Brasov2021 RO

MUNICIPIUL BRAȘOV

Dosarul de candidatură Brașov 2021 - Capitala Europeană a Culturii

Echipa Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii: Coordonator proiect: DRAGOS DAVID Concept, viziune și strategie artistică: NICOLAE PEPENE Echipa proiect: NICOLAE PEPENE RADU COLȚ SORIN GANEA GABRIELA BRAȘOVEANU MEDEEA KATERINA PETROVAN Design & tehnoredactare: INOVATIV MEDIA Traducere: Eran Catt Credit foto: Agenția Metropolitană Brașov Primăria Municipiului Brașov Revista ASTRA Nicolae Pepene Asociația Carpaterra / Mihail Iacomir Biblioteca Județeană G. Barițiu Brașov Emi Cristea Victor Ștefănescu Inovativ Media

Municipiul Brașov

Dosarul de candidatură Brașov 2021 - Capitala Europeană a Culturii

Octombrie 2015

În județul Brașov, aproape de vechiul drum medieval dintre Brașov și Sighișoara, la Mercheașa (comuna Homorod), la 60 km. de orașul Brașov, se află „Bătrînul Carpaţilor“, un stejar de munte (gorun), care are vârsta celor două orașe istorice emblematice pentru trecutul României.

Stema istorică a orașului Brașov este o coroană regală așezată pe trunchiul retezat al unui stejar de munte (gorun) cu 13 rădăcini puternice.

Încă din Evul Mediu, în Europa întreagă, stejarul simbolizează soliditatea, puterea, longevitatea și înălțimea, atât în sens spiritual, cât și material. El a reprezentat mereu și pretutindeni forța, atât morală, cât și cea fizică. De asemenea, prin coroana sa, stejarul este o emblemă a ospitalității și a reprezentat în arta europeană echivalentul unui templu.

Stejarul este și simbolul ales de brașovenii anului 2015 să le definească trecutul, prezentul și viitorul apropiat al orașului în care trăiesc.

3

Introducere consideraţii generale Braşovul a ales să crească prin cultură !

Prima atestare documentară a orașului Braşov este din anul 1235 sub numele de CORONA. A fost întemeiat de coloniștii sași veniți în Transilvania din Occidentul Europei începând din a doua jumătate a secolului al XII-lea, pe o vatră de locuire care își are rădăcinile în epoca neolitică și epoca bronzului (de altfel două culturi arheologice au fost denumite după toponime brașovene: Noua și Dealul Melcilor).

Orașul medieval Brașov a avut statutul de oraș liber al coroanei Sf. Ștefan și a primit privilegii politice și comerciale importante atât de la seniorul său, regele Ungariei, cât și de la conducătorii celor două state medievale românești învecinate, Țara Românească (Valahia) și Moldova.

Vigoarea rădăcinilor istorice este dată de prosperitatea economică a Brașovului medieval și libertatea personală a locuitorilor săi. Ridicat la ieșirea din cea mai importantă trecătoare a Carpaților transilvăneni, Brașovul a profitat de avantajul așezării pe un drum comercial care lega pe linia cea mai scurtă comerțul de la sud de Dunăre și Marea Neagră de Transilvania și, mai departe, de Europa Centrală. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, Braşovul a fost cel mai mare oraş din Transilvania. Simbolul acelor vremuri este înălțarea bisericii parohiale a sașilor din Cetate (Biserica Neagră), cea mai mare biserică între Viena și Bizanț.

Orașul așezat pe granița trasată de Munții Carpați, la margine de regat, imperiu sau principat, și-a protejat bogățiile în spatele unor fortificații puternice, ridicate începând din prima jumătate a secolului al XIV-lea, la imboldul Regelui.

La marginea burgului, către munte, în Șchei, și-a continuat dezvoltarea o comunitate românească ortodoxă puternică, susținută politic și economic de domnitorii români. Comerțul intens la sud de Dunăre a adus Brașovului și o comunitate balcanică importantă. În Evul Mediu, Brașovul a câștigat un renume fără egal în zona Sud-Estului Europei datorită meșterilor săi sași. Calitatea și, după caz, arta meșteșugărească au adus pentru marfa de Brașov un cuvânt special în limba română: „brașoveniile”.

Influența regională a Brașovului s-a manifestat și în viața spirituală. Umanistul sas brașovean Johannes Honterus a fost personalitatea decisivă în impunerea Reformei protestante în rândul sașilor. El a făcut din Brașov cel mai important centru al umanismului din Transilvania. În acest context cultural, a înființat o tipografie (1539), primul gimnaziu (1542) și prima bibliotecă școlară de pe teritoriul actual al României (1547). În acest mediu, în Scheii Brașovului, diaconul Coresi, cărturar şi meşter tipograf român din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, a tipărit cărțile prețuite în prezent ca monumente de limbă veche românească.

La prima școală românească din Schei a fost realizată și prima gramatică a limbii române (1757).

4

Introducere - Considerații generale

După Primul Război Mondial, Brașovul a ajuns de la marginea unui imperiu în inima unui regat.

Prețuit pentru moștenirea sa istorică și cadrul natural fermecător, Brașovul a fost chiar propus în 1919 să devină capitala României Mari. Dezvoltarea economică a orașului a continuat și în perioada interbelică, fiind evidențiată și de ramuri industriale cu un înalt nivel tehnologic (industria aeronautică). Acum, structura oraşului se ramifică ușor cu noi zone industriale și locuinţe pentru muncitori.

Al Doilea Război Mondial și perioada postbelică au schimbat radical viața orașului de munte. O comunitate cu o dezvoltare organică, cu rădăcini istorice respectate, a fost doborâtă de loviturile luptei de clasă, un proces executat cu unelte pregătite în Uniunea Sovietică. În perioada 1950 – 1960, Brașovul a devenit omagial Orașul Stalin și propaganda comunistă locală s-a chinuit să scrie cu copaci numele marelui conducător pe Muntele Tâmpa.

Acum a început și tragedia sașilor, marcată de loviturile primite din partea celor două regimuri totalitare care au zguduit istoria Europei: nazismul și comunismul. În 1848, la Brașov, Andrei Mureșanu a scris Politica democrației populare de industrializare forţată a României și atragerea versurile cântecului patriotic „Deșteaptă-te populaţiei rurale în zona proletariatului române!”, care a devenit Imnul de Stat al industrial a provocat o mare explozie României din anul 1990. urbană. Brașovul a devenit unul dintre cele mai importante orașe muncitorești, fiind prețuit ca un tărâm al făgăduinței de tinerii Secolul XIX, „secolul națiunilor”, a conturat care plecau din satele sărace în căutarea unui viitor foarte clar trasee culturale pentru fiecare „națiune” mai bun. În Brașov, ei au primit din partea regimului a Brașovului. Deși au acordat importanța cuvenită comunist șansa acoperirii necesităților primare: dezvoltării relațiilor sociale, politice și, mai ales locuri de muncă, locuințe, școli și spitale. Mai mult, economice, în interiorul comunității, și au fost au descoperit un oraș elegant, curat, căutat de turiști beneficiarii unei educații care cultivă respectul pentru pentru aerul curat și posibilitățile diverse de petrecere diversitate culturală și spirituală, brașovenii s-au a timpului liber. În 1951, la Poiana Brașov au avut loc Jocurile exprimat cultural în universuri paralele. Kronstadt-ul sașilor, Brassó-ul maghiarilor sau Brașovul românilor Mondiale Universitare de Iarnă. Cu această ocazie au crescut ca ramuri ale aceluiași trunchi, și-au tras s-au dat în folosință primul hotel modern și seva din aceleași rădăcini, însă au căutat lumina în primul teleferic. Au urmat alte investiții majore care au transformat Poiana brașovenilor în cea direcții diferite.

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, sașii au format mai importantă stațiune de munte a României. O majoritatea populaţiei oraşului. După anul 1900, „industrie a turismului” a valorificat patrimoniul Brașovul era un oraș în care trăiau 121.378 locuitori, cultural, natural și istoric al zonei, prin organizarea împărțiți în trei mari grupuri de cetățeni ai imperiului: unor trasee, în special pentru turiștii străini, în români (44,95%), maghiari (30,13%) și sași (24,92%). care descoperim originea celor mai cunoscute oferte Dacă evoluția demografică în favoarea românilor a turistice actuale ale Transilvaniei: „Turul Bisericilor fost un proces secular, în schimb, populația maghiară fortificate” și „Turul Dracula”. a crescut spectaculos la sfârșitul secolului al XIX-lea, datorită secuilor care au ocupat locurile de muncă apărute în timpul primei industrializări a orașului.

Cu multă diplomație, brașovenii și-au păstrat libertățile și după impunerea suzeranității otomane, la jumătatea secolului al XVI-lea. La sfârșitul secolului al XVII-lea, comunitatea brașoveană a trecut prin prima retezare a tulpinei sale istorice. Imperiul Habsburgic a impus reguli noi, a anulat libertăți, a modernizat o societate obișnuită până atunci să-și aleagă singură destinul. La numai un an de la ocupația austriacă, în 1689, biserica mare a sașilor, mândria orașului, a devenit „Neagră”, după un incendiu care a trasat o linie roșie între Evul Mediu și epoca modernă, între ruinele medievale și clădirile care împodobesc centrul istoric.

Un alt moment teribil în istoria orașului și a Țării Bârsei a fost războiul civil din perioda 1848 – 1849, când avântul revoluționar european a sădit aici sămânța unui conflict etnic care a otrăvit de multe ori relațiile dintre români și maghiari pentru o perioadă greu de delimitat. De atunci, înțelepciunea liderilor locali și experiența binefacerilor traiului pașnic au protejat trunchiul comunității de loviturile naționalismului extremist.

5

Brașovul comunist a deținut fabrici de autocamioane, tractoare, rulmenţi, industrie militară, industrie chimică, confecţii și încălţăminte, produse cosmetice, industrie alimentară. Fiecare platformă industrială a condus la ridicarea blocurilor de locuințe pentru valurile de muncitori. În numai două decenii de la terminarea războiului, centrul istoric era prins între Muntele Tâmpa și „muntele” de beton armat al cartierelor muncitorești.

La data de 1 iulie 2014, populaţia stabilă a Municipiului Braşov era formată din 291.490 locuitori.

Brașovul are o populație preponderent matură și îmbătrânită, procentele aferente populației sub 25 ani nereușind să asigure o regenerare demografică pe termen mediu și lung. În ceea ce priveşte structura etnică, deşi municipiul Braşov este recunoscut pentru imaginea de comunitate istorică multietnică, populaţia este formată din 91 % români. O diversitate etnică mai mare este întâlnită la nivelul zonei metropolitane. În prezent, Brașovul pare că a Criza regimului comunist din anii ‘80 ai depășit perioada de tranziție postdecembristă, fiind inclus între oraşele secolului trecut a lovit în principal orașele României aflate în plin proces de muncitorești. Condițiile grele de trai, umilințele expansiune economică. Din anul sociale, poliția politică, propaganda nerușinată, 2005, municipiul Braşov formează împreună cu alte 17 localităţi nerespectarea drepturilor fundamentale ale zona metropolitană Brașov și este omului, au tensionat societatea. Tăcerea a considerat un motor al dezvoltării fost ruptă la 15 noiembrie 1987 de revolta regionale, fiind singurul pol de creștere din Regiunea Centru. După stagnarea muncitorilor de la Uzina de Autocamioane provocată de criza mondială din anul „Steagu Roșu” Brașov, mândria industriei 2008, începând cu anul 2011, orașul românești de mașini grele. Brașovenii au de la poalele Tâmpei înregistrează indicatori economici încurajatori. În scandat pentru prima oară în România, ultimii ani, industria locală a ajuns la „Jos Ceaușescu!”, intonând ceea ce avea să 40% din cifra de afaceri și reprezintă devină imnul insurecției din decembrie 1989 33% din activitatea economică.

Cel mai mare aport la cifra de și, ulterior, al țării: „Deșteaptă-te, române!” afaceri îl au companiile din industria Pentru mulți istorici, revolta anticomunistă de subansamblelor de mașini, industria la Brașov a fost „începutul sfârșitului” pentru prelucrării lemnului, industria farmaceutică și industria alimentară. căderea comunismului în România.

Cu toate că se află pe axa turistică nr. 1 a României, Braşovul este încă perceput şi promovat doar ca un centru al sporturilor de iarnă şi ca oraşul istoric pe care trebuie să-l vezi După doi ani, Brașovul a devenit oraș martir pentru în România. Lipsa unei politici locale de turism și oferta redusă de divertisment pentru vacanțe rețin că libertatea a fost câștigată și cu sângele eroilor săi.

După 1989, odată cu prăbușirea industriei turismul local în zona sejururilor de scurtă durată. românești, rând pe rând, platformele industriale Investițiile făcute cu ocazia Festivalului Olimpic al brașovene au fost strânse în munți de fier vechi. Criza Tineretului European din anul 2013 în Poiana Braşov locurilor de muncă și speranța unei vieți mai bune a au determinat doar o creștere a numărului de turiști provocat emigrarea în țările Europei occidentale. O atrași de practicarea schiului.

Oraşul cuprinde acum 14 cartiere. La periferie s-au mică parte din muncitorimea fabricilor comuniste s-a dezvoltat cartiere rezidenţiale noi. Cartierul Astra, reîntors în satele natale. Însă, majoritatea populației a ales să nu părăsească „trunchiul” comunității și a primul cartier de blocuri al Braşovului, rămâne cel mai încercat să se adapteze noilor realități. Un simbol al aglomerat (25% din populaţia oraşului, concentrată pe Brașovului post-comunist este scrierea numelui său cu aproximativ 30% din suprafaţa acestuia). litere metalice pe muntele Tâmpa.

6

Introducere - Considerații generale

Categoric, Braşovul se află într-un moment cheie al devenirii sale și trece printr-un amplu proces de transformare. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov 20102030 prezintă o viziune pentru Brașovul anului 2030 împărțită în „oraș compact”, „oraș mobil”, „oraș turistic”, „oraș ocrotitor”, „oraș inovativ” și, conform insertului din iunie 2015, „oraș cultural”.

Obiectivul principal pentru orașul compact este „Dezvoltarea spațială echilibrată a orașului în ansamblu și a cartierelor”, cu următoarele obiective specifice: „Dezvoltarea și consolidarea cartierelor din oraș și a celor două centre”; „Stimularea dezvoltării compacte a orașului în vederea dispersării urbane, a costurilor inutile de suprafețe și a costurilor ridicate de infrastructură”; „Conservarea și reabilitarea atentă a edificiilor istorice”; „Consolidarea funcțiunii Centrului Istoric / Vechi”; „Dezvoltarea unui nou centru urban – Centru Civic”; „Crearea unei axe de dezvoltare între Centrul Istoric, Centrul Civic și Gara Brașov cu extindere către Cartierul Coresi”.

Obiectivul principal pentru orașul mobil este „Optimizarea mobilității urbane”, cu următoarele obiective specifice: „Crearea și consolidarea unei rețele de transport în comun eficientă, ecologică, atractivă și compatibilă cu orașul”; „Îmbunătățirea calității aerului și diminuarea poluării fonice în interiorul orașului”; „Dezvoltarea unui trafic urban adaptat la necesitățile orașului”; „Îmbunătățirea condițiilor de deplasare pentru pietoni” și „Încurajarea utilizării mijloacelor de transport nepoluante”.

ORAȘUL OCROTITOR ORAȘUL MOBIL

ORAȘUL TURISTIC ORAȘUL INOVATOR

ORAȘUL COMPACT

Obiectivul principal pentru orașul turistic este „Dezvoltarea destinației turistice Brașov” cu următoarele obiective specifice: „Dezvoltarea și promovarea destinației turistice și a brand-ului Brașov”; „Îmbunătățirea și extinderea produselor și ofertelor turistice” și „Consolidarea și interconectarea ofertelor artistice și culturale existente”.

Obiectivul principal pentru orașul ocrotitor este „Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate, de educație și sociale” cu următoarele obiective specifice: „Dezvoltarea ofertelor sociale și ale instituțiilor de educație în conformitate cu cererea existentă”; „Integrarea tuturor grupurilor de populație în societatea urbană” și „Asigurarea serviciilor de îngrijire a sănătății”.

Obiectivul principal pentru orașul inovativ este „Creșterea competitivității economice cu accent pus pe protecția mediului” cu următoarele obiective specifice: „Brașov – Capitala Verde a Europei”; „Îmbunătățirea competitivității economice. Sarcină specială – Stimularea dezvoltării economice în domeniile: industria prelucrătoare, industria automobilelor, tehnică aeronautică și aerospațială, tehnică medicală, tehnică IT, tehnologia energiei, utilizarea energiilor regenerabile și servicii”; „Interconectarea domeniilor educație, cercetare și economie”.

La momentul 2010, al lansării Strategiei de dezvoltare, nu a fost identificat rolul central care revine culturii în noul context societal și economic.

Apoi, îndeosebi după anul 2013, când Brașovul a fost gazda Festivalului Olimpic al Tineretului European și organizarea evenimentului a presupus o mobilizare care a depășit zona sportivă, autoritățile locale și societatea civilă au realizat că un oraș cu o agendă sportivă internațională are nevoie de un cadru cultural pe măsură. Pas cu pas, autoritățile au înțeles că zona culturală nu poate fi o anexă a turismului, că nu este o dimensiune secundară a dezvoltării socioeconomice. Pe agenda publică, cultura s-a impus ca un subiect important. Mulți brașoveni au început să-și imagineze nu numai cum o să arate orașul lor în 2030, ci și cum o să arate brașoveanul anului 2030.

