute se fac venit la Bugetul de stat.8 Conform art. 24 din Legea 43/2003, Curtea de Conturi este singura autoritate public` abilitat` s` controleze respectarea prevederilor legale privind finan\area partidelor politice. Anual, Curtea de Conturi va verifica pentru fiecare partid respectarea prevederilor legale privind constituirea ]i cheltuirea fondurilor acestora. Curtea de Conturi va p`stra un registru al partidelor politice, al alian\elor politice ]i al candida\ilor independen\i, [n care vor fi trecute toate datele referitoare la activitatea financiar` a acestora care trebuie declarate Cur\ii de Conturi, potrivit prezentei legi.

Mandatarii partidelor politice sunt obliga\i ca, [n termen de 15 zile de la publicarea rezultatului alegerilor, s` depun` la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor ]i cheltuielilor electorale pentru fiecare partid sau candidat independent. Raportul se public` [n Monitorul Oficial al Rom@niei. Validarea mandatelor candida\ilor declara\i ale]i este condi\ionat` de depunerea [n termen a raportului financiar. {n termen de 30 de zile de la primirea raportului sau, dup` caz, a documentelor suplimentare solicitate, Curtea de Conturi se va pronun\a asupra corectitudinii eviden\elor contabile electorale ]i asupra legalit`\ii pl`\ilor f`cute.

Dac` se constat` c` exist` anumite neregularit`\i sau [nc`lc`ri ale restric\iilor legale privind veniturile ]i cheltuielile electorale, Curtea de Conturi poate dispune restituirea, [n tot sau [n parte, a subven\iei de la buget primite de partidul sau candidatul independent [n cauz`. Partidele care [ncalca legea pot fi sanc\ionate cu amend` de la 30.000.000 lei la 300.000.000 lei9. Sanc-

\iunile se pot aplica, dup` caz, fie mandatarului financiar, fie partidului politic, fie donatorului care a [nc`lcat prevederile legale mai sus men\ionate.

2. Cadrul legislativ – Germania. Actul de organizare æi funcåionare a partidelor politice Problema finan\`rii partidelor politice din Germania este reglementat` de “Actul de organizare ]i func\ionare al partidelor politice” adoptat la data de 24 iulie 1967 ]i amendat la 31 ianuarie 1994. {n baza acestui act, pentru a preveni influen\a din partea oamenilor politici, sursele de finan\are ale partidelor politice sunt foarte strict reglementate. Astfel, articolul 18, intitulat “Principii ale finan\`rii publice”, la alin.1, precizeaz` c` statul recunoa]te partidelor politice fondurile folosite pentru propriile activit`\i [n conformitate cu prevederile constitu\ionale. Acela]i alineat stabile]te ]i anumite criterii folosite la distribu\ia fondurilor venite din partea statului. Unul dintre aceste criterii este performan\a partidelor [n alegerile pentru Parlamentul European, Bundestag ]i Landtag. {n func\ie de procentele ob\inute [n cadrul acestor alegeri se va face distribuirea fondurilor de la bugetul de stat. Distribuirea veniturilor mai \ine cont ]i de suma contribu\iilor venite din partea membrilor partidului ]i de valoarea dona\iilor primite. La aliniatul 2 se prevede c` suma anual` maxim` alocat` de bugetul de stat partidelor politice din Germania este de 230 milioane DM. Concret, fiecare partid politic german prime]te c@te 1,30 DM pentru fiecare vot ob\inut la alegerile pentru Bundestag, Parlamentul European sau cele pentru Landtag, cu limita maxim` de cinci milioane de voturi.

Pentru fiecare vot [n plus, prime]te [nc` 1 DM per vot.

Mai sunt pl`ti\i ]i 50 de pfenningi pentru fiecare DM primit` din cotiza\iile membrilor sau din dona\ii. Suma acestora din urm` nu poate dep`]i fondurile str@nse de partid [ntr-un an, iar suma total` str@ns` de toate partidele nu poate dep`]i cele 230 milioane DM. A]a cum se poate observa, legislatorul german prive]te finan\area partidelor ]i din perspectiva economiei capitaliste. Mai exact este vorba despre aplicarea unui mecanism social ]i politic, care are ca obiectiv eficien\a capitalist` a banului investit [n actorul politic [n func\ie de rezultate ob\inute [n alegeri. Ceea ce ar p`rea la prima vedere un fapt imoral, pentru c`, practic, sunt pl`ti\i cei care voteaz`, este [n realitate aplicarea unor principii care apar\in unui mod de g@ndire capitalist. Practic, partidele politice din Germania sunt [ncurajate s` duc` o politic` [n interesul aleg`torilor. Duc@nd o astfel de politic`, partidele sunt compensate, mai [nt@i de cet`\eni care se duc ]i voteaz` forma\iunile politice, iar apoi de stat, care d` bani pentru fiecare vot ob\inut [n alegeri.

53

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri Anual, [n Germania fiecare partid trebuie s` prezinte o declara\ie de conturi, [n care s` se prezinte separat toate sursele de venit, iar [n cazul persoanelor fizice, s` fie men\ionate separat cele care au donat mai mult de 6000 DM. Interesante de v`zut sunt reglement`rile privind dona\iile, prev`zute [n articolul 25 al “Actului de organizare ]i func\ionare al partidelor politice”, care stipuleaz` sursele din care nu se pot accepta dona\ii: dona\ii din partea grupurilor parlamentare, dona\ii din partea organiza\iilor profesionale care sunt pe cale s` se transforme [n partide politice, dona\ii [n schimbul c`rora au fost ob\inute unele avantaje economice sau politice.

A]adar textul de lege german identific` sursele de finan\are interzise pentru a fi folosite de partidele politice, spre deosebire de legisla\ia rom@n`, care nu precizeaz` ceea este permis pentru a fi folosit la finan\are ]i ceea ce e interzis prin lege. {n cazul descoperirii existen\ei unor dona\ii ob\inute prin mijloace ilegale sau folosirea de fonduri neregulamentare sau necontabilizate [n raportul anual adresat de fiecare partid Parlamentului, este prev`zut la articolul 23 din “Actul de organizare ]i func\ionare al partidelor politice” ca toate aceste dona\ii s` fie privite ca dona\ii ilegale ]i transferate Prezidiumului Bundestagului, [n contraven\ia articolului 25, ]i utilizarea fondurilor [n scopuri caritabile.

La o prim` analiz` comparativ` a cadrului legislativ rom@nesc cu cel german se poate observa c` legisla\ia german` [n domeniu, pe l@ng` faptul c` este mult mai explicit`, este adaptat` ]i la noile situa\ii ap`rute, cum ar fi contrabanda, dona\iile ilegale etc. De asemenea, legisla\ia german` con\ine ]i prevederi legate de pedepsele pe care le primesc cei care s`v@r]esc infrac\iuni legate de finan\`ri ilegale ale partidelor politice.

Legisla\ia rom@n` nu prevede nimic din acest punct de vedere.

Spre deosebire de legisla\ia rom@n`, cea german` acord` un spa\iu larg eventualelor controale venite din partea Cur\ii de Conturi, sau din partea altor organisme abilitate. Din nou, legislatorul rom@n a trecut foarte u]or cu vederea acest am`nunt. A]a se explic` probabil prevederile de form` existente [n Legea partidelor politice din Rom@nia.

Un am`nunt foarte important este cel legat de obligativitatea, [nscris` [n legisla\ia din Germania, ca partidele politice s` prezinte anual o declara\ie de conturi, care s` con\in` prezentarea tuturor surselor de venit. {n Rom@nia, deocamdat`, nu exist` o reglementare de acest gen, ceea ce faciliteaz` ac\iunile de finan\are ilegal`, av@nd [n vedere c` autorit`\ile abilitate nu cunosc situa\ia exact` a fondurilor de care dispun forma\iunile politice.

S.P. nr. 110-111/2004

3. Cadrul legislativ – Italia. Legea privind finan\area partidelor politice {n Italia, finan\area partidelor politice a fost reglementat` prin legea nr.195 din 1974, care a fost ulterior modificat` de c@teva ori. Legea ]i amendamentele ei au instituit dou` fonduri: un fond electoral, care nu intervine dec@t [n anii alegerilor generale ]i un fond structural, din care se fac v`rs`minte anuale. Pot beneficia de fonduri electorale orice partide care se prezint` la alegeri [n cel pu\in dou` treimi din circumscrip\ii ]i ob\in cel pu\in 300000 de voturi sau 2% din sufragiile exprimate.

De men\ionat este faptul c` se aplic` un sistem diferit pentru regiunile cu un statut special [n protejarea minorit`\ilor lingvistice (rambursarea se face partidelor care ob\in cel pu\in un anumit c@t [ntr-una din cele dou` Camere). La fiecare alegeri se pl`te]te o sum` total` de 30 de miliarde de lire: 20% se [mparte [n mod egal tuturor partidelor, iar restul se [mparte [n func\ie de rezultatele electorale. Cel de-al doilea fond, cel structural, care acoper` cheltuielile organiza\iilor de partid, cuprinde un total de 82866 miliarde lire (la nivelul anului 1994), din care ceva mai mult de o treime este atribuit` Senatului, iar celelalte dou` treimi Camerei Deputa\ilor.

Aceste fonduri se [mpart astfel: 2% sunt [mp`r\ite [n mod egal grupurilor reprezentate [n Parlament; 23% sunt [mp`r\i\i [n p`r\i egale [ntre partidele care au prezentat o list` [n cel pu\in dou` treimi din circumscrip\ii sau o list` proprie [n regiunile cu statut special protej@nd minorit`\ile lingvistice; 73% sunt atribui\i grupurilor politice [n func\ie de num`rul mandatelor [n Parlament. Pre]edin\ii grupurilor politice reprezentate [n Parlament sunt obliga\i prin lege s` transfere 90% din sumele primite partidelor respective. Reglement`ri asem`n`toare sunt rezervate alegerilor regionale ]i celor parlamentare europene. Societ`\ile private pot v`rsa contribu\ii pentru partide numai [n m`sura [n care ele sunt acceptate de c`tre consiliul lor de administra\ie ]i declarate [n bilan\ul anual. Pentru dona\iile care dep`]esc 5 milioane de lire, at@t donatorul c@t ]i beneficiarul trebuie s` fac` o declara\ie comun` [n fa\a Pre]edintelui Camerei.

Spre deosebire de Rom@nia, [n Italia exist` prevederi extrem de aspre ([ntre 6 luni ]i 4 ani, precum ]i amenzi echival@nd cu sume de trei ori mai mari dec@t cele primite) [mpotriva partidelor politice, a grupurilor parlamentare ori a membrilor Parlamentului European, a candida\ilor [n alegeri care primesc fonduri de la societ`\ile publice ([n care statul de\ine o participare de cel pu\in 20%).

4. Cadru legislativ în Franåa æi Marea Britanie {n Fran\a, ultimele reglement`ri legale ale finan\`rii partidelor dateaz` din 1988 ]i 1990. Astfel, creditele destinate finan\`rii partidelor sunt repartizate

54

Dezbateri propor\ional [n func\ie de reprezentarea parlamentar` (astfel [nc@t sunt excluse de la finan\area public` partidele care nu au ob\inut o asemenea reprezentare).

Mandatarii partidelor politice pot percepe dona\ii provenite de la persoanele fizice, de maximum 50000 de franci ]i de maximum 500000 franci de la persoane morale, cu condi\ia ca dona\iile de peste 1000 franci s` se fac` prin cecuri. Sunt interzise dona\iile provenite de la cazinouri, cercuri ]i case de jocuri de noroc, de la persoane morale de drept public, precum ]i toate contribu\iile ori ajutoarele materiale ale unui stat str`in ori ale unei persoane morale de na\ionalitate str`in`.

Finan\area campaniilor electorale (preziden\iale ]i legislative) reprezint` un capitol separat. Cheltuielile rambursate de c`tre stat unui candidat sunt plafonate la 500000 franci pentru un deputat ]i la 120 de milioane franci pentru fiecare candidat la primul tur al alegerilor preziden\iale, la 140 de milioane de franci pentru fiecare din cei doi candida\i r`ma]i pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Dona\iile private admise pentru alegeri nu pot dep`]i 30000 de franci pentru o persoan` moral`. Nu se aplic` [ns` nici o limitare partidelor ]i grupurilor politice, care trebuie s` aib` [ntreaga libertate pentru a-]i ajuta candida\ii. Ca ]i [n cazul Germaniei, exist` o reglementare strict` a controlului provenien\ei ]i cheltuirii banilor publici sau priva\i. Deosebit de important este faptul c` to\i candida\ii ]i ale]ii trebuie s`-]i declare averea la [nceputul ]i la sf@r]itul mandatului, la fel ca ]i pre]edin\ii, membrii guvernului sau ale]ii care exercit` func\ii cu caracter executiv [n cadrul colectivit`\ilor teritoriale. {n Marea Britanie, [n ciuda faptului c` nu s-a stabilit un sistem general de finan\are al partidelor comparabil cu alte state ale UE, exist` totu]i un cadru limitat de ajutor financiar din partea statului pentru partidele din opozi\ie reprezentate [n Parlament. {ncep@nd din 1975, se acord` partidelor din opozi\ie subsidii, ca o compensare destinat` s` contrabalanseze marile avantaje pe care le de\ine partidul aflat la putere.

Ajutorul se calculeaz` astfel: 2,25 lire sterline pentru fiecare mandat c@]tigat de c`tre partide, la care se adaug` 5,1 lire sterline pentru fiecare tran]` de 200 de voturi ob\inute la alegerile legislative precedente.

Cadrul legislativ ]i criteriile folosite [n celelalte democra\ii europene se aseam`n` [n linii mari celor men\ionate mai sus. {n unele state (Austria, Spania, Danemarca, Portugalia, Suedia) sunt finan\ate ]i grupurile parlamentare. {n numeroase \`ri (Spania, Elve\ia, Belgia, etc) exist` ceea ce ar putea numi finan\area indirect`, care se concretizeaz` [n accesul la canalele publice de televiziune ]i radio, scutiri sau reduceri de tarife po]tale [n campania electoral`, prin acordarea de facilit`\i imobiliare [n alegeri. {n Suedia, finan\area

public` este [mp`r\it` [n trei categorii (subven\ii generale pentru partide, contribu\ii pentru partidele reprezentate [n Riksdag, asisten\` secretarial` pentru parlamentari). {n Belgia, partidele primesc o dona\ie anual`, care li se pl`te]te trimestrial. {n Norvegia, finan\area partidelor este prev`zut` [n bugetul de stat aprobat de Parlament. {n Olanda, [n scopul [mpiedic`rii statului ]i a lumii afacerilor de a impieta asupra autonomiei partidelor politice ]i [n scopul sc`p`rii de efectele schimb`rilor [n administra\ie, grupurile politice prefer` s`-]i str@ng` fonduri din subscrip\iile membrilor ]i din dona\ii.

5. Cadrul legislativ – SUA. Legea electoralã Comisia Federal` Electoral` (F.E.C) este cea care stabile]te termenii ]i condi\iile finan\`rii campaniei electorale americane; aceasta verific` ]i modul de respectare a reglement`rilor [n materie de finan\are electoral`. La baza finan\`rii campaniei electorale se afl` Legea federal` privind campania electoral`, prin care se stabilesc limitele sumelor pe categorii de donatori pentru sprijinirea candida\ilor la demnit`\ile federale ]i se interzic contribu\ii din anumite surse. Exist`, de asemenea, un cod de reglement`ri federale, elaborat de aceea]i Comisie.

Persoanele individuale ]i grupurile de persoane nu pot contribui nelimitat la campaniile candida\ilor pentru demnit`\ile federale sau la comitetele politice care se constituie [n vederea sprijinirii acestora. O persoan` fizic` poate contribui [n total cu 25000 de dolari pe an. Contribu\iile c`tre comitetele de partide ]i comitetele de ac\iune politic` conteaz` ca limit` anual` pentru anul [n care este f`cut` contribu\ia at@t timp c@t contribu\ia nu este destinat` unui anume candidat.

Legea electoral` american` interzice anumite contribu\ii f`cute [n leg`tur` cu sau pentru scopul de a influen\a alegerile federale: a. contribu\iile f`cute din casieriile corpora\iilor, organiza\iilor sindicale sau b`ncilor na\ionale sunt interzise; b. contribu\iile de la cei care contracteaz` lucr`ri ]i servicii cu institu\iile guvernamentale sunt interzise; c. contribu\iile de la cet`\enii de alt` na\ionalitate care nu au reziden\` permanent` [n SUA sunt interzise; d. contribu\iile f`cute de o persoan` [n numele alteia sunt interzise.

Finan\area public` a alegerilor preziden\iale americane prezint` un specific [n sistemul finan\`rii [n general a alegerilor. Candida\ii preziden\iali care [ndeplinesc condi\iile pentru a candida - devin “califica\i”10 sub aspectul [ndeplinirii condi\iilor civile, dar ]i politice, prin parcurgerea etapelor stabilite pentru nominalizarea lor de c`tre partidele ai c`ror membri sunt –

55

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri primesc fonduri prin guvernul federal pentru a-]i achita cheltuielile recunoscute ca necesare at@t [n campaniile lor politice primare, c@t ]i [n alegerile generale.

Pentru a ob\ine sume din finan\are public`, comitetele constituite pentru conven\iile partidelor cu reprezentare na\ional` ]i candida\ii trebuie s` [ndeplineasc` diferite condi\ii de eligibilitate, cum este ]i cea de acceptare a limit`rii la o anumit` sum` a cheltuielilor pentru campania electoral`. Odat` ce F.E.C. constat` c` au fost [ndeplinite condi\iile de eligibilitate, aceasta certific` volumul fondurilor publice la care comitetul conven\iei partidului cu reprezentare na\ional` sau/]i candida\ii sunt [ndrept`\i\i. Finan\area public` par\ial` este disponibil` candida\ilor la alegerile primare sub forma pl`\ilor propor\ionale11. Numai candida\ii care vizeaz` nominalizarea unui partid politic la func\ia de pre]edinte sunt [ndrept`\i\i s` primeasc` fonduri pentru alegerile primare.

Legea finan\`rii campaniei electorale scute]te plata unor cheltuieli din limitele de cheltuial`. Anumite cheltuieli pentru colectarea de fonduri (p@n` la 20% din limita de cheltuial`) ]i cheltuielile legale ]i contabilizate f`cute exclusiv pentru a asigura desf`]urarea campaniei electorale potrivit legii nu intr` [n limitele de cheltuial`. Nominalizarea pentru func\ia de pre]edinte de c`tre partidele cu reprezentare na\ional` poate deveni condi\ia pentru acordarea unei aloca\ii publice de 20 milioane de dolari pentru campania electoral` a alegerilor generale. Pentru a [ndeplini condi\iile s` primeasc` fonduri publice, candidatul trebuie s`-]i limiteze cheltuielile la suma alocat` ]i s` nu accepte contribu\ii private pentru campania electoral`. Contribu\ii private pot, oricum, s` fie acceptate [ntr-u cont special men\inut exclusiv pentru a face cheltuieli legale ]i contabilizate [n concordan\` cu prevederile legii finan\`rii campaniei electorale. Aceste cheltuieli legale ]i contabilizate nu fac obiectul limit`rii de cheltuieli. {n plus, candida\ii pot cheltui p@n` la 50000 de dolari din propriile lor fonduri. Aceast` limit` nu afecteaz` limita de cheltuial`.

Pentru a fi [ndrept`\it s` primeasc` fonduri publice, un candidat preziden\ial sau comitetul conven\iei unui partid trebuie s` [nainteze o scrisoare de acceptare ]i certificare [n form` scris` [n care candidatul sau comitetul accept`: • s` foloseasc` banii publici numai pentru cheltuieli legate de campania electoral` sau, [n cazul conven\iei unui partid, pentru cheltuieli privind conven\ia; • s` limiteze cheltuielile la sumele specificate [n legea finan\`rii campaniei electorale; • s` \in` contabilitatea ]i, dac` se cere, s` prezinte eviden\e suplimentare privind cheltuielile [ndrept`\ite; • s` coopereze cu un expert [n cheltuieli privind cam-

S.P. nr. 110-111/2004

paniile electorale ]i conven\iile partidelor; • s` ramburseze fondurile publice, dac` este necesar; • s` achite amenzile civile impuse de F.E.C. F.E.C. cere candida\ilor ]i comitetelor conven\iilor s` ramburseze fondurile publice atunci c@nd la verificarea efectuat` de Comisie se constat` c`: • suma primit` din fondurile publice dep`]e]te suma la care candidatul sau comitetul conven\iei este [ndrept`\it.

• limitele de cheltuial` sunt dep`]ite; • fondurile publice sunt folosite pentru alte scopuri dec@t cele stabilite pentru sus\inerea campaniei electorale; • trebuie virat surplusul de fonduri r`mas dup` achitarea datoriilor ]i obliga\iilor; • dob@nda este ob\inut` ca urmare a investirii fondurilor publice; • cheltuirea de fonduri publice nu este suficient documentat`.

Toate declara\iile privind finan\area campaniilor electorale sunt [nregistrate de comitetele constituite pentru alegerile preziden\iale ]i de comitetele politice care sprijin` candida\ii preziden\iali ]i sunt disponibile pentru verificare ]i multiplicare la Biroul [nregistr`ri publice al F.E.C.. Biroul pune toate [nregistr`rile cu privire la finan\area campaniilor electorale la dispozi\ia publicului [n termen de 48 de ore de la primirea acestora. Acestea con\in informa\ii detaliate, inclusiv sume contabilizate pe articole de cheltuieli [n cadrul contribu\iilor f`cute, precum ]i cheltuielile f`cute peste suma de 200 de dolari, datoriile ]i obliga\iile datorate de c`tre sau c`tre un candidat sau comitet. {n plus, Biroul pune la dispozi\ia publicului indexuri folosite [n computere, date sintetizate [n studii statistice luate din rapoarte ]i declara\ii financiare, liste de persoane ale c`ror contribu\ii au f`cut posibil` calificarea candida\ilor preziden\iali pentru ob\inerea de fonduri. Biroul prime]te ]i face publice rapoarte asupra situa\iei financiare personale [nregistrate de candida\ii la func\ia de pre]edinte ]i vice-pre]edinte al SUA. Aceste rapoarte sunt cerute [n temeiul Legii privind Etica Guvern`rii adoptat` [n 1978, asupra c`reia F.E.C. nu are competen\` de aplicare. {n martie 2002, Congresul SUA a adoptat una dintre cele mai importante reforme electorale din ultimul sfert de secol12, viz@nd modalitatea de finan\are a campaniilor electorale. Unul din scopurile principale ale acestei legi este de a impune limite ]i de a monitoriza sumele de bani donate de marile corpora\ii, de sindicate ]i de grupurile de interese candida\ilor [n alegerile legislative ]i preziden\iale. Este cunoscut faptul c` diferitele ramuri industriale americane, companii sau sindicate au [ncercat (de multe ori cu succes) s` atrag` favorurile clasei politice prin dona\ii indirecte, ascunse, cunoscute sub numele de “soft money”13. Nu-

56

Dezbateri mai [n ultimul ciclu electoral din anul 2000, acest tip de contribu\ii a fost estimat la 500 de milioane de dolari. Noua Lege adoptat` de Congresul SUA nu mai permite ca partidele sau alte grupuri asociate cu diferi\i candida\i s` primeasc` sume nelimitate de bani. Limita fixat` contribu\iilor de tipul “soft money” a fost fixat` la 10000 USD, iar utilizarea acestor fonduri [n campanii federale a fost interzis`. {n schimb, plafonul pentru contribu\ii directe c`tre un candidat anume (cunoscute sub numele de “hard money”) a fost ridicat de la 1000 USD la 2000 USD. O alt` prevedere a textul adoptat de legislativul american interzice difuzarea clipurilor publicitare care critic` sau denigreaz` opozan\ii cu dou` luni [naintea alegerilor legislative ]i cu o lun` [naintea celor preziden\iale.

Reforma finan\`rii electorale este un demers bipartizan. Ea a fost introdus` [n dezbaterea Congresului cu ]apte ani [n urm`, de senatorul republican John McCain ]i de colegul s`u democrat Russ Feingold. Dup` numeroase tergivers`ri ]i controverse, adoptarea ei a fost gr`bit` de scandalul “Enron”, corpora\ie despre care au existat specula\ii potrivit c`rora dob@ndise o mare influen\` politic` prin “cump`rarea” cu ajutorul “soft money” a bun`voin\ei unor oameni politici din Congres ]i chiar de la Casa Alb`. Legea a fost adoptat` deja de Camera Reprezentan\ilor ]i va intra [n vigoare [n luna noiembrie 2002. Pre]edintele american, George W. Bush, a anun\at c` va promulga legea, care, “de]i mai prezint` lipsuri [n unele domenii, reprezint` [n ansamblu o ameliorare a sistemului”14.

Principiile generale care ghideaz` finan\area ]i controlul fondurilor partidelor politice: a. Finan\area vie\ii politice asigur` mijloacele materiale necesare pentru activitatea partidelor politice precum ]i pentru desf`]urarea campaniilor electorale; b. Asigurarea mijloacelor de finan\are a partidelor politice, precum ]i a politicienilor independen\i, trebuie s` fie expresia caracterului liber, egal, sincer ]i transparent al competi\iei ]i dezbaterii politice; c. Func\ionarea sistemelor politice democratice ]i pluraliste se bazeaz` pe crearea unor condi\ii destinate s` asigure egalitatea ]anselor [n confruntarea electoral` a partidelor, s` permit` supravie\uirea partidelor mici, care cunosc dificult`\i financiare, ]i s` evite abuzurile. d. Muta\iile [nregistrate [n “procesul de cucerire a opiniei publice de c`tre candida\ii politici”15 au dus la [nlocuirea mijloacelor tradi\ionale (afi]ul, reuniunile electorale) cu mijloace mai sofisticate (sondaje de opinie, mijloace de comunicare [n mas`), ale c`ror costuri dep`]esc mijloacele ]i posibilit`\ile financiare ale majorit`\ii candida\ilor ]i partidelor politice. e. Importan\a controlului public de stat asupra fondu-

rilor electorale ]i a bugetelor partidelor: de]i exist` dou` sisteme de finan\are (privat ]i public, ceea ce nu exclude formele mixte), controlul public de stat asupra fondurilor electorale ]i a bugetelor partidelor este un principiu bine pus la punct. f. Pentru a preveni riscul unor nenum`rate tenta\ii financiare ]i inegalit`\ile majore [ntre sus\inerea financiar` a partidelor ]i candida\ilor, exist` c@te un anumit plafon de finan\are a partidelor ]i a candida\ilor, care \ine cont de rezultatele electorale ob\inute.

Solu\ii pentru acoperirea vidului legislativ rom@nesc. Crearea unui mecanism social ]i politic care are ca obiectiv eficien\a capitalist` a banului investit [n actorul politic [n func\ie de rezultatele ob\inute [n alegeri.

Analiza cadrului legislativ [n vigoare [n leg`tur` cu finan\area actorilor politici (inclusiv ultima reglementare [n domeniu, Legea 43/2003) eviden\iaz` urm`toarele aspecte: • clasa politic` rom@neasc` a [n\eles c` este necesar` elaborarea unui act normativ distinct, care s` reglementeze modul de finan\are a actorilor politici. Adoptarea Legii privind finan\area activit`\ii partidelor politice ]i a campaniilor electorale, [n ciuda unor lipsuri, reprezint` totu]i un pas [nainte [n ceea ce prive]te reforma sistemului electoral rom@nesc ]i, [n particular, [n ceea ce prive]te design-ul sistemului de finan\are a actorilor politici; • actualul cadru legislativ [n domeniul finan\`rii partidelor politice ]i a campaniilor electorale relev` o oarecare lips` de interes din partea celor care s-au ocupat de aceast` problem` pentru aplicarea principiilor justi\iei sociale, at@t [n ceea ce prive]te modul de organizare a procesului electoral, dar mai ales [n leg`tur` cu modalitatea de finan\are a partidelor ]i forma\iunilor politice. Astfel, lipse]te cu des`v@r]ire abordarea finan\`rii actorilor politici din perspectiva identific`rii acelor mecanisme sociale care s` [mbine eficien\a banului investit (nu trebuie uitat c` partidele primesc o subven\ie din partea statului) [n actorul politic cu rezultatele ob\inute [n alegeri; De exemplu, analiza cadrului electoral din Germania [n domeniul finan\`rii actorilor politici scoate [n eviden\` faptul c` legislatorul german a [n\eles extrem de bine func\ionarea principiilor justi\iei sociale. {n spatele reglement`rilor din “Actul de organizare ]i func\ionare al partidelor politice” (Germania) se afl` un mecanism social16, care are ca obiectiv eficien\a capitalist` a banului investit [n actorul politic [n func\ie de rezultate ob\inute [n alegeri. Ceea ce ar p`rea la prima vedere un fapt imoral, pentru c`, practic, sunt pl`ti\i cei care voteaz`, este [n realitate aplicarea unor principii care apar\in unui mod de g@ndire capitalist. Prac-

57

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri tic, partidele politice din Germania sunt [ncurajate s` duc` o politic` [n interesul aleg`torilor. Duc@nd o astfel de politic`, partidele sunt compensate, mai [nt@i de cet`\eni care se duc ]i voteaz` forma\iunile politice, iar apoi de stat, care d` bani pentru fiecare vot ob\inut [n alegeri. Partidele politice germane sunt cointeresate s` ac\ioneze [n vederea respect`rii principiilor justi\iei sociale, fondurile urm@nd s` intre [n conturile actorilor politici germani doar dac` sunt respectate aceste principii. {n SUA, problema primar` este legat` de rela\ia dintre bani ]i discursul politic. Cu alte cuvinte, cum poate cineva avea o campanie electoral`, permi\@nd, [n acela]i timp, oamenilor s` aleag` singuri candidatul pe care s`-l sprijine, norm` democratic` important`, ]i s` previn` alocarea inegal` a resurselor pe o pia\` cople]it` de procesul politic. {n secolul XX, trei mari schimb`ri au reformulat aceast` dezbatere [n Statele Unite.

Una este cre]terea corpora\iilor de afaceri, care au capacitatea unui act politic. Al doilea factor este c`, [n acela]i timp cu apari\ia acestor corpora\ii, apar ]i alte tipuri de organiza\ii. Nu e pur ]i simplu o problem` a industriei organizate dup` o scar` a afacerilor, ci e o problem` a sindicatelor, a asocia\iilor profesionale, care nu numai c` sunt la fel de puternice ca ]i corpora\iile, dar pot, de asemenea, intra [n via\a politic` drept agen\i politici, cu resurse care dep`]esc de departe resursele majorit`\ii indivizilor. A treia schimbare este dezvoltarea mijloacelor de comunicare [n mas`, care sunt mijloace foarte atractive de a ajunge la popula\ie, dar, de asemenea, ]i mijloace foarte scumpe. {n cadrul sistemului politic american, candida\ii, c`ut@nd voturi, studiaz` fiecare parte a legii financiare a campaniei ]i [ncearc` s` g`seasc` orice punct de sl`biciune [n pachetul de legi pentru a ob\ine un avantaj [n competi\ia politic`. De fiecare dat` c@nd ceva se schimb` [n acel context, sistemul de legi se destabilizeaz`. “Astfel, apare un avantaj de moment pentru una dintre tendin\ele politice [n defavoarea celorlalte, avantaj de care [ncearc` s` se profite c@t mai mult posibil”17.

Problema finan\`rii actorilor politici este str@ns legat` de nivelul de cultur` politic` existent printre cet`\enii unui stat. Acest fapt este demonstrat de lansarea, la [nceputul anilor ’90, tot [n SUA, a Proiectului “Vote Smart”, care s-a dorit a fi un [ndemn adresat cet`\eanului american de a vota [n cuno]tin\` de cauz` prin punerea la dispozi\ia acestuia a unei informa\ii ample privind candida\ii ]i situa\iile [n spe\`. “Proiectul Vote Smart este cel mai mare ]i cel mai complex proiect [n privin\a a]ez`rii criteriilor de votare pe baze documentate, este o punte de trecere de la empirism ]i [nt@mpl`tor la ]tiin\ific ]i determinat”18. Principiul de la care s-a pornit la fondarea proiectului a fost acela c`

S.P. nr. 110-111/2004

guvernarea apar\ine individului colectiv; aceasta i se cuvine. Totodat`, cet`\eanul este [ndemnat s`-]i trateze senatorii, deputa\ii ]i candida\ii pe care dore]te s`-i [nlocuiasc` cu considera\ie plin` de respect, f`r` a uita c` ei sunt angaja\i [n serviciu. Ace]tia lucreaz` pentru cet`\eni.

“Campaniile electorale sunt considerate probe de lucru [n vederea angaj`rii. Prin datele oferite de Proiectul Vote Smart cet`\eanul are posibilitatea s`-i supravegheze pe cei care i-a angajat c` ace]tia [l reprezint` [n chestiunile pe care el ca aleg`tor le consider` importante”19.

Proiectul “Vote Smart” se concentreaz` asupra chestiunilor care intereseaz` cel mai mult electoratul: date biografice, [nregistr`ri (rezultate) privind votarea, legisla\ia [n materie, informa\ii privind finan\area campaniei, evalu`ri de performan\` (ale candida\ilor).