7

Încet, dar sigur, brașovenii încep să înțeleagă funcția culturii în dezvoltarea durabilă a societății: „Un factor de dezvoltare socială şi comunitară, un factor al calităţii vieţii, o parte esenţială a modului de viaţă al individului şi al societăţilor, expresia identităţii (individuale, de grup, regionale, naţionale etc.) şi, în egală măsură, a diversităţii şi diferenţei, valori esenţiale, şi a drepturilor fundamentale. Cultura contribuie la structurarea societăţii şi la dezvoltarea personalităţii umane și are un rol important în realizarea integrării sociale şi în lupta împotriva oricărei forme de excluziune şi marginalizare”.

Discursul public a fost amplificat de subiectul candidaturii Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. A fost ocazia și nu motivul pentru care s-a intrat în linie dreaptă cu propunerea de întregire a strategiei de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov, orizont 2030, prin includerea culturii între prioritățile de dezvoltare.

Insertul programatic a fost realizat în iunie 2015, după o consultare a decidenților publici și a tuturor actorilor locali. Prin urmare, prioritățile de dezvoltare durabilă au fost modificate astfel încât „oraşul compact“ presupune și „susținerea dezvoltării policentrice a ofertei sectoarelor culturale și creative pentru creșterea calității vieții locuitorilor și lupta împotriva excluziunii sociale”; „oraşul turistic“ cuprinde măsuri „pentru dezvoltarea sectoarelor culturale și creative ca pivot al unei dezvoltări durabile”; „oraşul inovativ“ include de acum și industriile culturale și creative. Noua prioritate, „orașul cultural” vizează „potențarea capacității sectoarelor culturale și creative de a contribui și de a susține în mod eficace dezvoltarea socio-economică a muncipiului Brașov și, în același timp, de a oferi locuitorilor municipiului și zonei metropolitane satisfacerea nevoilor și aspirațiilor lor culturale generând astfel întărirea sentimentului de apartenență și de identitate și o creștere a participării acestora la o viață culturală care promovează diversitatea în context european”.

Conceptul de „oraş cultural” este proiectat şi se dezvoltă prin intermediul a cinci axe de acţiune, responsabilitatea implementării aparţinând deopotrivă administraţiei publice şi societăţii civile într-un efort comun susţinut, un parteneriat pe termen mediu şi lung asumat pentru şi în folosul culturii.

LUȘA RO LA RUTLUC

Investim în CULTURĂ CULTURĂ liberă!

Mobilizare pentru CULTURĂ Soluții inteligente pentru CULTURĂ CULTURĂ pentru comunitate!

În mod normal, următorul pas a fost pregătirea unei Strategii pentru cultură pentru perioada 2015 – 2030.

Documentul a fost elaborat în vara – toamna anului 2015 și predat beneficiarilor (Primăria Brașov și Agenția Metropolitană Brașov), după consultări publice și o documentare sociologică reunită într-un studiu de consum și practici de consum cultural.

Recunoaștem că elaborarea în regim de urgență a Strategiei pentru cultură pe termen lung a fost impusă de pregătirea candidaturii Municipiului Brașov pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. Astfel, putem să apreciem că proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021, deja, a produs o mobilizare fără precedent a tuturor actorilor locali. Început în noiembrie 2012, printr-o propunere prezentată în plenul Consiliului Local Brașov, proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a crescut mai încet sau mai rapid, într-un ritm impus de prioritățile autorităților locale, mediul politic, forța economică și influența comunității.

8

Introducere - Considerații generale

În anul 2012 și începutul anului 2013, comunitatea brașoveană s-a concentrat pe cel mai important eveniment internațional găzduit de Brașov în istoria sa: Festivalul Olimpic al Tineretului European 2013. Într-un timp record, Primăria Brașov a finalizat proiecte majore de infrastructură sportivă (patinoar olimpic, domeniul schiabil) și a mobilizat comunitatea.

Evenimentul s-a desfășurat cu succes și înalții oficiali CIO au apreciat FOTE Brașov 2013 ca fiind cea mai reușită ediție din istoria celor 11 ediții ale competiției europene. În anul 2014, proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a continuat cu ajutorul Universității „Transilvania” Brașov. Activitățile principale au fost o cercetare sociologică și o campanie de informare a brașovenilor.

La începutul anului 2015, proiectul a devenit un subiect „viu” pentru comunitate, fiind abordat în dezbaterile inițiate de actorii culturali locali și trecut pe lista priorităților autorităților locale.

De ce?

Rezultatele concrete au apărut imediat: insertul referitor la cultură în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov (iunie 2015), realizarea unui studiu de consum și practici de consum cultural pentru Brașov și zona metropolitană Brașov (august 2015) și Strategia pentru cultură pe termen lung a Municipiului Brașov (octombrie 2015).

Trebuie să menționăm și faptul că în anul 2015 Brașovul a candidat pentru organizarea Jocurilor Olimpice ale Tineretului 2020, împreună cu două orașe din zona metropolitană (Râșnov și Predeal) și baza privată de biatlon Cheile Grădiștei – Fundata.

La 31 iulie 2015, la Kuala Lumpur, reprezentanții țărilor membre ale Comitetului Internațional Olimpic au avut de ales între Lausanne și Brașov.

Câștigătorul finalei a fost orașul elvețian. Deși nu a câștigat competiția, Brașovul a înțeles că prezența într-o finală de nivel înalt internațional reprezintă o victorie. Proiectul candidaturii a demonstrat că poți să concurezi la un nivel ridicat numai atunci când ai infrastructura specifică, susținerea comunității și un spirit de echipă întemeiat pe fair-play, colegialitate și colaborare.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii reprezintă cel mai dorit răspuns pentru orice oraș cultural european la nevoia de prestigiu.

Sloganul petru Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 este „EUROPA CORONA” CORONA este numele sub care a fost atestat documentar pentru prima oară Brașovul în anul 1235.

Este numele începutului Brașovului multicultural, Istoriei și Tradițiilor. Dar poate să fie și un nume pentru viitor, pentru un început de istorie numit „Brașov – Capitală Europeană a Culturii".

CORONA sau Coroana, tradus din latină, simbolizează în cultura Europei recompensa unei încercări, făgăduință de viață mai bună, accesul la un rang, simbol de consacrare. Coroana semnifică onoarea, măreția, bucuria, victoria. Ea răsplătește o cursă spre un țel, fiind semnul manifestării unui succes. În arta profană medievală, Coroana este și atributul Europei.

9

În anul 2015, Brașovul a ales să fie „oraș cultural", a decis să crească prin cultură, să aibă o dimensiune culturală europeană.

Este un drum lung, un urcuș greu, care are nevoie de un popas unde să-și împrospăteze forțele, să se bucure de imaginea lăsată în urmă, de altitudinea atinsă, și, nu în ultimul rând, să-și planifice următorul drum. „Popasul" este Capitala Europeană a Culturii 2021, un proiect care poate să transforme Brașovul în punct de întâlnire pe harta Europei culturale.

Strategia pentru cultură pe termen lung (2015 – 2030) este împărțită în două etape delimitate de anul 2021. Documentul programatic, asumat de autoritățile locale, conține obligația investițiilor majore în infrastructura culturală și diversificarea agendei culturale. Indiferent de deznodământul candidaturii, orașul Brașov se angajează într-un parteneriat multisectorial susţinut pentru guvernanţă culturală.

Negenerată de interese politice statale sau propagandistice, noua infrastructură culturală a Brașovului poate să primească prin proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 o agendă europeană promovată sub o marcă de prestigiu sau, dacă performanța o să permită, chiar un rang european (ex. Marsilia 2013 - Musée des civilisations de l'Europe et de la Méditerranée).

Istoria nu a fost darnică cu Brașovul cultural.

Imperiile sau regatele nu au construit la Brașov un Palat al Culturii și nici republicile nu au investit într-o Sală Polivalentă, Brașovul nu a găzduit vreun institut al Academiei regale sau republicane și brașovenii se întreabă cu ciudă ce vină au avut să nu primească rangul de Național pentru Opera sau Teatrul lor.

Oraşele deţinătoare ale titlului cultural au adăugat, în mod progresiv, o nouă dimensiune, utilizând efectul de pârghie al prestigiului pentru a stimula o dezvoltare mai generală. Succesul candidaturii

ar presupune o reașezare a priorităților locale.

Dezvoltarea durabilă a Brașovului pe termen lung ar fi modelată în primul rând sub angajamentul „Creștem prin cultură". Decizia ar identifica moștenirea titlului de Capitală Europeană a Culturii în bunăstarea cetățenilor și prosperitatea orașului. Noul context economic ar determina și dezvoltarea pe termen lung a sectoarelor culturale și creative. Brașovul s-ar transforma într-un oraș inovativ, modern, cultural, cu o calitate ridicată a vieții cetățenilor, cu investiții importante și oportunități economice.

Într-o comunitate, înălțimea, în sens spiritual, soliditatea, puterea, credem că sunt date de țintele alese. Capitală Europeană a Culturii este coroana care poate să ofere comunității brașovene tăria și ambiția să lupte pentru o schimbare radicală a mentalității. Brașovul are nevoie de un proiect unificator, care să strângă brașovenii în aceiași „tabără", fără discriminare etnică, socială, economică, și să răspundă la nevoia de stimă de care are nevoie orice comunitate europeană. „Europa Corona" poate să regenereze o comunitate locală prin obiceiuri de consum cultural și proiecte creative proprii, și să formeze o generație de copii și tineri care să perceapă accesul şi participarea la cultură ca o parte normală a vieții lor.

10

Introducere - Considerații generale

Brașovul are nevoie de „seva" și diversitatea culturii europene. Brașovenii trebuie să-și descopere orașul privind către Europa, înțelegând cât de adânci și puternice sunt rădăcinile comune. În acest sens, pentru proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost ales un concept care evidențiază atât bogăția și diversitatea culturilor Europei, cât și caracteristicile comune, promovând astfel o mai mare cunoaștere reciprocă între cetățenii europeni.

Ramuri ale aceluiași trunchi cultural și spiritual, unite de valori și idealuri comune, orașele Europei vor descoperi în 2021 cât de bine știe orașul Brașov să prețuiască coroana Europei culturale și moștenirea acesteia.

Dosarul de candidatură Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost scris într-un moment delicat pentru unitatea Europei.

Este un moment în care apelul la cultură oferă răspunsuri și soluții pentru viitor!

E un moment important în care trebuie să căutăm Europa din noi!

Trebuie să ne gândim că Europa nu este moștenirea primită de la strămoși și părinți, Europa este luată cu împrumut de la copiii noștri!

În acest moment, Brașovul a ales să crească prin cultură !

11

Braşovul şi Ţara Bârsei Proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 cuprinde și Zona metropolitană Braşov, o arie limitrofă municipiului Brașov, care în mare parte se suprapune pe o zonă definită istoric și etnografic sub numele de Țara Bârsei / Burzenland / Barcaság.

LEGENDA STEMEI BRAŞOVULUI Încă înainte de stabilirea germanilor în Transilvania, regele maghiar Solomon a purtat război cu sălbaticii cumani şi i-a alungat victorios până la teritoriile de graniţă. Totuşi, aici duşmanii îl încercuiră pe rege şi pe războinicii săi şi îi puseră în mare pericol. Dintr-un ascunziş sigur, cumanii trăgeau săgeţi către armata regală, care se micşora treptat. Săgeţile şuierau cel mai mult în jurul regelui, căci coroana de pe coif îl dădea de gol duşmanilor.

Când regele observă aceasta, luă coroana din coiful său şi o aşeză, în timp ce călărea, pe un trunchi de copac. Acum cumanii nu îl mai recunoșteau pe rege şi credeau că l-au omorât. Acest lucru i-a încurajat şi înaintară cu forţă.

Armata regală a trebuit să bată în retragere, însă păgânii nu l-au recunoscut pe regele fugar, căci l-ar fi ucis cu siguranță. Regele Solomon s-a salvat prin sacrificarea coroanei sale. Coroana regală a rămas neobservată mulţi ani pe trunchiul de copac, până când o găsiră saşii. (...)

Saşii fondară o comunitate şi construiră primăria pe locul unde fusese găsită coroana.

În cinstea coroanei, numiră noul oraş Kronstadt („Oraşul Coroanei”). Toate clădirile orăşeneşti, drapelele, scuturile etc. s-au decorat ori cu stema cu coroana, ori cu stema cu coroana pe trunchiul de copac și rădăcinile copacului.

Mai târziu s-a încercat interpretarea stemei: Rădăcinile reprezintă cele 13 comunități rurale din Țara Bârsei, ale căror locuitori, asemenea rădăcinilor, lucrează pământul și își duc produsele la oraș. Așa cum rădăcinile nu doar susțin trunchiul copacului, ci îl și întăresc, pentru a nu putea fi doborât de furtuni, așa ajută și comunitățile din Ţara Bârsei orașul și îl feresc de pieire. Așa cum rădăcinile unui copac nu sunt observate, așa e trecută cu vederea și munca tăcută a țăranilor. Trunchiul puternic simbolizează orașul: scoarța aspră și tare se aseamănă cu zidurile orașului și bastioanele. Coroana se aseamănă cu regele. Pe trunchi, coroana poate sta în siguranță, așa cum și regele se poate baza pe susținerea și loialitatea orașului Brașov.

12

Introducere - Considerații generale

Țara Bârsei este delimitată geografic prin depresiunea Bârsei, acoperind un spațiu înconjurat de ramuri ale Munților Carpați. Vatra Țării Bârsei are înfățișarea unei câmpii veritabile, deși ne găsim în inima muntelui și altitudinea absolută nu coboară nicăieri sub 500 m. În această cetate naturală, la granița dintre Occident și Orient, s-au întâlnit drumurile istoriei și civilizațiilor, cu extraordinara lor infuzie etnică și culturală, cu permanenta mișcare de oameni și valori.

Se pare că originea toponimului „Bârsa” este cuvântul german Wurzel = „rădăcină”, un simbol pe care îl descoperim în stemele istorice ale Brașovului și orașului Codlea. În sensul său istoric, Țara Bârsei are ca echivalent structura administrativ-teritorială a Districtului Brașov, atestat documentar încă din anul 1331, și satele aservite acestuia. „Coroana” patrimoniului istoric local este formată din bisericile săsești medievale fortificate și cetatea Râșnov. Controlate politic și administrativ de sași până în prima jumătate a secolului XX, așezările Țării Bârsei au reprezentat hinterland-ul agricol al Brașovului. În perioada comunistă, conform scenariului industrializării, multe comune rurale au devenit orașe (Râșnov, Codlea, Săcele). Țara Bârsei, promovată de turismul cultural ca „Mica Transilvanie", chiar și fără Brașov, are un patrimoniu istoric de nivel european: bisericile evanghelice fortificate (Codlea, Cristian, Ghimbav, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Vulcan), din care ansamblul de la Prejmer este pe lista UNESCO, cetăți medievale (Râșnov, Feldioara) și cea mai veche biserică ortodoxă din sud-estul Transilvaniei (Râșnov).

De asemenea, zona deține mai multe zone naturale protejate și monumente ale naturii: pădurea de stejari seculari din Cristian, Dealul Lempeș, mlaștina Hărman, pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer, cascada Tamina, canionul Șapte Scări, peștera Valea Cetății etc.

Zona metropolitană Braşov a apărut, informal, în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă pentru Municipiul Brașov, în anul 2005. Această direcție de acțiune a dus la crearea unei organizații non guvernamentale - Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov - AMB.

Zona metropolitană Brașov formează un teritoriu urban-rural cu o suprafaţă de 136.101 ha, cu o populaţie totală de 403.867 de locuitori. Ea reprezintă un spaţiu geografic, istoric și cultural compact, format din centrul polarizator, Braşov, şi 17 localităţi înconjurătoare, respectiv, două municipii, patru orașe și 11 comune: - municipiul Brașov (Kronstadt/ Brassó); Codlea (Zeiden/ Feketehalom) și Săcele (Vierdörfer/ Négyfalu); - orașele: Ghimbav (Weidenbach/ Vidombák), Predeal, Râşnov (Rosenau/ Barca-Rozsnyó), Zărnești (Zernescht / Zernest); - comunele: Budila (Bodeln/Bodola) Bod (Brenndorf/ Botfalu), Cristian (Neustadt/ Keresztényfalva), Crizbav (Krebsbach/ Krizba), Feldioara (Marienburg/ Földvár), Hălchiu (Heldsdorf/ Höltövény), Sânpetru (Petersberg/ Barcaszentpéter), Hărman (Honigberg/ Szászhermány), Prejmer (Tartlau/ Prázsmár), Tărlungeni (Tatrang) și Vulcan (Wolkendorf/ Volkány).

Unitățile administrativ-teritoriale ale localităților enumerate sunt membrii Agenției Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. Încă de la înființare, zona metropolitană Brașov a dezvoltat un parteneriat pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea municipiului Brașov și a localităților ce-l înconjoară, după un model consacrat de cele 120 regiuni sau zone metropolitane recunoscute la nivelul Europei.

Prezenţa unui mare centru urban, alături de două municipii şi patru oraşe de mici dimensiuni oferă zonei condiţii pentru o dezvoltare economică echilibrată. Un rol important în procesul de dezvoltare economică îl au comunităţile rurale pe teritoriul cărora se găsesc majoritatea resurselor naturale. Îmbinarea avantajelor oferite de mediul urban şi mediul rural au pus bazele unei microregiuni de dezvoltare cu impact la nivel regional şi naţional. În anul 2010, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PID), au fost definite mai multe obiective şi proiecte de dezvoltare. Nucleul dezvoltării strategice rămâne municipiul Braşov, ce domină zona metropolitană în proporţie de 85%. Însă, identificarea unor alternative viabile în imediata vecinătate a Brașovului a condus la decizia administraţiei publice locale privind mutarea unor unităţi de producţie industrială în afara oraşului. Se poate astfel constata că Brașovul şi zona metropolitană încep să se dezvolte economic împreună tot mai mult.

13

Un exemplu de bună practică este infrastructura de transport a zonei metropolitane. Aceasta se prezintă ca o rețea de transport inter-urban rutieră și feroviară corespunzătoare. Finalizarea lucrărilor la șoseaua de centură a Brașovului permite transferul între cele mai îndepărtate puncte ale zonei metropolitane în maxim o oră, îmbunătățind accesul locuitorilor în și dinspre Brașov, indiferent de zona de rezidență.

Includerea zonei metropolitane Braşov în proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost o decizie naturală, cerută de rădăcinile istorice și culturale comune, dezvoltarea organică seculară, experiența proiectelor comune și planurile comune pentru viitor. Nu este o creație „artificială” în scopul Capitalei Europene a Culturii, ci respectă „rădăcinile Țării Bârsei”, caracteristicile geo-politice, identitate istorică și o linie clară de acțiune pe termen lung.

Pentru Brașov 2021 a fost o decizie cheie care aduce avantaje mari atât proiectului cultural european, cât și comunităților Țării Bârsei.

Nevoia de prestigiu este specifică oricărei comunități. Proiectul are capacitatea de a conecta întreaga zonă la Europa culturală și de a contribui pozitiv la prosperitatea socială și economică metropolitană, iar necesitatea educației culturale și crearea obiceiurilor de consum cultural trebuie să reprezinte priorități pentru autoritățile locale în contextul existenței unei categori de non-consumatori culturali mult mai mare decât în Brașov. Dimensiunea europeană a proiectului va determina creșterea sentimentului apartenenței la comunitatea mai mare a Țării Bârsei, iar implicarea locuitorilor, direct sau indirect, va întări coeziunea socială. Perspectiva dezvoltării durabile este o necesitate pentru toate localitățile zonei metropolitane. Începutul colaborării a fost consumat în octombrie 2015 prin asumarea în mod programatic (prin declarații formale) a obiectivelor și conceptului Brașov - Capitală Europeană a Culturii 2021 de către reprezentanții autorităților locale din toate primăriile zonei metropolitane. Contextul colaborării a fost creat de Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, organizație care s-a implicat în mod activ în pregătirea proiectului, membru al Asociației Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii.

În structurile de guvernanță și de management pentru Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii, rolul acestor parteneri este clar, fiind limitat la statutul consultativ. De asemenea, fiecare partener își păstrează independența în privința deciziilor în domeniul cultural. Angajamentul pentru implicarea financiară, administrativă și logistică a membrilor Zonei Metropolitane Brașov în proiectul din 2021 presupune o strategie de valorizare a patrimoniului cultural și istoric pentru Țara Bârsei, o agendă culturală comună generată de programul artistic al capitalei europene a culturii, eficientizarea infrastructurii culturale metropolitane și o politică de promovare unitară, începând cu anul 2016, sub sloganul „EUROPA CORONA”.

Pentru etapa ante-2021 și anul Capitalei, orașulcandidat agrează folosirea culturii ca o forță motrice pentru impulsuri plecate din rădăcinile Țării Bârsei, de „jos în sus”. Astfel, evenimente culturale consacrate, unele chiar cu valoare europeană (ex.

Festivalul Internațional de Film Istoric Râșnov), vor avea posibilitatea de a se „extinde” în aria culturală brașoveană.

Exercițiul unei colaborării de succes între localitățile zonei metropolitane în proiecte de anvergură internațională există deja. Brașovul și Poiana Brașov au făcut echipă cu Râșnov și Predeal, atât în organizarea FOTE 2013, cât și în pregătirea candidaturii Jocurilor Olimpice ale Tineretului 2020.

O altă provocare pentru Brașov 2021 este vecinătatea comunelor Bran, Moieciu și Fundata, destinații turistice de importanță națională. Situată la 30 km. față de Brașov, zona turistică Bran este cunoscută la nivel internațional datorită mitului Dracula și reprezintă una dintre cele mai importante destinații turistice agro-montane din România.

Proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 trebuie să ofere alternativa profesionistă pentru exploatarea potențialului cultural și turistic al zonei Bran-Moieciu, în condițiile unei agende culturale sărace în toate comunele zonei și a escaladării fenomenului kitsch în cazul mitului Dracula.

Cultura populară din cea mai importantă trecătoare a Carpaților transilvăneni și Dracula sunt teme cu un potențial extraordinar pentru orice domeniu cultural și vor face parte din programul artistic pregătit pentru Brașov 2021.

14

Introducere - Considerații generale

Profilul cultural general În prezent, cultura orașului Brașov este captivă centrului istoric, fiind „păzită” de autoritățile statului român, locale, județene sau naționale, și de autoritățile religioase istorice (Biserica Evanghelică, Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică și Cultul Mozaic). În centrul vechi, clădirile reprezentative ale orașului (Casa Sfatului, Biserica Neagră), toate muzeele, teatrele, singurul centru cultural local și majoritatea galeriilor de artă sunt concentrate pe o rază de numai 1 km. Dacă mărim cercul cu încă 1 km, mai cuprindem Opera, Filarmonica și cea mai veche biserică din oraș, Sf. Bartolomeu. În rest, peisajul cultural local este redus la două cinematografe particulare în mall-uri comerciale, concerte în Aula Universității, expoziții temporare organizate într-un mall comercial și un centru de conferințe și festivaluri organizate în aer liber la Pietrele lui Solomon sau lacul Noua.

Patrimoniul cultural dintre zidurile Cetății1 sau din imediata vecinătate este împărțit între: Instituții culturale Muzeul Județean de Istorie Brașov Muzeul de Artă Muzeul de Etnografie, cu secția „Muzeul Consiliul Județean Brașov Civilizaţiei Urbane a Braşovului” Centrul Cultural „Reduta” Școala Populară de Artă și Meserii „Tiberiu Brediceanu” Biblioteca Județeană „G. Barițiu”

Clădiri istorice Casa Sfatului Bastionul Țesătorilor Bastionul Graft Turnul Alb Turnul Negru Bastionul Postăvarilor

Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” Primăria Municipiului Opera Brașov Brașov Filarmonica Brașov Teatrul de Copii „Arlechino” Cinematograful „Patria” Universitatea „Transilvania” Centrul Multicultural Brașov Ministerul de Interne Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Bastionul Fierarilor Naționale Biserica Ortodoxă Română. Muzeul „Prima Școală Românească” Biserica „Sf. Nicolae” Mitropolia Ardealului Scheii Brașovului Biserica „Sf. Treime” Biserica Evanghelică C.A. din România

Biserica Neagră Biserica „Sf. Bartolomeu” Biserica „Sf. Martin”

Biserica Romano-Catolică

Biserica „Sf. Petru și Pavel”

Cultul Mozaic Ministerul Apărării Naționale 1

Sinagoga Neologă - Ashkenazi Cercul Militar

Cetate = cartierul delimitat de vechile fortificații medievale. În prezent, este denumit Centrul Istoric.

15

Statutul patrimoniului este identic și în Țara Bârsei: toate bisericile fortificate sunt proprietatea Bisericii Evanghelice C.A., iar cetățile medievale Râșnov și Feldioara sunt administrate de autoritățile locale. În toată această analiză trebuie să mai adăugăm faptul că zona istorică este dominată de afacerile turistice și clienții lor, iar scena culturală este ocupată în primul rând de instituțiile gestionate de sectorul public.

Situația este în general acceptată de comunitatea locală, importanța patrimoniului cultural fiind văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor.

Braşovul este în esenţa sa un oraş multicultural, susținut de o moștenire istorică atestată de secole.

Există chiar dovada „vie” a profilului cultural istoric prin supraviețuirea vechilor comunităţi culturale şi etnice locale în cadrul restrâns al cartierului pe care-l ocupau din vechime (sașii – Cetate și Brașuvechi; românii vechi – Șchei; ungurii și secuii – Blumăna). Ele sunt totodată depozitarele patrimoniului imaterial al comunităţii anterioare epocii comuniste (tradiţii, legende şi poveşti). Braşovul este chiar un exemplu de oraş în care au supravieţuit vreme de sute de ani tradiţii populare şi solidarităţi de tip medieval sau premodern. Astfel, românii din Şcheii au păstrat un port tradiţional vechi de cel puţin trei secole, jocuri strămoşeşti şi ritualuri unice în spaţiul romanităţii orientale.

Artele contemporane și industria creativă sunt o prezență timidă în zona culturală brașoveană. În privința participării, agenda culturală anuală este dominată de „Zilele Brașovului”, un eveniment organizat de primăria locală, și Sărbătoarea Junilor, o manifestare culturală tradițională.

Alte manifestări culturale organizate la Braşov: Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Festivalul de Jazz şi Blues, Etnovember, Festivalul Musica Barcensis, Festivalul de Operă, Operetă şi Balet, Festivalul Internaţional al Muzicii de Cameră, Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră şi Arte „Vibrate! Festival”, Stagiunea Facultății de Muzică Brașov, Festivalul Studențesc al Muzicii de Cameră, Festivalul de Teatru “Săptămâna Comediei”, Dracula Film: Horror and Fantasy, Festival „Anim’EST BRAŞOV”, Zilele Filmului German și Francez, Festivalul de artă vizuală AMURAL, Festivalul de cultură urbană „Bohemian Square”, Festival Stand Up Fest, Festivalul internațional „Garofița Pietrei Craiului”, Festivalul de Dans „Romana”, Târgul Internațional de Carte și Muzică.

Cele mai importante reviste culturale brașovene sunt „ASTRA”, revistă națională de popularizarea istoriei, cu supliment de literatură și artă, revistele de istorie locală „CUMIDAVA” și „Țara Bârsei”, revista „etno.brasov.ro”, Revista Murală Aisberg, realizată de Centrul Cultural Reduta, tiuk.reea.net, revistă online de literatură.

Emisiunile cu profil cultural la posturile locale TV sunt rare, însă, jurnalele de știri locale radio-TV, presa scrisă și online semnalează cu promptitudine evenimentele culturale.

Brașovul este centru universitar, cu o tradiție foarte puternică în domeniul tehnic și al silviculturii.

Universitatea „Transilvania” Brașov este cea mai mare instituție de învățământ superior din Regiunea 7 Centru, având 18 facultăți: Inginerie Mecanică, Inginerie Tehnologică şi Management Industrial, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Silvicultură, Industria Lemnului, Construcţii, Alimentaţie şi Turism, Design de Produs şi Mediu, Matematică şi Informatică, Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, Muzică, Medicină, Litere, Drept, Sociologie şi Comunicare.

Universitatea are astăzi 20.000 de studenţi care urmează 100 programe de studiu de licenţă, 66 de programe de masterat și studii de doctorat în 17 domenii. Peste 60 % din studenții universității sunt din afara Brașovului, din județele apropiate, în special din Buzău, Vrancea, Prahova, Dâmbovița, Brăila.

16

Introducere - Considerații generale

Profilul cultural al braşovenilor: Studiul de consum cultural realizat în această vară indică faptul că brașovenii preferă în privința consumului public de bunuri culturale participarea la sărbători / evenimente locale (16,1% cel puţin o dată pe lună), urmată de vizionarea de filme în cinematografe (11,6% cel puţin o dată pe lună), participarea la festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puţin o dată pe lună), spectacole de divertisment (7,5% cel puţin o dată pe lună) şi vizitarea muzeelor (6,7% cel puţin o dată pe lună). Un motiv de nemulțumire îl reprezintă concentrarea evenimentelor culturale în centrul orașului și lipsa ofertei culturale în cartiere.

Referitor la consumul cultural de spectacole, locuitorii Braşovului participă cel mai mult la spectacole de teatru (8,5% cu o frecvenţă lunară).

Important de remarcat este faptul că segmentul de non-consumatori (53,5%) este mai mic decât nivelul naţional (63,2%).

Activităţile generale de petrecere a timpului liber sunt mult mai prezente în viaţa braşovenilor decât cele specifice consumului cultural. Profilul timpului liber pentru populația Brașovului este compus din plimbări prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal), vizite în centre comerciale pentru cumpărături (13,7% săptămânal) și sporturi de întreţinere (13,4% săptămânal). În spaţiul domestic, brașovenii preferă să vizioneze programe TV, să asculte muzică sau radio şi, nu de puţine ori, să vizioneze filme (toate aceste activităţi sunt practicate zilnic).

Astfel, în prezent, interacțiunea culturală europeană se realizează preponderent prin intermediul filmelor artistice sau serialelor și prin vizionarea de emisiuni ale posturilor TV europene. Brașovenii „cunosc” Europa mai mult din poveștile rudelor apropiate care locuiesc într-o țară a Uniunii Europene și prin relaţiile de prietenie dezvoltate în alte țări europene, mai cu seamă în Germania, Italia și Spania.

Profilul persoanei deschise (foarte interesate) de interacțiunea cu oameni și elemente culturale europene este cel al tânărului (18-34 ani) cu studii superioare.

Tinerii sunt categoria demografică în rândul cărora putem întâlni cei mai mulţi participanţi la diferite forme de consum cultural public sau activităţi de petrecere a timpului liber în afara locuinței.

Studiul de consum comandat de autoritățile locale pentru strategia culturală pe termen lung arată că la nivelul municipiului există un segment deloc neglijabil de cetățeni (7,4%) care obişnuieşte să se angajeze zilnic în activităţi creative. Așadar, apare un potențial creativ al populației și putem presupune preferința acestora de implicare în actul creativ nu doar din perspectiva consumului. În ceea ce privește gradul de atractivitate, constatăm că majoritatea brașovenilor au aprecieri pozitive despre orașul lor: oraș curat, sigur, liniștit, fără multă poluare a aerului, dar și un oraș în care nu te plictisești, un oraș tânăr. Aprecierile negative vizează în special bunăstarea și dezvoltarea economică, exprimate prin dificultatea găsirii unui loc de muncă și rezidența pe termen lung, prin chirie sau achiziții imobiliare.

„Toţi suntem oameni ai munţilor“

Conceptul Braşov - Capitala Europeană a Culturii 2021

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, 2002

„Pentru un oraș, ca și pentru o țară, așezarea geografică este ceea ce pentru viața efemeră a oamenilor era închipuirea celor vechi, hotărârea Parcelor” Nicolae Orghidan, Brașovul, Așezarea geografică, în „Țara Bârsei”, nov. – dec. 1933

Analiza practicilor de consum cultural în spațiul public evidenţiează că brașovenii sunt foarte atașați de spațiile de relaxare și delectare în aer liber, de spațiul natural care le protejează viața.

Această realitate a fost punctul de plecare pentru alegerea conceptului Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii ținând cont de dimensiunea participativă a proiectului cultural european.

Brașovul este un oraș de munte. Brașovenii sunt munteni. Viața lor este dominată, dar protejată, fizic și intelectual de prezența ocrotitoare a coroanei munților din jur.

Cel mai prezent munte în viața brașovenilor este Tâmpa. De la cetatea „Brașovia”, fortificația ridicată de sașii brașoveni la începuturile istoriei lor, până în secolul al XIX-lea, când brașovenii, odată cu întreaga Europă, au descoperit turismul montan, de la „asaltul” de simboluri, început cu capela „Sf. Leonard” și continuat cu statuia aniversării Mileniumului maghiar, sădirea numele lui Stalin și „Brașov” în stil Hollywood, muntele Tâmpa a fost barometrul politic, social și cultural al comunității de la poalele sale.

Loc de refugiu, rugă și omagiu, Muntele Tâmpa este de mai mult de un secol și „parcul de recreere” al braşovenilor și un punct de atracţie pentru turişti.

Masivul Postăvarul este celălalt munte de suflet al brașovenilor. Mai înalt dar mai îndepărtat, Postăvarul a însemnat descoperirea turistică a Muntelui, trecerea unei granițe culturale spre epoca modernă. Primele trasee de drumeţie pe munte au fost marcate pentru prima oară de către brașoveni acum peste 100 de ani. Într-o epoca romantică, muntele Postăvarul a devenit simbolul descoperirii și cutezanței. În aceiași perioadă, Brașovul a însemnat pionieratul sporturilor de iarnă în răsăritul Europei, înființând prima asociație de schi de pe teritoriul de azi al României (1905).

Apoi, Postăvarul cu pârtiile sale de schi a patronat în comunism dezvoltarea „perlei turismului montan românesc”, Poiana Brașov, iar de curând a fost gazda celui mai important eveniment sportiv internațional de iarnă organizat până în prezent în România, FOTE 2013.

De asemenea, Postăvarul, denumit de sași „Schuler”/Muntele școlarilor, este muntele tinerilor; poiana de la poalele sale (Poiana Brașov) fiind încă de la începutul secolului al XVIII-lea, locul unde elevii petreceau „cu cântece și veselie”.