Datele din baza de date a Proiectului “Vote Smart” erau accesibile pe c@teva c`i: prin telefon de la operatorii voluntari; prin Internet ]i un buletin server; prin ghiduri informative ]i manuale. Datele puse la dispozi\ie de Proiectul “Vote Smart” ofer` o imagine am`nun\it` asupra a ceea ce fac senatorii ]i reprezentan\ii [n Congres. Proiectul a oferit date despre 2000 de persoane care au candidat la nivel na\ional [n alegerile din 1994.

Programul a devenit un serviciu de informare a reporterilor. Peste 6000 de jurnali]ti au depins de informa\iile furnizate de Proiectul “Vote Smart”. Peste 90% dintre cei care lucreaz` la programul “Vote Smart” sunt voluntari ]i studen\i. Fondurile necesare programului sunt asigurate [n propor\ie de 60% (din bugetul pe 1995) de la cei peste 37000 de membri individuali din SUA, diferen\a de 40% provenind de la funda\ii.

Proiectul refuz` contribu\iile venite din partea corpora\iilor sau a grupurilor de interese.

Se observ` c` legislatorul american este extrem de interesat s` stabileasc` o leg`tur` direct` [ntre aleg`tor ]i candidat/ales, prin introducerea unor mecanisme care fac posibil` interac\iunea dintre actorul politic ]i cet`\ean. Unul dintre aceste mecanisme este ]i Proiectul “Vote Smart”. De asemenea, ultimele modific`ri [n domeniul legisla\iei electorale americane fac practic imposibil` finan\area, [n mod direct, a actorilor politici, din partea marilor corpora\ii americane. {n schimb, a fost generat un mecanism social prin care organiza\iile non-guvernamentale americane ofer` servicii partidelor politice prin intermediul unor proiecte cu finalitate [n domenii de activitate extrem de diverse, actorii politici fiind cointeresa\i s` participe la astfel de ac\iuni. Prin acest mecanism, se evit` sponsoriz`rile ilegale din partea ONG-urilor, dar [n schimb se demareaz` proiecte care, [ntre altele, dau na]tere la noi locuri de munc`, iar actorul politic beneficiaz` de serviciile acestor organiza\ii. *

58

Dezbateri Sistemul electoral ]i sistemul politic reprezint` dou` entit`\i de sine st`t`toare, dar care interac\ioneaz` ]i sunt [n str@ns` leg`tur` prin intermediul mecanismelor design-ului electoral. Un capitol aparte al sistemului electoral e de\inut de reglement`rile privind modul de finan\are al actorilor politici, at@t [n timpul campaniei electorale, c@t ]i [n perioada dintre alegeri.

A]a cum s-a putut observa din prezentarea cadrului legislativ [n domeniul finan\`rii partidelor politice, utilizarea de fonduri publice pentru campania electoral` variaz` mult de la \ar` la \ar` ]i, [n consecin\`, nu exist` un standard interna\ional clar stabilit.

Este important ca [n momentul [n care actorii politici decid alegerea unui anumit sistem electoral, care include ]i reglement`ri [n domeniul finan\`rii forma\iunilor politice s` fie evaluate consecin\ele economice ]i politice ale sus\inerii publice a activit`\ilor electorale. Av@nd la baz` acest lucru, un consens multipartid asupra gradului de sus\inere de c`tre stat a activit`\ilor electorale este tot at@t de dificil ca ]i formulele care ar fi adoptate eventual. Este recomandabil ca prevederile privind declararea fondurilor s` fie [nso\ite de urm`toarele cerin\e, care s` fie prev`zute [n mod expres [n lege: c@nd ]i c@t de des sunt cerute declara\iile publice; institu\iile guvernamentale desemnate s` primeasc` declara\ii financiare de la partide; garantarea accesului public la rapoartele [ndosariate de partide ]i de candida\i privind declararea fondurilor; sanc\iunile pentru nerespectarea termenelor de declarare a fondurilor. {n vederea cre]terea [ncrederii aleg`torilor [n faptul c` partidele politice angajate [n monitorizarea alegerilor n-au abuzat de resursele de finan\are public`, este recomandabil` conceperea ]i implantarea unor programe pentru a monitoriza ]i proba eventualele abuzuri.

Problema care se pune este dac` actorul politic este interesat s` adopte un cadru legislativ transparent ]i bazat pe principiile justi\iei sociale [n domeniul finan\`rii (cheltuirii fondurilor publice). Este u]or s` afirmi c` partidele politice n-au nici un interes s` adopte o Lege a finan\`rii c@t mai eficient`, deoarece astfel le sunt [ngr`dite eventualele activit`\i ilicite, care se pot face “cu acoperire legislativ`”. De aceea, actorii politici trebuie cointeresa\i s` adopte un cadru legislativ bazat pe mecanisme sociale. Cel mai bun exemplu [n acest sens este Germania, acolo unde partidele politice sunt [ncurajate (primesc fonduri publice) s` ac\ioneze [n interesul cet`\enilor (actorul politic german este compensat, mai [nt@i de cet`\eni care se duc ]i [l voteaz`, iar apoi de stat, care d` bani pentru fiecare vot ob\inut [n alegeri de acel actor politic). Astfel st@nd lucrurile, orice modificare a cadrului legislativ electoral rom@nesc nu trebuie s` piard` din vedere o serie [ntreag` de factori ]i de mecanisme sociale, economice ]i politice.

NOTE Legea 27/1996, publicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei nr.87 din 29 aprilie 1996 2 Legea 27/1996, art. 33, alin.2, publicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei nr.87 din 29 aprilie 1996 3 Legea 27/1996, art.35, alin.1 4 Ibidem, art.35, alin.7 5 Legea 27/1996, art. 39, alin.1,2, publicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei nr.87 din 29 aprilie 1996 6 Maurice Duverger, Les partis politiques, Librairie Armand Colin, 1976, pag. 129 7 Ibidem, pag. 130 8 Legea 43/2003, publicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei, nr.

54 / 30 ianuarie 2003 9 Legea 43/2003, publicat` [n Monitorul Oficial al Rom@niei, nr.

54 / 30 ianuarie 2003 10 Ion Manea, America electoral`, Editura Dacia, 1996, pag. 137 11 Matching funds – fonduri propor\ionale. Se acord` prin finan\are public` candida\ilor care ob\in calificarea, [n mod propor\ional cu banii colecta\i de el, sau reprezentantul s`u sau comitetul constituit de el [n acest scop.

12 “Adev`rul”, 22.03.2002, pag. 13 13 “Adev`rul”, 22.03.2002, pag. 13 14 “Adev`rul”, 22.03.2002, pag. 13 15 “Sfera politicii”, nr. 17, mai 1994, pag. 3 16 Mecanism social: model cauzal care apare frecvent ]i este recunoscut u]or, care e declan]at [n condi\ii [n general necunoscute sau cu consecin\e nedeterminate, Cf. John Elster, “A plea for mechanisms” [n Peter Hedstrom & Richard Swedberg, Social mechanisms, Cambridge University Press, 1998, pag. 45 17 David Plotke, “Banii ]i politica” [n “Sfera politicii”, nr.64/noiembrie 1998, pag. 36 18 Ion Manea, op.cit, pag. 148 19 Ibidem, pag.152 1

DAN BARBU - Absolvent al Facult`\ii de }tiin\e Politice, Universitatea Bucure]ti. Master [n }tiin\e Politice la Institutul de Cercet`ri Politice, Universitatea Bucure]ti.

59

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri

Provocãrile României

Modernizare, integrare, globalizare şi culturã LAURENÅIU GHEORGHE Romania’s challenges from the European integration perspective do not dwell exclusively in economical or political problems but in problems of culture as an identity factor. The present context of the strong globalization modifies the balance between the European cultures, as well as the way Romanians identify with the European cultural structure. The opening brought by the globalization and sustained by the integration has strong premises to modify the way Romanians identify with the state and society, carrying out in high speed the ideals of an older project from the point of view of mentalities as well as of institutions.

I. Introducere {ntregul meu demers porne]te de la o afirma\ie paradigmatic` ce stabile]te direc\iile politice ]i culturale ale programului de modernizare rom@nesc. Adres@ndu-se colegilor revolu\ionari pa]opti]ti, Ion Heliade R`dulescu traseaz` direc\ia fundamental` a procesului de modernizare: “S` transform`m un popor de \`rani [ntr-o na\iune de cet`\eni”. {nceput [n 1848, acest proces cu sincope lungi ]i dureroase deturn`ri continu` ]i azi [n societatea rom@neasc` ]i ca [n aproape tot acest lung interval se afl` [n centrul reflec\iei intelectuale a intelighen\iei rom@ne]ti. Precum obsedantul “ce e de f`cut?” a lui Cern[]evski care a b@ntuit elita intelectual` rus`, “cum schimb`m \ara” este [ntrebarea feti] a cople]itoarei majorit`\i a genera\iilor de intelectuali rom@ni.

Acum [n pragul integr`rii europene aceast` [ntrebare a devenit ]i mai actual` ]i dezbaterea ar trebui s` fie [n toi [n mediile intelectuale rom@ne]ti. C` nu stau lucrurile chiar a]a e dovedit din plin de barometrele europene care indic` un grad foarte mare de necunoa]tere din partea cet`\enilor rom@ni a institu\iilor, politicilor ]i practicilor europene [n contextul [n care marea majoritate salut` integrarea [n U.E. ca \el final al tuturor proiectelor na\ionale de modernizare, a]a cum de altfel este ]i propov`duit de aparatul de propagand` al statului.

C`rui fapt i se datoreaz` acest lucru? De ce integrarea este privit` ca un panaceu, ]i nu m` refer aici nu doar la p`turile largi ale popula\iei ci ]i la majoritatea intelighen\iei care sprijin` integrarea [ntr-un spectru care variaz` de la umoral la subtile nuan\`ri critice ]i mai ales c`rei crize profunde a con]tiin\ei identit`\ii rom@ne]ti [i r`spunde aceast` “mitologizare” a integr`rii?

S.P. nr. 110-111/2004

Pe parcursul acestui scurt eseu voi [ncerca s` argumentez c` aceast` idealizare este efectul con]tientiz`rii e]ecului proiectului autohton de modernizare concomitent cu o schimbare a paradigmei culturale generat` de fenomenul globaliz`rii ]i [n special de c@teva aspecte ale sale cum ar fi accesul la informa\ie ]i mobilitatea transfrontalier`.

II. Proiectul cultural æi politic românesc R`d`cinile acestui proiect sunt multiple ]i paradoxale, ele au ca prim punct de plecare situa\ia creat` de [mp`r`teasa Maria Tereza [n [ncercarea de a da coeziune imperiului habsburgic prin omogenizarea cultural` a minorit`\ilor. Ca un prim efect avem crearea bisericii unite ]i accesul minorit`\ii rom@ne transilvane la studiile superioare oferite de biserica catolic`. {ntor]i la casele lor ace]tia folosesc cuno]tin\ele dob@ndite pentru a promova “neamul” rom@nesc trezind con]tiin\a na\ional` prin cultur`. Sigur, proiectul lor viza cre]terea omogenit`\ii minorit`\ii rom@ne pentru ob\inerea unei recunoa]teri [n special politice. Dar ei nu se sfiiesc s` pun` bazele unui proiect politic comun cu ceilal\i “fra\i rom@ni”: proiectul unirii. (E interesant cum proiectul menit s` asigure coeziunea unui imperiu va avea ca efecte na]terea unor presiuni centrifuge, o bun` ilustrare a unor fenomene precum regionalismul actual din U.E.) {n acela]i timp aceast` viziune a neamului “care de la R@m se trage” ca fiind sinonim cu conceptul de na\iune se va dovedi extrem de important` [n perspectiva dezvolt`rii statului rom@n din a doua jum`tate a secolului XIX ]i [n secolul XX. O viziune diferit` [ns` a avut revolu\ia de la 1848 care stabile]te direc\ia acestui proiect, prelu@nd ]i idealul unirii, ]i anume modernizarea. B`lcescu1 consi-

60

Dezbateri der` na\iunea ca fiind “o na\ie de fra\i, de cet`\eni liberi” [n care “mul\imea” ader` democratic la un set de principii politice comune, pe modelul contractului social rousseauian. Din nefericire aceast` [n\elegere modern` a na\iunii nu este preluat` de succesorii politici ai revolu\iei ci este preferat` cealalt` accep\iune cea etnic`. Avem aici de a face cu o dihotomie care va marca [n\elegerea moderniz`rii pentru cel pu\in 150 de ani. Astfel idealul unirii na\ionale ]i al independen\ei este v`zut concomitent cu idealul moderniz`rii, ceea ce face ca trecerea de la statul na\iune la statul democratic, schimbarea de paradigm` de la na\iune ca proiect politic etnic la na\iune ca proiect politic democratic s` nu fie explicit parte a proiectului de modernizare ]i s` fie neglijat`.

Astfel la nici dou`zeci de ani de la revolu\ia din 1848 proiectul s`u de modernizare politic` ]i identitar` profund` este abandonat [n favoarea unui proiect de modernizare a formelor. De aici dezbaterea peren` a culturii rom@ne, dezbaterea formelor f`r` fond. {n noul proiect unirea ]i independen\a na\ional` cap`t` prioritate fa\` de modernizare uimitor, pentru c` sunt v`zute ca fiind parte a procesului de modernizare.

Na\iunea trebuie s` fie unit`, independent` ]i puternic`. {n acela]i timp elitele intelectuale, a c`ror instruc\ie este una european`, realizeaz` decalajul dintre procesul autentic de modernizare [n sensul de democratizare al Europei ]i ceea ce se [nt@mpl` la noi [ns` reac\iile sunt [mp`r\ite. Pe de o parte autorit`\ile culturale resping procesul de modernizare sub pretextul unei diacronicit`\i [ntre Europa ]i \ar`, diacronicitate care \ine [ns` de esen\a poporului nostru ]i ca urmare procesul de modernizare ca impunere a unei sincronicit`\i este nes`n`tos ]i futil. Pe de alt` parte autorit`\ile politice prefer` o modernizare formal` [n care mimetic institu\iile statului democratic sunt implementate, dar sunt golite prin practic` de substan\a lor democratic`.

Timpul trece, disfunc\ionalit`\ile cresc ]i se ajunge la o reac\ie violent` a elitelor intelectuale la adresa democra\iei ]i a]a mai degrab` slab` ]i formal`, [n deceniile 3 ]i 4 ale sec. XX. Proiectul politic ]i cultural nu mai e modernizarea [n sensul democratic, ci cre]terea performan\ei economice ]i politice a unui sistem etatist ]i autoritar, performan\` identificat` cu modernizarea.

Instaurarea comunismului schimb` doar tipul de etatism, proiectul moderniz`rii se p`streaz`, dar doar [n forma materialist` a cre]terii nivelului de trai ]i a performan\elor industriale concomitent cu rezolvarea problemelor sociale2.

Suprapunerea idealului politic cu cel cultural na\ional etnic va fi speculat` ]i de regimul comunist care va da impresia unde deschideri prin deta]area de universalismul de tip sovietic, ]i va deturna procesul

de modernizare [nspre independen\a industrial` ]i energetic`, [n contradic\ie cu un fenomen specific deja post modernit`\ii, globalizarea.

R`sturnarea de regim din 1989 nu aduce nici ea la r@ndul ei schimbarea fundamental` a proiectului etatist cu unul liberal [n sens clasic ]i democratic ]i astfel modernizarea devine sinonim` cu integrarea: o alt` [ncercare de a adopta un model economic ]i institu\ional exterior de succes f`r` a schimba [ns` paradigma de g@ndire interioar`.

III. Modernizare æi societate Paradoxul moderniz`rii rom@ne]ti st` [ntre dou` ziceri profunde rom@ne]ti, una a boierului, alta a \`ranului. {n vizit` la Viena, Dinicu Golescu ascult` vorba unui boier rom@n tovar`] de suflet ]i c`l`torie “mai bine e s` fii gr`dinar la Schönbrun dec@t ban [n tic`loasa |ar` Rom@neasc`”3 , expresie a unei con]tiin\e clare a superiorit`\ii “modernit`\ii” asupra privilegiilor “naturale”. Ei bine dac` o parte din elita politic` adopt` aceast` observa\ie ca punct de plecare, cu totul altfel stau lucrurile cu “poporul” care are o alt` zical`: “dec@t coda] la ora] mai bine-n satul t`u frunta]”.

Diferen\a de direc\ie at@t de clar` ]i at@t de evident` dintre elite ]i \`r`nime face ca paradoxal \`r`nimea s` [i asculte mai degrab` pe conservatori dec@t de liberali4, de]i chestiunea p`m@ntului [i va face cel pu\in o perioad` opozan\i ai cauzei conservatoare.

Ceea ce ne intereseaz` este mentalitatea cu care este privit` modernitatea [n societatea rom@neasc`, o societate tradi\ionalist`, construit` mai degrab` pe comunitatea s`teasc` dec@t pe societatea citadin`.

V`zut a]a efortul de modernizare apare mereu ca fiind proiectul restr@ns al unei elite politice progresiste, proiect care nu g`se]te un ecou larg [n r@ndul poporului atras mai degrab` de retorici conservatoare care pun proiecte precum na\iunea etnic`, u]or recognoscibil` ca fiind o form` de devotament familial ]i statul, v`zut ca fiind un protector paternal, [n centrul preocup`rilor. Biserica ]i Armata devin institu\ii fundamentale ale statului, iar statul cap`t` un fel de prezen\` autoritar` ]i de ne chestionat.

Evident ca modernizarea [n sensul democratiz`rii este perceput` ca un proces de f`r@mi\are at@t de biseric` dar mai ales de armat` ]i implicit de stat. Ori din perspectiva idealului na\ional al unit`\ii f`r@mi\area, atomizarea sunt relele ultime. De aici inaderen\a la retorica moderniz`rii, modernizare care presupune atomizare, descoperirea individului ]i responsabilizarea sa.

Societatea rom@neasc` tradi\ional` ]i o parte din noile elite intelectuale interbelice provenite de la sat prin fragilul, dar eficientul sistem democratic incipient de selectare al elitelor, sunt suspicioase la

61

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri discursul liberal, reformator si democratic al modernit`\ii pe care [l percep ca fiind o [ncercare de destabilizare a societ`\ii tradi\ionale ritualice cu roluri bine definite, societate paternal ap`rat` de c`tre stat.

Asta face ca modelele culturale ]i politice contestatare din perspectiva modernit`\ii, st@nga ]i avangarda s` fie respinse sau izolate [n favoarea unor modele conservatoare, mai radicale sau mai moderate.

Comunismul accentueaz` retorica ]i constructele culturale izola\ioniste lovind [ns` economic ]i politic [n forma de existen\` tradi\ional` rom@neasc` satul. De]i la nivel retoric al culturii oficiale satul este valorificat ]i supus moderniz`rii, [n fapt se reu]e]te distrugerea leg`turilor comunitare tradi\ionale ]i apari\ia unei p`turi largi de popula\ie care nu se mai revendic` dintr-o comunitate organic` ci din constructe culturale semioficiale ]i ideologizate.

Un prim efect odat` cu sl`birea presiunii statale va fi aparenta lips` de omogenitate a societ`\ii rom@ne]ti de dup` decembrie ’89 ]i lipsa unei identit`\i culturale organice ]i ordonatoare, [n condi\iile dispari\iei autosuficien\ei satului ]i ruperii leg`turilor tradi\ionale.

Societatea rom@neasc` intr` totodat` [n contact cu o realitate post-modern`, societatea de consum, ceea ce modific` percep\iile cu privire la rolul statului ]i mai ales la raportul dintre individ ]i comunitate.

Cu alte cuvinte fo]tii “\`rani” au acces la o pia\` uria]` de oportunit`\i economice ]i culturale care nu mai este blocat` de regulile ]i idiosincraziile modelului identitar tradi\ional pentru c` pur ]i simplu acesta ]i-a pierdut for\a . {n acest moment apare ferm proiectul surogat al integr`rii europene ca direc\ie nu neap`rat voluntar`, dar oricum inevitabil`, capabil` s` rezolve problema “[napoierii institu\ionale”5 o alt` marot` a intelighen\iei rom@ne. {n lipsa altor proiecte popula\ia [mbr`\i]eaz` entuziast noua direc\ie ]i oarecum nea]teptat proiectul moderniz`rii democratice revine [n prim plan dup` mai bine de 140 de ani.

IV. Direcåia Europa: integrare sub auspiciile globalizãrii Ce ascunde [ns` acest proiect de integrare? {n primul r@nd Europa v`zut` din Rom@nia [ntotdeauna ca modelul civiliza\iei este [n concuren\` acerb` cu Statele Unite, Japonia ]i China at@t economic c@t ]i cultural. Pe de alt` parte procesul moderniz`rii europene se [ncheie ]i las` loc postmodernit`\ii, [n care triumf`toare este economia de consum la scar` global`, ceea ce are efecte foarte importante [n ceea ce prive]te tranzac\iile de identitate cultural`. Globalizarea este un fenomen complex care se manifest` prin transna\ionalizarea vie\ii culturale ]i economice [n

S.P. nr. 110-111/2004

care rela\iile dintre ceea ce este local ceea ce este na\ional ]i ceea ce este transna\ional, se [ntretaie ]i interac\ioneaz` [n moduri foarte diferite6.

Ea presupune disolu\ia vechilor structuri ]i bariere ]i fluidizarea transferurilor prin crearea unei pseudoomogenit`\i culturale capabile s` permit` interac\iuni [ntre indivizi autonomi ]i cu o identitate nominal`. Dac` [n ceea ce prive]te fostele state na\iuni europene care au parcurs tranzi\ia de la statul na\iune etnic` la statul democratic ]i mai departe la statul de drept ajung@nd la statul bun`st`rii7 deja exist` o raportare critic` la stat ]i o identitate cultural` bazat` pe autonomia individului, [n cazul Rom@niei lucrurile stau cu totul altfel.

Pe de alt` parte procesul globaliz`rii, care presupune o atomizare a con]tiin\ei culturale ]i o universalizare a sa are nevoie ]i de o integrare, de o armonizare a acestor atomi identitari [n perspectiva competi\iei dintre multiplele poluri de putere economice, militare, culturale. Procesul integr`rii europene este un proces generat ]i de necesitatea real` de a r`spunde provoc`rilor globaliz`rii. Unul dintre efectele sale [ns` este relaxarea leg`turilor dintre statele na\ionale ]i comunit`\ile care le apar\in. Cultural vorbind identit`\ile regionale iau locul identit`\ii na\ionale colective sub umbrela identit`\ii europene. Integrarea presupune armonizarea componentelor [n vederea unei interac\iuni mai eficiente pe de-o parte, precum si eficientizarea componentelor printr-o mai bun` omogenizare. Ori unit`\ile de coeren\` se g`sesc mult mai u]or la nivel local dec@t la nivel na\ional, de unde accentul pus pe comunit`\ile locale ]i pe autonomia acestora.

Comparativ cu aceste tendin\e europene, Rom@nia se afla [ntr-un proces de centralizare a statului [n absen\a unui spirit comunitar ]i a unor solidarit`\i locale, retorica cultural` oficial` insist@nd nu pe particularit`\ile locale ci pe marile tr`s`turi comune na\ionale. {n contact cu sistemul european identitatea cultural` rom@neasc` se va modifica [ns`, ]i nu m` refer la identitatea cultural` a elitelor, care au fost mai mereu pro europene ]i sincrone chiar ]i [n profesatul lor diacronism, ci identitatea cultural` a “mul\imii” care prin accesul la informa\ie ]i printr-o mobilitate nemai[nt@lnit` vor avea ]ansa unei schimb`ri de mentalitate [n sensul modernit`\ii ]i anume cre]terea autonomiei individuale ]i raportarea critic` fa\` de stat.

V. Cãtre o nouã identitate culturalã Rom@nia se integreaz` [n Europa, [ns` Europa [ns`]i este prins` [n v@rtejul globaliz`rii. Niciodat` [n istoria lor rom@nii nu au avut at@tea posibilit`\i de deschidere spre exterior. {ncep@nd de la mobilitatea academic` en masse a studen\ilor ]i merg@nd p@n` la

62

Dezbateri migra\ia for\ei de munc`, fie ]i sezonier, p`turi din ce [n ce mai largi ale popula\iei intr` [n leg`tur` cu societatea european`, cu cultura ]i civiliza\ia european`. Aceast` mobilitate este dublat` de accesul pe scar` larg` la informa\ie. Dac` deocamdat` efectele acestor deschideri sunt [nc` pu\in transparente, pe m`sur` ce deschiderea se va m`ri ele se vor accelera.

Concomitent, structurile interne ale statului rom@n, cele care au men\inut o anumit` distan\` fa\` de proiectul moderniz`rii institu\ionale vor suferi presiuni at@t exterioare c@t ]i interne [n sensul moderniz`rii. Popula\ia expus` valorilor europene ]i sistemului european va dori o aliniere a standardelor institu\ionale autohtone la standardele institu\ionale europene, ceea ce va crea premisele unor schimb`ri structurale generate democratic.

Altfel rom@nii se vor al`tura familiei europene nu numai la nivel superficial ]i declarativ ci la un nivel profund, structural duc@nd [ntr-un final procesul de modernizare p@n` la cap`t. {n plan personal identitar acest proces presupune emanciparea fa\` de stat ]i retorica sa paternalist`. Compara\ia pe viu [ntre structurile europene ]i institu\iile rom@ne]ti va sus\ine aceast` emancipare, rom@nii realiz@nd pe larg stadiul [napoierii institu\ionale a statului rom@n ]i vor r`st`lm`ci poate vorba boierului golescian: dec@t [ntr-o Rom@nie a bunului plac mai bine [ntr-o Europ` civilizat` ]i prosper`.

NOTE Daniel Barbu, p. 532 2 Stelian T`nase 3 George C`linescu p.80 4 Conservatori ]i liberali cu sensul de reac\ionari ]i reformi]ti dat de E. Lovinescu 5 Iliescu p. 38 6 Rumford p. 184 7 Claus Offe, citat de Daniel Barbu p. 536 1

BIBLIOGRAFIE Daniel Barbu, Monoculturalism ]i politica autenticit`\ii [n “Secolul XX” nr. 10-12/1999, 1-3/2000 415-420, Bucure]ti, 2000 Adrian Paul Iliescu, Mentalit`\i ]i Institu\ii, Ed. Ars Docendi, Bucure]ti, 2002 George C`linescu, Istoria literaturii rom@ne, Ed. Minerva, Bucure]ti, 1982 Cris Rumford, European Cohesion? Globalization, Autonomization, and the Dinamics of EU Integration [n “Innovation” vol.

13, Nr. 2/2000 Edgar Morin, G@ndind Europa, Ed. Trei, Bucure]ti, 2002 Stelian T`nase, Elite si societate: guvernarea Gheorghiu-Dej: 19481965, Ed. Humanitas, Bucure]ti, 1998

SEMNAL Sociologie Româneascã, Volumul II, Nr. 2, Vara 2004 Editura: Polirom Anul apariåiei: 2004

Din cuprins Declinul demografic al României: ce perspective? (Vasile Gheåãu) • Paul H. Stahl despre æcoala sociologicã de la Bucureæti (Marin Constantin) • Ideologii difuze în domeniul identitar etnic (Dumitru Sandu) • Stat, etnicitate æi “pluralism religios” în Balcani. Cazul românilor/vlahilor din sud estul Serbiei (Dan Dungaciu) • Dreptul la educaåie în regiunea transnistreanã a Republicii Moldova æi atitudinea comunitãåii internaåionale (Oldrich Andrysek æi Mihai Grecu) • Darea în parte a terenurilor în România: exploatare sau efectul pieåelor nefuncåionale? (Adrian Hatos) • Migraåia internaåionalã æi schimbarea comunitarã ca strategie de viaåã (Ruxandra O. Ciobanu) • Rolul administraåiei publice locale în furnizarea bunãstãrii sociale (Cristina Bajenaru) • Modernizare prin “loisir” în România post comunistã.

Raåionalizarea reprezentãrilor sociale ale distracåiei (Norbert Petrovici) • Ioan Mãrginean, la împlinirea vârstei de 60 de ani

Descriere Director: Septimiu Chelcea Secretar general de redacåie: Bogdan Voicu.

Fondatã în 1936 de Dimitrie Gusti, “Sociologie Româneascã”, revistã - publicatã în colaborare cu Asociaåia Românã de Sociologie, Universitatea Bucureæti, Facultatea de Sociologie æi Asistenåã Socialã æi Institutul Social Român - propune analize pe subiecte de actualitate, abordãri comparative, informaåii relevante pentru comunitatea academicã, studenåi, cercetãtori æi profesori, æi, în general, pentru toåi actorii dezvoltãrii sociale

LAUREN|IU GHEORGHE - masterand [n filosofie politic` ]i moral`. Cadru didactic la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucure]ti.

63

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri

O problemã: alegerile din 2008 TERENTE ROBERT The article initiates a debate which exceeds the level of the incoming elections, in this year’s fall. By analyzing already the lections of 2008, the author brings into discussion the reform of politics and political thinking, starting from the feminine reserve of the electors.

The woman’s part and involvement in politics and political structuring are areas where men are the first to be encouraged to contribute in promoting women.

De ce alegerile din dou` mii opt?

Fiindc` deocamdat`, conducerea de stat – guvernul ]i parlamentul – are o singur` treab`: s` asigure minimul de condi\ii (de tot felul) necesare ]i suficiente pentru aderare la UE. Interesul UE pentru aderarea Rom@niei nu este mai mare dec@t interesul Rom@niei pentru aceast` aderare, dar un minim de m`suri ]i contacte personale este necesar. Un minim pe care actuala clas` politic` e dispus` ]i e [n stare s`-l realizeze. Oricare ar fi rezultatul alegerilor, singura realizare a guvernului viitor va fi intrarea [n UE [n 2007. Ceea ce pentru \ar` poate [nsemna mult, dar pentru majoritatea popula\iei mult prea pu\in.

Majoritatea popula\iei nu va fi satisf`cut` dec@t atunci c@nd se va sim\i [n r@nd cu lumea; iar [n r@nd cu lumea nu poate ajunge dec@t prin primenirea clasei politice.

Dar de ce tocmai 2008? Nu e prea devreme pentru o primenire autentic`?

Fiindc` [n 2008 Rom@nia, proasp`t membru al UE, va fi [nc` destul de independent` pentru a face alegeri potrivite. Mai t@rziu va fi mai greu. Influen\e ale unor grupuri cu propriile lor interese vor fi bine instalate [n 2011. Sigur, gradul de libertate ]i corectitudine a alegerilor va fi mai mare dec@t [n prezent sau [n trecutul apropiat, dar rezultatul alegerilor depinde mai pu\in de acest grad ]i mai mult de gradul de competen\` al corpului electoral. Oric@t de mare ar fi gradul de libertate ]i corectitudine, cu un grad de competen\` sc`zut nu se poate ob\ine nimic bun, iar [n cazul unui grad de competen\` suficient de mare, gradul de libertate ]i corectitudine sc`zut ar duce pur ]i simplu la anularea alegerilor, adic` la repetarea lor cu un cost deloc m`runt pentru cei care, [ntr-un fel sau altul, ar fi falsificat alegerile.

S.P. nr. 110-111/2004

A]adar, gradul de competen\`? Poate fi el m`rit printr-o vraj` oarecare? Exist` un elixir miraculos?

Cunoa]te cineva formula respectiv`?

Fire]te c` nu exist` un elixir, dar exist` ceva la care se poate face apel: rezerva de g@ndire politic`.

Fiindc` avem deocamdat` prea mult` vorb`rie politic` (la toate nivelurile societ`\ii) ]i prea pu\in` g@ndire politic` activ`.

Dar unde ar fi de g`sit aceast` miraculoas` rezerv`? Exist` un loc unde se afl` ascuns`? Trebuie consulta\i mai mult cei foarte b`tr@ni – pentru c` au amintiri – sau cei foarte tineri – pentru c` au entuziasm ]i [ndr`zneal`?

N-a] crede. Cred c` rezerva de g@ndire politic` se afl` la jum`tatea oprimat` a popula\iei: femeile.

Bine[n\eles, opresorul ]tie totdeauna s` aranjeze lucrurile [n a]a fel [nc@t cei oprima\i s` nu-]i dea seama c` sunt oprima\i, s` considere starea de fapt ca pe ceva firesc.

Majoritatea femeilor cer cel mult “salariu egal la munc` egal`”, iar regimurile mai mult sau mai pu\in democrate din \`rile civilizate se lupt` – ]i chiar cu succes – [mpotriva discrimin`rii la locul de munc`.

Femeile se mul\umesc cu roluri subordonate [n [nv`\`m@nt ]i cercetare, [n afaceri ]i administra\ie, se las` [n]elate [n dragoste ]i c`snicie... }i atunci, de unde p@n` unde la ele g@ndire politic`?

Tocmai fiindc`, statistic vorbind, ele nu particip` la vorb`ria politic`, nu se amestec` [n treburile b`rba\ilor, fiind [ncredin\ate c` numai ei, b`rba\ii, se pricep la politic` ]i la fotbal. Tocmai fiindc` sunt ne]tiutoare ]i neinteresate, tocmai de aceea intrarea lor masiv` [n via\a politic` poate aduce o primenire cu totul nea]teptat`...

64

Dezbateri Intrare masiv`? Adic` s` se fac` o lege care s` oblige Parlamentul s` aib` [n componen\` sa un anumit num`r de femei?

Bine[n\eles c` nu. Legile [n general, ]i [n aceast` \ar` [n special, se fac pentru a fi ocolite.