17

18

Introducere - Considerații generale

Prin urmare, MUNTELE este tema care inspiră proiectul Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii.

Asocierea comportamentului cultural al brașovenilor cu aşezarea geografică a municipiului reprezintă mai mult decât un concept sau o viziune artistică; acest „parteneriat” pe termen lung între cultură și natură este confirmarea pasiunii tradiționale a brașovenilor pentru munte, o legătură binevenită și inedită cu dezvoltarea locală a sporturilor de munte, o abordare culturală în premieră națională, o confirmare pentru comunitatea locală că petrecerea timpului în aer liber nu exclude cultura, o valență în plus pentru ambiția Brașovului de a deveni capitala verde a Europei și, foarte important, contribuția Brașovului la dimensiunea culturală europeană contemporană și invitația de a (re)descoperi civilizația europeană a muntelui.

Da, în 2021, Brașovul invită Europa să sărbătorească MUNTELE ! În 2021, europenii, indiferent de altitudinea la care trăiesc vor înțelege și se vor bucura de CIVILIZAȚIA MUNTELUI !

Artiștii Europei vor repeta o experiență trăită de sute de ani de cultura Europei: Muntele inspiră !

Cetățenii Europei vor (re)descoperi o experiență trăită de sute de ani de popoarele Europei: Cultura respiră! În 2021, Brașovul oferă Europei, începând din verdele spațiului său cultural până la albul Nordului și albastrul Sudului, că atunci când Muntele inspiră, Cultura respiră !

Concept Brașov 2021 Capitala Europeană a Culturii:

Civilizaţia Muntelui Civilizație înseamnă colectivitate, spațiu, zonă culturală, epocă.

Muntele reprezintă o parte din rădăcinile Europei. Munții Europei sunt vestiți prin resursele lor, disciplina socială a locuitorilor, înalta calitate a colectivităților umane și drumurile importante. Sunt locuri unde de-a lungul istoriei libertatea s-a dezvoltat trufașă și sălbatică. Munții au dezvoltat economia câmpiilor prin resursele lor, au fost bogați în oameni, fiind o rezervă de proletariat și soldați, și un loc de refugiu pentru locuitorii nemunteni; au oferit și au primit pe măsură valori, bunuri, oameni și prestigiu.

19

În prezent, bogățiile forestiere, zăcămintele, turmele de animale domestice și turismul sunt motoare economice pentru Europa. Munții Europei, indiferent de coordonate geografice, oferă un model cultural aparte: locuitorii știu să-și „negocieze” resursele, să trăiască cumpătat, calitate văzută de ceilalți, după înțelegere, virtute sau zgârcenie.

Munții cu râurile lor care ating mările și oceanul reprezintă unitatea în diversitate. Diversitatea culturilor Munților Europei reprezintă o parte din farmecul Europei, iar rutele culturale care îi traversează răspândesc valorile Europei Unite.

Cultura Europei deține un bogat simbolism al MUNTELUI. La toate popoarele europene, muntele este legat de ideile de înălțime și de centru. Muntele este punctul de întâlnire dintre cer și pământ, sălaș al zeilor și capăt al ascensiunii omului.

Privit de sus, el apare ca vârf al unei verticale, ca un centru al lumii; privit de jos, de la orizont, el apare ca linie a unei verticale, ca o axă a lumii, dar și ca o scară, ca un urcuș.

Muntele exprimă și noțiunile de stabilitate, de imuabilitate, uneori chiar de puritate. Muntele este sălașul zeilor și ascensiunea lui apare ca un mijloc de a intra în legătură cu Divinitatea.

Muntele simbolizează și ascensiunea de natură spirituală, înălțarea spre cunoaștere. Un vârf care se înalță spre cer este opoziția dintre principiile ce alcătuiesc lumea, pământul și apa, ca și destinul omului (de a merge de jos în sus).

Conceptul CIVILIZAȚIA MUNTELUI este cuprins în obiectivele reunite sub forma Decalogului Civilizației Muntelui, un nume inspirat din Decalogul montan publicat de Luis Trenker, în cartea Meine Berge.

1. „Onorează pe cei care au creat pentru tine, pe maeștrii care au cucerit prima potecă și primele prize spre vârf, precum și pe cei care au pus ultima piatră”.

Respectă Strategia culturală pe termen lung, incluzând programe/axe culturale care încep să crească încă din 2016, se maturizează în 2021 și se extind în etapa a II-a din strategie, 2021 – 2030.

Legat organic de oraș și dispunând de o infrastructură adecvată şi viabilă, conceptul Civilizația Muntelui ajută orașul să urce la următoarele etaje culturale.

Urmărește consolidarea capacităţii sectoarelor culturale şi creative cu impact pentru dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele culturale, economice şi sociale ale Brașovului și zonei metropolitane.

2. „Să vezi în munte un paradis în care Dumnezeu te-a așezat ca pe un nou Adam; ajută-l să-și păstreze originalitatea și sfințenia”.

Viziunea artistică este Muntele. Strategia artistică va asigura diversitatea și calitatea activităţilor, punând accent pe diversitatea culturală europeană și rolul constructiv al dialogului intercultural și între generații.

Viziunea și strategia sunt menite să atragă interesul publicului local, european și internaţional.

3. „Fii bun camarad! Dacă ești conducător, evită să fii autoritar și încăpățânat, încrezut sau îngâmfat; dă dovadă de spirit de înțelegere și răbdare” Calitatea și diversitatea activităţilor la care participă artiştii europeni este definitorie pentru succesul Brașov 2021. Implementarea conceptului presupune cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări diferite, incluzând, atunci când este cazul, oraşe care deţin titlul, precum şi parteneriate transnaţionale.

20

Introducere - Considerații generale

4. „ Apăra onoarea Asociației tale și nu numai a aceleia a cărei insignă o porți, ci și a acelei mari comunități care ți-a făcut accesibilă lumea munților și care servește o mare idee, nu numai confortul tău. Fii mândru că faci parte din această comunitate și că poți să participi la viața ei”.

Brașov 2021 este al brașovenilor și conceptul se bazează pe implicarea artiştilor locali şi a organizaţiilor culturale în elaborarea şi punerea în aplicare a programelor culturale. Principala provocare este capacitatea de a îmbina patrimoniul cultural local şi formele de artă tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale.

5. „Nu trebuie să te legi sau să-ți bați joc de credințele, datinile sau particularitățile locuitorilor de la munte. Adu-ți aminte că nu ești decât un oaspete trecător pe acele meleaguri... ca și în lumea aceasta”.

Evidenţiază aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi temele europene actuale.

Atrage atenția asupra regiunii Carpaților și oferă o nouă perspectivă europeană din poziția sa marginală.

6. „Respectă cabana tot așa cum îți respecți propria ta casă”.

Implică populaţia locală şi societatea civilă în pregătirea candidaturii şi în punerea în aplicare a proiectului Brașov 2021.

Dezvoltă voluntariatul.

7. „Nu fi zgârcit cu avutul tău, nici cu cunoștințele tale. Hotărârile să-ți fie determinate de capacitatea de rezistență a celui mai slab”.

Crește bunăstarea și cooperarea dintre europeni, promovarea industriilor creative, crearea de oportunităţi economice noi şi durabile pentru o gamă largă de cetăţeni, în special tineri.

8. „Idealul tău alpin să fie acela de a gusta cu aceeași plăcere o duminică frumoasă pe un vârf de delușor ca și, cu alt prilej, un abrupt din cele mai grele”.

Deschide mintea locuitorilor orașului la alte realități și comunități culturale, provocând schimbarea comportamentului cultural și extinderea categoriilor de public.

Urmărește educație culturală prin participarea şcolilor locale.

9. „Nu este nevoie să fii de la început un desăvârșit cățărător. Să nu pățești precum acela care, de atâtea stânci și pereți, nu mai vedea muntele”.

Oferă șansa de a asista sau participa la activităţi culturale persoanelor marginalizate şi defavorizate, persoanelor cu handicap, persoanelor în vârstă și copiilor.

10. „Să pregătești cu de-amănuntul orice excursie fie că vei merge singur, cu prieteni sau cu ghizi. Pregătirea intelectuală trebuie să fie tot atât de completă ca și echipamentul alpin”.

Crează structura de gestiune şi cooperare potrivită între autorităţile locale şi managementul cultural.

Folosește experienţa şi competenţele adecvate din mediul cultural european, în special din domeniul artistic, și pregătește manageri locali care să asigure sustenabilitatea moștenirii momentului 2021.

3

Contribuţia la Strategia pe termen lung Creştem prin cultură !

În viziunea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov 2030, începând din iunie 2015, a apărut Brașov = Oraș Cultural.

Strategia 2030 este mai mult decât un program ambițios de regenerare urbană. Ea a pornit un proces care vizează schimbarea modelului actual de dezvoltare strategică pe plan social, economic și cultural.

Apoi, în octombrie 2015, „Creștem prin cultură” a devenit strategia pe termen lung pentru transformarea Brașovului în oraș cultural, cu o dimensiune europeană contemporană, valorizând o comunitate educată să-și asume un mod de acțiune unitar în rezolvarea necesităților sociale, economice și culturale, cu o abordare inventivă și diversă în atingerea obiectivelor strategice, cu o creștere normală, în etape. În centrul strategiei culturale se află nevoile prezente și viitorul cetăţenilor municipiului Braşov, de la copii la seniori.

Strategia culturală are scopul de a consolida identitatea culturală a orașului, pentru a face activitățile sale culturale mai accesibile cetățenilor și mai atractive pentru turiști, întreprinderi și investitori.

Strategia susține repartizarea responsabilităţilor între comunitatea culturală, societatea civilă, grupuri culturale, grupuri asociative şi nu în ultimul rând autoritățile cu decizie administrativă și politică.

Prima etapă în decizia elaborării unei strategii pentru cultură pentru un orizont de timp care ajunge până în 2030 a fost recunoașterea faptului că în prezent, Brașovul nu are o emulație culturală notabilă și coerentă, iar o strategie pe termen scurt sau mediu s-ar fi confruntat cu lipsa cadrului general de perspectivă.

De asemenea, oportunitatea participării în competiția Capitală Europeană a Culturii 2021 a determinat definirea unei strategii pentru cultură care să răspundă cerințelor și tendințelor mediului cultural european.

Dincolo de abordarea sectorială, „Creștem prin cultură” este o strategie concentrată pe trei obiective strategice: „a lucra împreună”, „a învăța împreună” și „a trăi împreună”.

Definiția extinsă pentru „Creștem prin cultură” este „Investim în cultură !”, „Cultura liberă!”, „Mobilizare pentru cultură!”, „Soluții inteligente pentru cultură” și „Cultură pentru comunitate”.

Strategia culturală pe termen lung „Creștem prin cultură” a fost împărțită în două etape foarte clare, despărțite de anul 2021: I. Etapa 2015 – 2021: Asigurarea necesităților primare pentru dezvoltarea culturală.

Este perioada extinderii „rădăcinilor” orașului cultural, când Brașovul investește într-o infrastructură culturală nouă, dezvoltă programe de restaurare și conservare a patrimoniului istoric și inițiază proiecte conform axelor prioritare de programare din strategie, cu accent pe educația culturală, finalizând, dacă obține titlul de Capitală Europeană a Culturii, cu implementarea proiectului cultural european Civilizației Muntelui.

II: Etapa 2022 – 2030: Consolidarea prin continuitate a statutului de oraș cultural și apartenența europeană.

Este perioada când Brașovul demonstrează că rămâne un oraș cultural „mereu tânăr” prin asigurarea sustenabilității dimensiunii culturale și a dezvoltării calității de oraș cultural european.

Obiectivele principale ale strategiei culturale au fost proiectate prin intermediul a cinci direcții de acţiune, din care se dezvoltă axele prioritare de programare Responsabilitatea implementării aparţine deopotrivă administraţiei publice şi societăţii civile într-un efort comun susţinut, un parteneriat pe termen mediu şi lung asumat pentru şi în folosul culturii.

Axele de acțiune au fost concepute astfel încât să determine o participare activă a locuitorilor în configurarea și asumarea apartenenței nu numai la un spațiu geografic, ci și la un spațiu cultural și creativ, dinamic și divers, în care nu numai se locuiește, ci se trăiește – plenar, creativ, în armonie cu patrimoniul cultural și natural.

5

Ele au fost grupate în acronimul B.R.A.Ș.O.V. B – Bridging: crearea de punți de legătură între trecut și viitor, între generații, între sectorul public și sectorul privat, între dimensiunea națională și dimensiunea europeană/ internațională; R – Revealing: protejarea, valorizarea și valorificarea istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a potențialului cultural și creativ local; A – Activating: activarea participării tuturor locuitorilor și actorilor schimbării; S – Sharing: împărtășirea valorilor și creativității între membrii comunităților și transmiterea de cunoștințe peste generații prin soluții inteligente /digitizare; O – Occupying: „ocuparea” culturală a orașului și a zonei metropolitane și deschiderea oportunităților pentru crearea de locuri de muncă în sectorul cultural; creatorii și profesioniștii culturii vor fi antrenați în programele de formare culturală și implicați în toate formele de învățământ vocațional. Totodată Occupying are în vedere garantarea liberului acces la cultură pentru cei aflați în risc de excluziune socială.

V – Valuing/Voices: valorizarea și prețuirea vocilor trecutului și prezentului, ale locuitorilor și artiștilor și încurajarea inițiativelor creative pe toate palierele de acțiune culturală.

B R A Ş O V

Bridging: bonds & bridges:

Se urmărește potențarea dimensiunii coezive și transfrontieră a culturii și, în același timp realizarea unui nou model de guvernanță culturală, prin configurarea unei alte paradigme a relațiilor cu toți stakeholderii și cu celelalte sectoare socio-economice.

Astfel, această axă include proiectele care au relevanță pentru realizarea de legături durabile între sectoarele culturale și creative și sectoarele educaționale încât să se susțină direcții esențiale precum educația culturală și artistică atât pentru copii și tineri, cât și pentru adulți prin proiecte dedicate de educație non-formală și life-long learning, care să permită atragerea de noi categorii de public către consum cultural.

Sunt punți care permit ieșirea din „enclavele” culturale și consolidarea legăturilor culturale între centrul orașului și cartierele sale, între Brașov și zona metropolitană.

Revealing: roots & resources Scopurile axei sunt restaurarea, protejarea și conservarea patrimoniului cultural mobil și imobil, consolidarea identității culturale și dezvoltarea turismului cultural.

Este un demers cu o puternică dimensiune participativă prin susținerea proiectelor culturale care prezintă aspecte istorice inedite sau uitate, tradiții, inclusiv experimente culturale, creativitatea de nișă, abordările multi- și trans- disciplinare. În cadrul acestei direcții vor fi susținute în primul rând proiectele care vizează dimensiunea europeană și transfrontieră a patrimoniului cultural brașovean.

Vor fi sprijinite proiectele care exprimă abordările contemporane ale artiștilor și creatorilor aflați la început de drum (debuturile). Activarea potențialului cultural și creativ se va putea realiza prin configurarea unui sistem de burse, granturi și rezidențe artistice.

Vor fi susținute proiectele care vizează pregătirea și/sau susținerea antreprenoriatului în sectoarele industriilor culturale și creative.

Patrimoniul natural reprezintă un avantaj competitiv prin facilitarea diversității culturale și manifestări complexe care îmbină sportul, mișcarea și cultura. Astfel, axa Revealing va încuraja dezvoltarea de trasee culturale realizate prin intermediul drumețiilor, mountain biking ș.a. Îmbinarea culturii cu manifestări sportive va crește atractivitatea orașului și a zonei metropolitane, participând totodată la promovarea unui stil de viață sănătos.

Activating: actors & actions Susține activarea culturală a comunității și explorarea locală a experimentelor artistice, a noilor forme și modalități de interacțiune cu publicul.

Presupune finanțarea laboratoarelor de cercetare și atelierelor de creativitate, care activează și potențează creativitatea și spiritul artistic al rezidenților și contribuie astfel la educația culturală și creșterea participării la viața culturală.

Această axă de programare conține și proiectele de cercetare vocațională, organizarea de conferințe, seminarii, workshop-uri și proiecte de formare/ reconversie profesională.

6

Contribuţia la Strategia pe termen lung

Sharing: shares & solutions Se urmărește comunicarea și sinergiile dintre comunități, transmiterea de cunoștințe și crearea de legături prin intermediul tehnologiei actuale și în pas cu evoluția acesteia.

Proiectele shares & solutions vor acoperi necesitatea utilizării noilor tehnologii de informare și comunicare și diseminarea conținuturilor și a rezultatelor în formate digitale accesibile tuturor categoriilor de public.

Sunt încurajate soluţiile de utilizare smart a resurselor, reducerea costurilor şi protejarea mediului și experimentele/ manifestările neconvenţionale care permit reciclarea anumitor deşeuri prin prelucrarea artistică.

Occupying: organic cultural development Vor fi susținute proiectele culturale gândite pentru locul/locurile „în care nu se întâmplă nimic”, cu scopul de a le transforma în locuri pline de energie socială.

Astfel, axa contribuie la creșterea calității locuirii și la dezvoltarea apetenței pentru cultură a rezidenților. În susținerea acestei axe de programare, autoritățile locale își propun dezvoltarea infrastructurii culturale a Brașovului, atât prin reabilitarea unor monumente istorice și modernizarea actualei infrastructuri cât și prin realizarea unor noi incinte culturale multifuncționale, inclusiv în foste spații industriale dezafectate.

Expansiunea culturală către marginea orașului și zona metropolitană va implica evenimente care să înfrumuseţeze cartierele, să dezvolte empatii de apartenență urbană la copiii şi tinerii brașoveni prin potenţarea simţului artistic şi estetic.

Sunt încurajate competiţiile care să ducă la descoperirea talentelor, alternativele culturale pentru reinventarea personală şi combaterea violenţei şi delicvenţei în rândul copiilor şi adolescenţilor.

Valuing: Voices Își propune să ofere o platformă de exprimare în principal pentru rezidenți și minorități. Voices propune înțelegerea diversității culturale și a dialogului, nu numai ca un scop de atins ci și ca un proces continuu, ce trebuie integrat în cotidianul organizațiilor și instituțiilor.

Această axă strategică va susține recuperarea memoriei zonei și sentimentul de apartenență comunitară dar, mai ales, va permite locuitorilor Brașovului să-și înțeleagă orașul în care au ales să trăiască, să-și definească și să-și asume apartenența la cultura și istoria Brașovului. Vor fi susținute atât proiecte de cercetare antropologică, etnologică, artistică, cât și proiecte menite să aducă publicului, printr-o varietate de platforme și modalități de comunicare, poveștile și patrimoniul tradițiilor.

O altă direcție de egală importanță este susținerea exprimării în spațiul public a creatorilor și artiștilor contemporani, a experimentului, inovării și căutării de noi forme de expresie artistică. Ținând cont de monopolul deținut în prezent în viața culturală a orașului de instituţiile publice de cultură, au fost fixate pentru acestea următoarele obiective strategice: • Cunoaşterea nevoilor, preferinţelor, aşteptărilor şi a practicilor de consum specifice diverselor segmente ale populaţiei și proiectarea ofertei culturale în funcţie de aceşti indicatori de consum; • Identificarea celor mai adecvate şi eficiente căi de difuzare a bunurilor şi serviciilor culturale și stimularea comunicării dintre creatori şi publicul consumator; • Promovarea creativităţii artistice; • Realizarea unor programe şi proiecte cu impact direct în Brașov și Zona Metropolitană.

Bridging Revealing Activating Sharing Occupying Valuing

7

Planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale şi creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste sectoare şi sectoarele economice şi sociale Conform strategiei culturale Brașov 2030, constatând nivelul modest al sectoarelor culturale şi creative locale, planul principal de acțiune pentru dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele economice şi sociale și sectoarele culturale şi creative este concentrat în zona pregătirii resurselor umane, de la educația culturală până la susținerea tinerilor să-și deschidă afaceri în zona industriei creative și a serviciilor cultural-educative.

Strategia a stabilit și prioritățile transversale ale Brașovului cultural. Deviza „Creștem prin cultură!” este transpusă în practică prin grija ca fiecare axă culturală să conțină direcții de acțiune în favoarea tinerilor1.

Tinerii sunt categoria preponderentă de creatori de conținuturi digitale nu numai din ipostaza de utilizatori. Ei reprezintă cheia dezvoltări sectoarelor culturale şi creative încă din prezent. Stimularea valențelor și capacităților creative ale tinerilor prin abordări programatice coerente este în același timp de natură să le susțină spiritul antreprenorial sau/ și intrarea pe piața muncii în sectorul industriilor culturale și creative.

Cel mai important partener în aceste acțiuni este Universitatea „Transilvania”, instituția brașoveană de învățământ superior care deja dezvoltă la un nivel european programe de cercetare-dezvoltare din zona industriilor creative. Un proiect concret pe termen lung se referă la introducerea de specializări noi la nivel de master pentru managementul cultural și industriile creative.

Astfel, cultura devine o soluție pentru o problemă socială și economică importantă: criza de resurse umane. Pe fondul percepției generale despre numărul redus de oportunități de dezvoltare profesională și despre relativa îmbătrânire care califică Brașovul ca 1 „Tineri” nu înseamnă numai strict categoria demografică așa cum este ea definită în mod tradițional („tineri adulți” = vârsta între 14 și 25 de ani și „tineri de vârstă mijlocie” = vârsta între 26 și 35 de ani), ci o categorie extinsă și la copiii sub 14 ani.

„oraș de lansare”, „de studii/temporar”, dar nu ca oraș în care să te stabilești, datorită strategiei culturale 2030 tinerii au devenit subiect nu numai în calitate de motor de consum cultural ci și ca o resursă principală de dezvoltare durabilă a municipiului. În privința celei mai tinere generații, copiii, un exemplu concret de perspectivă a consolidării capacității creative este încheierea unui parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov pentru introducerea cursurilor opționale de educație estetică în școlile gimnaziale.

Remarcăm și faptul că susținerea investițiilor în sectorul cultural privat în etapa 2015 – 2021, potrivit axei Activating, urmărește să reducă dependența domeniului cultural de subvențiile publice în perioada 2022 – 2030.

O legătură foarte importantă între domeniul cultural și economia orașului este turismul cultural.

Creșterea prin cultură va spori vizibilitatea la nivel național și internațional stimulând înființarea structurilor adecvate pentru a alimenta și a stimula progresul turismului local cu toate avantajele sociale și economice binecunoscute. În acest sens, prima acțiune programată este corelarea ofertei de servicii turistice cu cea culturală prin pachete integrate de servicii turistice.

Alte planuri importante pentru consolidarea capacității sectoarelor culturale/creative sunt creșterea autonomiei instituțiilor de cultură publice și, implicit, și a capacității lor de autofinanțare și transpunerea conceptului de responsabilitate socială în cel de responsabilitate culturală pentru companiile mari locale, pentru susținerea inițiativelor culturale locale.

8

Contribuţia la Strategia pe termen lung

Planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale după perioada pentru care este acordat titlul Durabilitatea moștenirii Brașov 2021 este asigurată programatic de a II-a etapă a Strategiei culturale pe termen lung „Creștem prin cultură”.

Sigur că planurile concrete pentru sprijinirea Brașovului cultural vor fi stabilite după feedback-ul specialiștilor care vor monitoriza momentul 2021.

Este foarte important ca moștenirea anului 2021 să meargă dincolo de un număr sporit de turiști, o imagine îmbunătățită și o infrastructură nouă.

Moștenirea va fi realizată pe patru niveluri: buget, infrastructură construită, programe culturale și oameni.

Europa Corona” „predă” Brașovului instituții culturale locale cu un management performant capabil să asigure municipiului pe termen lung o politică culturală europeană.

De asemenea, structura asociativă care a asigurat coordonarea proiectului Brașov 2021 va rămâne activă prin misiunea de redefinire a priorităților în sensul asigurării sustenabilității post 2021.

Educația culturală din școli va începe să își arate roadele printr-o categorie de beneficiari culturali avizați și lansarea unor tineri specialiști bine pregătiți, care vor avea interesul să rămână în Brașov.

Dezvoltarea sectorului privat al serviciilor culturale este asigurată de interesul celor care au realizat în perioada anterioară că pot avea beneficii financiare din cultură.

Un alt lucru sigur pentru perioada 2022 – 2030: o moștenire puternică necesită aranjamente de finanțare pe măsură, iar atingerea obiectivului strategic „oraș cultural” stabilit pentru dezvoltarea durabilă orizont 2030 este condiționată de un buget serios pentru cultură.

Principala măsură vizează menținerea alocărilor de la bugetul local pentru sectorul cultural la minim 6,5 procente și după Brașov 2021.

Planul pentru perioada 2022 – 2030 mizează foarte mult și pe rețelele și parteneriatele stabilite în cadrul Civilizației Muntelui care pot ajuta la co-finanțarea proiectelor internaționale mari (expoziții, conferințe, tabere culturale).

Instituțiile locale de cultură vor avea posibilitatea să-și consolideze capacitatea de autofinanțare prin creșterea veniturilor suplimentare obținute din dezvoltarea activităților (ex. suveniruri) și participarea la programele europene de finanțare, în urma creșterii experienței internaționale.

Apariția conceptului de responsabilitate culturală va atrage mediul economic în susținerea vieții culturale locale. Acest context favorabil poate să permită introducerea unei taxe locale pe cultură – la achitarea în avans a impozitelor locale, populația/ agenții economici vor putea opta pentru redirecționarea unei reduceri de impozit către un fond local pentru cultură.

Un element intrinsec al durabilității este infrastructura culturală.

Responsabilitatea administrării acesteia cel puțin la nivelul anului 2021 va fi o provocare deosebită.

Sustenabilitatea agendei culturale reprezintă, de asemenea, un angajament important, cu implicare de bugete operaționale, management și programe culturale de nivel european.

Agenda culturală se va concentra pe evenimentele cheie moștenite după „Europa Corona”, deoarece prin nivelul european acestea vor rămâne esențiale pentru diversificarea ofertei culturale a orașului, sprijinirea industriilor creative și atragerea de vizitatori.

Crearea de noi atracții culturale și turistice și valorificarea profesionistă a celor deja existente (Ex.: itinerarii culturale, evenimente, monumente, noua infrastructură), în perioada 2016 – 2021, vor dezvolta organizații cu angajamente financiare durabile. În acest context, încă din 2021, structura de management a capitalei culturale va elabora planuri comune de acțiune cu acești beneficiari direcți (primării, Biserica Evanghelică, Biserica Ortodoxă, ONG-uri, firme private, persoane fizice autorizate) pentru asigurarea continuității.

O altă măsură pentru asigurarea durabilității moștenirii este „creșterea” sentimentului de prestigiu prin depunerea candidaturii orașului și regiunii la alte titluri culturale cu prestigiu internațional.

Sigur că prima etapă a strategiei culturale și momentul 2021 nu vor rezolva total problema educației culturale, însă, cu siguranță, un mare avantaj al perioadei post 2021 este creșterea exigenței publicului brașovean, o atitudine care va influența calitatea evenimentelor culturale, reprezentând o provocare permanentă pentru operatorii culturali.

9

Integrarea acţiunii Capitală europeană a culturii 2021 în strategia culturală pe termen lung Plusul cel mai important adus de dosarul de candidatură strategiei culturale pe termen lung este conceptul. Civilizația Muntelui este deja o moștenire pentru cultura locală. Prin conceptul 2021, Brașovul a fost poziționat într-un „mediu” cultural autentic și a primit o viziune artistică pentru întreaga strategie „Creștem prin cultură”.

Rezultatul acesta a fost provocat de strategia membrilor Asociației Brașov 2021 de a lucra cu echipe diferite, deși timpul rămas finalizării documentelor a fost foarte scurt. Tactica a inclus pentru strategia culturală pe termen lung un coordonator extern Brașovului, o echipă constituită din specialiști care au activat chiar pe strategia culturală națională, iar pentru dosarul de candidatură, o echipă locală, formată din specialiști ai Agenției Metropolitane Brașov și singurul specialist care a produs și implementat o strategie culturală pe termen lung în Brașov și Țara Bârsei (Râșnov), autorul mai multor concepte de evenimente culturale de nivel internațional. Între cele două echipe a existat o comunicare constructivă și ambele abordări au plecat de la realitatea culturală locală prezentată de studiul de consum cultural.

Prin urmare, proiectul cultural european „Europa Corona” – Brașov, oraș candidat la Capitala Europeană a Culturii 2021, a fost încorporat în strategia culturală pe termen lung a orașului Brașov, atât prin obiective, cât și prin modul de acțiune. De fapt, „Europa Corona” nu este altceva decât o „încoronare” a primei etape din strategie (2016 – 2021).

Această „etapă a Stejarului”, concentrată inițial, potrivit „conceptelor” lansate de echipele de lucru la strategie, numai pe valorizarea rădăcinilor multiculturale și necesitatea unei infrastructuri culturale moderne, a primit prin conceptul candidaturii o dimensiune europeană și creativă precisă și un înțeles pentru comunitatea brașoveană: Civilizația muntelui.

Considerăm că Brașov 2021 a fost integrat în strategie și prin grija față de viitorul său: etapa strategică 2022 – 2030 a devenit etapa continuității proiectului european prin respectarea coordonatelor de acțiune post 2021. Apoi, atât dosarul de candidatură, cât și strategia culturală, apreciază că tinerii sunt o componentă esențială în trama societală și în (re) definirea identității Brașovului.

Măsurile asumate în cadrul strategiei pentru cultură 2015-2030 vor fi respectate în 2021 prin suprapunerea axelor Civilizației Muntelui pe axele de acțiune ale strategiei pe termen lung: Bridging: bonds & bridges = Trecători & Trasee & Altitudini & Călăuze & Tabără Revealing: roots & resources = Altitudini & Izvoare & Tabără Activating: actors & actions = Trasee & Altitudini & Călăuze & Tabără Sharing: shares & solutions = Trasee & Tabără Occupying: organic cultural development = Altitudini & Izvoare & Călăuze & Tabără Valuing: Voices = Trecători & Trasee & Altitudini & Izvoare & Călăuze & Tabără Sigur, oferta Capitalei Europene a Culturii 2021 nu acoperă toate obiectivele strategiei culturale Brașov 2030, însă, datorită candidaturii, deja observăm că deciziile administrative și politice recente au accelerat schimbarea viziunii sectorului cultural și creativ.

Capitala Europeană a Culturii nu este un scop în sine, ci un factor determinant în cadrul strategiei culturale, candidatura provocând o „abatere” radicală de la drumul actual. Brașov 2021 este un catalizator pentru o schimbare majoră în dezvoltarea culturală şi generală a oraşului care să aibă un impact durabil la nivel cultural, social şi economic.

Brașov 2021 și strategia 2030 contestă cultura instituțiilor închise și susțin o schimbare majoră în comportamentul și consumul cultural al brașovenilor.

Insertul pe cultură și strategia culturală reprezintă un angajament asumat, o declarație de susținere și implicare voluntară, fără presiunea câștigării competiției, dar provocată, trebuie să recunoaștem, de „Europa Corona”. Putem să susținem că Brașov 2021 a scos din pasivitate comunitatea în privința importanței culturii în dezvoltarea durabilă a orașului, fiind și primul act major de responsabilizare pentru cultură demonstrat de autorități.

Capitala Europeană a Culturii 2021 intenționează să funcționeze ca o punte între oraș, zona metropolitană și Europa, dimensiunea internațională consolidând viziunea strategiei culturală de a crește comunitatea brașoveană prin cultură.

10

Contribuţia la Strategia pe termen lung

Impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului Potrivit studiului de consum din vara anului 2015, pentru populația municipiului Brașov cel mai important impact al evenimentului european din 2021 va fi creșterea numărului de turiști, cu accent pe faptul că evenimentele culturale vor adăuga statutului de oraș turistic cu specific montan sau de iarnă și turismul cultural.

Fără să minimalizăm importanța turismului în impactul preconizat pentru „Capitală Europeană a Culturii 2021”, considerăm că efectele celui mai important proiect cultural european sunt superioare nivelului dezvoltării sectorului turistic, implicând transformări majore și pe termen lung în viața culturală, economică și socială a brașovenilor.

Impactul „Europa Corona 2021” va fi multiplicat de ansamblul măsurilor prevăzute pentru etapa pregătitoare (2016-2020).

1. Impactul cultural 1.1 Impact cu dimensiune europeană - Brașov, oraș cultural european; - Civilizația Muntelui se va impune ca marcă culturală locală, națională și europeană; - Brand-ul „Capitala Europeană a Culturii” va câștiga o dimensiune nouă datorită conceptului și programului Brașov 2021; - dezvoltarea relațiilor pe termen lung între artiștii locali și mediul cultural european și internațional; - creșterea constantă a numărului de proiecte culturale în parteneriat european și internațional; - operatorii culturali locali vor câștiga o capacitate sporită de a accesa finanțări UE; - colaborarea și apartenența la rețele culturale europene; - dimensiunea europeană a orașului și zonei metropolitane înțeleasă prin diversitatea activităților culturale și conexiunea culturală contemporană cu cât mai multe orașe / instituții/ artiști din spațiul european; - promovarea la nivel european a valorilor culturale brașovene; - promovarea la nivel european a patrimoniului istoric și natural din Brașov și Țara Bârsei; - promovarea culturală și economică a României în Uniunea Europeană; - o acoperire extinsă în mass-media europeană și diminuarea prejudecăților negative despre România; - multiplicarea legăturilor dintre localnici și alți cetățeni ai Europei; - o creștere importantă a numărului brașovenilor care înțeleg statutul de cetățean european și sistemul de valori al Uniunii Europene.

1.2 Impact asupra cetățenilor municipiului Brașov și zonei metropolitane - o mai bună cunoaștere a valorilor culturale europene; - o mai bună cunoaștere a diversității culturale europene și a trăsăturilor culturale europene comune; - schimbarea comportamentului cultural și a obiceiurilor de consum, în sensul includerii culturii între prioritățile consumului cultural comunitar și individual; - creșterea și extinderea semnificativă a nivelului local al audienței pentru cultură / creșterea numărului de consumatori culturali2; - creșterea participării active la viața culturală; - un grad ridicat de încredere și apreciere a comunității față de propria viață culturală; - îmbunătățirea prezenței tematicilor culturale în mass-media locală; - oportunități noi sau suplimentare pentru participarea cetățenilor la activități culturale; - utilizarea spațiilor publice și de artă publică pentru a aduce cultura mai aproape de oamenii din oraș; - stimularea dinamismului și calității ofertei culturale locale; - activități culturale noi care se vor transforma în acțiuni culturale periodice; 2 Minim 50 % din populația municipiului Brașov și a zonei metropolitane.