Femeile – mai [nt@i s` discute politic`. Cred c` dup` 10-15 luni de discu\ie vor [ncepe s` g@ndeasc` politica. Iar dup` alte 10-15 luni vor ]ti ce s` fac` pentru a ocupa locurile de comand` [n prim`rii, parlament, guvern, Banca Na\ional`, Consiliul Na\ional al Audiovizualului ]i alte c@teva institu\ii.

A]a c` toat` problema, cred eu, se reduce la organizarea ]i dotarea unor cluburi de discu\ii politice destinate special femeilor. O re\ea de cluburi interdependente care s` acopere tot teritoriul \`rii; s` nu omit` nici un sat, nici o strad` din marile ora]e, nici un cartier din ora]ele mai mici; cluburi la care s` fie ispitite s` vin` toate femeile, indiferent dac` sunt tinere sau v@rstnice, savante sau aproape analfabete. [n care s` se discute desigur ]i problemele locale, dar ]i politica general` a \`rii ]i problemele interna\ionale.

Cluburi [n care s` poat` [nv`\a ceva util, dar ]i multe aparent inutile.

Bine[n\eles, nu [ncep@nd cu Capitala. Mai [nt@i [n sate, s` zicem o sut` de sate r`sp@ndite [n diferite regiuni. Restul se face prin contaminare, prin contaminare ]i infiltrare ]i infiltrare ]i contaminare. Totul pornind de la un comitet de ini\iativ` din care b`rba\ii s` nu fie exclu]i, dar [n care numai femeile s` fie (pe r@nd) pre]edinte sau vicepre]edinte, so\ilor respectivelor femei revenindu-le treburi auxiliare: alerg`turi, c`ut`ri de fonduri etc.

Aceasta [nseamn` c` nu e cazul nici s` ne punem deosebit` n`dejde [n reforme sau ajutoare din afar` nici, alunec@nd spre dezn`dejde, s` vis`m la o nou` revolu\ie, ci s` organiz`m o metamorfoz` a societ`\ii, ceea ce [nseamn` cu totul altceva dec@t “promovarea” unor femei de c`tre actuala societate masculin`.

O metamorfoz` care s` poat` st@rni [n exterior uimire, dar nu spaim` sau sup`rare.

De fapt lumea modern` spre asta se [ndreapt`: spre feminizarea civiliza\iei. Numai c` pa]ii [n aceast` direc\ie sunt mici ]i ]ov`itori. {n cele mai multe sectoare de activitate, [n cele mai multe domenii ale vie\ii sociale, Rom@nia a r`mas at@t de mult [n urm` fa\` de al\ii [nc@t n-are cum s`-i ajung` [ntr-un viitor previzibil dec@t dac` le-o ia [nainte [ntr-un fel care s` nu st@rneasc` nici temeri nici sup`r`ri. Dac` unii sunt dispu]i ]i chiar cred c` e bine s` acorde femeilor ni]te locuri [n administra\ie ]i afaceri, de ce s-ar sup`ra dac` [n aceast` \ar` femeile vor ocupa majoritatea acestor locuri?

}i oare e posibil ca Rom@nia s` fac` asta f`r` a c`p`ta, pe fa\` sau pe ascuns, explicit sau implicit sprijinul femeilor din occident, nemul\umite de cota ce li se atribuie?

Alegerile din 2008 bat la por\ile noastre. Oare se vor g`si [n Rom@nia c@teva zeci de b`rba\i care s` ajute femeile la deschiderea por\ilor?

SEMNAL Monica Lovinescu Jurnal 1994-1995 Vol. IV Editura: Humanitas Anul apariåiei: 2004 “Nu mã mai întreb încã o datã (repetitivã æi obsesivã, întrebarea e æi inutilã) de ce mã încãpãåânez sã notez aici tot felul de mãrunåiæuri...

Am pãrãsit aceastã îndeletnicire, recitind într-un caiet mai vechi, de prin 1950 æi ceva, o dare de seamã despre o expoziåie æi nici una dintre descrierile de tablouri nu-mi mai evoca nimic. Furioasã pe o astfel de memorie neajutãtoare, am pedepsit-o: am pus nu numai acel caiet la o parte, ci æi ideea însãæi de jurnal.

Am reluat Jurnalul, sub formã mai curând de agendã, în 1977, în plinã miæcare Goma, când din pricina ætirilor ce ne soseau precipitat æi din toate pãråile (n-aveam timp sã pun telefonul în furcã, æi iar suna) ajunsesem spre searã sã dau o ætire tocmai celui ce mio transmisese cu câteva ore mai înainte sau pe la începutul zilei.

De atunci continuu Jurnalul din ineråie æi sete de memorie, îndoindu-mã funciar de rostul lui. E doar o meteahnã fãrã consecinåe.”

ROBERT TERENTE - G@nditor politic rom@n. A scris “Politica dincolo de temeri ]i tenta\ii” Editura ARA, Bucure]ti, 1993 ]i “Riscul g@ndirii” (aceasta din urm` [mpreun` cu Sorin Vieru) Humanitas, 1990 .

65

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri

Despre pluralismul subcultural MARIUS DUMITRU

The Author stars from the analyze operated by R. A. Dahl over the solving of the sub cultural pluralism conflict , focusing then on the application of this theory at the ethnical minorities of Romania.

Punctul meu de plecare [n elaborarea acestui articol [l constituie analiza operat` de R.A. Dahl (2000 (1971)) asupra aplan`rii conflictelor generate de pluralismul substructural1, o analiz` efectuat` [n capitolul al 7-lea intitulat “Subculturi, modele de clivaj ]i eficien\` guvernamental`”, al c`r\ii sale despre poliarhii2. În prima sec\iune voi prezenta cvasi-schematic contextul discu\iei ]i cele trei condi\ii considerate de Dahl ca necesare pentru aplanarea conflictelor, pun@nd accent pe prima dintre ele. În cea de a doua sec\iune m` voi focaliza ]i mai mult asupra primei condi\ii, [ncerc@nd s` evaluez statutul ei [n cazul pluralismului subcultural specific societ`\ii rom@ne]ti.

1. Cele trei condiåii considerate de Dahl ca fiind necesare pentru aplanarea conflictelor generate de pluralismul subcultural. O discuåie focalizatã a primei condiåii.

Dahl urm`re]te pe parcursul c`r\ii sale analizarea a ]apte categorii de condi\ii ce sporesc semnificativ ]ansele contest`rii publice ]i ale poliarhiei3: procesele istorice, gradul de concentare [n ordinea socioeconomic`, nivelul de dezvoltare socioeconomic`, inegalitatea, diferen\ele subculturale, controlul extern ]i convingerile activi]tilor politici. În aceast` lucrare m` intereseaz` categoria diferen\elor subculturale, acestea fiind relevante [n m`sura [n care agraveaz` divergen\ele ce pot s` polarizeze societatea [n tabere antagonice ]i s` genereze astfel clivaje sau crize [n cadrul sistemului concuren\ial4. Subculturile sunt [n\elese de c`tre Dahl ca fiind grupuri cristalizate [n func\ie de deosebirile de religie, limb`, ras`, etnie ]i regiune geografic`. Factorii care duc la apari\ia unor subculturi distincte sunt constitui\i de c`tre m`nunchiuri de stiluri de via\`, credin\e, norme, identific`ri, preferin\e, organiz`ri ]i structuri sociale distincte, concentrate [n

S.P. nr. 110-111/2004

jurul axelor listate anterior5. Între aceste subculturi pot ap`rea conflicte, [n special datorit` faptului c` personalitatea noastr` absoarbe de timpuriu, [ntr-o manier` profund`, identitatea etinc` ]i religioas`, acel Gemeinschaft6 caracterisitic grupului, ceea ce poate crea tensiuni [n raport cu stilul de via\` sau valorile fundamentale ale unui alt segment al popula\iei. Dup` Dahl, suprapunera unei minorit`\i etnice sau religioase pe o subcultur` regional` poate chiar s` dea na]tere unei na\iuni incipiente, ai c`rei reprezentan\i pot s` [i revendice autonomia ]i independen\a7. Co-prezen\a conflictual` a subculturilor ar amenin\a astfel toleran\a ]i securitatea mutual` necesare unui sistem de contestare public`. De aceea, poliarhia se poate [nt@lni mai degrab` [n \`rile relativ omogene dec@t [n cele cu un pluralism subcultural accentuat8.

Pentru a aplana conflictele generate de pluralismul subcultural, ar fi nevoie, conform lui Dahl, de cojugarea a cel pu\in trei condi\ii.

Este vorba, [n primul r@nd, de permiterea particip`rii oric`rei subculturi etnice, religioase sau regionale la guvernare, de includerea ei [n coali\ia majoritar` ai c`rei lideri formeaz` “guvernul” sau administra\ia9. În al doilea r@nd, diminuarea conflictelor ar putea fi adus` printr-o serie de [n\elegeri sau angajamente (nu neap`rat prevederi constitu\ionale), care s` asigure diverselor subculturi un grad relativ mare de securitate10.

Cea de a treia condi\ie ne spune c` poliarhia are mai multe ]anse [ntr-o \ar` ai c`rei cet`\eni au convingerea c` regimul existent acolo poate r`spunde eficient cererilor de solu\ionare a principalelor probleme ale \`rii, a]a cum sunt cele definite de c`tre popula\ie sau de c`tre clasa politic`11.

M` voi opri [n mod special asupra primei con-

66

Dezbateri di\ii, urm`rind, la un nivel minimal, doar relevan\a rela\ional` [n raport cu aceasta a condi\iilor celorlalte.

A]adar, este necesar ca, pentru men\inerea [n limite rezonabile a unui conflict, s` i se permit` oric`rei subculturi participarea la guvernare [n cadrul coali\iei majoritare. Exist` o pre-condi\ie principal` pentru aceast` permisivitate: dorin\a de cooperare (stimulat` de ap`rarea unit`\ii na\iunii, a independen\ei ]i a institu\iilor ei politice, pe de o parte, ]i de recunoa]terea de c`tre fiecare subcultur` a faptului c` nu poate costitui o majoritate capabil` s` guverneze dac@t dac` intr` [ntr-o coali\ie cu al\i reprezentan\i ai altor subculturi, [n m`sura [n care fiecare subcultur` constituie o minoritate, pe de alt` parte) care s` uneasc`, cel pu\in temporar, membrii subculturilor ]i liderii.12 În m`sura, [ns`, [n care fiecare subcultur` nu constituie o minoritate ]i avem de-a face cu subculturi majoritare ]i minoritare, apare posibilitatea form`rii doar de c`tre membrii majorit`\ii a unei coali\ii, ceea ce [i [ndep`rteaz` pe membrii minorit`\ilor de perspectiva concilierii13. Cu c@t sunt mai multe subculturi, distribuite uniform din punct de vedere al reprezentativit`\ii, cu at@t este stimulat` mai mult dorin\a de cooperare care duc la [ncheierea de alian\e cu liderii [n vederea particip`rii la coali\ia majoritar` care guverneaz`. Aceast` fragmentare pe subculturi, necesar` pentru dob@ndirea caracterului minoritar al fiec`ruia, se poate face pe diverse planuri de scindare, considerate fie monadic (subculturi etnice, relifioase, geografice etc.) fie n-adic (subculturi religioase subdivizate regional ]i/sau etnic etc.). Ideea de baz`, [n formularea negativ` al lui Dahl, este aceea c` nici unei subculturi s` nu i se refuze ad infinitium ]ansa particip`rii la guvernare. Aceast` idee poate fi implementat`, dup` Dahl, [n dou` modalit`\i – prin sisteme orientate c`tre unanimitate sau prin sisteme de coali\ii variabile care s` permit`, de-a lungul timpului, fiec`rui grup s` treac` din opozi\ie la guvernare14 . În esen\` ideile lui Dahl privitoare la prima condi\ie pot fi sintetizate astfel: – ca s` nu mai fie conflicte sau clivaje [ntre subculturi (oricare ar fi etimologia acestora – Gemeinschaft-uri discordante, condi\ii istorice, suprapunerea unui tip de minoritate pe un altul sau pe o combina\ie de tipuri sau a unei combina\ie de tipuri pe un alt tip sau pe o alt` combina\ie de tipuri15), trebuie, [n primul r@nd, ca acestea s` fie considerate indistinct (s` nu existe o majoritate ]i mai multe minorit`\i), ceea ce stimuleaz` [n scopul ap`r`rii unit`\ii na\iunii, a independen\ei ]i a institu\iilor ei politice dorin\a de cooperare care duce la [ncheierea de alian\e cu liderii [n vederea particip`rii la coali\ia majoritar` care guverneaz` ]i, de

asemenea, – ca s` nu mai fie conflicte sau clivaje [ntre subculturi, trebuie, [n al doilea r@nd, ca liderii care administreaz` s` nu refuze din principiu nici unei subculturi ]ansa particip`rii la guvernare.

2.Statutul primei condiåii consideratã de cãtre Dahl ca fiind necesarã pentru aplanarea conflictelor generate de pluralismul subcultural în cazul societãåii româneæti.

O precizare preliminar` important` este constituit` de reiterarea ideii c` prezenta analiz` vizeaz` doar subculturile etnice16. Am operat a]adar o sec\ionare pe un plan de scindare monadic foarte important, [ntruc@t rela\iile etnice reprezint` una dintre cele mai importante caracteristici ale dinamicii sociale ]i politice [n \`rile din Europa Sud-Estic` post-comunist`.17 Mai [nt@i trebuie s` vedem dac` societatea rom@neasc` poate fi caracterizat` ca manifest@nd un pluralism subcultural conflictual. Dup` Dimitrijevic 2002: 251-252, de exemplu, Rom@nia este un stat multi-na\ional (o societate pluralist`), implicit un stat eterogen din punct de vedere al subculturilor, iar cadrul s`u constitu\ional ([n spe\`, art.1/118,2/119,4/120,6/ 121,6/222)23 implic` ideea c` statul este, [n ultim` instan\`, “casa” grupului etnic majoritar; natura statului ar fi astfel una atno-na\ionalist` excluzionar`, el nefiind construit formal ca o politeia neutr` din punct de vedere etnic, politic ]i legal. Pace Dimitrijevic24, nu consider c` o discu\ie la nivelul cadrului constitu\ional este pertinent` ]i c` ne poate aduce elucid`ri substan\iale [n privin\a existen\ei unor tensiuni conflictuale de facto. Dup` p`rerea mea, ca status quo, se poate spune c` exist` conflicte, de]i nu la macro-nivel (mi]c`ri ]i revendic`ri sociale ]i politice extinse ale unor grupuri etnice puternic coagulate), ci la micronivel (mi]c`ri, revendic`ri ]i tensiuni sociale ]i politice [n anumite zone ale \`rii [ntre grupuri etnice ceva mai slab coagulate, [n special de maghiari ]i rom@ni sau rromi ]i rom@ni); specul@nd asupra etiologiei acestora, se poate spune c` ele sunt rezultate ale reminiscen\elor urm`torilor factori: i) efasarea grani\elor, comasarea diverselor Kulturnationen25 ]i re-distribuirea lor spa\ial`, aspecte generate de c`tre imperialismul Austro-Ungar26 ]i ii) Na\ionalismul de tip comunist27.

Or analiza lui Dahl se aplic` doar [n cazul macronivelului, [ntruc@t aici sunt angrenate divergen\e ce pot s` polarizeze societatea [n tabere antagonice sau s` genereze astfel clivaje sau crize [n cadrul sistemului concuren\ial. Acesta nu [nseamn` [ns` c` nu este operabil un demers de evaluare a statutului primei condi\ii, pe motiv c` societatea rom@neasc` este relativ omogen`, prin co-prezen\a non-conflictual` a subculturilor

67

S.P. nr. 110-111/2004

Dezbateri etnice. Deoarece situa\ia prezent` poate ascunde totu]i laten\e conflictuale, actualizate deja la micronivel, sau st`ri de fapt conflictuale din trecut, aplanate poate ]i prin [ndeplinirea primei condi\ii listate de c`tre Dahl. Am ales aceast` tem` [ntruc@t p`rerile multor comentatori ai fenomenelor de acest gen consider` c` [n Rom@nia se poate vorbi [nc` de un pluralism etnic conflictul. A]a cum am v`zut [n cazul lui Dimitrijevic, nivelul discu\iei este [ns`, de obicei, unul abstract, hiper-teoretic, deci hiper-interpretabil, al cadrului constitu\ional sau legislativ, f`r` contact direct cu status-quo-ul. Mai mult, interferen\ele c`tre un cadru constitu\ional neliberal sunt ad hoc ]i nefondate.

Convingerea mea este c` evaluarea statutului primei condi\ii este productiv` [n m`sura [n care consider`m cum poate fi pre[nt@mpinat` actualizarea laten\elor conflictuale la macro-nivel (aceasta fiind deja prezent` la micro-nivel).

Se poate spune c` au fost f`cu\i deja pa]i [n acest scop, odat` cu cooptarea U.D.M.R. [n coali\ia majoritar` care guverneaz` Rom@nia28. Maghiarii din Rom@nia reprezint` una dintre cele mai numeroase minorit`\i etnice din Europa. Conform datelor oficiale ale recens`m@ntului din 2002, 6,6% din popula\ia Rom@niei – un num`r de 1.434.377 persoane – se consider` de etnie maghiar`. Ca urmare a rezultatelor ob\inute la alegerile din 1990, 1992, 1996, respectiv 2000 U.D.M.R. a devenit un factor important al vie\ii politice dinRom@nia. Prin prezen\a [n Parlamentul Rom@niei (12 senatori, 27 deputa\i) U.D.M.R. ]i-a asumat un rol important [n fortificarea sistemului institu\ ional democratic al Rom@niei ]i [n realizarea reformelor generale [n toate domeniile vie\ii politice, economice ]i sociale. La alegerile din 2000, U.D.M.R. a ob\inut locul al cincilea at@t la alegerile preziden\iale (6,22%), c@t ]i la cele parlamentare (6,9 % [n Senat, 6,8% [n Camera Deputa\ilor). Aceste rezultate arat` c` U.D.M.R. a r`mas o organiza\ie legitim` de ap`rare ]i reprezentare a intereselor comunit`\ii maghiare din Rom@nia. Succesul U.D.M.R. a fost reflectat ]i de rezultatele alegerilor locale din 2000, c@nd pe listele U.D.M.R. au fost ale]i 148 primari, 135 consilieri jude\eni ]i 2451 consilieri locali29.

Acesta nu [nseamn` [ns` c` ar fi fost [ndeplinit` prima condi\ie a lui Dahl. Dup` cum ne aducem aminte, o component` esen\ial` a aceste condi\ii o constituie indistinc\ia subculturi majoritare – subculturi minoritare, pe planul de scindare etnic, [n acest caz. Cu at@t este stimulat` astfel mai mult dorin\a de cooperare care duce la [ncheierea de alian\e cu liderii [n vederea particip`rii la coali\ia majoritar` care guverneaz`. S` presupunem c` suntem factori de decizie [n coali\ia majoritar`. Dup` Dahl, [n m`sura [n care

S.P. nr. 110-111/2004

exist` conflicte sau [n m`sura [n care [ntrevedem posibile conflicte la macro-nivel, trebuie s` identific`m subculturile implicate ]i s` le trat`m indistinct. Trebuie, din punct de vedere implementa\ional, s` adopt`m, at@t prin cadrul constitu\ional de fond, c@t ]i prin ac\iuni concrete de oferire a ]ansei particip`rii prin rotire la guvernare, politici non-discriminatorii. În cazul societ`\ii rom@ne]ti, un caz interesant [n ceea ce prive]te laten\ele conflictuale [l reprezint` etnia rrom`. Conform datelor oficiale ale recens`m@ntului din 2002, 2,5% din popula\ia Rom@niei – un num`r de 535.250 persoane – se consider` de etnie rrom`.

Foarte mul\i autori (inter alia Pogany 1999, 2004) consider` c` animozitatea rasial` (la micro-nivel) ]i intimidarea fizic`, al`turi de ]omaj ]i costurile ridicate de via\`, au f`cut ca tranzi\ia c`tre democra\ie, libertate economic`, drepturi civile ]i politice s` capete un caracter paradoxal pentru rromi, nepermi\@ndu-le s` fie avantaja\i de recunoa]terea drepturilor minoritare ale ]i a oportunit`\ilor politice, culturale ]i economice.

Dac` ad`ug`m la aceasta ]i neimplicarea concret` a subculturii rroma [n luarea de decizii ]i [n discu\ii publice de avengur` (a se vedea inter alia, Gillespie 1997 pentru o subliniere a acestor aspecte), avem o imagine ceva mai coerent` despre laten\ele conflictuale. În linia lui Dahl, ar trebui atunci asigurat` ]ansa particip`rii la guvernare al`turi de coali\ia majoritar` ]i a acestei subculturi etnice. Desigur exist` protocoale de genul celor semnate cu U.D.M.R. ]i [n acest caz30, dar acestea nu presupun o participare activ` la guvernare, ci doar m`suri adiacente [n interiorul cadrului constitu\ional.

Aceast` lucrare este alc`tuit` din dou` p`r\i. În prima parte sunt prezentate cele trei condi\ii considerate necesare de c`tre Dahl pentru aplanarea conflictelor [n \`rile cu un pluralism cultural, cu accent pe prima condi\ie, care [n esen\` spune c` liderii care administreaz` trebuie s` nu refuze [n principiu nici unei subculturi minoritare ]ansa pariticip`rii la guvernare prin coalizare. În partea a doua este considerat cazul Rom@niei, pentru care, de]i [n prezent nu se poate vorbi de un pluralism subcultural, (etnic) conflictual la macro-nivel, sunt identificate, [n linia lui Dahl, premisele sau condi\iile de posibilitate (rezultate din prima condi\ie) necesare, [n cazul apari\iei unor conflicte, dizolv`rii acestora.

NOTE Sintagma se refer` la coprezen\a simbolurilor etnice religioase sau geografice (v. Dahl 2000 (1971): 127) 2 Dahl 2000 (1971); 126 – 142, [n special pp. 134-142 3 Dahl 2000 (1971); 41, 56 4 Dahl 2000 (1971); 126 5 Dahl 2000 (1971); 128 1

68

Dezbateri Termenul care [i apar\ine lui F. Tönnies (Tönnies 1957 (1887): 223-231) nu este folosit de c`tre Dahl, dar este [n spiritul textului.

7 Dahl 2000 (1971): 128 8 Dahl 2000 (1971): 129: Se pot distinge [n text dou` nuan\e ale sintagmei “pluralism subcultural” – prima vizeaz` simpla co-prezen\`, cea de a doua o co-prezen\` conflictual`. C@nd vorebe]te de un “pluralism subcultural accentuat”, Dahl are [n vedere, implicit, cea de-a doua nuan\`. Putem avea, desigur, o coprezen\` nonconflictual`, [n cazul [n care schemele conceptuale ale grupurilor (sau Gemeinschofurile acestora) sunt discordante.

9 Dahl 2000 (1971): 135: Formularea lui Dahl este una negativ`, axat` pe ne-interzicere. Formularea de aici este una pozitiv` bazat` pe permisivitate (termenii, care pot func\iona ]i ca operatori mondiali interdefinibili [n sistemem de logic` deontic`, sunt inter]anjabili).

10 Dahl 2000 (1971): 137 11 Dahl 2000 (1971): 139 12 Dahl 2000 (1971): 135 13 Ibidem 14 Dahl 2000 (1971): 137 15 Tipuri individuale [n raport cu tipurile de scindare discutate anterior.

16 Pentru analize ale statutului, subculturilor religioase, de exemplu, a se vedea Anderson 2002 pentru state din Europa Sud-Estic` precum Grecia ]i Bulgaria ]i Mertus 1999 pentru o analiz` comparativ` pe o arie geografic` incluz@nd Rom@nia.

17 Pentru un cadru problematic general, a se vedea Requejo 2001.

18 “Rom@nia este stat na\ional, suveran ]i independent, unitar ]i indivizibil.”

19 “Suveranitatea na\ionala apar\ine poporului rom@n, care o execit` prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ]i corecte, precum ]i prin referendum.”

20 “Statul are ca fundament unitatea poporului rom@n ]i solidaritatea cet`\enilor lui.”

21 “Statul recunoa]te ]i garanteaz` persoanelor apar\in@nd minorit`\ilor na\ionale dreptul la p`strarea, la dezvoltarea ]i la exprimarea identit`\ii lor etnice, culturale, lingvistice ]i religioase.”

22 “M`surile de protec\ie luate de stat pentru p`strarea, dezvoltarea ]i exprimarea identit`\ii persoanelor apar\in@nd minorit`\ilor na\ ionale trebuie s` fie conforme cu principiile de egalitate ]i de nediscriminare [n raport cu ceilal\i cet`\eni rom@ni” 23 Articolele respective se men\in tale quale ]i pentru Constitu\ia din 2003.

24 Este usor de v`zut c` interferen\ele sale c`tre o astfel de concluzie radical` sunt mai degrab` efectul ascunderii con\inuturilor punctelor imediat urm`toare [n cazul articolelor 2 (“Nici un grup ]i nici o persoan` nu pot exercita suveranitatea [n nume propriu”) ]i 4 (“Rom@nia este patria comun` ]i indivizibil` a tuturor cet`\enilor s`i, f`r` deosebire de na\ionalitate, de origine etnic`, de limb`, de religie, de sex, de opinie, de apartenen\` politic`, de avere sau de origine social`) ]i a unei citiri ad hoc, cronate, a primului articol, unde adjectivele “suveran”, “independent” “unitar” ]i “indivizibil” nu sunt determinan\i ai compusului “stat na\ional”, ci ai ai substantivului “stat”, al`turi de adjectivul “na\ional”.

25 Cea de-a doua no\iune din dihotomia lui F. Meinocke: Staatsnation (na\iunea constitu\ional`) vs. Kulturnation (na\iunea etnic` sau cultural`). A se vedea ]i Thaler 2001. Pentru o evaluare critic` a principalelor probleme ridicate de identitatea na\ional` ]i identitatea minoritar`, a se vedea ]i Checkel 1999.

26 A se vedea ]i Bidwell & Wojtwia 2004: 44-47; pentru o etiologie similar`]i o analiz` mai larg` a statului minorit`\ilor [n \`rile din Europa Central`.

27 Pentru problema na\ionalismului de tip comunist ]i o analiz` 6

detaliat` a no\iunii de identitate statal`, a se vedea Dimitrijevic 2002. A]a cum am mai subliniat, ideea central` a articolului este aceea conform c`reia actualele constitu\ii ale unor state din zona balcanic`, printre care ]i Rom@nia, nu asigur` o combinare [ntre o serie de principii universale de constitu\ionalism ]i o “etic` situat`” a identit`\ilor de grup, care ar garanta excluderea unei percep\ii etniciste a suveranit`\ii populare (Dimitrijevic 2002: 226) 28 Periodic, [ntre coali\ia ce guverneaz` [n prezent Rom@nia ]i U.D.M.R. au fost semnate protocoale de colaborare. Pentru protocolul semnat pe 09.03.2004 a se vedea http//www.psd.ro/pesa/ afis.presa-doc.php?idpresa=1189.

29 Informa\iile sunt extrase din site-ul oficial a Uniunii Democrate Maghiare din Rom@nia.

30 A se vedea, de exemplu, www.psd.ro/diversedoc/5/protocolpsd-partide-romi-2002.pdf.

BIBLIOGRAFIE Anderson J., 2002: “The Treatment of Religious Minorities in South-Easten Europe: Greece and Bulgaria Compared”, Religion, State&Society, vol. 30, No.1; Bidwell S. & Wojtocz K., 2004: “Non-Military Security Issues in Central Europe”, International Relations, 18 (1) 83-114; Checkel J.T., 1999: “Norms, Institutions and National Identity in Contemporary Europe”, International Studies Quarterly, 43, 83114; Dimitrijevic, N., 2002: “Ethno-Nationalized States of Easten Europe: IS There A Constitutional Alternative?”, Studies in East European Thought, 54: 245-269; Gillespie, S., 1997: “Minorities, States ND THE International System”, Politcs, 17(3): 141-146; Pogany, I., 1999: “Accommodating an Emergent National Identity: The Roma ofCentral and Easten Europe”, International Journal of Minority and Group Rights, 6 149-67; Pogany, I., 2004: “Refashioning Rights in Central ans Easten Europe: Some Implications for the Region’s Roma”, Europena Public Law, volume 10, Issue I; Requejo, F., 2001: Democracy and National Pluralism, Routledge; Thaler, P., 2001: “Fluid Identities in Central Europena Borderlands”, Europena HistoryQuarterly, vol..1, No. 4; Tonnies, F., 1957 (1887): Community and Society: Gemeinshaft und Geselshaft, tr. ]i editat` de Ch. P. Loomis, Michigan State University Press.

MARIUS DUMITRU - Absolvent la Facult`\ii de Filosofie, Universitatea din Bucure]ti.

69

S.P. nr. 110-111/2004

Eseu

Liderul politic. Note de personalitate şi tipologie VASILE NAZARE During the confruntation and the political offer, the main actors (parties, elites and political class) bring out programs and leaders. More then once the personalities of the latter determine the way the political fight ends. The article analyzes the main approaches of the political leaders, regarding the standards of personality, the qualities required for leadership, factors that influence the creation of leaders, the existing or possible types.

1. Consideraåii preliminare Via\a politic` consituie un cadru tipic concuren\ial. {n disputa pentru putere, actorii principali – clasa politic`, elitele politice, partidele politice – impun [n prim-planul confrunt`rii ]i al ofertei at@t programe c@t ]i lideri. Deznod`m@ntul luptei politice, de cele mai multe ori, fiind determinat de dimensiunile personalit`\ii conduc`torilor.

Liderul politic fie c` este privit dintr-o perspectiv` elitist` (V. Pareto, M. Weber, G. Mosca, R. Michels, C. R`dulescu-Motru etc.) – ca individ care []i dob@nde]te statutul ]i rolul de excep\ie pe scena politic` [n virtutea unor calit`\i naturale deosebite: inteligen\`, curaj, putere de munc`, voca\ie mesianic`, predispozi\ie spre ac\iune –, psihologic` ]i psihanalist` (E. Erikson, H. Lasswell) – succesul ]i notorietatea public` fiind considerate drept p@rghiile de rezolvare ]i compensare ale frustra\iilor juvenile refulate –, sociologic` (M. Weber, S. Moscovici) – care supraliciteaz` calit`\ile lideruli prin originarea acestora [n ceva suprauman, inaccesibil cunoa]terii: carisma –, sau artistic` (R.G. Schwartzenberg) – care prive]te liderul politic, prin similitudine cu lumea show-biz-ului, ca o vedet` a spectacolului politic, model-imagine construit de oameni specializa\i [n arta persuasiunii ]i comunic`rii – se legitimeaz` ca ]ef “institu\ional al unui grup ]i care, prin prezen\a sau activitatea sa, influen\eaz`, conduce, reprezint`, exprim` interesele unui grup, formuleaz` scopurile ]i elaboreaz` strategiile ]i tacticile politice (…) care s` corespund` at@t a]tept`rilor grupului, c@t ]i necesit`\ilor momentului”.1

S.P. nr. 110-111/2004

2. Gândirea româneascã despre liderul (omul) politic Abordarea problematicii liderului politic (omului politic) a preocupat, [n contextul evolu\iei teoriei politice specifice veacului XX, ]i g@ndirea rom@neasc`. Geneza, necesitatea, rolul social sau notele definitorii ale personalit`\ii [n general, ale personalit`\ilor de excep\ie [n particular (inclusiv ale personalit`\ilor politice) au constituit coordonatele generale ale demersului explicativ autohton. Indiferent de conceptele sau sintagmele folosite – personalitate de voca\ie, om de ac\iune (C. R`dulescuMotru, I. Bruc`r, D.D. Ro]ca), exponent al elitei politice, creator de valori impuse de cerin\ele timpului (E. Speran\ia), om de stat, valore suprem`, providen\ial` (D.D. Ro]ca), erou (cu multiplele sale tr`s`turi: nonconformist, vizionar, clarificator, reformator, mesager al adev`rului, animator al progresului, exponentul spiritualit`\ii vremii, al sufletului poporului, dragoste fa\` de neamul s`u, [ndr`zneal`, agent al ordinii [mpotriva dezordinii, manifestare autentic` a divinului – }t. Zeletin, C. Antoniade, N. Crainic), conduc`tor (propulsat de for\a inteligen\ei, prin calit`\ile sale deosebite – Tr. Br`ileanu), om politic (caracterizat de cunoa]terea profund` a poporului, [n\elegerea deplin` a intereselor sale na\ionale, originalitate, absen\a viciilor – S. Mehedin\i) –, liderul politic a fost considerat o specie a personalit`\ii umane, o component` de baz` a elitelor sociale, nu at@t pentru calit`\ile sale intrinseci, c@t mai ales pentru rezultatele sale de excep\ie [n planul ac\iunii ]i practicii sociale.2 Oamenii politici, scria E. Cioran [ntr-o manier` nietzscheean`, dincolo de perioada [n care apar ]i

70

Eseu se manifest`, au tr`s`turi asem`n`toare: ethos agresiv, dorin\a de domina\ie, activism f`r` principii, finalitatea actelor sale vizeaz` puterea c`reia [i sacrific` totul, manifestarea lui ac\ional` nu are nimic comun cu morala, prejudec`\ile etice ]i religioase constituie un lux, [i afecteaz` destinul; mobilul dinamismului ]i ascensiunii sale iradiaz` din ur` (virtutea esen\ial`), ura fa\` de unii, dragoste fa\` de al\ii; se apropie de artist prin actul crea\iei; nu este obligat s` cread` [n ce face, [ns` trebuie s` reu]easc` [ntotdeauna. Toate aceste calit`\i se subordoneaz` cu necesitate unui interes obiectiv, inexisten\a acestuia genereaz` tirani sau aventurieri, dar nicidecum oameni politici.3 3. Notele de personalitate ale liderului (omului) politic Esen\a omului politic se identific` cu “idealul puterii”, la E. Cioran ([n Schimbarea la fa\` a Rom@niei), “voin\a puternic` ]i autoritatea despotic`”, la G. Le Bon ([n Psihologia mul\imilor), omul “func\iilor publice”, la Nietzsche, “voin\a de putere”, la Spranger ([n Types of Man), “libidoul puterii”, la G. Usc`tescu ([n Proces umanismului), “a tr`i pentru politic`”, “capacitatea de a controla pulsul fenomenelor istorice importante, de a b`ga m@na [ntre spi\ele ro\ii istoriei”, “autoritatea carismatic`”, la M. Weber ([n Le savant et la politique; Politica, o voca\ie ]i o profesie), puterea mitului – imaginea “salvatorului”, a “omului providen\ial”, la R. Girardet ([n Introducere [n imaginarul politic), o “component` a elitei puterii”, la C.W. Mills ([n The Power Elite), “centrul de concentrare a intereselor grupului”, la R. Dahl ([n Poliarhile), “harul, carisma”, la S. Moscovici, “omul de stat care umple pr`pastia dintre viziunea sa ]i experien\a na\iunii”, la H. Kissinger.