11

1.3 Impactul asupra culturii locale - consolidarea politicilor publice în domeniul culturii; - creșterea capacității administrației locale de a dezvolta si implementa politici publice în domeniul culturii; - infrastructură culturală modernă; - apariția unor evenimente și manifestări culturale de anvergură europeană; - creșterea bugetului alocat culturii la nivelul unui oraș cultural european de mărimea Brașovului; - creșterea constantă a numărului de acțiuni culturale; - creșterea constantă a numărul de operatori culturali din zona privată; - creșterea constantă a nivelului acțiunilor culturale desfășurate de instituțiile culturale; - creșterea constantă a numărului artiștilor locali; - creșterea constantă a numărului tinerilor și copiilor implicați în manifestările artistice; - stabilirea de evenimente publice noi, inclusiv festivaluri culturale și de artă, în spații urbane; - creșterea calității spațiului urban în fostele cartiere muncitorești; - îmbogățirea patrimoniului cultural local cu opere de arhitectură modernă; - digitalizarea patrimoniului istoric și a tradițiilor multiculturale; - reducerea vieţii culturale autarhice; - dezvoltarea activităților culturale ale minorităților etnice și comunităților dezavantajate; - noi valențe culturale pentru mediul natural și folosirea culturii în protecția mediului; - apariția unor canale mediatice locale noi - mai ales prin valorificarea noilor tehnologii – care să genereze curente de opinie civică, dezbateri pe teme culturale; - dezvoltarea competențelor, capacităților și conectivității industriilor culturale și a turismului creativ; - dezvoltarea voluntariatului local.

2. Impactul economic - finalizarea unor investiții majore de infrastructură culturală; - consolidarea economiei locale datorită investițiilor majore în infrastructura culturală și conservarea patrimoniului istoric; - un impact puternic de imagine: Brașovul și Țara Bârsei vor deveni o destinație culturală majoră pentru turismul cultural3; - dezvoltarea unor produse culturale cu valoare economică importantă; - creșterea afacerilor din sectorul turistic; - creșterea participării turiștilor români și străini la evenimentele culturale și creșterea numărului de vizite turistice4; - mărirea duratei sejurului turistic5; - atragerea de vizitatori noi din segmente turistice specifice (ex: studenții, seniorii); - colaborarea și apartenența la rețele europene de turism cultural (ex: Itinerariile Culturale Europene); - stabilirea unei viziuni pe termen lung pentru turismul local și o mai bună coordonare a activității de marketing a operatorilor culturali locali; - dezvoltarea industriilor creative reflectată în numărul companiilor nou înființate în perioada 2016 – 2021 și creșterea semnificativă în structura economică a orașului; - valorificarea statutului de oraș cultural în domeniul IT; - apariția unor întreprinderi culturale la scară mică și asociații sprijinite în mod direct să crească datorită conceptului Civilizația Muntelui; - creșterea constantă a încasărilor din taxe și impozite la bugetul local.

3 Prin creșterea atractivității turistice la nivel local, regional și național, dar și datorită experienței câștigate la nivel regional (Sibiu 2007), unde au fost înregistrați 1.000.000 participanți, pentru Brașov 2021 se estimează un număr de 2 milioane participanți.

4 Anticipăm o creștere de 30-40 % a înnoptărilor și peste 2 milioane de vizite turistice.

5 În 2021 față de 2015, o creștere cu 50 %, de la 1.9 înoptări/turist, la 2,85 înoptări/turist; post 2021, ne așteptăm ca durata unui sejur să nu scadă sub 2,5 înoptări.

12

Contribuţia la Strategia pe termen lung

3. Impactul social: - creșterea venitului/locuitor generată de economia brașoveană; - crearea de noi locuri de muncă; - creșterea calității vieții; - stoparea fenomenului migrației populației tinere din oraș; - atragerea tinerilor cu competențe și aptitudini profesionale în domeniul cultural și al industriilor creative; - creștere populației municipiului și zonei metropolitane; - satisfacerea nevoii de prestigiu; - mândria de a fi brașovean, sentiment multiplicat specific la toate localitățile zonei metropolitane (mândria de a fi râșnovean, prejmerean, săcelean etc.); - dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitatea locală; - impact pozitiv asupra calității vieții în cartiere; - creșterea interacțiunii și îmbunătățirea coeziunii sociale; - implementarea unui sistem de educație culturală pentru copii și tineri prețuit ca un model de succes la nivel național; - creșterea cunoștințelor, competențelor și abilităților tinerilor și elevilor în domeniul cultural; - implicarea activă a tinerilor în calitate de creatori și/sau participanți; - îmbunătățirea incluziunii sociale pentru grupurile culturale stabilite ca obiective de impact (seniorii, romii, persoanele cu handicap); - creșterea integrării comunității rome și rezolvarea unor aspecte ale excluziunii sociale care afectează această comunitate.

4. Impactul urbanistic: - regenerare urbană prin restaurarea si renovarea clădirilor istorice, reamenajarea spațiilor publice și construcția unor noi spații culturale; - reconversie urbană prin valorificarea unor zone/spații neutilizate pentru activități culturale; - o mai bună planificare urbană, prin echilibrarea dezvoltării Brașovului, din perspectivă culturală, între centrul istoric și cartierele de locuințe; - conservarea și valorificarea din punct de vedere cultural a obiectivelor naturale; - amenajare peisagistică de nivel superior prin implicarea artei contemporane.

2022 2023 2024 2025 2026

2027 2028 2029

• 2030

13

Planurile de monitorizare şi de evaluare a impactului titlului asupra oraşului şi de diseminare a rezultatelor evaluării Procesul de monitorizare și evaluare este una dintre condițiile esențiale pentru asigurarea succesului proiectului, fiind un instrument pe care echipa de coordonare îl are la dispoziție în vederea asigurării eficienței și eficacității în implementarea acestuia.

Acest proces va fi coordonat de către Asociația Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov, fiind angrenate atât resursele disponibile la nivelul universității (studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice) cât și resurse externe disponibile pe plan local - ONG-uri, voluntari, etc.

La finalul proiectului Brașov 2021, ținând cont de valoarea obiectivelor de impact, se are în vedere și comandarea unei evaluări independente realizate de o firmă de consultanță în management cultural.

Planul de monitorizare şi evaluare a impactului titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 a fost pregătit odată cu elaborarea strategiei pentru cultură a orașului şi cu elaborarea dosarului de candidatură.

Această modalitate de lucru a favorizat, pe de o parte, validarea relaţiilor existente între obiectivele generale, specifice şi operaţionale şi, pe de altă parte, o pretestare a tehnicilor sau instrumentelor de metodologie propuse pentru colectarea, analiza şi interpretarea datelor. În elaborarea planului de monitorizare şi evaluare a impactului s-a ţinut cont de următoarele principii generale: - utilizarea cât mai eficientă a recomandărilor din liniile directoare stabilite de Comisia Europeană; - asigurarea accesului la date statistice la nivel local/regional/național; -completarea indicatorilor şi surselor de date disponibile cu măsurători calitative/cantitative care prezintă cel mai mare potenţial de a evalua cu acurateţe specificitatea şi particularitatea impactului titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 pentru Braşov; - extinderea activităților de monitorizare şi evaluare la nivelul întregii zone metropolitane pentru o mai bună înţelegere a efectelor pe care titlul de Capitală Europeană a Culturii le are la nivel regional; - diseminarea rezultatelor evaluării pe arii extinse și în medii cât mai diverse; Totodată, acest proces ține seama de modalitatea în care este definită reușita la nivelul comunității.

Succesul proiectului se va regăsi în cifrele crescute pe toate segmentele de consum și în numărul de spații recuperate, create sau construite pentru a deveni

locuri culturale, în gradul de vizitare al instituțiilor tradiționale și în crearea unor automatisme pozitive în căutarea evenimentelor de artă contemporană.

De asemenea, se va regăsi și în felul în care va arăta progresiv orașul, în numărul de repere culturale din spațiile publice, în numărul de evenimente, în numărul de turiști români și străini care asistă la aceste evenimente, și nu în ultimul rând, în felul în care brașovenii își vor asuma orașul precum și apartenența la spațiul cultural european.

Planul de monitorizare include trei etape.

Pe parcursul acestor etape sunt stabilite patru puncte intermediare (milestones), astfel: 1. sfârșitul anului 2016 – la scurt timp după obținerea titlului, moment de analiză a activității desfășurate pe parcursul perioadei de elaborare a dosarului de candidatură și a organizării manageriale precum și stabilirea unui moment de referință în evaluarea indicatorilor asumați; 2. începutul anului 2019 – este momentul în care analiza indicatorilor reliefează gradul de probabilitate ca obiectivele propuse până în 2021 să fie îndeplinite și măsurile corective ce trebuie aplicate (dacă va fi cazul); 3. jumătatea anului 2020 – este momentul în care, în funcție de gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse pentru etapa 2016-2020, pot fi ajustate programul cultural stabilit pentru anul 2021 și strategia de marketing.

4. Începutul anului 2022 – când va fi realizată evaluarea întregului demers.

A. ETAPA 2016 – 2020 În cadrul acestei etape va fi urmărită atingerea premiselor necesare pentru derularea în condiții optime a acțiunilor prevăzute a fi derulate pe parcursul anului 2021. Vor fi urmărite cu precădere următoarele: • Dezvoltarea sentimentului de „apartenență” la comunitate și la identitatea cultural-istorică locală – prin indicatorii asociați: participarea și accesul publicului la cultură, dinamica culturală, apartenența la valorile culturale locale, naționale și europene, nivelul activității de voluntariat; • Gradul de realizare și calitatea evenimentelor culturale - prin indicatorii asociați: gradul de satisfacție al publicului, evaluarea managementului și a activităților artistice propuse, dimensiunea europeană;

14

Contribuţia la Strategia pe termen lung

• Gradul de realizare al obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii culturale - prin indicatorii asociați: evaluare in situ, respectarea termenelor asumate; • Gradul de realizare al parteneriatelor necesare pentru derularea în condiții optime al activităților artistice estimate a fi derulate pe parcursul anului 2021 - prin indicatorii asociați: dimensiunea europeană, gradul de respectare al programului propus, dimensiunea locală și națională; • Planul de marketing și comunicare – se va realiza monitorizarea canalelor mass-media, iar evaluarea se va realiza prin indicatorii asociați: gradul de percepție asupra identității culturale și a localității, impactul la nivel național și european; • Managementul financiar - prin indicatorii asociați: gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor, gradul de întârziere al încasării veniturilor estimate; • Impactul asupra Strategiei pe termen lung a orașului prin monitorizarea indicatorilor de progres și evaluarea impactului asupra activității educaționale, evoluția managementului cultural local, mobilitatea culturală și gradul de implicare al asociațiilor culturale în activitatea culturală a orașului - prin indicatorii asociați: crearea de noi locuri de muncă în sectorul cultural și creativ, numărul de activități educativ-culturale în unitățile de învățământ, gradul de realizare a planului de management al instituțiilor publice culturale, numărul de evenimente culturale/an; Procesul de monitorizare va fi unul continuu și va genera, după caz, rapoarte de monitorizare semestriale sau anuale. Pentru o parte dintre indicatorii asociați se va crea o platforma on-line de evaluare prin feedback direct, administrată de departamentul de marketing și comunicare al Asociației.

Pentru a măsura creșterea prin cultură - mai ales aprecierea și implicarea cetățenilor în proiectul Brașov 2021 și respectarea dimensiunii europene - și a permite luarea măsurilor de îmbunătățire în timp util, menționăm că efectuarea sondajelor de opinie se va face cel puțin o dată în 2016 (pentru a crea o bază de comparație) și de două ori în perioada 2017 – 2020.

B. ETAPA 2021 Vor fi realizate în continuare acțiunile de monitorizare și evaluare propuse pentru perioada anterioară, mai puțin gradul de realizare al obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii culturale și gradul de realizare al parteneriatelor.

Modelul de monitorizare de „de sus în jos” va fi realizat prin intermediul rețelei instituționale

implicate în realizarea demersului de Capitală Culturală Europeană 2021. Se va urmări respectarea planului de acțiune definit pentru anul 2021 de către Consiliul Artistic și Asociație. Astfel, fiecare instituție implicată va înregistra evenimentul cultural organizat în cadrul proiectului Brașov 2021 pe baza unei metodologii puse la dispoziție de specialiștii din cadrul Universității Transilvania. Această metodologie va urmări câțiva indicatori relevanți precum tipul de eveniment, nivelul de implicare instituțională și comunitară în realizarea evenimentului, număr de participanți, impact estimat, dimensiunea europeană, posibilități de follow up, etc.

C. ETAPA POST 2021 În cadrul acestei etape, împreună, Universitatea Transilvania, Camera de Comerț și Industrie din Brașov și Direcția Județeană de Statistică, vor evalua impactul economic – prin indicatorii asociați: gradul de ocupare a structurilor de cazare, valoarea adăugată creată de instituțiile culturale, numărul de întreprinderi culturale și creative noi create, valoarea investiților străine, exodul forței de muncă și valoarea veniturilor directe și indirecte. În cadrul acestei etape de evaluare de impact vor fi urmărite, tot printr-o abordare duală, de jos în sus și de sus în jos, manifestările culturale organizate la nivelul Municipiului Brașov și al Țării Bârsei. Indicatorii urmăriți vor fi similari cu cei urmăriți în cadrul etapei 2021.

De asemenea, în cadrul acestei etape va fi monitorizat și evaluat sentimentul de „apartenență” la comunitate și la identitatea cultural-istorică locală ca principal indicator de impact al demersului Brașov 2021 și, de asemenea, se va evalua impactul asupra Strategiei pe termen lung a orașului. Metodologia de măsurare va fi similară cu cea utilizată în prima etapă pentru a asigura validitatea datelor.

Asociația Brașov 2021 va genera un raport de evaluare a impactului titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 și va asigura sustenabilitatea procesului de evaluare și monitorizare pentru Strategia Culturală a Brașovului pe termen lung.

Diseminarea rezultatelor se va face pe baza unor planuri de comunicare specializate, definite distinct pentru fiecare dintre cele trei perioade (pre 2021, 2021 și post 2021). Planul de comunicare va include și o componentă de monitorizare continuă a tuturor canalelor de comunicare, formale și informale, pentru a asigura o imagine cât mai fidelă a impactului demersului Brașov 2021 în rândul grupurilor țintă.

15

Dimensiunea Europeană

Dimensiunea europeană este asigurată în primul rând de conceptul proiectului și viziunea artistică Civilizația Muntelui.

Pe cadranul european, munții au în față regiuni, societăți, civilizații care nu sunt identice nici prin origini, nici prin cultură sau nivel economic. Fiecare oraș/regiune/țară/cetățean resimte în diverse grade forța de atracție a Muntelui.

Brașovul propune descoperirea diversității Europei culturale dintre munți, folosind trecătorile munților, mergând pe traseele culturale vechi și trasând altele noi, atacându-i altitudinile artistice și istorice.

Brașovul se va transforma de-a lungul anului 2021 într-o Tabără la care te întorci ori de câte ori vrei să îți regenerezi forțele pentru urcușul vieții cotidiene.

Situat într-un cadru natural superb, sub munte, la marginea Wild Carpathian, cu tradiții și o istorie care te poartă de la misterele Orientului la principiile Occidentului, cu izvoare care înviorează sensibilitatea oricărui artist, Brașovul poate să fie una dintre călăuzele Europei începutului de mileniu III. În vederea promovării diversităţii culturale europene, a dialogului intercultural şi a unei mai bune înţelegeri între cetăţenii europeni, dar și pentru a pune în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale, una dintre dimensiunile programului cultural 2021 este definită ca dimensiune europeană Printre Munți.

Trecători culturale reprezintă fluxul care aduce împreună artiștii Europei în Brașov și zona metropolitană cu scopul de a forma o cetățenie culturală europeană.

Fluxul cultural este împărțit între valorificarea patrimoniului și experimentare artistică.

Trasee culturale reprezintă programul prin care Brașovul devine un pilon al turismului cultural european. Marcarea traseelor culturale europene care trec prin Brașov se va face prin proiecte de promovare a patrimoniului local, iar instrumentele folosite vor fi luate în primul rând din domeniul tehnologiei digitale.

Altitudini culturale este axa culturală care folosind cadrul natural și avantajele timpului petrecut în aer liber, va promova avantajele parteneriatului cultură – natură încheiat de Europa în anul 2021 prin delegarea orașului Brașov în calitate de capitală Europeană a Culturii.

Muntele este deschis tuturor celor care îl prețuiesc. Civilizația Muntelui este un concept cultural deschis oricărui artist/operator cultural european.

Accesul la programul artistic Brașov 2021 se va face pe baza regulilor stabilite înainte de lansarea selecției programului artistic.

17

De asemenea, pentru asigurarea unei vizibilități pe măsura importanței capitalei europene a culturii vor fi lansate câteva proiecte de promovare și vor fi accesate mai multe rețele europene.

O linie de promovare este lista orașelor cu care Brașovul este înfrățit sau are parteneriate de colaborare. Pentru Brașov 2021, această listă, denumită „Frăția Muntelui”, este deschisă oricărui oraș european, indiferent de profilul cultural. În mod concret, relațiile Brașovului cu aceste orașe vor sta la baza unor proiecte culturale comune între artiști și/ sau operatori culturali pentru Brașov 2021.