Pentru ca rela\ia de comunicare cu mari mase de oameni (sus\in`tori sau adversari), specific` domeniului politic, s` fie eficient` ]i cu rezultate scontate (amplificarea suportului popular), liderii politici trebuie s` fac` proba unor anumi\i “parametrii de personalitate”: a) voca\ia puterii (conduc`torului) – dimensiune a puterii, conducerea este exercitat` de oameni politici care [n v@ltoarea competi\ei politice se identific` cu anumite motiva\ii ]i scopuri, antreneaz` mijloace ]i resusrse institu\ionale, politice, psihologice pentru a stimula ]i satisface orizontul de a]teptare al adep\ilor ]i sus\in`torilor. Un lider []i exercit` domina\ia prin recurs la trei tipuri de putere: 1. coercitiv` – definit` uneori ca “putere hard” (originat` [n team`); 2. utilitar` (sus\inut` de posibila tranzac\ie de resurse benefic` schimbului reciproc [ntre

conduc`tor ]i adep\i); 3. legitim` sau “puterea soft” (bazat` pe [ncredere, convingere, atrac\ie). Puterea coercitiv` induce o “povar` psihologic` ]i emo\ional` at@t asupra liderului c@t ]i asupra adep\ilor”, se obiectiveaz` [n st`ri de devotament ]i consim\`m@nt temporar care, [n timp, degenereaz` [n suspiciune, [n]el`torie, necinste ]i sf@r]esc prin disolu\ia organiza\iei. “De\ii puterea asupra oamenilor – scria A. Soljeni\[n – doar at@ta vreme c@t nu le-ai luat totul.

Dar c@nd ai jefuit un om de tot ce are, el nu se mai afl` la puterea ta, e liber din nou”. Este specific` a]aziselor “personalit`\i de tranzi\ie”. De regul`, integritatea ]i coeziunea organiza\iilor sunt men\inute de puterea utilitar`. Care, considera Stephen R. Covey, “tinde s` semene mai mult cu influen\area dec@t cu st`p@nirea”. Avem de a face cu atitudinea pragmatic`, liderul este urmat doar pentru c` este util adep\ilor.

“Pozi\ia, experien\a ]i carisma” conduc`torului devin monede de schimb. Acest tip de putere explic`, de pild`, longevitatea rela\iei dintre liderul I. Iliescu ]i destinul politic al PSD-ului. Puterea dezirabil`, de durat` este cea legitim`. De fapt, liderul se define]te ca putere legitim`. Ea izvor`]te din [ncredere ([n lideri ]i obiectivele propuse), devotament inteligent ]i se impune f`r` constr@ngere. Fiind foarte rar`, atunci c@nd o [nt@lnim reprezint` “calitatea, distinc\ia ]i excelen\a personalit`\ii liderului”. {n opinia lui Covey, puterea legitim` “este influen\` sus\inut`, proactiv`”. At@t adep\ii c@t ]i conduc`torii tr`iesc “sentimentul comun al scopului ]i al viziunii”. Puterea legitim` este [ntr-o rela\ie de propor\ionalitate direct` cu “onoarea, respectul ]i considera\ia cu care este tratat liderul”. “Conduc`torii sunt conduc`tori – nota Hans Selye ([n Stres f`r` suferin\`) – doar c@nd de\in respectul ]i fidelitatea adep\ilor lor”. {n\elegerea profund` ]i corect` a rela\iei dintre putere ]i conducere poten\eaz` capacitatea liderilor “de a-i conduce ]i de a-i influen\a pe ceilal\i f`r` a-i for\a”4.

Este nevoie s` influen\ezi oamenii “s` \i se al`ture”, s`-\i [mp`rt`]easc` cauza, “s` doreasc` s` mearg` al`turi de tine”.5 “Prefer s` conving un om s` mi se al`ture, sus\inea D. Eisenhower, deoarece, odat` ce a fost convins va r`m@ne cu mine. Dac` [l sperii, [mi va r`m@ne al`turi numai at@ta timp c@t este speriat, dup` care va pleca” b) competen\` politic` – o cunoa]tere profund` a fenomenului politic, a con\inutului procesual prezent, dar mai ales a poten\ialului de dinamic`, a tendin\elor latente, ceea ce transform` liderul (omul) politic [ntr-o real` ]i important` component` a ofertei politice, amplificat` deopotriv` ]i de manifestarea obsesiv` a ra\ionalismului modern [n politic`. Abaterea de la “politica dup` carte” [nsemn@nd, dup`

71

S.P. nr. 110-111/2004

Eseu unii comentatori, “lipsa de responsabilitate” ]i credibilitate a politicianului.6 Ra\ionalitatea istoriei este o utopie. “Cursul dezvolt`rii istorice nu a fost trasat de construc\ii teoretice (...)” Indiferent de personalitatea proiectantului sau de for\ele care-l sus\in, “rezultatul real, concluziona K. Popper ([n studiul Istoricismul), a fost [ntotdeauna diferit de construc\ia ra\ional`”.

Teoria sa privind ingineria social` presupune o nou` abordare a rela\iilor etic`-politic`, teorie-ac\iune politic` din perspectiva paradigmei monocauzale care impune coeren\a obligatorie dintre enun\urile ]tiin\ifice ]i comportamentul social-politic. {n acest spirit, H. Smidt, fostul cancelar ]i lider al PSD german, consemna [n lucrarea Ra\ionalismul politic ]i social-democra\ia: “Valoarea unei teorii politice const` [n serviciul pe care ea [l poate oferi omului politic, indic@ndu-i acestuia posibilit`\ile efective de ac\iune ]i consecin\ele previzibile ale diferitelor modalit`\i de ac\iune”.

Competen\a politic` – ne aten\ioneaz` S. T`ma] ([n studiul Managementul politic. Limite ]i perspective) –, [n zilele noastre, subsumeaz` “cuno]tin\e ]i abilit`\i pentru exercitarea influen\ei ]i orientarea vie\ii societale [n direc\ia cerut` de valorile democra\iei ]i ale afirm`rii drepturilor omului”. Concep\ia tradi\ional` privind “evolu\ia spontan`” ]i “creativitatea liber`” a fost substituit` de o alta, solicitat` imperios de necesit`\ile procesuale ale societ`\ilor democratice, cea a “creativit`\ii organizate”. Creativitatea – exerci\iul descoperirii ]i inventarea alternativelor – [n domeniul politic, continua politologul rom@n, s-a impus ca o exigen\` a [nceputului de mileniu. H. Lasswell, B. Gross ]i A. Etzioni, pornind de la aceast` realitate, se pronun\au pentru o elaborare a unei necesare ]i utile “]tiin\e a strategiei politice”.

Cucerirea ]i exercitarea puterii [n societate [nsemn@nd, [n opinia lor, aplicarea unui sistem de orientare ]i [nr@urire a vie\ii politice prin “politici publice a vie\ii sociale [n [ntreaga sa complexitate”, prezen\a profesionistului care st`p@ne]te p@n` la nivel de detaliu “]tiin\a ]i arta elabor`rii politicii majore (megapolitica), premisele, principalele orient`ri ]i strategii menite s` constituie un ghid pentru politicile locale ]i na\ionale”. Finalitatea ac\iunii politice depinde [ntr-o propor\ie cov@r]itoare de modul cum liderul politic a rezolvat binomul putere-cunoa]tere. }i [n acest perimetru de ac\iune social`, ca de altfel [n toate domeniile, “puterea de cea mai [nalt` calitate” (de a convinge ]i atinge scopurile ac\iunii [n condi\ii de eficien\` -s.n.), considera A. Toffler ([n Puterea [n mi]care), “provine din aplicarea cunoa]terii”.

“Arta conduc`torului – [n opinia lui D. Morris, un expert [n campanii electorale – solicit` men\inerea

S.P. nr. 110-111/2004

unui impuls de [naintare suficient pentru a controla evenimentele ]i a dirija politicile publice f`r` a pierde sprijinul publicului”. Ac\iunea [ncepe cu precizarea obiectivului final ]i continu` cu analiza ]i alegerea celor mai adecvate modalit`\i de realizare.

“Politicianul poate face ce crede c` este bine, dar trebuie s` fie foarte abil [n ceea ce prive]te modul [n care procedeaz` (…) E]ecul (…) nu folose]te nici unei cauze”.7 Chiar dac`, potrivit unor cunoscute puncte de vedere, omul ra\ionalist este “periculos ]i costisitor” [n conducerea treburilor publice, sau c` o “minte cu un caracter instrumental nu exist`”8, f`r` a ignora rolul ira\ionalului, noi pled`m – [n condi\iile manifest`rii tendin\elor globaliz`rii ]i ale apari\iei redundante a scenariilor cu privire la evolu\ia economic` ]i politic` a umanit`\ii – pentru necesitatea unui proiect ra\ionalist [n politic`. Dac` [n perioada premerg`toare, omul politic nu se definea prin competen\` ci prin legitimitate, “societ`\ile moderne, constata R. Aron, sunt guvernate de oameni politici profesioni]ti”. Cunoa]terea expert` poate deveni o surs` a puterii liderului numai [n m`sura [n care ea reprezint` o competen\` [n stare s` recunoasc` valoarea competen\ei. Ast`zi, liderul atrage mai pu\in prin retoric` ]i fizionomie ]i mai ales prin ]tiin\a lucrului bine f`cut. Nivelul ridicat al preg`tirii profesionale [ntr-un domeniu, imaginea specialistului sau a expertului poate induce a stare de [ncredere [n r@ndul guverna\ilor [ntr-o bun` ]i eficient` administrare a intereselor lor.9 Parafraz@ndu-l pe M. Edelman, o personalitate politic` care-]i afi]eaz` “competen\a este u]or acceptat` a]a cum vrea ea”. O astfel de pozi\ie cu siguran\`, la sf@r]itul secolului XIX, ar fi st@rnit furia lui Gustave Le Bon, un bun cunosc`tor al fenomenului abordat. G@nditorul francez, [n lucrarea Psihologia mul\imilor, cultiv@nd paradoxul sfideaz` logica ra\ionalist` a contemporanilor no]tri consider@nd c` “inteligen\a ]i instruc\ia” mai degrab` [i d`uneaz` dec@t [i folose]te conduc`torului.

“Demonstr@nd complexitatea lucrurilor, d[ndu-\i posibilitatea s` explici ]i s` [n\elegi, inteligen\a te face indulgent ]i atenueaz` intensitatea ]i violen\a acelor convingeri de care au nevoie apostolii. Marii conduc`tori din orice epoc`, ]i mai ales cei ai Revolu\iei (franceze – s.n) au fost extrem de m`rgini\i; cu toate acestea, au exercitat o influen\` enorm`”.10 O pozi\ie par\ial adev`rat`. Mai mult, [n perioada contemporan`, H. Smidt ([n Ra\ionalismul politic ]i socialdemocra\ia) pleda mai degrab` pentru pragmatim dec@t pentru ra\ionalism exagerat [n domeniul ac\iunii politice. Omul politic, “[ntruc@t nu este ghidat de o teorie universal` (singura just`) este, [n realitate,

72

Eseu un oportunist care tocmai din aceast` cauz` nu poate atinge scopul ultim”. Ac\iunea politic` neput@nd fi fundamentat` pe etic` sau “previziunea teoretic` a cursului inevitabil al dezvolt`rii societ`\ii”.

Dincolo de imperfec\iunile concep\iei generate de limitele timpului, liderul trebuie s` subsumeze [n structurile cognitive ale personalit`\ii sale conducerea ]i managementul, ideile, concep\ia ]i viziunea cu modalit`\ile cele mai eficace care conduc la atingerea obiectivelor scontate. “Conducerea se concentreaz` asupra ideilor (concep\iei, vizunii - s.n).

Managementul se concentreaz` asupra rezultatelor”.11 Conduc`torul este preocupat de concep\ie, doctrin` articulat`, verosimil` ]i mobilizatoare, iar managerul este interesat de tehnici de eficien\`. Liderul confer` orientare, este un vis`tor, managerul este un pragmatic. Idealul de om politic ar trebui s` reuneasc` cele dou` dimensiuni. Dar practica, sublinia autorul american, pune [n eviden\` suficiente situa\ii de incongruen\`: lideri cu viziune dar incapabili de a-i inspira pe adep\i ]i invers. Pornind de la aceat` realitate, consider`m c` se impune o distinc\ie [ntre liderul (conduc`torul) politic ]i managerul politic, cel care face parte din staff-ul, din aparatul s`u tehnic, cel care imagineaz`, scenarizeaz`, inventeaz` ]i identific` mijloacele adecvate realiz`rii obiectivelor formulate. De asemenea, [n via\a politic`, remarca Sergiu T`ma], nu trebuie absolutizate valen\ele managementului, deoarece regulile evolu\iei politicului sunt diferite de cele ale economicului (care a stat la originea managementului). “}tiin\a ]i arta de a ob\ine puterea, comenta politologul rom@n, este decisiv` [n educarea prospectiv` a profesioni]tilor din sfera politicii. Obiectivul principal este de a educa omul politic s` g@ndeasc` pe termen lung ]i nu doar [n limitele ciclului electoral de patru sau doi ani. {n al doilea r@nd, omul politic trebuie s` fie educat s` priveasc` viitorul ca domeniu al inova\iei ]i inven\iei sociale. Societatea de m@ine nu va fi simpla continuare a st`rilor actuale ]i nici rezultatul unei [ntoarceri [n timp”.

Cultura politic` este absolut necesar` dar nu suficient`. Ea se afl` [ntr-o rela\ie de complementaritate cu alte calit`\i: inteligen\`, darul cuv@ntului, instinctul puterii, temperamentul de lupt`tor, [ncrederea [n sine, imagina\ia, spiritul de hot`r@re, intui\ia, for\a de convingere, pasiunea, sim\ul responsabilit`\ii, discern`m@ntul etc. Puse [n valoare [n disputa pentru putere, ele se transform` [n adev`rate competen\e politice; c) prestigiul – capacitatea de a influen\a ]i determina comportamentul maselor (de simpatizan\i ]i nehot`r@\i) [n direc\ia dorit`. Influen\a liderilor poli-

tici – scria Gustave Le Bon – se “bazeaz` prea pu\in pe ra\ionamentele lor ]i foarte mult pe prestigiul lor.

Dac` prestigiul le este (...) ]tirbit, ei nu mai au nici o influen\` (…) Mul\imea r`m@ne supus` prestigiului conduc`torului, ]i [n comportamentul s`u nu intervine nici interesul, nici sentimentul de recuno]tin\`”.12 Prestigiul “personal sau dob@ndit” confer` conduc`torului (liderului politic – s.n.), continua autorul, o mare putere, capacitate persuasiv` discursului ]i rela\iilor sale de comunicare cu masele. Pentru g@nditorul francez, “arta de a impresiona mul\imile” se confund` cu m`iestria c@rmuirii. Nu con\inutul fatelor conteaz`, ci modul lor de prezentare. Ele trebuie s` genereze imagini ]ocante care s` obsedeze ]i s` impresioneze mentalul colectiv, imagina\ia mul\imii. Stilul, era de acord M. Oakeshott, conteaz` foarte mult [n conduita politic`. Liderii politici trebuie s` m@nuiasc` cu m`iestrie arta manipul`rii maselor, s` cunoasc` psihologia ascult`torilor, s` ]tie s` le vorbeasc`, s` cunoasc` puterea de seduc\ie a cuvintelor, a imaginilor ]i a simbolurilor, s` dispun` de o elocin\` special`, [n care afirma\iile tran]ante ]i imaginile cu for\` de sugestie s` nu fie estompate de logica ra\ionamentelor. Ace]tia au influen\at cursul istoriei prin arta folosirii verbului, a cuv@ntului. R. Girardet []i argumenta teza enun\at` prin exemple cunoscute ]i tr`ite – ascensiunea ]i rolul jucat de lideri malefici precum Hitler, Mussolini ]i Lenin. Concluzia este tran]ant`: “Doar marii creatori de cuvinte au f`cut s` existe bol]evismul ]i fascismul”. Liderii, pentru a reu]i [n actul de conducere, recurg invariabil la instrumentul persuasiunii ]i al manipul`rii. Convins de idee, Jacques Gerstlé ([n Comunicarea politic`) sus\inea necesitatea ca liderii politici s` foloseasc` cu abilitate [ntregul arsenal de tehnici impus de actul comunic`rii politice: cuv@ntul, t`cerea, ac\iunea ]i simbolistica politic` (recursul la miturile politice – mitul fondator, teoria conduc`torului simbolic etc.). De fapt, recuno]tea G. Sorel, indivizii sunt [mpin]i spre ac\iune mai degrab` de mituri politice dec@t de apelul la motiva\ie.

Trebuie s` distingem [ntre prestigiu intrinsec (personal) ]i cel dob@ndit (prin efort individual sau croit, proiectat de indivizi specializa\i [n imagine).

Potrivit opiniei lui Schwartzenberg, orice lider se specializeaz` [n interpretarea unui anumit rol (model) de politician, care presupune exerci\iul unui tip corespunz`tor de ac\iune politic` (de exemplu, liderul de ]arm va urm`ri s`-]i seduc` simpatizan\ii, cel autoritar, s` impun`, cel critic, s` conving`).

Liderul politic, “adev`rat` cvadratur` a cer13 cului” , difer` de celelalte tipuri de lideri; el nu trece dec@t testul adeziunii de mas`; precizare esen\ial`

73

S.P. nr. 110-111/2004

Eseu pentru demersul nostru, deoarece “opinia public`, sublinia Ortega y Gasset ([n Revolta maselor) este for\a radical`, care, [n societ`\ile umane, produce fenomenul comenzii (…). Iar legea opiniei publice este gravita\ia universal` a istoriei politice”. Autoritatea lui rezid` [n convertirea ei [n mit, [ntr-un simbol. De asemenea, el, la r@ndul s`u, amintea M. Edelman ([n Politica ]i utilizarea simbolurilor), trebuie s` se “identifice cu simbolurile sau rolurile acceptate de societate”. Ceea ce ofer` liderilor politici “posibilitatea manipul`rii” maselor de oameni prin “manipularea simbolurilor”. Iar pentru D. Morris, “liderii eficien\i folosesc instrumentul persuasiunii ]i al manipul`rii pentru a conduce ]i a reu]i”.

O regul` ce nu poate fi ignorat`. Deoarece, argumenta D. Bougnoux ([n Introducere [n ]tiin\ele comunic`rii), liderul politic are o “foarte mic` marj` de ac\iune: nu poate nici s`-]i am@ne popularitatea, nici s`-]i schimbe poporul cu altul”, masele fac selec\ia ]i-]i desemneaz` conduc`torul.

Ascensiunea omului politic, completa E. Cioran ([n Schimbarea la fa\` a Rom@niei), r`m@ne un mister nedezlegat, deoarece acesta nu trebuie s` fie un om complet, el “este un destin [nainte de a fi o valoare”.14 Un alt mod de expresie lingvistic` a motivului formulat cu mult` vreme [naintea sa. Pentru Gustave Le Bon ([n Psihologia mul\imilor), prestigiul se origineaz` [n “succes”, insuccesul ]i discu\iile [l deterioreaz`. “Cei care au ]tiut s`-]i p`streze mult timp prestigiul nu au tolerat niciodat` discu\ia; ca s` te bucuri de admira\ia mul\imilor, trebuie s` te \ii totdeauna la distan\`” Importan\a culturii politice aduce [n discu\ie problema convingerilor politice. Arta de a influen\a este dimensionat` de procesul de [nsu]ire, modelare sau schimbare a convingerilor politice. De]i convingerile se cristalizeaz` [n primele dou` decenii de via\`, realitatea nu exclude posibilitatea schimb`rii lor. Dup` cum sublinia Freed I. Greenstein ([n Personality and Politics, 1969), “Elementele psihice ale personalit`\ii ]i convingerile pot varia [n mod independent”15, dar convingerile nu sunt [ntotdeauna o reflectare fidel` a structurii de personalitate a individului.

Factorii care influen\eaz` substan\a convingerilor, [n opinia lui R. Dahl, sunt: 1. expunerea (la o anumit` concep\ie politic`); 2. prestigiul personalit`\ii liderului care induce propor\ional un coeficient ridicat de autoritate ]i influen\` ideilor prezentate; prestigiul ideii, ne atr`gea aten\ia autorul, este amplificat ]i de realiz`rile ce i se atribuie; 3. compatibilitatea cu alte convingeri anterioare; 4. compatibilitatea cu experien\a, important` pentru sporirea cre-

S.P. nr. 110-111/2004

dibilit`\ii aspectelor cognitive ale concep\iei propagate; discrepan\a dintre concep\iile personale ]i experien\` creeaz` premisele schimb`rii convingerilor, renun\area la vechile valori ]i acceptarea unui nou sistem de valori articulat ]i propus; de exemplu, pierderea [ncrederii [n politica liberal` american` a anilor 1960, sau votul negativ dat de electoratul unor partide aflate la putere [n unele \`ri (vezi recentele alegeri din Grecia ]i Spania).16 Liderul influen\eaz` sau convinge prin ethos (credibilitate), phatos (emo\ii ]i motiva\ii) ]i logos (g@ndire logic`).17 La moartea lui F.D. Roosevelt, Walter Lippmann scria: “Testul final al unui conduc`tor este ca el s` reu]easc` s`-]i transmit` convingerile oamenilor care r`m@n ]i s` le insufle dorin\a de a merge mai departe”. d) pasiune, responsabilitate, clarviziune ]i discern`m@nt [n evaluarea ]i [nr@urirea fenomenului politic – tr`s`turi care, remarca M. Weber ([n Politica, o voca\ie ]i o profesie), trebuie s` caracterizeze necondi\ionat liderul politic. Coment@nd aceast` concep\ie, R. Dahrendorf, prin recurs la adnot`rile tat`lui s`u pe marginea c`r\ii evocate, aduce unele complet`ri binevenite: omul politic trebuie s` se d`ruiasc` unei cauze, s` fie con]tient at@t de pozi\ia, c@t ]i de sarcina lui, s` aib` capacitate de judecat` ]i un sim\ pentru propor\ii, s` evalueze efectele ]i urm`rile faptelor sale. Conduc`torii politici, cei care stau [n punctul de comand` al imperiilor birocratice, trebuie s` evite dou` mari primejdii: 1. s` devin` ei [n]i]i birocra\i; 2. angajarea [n ac\iuni care s` le dep`]easc` dimensiunile propriei lor personalit`\i, fapt ce i-ar compromite ]i i-ar arunca [n uitare.18 Liderul trebuie s` armonizeze idealul cu posibilul.

Remarc` care ne determin` s` apreciem ]i mai mult intui\ia lui N. Iorga care, cu aproape un secol [naintea politologului german, scria: “Omul politic este cineva care vede o situa\ie, vede ce se poate face [n aceast` situa\ie, []i d` seama ce poate face el, iar dac` e convins c` nu poate face nimic, se d` la o parte”. Rolul de excep\ie al liderilor politici se explic`, consemna S. Haret ([n Mecanica social`), prin faptul c` ace]tia au reu]it s` orienteze anumite for\e sociale [ntr-o anumit` direc\ie, mai mult sau mai pu\in dezirabile pentru comunitate. Iar peste ani, D. Morris, preocupat de competi\ia pentru putere dintre oamenii politici, concluziona: “Nu exist` nici un [nlocuitor pentru viziunea clar` ]i pentru conducerea hot`r@t`”.

Entuziasmul poate fi tot la fel de important ca ]i calitatea preg`tirii sau munca sus\inut`. El poate suplini un coeficint de inteligen\` mai redus, competen\a, calit`\ile defcitare, dar, la r@ndul s`u, nu poate fi suplinit de nimic. Asta explic` succesele uimitoare ale entuzia]tilor. Entuziasmul se creaz`

74

Eseu prin scopuri ]i credin\a [n noi. “Capacitatea de a transmite altor oameni entuziasmul pentru un \el comun este aproape o defini\ie a calit`\ii de lider”.19 e) perseveren\`, voin\`, spirit de ac\iune ]i [ncredere [n victorie, concentrare ]i disciplin` – masele “ascult` [ntotdeauna de omul [nzestrat cu o voin\` puternic`”; liderii se confund` [n timp cu autorit`\ile, deoarece “nu nevoia de libertate, ci cea de supunere domin` totdeauna sufletul mul\imilor”.

Pornind de la aceste premise, Gustave Le Bon identific` dou` categorii de lideri: 1. cei cu o voin\` puternic`, dar episodic`, care-]i supraliciteaz` violen\a, vitejia, [ndr`zneala, eroismul, capabilitatea de fapte memorabile, dar care se sting repede ]i intr` [n anonimat; sunt incapabili s` se conduc` pe ei [n]i]i, resimt nevoia de a fi condu]i ]i stimula\i permanent; 2. cei cu voin\` deopotriv` de puternic` ]i de lung` durat`, care exercit` o influen\` cu mult mai important`, de]i nu tot at@t de str`lucitoare, “nem`surata putere a voin\ei face ca totul s` i se supun`”, ace]tia ]i-au pus amprenta asupra celor mai importante evenimente ale “civiliza\iei ]i istoriei” umane.

“Un mare geniu politic, nota E. Cioran, trebuie s` fie un dominator. Dac` ]tie ]i nu poate comanda, n-are nici o valoare”. {nfr@ngerea adversarului, continua filosoful rom@n, constituie ra\iunea de a fi a omului politic; “ura este o virtute politic` prin excelen\`”, iar “voluptatea omului politic este adversarul”.20 Coment@nd ascensiunea generalului de Gaulle la statutul de lider militar ]i politic, Lucian Sfez ([n Simbolistica politic`) scria: “{n lupt` se remarc` conduc`torul profetic”. Generalul se considera un profet adev`rat. “Falsul profet (aluzie la o tipologie [ntrupat` de Mussolini ]i Hitler - s.n.), ar`ta viitorul ]ef al statului fracez [n lucrarea Memorii de r`zboi, se deosebe]te de cel adev`rat prin aceea c` domin`, strivind sau nerespect@nd diferen\ele, nivel@nd p@n` la moarte (...) bunul profet ]tie, al`turi de pasiune, s` foloseasc` ra\iunea, ghidat` de Spirit, ra\iune care o gole]te pe cea a falsului profet”.

Liderul politic nu trebuie doar s` vrea ci s` ]i poat`, s` demonstreze aptitudinea de a obiectiva dezirabilul [n real, s` fie un om de ac\iune, care “[ntr-o conjunctur` special` ]i unic`, sus\inea M. Weber, alege [n func\ie de valorile sale ]i introduce [n re\eaua determin`rilor un fapt nou”. Ac\iunea conduce la succes, lipsa de ac\iune genereaz` insuccesul.

Nonac\iunea (imobilismul, expectativa), preciza G. Gallup, face mai r`u unui pre]edinte dec@t orice altceva. Un ]ef de stat poate lua o decizie, chiar gre]it`, f`r` s`-]i piard` popularitatea (de pild`, pre]edintele Kennedy care n-a fost afectat dup` e]ecul [n criza cubanez`). Nu priva\iunile sunt cele care

provoac` deziluzii fa\` de conduc`tori, ci incapacitatea acestora de a crea impresia c` sunt ap\i s` fac` fa\` unor probleme ce pot fi identificate ]i personificate. “Conduc`torul al c`rui act sugereaz` c` are o strategie pe care o urmeaz` atrage cu u]urin\` un sprijin loial ]i entuziast”.21 |elurile dezirabile ]i realizabile, concentrarea, disciplina, perseveren\a, munca sus\inut` ]i dorin\a de a reu]i pot genera lucruri extraordinare, demne de a fi consemnate de istorie.

“Nu cunosc pe nimeni care s` fi ajuns [n v`rf f`r` s` fi muncit foarte mult (…) Aceasta este re\eta succesului”, considera M. Thatcher, personalitate politic` proeminent` a secolului trecut. Via\a ofer` suficiente exemple. }ansele mici cu care erau credita\i J. Carter [n 1976 ]i B. Clinton [n 1992 nu i-au [mpiedicat totu]i s` c@]tige campaniile electorale, s` devin` pre]edin\ii celei mai mari puteri a lumii. Au [nvins ]i au c@]tigat “trofeul cel mare” deoarece au fost extrem de motiva\i, muncitori, concentra\i, hot`r@\i ]i consecven\i [n urm`rirea ]i relizarea scopului urm`rit. f) inteligen\` ]i instruc\ie – m`rimea zonei de influen\` social` era denumit` de S. Haret “factor de personalitate”. El fiind o func\ie de anumite variabile: inteligen\`, voin\` ]i instruc\ie; valoarea sa cre]te [n m`sura [n care factorii evoca\i ating o cot` maxim`: voin\` puternic`, inteligen\` superioar`, instruc\ie solid`. Expresia analitic` a factorului de personalitate este reprezentat` de filosoful rom@n ca o func\ie a acestor elemente P= f ( a, b, c, d); P = f1(a) + f2 (b) + f3 (c); [n care a reprezint` inteligen\a; b, voin\a; c, instruc\ia; d, factorul [nt@mplare, care poate amplifica sau diminua rolul personalit`\ii [n general, al celei politice [n special, [n societate.22 Oamenii politici sau liderii spirituali, liderii de succes – afla\i [n fruntea unor organiza\ii, partide, guverne –, indivizii cu adev`rat realiza\i nu sunt cei cu un coeficient de inteligen\` (IQ) ridicat ]i performan\e ]colare deosebite (]efi de promo\ie sau olimpici), ci cei care au un coeficient ridicat de inteligen\` emo\ional` (EQ), care presupune autocunoa]tere emo\ional` (con]tientizarea ]i st`p@nirea propriilor emo\ii), motiva\ia interioar` de a evolua, dublat` de ini\iativ`, optimism ]i d`ruire, empatie, aptitudini sociale – capacitatea de a lua decizii [n\elepte, de a stabili rela\ii pozitive, de a coopera ]i colabora cu ceilal\i, de a rezolva conflicte, de a capta aten\ia, de a-]i adapta comunicarea func\ie de calitatea receptorilor. Limbajul sentimentului sau al empatiei “este de departe cel mai puternic ]i cu cel mai mare efect de motivare”. Deoarece asta [nseamn` “a te a]eza [n min\ile ]i inimile celorlal\i pentru a vedea lumea a]a cum o v`d ei”.23 Convingerea maselor c` ele au [nr@urire asupra liderilor explic` de fapt capa-

75

S.P. nr. 110-111/2004

Eseu citatea, c@mpul de influen\` al acestora. Inteligen\a emo\ional` (la D. Goleman) sau interpersonal` (la H. Gardner) nu este ereditar`, mo]tenit` ci se cultiv` prin educa\ie.

Inteligen\a politic` a liderului, la D. Misin ([n studiul Inteligen\a politic` ]i politicomul), se confund` cu un demers moral-ra\ional-pragmatic sintetizat [n urm`toarele exigen\e: omul politic are competen\a necesara, recunoa]te ]i respect` competen\a altora [n exerci\iul actului politic; omul politic accept` c` exist` un moment c@nd trebuie s` se retrag` pentru a l`sa locul altora mai tineri; omul politic nu transform` pozi\ia pe care o de\ine [ntr-o surs` de privilegii; omul politic poart` raspunderea faptelor sale, at@t fat` de cei care l-au ales, c@t ]i fa\` de propria constiin\`; omul politic crede [n valorile na\ionale ]i le afirm` [n plan interna\ional. f) flexibilitate, adaptabilitate, arta de a negocia – de a realiza o bun` comunicare cu celelalte cercuri de participare [n interiorul partidului pentru men\inerea unit`\ii sale, c@t ]i cu alte partide de aceea]i orientare sau de culoare politic` diferit`.

Ast`zi, oratoria ]i [nf`\i]area nu mai reprezint` calit`\i indispensabile omului politic. R. Aron sus\ine c` alte calit`\i contribuie la propulsarea liderilor: arta “discu\iilor pe culoare”, arta “compromisului”, arta de a-i “manevra pe oameni”.24 Printre alte calit`\i, liderul politic trebuie s` fie o “personalitate tranzac\ional`”. Mai mult, liderul trebuie s` dea dovad` de flexibilitate ]i adaptabilitate. Nu timpurile trebuie s` se muleze pe stilul conduc`torului, ci liderul trebuie s` se adateze la dinamica situa\iile politice concrete.