Frăția Muntelui: Linz (Austria), Gent (Belgia), Holstebro (Danemarca), Tampere (Finlanda), Tours (Franţa), Trikala (Grecia), Leeds (Marea Britanie), Győr (Ungaria), Minsk (Belarus), Rishon Le Zion (Israel), Musashino (Japonia).

O altă listă pe care Brașovul dorește să o acceseze pentru extinderea parteneriatelor culturale este oferită de calitatea de membru în asociaţii/reţele europene și internaționale: Asociaţia culturală europeană Les Rencontres, Alianţa Oraşelor Europene de Cultură – AVEC, Energy – Cities, Alianța Franceză, British Council.

Un rezultat imediat al activității de elaborare a dosarului de candidatură este și decizia autorităților locale de a încheia parteneriate culturale transnaționale.

Conform strategiei de selecție, pe baza acestor parteneriate vor fi dezvoltate mai multe proiecte europene începând din anul 2016. În acest sens, au fost făcute demersuri pentru încheierea unui parteneriat cu Institutul European pentru Itinerarii Culturale, serviciu public european și agenție specializată a Consiliului Europei, care a avut începând din 2009 calitatea de partener pentru mai multe evenimente culturale în Țara Bârsei.

Itinerariile Culturale Europene este o rețea culturală în care Brașovul vrea să fie membru în cât mai multe rute culturale, în funcție de patrimoniul cultural local.

Destinul Europei este adesea mai ușor de descifrat la granița sa decât în focarul marilor sale orașe culturale. Brașovul și zona sa metropolitană sunt un amestec de etnii, culturi și religii, un model european de diversitate a expresiilor culturale, o zonă pe cât de apropiată de marginea de Est a Europei în multe aspecte, pe atât de curat și sincer atașată de destinul celorlalte părți ale continentului.

Acest profil cultural interesant, inedit pentru majoritatea cetățenilor Europei, brand-ul Capitala Europeană a Culturii și Civilizația Muntelui, un concept apropiat și atractiv pentru publicul local, național, european și internațional, concretizat într-un program cultural divers și de calitate, reprezintă vectorul de promovare pentru „Europa Corona” 2021.

Strategia de a atrage un public larg european şi internaţional este împărțită în campanii de promovare on-line, participarea la cât mai multe târguri internaționale de turism, promovarea realizată de artiștii/operatorii culturali și partenerii internaționali din programul Brașov 2021 în mass-media țărilor de origine, organizarea unor evenimente de promovare în centre universitare europene, folosirea rețelelor/asociațiilor internaționale din care fac parte membrii Asociației Brașov 2021, campanii de promovare cu ocazia evenimentelor sportive internaționale organizate în Țara Bârsei (etapă Cupa Mondială la sărituri cu schiurile, Cupa Federației Internaționale de Schi, Carpat Cup, Campionatele Mondiale de sporturi nordice etc.) și folosirea unor „călăuze culturale” de-a lungul Europei.

18

Dimensiunea Europeană

Un impact de imagine important la nivel european ne așteptăm să aibă organizarea unor conferințe internaționale la Brașov pe tema Civilizației Muntelui, a parteneriatului cultură – natură.

Menționăm că strategia internațională de promovare va fi organizată punctual imediat după momentul primirii titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021, fiind folosit pentru anul 2016 bugetul prevăzut de autoritățile locale pentru promovare turistică.

De asemenea, în cadrul axei proiectelor-pilot din perioada 2017 – 2021, vor fi finanțate proiecte care vor avea scopul de a atrage un public european mai larg, dincolo de obiectivele turistice, în mod explicit pentru programul artistic Brașov 2021.

Brașovul este înfrățit cu oraşul Linz, Capitala Europeană a Culturii 2009. Profilul orașului austriac este caracterizat și de existența numeroaselor spaţii verzi cu o reţea densă de facilităţi sociale şi de petrecere a timpului liber și de oferta educaţională extinsă.

Deși nu este un oraș de munte, Linz-ul, având experiența deținerii titlului european, va reprezenta un partener constant în acțiunile culturale din perioada 2016 – 2021. Asociația Brașov 2021 intenționează să inițieze dezvoltarea legăturilor în zona educației culturale și a unei agende culturale comune pentru infrastructura „verde” a ambelor capitale.

O altă fostă capitală care și-a manifestat susținerea pentru candidatura Brașovului este Kosice. Capitala europeană a culturii 2013 a fost un proiect european care a creat în Košice un mediu favorabil creativității și dezvoltării de proiecte culturale noi. După 2013, Orașul Košice are o nouă viziune culturală și o perspectivă europeană. Susținerea candidaturii Brașovului reprezintă premiza unor proiecte culturale comune, în special privind „interfața de mediu". De asemenea, orașul slovac este o bună referință pentru Brașov în proiecte bazate pe participarea comunității, incluziunea socială și descentralizarea instituțională a culturii.

De asemenea, imediat după primirea titlului, Brașovul va trimite invitații de colaborare tuturor orașelor care dețin titlul de Capitală europeană a culturii. Această strategie urmează să fie respectată în mod constant după anunțarea fiecărui orașcandidat câștigător.

Dorința Brașovului este ca în fiecare lună a anului 2021 să aibă în programul său cultural trei evenimente organizate de reprezentanți ai Capitalelor europene ale culturii. Profilul evenimentului, mărimea și durata, vor fi stabilite după prezentarea listelor de propuneri. În schimb, Brașovul și Țara Bârsei vor participa în perioada 2016 – 2021 cu evenimente de promovare în capitalele culturale partenere.

Pentru Capitală Europeană a Culturii 2021 există deja acorduri de colaborare sau propuneri de parteneriate între Brașov și orașele candidat Larissa, Volos, Ioannina și Tripoli Arcadia din Grecia. În situația depășirii fazei preliminare, Brașovul dorește să trimită o listă de propuneri de proiecte culturale tuturor orașelor-candidat preselectate din Grecia, încă de la sfârșitul anului 2015.

19

ConĹŁinutul cultural Ĺ&#x;i artistic

20

ConĹŁinutul cultural artistic

Viziune CivilizaĹŁia Muntelui

21

Viziune

Conceptul Brașov 2021 este proiectat având în minte geopolitica culturală a Europei și statutul de oraș aflat la limita estică a granițelor politice ale Uniunii Europene, cu accentul pe acele strategii și programe ale Uniunii la care Brașovul poate să aibă cea mai mare contribuție efectivă.

Civilizația Muntelui este un concept care respectă particularitățile infrastructurii Brașovului contemporan. Relieful are o influență directă asupra configurației orașului și dezvoltării rețelei de așezări din Țara Bârsei, căilor de transport și, nu în ultimul rând, infrastructurii culturale locale și metropolitane, prezente și viitoare.

Pe lângă infrastructura culturală clasică, Civilizația Muntelui este un concept care leagă cultura de natură acoperind toate anotimpurile orașului. Clima Braşovului, influenţată de relieful muntos, este propice desfăşurării activităţilor în aer liber pe tot parcursul anului.

Cea mai importantă valență a conceptului Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii este creșterea calității vieții brașovenilor prin cultură. Pentru comunitatea locală, „Europa Corona” este o cale de a învăța că prin cultură nu se înțelege numai teatru, festivaluri, muzică, pictură sau experimente artistice. Civilizația Muntelui înseamnă mult mai mult. Este o moștenire greu de obținut, un mod de viață care atunci când se petrece constant, fără intervenţii externe, când face parte din obiceiurile comunității, dă calitatea vieții.

Pentru noi, ideea competiţiei Capitală Culturală Europeană nu este să câştigăm ceva ci să stabilim nişte coordonate culturale pe care oraşul va evolua.

Civilizația Muntelui, conceptul proiectului Brașov 2021 – Capitala Culturală Europeană, este format din două zone, care se împart fiecare în câte trei fluxuri/ axe culturale.

Dimensiunea europeană PRINTRE MUNȚI Strategia internațională urmărește evidențierea bogăției și diversității culturilor europene și a caracteristicilor comune, precum și promovarea cunoașterii reciproce între cetățenii europeni.

Printre Munți se va concentra pe crearea unui hub/centru de activitate permanent pentru un dialog intercultural european, prin următoarele axe culturale:

1.1. Trecători culturale = Europa trece prin Brașov Muntele înseamnă libertate!

Europa „munților” trebuie să-și identifice și să folosească „trecătorile”. Conceptul „Capitala Europei Culturale” este o trecătoare care unește cetățeni, lumi și culturi.

Trecători culturale este un program internațional vibrant care aduce artiștii Europei împreună în Brașov și zona metropolitană. Se concentrează pe conexiuni și cooperare, schimbul de practici, astfel încât Brașov 2021 să devină o platformă de la Vest la Est pentru culturile vechi și noi ale Europei.

Acționează ca un forum pentru experimentare artistică. Brașov 2021 va fi un loc deschis și primitor pentru toate formele de expresie artistică.

Cuprinde evenimente care implică atât persoane active independente în cultură cât și instituții culturale europene.

Are scopul de a face mai vizibilă diversitatea culturală europeană în comunitatea brașoveană, de a da o valență culturală statutului de cetățean european.

Prin Trecători culturale, Civilizația Muntelui trece de centrul istoric și pătrunde între blocurile cartierelor muncitorești. Ea „sparge” muntele de beton cu trecători culturale: evenimente dedicate „periferiei” urbane, programe internaționale de educație culturală, „caravane” culturale europene.

23

1.3. Altitudini culturale = Muntele în cultura Europei

1.2. Trasee culturale = Brașovul în Europa Civilizația Muntelui începe cu Europa de dincolo de 1000 m și se termină cu Europa aflată sub cota zero.

Este un program axat pe turismul cultural concentrat în itinerarii culturale dezvoltate în Țara Bârsei și Brașov. De asemenea, presupune conectarea Brașovului la Itinerariile Culturale Europene care au repere importante în spațiul cultural local. Este o acțiune care are ambiția de a face Țara Bârsei, în special, și România, în general, mai vizibile în Europa.

Plecând de la patrimoniul cultural european comun, programul oferă o nouă perspectivă europeană din poziția de țară la marginea Europei.

Europa este o noțiune confuză pentru mulți cetățeni europeni. Este o lume dublă, sau triplă, alcătuită din oameni și teritorii modelate diferit de istorie. Civilizația Muntelui își propune să „escaladeze” stereotipiile Europei, care nu au rămas doar niște produse pur culturale, provenite dintr-o cunoaștere mai mult sau mai puțin adevărată, dintr-o emotivitate mai mult sau mai puțin vie, dintr-o conștiință mai mult sau mai puțin clară, ci au o și o încărcătură afectivă și se exteriorizează prin reacții spontane, mai mult sau mai puțin inspirate.

Programul va avea și o componentă digitală prin prezentarea itinerariilor culturale europene în mediul virtual. Prin folosirea tehnologiei digitale utilizatorii se vor transforma în creatori. Dincolo de promovarea eficientă a proiectului Brașov 2021 prin angajarea mijloacelor multimedia, programul promovează dialogul cultural la distanță.

Civilizația Muntelui este dincolo de cuvinte…

Un peisaj frumos nu este propagandă. Pe munte nu există covor roșu, nu este loc de capricii și nici nu poate să fie urcat decât până la un punct, destul de aproape de poale, în pantofi de seară. Altitudinile culturale atrag în evenimentul cultural întreg publicul, indiferent de vârstă, starea socială, origine.

Activitățile se vor desfășura, în general, în infrastructura „verde” a Brașovului și zonei metropolitane.

Programul va urmări un sumar de evenimente care să fie accesibile tinerilor din țările europene, valorizând cultural avantajele timpului petrecut în aer liber.

Agenda culturală Brașov 2021 va fi conectată la Agenda sportivă Brașov 2021. Evenimentele sportive, unele de nivel internațional, vor beneficia de bogăția și calitatea programului artistic al capitalei culturale, oferind în schimb o vizibilitate sporită și acces la un public format într-un procent ridicat din tineri.

Cooperare și co-creare în dezvoltarea culturală durabilă a orașelor de munte și abordarea problemele de mediu sunt valențele care vor caracteriza proiectele acestui program. Este o perspectivă interesantă a rolului Muntelui în istoria contemporană a Europei, ținând cont de faptul că munții, în măsura în care impregnează cu putere o zonă geografică, contribuie mult la zădărnicirea unității acesteia.

24

Conţinutul cultural artistic

Dimensiunea locală SUB MUNTE A fost inspirat din toponimul local „Sub Tâmpa”, numele uneia dintre primele promenade din Brașov, un spațiu social și cultural „verde”, cunoscut, folosit și prețuit de toții brașovenii.

Este un nume înțeles de comunitate și se referă la viața care se desfășoară în orașul de sub munte. El definește setul de programe folosit de Capitala Europeană a Culturii din anul 2021 pentru implicarea activă a cetățenilor, armonizarea relației oraș cultural – cetățeni și integrarea proiectului cultural european în dezvoltarea culturală și socială pe termen lung a orașului.

Sub Munte se va concentra pe programe artistice desfășurate într-o geografie culturală echilibrată între cartierele muncitorești și centrul istoric, dezvoltarea industriilor creative, proiecte de educație estetică, definirea statutului de brașovean, „inserarea” urbană și socială a noilor spații culturale, educarea obiceiurilor de consum cultural și reducerea categoriei de non-vizitatori/consumatori.

2.1 Izvoare culturale Civilizația Muntelui nu înseamnă concurență sau întrecere.

Munții sunt „castele de apă ale lumii”. Istoria și tradițiile sunt izvoarele/rădăcinile culturii brașovene.

Programul Izvoare culturale subliniază dimensiunea locală multiculturală. El se împarte între proiecte care valorizează clasic moștenirea istorică și proiecte care pun accentul pe abordările inovatoare ale tradițiilor.

O latură importantă a programului sunt minoritățile locale cu viaţa lor culturală autarhică. Într-o comunitate marcată de contradicții între „vechii brașoveni”, „mai puțin noii brașoveni” și „foarte noii brașoveni”, între grupurile etnice conlocuitoare, Muntele conciliază. Civilizația Muntelui educă, înlătură „zonele de contradicție”, care afectează coerența comunității, inclusiv culturală.

25

2.3. Tabără (Camp) culturală

2.2 Călăuze culturale Civilizația Muntelui nu folosește clișee, însă se bazează pe reguli !

Este un program de educație culturală concentrat pe mai multe segmente ale comunității locale. În primul rând, acțiunile acestei axe se vor concentra pe educația culturală pentru elevi, tineri, grupuri sociale dezavantajate.

Nu poți să urci Muntele fără să fii pregătit. Respectul față de „munte” (= cultură) este o manifestare a civilizației.

O altă sursă de inspirație pentru această axă este perspectiva femeii în viața culturală.

Urmărind participarea largă a comunității, incluziunea socială și expansiunea culturală, programul Călăuze culturale conține și evenimente accesibile pentru marea parte a populației, fără a face compromisuri în privința calității artistice.

Civilizația Muntelui înseamnă calitatea vieții.

Este un mod de viață. Ținta proiectului Brașov 2021 nu este numai vârful muntelui ci și modul cum învățăm să urcăm muntele, cum ne bucurăm împreună de peisajele întâlnite, cum îi ajutăm pe cei care nu sunt obișnuiți cu exigențele urcușului …

Muntele nu se mută din loc!

Este un program care pune accent pe transformarea spațiului urban în sensul orașului cultural, potrivit strategiei de dezvoltare durabilă pe termen lung. În perioada 2016 – 2020, Brașovul se va transforma într-un șantier care va construi și întări o „tabără” culturală. Structurile și clădirile reabilitate și infrastructura culturală nouă vor reprezenta „tabăra” de plecare pentru etapa a II-a din viața culturală a orașului (2021 – 2030), asigurând sustenabilitatea programelor culturale și consolidarea traseelor culturale deschise de Brașov 2021. În 2021, „marea tabără” culturală va găzdui tabere mai mici, temporare. Pentru a crea un mediu propice dezvoltării creative individuale vor fi organizate mai multe tabere de creație, pe diverse domenii artistice. În unele cazuri, taberele vor reuni mai multe domenii culturale pe o temă specială derivată din conceptul artistic al capitalei europene a culturii 2021.

Axa este formată din proiecte care vor combina arta și tehnologia în spațiul public în procesul de regenerare urbană prin cultură a orașului. De asemenea, include proiecte de amenajare peisagistică în spațiile neconvenționale.

O altă latură a fluxului creativ este susținerea unor proiecte care vor face trecerea unor companii din zona economiei industriale în economia creativă.

Tabăra culturală trebuie să aibă „ghizi” pregătiți pentru abordarea următoarei etape de creștere prin cultură. Pentru un management profesionist al instituțiilor publice, dar și într-un efort de a descentraliza cultura de centre instituționale, Tabăra va organiza simpozioane și conferințe internaționale, cursuri de pregătire și perfecționare profesională.

26

Conţinutul cultural artistic

Selecția programului cultural 2021 este împărțită în trei categorii majore de evenimente şi activităţi culturale: I. Proiecte-pilot Până în anul 2021, începând din 2016, vor exista proiecte care vor ajunge la maturitate în cadrul programului artistic 2021. Acestea vor primi în mod constant finanțare publică pe baza unui plan de dezvoltare.