Lipsa de sincronizare este echivalent` cu sinuciderea politic`. {n timp ce Nixon, observa D. Morris, a a]teptat schimbarea vremurilor pentru a-]i valorifica stilul, R. Reagan ]i-a adaptat stilul pentru a se potrivi timpurilor sale. Un lider politic trebuie s` aib` o percep\ie corect` a “pulsului timpurilor pe care le tr`ie]te”. A fi strident [ntr-o atmosfer` de concordie ]i unitate na\ional` sau conciliant [n vremuri tulburi, a persista [n men\inerea unei politici nepopulare f`r` a [ncerca s` o schimbi pentru a o salva reprezint` re\eta unui e]ec sigur. g) autoritate carismatic` – apogeul analizei liderului (omului) politic a fost condi\ionat, [n g@ndirea politic`, de apari\ia ]i manifestarea marilor sisteme ideologice, care au ad`ugat mereu noi exigen\e.

Liderul politic autentic, cu o capacitate mare de influen\`, reune]te multiplele aspecte de autoritate tradi\ional`, ra\ional` ]i carismatic` (M. Weber).

Liderul carismatic poate aduce multimile [ntr-o stare hipnotic`, care culmineaz` cu renun\area chiar la propriile lor convingeri. Acesta, [n opinia lui

S.P. nr. 110-111/2004

Gustave Le Bon, iradiaz` simpatie, adeziune ]i sus\inere prin valorificarea plenar` a resurselor personalit`\ii sale: prestigiu amplu; respectul normelor pe care oamenii le pre\uiesc mai mult, violen\a [n limbaj; mesaj simplu, clar, constant def`im`tor (la adresa unor st`ri de fapt sau rivali politici) f`r` a recurge la viloen\`.

De]i discutabil, rolul carismei [n politic`, [n via\a ]i destinul omului politic, nu este de ignorat.

Ea [nseamn`, a]a cum remarca R. Dahrendorf, “legitimarea puterii prin preten\ii extraordinare la [nzestrare ]i predestinare”, reune]te calit`\i transcendentale care se muleaz` la con\inutul misiunii lui.

Autoritatea carismatic` se [ntemeiaz` pe “valoarea exemplar` a unei persoane ]i pe recunoa]terea caracterului ei sacru, extraordinar, chiar eroic; este o rela\ie similar` aceleia dintre profet ]i adep\i, care implic` revelarea unui erou ]i venerarea sa”.25 Capacitatea de influen\` a liderului carismatic asupra maselor denot` un har, o rela\ie de o anumit` calitate [ntre credincio]i ]i supu]ii lor, o “rela\ie social`, strict personal`, legat` de valoarea carismatic` (ie]it` din comun – s.n.) a calit`\ilor personale ]i de confirmarea lor”.26 Carisma, ar`ta M. Weber, este puterea legat` de tradi\ie; ea se manifest` prin “actualizarea unei imagini trecute”; “(…) ]efii []i [ntre\in puterea prin evocarea imago-urilor trecutului care, o dat` reiterate, reaprind sentimentele de odinioar`”. Ea induce o congruen\` a convingerilor adep\ilor cu cele ale liderilor, acceptarea necondi\ionat` a liderului, identificarea cu el, obedien\a voluntar` ]i implicarea emo\ional` [n misiunea grupului. Grupul cu un astfel de conduc`tor formeaz` o comunitate emo\ional` (C. Lafaye). Focalizarea interesului mul\imii asupra liderului iradiaz` fidelitate, speran\` ]i fascina\ie.

Carisma unui lider const` [n: prestigiul personal aureolat de credin\a [ntr-un ideal, intui\ie (percep\ia direct` ]i spontan` a elementelor concrete ale realit`\ii politice), inspira\ie, imagina\ie, capacitate de persuasiune, instinct de dominare, capacitate de adecvare a prezen\ei scenice. Originat` [n ira\ionalul mul\imii, carisma iradiaz` pasiuni ambivalente, contradictorii: aprobare-dezaprobare, sus\inere-contestare. Caracterul ei este instabil. Dac` de\in`torul puterii carismatice []i pierde harul, autoritatea lui dispare. Domina\ia carismatic`, sublinia S. Moscovici ([n Psihologia social` ]i ma]ina de fabricat zei), este specific` regimurilor autoritare, totalitare ]i dictatoriale, iar apari\ia sa este determinat` de: o ruptur` ap`rut` [n ordinea social`, uzura credin\elor, apari\ia unui dezgust fa\` de institu\iile care []i pierd vitalitatea; toate acestea impun@nd apari\ia unei autorit`\i (un conduc`tor de excep\ie, chiar arhaic) ce le poate

76

Eseu transforma via\a din interior. “Starea de excep\ie, continua autorul, produce oameni de excep\ie”, “marile personalit`\i”, cum le numea A. Besançon ([n Originile intelectuale ale lenismului). Liderul carismatic apare totdeauna ca un uzurpator al trecutului recunoscut de mase ]i legitimat de crizele, clivajele [n mentalul ]i imaginarul colectiv. {n timp ce liderii noncarismatici sunt lideri de men\inere, cei carismatici, observa House, sunt inovatori ]i creatori. {ncerc@nd s` identifice variabilele unei conduceri carismatice, House remarca: [ncrederea adep\ilor [n corectitudinea convingerilor liderului, similaritatea convingerilor adep\ilor cu cele ale liderului, acceptarea sa incontestabil`, afec\iune ]i identificarea cu el, obedien\` voluntar`, emula\ie, implicare emo\ional` [n misiune, convingerea fidelilor c` sunt capabili s`-]i aduc` contribu\ia la [ndeplinirea misiunii respective.27 Liderul carismatic, [n opinia lui G. Hermet ([n Poporul contra democra\iei), prezint` unele particularit`\i: 1. se confund` cu un proiect pe care [l [ntruchipeaz` [n timp; 2. accede la putere [n virtutea unui drept istoric ]i nu a unui consens explicit care pare doar dorit pentru a-l ajuta s`-]i [ndeplineasc` misiunea; 3. se legitimeaz` doar prin destinul s`u istoric; 4. carisma liderului nu depinde de dispozi\ia [n care se afl` o majoritate; [n cazul dictatorilor, carisma se manifest`, paradoxal, chiar [n r@ndul p`turilor sociale pe care le-a afectat cel mai mult. Exempul lui Franco, argumenta autorul, este concludent, el a [ntrunit majorit`\i plebiscitare impresionante, 93% [n 1947, 95% [n 1966, triumf care i-a sporit patrimoniul de legitimitate [n fa\a adversarilor s`i.28 {n ultimul timp, au ap`rut studii care redimensioneaz` con\inutul conceptului tradi\ional de carism`. Gh. Teodorescu, analiz@nd carismele intrinseci care legitimeaz` un viitor conduc`tor politic, enumer` urm`toarele elemente de structur`: comportamentul moral (rela\ia de continuitate [ntre \inuta, actele, atitudinile ]i ideile pe care acesta le profeseaz` [n public), competen\a (preg`tire solid` [ntr-un domeniu de activitate), carisma (ideea de gra\ie, har, dar cu aspect providen\ial; comportamentul omului politic de acest tip este mai degrab` mesianic dec@t mobilizator), ]armul personal (variant` material` a carismei: aspectul fizic, timbrul vocal, stilul de vorbire ]i de vestimenta\ie sunt calit`\i remarcabile ale omului politic – vezi Mitterand, Berlusconi), capacitatea de garantare a existen\ei celor guverna\i (axa responsabilit`\ii), capacitatea de reprezentare ]i identificare colectiv` (axa psihologic`), ideile ]i programul politic (axa ideologic`).29 Mai mult, dup` cum se exprima D. Morris,

“nu exist` un singur tip de carism`”. Acest mixaj de “atractivitate ]i capacitate de rela\ionare” este transformat [ntr-o adev`rat` tipologie a fenomenului. Con\inutul carismei, not` de personalitate apreciat` [n via\a politic` american`, a evoluat spectaculos ]i oarecum paradoxal pe o scal` [n care reg`sim tipuri carismatice diferite, chiar opuse: Truman (statur` insignifiant`, direct, cert`re\, agresiv, veselie dispre\uitoare), Eisenhower (z@mbitor, bonom, prietenos), Kennedy (t@n`r, chipe], elegant, [ngrijit), Carter (sinceritate onest`, lips` de infatuare), Reagan (empatic, ironic, bun sim\, spiritual, veselie studiat`), G. Bush (bonom, voce strident`, t@nguitoare, fermitate aristocratic`, calm [n situa\ii de criz`, elegan\` ]i farmec [n fa\a adeversit`\ilor), Clinton (statur` impun`toare, empatic, demnitate).

Inefabil` ]i ireal`, carisma se “reg`se]te doar [n percep\ia noastr`”, fiind o crea\ie a liderului prin exerci\iu, “munc` serioas` ]i teme bine alese”. “Important, conchidea reputatul expert american, nu este s` exerci\i o atrac\ie de tip mistic, ci ca aleg`torii s` fie de acord cu tine ]i s` le plac` ceea ce inten\ionezi s` faci”.30 4. Lideri democraåi, totalitari æi autoritari {ncerc`ri taxonomice a liderilor politici contemporani le [nt@lnim la M. Weber, C. Beck & J. Malloy, J. McGregor Burns sau R.G. Schwartzenberg. Tipurile ideale de om politic, analizate de M. Weber ([n Le savant et la politique), sunt corespunz`toare celor trei tipuri de domina\ie - tradi\ional`, ra\ional-legal` ]i carismatic`. Pornind de la premisa genezei puterii ]i a liderilor (asimetria rela\iile interumane), J. Burns identific` dou` mari tipuri de lideri: 1. liderul transformator, omul politic animat de scopuri [nalte ]i care-]i pune amprenta personalit`\ii sale asupra transform`rilor radicale din societate (un gen cu trei specii: liderul intelectual – face apel la idee, ra\iune ]i imagina\ie; liderul reformator – percepe pulsul ]i necesitatea istoric` ]i-]i folose]te for\a dinamizatoare a voin\ei de a conduce na\ia spre un alt viitor posibil; liderul revolu\ionar – [nclinat nu doar spre schimb`ri par\iale, ci ac\ioneaz` asupra [ntregului); 2. liderul tranzac\ional, omul politic care face apel la puterea utilitar`, transform` pozi\ia, accesul la anumite privilegii [n adev`rate monede de schimb [n rela\iile cu adep\ii ]i sus\in`torii. R.G. Schwartzenberg ([n Statul spectacol. Eseu asupra ]i [mpotriva star-sistemului [n politic`) distinge: 1. “liderul care fascineaz`” (“liderul prefabricat”, inven\ie a mass-media ]i a spectacolului politic; apar\ia, existen\a ]i

77

S.P. nr. 110-111/2004

Eseu evolu\ia sa se supun regulilor publicit`\ii ]i reclamei care consacr` starurile din domeniul show-bizului); 2. “liderul-om obi]nuit” ([ntruchipeaz` modelul proiectat de psihologia mul\imilor: sim\ul comun, [n\elepciunea na\ional`, spore]te sentimentul de siguran\`, bucuria identit`\ii, conformismul); 3. “liderul-Tat`” (originat [n mitul biblic, se confund` cu führerul, cu conduc`torul, cu acel personaj c`ruia trebuie s` i te supui [n mod necondi\ionat).

Se acrediteaz` ideea c` este legitim s` facem o tipologie a liderilor politici pe criteriul regimului politic [n care apar ]i se afirm`. Din aceast` perspectiv` distingem: lideri democra\i, lideri autoritari ]i lideri totalitari.

Liderul democrat reprezint`, dup` R.G. Schwartzenberg, “pre]edintele-oglind`”31, pe care mul\imea ]i l-a croit dup` propria sa [nf`\i]are ]i structur` spiritual`; el reprezint` omul de l@ng` noi, omul obi]nuit, nesofisticat, omul cu o via\` normal`, cu familie ]i copii, dominat de acelea]i nevoi ]i aspira\ii; [ntruchipeaz` [n\elepciunea, bunul sim\ ]i nevoia de echilibru. Asupra unei astfel de personalit`\i, individul, electoratul anonim []i proiecteaz`, alimentat de speran\`, dorin\ele refulate. El poate fi carismatic sau noncarismatic. Posibila sa ascensiune este demitizat` ]i explicat` prin faptul c` puterea l-a ales pe el nu el a ales puterea. Ei se recruteaz` din mul\imea “liderilor care fascineaz`” ]i “liderilor-oameni obi]nui\i”. Aproape to\i liderii politici autohtoni, propulsa\i de perioada de tranzi\ie – I. Iliescu, P. Roman, E. Constantinescu –, se [ncadreaz` [n grila de personalitate schi\at`.

Liderul totalitar ]i autoritar este ilustrat de “liderul unic”, “liderul-erou”, “liderul-p`rinte”; [n toate ipostazele sub care se prezint` el se confund` cu personalitatea care de\ine ]i exercit` puterea cea mai mare [n comunitatea respectiv`, a c`rei energie ]i [n\elepciune insufl` maselor o [ncredere nem`rginit`. Mussolini, Hitler, De Gaulle, Lenin, Stalin, Mao sau Ceau]escu au avut un punct comun – autoritatea carismatic`. Chiar dac` exist` puncte de vedere care neag` acest mod de abordare (vezi Lewin – care accentueaz` rolul mecanismelor terorii), nu putem ignora circumstan\ele genezei acestor personalit`\i: situa\iile de criz` economic` ]i politic`, lipsa de perspectiv` social`. Ei ]i-au construit ]i justificat ascensiunea prin valorificarea total` a imaginei mitice a eroului, a salvatorului, a omului providen\ial care contamineaz` mul\imile, le anuleaz` incertitudinile ]i confer` siguran\`, le arat` calea care trebuie urmat` de popor, le garanteaz` un viitor ademenitor, croit dup` modelul cunoscut al v@rstei de aur. El reprezint` inefabilul, vizionarul,

S.P. nr. 110-111/2004

simbolizeaz` binele, ]ansa istoric` [ntr-o societate mai bun`. Mul\imile confer` liderului putere absolut` dup` criterii discutabile: anii petrecu\i la [nchisoare sau [n exil [n regimul precedent; rezisten\a [n fa\a du]manului, insurgen\a [n momente dificile, gesturile de ruptur` eroic` din interiorul propriei caste. Comunicarea cu mul\imea este episodic` ]i are [n ea ceva mistic, grandios. Apari\iile sale publice sunt [nso\ite de o atmosfer` de supunere necondi\ionat` ]i venera\ie. Discursurile lui reprezint` adev`rate instrumente ale cunoa]terii (cartea ro]ie a lui Mao, cartea verde a lui Gadafi, Mein Kampf a lui Hitler, cuv@nt`rile lui Ceau]escu etc), devin liter` de lege pentru to\i adep\ii. Fermitatea propagandei de partid – afi]at` prin sloganurile cunoscute: “crede, supune-te, lupt`!”, “Mussolini are [ntotdeauna dreptate!”, “Du]manul de clas` nu doarme!”, “Partidul are [ntotdeauna dreptate! “, “Cel mai iubit fiu”, “Partidul-Ceau]escu-Rom@nia” – a amplificat dependen\a ]i obedien\a mul\imilor fa\` de conduc`tor. Imaginea public` a conduc`torului, [n sistemele politice totalitare ]i autoritare, concord` [n mare m`sur` cu reprezent`rile mul\imii despre lider: personalitate autoritar`, r`zboinic` ]i seduc`toare.

Liderul totalitar – caracterizat de Arendt, Hayek, Revel, Dahredorf, Pasquino, Linz, Tism`neanu ].a. – este “personificarea ra\iunii ultime”, “conduc`torul suprem”, individul infailibil (care nu poate gre]i), cel care stabile]te singur \elurile mi]c`rii ]i-]i persuadeaz` p@n` la fanatism adep\ii.

Un lider f`r` popularitate este un lider f`r` putere.

Puterea liderului autoritar este nelimitat`. Adeziunea necondi\ionat` a adep\ilor, a mi]c`rii sau organiza\iei fa\` de persoana sa, fa\` de proiectele sale socio-politice este dob@ndit` prin recursul la un instrumentar destul de variat: limbajul profetic, arbitrariul, voin\a de putere, dependen\a reciproc` mase-lider clamat`, controlul total, demagogia, populismul, arogan\a, convingerea c` reprezint` majoritatea, ideologiile utopice ]i, uneori, chiar teroarea (psihologic` ]i politic`).32 “Voin\a Fürerului este legea partidului”, scria H. Arendt, iar [ntreaga structur` organizatoric` are un singur scop – cunoa]terea voin\ei conduc`torului de c`tre to\i membrii partidului.

“Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar, opina B. Ficeac, nu este de a st`p@ni prin for\` sau a-]i distruge adversarii, ci de a-]i determina supu]ii s` g@ndeasc` sincer a]a cum vor ei, conduc`torii”.33 Supu]ii se disting prin anumite calit`\i: absen\a convingerilor ]i idealurilor proprii, a principiilor ]i discern`m@ntului moral, standarde omogene ]i neelevate, docilitate ]i credulitate emo\io-

78

Eseu nal`, predilec\ia pentru un program negativ (Hayek).

Pentru sugestionarea maselor ]i men\inerea aurei meritocratice cu care sunt [nv`lui\i, biografiile liderilor comuni]ti, nazi]ti sau fasci]ti insist` [ndeosebi pe “originea lor umil`” (Ceau]escu – p`rin\i \`rani, f`r` profesie; Mao Zedong – p`rin\i \`rani, de profesie [nv`\`tor; Lenin – tat`l inspector ]colar, de profesie avocat; Hitler – tat`l vame], mama casnic`, f`r` profesie; Stalin – tat`l pantofar, mama \`ranc`, f`r` profesie; Mussolini – tat`l fierar, mama [nv`\`toare, de profesie [nv`\`tor) ]i “dezastrul vie\ii personale”.34 Liderul comunist, specie a liderilor totalitari ]i autoritari, se impunea dup` o re\et` exersat` [n timp, f`r` putin\a de a da gre]: falsificarea biografiei (se confunda cu evenimentele cele mai rezonante din istoria na\iei sale, fiind socotit ini\iatorul ]i startegul lor), asocierea liderului cu partidul, poporul ]i patria, proiectarea imaginii de salvator al na\iunii (strateg al prosperit`\ii poporului, continuator al tradi\iilor istorice na\ionale, ilustru comandant de o]ti), supralicitarea voca\iei de vizionar ]i c`l`uzitor neobosit al destinului mul\imii, de om politic cu anvergur` continental` ]i mondial`.35 {n timp ce regimurilor autoritare le este caracteristic liderul fondator, carismatic, regimurilor totalitare le este proprie personalitatea partinic`, liderul partidului unic. Dac` liderul totalitar are o putere nelimitat`, puterea liderului autoritar, opina G. Paquino, este limitat` de configura\ia unui pluralism politic imatur ]i nedezvoltat, de contraponderea “cercului restr@ns al liderilor, sau a organiza\iilor care ]i-ar sim\i amenin\at` autonomia”.

Se impun aten\iei noastre urm`toarele concluzii: a) liderul politic reprezint` puterea legitimat`, puterea recunoscut` ]i acceptat`; b) liderul politic se origineaz` [n asimetria rela\iilor interpersonale ]i este exponentul cel mai reprezentativ al elitei politice; c) apari\ia sa este determinat` de calit`\i personale ]i ]ans`, de dialectica necesita\ii ]i a [nt@mpl`rii; evolu\ia societ`\ii face distinc\ia dintre oamenii politici rata\i ]i oamenii politici realiza\i; istoria l-a propulsat pe Stalin [n defavorea lui Tro\ki, de]i acesta, prin calit`\ile sale personale, [l devansa la toate capitolele: oratorie, inteligen\`, cultur` politic` (ideologic`), strategie militar`; “[ntr-un partid sau stat birocratic, atr`gea aten\ia R. Aron, cei care reu]esc nu sunt neap`rat cei mai inteligen\i, ci cei care ob\in sprijinul militan\ilor sau pe cel al conduc`torilor partidului”; d) via\a politic` resimte nevoia at@t de o birocra\ie politic`, c@t ]i de lideri politici care s` r`spund` adecvat cerin\elor prezentului, dar mai ales celor ale vii-

torului; e) societatea rom@neasc`, aflat` [n procesul form`rii unei adev`rate clase politice, trebuie s`-]i selecteze ]i propulseze [n via\a politic` lideri autentici; valoarea oamenilor politici garanteaz` viitorul \`rii, a ne [ncredin\a viitorul unor incompeten\i sau r`u inten\iona\i [nseamn` s` ne compromitem destinul; f) liderul carismatic, prin pozi\ia ]i rolul pe care-l are [n ac\iunea politic`, personalizeaz` puterea ]i poate constitui o cauz`, un punct de plecare spre instaurarea unor regimuri autoritare sau chiar dictatoriale; destinul s`u este amenin\at de ad@ncirea procesului democratic, de apari\ia partidelor de mas` ]i de trecerea, [n perspectiv`, la societatea informa\ional`; parafraz@ndu-l pe Jh. Naisbitt, noul tip de lider va fi “unul care faciliteaz`, nu unul care d` ordine”, [ntr-o comunitate care a trecut de la “puterea pe vertical` la cea pe orizontal`”; g) de]i a fost asociat` cu regimurile de trist` amintire, consider`m c` distinc\ia dintre personalitatea liderului carismatic ]i personalitatea omului politic noncarismatic o face ponderea dintre cunoa]tere ]i carism` [n [nr@urirea deciziei; [n timp ce prima intuie]te, decide instinctual, are sim\ul istoriei, urm`re]te implacabil realizarea scopurilor indiferent de costurile sociale, cea de a doua este pragmatic`, cump`ne]te, calculeaz` eficien\a ac\iunii; liderul ideal ar trebui s` reuneasc` [n structurile personalit`\ii sale deopotriv` carisma ]i cunoa]terea; chiar ]i [ntr-o societate scientizat`, ca ce de azi, lumea politicului resimte nevoia de lideri carismatici at@t la conducerea forma\iunilor politice, c@t ]i a statelor, aceast` calitate [nclin@nd deseori balan\a victoriei politice [n campaniile electorale pentru toate nivelurile de reprezentare; liderul carismatic joac` rolul de adev`rat` locomotiv` a partidelor politice (vezi recentele succese ale PSD-lui, ale partidului Forza Italia, ale Partidului Laburist din Anglia, ale Partidului Social-Democrat din Germania, performan\e datorate [ndeosebi liderilor lor); h) carisma nu se confund` cu o anumit` calitate sau un anumit grup de calit`\i, ci cu acele note care personalizeaz` ]i au mare for\` de sugestie; i) oper@nd cu criteriul regimului politic putem realiza o tipologie discutabil` dar opera\ional`: lideri cu voca\ie democratic`, totalitar` ]i autoritar`; op\iunea noastr` politic` implic` ]i o anumit` selec\ie; fa\` de profe\iile, mesianismul, promisiunile unei societ`\i perfecte, providen\ialismul liderului totalitar, nu trebuie uitat un singur lucru: “Cine vrea s` fie [nger, sf`r]e]te prin a fi o fiar`” (R. Aron), iar “Conduc`torii totalitari []i conduc popoarele la sinucidere colectiv` (...)” (Dahrendorf)”; [ntr-o astfel de lume, trebuie s` alegem alternativa celui mai

79

S.P. nr. 110-111/2004

Eseu mic r`u; j) liderii politici reprezint` un aspect al unei ordini politice, acest fenomen este caracteristic organiz`rii pe principii politice a societ`\ii; trecerea la societatea informa\ional`, bazat` pe civiliza\ia tehnologic`, o societate ra\ional` ]i ra\ionalizat` (conceput` ca un uria] mecanism care va func\iona conform unei voin\e ]i unor legi) va face inutil` ]i inoportun` problematica personalit`\ii politice, care probabil va fi deposedat` de privilegiile tradi\ionale de c`tre un alt tip de personalitate – expertul.

Politica, anticipa J. Gerstlé, se “tehnicizeaz` ]i profesionalizeaz`”. {n aceste condi\ii, “incompeten\a democratic`, preciza G. Sartori, trebuie s` recurg` f`r` rezerve la competen\a tehnocratic`”.36 Asta nu garanteaz` c` vom realiza ]i o societate ideal`. Dar face posibil`, [n condi\iile unei conduceri cu adev`rat ra\ionale, una cu probleme mai pu\ine.

NOTE M`gureanu, V., Studii de sociologie politic`, Bucure]ti, Ed. Albatros, 1997, p. 211.

2 Vezi R`dulescu-Motru, C., Voca\ia, f.a. p. 99; Speran\ia, E., Introducere [n sociologie, Tom. II, 1944, p. 91-92; Bruc`r, I., Caden\e filosofice, 1934, p. 177; Ro]ca, D.D., Mitul utilului. Linii de orientare [n cultura rom@neasc`, [n Rom@nii. Psihologie, identitate spiritual`, destin, 1995, p. 76; Zeletin, }t., Evanghelia naturii, 1915, p. 73-74; Br`ileanu, Tr., Sociologie general`, 1926, p.

142; Antoniade, Th., Thomas Carlyle, 1912, p. 174; Crainic, N., Ortodoxie ]i etnocra\ie, 1941, p. 29; Mehedin\i, S., Poporul, 1939, p. 101; Politica de vorbe ]i omul politic, 1920.

3 Cioran, E., Schimbarea la fa\` a Rom@niei, Bucure]ti, Ed. Humanitas, 1990, p. 158-166.

4 Covey, R.S., Etica liderului eficient sau conducerea bazat` pe principii, Bucure]ti, Ed. Allfa, 2000, p. 99-107 5 Carnegie, D., Stuart, Levine, S.R., Crom, M.A., Liderul po\i fi tu, Bucure]ti, Ed. Curtea Veche, 2002, p.30-32; 38.

6 Oakeshott, M, Ra\ionalismul [n politic`, Bucure]ti, Ed. All, Bucure]ti,1995, p. 30.

7 Morris, D., Noul principe. Machiavelli [n secolul XXI-lea, Bucure]ti, Ed. Ziua, p. 88, 95.

8 Oakeshott, M, op. cit., p. 40, 58.

9 Teodorescu, Gh., Putere, autoritate ]i comunicare politic`, Bucure]ti, Ed. Nemira, 2000, p. 89, 187.

10 Le Bon,G, Psihologia mul\imilor, Bucure]ti, Ed. Anima, 1990, p. 108.

11 Stephen R. Covey, op. cit., 2000, p. 262.

12 Le Bon, G., op. cit., p. 106-107.

13 Moscovici, S., Psihologia social` sau ma]ina de fabricat zei, Ia]i, Ed. Universit`\ii “Al. I. Cuza”, 1995, p. 155 14 Cioran, E., op. cit., p. 165, 176.

15 Apud Dahl, R., Poliarhiile, Ia]i, Institutul European, 2000, p.

162.

16 Ibidem, p. 184.

17 Covey, R.S, op. cit., p. 264.

18 Dahrendorf, R., Conflictul social modern, Ia]i, Institutul European, 1992, p. 84.

19 Carnegie, D., Levine, S.R., Crom, M.A., op. cit., p. 197-201.

20 Cioran, E., op. cit., p. 166.

21 Edelman, M., Politica ]i utilizarea simbolurilor, Ia]i, Polirom, 1999, p. 82 1

S.P. nr. 110-111/2004

Haret, S., Mecanica social`, Bucure]ti, Ed. }tiin\ific`, 1969, p.

186.

23 vezi Giddens, A., Sociologie, Bucure]ti, Ed. Bic All, 2001, p.

460; Roco, M., Creativitate ]i inteligen\` emo\ional`, Ia]i, Ed. Polirom, 2001, p. 135-201; Covey, R.C., op. cit., p. 96, 116-117.

24 Aron, R., Democra\ie ]i totalitarism, Bucure]ti, Ed. All Educa\ional, 2001, p. 99.

25 Lafaye, C., Sociologia organiza\iilor, Ia]i, Polirom, 1998, p.

15.

26 Weber, M., Economie et société, Paris, Plon, 1971, p. 251.

27 Apud S[ntion, F., Papari, A., Psihologie managerial`, Constan\a, Ed. Funda\iei”A. }aguna”, 2000, p. 87.

28 Hermet, G., Poporul contra democra\iei, Ia]i, Institutul European, 1998, p. 190, 193.

29 Teodorescu Gh., op. cit., p. 186-190.

30 D. Morris, op. cit., p. 269-273.

31 R.G. Schwartzenberg, Statul spectacol. Eseu asupra ]i [mpotriva star-sistemului [n politic`, Bucure]ti, Ed. Scripta, 1996, p.

46.

32 Vezi Hayek, Fr., Drumul spre servitute, Bucure]ti, Ed. Humanitas, 1993; p. 158-159; 171-173; Arendt, H., Originile totalitarismului, Bucure]ti, Ed. Humanitas, 1994, p. 428-429; 489490; 613; Pasquino, G., Curs de ]tiin\` politic`, Ia]i, Ed. Institutul European, 2002, p. 281-282; Aron, R., op. cit., p. 48-52; 233-234; Gorun, A., Mateiu, D., Gorun, H., Introducere [n ]tiin\a politic`, Cluj Napoca, Ed. Presa Universitar` Clujean`, 2003, p. 359-363.

33 Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Bucure]ti, Ed. Nemira, 1997, p. 62.

34 Vezi Betea, L., Psihologie politic`, Ia]i, Ed. Polirom, 2001, p.

121-128; 177-178.

35 Ibidem, p. 188-190.

36 Sartori, G., Teoria democra\iei reinterpretat`, Ia]i, Ed. Polirom, 1999, p. 378.

22

VASILE NAZARE - conferen\iar universitar la Academia Naval` “Mircea cel B`tr@n” din Constan\a, la catedra de ]tiin\e comportamentale, [n domeniul filosofiepolitologie.

80

Document

Ghiåã Ionescu “Era nouã” a fost o publicaåie criptocomunistã finanåatã de Comintern. A apãrut în 1936, câteva numere, dupã care a fost interzisã. Director N. D. Cocea, stipendiat încã din anii 20 de Moscova. “Era Nouã” apãrea ca o revistã teoreticã de stânga. La ea au colaborat Bellu Zilber, Lucreåiu Pãtrãşcanu, M. R. Paraschivescu etc.

Autorul textului de mai jos, Ghiåã Ionescu, era simpatizant comunist. În vara acelui an, 1936, a pledat în procesul de la Craiova, intentat unui grup de comunişti condus de Ana Pauker, şi din care mai fãceau parte Alexandru Moghioroş, Alexandru Draghici, Dimitar Ganev, Liuba Chişinevski, Bernath Andrei, Lazãr Grumberg etc. Anul 1936 era în Europa anul ascensiunii Frontului popular, ascensiune sprijinitã de Comintern dupã al V-lea Congres. Este şi anul declanşãrii marii terori la Moscova, a primului mare proces politic care îi trimite în faåa plutonului pe Grigori Zinoviev, Lev Kamenev etc. Este şi anul începutului rãzboiului civil din Spania.

Textul de mai jos a fost tipãrit în nr. 1 din februarie 1936.

STELIAN TÃNASE

Metoda nouã La [nceputul acestui veac, c@nd cei mai mul\i dintre noi ne f`ceam intrarea [n via\`, vechea cultur` european` tr`ia unul din momentele sale cele mai ad@nci de panic` ]i desagregare. Ceva, undeva, se rupsese [n armonia care ne precedase ]i noi nu mai g`seam dec@t vrajba, zavistia ]i o neputincioas` sf@]iere.

Orice genera\ie nou ap`rut` [n lume s’a putut ad`pa la sursele culturii ]i [n ele [i erau date prima [ndrumare ]i luminile dint@iu. Numai nou` nu ne-a putut oferi dec@t chinurile [ntreb`rilor sale ]i veninul marilor sale [ndoieli; numai noi am g`sit-o otr`vit` ca un pu\ p`r`sit pe c@mpul unei lupte despre care [ns` noi nu ]tiam nimic. Un [nghe\ [n c`ldura vie\ii sau o grozav` spaim` cuprindeau pe cei care sorbiser` din apele acestei f@nt@ni. Ei se [ntorceau apoi goni\i din urm` de apocalipsul fr`m@ntat al besnelor [n care se sv@rliser`, [nchi]i [n ei [n]i]i unde [i mistuiau v`p`ile. Acestea sunt fapte; sunt cadavrele istorice a dou` genera\ii succesive, moarte deosebit dar cu acelea]i simptome, care vor dovedi aceasta [ntotdeauna. Prima: genera\ia desaxa\ilor, a buimacilor tragici de dup` r`zboi, timizi ]i neurastenici, incapabili a mai st`p@ni istoria ]i de a mai opune o voin\` lucid` celei oarbe a faptelor care se precipitau. Împun]i de [ntreb`ri imense, soma\i de cele mai grave [ndatoriri pe care le-a pus istoria [n sarcina vreunei genera\ii, asedia\i pe de alt` parte de entuziasmul unei umanit`\i noi de al c`rei spirit n’au putut s` se apropie ]i de ale c`rei imperative m`re\e n’au avut dec@t desgust ]i fric`, – intelectualii, cei care [nc`

reprezentau intelectualitatea dup` r`zboi, n’au ]tiut s` r`spund` tuturor acestora dec@t cu desn`dejdea lor nesf@r]it` ]i n’au atacat problemele dec@t cu acizii [ndoielii lor, [n care s’au destr`mat ultimele energii ]i s’au dizolvat toate demnit`\ile umane. S’a spus despre ei c` au fost “genera\ia eliber`rii”; dar constituie aceasta o fal`? Poate fi un [ndemn exemplul acestei intelectualit`\i bolnave care n’a vrut dec@t s` fug`, ]i al c`rei sentiment predominant original a fost nesf@r]ita dorin\` de a evada, ca ]i cum [ntr’adev`r ai putea evada din tine [nsu\i? }i, lumea [ntreag` ]i Rom@nia laolalt`, au asistat cu triste\e ]i sc@rb` la cele dou` [ncerc`ri de evaziune ale acestor intelectuali: plec`rile propriu zise [n \`rile de pitoresc exotism, c`rora nu li se cerea dec@t s` nu semene cu realit`\ile de acas`, ]i de alt` parte, lamentabila pr`bu]ire [n cel mai sordid hedonism, fuga exagerat` dup` cele mai triviale satisfac\ii, dup` carne, dup` alcool, dup` stupefiante, da, mai ales dup` acestea care definesc cele mai bine at@t epoca aceea c@t ]i spiritul ei neputincios, [n permanent` c`utare dup` un refugiu, de la mistic` p@n` la sinucidere.

S’ar fi crezut c` descompunerea acestei genera\ii care a [ngrozit lumea [ntreag`, agonia sa sbuciumat` ]i spasmotica sa moarte, vor ajunge pentru a trezi virtu\ile creatoare ale omului ]i marea sa energie narcotizat` ]i n`uc`. Dar au ap`rut urma]ii s`i, investi\i [ntr’adev`r cu o surprinz`toare for\` ]i vitalitate, dar mai r`t`ci\i ca primii ]i chiar mai primejdio]i, pentruc` ei, din haosul lor ]i din ultimele lor lic`riri de

81

S.P. nr. 110-111/2004

Document con]tiin\`, cele animale, ]i-au f`cut un crez, ]i un drept. Am mai spus-o: t@n`ra genera\ie fascist`, pe care, poate, un hazard vitreg o va face s` nu se poat` reculege ]i o va nevoi s` sufere cea mai crud` ispa]` a celei mai vinovate dintre izb@nzi, aceast` t@n`r` genera\ie nu poate fi condamnat` [n grab`. Sentimentul fundamental fascist [i serve]te de circumsan\` atenuant`. C`ci acest sentiment este unul de total` desn`dejde ]i renun\are, de sinceritate brutal` ]i profund pesimist` fa\` de neputin\a uman` care, dup` cum reiese din doctrina aceasta, se poate dispensa cu u]urin\` de simulacrele idealit`\ii. Nu trebuiesc confundate sentimentul cultural fascist ]i cupiditatea sa politic`, care [n realitate nu este dec@t diversiunea ]i masca unei grosolane excrocherii de stat. Fascism idealist, cum [ncearc` s` fac` [n Rom@nia vechii negustori de patriotism este imposibil. Adev`ratul sentiment fascist, – ]i pentru aceasta ajunge s` cite]ti noua doctrin` german`, – este prin ob@r]ie tragic ]i nu exprim` dec@t autentica desperare a unei lumi [n pr`bu]ire, decis` s` se sinucid` istoric. Fascismul este spargerea voluntar` a idealurilor, ]i proclamarea b`rb`teasc` ]i p`g@n`, dup` 3000 de ani de n`zuin\i, a nimicniciei omului ]i a atot-suveranit`\ei necesit`\ilor. Ori, acest sentiment, aceast` r`smeri\` a instinctelor, nu sunt spontane. Ele sunt elaboratul trudnic al culturii moderne, care nu putea duce dec@t la aceasta ]i care chiar [ndeamn` la aceasta. Asedia\i de noile for\e istorice, [nchi]i [n vechile lor castele, uzurpatorii culturii au spart pun\ile, au ars altarele ]i au otr`vit f@nt@nile.

Prin aceasta s’a [mplinit blestemul lui Nietzsche care din 1873 spunea: “Unde [ns` se g`se]te pilda [mboln`virii unui popor c`ruia filosofia s`-i redat s`n`tatea pierdut`? C`ci ea se face c` [i ajut` ]i [i sprijin` numai pe cei s`n`to]i pe c@nd pe bolnavi [i [mboln`ve]te ]i mai r`u”. Nietzsche nu se g@ndea c` o lume [ntreag` ar putea fi bolnav`, pe care filosofia, filosofia tuturor pr`bu]irilor1, avea s` [ncerce s’o omoare.

De aproape o jum`tate de veac, filosofia [nsc`unat` [n universit`\i ]i purt@nd sceptrul docmei, filosofia oficial` nu mai ofer` omului o viziune general` ]i unitar`, [n care s` se [ncadreze toate elementele ]i s` se armonizeze formele vie\ii [nvr`jbite [n dialectic`.

Oamenii din alte vremuri, pentru care filosofia [nsemna [ntr’adev`r sinteza suprem` ]i sursa tuturor [n\elegerilor, ar fi surprin]i c@nd ast`zi ar vedea-o t`iat` ca un virme ale c`rui buc`\i se sv@rcolesc [ntr’un neputincios elan de reunire. Sunt [n aceast` spargere a con]tiin\ei umane, sau, cel pu\in al con]tiin\ei care a condus dou` veacuri omenirea, dou` fragmente condamnate s` r`m@n` deapururi fragmente ]i s` nu reg`seasc` numai [n ele [nsu]i ]i separate, puterea de a realc`tui vechea mare perspectiv` a omenirii, disciplina armonic`

S.P. nr. 110-111/2004

]i rearhic` a no\iunilor ]i al elementelor, care acum, liberate de vreun ucenic vr`jitor ne[ndem@natec, se isbesc [ntr’o desordonat` lupt` anarhic`. P`r\ile acestea, cioturile culturii burgheze, sunt de o parte filosofia senil` ]i paralitic`, r`mas` credincioas` vechilor formule din care nu vrea s` modifice nimic, iar de alt` parte, expresia, sau mai bine zis expresiile, c`ci sunt mai multe, ale unui spirit desc`tu]at ]i incapabil de a-]i mai rec`p`ta vechea sa coeziune necesar`. Prima se prevaleaz` de continuitatea sa filosofic`, de certitudinea sa ]tiin\ific`, [n numele c`reia []i [ng`duie s` t`g`duiasc` chiar realit`\ile. În numele infailibilit`\ii geometriei spiritului mort, fenomenologii pretind realit`\ii vii imobilitatea, pentruca s` o poat` m`sura ]i rezolva [n caetele lor de ecua\ii. Ei cer realit`\ii s` nu fie imediat`, cum spunea Hegel. Ceia ce este imposibil nu numai din structura organic` a filosofiei, care este aceea de interpretare a tuturor formelor prin care trece sensul vie\ii, – ]i este imposibil ]i prin situa\ia special` a omenirii moderne, care, mai mult ca orice, cere [nv`\a\ilor ]i [nv`\`turilor ei s`-i dea preg`tirea necesar` pentru via\`, o via\` urgent` ]i [naripat`, care pune omenirea [n [nt@rziere ]i o someaz` s` o urmeze.

Omenirii [i trebuie o filosofie de via\`, care s’o dep`]easc` pe aceasta ]i s` fie mai frem`t`toare ca ea.

Din aceast` nevoie s’a n`scut Die Lebens Philosophie. Nu m` g@ndesc numai la ]coala anumit`, ]i la celelalte care au revendicat sau care au primit acest titlu. Ci vreau s` [nglobez sub el, mai multe sau chiar majoritatea micilor sisteme filosofice [nflorite [n veacul modern. (C`ci au fost ]i sunt multe; poate au [nceput s` se r`reasc`. Dar este unul din semnele cele mai evidente ale anarhiei ]i dec`derii spirituale moderne, tocmai prolificitatea acestor sisteme, semi-literare, semi-filosofice, suplinind cu talentul deficien\ele ]tiin\ifice, fructele exasperate ale confuziei, – ]i care difer` unele de altele numai prin nuan\ele ne[nsemnate ale propriilor lor caducit`\i ]i prin fantezia termenilor, cu care orice filosofant []i boteaz` revela\iile, de mult consemnate [n istoria culturii printr’o form` sau prin alta. Nevoia tinerei filosofii marxiste de a-]i face o ]coal` ]i de a-]i crea o disciplin` nu este datorit` sl`biciunei sale, cum spun to\i genialii care vor s` fie “nest@njeni\i”, ci este tocmai o s`n`toas` reac\iune [mpotriva imposturii ]i simulacrului cultural. O nevoie de control ]i de disciplinat` continuitate, de organizare ]tiin\ific`, care [i dovede]te [nc` odat` adev`rata sa for\` ]i drepturile sale autentice de a candida la succesiunea culturii europene). Voi numi deci Lebens Philosophie, toate acele c`ut`ri exagerate dup` via\`: a “existen\ialului” ]i a “autenticului”, – generaliz@nd acest titlu, toate [ncerc`rile noi de revolu\ionare a filosofiei ]i care au drept tr`s`tur` comun` ]i distinctiv`

82

Document de a aplica investiga\ia ]i spiritul filosofic unor elemente nefilosofice, de a transporta aparatura ]tiin\ific` [n c@mpurile vii ale empirismului, aceasta [n dorin\a de a re[nvia odat` formele goale filosofice, cu con\inutul lor dinamic de via\`. Adic` de a porni cercetarea filosofic` de la datele elementare ale cunoa]terii – les données immédiates de la conscience – ]i a c`uta [n acestea, explica\ia general` ]i ]tiin\ific`, f`r` ca [n prealabil s` fie supuse opera\iei de transmigrare a no\iunilor [n lumea lor abstract`, pe care Hegel ]i urma]ii s`i o numeau Die Durcharbeitung. Sistemele acestea, dac` se poate utiliza un termen finit ]i dogmatic, pentru a desemna cele mai empirice ]i impesioniste dintre cercet`ri, – sunt de mai multe feluri. Desigur vom pune [n frunte [ns`]i die Lebens Philosophie, dar care privit` [n istoria culturii, constituie mai mult formularea teoretic` a tuturor ac\iunilor pozitive ale celorlalte; deaceia ne-am ]i permis s` le cuprindem sub numele s`u. Tot [n ele vor intra ]i toate pragmatismele derivate sau nu din s`n`tatea ]tiin\ific` a lui James ]i chiar ]i noul scientism european ]i mai cu seam` cel american. În ele pot fi [nglobate ]i filosofiile de element psihologic, – das Lampenlicht des Privaten, – [n m`sura [n care fiecare tind s` constituie o enciclopedie a cunoa]terii: Mach, [ntr’un sens, Freud, [ntr’altul, Bergson chiar [ntr’un al treilea. Cele de element istoric: Spengler, Ortega y Gasset, Kéyserlyng (tocmai prototipul reprezentativ al acestui impresionism filosofic), care se str`duiesc s` se foloseasc` de acel admirabil instrument l`sat [n p`r`sire: interpretarea dialectic` hegelian` a istoriei. Apoi, filosofiile de eliberare mistic`, bazate pe prelucrarea unor elemente proprii ]i docile printre toate la orice elaborare teoretic`, ]i pentru a ilustra orice tez`, tocmai din cauza caracterului lor abstract, nebulos ]i mitologic: Solovliev, Maritain, Berdiaev, Massis. Filosofiile de caracter decadent ]i sceptic, varia\iuni obositoare pe tema agnosticismului, ]i cele de sentiment tragic al existen\ei: Kierkegaard, Heidegger, Cestov ]i chiar scepticismul spenglerian. }i [n sf@r]it, filosofiile de concept propriu, de c`utare a motorului vie\ii, – care pot fi [mp`r\ite [n dou` categorii, ]i care, [n acest sens, [ncadreaz` biografia filosofiei moderne. Cele care au f`cut gloria ]i [ndrituirea acestei dinamit`ri a ordinei spirituale seculare, proclam@nd moartea filosofiei ]i a continuit`\ii culturii, ]i urc@nd [n locul lor alte valori, inedite dar umane: Schoppenhauer ]i Nietzsche. Precum ]i cele care [i fac ru]inea ]i constituie desigur tristul sf@r]it al lor: miile de “sisteme” ]i de “doctrine” despre care am vorbit mai sus, [n care fiecare auto-didact []i proclam` Eureka, ]i [n care fiecare [nv`\`cel []i poate considera provizoratul cultural ca un summum al cunoa]terii umane, – aceasta numai din faptul c`

n’a f`cut ]i nu i s’a f`cut un control mai riguros pentru a dovedi c` ipotezele sale sunt de mult cunoscute ]i [ntrecute [n mi]un`toarea ]i bogata cultur` european`.

La aceasta trebuiau s` duc` 3000 de ani de cultur` cert` ]i scris`, la f`r@mi\area aceasta haotic` ]i dezolat`, centrifug` ]i anarhic`?

Dar era fatal c` lucrurile s` se curme [ntr’un fel. Oric@t de am@nate ]i oric@t ar fi fost [ntre\inute cu paleative, [ntreb`rile trebuiau totu]i s`-]i g`seasc` clarificarea. Agrav@ndu-se, contur@ndu-se, preciz@ndu-se, conflictul lua forme finale ]i solu\iile contrarii se opuneau mai mult. Ele erau urm`toarele: prima, de a se recunoa]te ]i a se proclama dup` un at@t de categoric faliment c` filosofia, ca reprezentant` a spiritului, ]i acesta deci odat` cu ea, sunt neputincioase de a cuprinde ]i a dirigui via]a uman`, care dimpotriv`, este determinat` de al\i factori ]i de alte for\e. E sevim de termenii ace]tia direc\i ]i “imedia\i” tocmai pentru a sublinia voin\a ferm` a unei atari atitudini de a nu mai [nlocui niciodat` vechile no\iuni prin altele, ]i ideile prin unele noui; ci odat` hot`r@t` moartea spiritului, de a nu se mai servi de nici unul din elementele sale, ]i de a condi\iona via\a de singura ei manifestare direct` ]i efectiv`, de fapt, de act, de ac\iune. Istoria ar fi numai o continuitate accidental` [n timp, [nt@mpl`toare ]i necontrolabil`, de acte ]i de ac\iuni umane, purt@nd [n ele singure finalitatea lor, produse de impulsuri izolate ]i indiferente, ]i f`r` nici o alt` armonie afar` de cea a for\ei care domin` totul ]i care determin` cursurile destinului uman dup` traiectul s`u capricios, – c`ci for\a ]i cu actul [nchid [ntre ele un circuit propriu [n care nici o alt` influen\` nu poate interveni, ]i ca atare se derob` at@t dela orice alt` determinare, c@t ]i dela orice interpretare, chiar. Revenim la ceeace spuneam la [nceput: cultul ac\iunii nu este unul nou, ]i de fapt trebuie reg`sit [n orice interpretare a lumii [n care [ntr’adev`r via\a s` fie prezent`, c`ci, [ntr’un sens, ac\iunea este [ntr’adev`r via\a. Se va vedea la sf@r]itul acestui studiu, importan\a central` a ac\iunii ]i a voin\ii [n materialismul dialectic. Dar idolatrizarea ei exclusiv` exprim` din potriv` neta dorin\` a omenirii de a se desorbi de conducerea cugetului, a unei omeniri pe care cugetul o desminte ]i care respinge justific`rile sper@nd [n for\a suficient` a actului pur, – ]i de a l`sa curs liber manifest`rilor directe ]i oarecum instinctuale, f`r` ideal ]i f`r` viziune general` ]i armonic`, cu interesul tot mereu restr@ns, ca o lumin` care se stinge, dela omenire la na\iune, dela na\iune la familie, dela familie la individ ]i dela individ la animal, [n jungla tuturor agresiunilor ]i a singur`t`\ilor. Acestea le-a f`cut fascismul. – Ori atunci, r`m@nea solu\ia doua. Trebuia reluat` dela cap [ntreaga problem` a filosofiei, ]i anume c`utarea elemen-

83

S.P. nr. 110-111/2004

Document tului motor al vie\ii precum ]i [mbr`\i]area general` a vie\ii [ntr’o singur` perspectiv`. Trebuia s` se caute repunerea filosofiei pe bazele cele mai certe ale cunoa]terii umane, ]i nu tocmai pe cele vecine cu imagina\ia ]i [n afara controlului ]tiin\ei, ]i pe aceste baze, “de portée universelle”, s` se refac` perspectiva general` a [n\elegerii, f`r` de care omenirea recade [n st`rile ei gregare ]i f`r` de care, 3000 de ani de str`duin\` cultural` cunoscut` s’ar fi dovedit zadarnici. Arboreaz` filosofiile moderne c@te un singur element de via\` pe care au pus posesiune ]i pe care [l arat` ca pe cel determinator al vie\ii [ntregi? Toate trebuiesc [n cazul acesta s` fie reunite, dela fiecare, luate punctele nuoi de involuntar` specialitate, ]i coordonate, clasificate, ierarhizate [n ordinea lor fireasc` (ordinea firii), din care le rupsese anarhia unui sf@r]it de veac. Vechea filosofie suferea de un r`u v`dit, de o lips` imprecis` pe care o denun\au at@t propria sa sl`biciune c@t ]i febrilitatea celorlalte care c`utau cu [nver]unare acest element pierdut, acest arc primordial din mecanismul existen\ii? Ei bine, elementul trebuia descoperit, dar nu [n sferele abstracte ]i [negurate ale g@ndirii, ci [n dubla realitate a omului: [n primul r@nd, [n realitatea experimental` a ]tiin\ei, care nu poate fi niciodat` ignorat` ]i care este de fapt singurul instrument cert de investiga\ie, ]i, [n al doilea r@nd, [n [ns`]i realit`\ile imediate ale vie\ii, [n realitatea propriu-zis` care nu poate fi alta dec@t cea a rela\iilor economice ]i sociale, adic` a vie\ii oamenilor [n ultima ei profunzime ]i [n singurul cadru unde via\a este ne[ntrerupt` ]i imediat`, ]i unde nu e dec@t ea. Între aceste dou` singure realit`\i f`r` de care orice interpretare constituie o mitologie ]i o construc\ie de arbitrar, un e]afodaj de ipoteze, – numai [ntre aceste dou` realit`\i trebuia s` fie ridicat` o nou` punte, una nou` pe deasupra tuturor celorlalte sv@rlite de omenire pe deasupra abisurilor necuno]tin\ei sale. Acestea le-a f`cut marxismul. }i f`c@ndu-le, realiza ]i mai multe mari imperative eterne ale culturii. În primul r@nd, tocmai: c` era o interpretare complet` a lumii. Am ar`tat [n primele pagini [nc`, f`r@mi\area anarhic` a actualei culturi oficiale precum ]i [ngrozitoarea, extenuanta cacofonie care r`sun` din gr`dinile unde [ntotdeauna omenirea s’a str`duit s` [njghebe numai armonii, armoniile fire]ti ale spiritului [n singur`tatea sa, printre fapte ]i no\iuni. În aceast` desordine, marxismul este singurul care se [ncumet` la o mare reconstruc\ie, [n care s` cuprind` toate faptele existen\ei, ]i din care s` nu ignore niciunul ]i s` nu t`g`duiasc` pe vreunul, c`ci orice realitate infirmat` de o interpretare, poart` [n sine tocmai condamnarea acelei interpret`ri. Ori, a]a cum se va vedea mai t@rziu, secretul izb@nzii materia-

S.P. nr. 110-111/2004

lismului dialectic este tocmai de a fi posedat [n sprijinul s`u toate realit`\ile, [ncorpor@nd-o ]i pe una pe care toate celelalte o ignorau ]i o respingeau ]i f`r` de care, orice cercetare este condamnat` cu anticipa\ie la sterilitate ]i arbitrar. }i, tot din faptul c` este complet, c` este o viziune totalitar` a lumii, marxismul mai [ntrunea dialectic [n s@nul s`u ]i cele dou` tendin\e contrarii ale filosofiei moderne, despre care am vorbit mai sus, cele dou` vr`jma]e neputincioase fiecare [n infirmitatea ]i [n singur`tatea sa. El lua dela ]tiin\a filosofiei tocmai spiritul necesar de organizare a no\iunilor, lua deci cadrele intacte pentru stabilirea raporturilor existen\ei, ]i pentru coordonarea faptelor sale brute, [n care apoi turna realit`\ile vii, incandescente. În c`utarea acestora se solidariza cu celelalte, care, [n primul r@nd, pentru g`sirea sensului, renun\aser` la perspectiv`, iar [n al doilea, nici nu ]tiuser` s` caute realitatea acolo unde [ntr’adev`r este, necamuflat` ]i necondi\ionat`, brut` ]i misterioas`2.

Tocmai pentru aceasta, marxismul este [ntr’adev`r ]i singura filosofie a vie\ii, [ntre toate aceste Lebens Philosophie ]i Existenz Philosophie. }i el este filosofia vie\ii dintr’un singur motiv, tocmai acesta: de a fi permanentul exponent al realit`\ilor. Care [ns` trebuie privit [n ambele sale consecin\e. În primul r@nd [n [ns`]i leg`tura materialismului dialectic cu ]tiin\a experimental`, care, singur`, poate asigura unei concep\ii generale leg`tura sa cu via\a.

Un element inexperimental este [ntotdeauna susceptibil de a fi [n afara cadrului vie\ii, ]i al preocup`rilor sale imediate. El mai este ]i foarte cur@nd osificat ]i nu r`m@ne din el, dup` ce [l p`r`se]te via\a care [l anima, dec@t tristul schelet al unui termen, rezonan\a goal` a unei construc\ii hazardate. Ori, aceasta nu i se poate [nt@mpla marxismului. }i [n al doilea r@nd felul [n care el face leg`tura cu ]tiin\a. Pentru aceasta nimic nu va fi mai edificator ]i mai clar dec@t o lapidar` fraz` a lui Engels, care spune: “Dar prin aceasta, dialectica ideii chiar, nu devine dec@t simplul reflex con]tient al mi]c`rii dialectice a lumii reale”, dup` ce vorbe]te ]i mai categoric despre “dialectica naturii”, care se poate reg`si [n ]tiin\`. C`ci, spre deosebire de toate sistemele ]i doctrinele cunoscute [n istoria culturii, spre deosebire chiar de toate materialismele, cel dialectic nu se sprijin` pe nici un element propriu, pe nici un termen necesar construc\iei ]i arhitectonicei unei concep\ii, sau desvolt`rii unei teze. El nu se [ntemeiaz` dec@t pe datele ]tiin\ei, ]i numai pe ele, ]i [n sensul acela c` [nsu]i con\inutul s`u nu este unul fix sau dat, ci este ne[ncetata [naintare, ne[ncetata schimbarea a ]tiin\ei. Fix` [n marxism este numai leg`tura sa cu ]tiin\a ]i cu cunoa]terea experimental` a realit`\ilor.

Dar tocmai aceast` inalienabilitate, constituie chez`-

84

Document ]ia ]i condi\ia permanentei mobilit`\i a con\inutului s`u, niciodat` oprit, niciodat` proclamat. Aceasta este marea izb@nd` teoretic` a marxismului asupra dialecticii hegeliene c`reia i-a dat [nsf@r]it terenul inepuizabilei sale desvolt`ri, precum ]i asupra tuturor concep\iilor cunoscute de cultur` uman` care terminau toate prin a se [n`bu]i [n propriile lor crea\iuni arbitrare, ]i a se strangula [n no\iunile pe care le n`scuser` provizoriu. Tot Engels spunea: “Dar se proclama ca fiind adev`rul absolut [ntreg con\inutul docmatic al sistemului lui Hegel, ceeace este [n contrazicere cu metoda sa dialectic`, care disolv` tot ceeace este docmatic.3 Dar lucrurile acestea ridic` materialismul dialectic ]i deasupra tuturor filosofiilor, ]i [l [nseamn` ]i ca pe un moment crucial al evolu\iei culturale, c`ci, [ntr’adev`r este pentru prima oar` c@nd o interpretare a lumii, o doctrin` []i [ng`duie [nsf@r]it s` nu se serveasc` de facult`\ile spiritului dec@t pentru a coordona ]i corobora datele ]tiin\elor. Nimic de compozi\ie, nimic de inspira\ie. Nici un element deci care s` poat` fi desmin\it de vreme, dec@t [n m`sura [n care ]tiin\a revine asupra ei [ns`]i, [n m`sura [n care tezele ei se contrazic [n timp. A]a fiind, este desigur greu de numit o asemenea nou` form`, inedit` chiar, a vie\ii culturale, cu vechii ei termeni, pentru care [n\elesul este deacum bine precizat, bine conturat, ]i care se ilustreaz` cu numeroase exemple. A spune despre marxism c` este o ideologie, sau o doctrin`, sau chiar o filosofie, este a-l lega [n ni]te formule vechi care ar ascunde acest nou ]i extrem de revelator caracter al s`u. C`ci doctrina, ideologia ]i [n sensul acesta ]i filosofia (o filosofie), precum ]i sistem, concep\ie sau teorie, – toate acestea presupun o oper` de construc\ie uman`, o edificare a explica\iilor pe baza revela\iilor, a ipotezelor ]i numai [n ultim` instan\` a argumentelor, care le ofer` experien\a, ]tiin\a ]i spiritul timpului.

Ori, am v`zut, nimic din aceasta [n marxism, care r`m@ne o simpl` explica\ie a lumii pe baza ]tiin\elor ]i nu va r`m@ne [ntotdeauna, ]i nu va fi niciodat`, dec@t suma cuno]tin\elor ]tiin\ei [ntr’o epoc` dat`, a]ezate pe raporturi cu caracter ]tiin\ific. Marxismul nu este o teologie. Nu este o invita\ie la o lume nou` de elemente fantastice, traducerea plauzibil` sau nu a lumii reale. El este numai o interpretare. Este un cifru pentru a deslega [nc@lcirile lumii obiective, ]i pentru a conduce [n armonia elementelor. De aceea Marx spunea [ntr’o semnificativ` butad`: “eu nu sunt marxist”, iar Engels ]i Lenin, care sunt f`r` [ndoial` cei doi oameni care au interpretat ]i condus cel mai bine marxismul, se fereau am@ndoi s`-l defineasc` altfel dec@t ca pe un ghid de ac\iune, formul` extrem de precis`, ]i de categoric`. Pentru a o [n\elege mai bine, este

suficient s` reamintim c` [n terminologia ]tiin\ific` mai este un cuv@nt, [ntrebuin\at mai rar, ]i parc`, p`strat dintr’o rezerv` respectuoas`, pentru ridic`rile rare ]i deosebite pe deasupra mediei culturale, un termen care spune din materialism dialectic exact cele dou` mari calit`\i ale sale culturale pe care le-am remarcat p@n` acum: totalitarismul perspectivei sale, ]i relativismul s`u istoric fundamental, – faptul acesta c` este cadrul imens al unui tablou [n continu` prefacere, cum spune Lenin. Cuv@ntul acesta este: metod`.

Kant a refuzat [ntotdeauna ca opera sa s` fie numit` o filosofie, despre care spunea c` poate fi [nv`\at`, ci, dimpotriv`, ]i-o intitula “Traktat von der Methode”.

Iar criza filozofiei moderne este ]i o criz` de metod`. În continuitatea armonic` a culturii, materialismul dialectic este noua metod`4.

Marxismul nu este deci spontan, sau cum spunea Guehenno, o intui\ie de mic profet. El este un punct final [n care se vars` at@tea cursuri ale istoriei culturii; este consecin\a ]tiin\ific` a unei evolu\ii culturale ne[ntrerupte ]i fructul s`u legitim. Mai precis, ]i chiar mai pu\in modest dec@t ar putea spune ori ]i cine o face Spengler c@nd scrie: “Bol]evismul este la el acas` [n Europa Occidental`, ]i aceasta dec@nd filosofia anglo-materialist` a cercurilor pe care le frecventau, ca ni]te elevi studio]i, Voltaire ]i Rousseau, ]i-a g`sit expresia material` [n jacobinismul continental. Democra\ia veacului XIX-lea era deja bol]evism; numai n’avea curajul s` mearg` p@n` la limitele ei extreme ... Aceast` revolu\ie nu [ncepe cu socialismul materialist din veacul al XIX-lea ]i mai pu\in cu bol]evismul din 1917. ea este “latent`” din mjlocul veacului XVIII-lea, pentru a [ntrebuin\a frazele lor favorite ... Ori, toate sistemele comuniste din Occident sunt n`scute realmente din g@ndirea teologic` cre]tin`.

Teologia cre]tin` este bunica bol]evismului”. Evident exasperarea lui Spengler, trece peste limitele politice ale sincerit`\ii. Este greu a mai t`g`dui apoi drepturile totale de succesiune cultural` ale unei metode care este fructul recunoscut al teologiei cre]tine, al ra\ionalismului modern ]i care poart` [n el s@mburele g@ndirii umane, – ]i s`-l refuzi tocmai pentru aceasta. Este cu at@t mai greu, cu c@t, [n pofida etapelor sale s@ngeroase, istoria n’a cunoscut asemenea aventuri. Continuitatea ei este ]i a istoriei. De aceea Lenin spunea despre marxism c` este reprezentantul civiliza\iei ]i c` “este succesorul natural a tot ceeace a creiat mai bun umanitatea [n secolul al XIX-lea [n filosofia german`, economia politic` englez` ]i socialismul francez”. Lenin sub[n\elegea c` [n veacul al XIX-lea, aceste trei ramuri ale civiliza\iei o cuprindeau pe aceasta [n ele, ]i c` ceeace [i lipsea era o reunire, ]i cum spunea tot el, o remaniere critic`.

85

S.P. nr. 110-111/2004

Document Ce semnifica\ia a putut s` aib` socialismul francez [n cultura veacului al XIX-lea, ]i ce semnifica\ie o mai are ]i ast`zi supravie\uirea sa ]i participarea sa, evident, remaniat critic, [n perspectiva marxist`? Una singur`, dar f`r` jocuri de cuvinte, ]i unic`. Cea a idealului, cea a marii n`zuin\i umane. Desigur, [ns`]i termenii ace]tia sun` ast`zi foarte ciudat, ca un refren demodat, c@nd, pe de o parte, cultura oficial`, dup` cum am v`zut, tr`e]te, numai din lupta sa [mpotriva idealurilor ]i a principiilor, ]i c@nd pe de alt` parte, [nsu]i socialismul maturizat, realizat, [ntrupat, []i [ng`duie c` s` fac` din idealul, care singur i-a fost purt`torul de cuv@nt o mare bucat` de vreme, nu un argument ]i nici o impreca\ie, c`ci nu pot exista generozit`\i [n istorie; ci un mare imperativ moral, pe care nu mai are nevoie s`-l exhibe, dar care singur, de prin toat` lumea, de dup` toate zidurile [nchisorilor celor cinci continente, reune]te con]tiin\ele lupt`toare. Dela socialismul utopic la socialismul ]tiin\ific, a fost denumit` epoc` din istoria socialismului care merge dela forma socialismului sprijinit numai pe ideal ]i pe dreptatea uman`, p@n` la cel marxist de formulare categoric ]tiin\ific`. S’a spus socialismului: ai dreptate, dar n’ai drepturi; e]ti o utopie. Marxismul nu este dec@t dovedirea tuturor drepturilor socialismului, reunirea idealului cu faptele, a drept`\ii cu necesitatea. El a dus la faptul acesta extraordinar [n istoria culturii, pe care l-am v`zut, ]i anume c` pentru a supravie\ui, cultura oficial` a trebuit s` t`g`duiasc` idealul, ]i s`-l renege, de]i [n toat` istoria civiliza\iei acestea dou` n’au fost nici odat` desp`r\ite. Dela Antichitatea greac` la cre]tinism, ]i dela acesta la ra\ionalism ]i dela ra\ionalism la marxism, idealul, acela]i ideal de emancipare ]i de fr`\ie universal`, reprezint` [n istoria culturii permanentul s`u imbold, nedesmin\ita sa ob@r]ie. Unde este idealul, este ]i cultura. Ast`zi socialismul []i are ]i drepturile, ]tiin\ific formulate, irefutabil demonstrate; peti\ia sa de ereditate este marxismul. Dar ast`zi, i se spune c` nici drepturile nu sunt valabile [n istorie, ci numai for\a. O ]tia: Marx scrisese: “Arma criticei nu poate desigur [nlocui critica armelor, for\a material` trebuie s` fie r`sturnat` prin for\a material`, dar ]i teoria devine for\` atunci c@nd p`trunde [n masse”. De aceea, lupta ast`zi este numai una de for\e, ]i de aceea idealul pare str`vechiu.

Fascismul este tocmai expresia ultimei lupte, a definitivei tr@nte istorice.

Dar pentru aceasta, idealul demodat, idealul desmin\it? Ce trist` inven\ie! Pentru aceasta t`g`duirea a mii de ani de ne[ntrerupt` n`dejde, a]a dintr’odat`? Aici intervine o problem` pe care n’am vrut p@n` acum s` o ad@ncim, pentruc` era prezent` [n spatele fiec`rui adev`r. Este problema dialecticii isto-

S.P. nr. 110-111/2004

riei, ]i a consecin\elor ei [n cultur`. Istoria ca ]i cultura sunt continue, sunt existen\e permanente. Dece atunci, deodat`, din vechiul s`u rol de stegar al umanit`\ii, filosofia ]i cultura contemporan` ar fi ajuns [n acest stadiu al supremei desn`dejdi, c` s` predice, asemeni preo\ilor r`t`citori, sdren\uro]i ]i purulen\i dela finele evului-mediu, sf@r]itul lumii ]i conversiunea la sinucidere? Dece dintr’odat` ele, care \inuser` oglinda inteligen\ii umane, dece ar fi sc`pat-o ]i ar fi l`sat-o s` se sparg` pe p`m@nt [n mii de cioburi, [n fiecare dintre care ar fi n`zuit vechea imagine s` se realc`tuiasc`?

Dece s’a produs [n lumea spiritului, schimbarea aceasta a ceeace se nume]te [n limbaj comun tocmai starea de spirit? Tocmai pentru motivul c` continuitatea istoriei este f`cut` din armonia dialectic` ]i c` aceasta este la r@ndul ei numai lupta diverselor organisme sociale care au condus omenirea. Unele, cele [nvinse ]i destinul istoric, sunt cele a c`ror mentalitate reflecteaz` exasperarea ]i neputin\a lor social`, iar sf@r]iturile lor de domina\ie, r`sp@ndesc tocmai [ntunericul tragic al acelor epoci de tranzi\ie pe care istoria culturii ]tie de-acum s` le deosebeasc` ]i s` le califice.

Anarhia contemporan` nu este general`, iar timbrul fundamental desperat al culturii nu este al ei. Moare acum partea din cultur` care reprezint` desn`dejdea justificat` a burgheziei, iar cultura adev`rat`, supravie\uie]te unitar`, precis` ]i legat` de aspira\iunile milenare umane, dar condus` de acum, [n istorie de proletariat. De o parte, desperarea ]i haosul, de cealalt` reorganizare accelerat` a armelor sv@rlite, ]i disciplina calm` ]i ferm` a isb@nditorului. Acest mare sentiment de securitate uman`, de crea\ie istoric` neprimejduit` care singur poate face s` [nfloreasc` mai departe str`dania genului uman, acest sentiment entuziast pe care [l aduce ast`zi [n lume proletariatul, ei bine, tocmai acest sentiment [l con\ine socialismul.

Este lesne de v`zut, [n lumina acestora, [n ce m`sur` existen\a acestui sentiment, setea aceasta de cunoa]tere ]i [ncrederea aceasta [n via\`, se leag` de vechia filosofie german` ]i de caracterele ei permanente: de organizare, de constructivism spiritual ]i de ferm` orientare normativ`. Spre deosebire de cea francez`, filosofia german` s’a ilustrat [ntotdeauna printr’o net` voin\` de sistematizare ]i de [mbr`\i]are a tuturot existen\elor [ntr’o singur` vedere. Deaceea, pierz@nd [n dauna sincerit`\ii ]i a tragismului profund al celei franceze, ea c@]tig` prin perspectiv` ]i prin consolidarea acesteia: filosofia german` s’a n`scut pentru a fi ]tiin\`. (Ce trist` rugin` cade ast`zi asupra acestei admirabile aparaturi, c@nd trebue numai s` serveasc` litaniile desn`dejdii ]i paradoxele negativismului.) Ce a luat deci marxismul din filosofia german`? A luat [nt@i geniul ei ]tiin\ific. În ce spirit ]i [n ce cultur` dac`

86

Document nu [n cele care le d`duser` pe to\i mae]trii arhitec\i ai filosofiei, constructorii sistemelor universale, – ]i [n tradi\ia celei mai severe dintre disciplinele cunoa]terii umane s’ar fi putut z`misli aceast` nou` enciclopedie a omului? Lucrul acesta, de]i n’am vrea s` ne repet`m, se vede ]i mai clar ast`zi, [n actualul centrifugalism cultural. C`ci ast`zi, [ntre toate [ncerc`rile de interpretare a lumii, solitare ]i restr@nse, intuitive ]i impresioniste, par\iale ]i chiar indiferente, singura investit` de sensul ]i misiunea universal`, care fuseser` dintotdeauna cele ale marei filosofi germane, este materialismul dialectic. Numai el este ast`zi o metod`, o mare metod` filosofic`, a]a cum cultura german` a c`utat [ntotdeauna s`-]i creeze, aceast` vast` cultur` sistematic` pe care o vedem ast`zi umbl@nd cu Gobineau ]i Chamberlain schi\ele universale ]i cadrele enciclopedice ale lui Kant ]i Hegel.

Dar nu numai acest factor esen\ial al filosofiei germane se reg`se]te ast`zi [n patrimoniul marxist, ci ]i altceva: ]i anume, ultimele dou` puncte c@]tigate de d@nsa, cele din urm` cuceriri ale sale spirituale nemai reg`site de atunci dec@t [n materialismul dialectic, ]i din lipsa c`rora, ulterior, filosofia docmatic` german` avea s` se ofileasc` ]i s` duc` la tristul s`u stadiu de ast`zi. În primul r@nd dialectica, vestita dialectic` a lui Hegel. Ce s’a [nt@mplat cu aceast` perspectiv`, cu acest instrument filosofic [n cultura contemporan` este desigur una din [nt@mpl`rile ... cele mai adequate care se pot da drept pild`, pentru ilustrarea mersului dialectic al lumii. Într’adev`r, relu@nd din elementele filosofiei grece]ti, dela Heraklit, principiul lui panta rei, Hegel f`cea din el nu o aser\iune ]i nici un principiu, ci [n plin` consecven\` cu cele pe care le exprima: o metod`. C`ci [ntr’adev`r, a spune c` “toate curg” nu [nsemneaz` numai a crede lucrul acesta, ci a-l vedea; iar a vedea dialectic, [nseamn` a fi mereu animat de aceast` dubl` mi]care, de aceast` [ndoit` transformare pe nesim\ite a tuturor: [n primul r@nd a lucrurilor exterioare, ]i [n al doilea, odat` cu ele, a ta. Dialectica nu este o judecat`, c`ci orice judecat` este o sentin\` ]i are [n ea tocmai elementul fixator, voin\a de sistare a desf`]ur`rii forma inalterabil` de timp. Ea nu este nici un sistem, c`ci un sistem este o edificare logic` sau ]tiin\ific` a unor existen\e care [n viziunea dialectic` se erarhizeaz` dela ele [n]ile, din propria, ne[ncetata, mistuitoarea lor mi]care. Din punct de vedere cultural deci, dialectica este, ceeace i s’a repro]at [ntotdeauna de cei [nsp`im@nta\i de ea ]i de consecin\ele sale, un relativism; f`r` [ndoial`, dar nu un relativism ]tiin\ific, ci cum a spus Lenin, un relativism istoric. C`ci [ntr’adev`r cum poate fi separat` dialectica de istorie, cum poate fi separat` aceast` singur` metod` pentru a urm`ri timpul, de ]tiin\a care [nregistreaz` faptele ]i mersul aces-

tuia? Hegel [ns` a f`cut din dialectica sa “]tiin\a absolutului” crez@nd c` aceast` ne[ncetat` mi]care este a no\iunilor ]i a ideei, ]i numai a formelor ideale. De aceea, opera lui este o mare exemplificare, o admirabil` demonstra\ie pur` dialectic`, un examen de func\ionare al metodei, cu elemente abstracte ]i indiferente. Tocmai pe acestea [ns` le-a luat filosofia oficial` la deschiderea succesiunei hegeliene, resping@nd metoda care i se p`rea accesoriul lor. Odat` mai mult, ea a respins posibilitatea de a intra [n via\`, prefer@nd t`cerea inanim`rilor [n care geniul s`u de pygmalion []i g`se]te satisfac\ia boln`vicioas`. Dialectica r`m@nea a realit`\ilor, ]i acest lucru avea s`-l fac` Marx. Separa\ia dintre filosofie ]i via\`, atunci se creia, ]i acest lucru [l exprima cel mai sincer, Engels, marele ]i b`t`iosul Engels proclam@nd c` “nu-i mai r`m@ne filosofiei, de acum, dec@nd e alungat` din istorie ]i din natur`, dec@t domeniul g@ndirii pure, [n m`sura [n care ]i acesta mai subsist` [nc`, ]i anume doctrina legilor procesului intelectual el [nsu]i, adic` logica ]i dialectica”. Iar dialecticii [i r`m@nea un singur pas de f`cut pentru deplina ei realizare, ceeace tot Engels a numit re[ntoarcerea la eviden\`, sau aflarea ei [n natur`. C`ci el [ntr’adev`r spunea: “Ast`zi, [ntreaga natur` se desf`]oar` [n fa\a noastr` ca un sistem de raporturi ]i de fenomene explicate ]i [n\elese, cel pu\in [n marile sale tr`s`turi ... Prin aceasta dialectica fu redus` la rolul de ]tiin\` a legilor generale a mi]c`rii, at@t a lumii exterioare c@t ]i a g@ndirii omene]ti ... ]i, prin aceasta, dialectica ideii [ns`]i nu deveni dec@t simpla reflectare con]tient` a mi]c`rii dialectice a lumii reale”... Dar pentru aceast` re[ntoarcere la fapte, pentru aceast` realizare a filosofiei, despre care savan\ii aveau s` spun` c` este “irup\ia empirismului [n ]tiin\a ]tiin\elor” (la ceeace Marx r`spunsese cu anticipa\ie5), mai era un pas de f`cut [n istoria filosofiei germane, pe care ea l-a f`cut ]i din care, odat` mai mult, a pornit materialismul dialectic.

Pasul acesta este etapa filosofiei germane care st` sub numele lui David Strauss ]i al lui Feuerbach.

Am@ndoi pot fi privi\i [n acela]i sens: ca desp`r\itorii filosofiei de religie ]i ca [ntroduc`torii omului viu [n paradisul spectral al no\iunilor ]i al conceptelor. În definitiv, pozi\ia oric`rei filosofii se define]te cel mai bine prin raporturile sale cu ]tiin\a ]i cu religia, – sau mai precis, domeniul ]i for\a fiec`rei filosofii se delimiteaz` din raporturile dintre ]tiin\` ]i religie, ]i din locurile pe care acestea le ocup` pe teritoriul s`u neutru. S’a spus despre filosofie c` este forma de cunoa]tere uman` intermediar` dialectic` [ntre [nceputurile religioase ]i confuze, ]i finalul plin de claritate care nu va putea fi dec`t atot-]tiin\ific. Dar dela cucuta lui Socrates, p@n` la Marea Inchizi\ie ]i dela aceasta p@n` la blasfemul hot`r@t dat de biseric` [mpotriva comunis-

87

S.P. nr. 110-111/2004

Document mului, aceia]i lupt` [nver]unat` se d` prin veacuri [ntre filosofie ]i religie. În acela]i sens [ns`, filosofia mai este ]i diagrama de fiecare veac a cunoa]terii umane [n care se pot vedea, ca pe o hart`, care sunt nuoile pozi\ii culturale ocupate de [naintarea ]tiin\ific`, ]i care regiunile p`r`ginite [n care mai cresc m`tr`gunile [nc@lcite ]i fantastice ale misticei ]i ale spaimei umane din fa\a necunoscutului. C`ci acolo unde nu ]i-a f`cut intrarea, nu pot s` nu apar` ipotezele descurajate ale religiei, dogma sa [ncadrat` [ntre elemente care stau [n afara controlului ]i care tocmai pentru aceasta sunt luate, ca s` arate [nc` odat` spiritului uman nimicnicia sa, s`-i ia revoltele ]i demnit`\ile pentru a-l re[nc`tu]a [n umilin\a milenar` ]i [n marea desperare mut` a umanit`\ii, moart`, cu bra\ul ridicat spre cer. Dar teologia nu este numai teologia religioas`, – teologie este ]i orice [ncercare de explica\ie a tainelor lumii prin elemente ireale, nereale, cu dogme arbitrarii ]i proprii, ]i cu ra\iuni suficiente ]i inatacabile. Din cauza aceasta, filosofia contemporan` a suferit un integral proces de brahmatizare, de ridicare a ei voluntar` ]i intransigent` peste [n\elegerea comun` din cauz` c` elementele ei ]i sfera sa de ac\iune erau unele din afara [n\elegerii, din mitologia neputin\elor. Pe c@nd, deci David Strauss reprezint` mi]carea de eliberare violent` a filosofiei de sub jugul teozofic, r`scoala ei justificat` de ancilla theologiae, asem`n@ndu-se prin lupta aceasta cu cea a Enciclopedi]tilor Revolu\iei Franceze, Ludwig Feuerbach reprezenta luarea de atitudine hot`r@t` contra oric`rei dogme, care, de orice ordin, cade [n arbitrariul celei religioase, ]i contra oric`rei mitologii, fie ea ]i cea a cunoa]terii absolute ]i a esen\elor eidetice. }i acestea Feuerbach le f`cea printr’un gest foarte simplu, dar nu mai pu\in categoric: prin introducerea omului [n domeniul filosofic, prin condi\ionarea valabilit`\ii filosofice de prezen\a omului [n cadrele sale. În p`r\ile care vor urma acestei [ntroduceri se va vedea mai de aproape [nsemn`tatea ]i consecin\ele directe ]i complete ale acestui mare pas al filosofiei contemporane: antropologizarea ei. N’am f`cut acum dec@t s’o men\ion`m [n schi\area evolu\iei culturale generale care avea s` z`misleasc` materialismul dialectic.

Tezele asupra lui Feuerbach, manuscrisul acela intim ]i g`sit dup` moarte, constituie f`r` [ndoial` momentul prim de luare de con]tiin\` a ceiace avea s` fie metoda marxist`. Acolo se vede clar ]i categoric cum materialismul dialectic porne]te hot`r@t dela aceast` nou` antropologie feuerbachian`, pentru a v`rsa [n ]tiin\a omului ]i a raporturilor sale. Antropologia lui Feuerbach era una vid`, era un principiu ]i o proclamare, dar nu era o viziune ]i mai pu\in o ]tiin\`. Teza V-a de pild` este: “Feuerbach, nemul\umit de g@ndul abstract, apeleaz` la percep\ia sensibil`, dar el nu consider`

S.P. nr. 110-111/2004

sensibilitatea ca o activitate practic` a sim\urilor omului”. Iar teza I-a: “defectul principal al [ntregului materialism trecut, – inclusiv cel al lui Feuerbach – este c` obiectul, realitatea, lumea sensibil` nu sunt privite dec@t sub forma de obiect sau de intui\ie, dar nu ca activitate concret` uman`, ca practic`, nu [ntr’un fel subiectiv. Iat` cum se explic` dece partea activ` a fost desvoltat` de idealism [n opunere cu materialismul, dar numai abstract,c`ci idealismul nu cunoa]te desigur activitate real`, concret`, ca atare. Feuerbach avea obiecte concrete realmente distincte de obiectele g@ndirii, dar el nu consider` activitatea uman` ea[ns`]i ca o activitate obiectiv`”. Reese deci de aici, c` ceeace lipsea omului lui Feuerbach era: existen\a. Omul lui era o simpl` idee printre alte idei. Din primejdia aceasta l-a scos Marx, care i-a redat ]i con\inutul ]i existen\a. A vedea lucrurile nu inanimate ]i fixe, ci dimpotriv` ca o desf`]urare, ca o activitate, [nseamn` a vedea lucrurile dialectic. Trebuia redat` omului mi]carea sa [n via\`, propria sa dialectic`, care creaz` istoria, [ndiferent dac` con]tient sau nu. Ceeace deci r`m@nea de aflat erau resorturile ultime ale acestei mi]c`ri, raporturile dialectice ale omului, cauzele ]i efectele ac\iunii sale [n lume.

Dar care este ]tiin\a ac\iunii omului, a activit`\ii sale prezente, a prezentului ]i nu a trecutului s`u? Care este ]tiin\a exclusiv` a omului care [l vede determin@ndu-se singur ]i singur c`l`uzindu-se [n via\` printre toate limitele ei? Este o ]tiin\` nou`: economia politic`.

Iat`, cum, filosofia [ns`]i vars` [n economie politic`.

Sau, mai precis, dup` cum vechea filosofie s’a sprijinit [n cercet`rile sale pe geometrie ]i pe aritmetic`, cea de ieri pe fizic`, iat` filosofia modern` condus` de economia politic`. Faptul c` aceast` ]tiin\` este nou`, pe l@ng` existen\a milenar` a ]tiin\elor celorlalte, este cu at@t mai edificator. Pentruc` orice ]tiin\` nou` [nseamn` consolidarea unei noui cuno]tin\i umane, – “]tiin\a nu este dec@t prelungirea con]tiin\ii omului”, – filosofia care este sinteza acestei cuno]tin\i peste veacuri nu mai putea s` o resping` din sfera sa atotcuprinz`toare.

Toat` tragedia filosofiei moderne, chiar ]i la Hegel, dar cu at@t mai mult dela el [ncoace, este tocmai [n voin\a aceasta de a cenzura ]i de a interzice accesul la lumin` al acestei noui ]tiin\e, economia politic`, desvoltate [nt[i [n \ara cea mai desvoltat` istoric ]i deci economic: Anglia, (de aceea Lenin spunea “economia politic` englez`”). Oprind economia politic`, f`c@ndu]i voluntar aceast` incizie [n s@nul s`u universal, “]tiin\a ]tiin\elor” r`m@nea [n afara acestora, ]i ajungea chiar s` fie desmin\it` de acestea, [ntr’o lupt` [njositoare. Atunci a [nceput pr`bu]irea succesiv` a filosofiei, renun\area ei la toate fiefurile sale p@n` atunci inatacabile, limitarea ei progresiv` care trebuia s`

88

Document duc` la falimentul s`u total, la propria ei t`g`duire, a]a cum am ar`tat-o [n partea [nt[i c@nd am privit procesul dinafar`. R@nd pe r@nd, poli\ia universitar` european`, garda conciliilor ]i a sinoadelor, punea [n ilegalitate idealul, apoi ]tiin\a, apoi realitatea, apoi propria ei tradi\ie, ]i la sf@r]it p@n` ]i sensul s`u elementar de reprezentant` a spiritului pe care ajungea deasemeni, s`-l renege ]i s`-l scoat` din cadrele sale, libere numai pentru cultul ac\iunii ]i al for\ei. Nu, realmente, cele ce spuneam dela [nceput se dovedesc acum mai clar, rar a v`zut istoria omenirii o epoc` mai ru]inoas` a culturii ca aceasta, o epoc` [n care ofician\ii spiritului s` se arate mai mult ca ni]te v@ndu\i ]i ni]te negustori de idei, tocmai ace]ti domni care de cur@nd mai vorbeau despre “independen\a spiritului” ]i cereau ca s` nu fie poluat` idea de atingerea realit`\ilor meschine. Dar istoria se face pe deasupra tuturor voin\elor vr`jma]e ]i pe deasupra tuturor piedicilor care i se pun. Cultura murea? Nu. Cultura, cum spunea Romain Rolland, “les libertés avaient changé de camp”, cultura schimbase tab`ra. Vie, intact`, str`lucitoare, complet` ]i compact` ea se reg`se]te l@ng` proletariat. Pentru a se salva, cultura devenise revolu\ionar`. În ]tiin\a economiei politice, mai nou`, mai precis` ]i mai adecvat`, dreptatea cauzei proletare este nu numai un just imperativ, nu este numai o [ndrituire pentru revolu\ia proletar` ]i pentru conducerea sa [n istorie ]i pentru impunerea tezelor sale istorice ]i a concep\iilor sale de via\` social`, elaborate din condi\iile [ns`]i ale epocii moderne, dar este chiar o formulare a acestora din punct de vedere ]tiin\ific, f`r` un prealabil acord sentimental. Economia politic` este doctrina raporturilor de produc\ie ]i de circula\ie. Raporturile de produc\ie ]i de circula\ie sunt str@ns legate de procesul natural al muncii, al omenirii compacte [n lupta sa comun` contra adversarului s`u comun, natura, – [n sensul [n care, no\iunile dialectice sunt adversare, [n sensul adversit`\ii necesare, sau a colabor`rii necesare.

Munca este tocmai raportul dintre omenire ]i natrur`, munca este ac\iunea omului, munca este existen\a sa, pe care o c`uta at@t filosofia. Tipul muncitorului liber este tipul esen\ial omului, ]i de aceea pentru aceast` nou` edificare a lumii dup` datele sale naturale ]i esen\iale, – existen\iale, s` spunem pentru a st@rni mai r`u furiile celor care nu mai ]tiu s` creeze termeni, – trebuie repus` lumea [n ordinea sa fireasc`, natural` ]i ]tiin\ific`.

Toate lucrurile acestea care fac parte, a]a cum sunt spuse ca ni]te generalit`\i, din desideratele doctrinelor socialiste, sunt [n ]tiin\a economiei politice, fapte de net`g`duit, matematice raporturi inevitabile. Dela Adam Smith la Husserl, sau la Heidegger, sunt pr`p`stiile a veacuri [ntregi de ignoran\`. Nici un economist nu va mai t`g`dui c`, [ntr‘adev`r, transform`rile economiei

sunt cele care determin` [naintarea omenirii prin veacuri, ]i c` de condi\iile acesteia depind toate celelalte condi\ii ale istoriei umane; dar care filosof, care c`rturar ar avea cinstea s` spun` acela]i lucru? Aici, dup` cum se vede, este toat` problema: [n aceast` repunere a perspectivei umane [n nouile posibilit`\i ]i nouile [n\elegeri pe care i le ofer` ]tiin\a. Odat` [mplinit` acestea, ca prin miracol, vechea mare sfer` a culturii umane se reface iar`]i dintr‘odat`. Vechile n`zuin\e, care nu pot fi dec@t acelea]i de eliberare ]i de concordie fr`\easc`, []i g`sesc nu numai un teren de desf`]urare, dar ]i posibilit`\i unice de [nf`ptuire spre cea mai mare glorie uman` ]i spre realizarea n`dejdilor care au [ntre\inut suferin\a ]i inutilitatea suferin\elor at@tor oameni, mor\i ]i tr`i\i prin cele mai tragice ]i desonorante condi\iuni umane. Cultura []i reg`se]te adev`rul ]i plenitudinea armonic` a tuturor ]tiin\elor ]i sensul s`u universal ]i [nainta] [n istorie pe care ]i-l pierduse din vedere, precum ]i continuitatea, permanen\a ]i rezisten\a necesar` peste veacuri, ]i peste coturile lor, care se ascund oamenilor. Iar ]tiin\a []i reg`se]te coeziunea ]i-]i recap`t` severitatea.

Din aceast` armonic` totalitate a materialismului dialectic, [nv`\a\ii cu salariu, arhon\ii, “les chiens de garde”, cum le spune Nizan, au tras o foarte comod` concluzie pe care cu o perfid` perseveren\` au ]tiut s` o r`sp@ndeasc` ]i s` o men\in` cu pre\ul tuturor abdic`rilor dela onestitatea [n\eleptului, a “filosofului”.

“Marxismul este o ]coal` economic`, de caracter cultural restr@ns, de importan\` istoric` [ndoielnic`”, au spus ei. Prezen\a economiei [n aparatura marxist`, ajunge acestor cuget`tori cu permis dela poli\ie, pentru a sv@rli marxismul [n sumbrele sisteme economice, “privitoare desigur la fabrici ]i la mersul v`milor”. Ei poate chiar ]tiu, sau poate ignor` [n beatitudinea lor cump`rat`, c` acest proces de evolu\ie este al culturii europene integrale, ]i c` materialismul dialectic [n tot acest proces nu reprezint` dimpotriv` dec@t ultima perspectiv` totalitar` la [ndem@na oamenilor. Faptul, pentru ei, c` o interpretare, o cunoa]tere a oamenilor poate porni dela via\` ]i dela om, ]i nu dela Dumnezeu ]i Idee constituie singur o crim` de lèse-majestate a culturii. Ei cred c` a face economie politic` [nseamn` a t`g`dui toate celelalte activit`\i spirituale ale omului, ]i c` a avea o vedere ]tiin\ific`, a te conduce dup` datele ultime ale cuno]tin\ii, [nseamn` a refuta toate celelalte planuri ale activit`\ii culturale, ned@ndu-]i seama c` acest proces [nseamn` pentru cultura uman` o [nsumare ]i nu o reducere, o [mbog`\ire ]i nu o diminuare.

Dup` cum nu-]i dau seama nici c`, dac` toate condi\iile culturale nu sunt [mplinite, dac` perspectiva filosofic` nu este [ntr‘adev`r complet` ]i total`, atunci este [n dauna ei ]i nu a celor care r`m@n pe dinafar` ]i care

89

S.P. nr. 110-111/2004

Document reprezint` ne[ncetata aluviune a ]tiin\ei. Este adev`rat [ns` c` de pild` un om poate fi mult mai [n spiritul culturii ]i timpului modern dac` cunoa]te economia politic` ]i ignor` filosofia, mai cu deosebire actuala, inutila filosofie. Dar aceasta pentru un singur motiv: pentruc`, fruct dialectic al unei milenare evolu\ii culturale, economia politic` con\ine [n ea toate germenele ]i toate rezultatele tuturor celorlalte ]tiin\e, ]i dup` cum s‘a v`zut chiar ]i a inaccesibilei filosofii, ]i pentruc` astfel un om [nvestit de cultur` economic` poate mult mai bine s` descifreze [ntreb`rile timpului ]i ale realit`\ilor sale dec@t cel limitat ]i indus [n eroare de un [nt@rziat instrument filosofic, din care nu mai recunoa]te nici o indica\ie, ]i a c`rei hart` nu o mai poate identifica pe contururile actuale ale umanit`\ii. Materialismul dialectic este o sum`; el poate servi ]i singur.

Dar pentru acel care [i va cere s`-i desf`]oare [ntreaga gam` a posibilit`\ilor sale ]i a cuprinsurilor sale, el poate oric@nd s` desfac` din el toate mo]tenirile culturale care [l [ntre\in ]i din care a germinat. În urma lui, se desf`]oar` [ntreaga cultur` european`, iar [n el, ]i numai [n el, tr`e]te spiritul celor mai ad@nci [ntreb`ri ]i c`ut`ri ale omului.

Lucrul acesta se vede mai cu deosebire din studiul operii lui Marx. Contrar lui Engels, – despre care [nsu]i Marx spunea c` s‘au [nt@lnit fiecare venind “pe o alt` cale”, – care se dispensase de a mai cunoa]te filosofia pentru a ajunge la cuno]tin\a dialectic` a lumii, g`sind-o suficient de clar dup` cum o declara chiar el “[n raporturile naturale”, (de unde putuse cu at@t mai bine [nv`\a ]i [n\elege filosofia, c`ci altfel n‘ar fi deloc de [n\eles cum un simplu om de ast`zi este mai [nv`\at dec@t un [nv`\at de eri), Marx pornise categoric dela filosofie ]i dela [ntreb`rile ei asupra vie\ii ]i sensurilor omene]ti. Dela primele sale lucr`ri de filosofie, dela teza sa de doctorat ]i p@n` la Manifestul comunist chiar, deci [n 1852, pe c@nd doctoratul ]i-l trecuse [n 1841, – toate lucr`rile cuprinse [n aceast` epoc`: Teza, Critica filosofiei dreptului la Hegel, Chestiunea evreeasc`,Sf@nta familie, Ideologia german`, Mizeria filosofiei, sunt lucr`ri de specula\ie general`, prin preocupare, chestiune ]i metod`, de caracter net filosofic, bine[n\eles [n m`sura [n care orice filosofie []i [ng`duie trimiterile [n alte ]tiin\e ]i referirile la alte domenii de cunoa]tere uman`. Dar o filosofie plin`, armonic`, umplut` de toate sensurile [ntreb`rilor universale ]i nu tristele avorturi epigonice de ast`zi ]i chiar de eri, limitate la “domenii pure”. În toate aceste lucr`ri, eviden\a se impune dela sine, prin propria ei for\`, imens` c@nd ne g@ndim c@te piedici trebuia s` [nt`lneasc` o inteligen\` pentru a-]i urma propriul s`u fir de Ariadn` prin dedalul tuturor confuziilor dinainte de 1848, c@nd ast`zi dup` o sut` de ani, ]i dup` at@tea edific`ri ]i

S.P. nr. 110-111/2004

culturale ]i istorice, [nc` supersti\iile ]i temerile n‘au eliberat cugetul spre zonele libert`\ii sale viitoare. Din treapt` [n treapt`, adev`rul se profileaz` mai clar.

Aceasta este epoca form`rii lui Marx, dac` [mi pot [ng`dui acest termen, vremea elabor`rii ]i a asimil`rii datelor [nfrico]`toare pe care le ofer` cultura universal` atunci, pentru edificarea unei noui perspective ]i, mai ales, a celor pe care poli\ismul cultural, atunci ca ]i acum, le ascundea, le devia, sau chiar le ardea pe ruguri publice, ca ]i acum. }i dup` aceasta, [mpreun` cu tovar`]ul eroic, Engels, [ncepe cursa confirm`rilor. Eviden\a trebuie confirmat`, adev`rul trebuie repus [n drepturile sale culturale. Îi trebuie un fundament de certitudini ]tiin\ifice inatacabile, ]i rezisten\a lui trebuie [ncercat` prin toate ]tiin\ele. Engels []i ia ]tiin\ele naturale, fizica, mai cu seam` biologia ]i sociologia, care [l conduc la acelea]i concluziuni la care ajunsese, din cercetarea general`, Marx, – iar acesta ia istoria, istoria aceast` pythie a tuturor [ntreb`rilor umane, ]i despre care spusese dela [nceput: “Nu cunoa]tem dec@t o singur` ]tiin\`: ]tiin\a istoriei”. Iar din istorie [nsf@r]it ajunge prin propriul mers al ideei, prin propria sa desf`]urare, paralel` cu desf`]urarea culturii, [n economia politic`, unde dreptatea lui inchiet` de a nu fi utopic` ]i voluntar` []i g`se]te terenul ultimelor certitudini ]tiin\ifice, ]i unde cercet`rile sale victorioase pe toate celelalte terenuri ale ]tiin\ei, []i g`sesc definitiva confirmare, cea pe care niciuna dintre filosofiile cu care venise p@n` atunci [n opozi\ie, nu o primiser`. }tiin\a respinsese toate [ncerc`rile filosofice din vremea contemporan`, pe una singur` o confirmase: materialismul dialectic. Acolo [n ]tiin\`, acesta pierde caracterul utopic ]i nesigur pentru a se [nvesti de certitudinea implacabilit`\ii istorice.

Itinerarul lui Marx prin ]tiin\`, aceast` confirmare a materialismului dialectic ]i aceste [ndriduiri ale lui, date de toate ramurile cuno]tin\ii umane dela filosofie p@n` la economie politic`, trec@nd prin [ntreaga lor gam` dialectic`, se poate reface chiar din studiul operii sale, etap` dup` etap`, pe drumul afirm`rii sale. Numai a]a se poate [n\elege taina , grea de sensuri, a unei fraze din primul s`u manuscris p`strat, o scrisoare din anii studen\imii c`tre tat`l s`u: “C`l`tor viteaz, m‘am pus pe lucru la o desvoltare filosofico-dialectic` a Divinit`\ii manifest@ndu-se ca concept [n sine, ca religie, ca natur`, ca istorie ...”. ]i [ntr‘adev`r aceast` c`l`torie, anun\at` [nc` dela primele lumini de con]tiin]`, avea s` fie opera cu care ]i via\a lui s‘a identificat.

“Era Nou`”, nr 1, Februarie 1936

90

Document NOTE Neferici\i ]i inconsolabili sunt ei de faptul c` zeii lor sunt mor\i ]i c` noua zei\` are [nc` fa\a tulbure a soartei luminoas` ]i [ntunecat`. Culorile zilei [i lipsesc [nc`... A]a caut` fluturele de noapte lumina de lamp` a particularului atunci c@nd apune soarele care lumineaz` toate. (Karl Marx) 2 În afara celorlalte drepturi pe care i le acord` [n istoria culturii faptul c` este o viziune enciclopedic`, marxismul mai revendic` ]i un altul. Acela de-a fi deacum [nainte doctrina tineretului, sprijinul s`u, singura sa cultur`. }i [n\eleg printineret, at@t cel propriuzis, c@t ]i tineretul social, cel na\ional ]i cel al oric`rui organism social, recent ap`rut [n via\`. A]a cum un t@n`r are nevoie de o [ndrumare [n via\` ]i de o am`nun\it` conducere prin meandrele confuze la prima vedere ale lumii [nconjur`toare, tot a]a orice tineret este chemat dela [nceputul existen\ei sale chiar, s`-]i caute perspectiva ]i s`-]i organizeze normele [n\elegerii. O clas` nou` are nevoie de formularea propriilor sale cuno]tin\i, o cast` nou` deasemeni, [nsf@r]it chiar ]i na\iunile nuoi sunt puse [n situa\ia de a-]i c`uta exprimarea ]i explica\iile, ]i aceasta desigur nu [n propriile lor caractere ci dimpotriv` [n raporturile dintre ele ]i realit`\ile exterioare. Toate aceste organisme tinere istorice sunt deci nevoite de a-]i alc`tui din prima zi sau de a c`uta expresia aceia doctrinar` care, pe de o parte, s` reprezinte tendin\ele originale ale spiritului lor [nc` mut ]i nedes\elenit, adic` incapabil de a-]i formula singur [n\elegerea, – ]i prin aceasta, vreau s` spun c` un t@n`r [n istoria culturii nu poate fi atras dec@t de doctrinele moderne – iar pe de alt` parte, s` fie o vedere total` a lumii, [n care elementele nealterate ]i frem`t`toare de via\`, via\a [ns`]i ]i nu no\iunile arbitrariului universitar s` fie cuprins` toat`, or@nduit`, indicat` ]i l`murit`. Ori aceste dou` condi\ii, tineretul modern, nu le poate g`si dec@t [n materialismul dialectic. Virginit`\ii sale de docme ]i de fal]ific`ri prealabile [i corespunde tocmai totalitarismul ]tiin\ific al marxismului care [i mul\ume]te setea sa necesar` de cunoa]tere. Lenin spunea c@ndva, cu referin\e la planul politic: “Vom l`sa [ntotdeauna pe oamenii ca democra\ii constitu\ionali (un partid principal al burgheziei din timpul \arismului, legat compromisuri ]i de institu\ii inviolabile) s` adune pe b`tr@nii obosi\i, pe revolu\ionarii cumin\i ]i pe renega\ii sociali]ti.

Noi vom r`m@ne deapururi partidul clasei c`reia [i apar\ine viitorul”. Nu este nici o [ndoial` c` acest text categoric, ]i de admirabil` perspectiv` dialectic`, poate servi ]i pe planul cultural, unde, parafraz@nd, se poate spune c` marxismul r`m@ne expresia tuturor con]tiin\elor moderne, nesofisticate [n prealabil, ]i neintoxicate.

3 În Materialism ]i Empiriocriticism, Lenin scrie: “Din punctul de vedere al materialismului modern, adic` al marxismului, limitele aproxima\iei cuno]tin\elor noastre [n adev`rul obiectiv absolut, sunt istoric relative, dar [n ce prive]te existen\a acestui adev`r ea este [n afara oric`rei [ndoieli, cum de altfel este incontestabil c` ]i noi ne apropiem de el. Cadrele tabloului sunt istoric relative, dar este incontestabil c` acest tablou reprezint` un model care exist` obiectiv. Faptul c` la momente diferite, [n condi\iuni diferite, am progresat [n cuno]tin\ele noastre asupra naturii lucrurilor p@n` acolo [nc@t s` descoperim alizarina [n huil` sau de a descoperi electronii [n atom, faptul acesta e istoric relativ, dar ceeace nu este deloc relativ, este c` orice descoperire de felul acesta constituie un progres al “cunoa]terii obiective absolute”. Într’un cuv@nt, orice ideologie este istoric relativ`, dar este un fapt absolut c` fiec`rei ideologii ]tiin\ifice (contrariu a ceeace se [nt@mpl`, de pild`, cu ideologia religioas`) [i corespunde un adev`r obiectiv, o natur` absolut`. Distinc\ia aceasta [ntre adev`rul absolut ]i adev`rul relativ este confuz`, [mi ve\i spune. V` voi r`spunde: este suficient` pentru a [mpiedica ]tiin\a s` devin` o dogm` [n sensul cel mai r`u al cuv@ntului, lucrul mort, uscat, osificat ... Dialectica materialist` a lui Marx ]i Engels [mbr`\i]eaz` relativismul, 1

dar nu r`m@ne la el; adic` ea admite relativitatea tuturor cuno]tin\elor noastre nu [n sensul nega\iei adev`rului obiectiv, dar [n sensul relativit`\ii istorice a limitelor aproxima\iei cuno]tin\elor noastre din acest adev`r”.

4 Expresie a unei mentalit`\i lupt`toare, marxismul a avut, are ]i va mai avea s` se acomodeze ]i cu stricta disciplin` a luptelor.

Apoi, foarte t@n`r, este [n supremul s`u interes vital s` se supravegheze cu gelozie, ]i s` nu lase s` se introduc` [n s@nul s`u, sub diverse forme, mentalit`\i ]i concep\ii complet opuse spiritului s`u, dar prezentate drept “interpret`ri”. În sensul acesta, opera lui Lenin: Materialismul ]i Empirio-Criticismul, r`m@ne prototipul delimit`rilor, dup` cum ]i congresul filosofic din Decembrie 1930 \inut special pentru purificarea doctrinei ]i filosofiei de tendin\ele primejdioase ]i de influen\ele str`ine. Nu este [ns` mai pu\in adev`rat c` excesul n’ar putea fi dec@t d`un`tor, ]i marxismului mai mult ca oric`rei alte metode, i-ar pune existen\a [n joc. Dac` [ntr’adev`r [n istoria culturii marxismul este prima perspectiv` uman` indisolubil legat` de ]tiin\` ]i de spiritual timpului, atunci f`r` [ndoial` c` este direct condi\ionat de capacitatea sa de [mbr`\i]are a tuturor faptelor culturii. Orice dogm` rigid` este un semn de paralizie: orice cenzur` sau refuz dogmatic, o strangulare nenorocit`. Marxismului nu trebuie s`-i r`m@n` nimic str`in din ceeace este nou [n cultura uman`. Continu@nd trecutul ]i chez`]uind viitorul, el trebuie s` aib` ca deviz` s` nu resping` nimic ]i s` nu ignore nimic, ci, dimpotriv`: s` cuprind` totul. Orice nou element cultural nu-l poate lovi, ci f`r` [ndoial`, [l [mbog`\e]te. Dar orice realitate r`mas` [n afara lui, fie ea ]i tulbure, [l acuz` ]i [l limiteaz`. Îl limiteaz` at@t [n spa\iu c@t ]i [n timp. Lucrurile acestea pot fi spuse acum cu mult mai mult` senin`tate, c@nd un anumit spirit a disp`rut, care a tr`it mai demult [n cultura proletar`: spiritual care confundase dogma cu supersti\ia, ]i disciplina cu sectarismul. Admisibil ]i explicabil pentru [nceputurile sale, ast`zi ar fi hot`r@t nefast materialismului dialectic, care, [n plin` desf`]urare r@vne]te s` ocupe toate pozi\iile p`r`site de spaima culturii reac\ionare. Marx a vorbit [n permanen\` despre “materialismul coincid@nd cu umanismul”. Lenin spunea tineretului: “ve\i f`ptui o mare gre]eal` dac` ve\i crede c` poate fi cineva communist, f`r` ca s` nu fi dob@ndit tot ceeace s’a acumulat ca ]tiin\` uman`”. De altfel, aceasta este ]i noua mentalitate care anim` cultura proletar`, nu numai [n Rusia Sovietic`, ci ]i [n \`rile unde ea se g`se]te pe pozi\ie de lupt`. Congresul “pentru ap`rarea culturii”, din Paris 1935, a dovedit-o cu prisosin\`. Tot aceasta este ]i explica\ia adeziunii tuturor intelectualilor europeni, chiar ]i a celor de o forma\ie cultural` deosebit` de cea materialist` dialectic`. În sensul acesta, nu m` pot re\ine s` reproduce ni]te cuvinte mai vechi ale lui Jean Guehenno: “Dar mai a]tept`m [nc` pe t@n`rul filosof care s` scrie hot`r@t despre “umanismul” lui Marx, s` ne arate c` acesta n’a umblat dec@t pe calea cea mare a culturii, ]i, departe de a-i considera g@ndirea ca una de accep\ie, ca cine ]tie ce intui\ie de mic profet, s`-l integreze [n istoria con]tiin\ii umane. Numai astfel, g@ndirea lui Marx poate ]i trebuie s` devin` materie de [nv`\`m@nt ca cea a lui Montaigne, a lui Voltaire sau a lui Goethe”.

5 “De altfel [n aceast` concep\ie a lucrurilor, [n realitatea lor ]i a apari\iei lor, orice problem` filosofic` “profund`” se rezolv` foarte simplu [ntr’un fapt empiric”. (K. Marx).

91

S.P. nr. 110-111/2004

Recenzii

Despre liberalism pur æi simplu* Fundamentele societ`\ii moderne au fost puse de liberalism.

Libertatea individului ca fundament al sistemului politic, egalitatea [n drepturi ]i obliga\ii, poporul ca singur` surs` legitim` a puterii, separa\ia puterilor [n stat, institu\ia propriet`\ii private, ini\iativa economic` a individului, economia de pia\`, toate acestea au fost la [nceput idei ale unor min\i liberale care s-au impus prin ac\iunea politic` a liberalilor.

Iat` de ce {ndrumarul [n liberalismul politic al lui Mirel Talo], ap`rut la Editura Curtea Veche, nu este doar o carte despre doctrina liberal` ci despre [nsu]i sistemul spre care tindem, cu mari sfor\`ri s` ajungem.

Cartea nu []i propune s` fie o analiz` aprofundat` a liberalismului. Ambi\ia sa, mult mai modest`, este aceea de a ini\ia cititorul [n fenomenul liberal ]i de a-l ispiti s` aprofundeze el [nsu]i acest studiu. Este, de fapt, o carte de educa\ie liberal`.

Chiar dac` autorul este angajat [n mi]carea politic` liberal`, {ndrumarul [n liberalismul politic nu face prozelitism politic dar f`r` [ndoial` [ncearc` s` conving` cititorul de nevoia de valori liberale [n Rom@nia postcomunist`. {ncerc@nd s` sublinieze personalitatea liberalismului ]i tr`s`turile sale definitorii, dar ]i s`-l pun` [n contrast cu socialismul, cartea lui Mirel Talo] introduce cititorul [n universul liberal furniz@ndu-i elemente conceptuale ]i de istorie * Mirel Talo], {ndrumar [n liberalismul politic, Editura Curtea Veche, Bucure]ti, 2004.

S.P. nr. 110-111/2004

care pun um`rul la “educarea majorit`\ii”, un subiect propriu liberalilor. Conceptele liberale de proprietate, individ, libertate, toleran\`, stat de drept sunt explicate [ntr-un limbaj clar ]i accesibil; principalele personalit`\i din istoria liberalismului sunt evocate [mpreun` cu contribu\ia adus` la repertoriul de idei al liberalismului; textele selectate sunt relevante pentru fiecare personalitate evocat`, iar defini\ia [ncercat` se straduie]te s` acopere bog`\ia de idei specific` liberalismului. Pentru Anexe autorul a selectat un fragment din Ludwig von Mises despre rolul liberalismului [n dezvoltarea extraordinar` a societ`\ii umane [n secolul al XIXlea, un superb text al lui James Madison despre proprietate v`zut` nu doar ca proprietate asupra unor lucruri dar ]i ca proprietate asupra unor drepturi, precum ]i Bill of rights, primele zece amendamente la Constitu\ia SUA, text relevant pentru pasiunea

pe care liberalii o au pentru conceptul de drepturi ale omului. {ncerc@nd s` testeze aplicarea valorilor liberale [n Rom@nia postcomunist`, autorul trage concluzia c` “e]ecurile Rom@niei [n perioada tranzi\iei nu sunt generate de neadecvarea valorilor liberale la situa\ia \`rii ci de faptul ca ele nici m`car nu au fost cu adevarat puse la [ncercare. Libert`\ile individului, dreptul la proprietate, toleran\`, statul de drept, economia de pia\` sunt doar c@teva din valorile liberale pe care le aplic`m cu jum`t`\i de m`sur` ]i f`r` curaj. Chiar dac` nu ar fi adeptul liberalismului de partid, [mbr`\i]area valorilor liberale este cea mai bun` politic` personal` a fiec`rui rom@n.”

Constantin B`l`ceanu-Stolnici, figur` emblematic` a liberalismului rom@nesc, sintetizeaz` toate aceste idei [n Cuv@ntul s`u de [nt@mpinare: “O carte de doctrin` liberal`, scris` clar, ca cea de fa\`, este absolut necesar` nu numai pentru cel ce vrea s` se angajeze [n via\a politic` dar pentru orice cet`\ean ce vrea s` cunoasc` principiile guvern`rii ]i modul de func\ionare a sistemului socio-economic [n care, volens nolens, []i duce existen\a”.

Ioana GRINDEANU

SEMNAL Jean Francois Revel, Obsesia antiamericana Traducere: Dan C. Mihãilescu; Editura: Humanitas; Anul apariåiei: 2004

Din cuprins: Peste tot în lume, dar mai ales în åãrile europene, America a fost frecvent consideratã deopotrivã cu invidie æi dispreå. Secolul XX a fost pânã la urmã secolul Americii, iar de la prãbuæirea comunismului Statele Unite sunt gândite exclusiv în sfera superlativelor absolute: “unica supraputere”, “jandarmul planetar” æ.a.m.d. Trãim, se pare, o admiraåie hipnoticã faåã de SUA, dar o admiraåie dublatã constant æi pretutindeni de un antiamericanism tot mai agresiv æi mai diversificat. În ce mãsurã acest antiamericanism se bazeazã pe realitãåi sau pe fosilele unor ideologii pernicioase? Cât din aceste impulsuri americanofobe se datoreazã expansionismului american æi cât propriilor noastre eæecuri naåionale? Cât se datoreazã contextelor geopolitice æi cât resentimentelor iraåionale, fobiilor æi prejudecãåilor?

92

Spaåiul public

Cãrtureşti – carte, ceai, politicã, muzicã, dichis IOANA MATEI The present article has as topic one of the two Carturaresti bookshops in Bucharest, which has inside a teahouse working as well. The author set himself to analyze from the point of view of economical anthropology the success of the tea – books combination.

{n prim`vara acestui an, am [ncercat s` realizez o investiga\ie antropologic` a spa\iului public [ntr-un mod neuzual. O parte a rezultatelor le expun [n articolul de fa\`. Cercetarea mea a avut drept obiect una dintre cele dou` libr`rii C`rture]ti din Bucure]ti, cea de pe Bulevardul Magheru, deschis` la sf@r]itul anului 2003. Ceea ce o singularizeaz` este profilul s`u aparte: este, aparent, singura libr`rie [n incinta c`reia func\ioneaz` o ceain`rie.

Cercetarea ]i-a propus s` analizeze din punct de vedere al antropologiei economice succesul uneia dintre ideile comerciale noi promovate: combina\ia carte ]i ceai.

Metodele folosite au fost observa\ia participativ` ]i interviul semi-structurat (au fost realizate interviuri at@t cu directorul executiv al libr`riei, c@t ]i cu librarii de la C`rture]ti, precum ]i cu clien\i, intervieva\i ]i la fa\a locului, dar ]i [n afara spa\iului ceain`riei C`rture]ti).

Cercetarea f`cut` asupra libr`riei C`rture]ti ar putea s` se [nscrie [ntr-o paradigm` a cercet`rilor asupra pie\ei post-socialiste, marc@nd trecerea de la separarea economiei de politic` (Smart 1997:159). {ntrebarea central` a cercet`rii lui Smart este dac` poate Pia\a s` fie implementat` numai ca mecanism economic sau implica\iile politice, sociale ]i culturale sunt asociate cu marketizarea? Pentru a r`spunde la aceast` [ntrebare, trebuie luat` [n considerare dihotomia marf`tribut, [n condi\iile [n care schimbul de dar sau de marf` (ambele simetrice ]i reciproce) fac abstrac\ie de putere [n analiza rela\iilor de schimb. Caracteristica redistribu\iei este centricitatea: anumite persoane sau institu\ii adun` ]i redistribuie bunurile ]i serviciile.

Imediat dup` revolu\ia comunist` din Rusia ]i China, dihotomia Despotism Oriental ]i Libertate Vestic` a fost [nlocuit` de contrastul [ntre totalitarism cu planificare centralizat` ]i democra\ie ]i pia\` liber`. Ca ]i [n Rom@nia, ini\iativele de afaceri ale micilor [ntreprinz`tori ap`ru\i pe pia\` au [ncercat s` r`spund` cerin\elor unei economii care f`cea trecerea de la economia de tip

comunist, la cea a liberului schimb. Libr`ria C`rture]ti a fost conceput` de c`tre patronii s`i ca r`spunz@nd unei nevoi existente pe pia\a rom@neasc`, r`spunz@nd necesit`\ii de a oferi un spa\iu de desfacere pentru c`r\i care s` combine at@t eficien\a accesului la un num`r mare de titluri, cu un anumit tip de atmosfer` care s` ofere “confort spiritual”1.

Libr`ria C`rture]ti poate s` fie analizat` ]i din perspectiva compara\iei cu un studiu realizat pe comer\ul cu cafele (Roseberry 1996:762). {n condi\iile [n care azi se g`sesc pe pia\` cafele “specialty coffees”, adic` fiind de diferite stiluri, unele suger@nd locuri geografice dar f`r` a avea neap`rat o leg`tur` (cum este ]i [n cazul ceain`riei C`rture]ti, [n care din cele peste 200 de tipuri de ceaiuri unele poart` denumiri care trimit la denumiri geografice, dar f`r` s` fie [ntotdeauna strict dependente de zona enun\at` – cum este ceaiul “Turkish apple tea”, ale c`rui componente sunt autohtone, dar amintind de tradi\ii str`ine de preparare a lui). Unele cafele au diferite arome: fructe de p`dure, ciocolat`, vanilie etc. Se consider` c` aceste cafele au un gust mai bun dec@t cele standard produse in mas`, oferind satisfac\ii din mai multe puncte de vedere: arom`, ambian\`, experien\a unui magazin de cafele. Tot a]a, consumarea ceaiului [n ceain`rie este o experien\` diferit` fa\` de cea a consum`rii lui acas`.

Aspectul pe care l-au punctat cei mai mul\i dintre cei intervieva\i [n leg`tur` cu C`rture]ti este c` special` aici este atmosfera. Ceea ce corespunde ]i cu strategia imaginat` de c`tre staff-ul libr`riei/ceain`riei, directorul executiv declar@nd c` nu pl`nuiesc o extindere a spa\iului, deoarece nu []i doresc “o extindere for\at` doar pentru a atrage c@t mai mult public”, sper@nd s` aduc` mereu [mbun`t`\iri atmosferei.

Expansiunea specialty coffees marcheaz` o ruptur` de trecutul caracterizat prin produc\ia de mas` ]i consum. Aceast` mi]care nu a fost ini\iat` de gigan\ii care dominau pia\a de cafea ci de mici [ntreprinz`tori locali.

93

S.P. nr. 110-111/2004

Spaåiul public Patronii re\elei C`rture]ti (dac` dou` magazine pot fi considerate o re\ea) sunt dou` persoane particulare.

Studiul legat de consumul de cafea special` arat` c` [ntr-un articol de ziar se preciza c` exist` un anumit public particular pentru cafenele, o comunitate numit` coffeemen. Profilul celor care consum` ceai la C`rture]ti ar fi mai greu de stabilit, \in@nd cont de faptul c` nu au fost realizate statistici clare, iar interesul celor care promoveaz` C`rture]ti nu este acela de a se concentra [n mod special pe segmentul de pia\` al consumatorilor de ceai, c@t pe acela care sunt interesa\i de combina\ia ceai – c`r\i. Intervieva\i, librarii angaja\i la C`rture]ti au afirmat c` exist`, [ntr-adev`r, un tip de client al libr`riei, ajung@ndu-se la o fidelizare a clientelei, fiind vorba de aceia care doresc s` cumpere sau s` se uite la c`r\i [ntr-un spa\iu destins, gust@nd acea atmosfer` care revine [n permanen\` [n discursul personalului libr`riei.

Libr`ria C`rture]ti poate s` fie analizat` ]i din punct de vedere al dinamicii rela\iilor dintre clase. O rela\ie [ntre clasa social` ]i consumul de m@ncare a fost adesea remarcat`. Astfel, se consider` c` grupurile ocup` situa\ii diferite pe pia\` [n termeni de putere de cump`rare – [n acest sens, C`rture]ti este destul de exclusivist`.

Pre\urile ceaiurilor sunt cuprinse intre 60 ]i 80 000, c`r\ile sunt destul de scumpe, [n special din cauza cre]terii TVA-ului, iar CD-urile cu muzic` sunt ]i ele [n categoria m`rfurilor cu pre\uri prohibitive. {n al doilea r@nd, exist` grupuri care prefer` o anumit` m@ncare pentru a se marca pe el [nsu]i ca distinct de alte grupuri sau similar cu alte grupuri. Una dintre observa\iile interesante este cea f`cut` [ntr-unul dintre interviuri de c`tre directorul executiv, care afirma c` faptul c` [n ceain`rie nu este permis fumatul face posibil` adunarea [n acela]i loc a unor persoane care consider` c` ne-fumatul reprezint` un model de comportament urban.

Un alt tip de cercetare care poate fi legat de analiza libr`riei C`rture]ti este o analiz` antropologic` f`cut` fast-foodurilor nou ap`rute in Ungaria, dup` dispari\ia regimului socialist (Czegledy 2002:143). Cercetarea se [nscrie [n seria studiilor realizate ]i legate de antropologia m@nc`rii: plec@nd de la m@ncarea [n societ`\ile non-industriale, la consumul de mas`, variantele comerciale ale prepar`rii m@nc`rurilor [n societ`\ile complexe, p@n` la aspectele calitative ale produc\iei de m@ncare [n societ`\ile industriale.

Aceast` cercetare este bazat` pe o analiz` etnografic` a introducerii fast-foodurilor vestice [n mediul ungar, care a adus o serie de modific`ri at@t [n felul [n care ungurii se concep pe ei [n]i]i [n rela\ie cu m@ncarea, dar av@nd impact ]i asupra felului [n care se opereaz` cu no\iuni culturale ale diviziunii muncii ]i aptitudinilor de munc` ale sexelor.

Ca ]i [n studiul legat de fast-food-urile maghiare,

S.P. nr. 110-111/2004

un aspect interesant [l reprezint` analiza profilului celor care sunt angaja\i la C`rture]ti. Librarii sunt tineri, studen\i sau proaspe\i absolven\i de facultate, angaja\i cu jum`tate de norm`, cu studii [n special de filosofie, arte, filologie, pentru c` strategia conducerii ar fi de a crea un cadru [n care s` se poat` discuta despre c`r\i, [n care clien\ii s` aib` impresia c` exist` o rela\ie personalizat` [ntre ei ]i cei care []i ofer` serviciile. Acela]i accent pe rela\ia personalizat` este creat ]i prin faptul c` fiecare ceainic care este adus la mas` este diferit de celelalte, iar scaunele au modele diferite ]i poart` etichete cu numele proprietarilor.

Unul dintre aspectele cercetate de c`tre Czegledy a fost cel al bac]i]ului – [n mod normal, fast-food-urile interzic primirea de c`tre angaja\i a bac]i]ului, dar [n Ungaria, acest lucru a fost permis la unele dintre ele; o angajat` comenta c` a nu primi bac]i] [nseamn` nu numai s` [i scad` venitul, dar s` se simt` ]i neapreciat`, sau chiar ar fi nepoliticos fa\` de client; primirea bac]i]ului este permis` [n ceain`rie, probabil tot pentru a sublinia rela\ia personal` care se stabile]te [ntre client ]i cel care ii preg`te]te ]i ofer` ceaiul.

Conceptul de “economic” cuprinde mai multe accep\iuni, trec@nd de la studiul mijloacelor materiale necesare existen\ei umane, la studiul produc\iei, distribu\iei ]i consum`rii bunurilor ]i serviciilor, p@n` la defini\ii [n cerc – studiul lucrurilor pe care le studiaz` economi]tii, ajung@nd [n cele din urm` la defini\ii mai complexe, precum studiul sistemelor de schimb, indiferent de felul [n care sunt acestea organizate ]i [n cele din urm` la studiul aloc`rii de mijloace limitate pentru scopuri diferite (Burling 1968:168) Unul dintre conceptele fundamentale ale economiei este acela de maximizare, deoarece se pleac` de la o axiom` a ]tiin\elor socio-umane, care sus\ine c` dorin\ele umane sunt nelimitate, [n schimb [ncerc`m s` ne maximiz`m [n mod constant satisfac\ia. Problema care a fost apoi discutat` a fost [n ce const` aceast` satisfac\ie, economi]tii accentu@nd analiza profitului ]i felului [n care acesta depinde de pre\uri, de costuri, presupun@nd c` antreprenorul [ncearc` s` []i maximizeze profitul [n bani. Dar nu [ntotdeauna [ntreprinz`torii [ncearc` s` []i maximizeze profitul financiar, de multe ori prefer@nd altceva (Burling 1968:179). Este ]i cazul constatat la libr`ria C`rture]ti, unde profitul [n bani nu pare s` fie urm`rit ca scop principal, c`ut@ndu-se mai degrab` asumarea unei identit`\i unice pe pia\a rom@neasc`. Accentul nu este pus pe comercializarea de m`rfuri care ar putea s` aib` un impact puternic ]i direct la public, nefiind, a]a cum spunea ]i unul dintre clien\ii intervieva\i, un “business”, ci mai degrab` o [ncercare de a produce ceva diferit, a dob@ndi prestigiu, a vinde “dichis”2. Economia nu este singura ramur` a disciplinelor socio-uma-

94

Spaåiul public ne care v`d individul ca [ncerc@nd s` maximizeze, [n psiLibr`ria C`rture]ti a organizat ]i a g`zduit mai hologie a fost formulat` concep\ia freudian` a maxi- multe evenimente culturale, toate intr@nd [n categoria miz`rii pl`cerii ]i a minimiz`rii durerii. O alt` teorie a c`ut`rii unui public \int` specializat. Astfel, “Dilema maximiz`rii vede ca scop final al activit`\ilor umane veche” a fost lansat` la C`rture]ti. Tot a]a, unele eveniob\inerea puterii, cum ar`ta Leach (Burling 1968:182). mente au fost marcate [n mod special. De exemplu, lanDar cele trei teorii nu sunt complete. Nu [ntot- sarea c`r\ii lui Boris Vian, “Amintiri”, a fost [nso\it` de deauna oamenii [ncearc` s` maximizeze banii, satisfac\ii- un mic concert de muzic` clasic`. De Valentine’s Day, le biologice de baz` sau puterea. Unii cercet`tori au cei care au intrat [n libr`rie, au fost servi\i cu un amestec considerat c` toate comportamentele noastre sunt orien- de vin fiert, scor\i]oar` ]i suc de fructe, iar c@teva cupluri tate c`tre minimizarea eforturilor. Prima ipotez` care de actori s-au deghizat [n librari. [nso\e]te aceast` teorie este ca oamenii [ncearc` s` []i {n majoritatea interviurilor realizate, clien\ii au orienteze comportamentele, adic` s` []i fac` alegerile [n considerat c` punctul forte al C`rture]ti [l constituie nu a]a fel [nc@t s` ob\in` cea mai mare sum` de ceva. Indi- numai combina\ia carte – ceai (unii intr@nd [n libr`rie vidul prins [n re\elele sociale este v`zut ca f`c@nd [n doar pentru a consulta ultimele titluri ap`rute, al\ii inpermanen\` alegeri, pentru ca una dintre prezum\iile tr@nd direct [n ceain`rie, f`r` s` mai caute c`r\i), c@t atacestei teorii a maximiz`rii este c` nu pot fi maximizate mosfera creat`. Strategiile de v@nzare din C`rture]ti pun dou` lucruri [n acela]i timp. accentul tocmai pe aceast` atmosfer`, prefer@nd s` accenUna dintre observa\iile cele mai importante este tueze latura care \ine de prestigiu ]i de selectare a calit`\ii aceea c` multe dintre lucrurile care sunt cump`rate [n m`rfurilor dec@t maximizarea profiturilor. Elementele prezent nu sunt achizi\ionate din dorin\a de\inerii acelui care compun aceast` strategie \in at@t de selectarea obiecobiect material, c@t [n special pentru prestigiul care de- telor v@ndute (de exemplu, muzica nu este cea care este curge din afi]area propriet`\ii acelui obiect. – ma]ini, [n mod obi]nuit considerat` drept comercial`), [n personapiscine, sau chiar rafturi umplute cu c`r\i (Burling 1968 lul angajat, av@nd studii superioare ]i aptitudini de a purta : 184). Tot a]a, [n cazul libr`riei C`rture]ti, accentul cade conversa\ii personalizate cu clien\ii pe marginea c`r\ilor, pe prestigiu. Locul a devenit unul dintre locurile consi- decorul special amenajat, existen\a l`zilor \`r`ne]ti cu derate ca fiind de prestigiu cultural, unii clien\i afirm@nd motive florale, pe care te po\i a]eza pentru a r`sfoi c`r\i, chiar c` aici exist` cea mai mare ofert` de carte de pe muzica de fond considerat` a fi de bun` calitate. pia\`, informa\ie care nu este confirmat`.

Casa [n care sunt ad`postite libr`ria ]i ceain`ria a NOTE apar\inut lui Dimitrie Sturdza, unul dintre liderii impor- 1 Dup` expresia unei cliente intervievate, care sus\inea c` pentru tan\i ai Partidului Na\ional Liberal din perioada interbe- aceast` “confortabilitate spiritual`” vine la C`rture]ti de fiecare dat` c@nd are timp, confort pe care [l asociaz` cu “starea de lini]te lic`, func\ion@nd [n acea perioad` ca anticariat. {n anii oriental`”. comunismului, casa a fost na\ionalizat` ]i a fost trans- 2 Fraza de prezentare a libr`riei C`rture]ti este “Carte, ceai, muformat` [ntr-o Cas` a Pionierilor. {n prezent, cl`direa, cu zica, dichis”. fa\ad` renovat` [n maniera fin de siecle, se afl` [n proprietatea familiei Sturdza. }erban Sturdza, pre]edintele BIBLIOGRAFIE Ordinului arhitec\ilor, a [nchiriat cl`direa pentru o sum` Burling, Robbins. 1968. “Maximization Theories and the Study rezonabil`, f`c@nd ca afacerea s` fie mai u]or de ges- of Economic Anthropology”, in E. E. Leclair ]i H.K. Schneider tionat prin pre\ul destul de sc`zut pl`tit pentru chiria unei (dir.). 1968. Economic Anthropology. New York: Holt, Rinehart cl`diri pozi\ionate pe unul dintre bulevardele centrale ale & Winston, Inc: 168-187 Czegledy, Andre.P “Manufacturing the New Consumerism: Fast Bucure]tilor.

Food Restaurants in Post socialist Hungary, in Ruth Mandel& Libr`ria dispune de mai multe s`li cu c`r\i ]i mu- Carolyne Humphrey (Eds) “Markets &Moralities. Ethnographies zic`, precum ]i de un salon [n care este preg`tit ]i servit of Post-socialism”. Berg, Oxford, 2002:142 - 166 ceaiul. }erban Sturdza a fost cel care s-a ocupat de mo- Roseberry. William. 1996. “The Rise of Yuppie Coffees and the bilierul ]i decorul de interior al libr`riei. Scaunele din Reimagination of Class in the United States”, American Anthroceain`rie sunt mai speciale, fiind toate d`ruite de c`tre pologist, 98/4:762-775.

Smart, Alan. (1997). Oriental Despotism and Sugar – Coated Bullets: prieteni ai proprietarilor, aduse de acas` sau realizate de Representations of the Market in China in James Carrier (ed.) Meac`tre cei care lucrau ca designeri. Scaunele poart` ning of the Market. The Free Market in Western Culture (159-194). etichete cu numele celor care le-au d`ruit. Totu]i, directorul executiv, Daniel Voinea, a afirmat c` situa\ia este temporar`, urm@nd ca [n cur@nd s` soseasc` mobila IOANA MATEI - master Antropologie ]i Dezvoltare Cocomandat` special pentru ceain`rie ]i al c`rei design [i munitar`, }coala Na\ional` de }tiin\e Politice ]i Admiapar\ine tot lui }erban Sturdza. nistrative.

95

S.P. nr. 110-111/2004

Summary

2. Editorial

Romulus Br@ncoveanu

Replay

8. Local Elections 2004

Cristian P[rvulescu

Competition and Bi-polarization

13.

Vlad Flonta

The B`sescu Party

17.

Viorel Zaicu

D.A. vs. PSD – a Delayed Competition

21.

Maria Cernat, Izabella Ghi\`

The Failure of Negative Campaigns

27.

Alexandru Marin

Succesfull Story

29. Political Analysis

Alexandru Radu, Violeta Parliamentar Mobility Stoleru

39. International Politics

George Surugiu

About Megalopolis – Bad News from the Future

43.

Dumitru Mihu, Constantin Stoenescu

European Union Decision about Environment Obligations

50. Debates

Dan Barbu

Electoral System and Political Financement

60.

Lauren\iu Gheorghe

Romanian Challanges

64.

Terente Robert

A Problem: The Elections of 2008

66.

Marius Dumitru

About Sub-cultural Pluralism

70. Esay

Vasile Nazare

Political Leader. Type and Personality

81. Document

Stelian T`nase

Ghi\` Ionescu

92. Reviews

Ioana Grindeanu

About Liberalism Mirel Talo], Political Liberalism

93. Public space

S.P. nr. 110-111/2004

Ioana Matei

C`rture]ti – Books, Tea, Politics, Music, Charm

96

În aten\ia cititorilor revistei Sfera Politicii Începând cu num`rul 101, revista Sfera Politicii poate fi procurat` GRATUIT de la sediul Redac\iei noastre din Pia\a Amzei, nr. 13, et. 1 sau prin mandat po]tal, doritorii trebuind, în acest caz, s` achite doar taxele po]tale.

Contact E-mail: sferapoliticii rdslink.ro Tel./Fax: 021 312 84 96 021 212 76 61

În aten\ia colaboratorilor revistei Sfera Politicii

Materialele se vor trimite la adresa men\ionat` [n caseta redac\ional` ]i vor avea urm`toarele caracteristici tehnice: - font Times New Roman, m`rimea 11 pt., diacritice; - minim 1.500 de cuvinte sau 4.000 de caractere; - maxim 4.500 cuvinte sau 12.000 caractere

“Sfera Politicii’’ este [nregistrat` [n Catalogul Publica\iilor din Rom@nia la num`rul 4165.

Reproducerea articolelor ap`rute [n publica\ia noastr` se face numai cu acordul scris al redac\iei.