Cele mai importante capitole ale categoriei și, totodată criterii de selecție, sunt educația culturală, dimensiunea europeană și implicarea comunității. În această linie de finanțare vor fi acordate începând din 2016 grant-uri pentru susținerea artiștilor independenti și organizațiilor culturale din Brașov și zona metropolitană.

II. Parteneriate europene Este categoria exclusiv internațională a programului cultural. Sunt proiecte de dimensiuni diferite, delimitate de valoarea maximă a finanțării.

Proiectele sunt împărțite după natura finanțării în proiecte desfășurate pe programe europene (Europa Creativă, Erasmus +, Orizont 2020, COSME, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Parteneriatul Estic), în acest caz Asociația Brașov 2021, în calitate de partener, asigurând parțial/ total co-finanțarea, și proiecte europene cu finanțare 100% Brașov 2021. În al doilea caz, criteriile de selecție țin de dimensiunea europeană (număr parteneri, țări diferite, subiect), promovarea dialogului intercultural, impactul cultural local, respectarea conceptului Civilizația Muntelui.

III. Proiectele anului 2021 Pentru această categorie vor exista linii de finanțare identificate prin axele de program, împărțite în domenii culturale (artă contemporană, patrimoniu, literatură, teatru, muzică și dans etc) și zone culturale urbane (cartiere, centrul istoric, infrastructura „verde”), cu obiectivul propriu de a echilibra oferta și destinația programului cultural 2021.

Accesarea finanțării se va face numai în cadrul sistemului achizițiilor publice sau competiției de proiecte.

Din studierea recomandărilor pentru alte capitale culturale europene (vezi Mons 2015), pentru această linie de finanțare va exista o secțiune deschisă pentru proiectele mai mici „ultimul minut”.

Strategia de constituire a programului cultural 2021 va contesta în mod sistematic cultura instituțiilor închise și va cere acestora, prin autoritățile publice locale, ordonatori principali de credite, un program de activități pe termen mediu și lung cu perspectivă europeană și impact ridicat în comunitate.

Un criteriu de selecție este evidențierea nu numai a părților luminoase ale istoriei locale/europene comune, ci și a aspectelor controversate. În această zonă menționăm că există deja o expertiză internațională prin Școala de vară ASTRA (2013 – 2015) a Festivalului internațional de Film Istoric Râșnov și conceptul living history al Festivalului internațional de Reconstituire Istorică Râșnov.

Un alt criteriu general este repartizarea echilibrată a programului de-a lungul anului și evitarea concentrării în sezoanele turistice (vacanța de vară și sezonul de schi).

Programul cultural Brașov 2021 trebuie să cuprindă, în primul rând, evenimente și activități autentice, inovatoare, capabile să producă rezultate pe termen lung pentru cultura locală, națională și europeană.

Pentru selecția și coordonarea programului artistic 2021 și a proiectelor culturale dezvoltate de Asociația Brașov 2021, începând din anul 2016, imediat după primirea titlului, pe baza unui plan de management va fi ales un manager artistic.

Rolul de „diriginte” cultural al programului ante 2021 și 2021 urmează să fie îndeplinit de un Consiliu artistic, format din personalități culturale europene cu expertiză în managementul cultural. Consiliul artistic „Europa Corona” are sarcina de a controla/ superviza autenticitatea agendei culturale, respectarea conceptului Civilizația Muntelui și nivelul activităților și evenimentelor.

Menționăm că selecția programului cultural va fi caracterizată de transparență decizională, comunicare publică și alegerea formulelor de jurizare/selecție verificate până acum ca modele de bună practică la nivel european, respectând legislația românească în domeniu.

27

Căile folosite pentru îmbinarea patrimoniului cultural local şi a formelor de artă tradiţională cu expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale sunt: infrastructura culturală și conținutul programului artistic.

O bună parte a infrastructurii culturale folosită pentru programul Brașov 2021 este formată din monumentele istorice ale Brașovului și Țării Bârsei. În acest context, provocarea programului european pentru o zonă culturală destul de săracă în evenimente artistice moderne este alegerea proiectelor inovatoare și a experimentelor artistice potrivite pentru incinta unei biserici fortificate, grădina Cetății Râșnov sau Turnul Alb. Plecând de la decizia administrativă a transformării unor clădiri de patrimoniu industrial în spaţii pentru creaţie contemporană și a construirii unui centru multicultural, programul cultural Brașov 2021 a inclus în axele sale necesitatea organizării unor tabere de creație, expoziții, spectacole etc. din zona avangardei artistice contemporane pentru a pregăti mediul necesar sustenabilității acestor spații culturale inovatoare în peisajul cultural regional. În același timp o parte din spațiile expoziționale moderne vor fi ocupate periodic și de evenimente specifice artelor tradiționale sau inspirate de moștenirea istorică.

Explorarea spaţiului urban şi crearea de repere (artistice, vizuale) în spaţii publice diverse prin amplasare unor opere de artă sau instalaţii ori intervenţii de street art vor reprezenta o moștenire importantă a programului Brașov 2021 care va echilibra poziția dominantă a patrimoniul istoric etnic și religios.

Potrivit descrierii axelor de programe, Brașov 2021 va beneficia de o ofertă artistică bogată, care va pleca de la laboratoare de creație, proiecte de artă comunitară și revitalizare urbană, spectacole de dans contemporan și va ajunge trecând prin multe alte tipuri de evenimente artistice moderne, clasice sau tradiționale, până la concerte de muzică pop, festivaluri internaționale de folclor, tabere de reconstituire istorică și târguri meșteșugărești.

Exemple de puncte de program Brașov 2021 care susțin abordarea menționată sunt tabăra de creație din Poiana Brașov cu tematica interpretării simbolisticii artei populare săsești, maghiare și românești din Țara Bârsei, care va reuni artiști din toate țările membre UE; atelierul virtual de meșteșuguri tradiționale, constituirea bazei de date online pentru meșteșuguri tradiționale europene, atelierul de artă contemporană pe vitralii, concerte cu instrumente muzicale neconvenționale în lăcașuri de cult.

28

Conţinutul cultural artistic

Modul în care vor fi implicaţi artiştii locali şi organizaţiile culturale braşovene în elaborarea şi punerea în aplicare a programului cultural

Artiștii locali au fost cei mai activi brașoveni în campania de promovare a candidaturii Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, mulți dintre ai au participat la dezbaterea publică și au trimis propuneri pentru programul artistic Brașov 2021.

Un rol important în structura dimensiunii locale a programului cultural Brașov 2021 l-au avut acțiunile de susținere și proiectele propuse de Centrul Cultural Reduta, Filarmonica Brașov, Opera Brașov, Teatrul „Sică Alexandrescu”, filialele Brașov ale Uniunii Artiștilor Plastici și Uniunii Scriitorilor din România, Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania” Brașov, Școala de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu”, ONG-uri locale din domeniul artistic.

Dimensiunea locală Sub Munte a conceptului Civilizația Muntelui implică în mod direct artiştii locali şi organizaţiile culturale brașovene în programul cultural Brașov 2021.

Axa Izvoare culturale subliniază dimensiunea locală multiculturală și va cuprinde proiecte cu abordări inovatoare pentru tradițiile locale, iar în cadrul axei Tabăra culturală vor fi organizate mai multe tabere de creație, pe diverse domenii artistice, la care artiștii locali vor fi invitați alături de colegii lor din țară și străinătate. De asemenea, artiștii independenți și organizațiile din Brașov și Țara Bârsei vor avea acces la programul axei Trecători culturale, un criteriu de selecție al proiectelor fiind crearea unui forum pentru experimentare artistică la care să contribuie atât invitații europeni, cât și artiștii locali.

De fapt, o bună parte din programul artistic Brașov 2021 va fi co-proiectat împreună cu mediul artistic local. Instituțiile publice din domeniul artistic, artiștii locali independenți și operatorii culturali vor deveni partenerii proiectului Brașov 2021 prin accesarea categoriilor majore de evenimente şi activităţi culturale.

Un exemplu concret sunt granturile din categoria proiectelor-pilot acordate începând din 2016 pentru susținerea artiștilor independenti și organizațiilor culturale din Brașov și zona metropolitană.

Prin categoria de finanțare dedicată proiectelor europene, organizaţiile culturale locale sunt încurajate să acceseze programele europene de finanțare a culturii, Asociația Brașov 2021 asigurându-le cofinanțarea, o condiție greu de îndeplinit pentru majoritatea organizațiilor culturale locale. În privința categoriei „Proiectele anului 2021”, liniile de finanțare respectă axele de program și oferă, după cum am prezentat mai sus, oportunități importante artiștilor din toate domeniile vieții artistice locale (artă contemporană, teatru, muzică, dans etc).

29

Programul cultural Brașov 2021 va cuprinde, în primul rând, evenimente și activități autentice, inovatoare, capabile să producă rezultate pe termen lung pentru cultura locală, națională și europeană.

Categoria Proiectele anului 2021 pentru care vor exista linii de finanțare identificate prin axele de program, împărțite în domenii culturale (artă contemporană, patrimoniu, literatură, teatru, muzică și dans etc) și zone culturale urbane (cartiere, centrul istoric, infrastructura „verde”) presupune implicarea instituțiilor culturale brașovene care au propus proiecte și activități culturale (Centrul Cultural Reduta, Teatrul Sică Alexandrescu, Opera Brașov, Filarmonica Brașov, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Scriitorilor din România), instituții de învățământ (Universitatea Transilvania din Brașov, Școala de Arte și Meserii Tiberiu Brediceanu), ONG – uri locale din domeniul artistic (Fundația pentru Cultură și Patrimoniu – Forum Arte, Alianța Franceză Brașov, Asociația Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană Brașov, Fundația Comunitară Brașov, Asociația Kunstadt Brașov, Asociația Kamerata Kronstadt, Ordinul Arhitecților din România – filiala Brașov, Asociația Culturală Libris, Depoul de Artă Urbană, Asociația Bohemian, Asociația Culturală Museion, Fundația Kronospan, Societatea Junilor, Asociația Catharsis, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Județul Brașov etc.).

Programul cultural 2021 conține categorii de evenimente şi activităţi culturale în care se vor regăsi artiștii locali din Brașov și Zona Metropolitană ale căror proiecte culturale respectă principalele criterii de selecție din program: educația culturală, dimensiunea europeană și implicarea comunității.

Dintre artiștii locali de talie europeană cu care Asociația Brașov 2021 dorește să colaboreze, enumerăm: Mariana Nicolesco – soprană, Ilarion Ionescu Galați – dirijor, Florin Ionescu Galați – violonist, Gina Dumitru – vioară, Anton Niculescu – violoncel, organizatorul Festivalului Internaţional de muzică de cameră „Marile Serate Muzicale”, Stephen Schlandt – organist Biserica Neagră și coordonator Festivalul Musica Barcensis, Horia Mihail – pianist, Luminița Gliga – pictor.

30

Capacitatea de a produce rezultate

Capacitatea de a produce rezultate

31

Proiectul „Brașov 2021” se bazează pe angajamentul ferm al administrației publice locale de la nivelul întregii Zone Metropolitane Brașov (18 localități) și de la nivelul Regiunii Centru. Puternica implicare este în primul rând politică, dar și operațională și financiară.

Reprezentanţii locali ai principalelor partide politice au semnat un acord de susţinere necondiţionată a Proiectului Braşov 2021 – Capitala Europeană a Culturii, fapt ce dovedeşte asumarea şi determinarea de a colabora în desfăşurarea şi implementarea proiectului european.

Municipiul Brașov, precum și comunitatea pe care o reprezintă, este beneficiarul direct al câștigării titlului de Capitală Europeană a Culturii. În vederea depunerii dosarului, Primăria Municipiului Brașov, principalul pilon public în procesul candidaturii, a fost responsabil de redactarea strategiei culturale a municipiului, comunicarea în spațiul public a importanței proiectului, conștientizarea factorilor de susținere a candidaturii, intensificarea relațiilor internaționale în vederea susținerii candidaturii municipiului Brașov la nivel european, realizarea unui studiu de consum cultural.

Susţinerea politică Proiectul „Brașov 2021” beneficiază de votul tuturor celor 27 de membrii ai Consiliului Local Brașov, reprezentanți ai principalelor partide politice din România, care reprezintă autoritatea administrației publice locale. Dezbaterea din Consiliul Local al municipiului Brașov a Strategiei Culturale pe termen lung a municipiului Brașov, în calitate de oraș candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, și votul final de aprobare în unanimitate reprezintă, de asemenea, un angajament ferm și asumat al factorului politic, prin care reprezentanții în legislativ ai principalelor partide politice acordă prioritate acțiunilor și programelor administrației publice necesare realizării dezideratului Brașov 2021.

Alături de municipiul Brașov, Consiliul Județean Brașov este un beneficiar direct al câștigării titlului de Capitală Europeană a Culturii. Încă de la momentul lansării candidaturii, proiectul Brașov 2021 a fost anunțat ca un proiect al comunității brașovene dar și al localităților ce fac parte din Zona Metropolitană Brașov. Consiliul Județean Brașov, prin cei 33 de consilieri județeni, s-a angajat ca în orice formulă de reprezentare a cetățenilor și oricare va fi orientarea politică a celor care vor conduce județul Brașov, să acorde prioritate totală proiectului public Brașov 2021, acționând în completă transparență, corectitudine și eficiență față de resursele publice.

Angajament administrativ În vederea pregătirii acțiunilor specifice depunerii dosarului, a fost înființată Asociația „Braşov 2021 – Capitala Europeană a Culturii” care reunește principalele structuri administrative locale și județene. Această asociație, încă de la înființare, a fost susținută în mod activ de structuri culturale, universitare și ale mediului socio-cultural din județ, reprezentând un angajament comun luat la nivel extins, pentru implementarea proiectului Brașov 2021. Membrii fondatori ai Asociației „Braşov 2021 – Capitala Europeană a Culturii” sunt: Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov.

Corectitudinea asumării promovării candidaturii de către autoritățile locale este dată și de rezultatul sondajului de opinie realizat în anul 2015: 38,5 % din respondenți au declarat că Primăria Municipiului Brașov este responsabilul principal în derularea cu succes a proiectului Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii. Pe locul doi se află locuitorii municipiului (14,9 %). În schimb, există așteptări foarte mici din partea altor organizații guvernamentale non-locale (Ministerul Culturii – 9,2 % sau Guvernul României – 2 %).

Capacitatea de a produce rezultate

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov reprezintă o asociere a 18 unități administrativ-teritoriale din județ și este una dintre cele mai importante asociații de dezvoltare intercomunitară din România. Primarii celor 18 localități au semnat o declarație comună de susținere necondiționată a proiectului comunitar „Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii”, angajându-se să dezvolte infrastructura culturală, pornind de la punerea în valoare și protejarea patrimoniului cultural și natural și continuând cu formarea resursei umane în domeniul culturii.

La nivel regional, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, instituţie publică, în subordinea Guvernului României, s-a angajat, în baza protocolului semnat, în susținerea cu specialiști care să asigure sesiuni de training pentru cetățeni, IMM-uri, ONG-uri, instituții publice și private de cultură pentru accesarea de FEN, fonduri naționale pentru dezvoltarea industriilor culturale și creative, turismului, protejarea și conservarea patrimoniului, asigurarea elementelor de promovarea și comunicare, inclusiv prin biroul deschis la Bruxelles, precum și susținerea și negocierea la nivel național și european în vederea asigurării fondurilor necesare obiectivelor de investiție asumate prin candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Infrastructura culturală Municipiul Brașov dispune de o infrastructură culturală concentrată în centrul istoric.

Chiar în Piața Sfatului se află trei muzee de rang județean (Muzeul Județean de Istorie cu secția din Casa Sfatului, Muzeul de Etnografie cu secția Muzeul Civilizației Urbane și Muzeul „Casa Mureșenilor”) și trei din cele patru librării locale mari (Librăria „Humanitas” - 100 mp., Librăria „Cărturești” - 300 mp. și Librăria „Okian” - 400 mp.). Menționăm că în orașul Brașov nu există muzee de rang național, iar patrimoniul mobil local cel mai numeros aparține Muzeului Județean de Istorie (în anul 2014, 158.517 bunuri muzeale/10 colecții). În prezent, în Casa Sfatului există o expoziție permanentă despre istoria locală concentrată pe patrimoniul arheologic pe o suprafață de 600 mp. Până la sfârșitul anului 2016, această expoziție urmează să fie înlocuită cu expoziția permanentă Identitatea istorică a Brașovului al cărei discurs muzeal asociază temele istorice importante ale istoriei Brașovului cu noțiuni istorice recunoscute la nivel european (ex.

Ultima frontieră a Imperiului Roman, Mica Saxonie, Poarta Transilvaniei, 1848, Orașul Stalin). Toate exponatele provin din colecțiile muzeului. În subsolul Casei Sfatului, după reamenajare, va funcționa o sală de expoziții temporare cu suprafața de 100 mp.

Muzeul „Casa Mureșenilor” deține o expoziție permanentă (400 mp) consacrată memoriei mai multor membri ai familiei Mureșanu cu merite în viața culturală și politică a Brașovului. Patrimoniul muzeului este format din peste 35.000 bunuri culturale. În prezent, instituția este promovată ca Muzeul Imnului Național, valorizând originea compoziției „Deșteaptă-te, Române”, creația brașoveanului Andrei Mureșanu. Casa memorială deține și un spațiu pentru expoziții temporare (250 mp). În curtea unei case din piață în anul 2007 a fost deschisă galeria de artă „Transilvania” (50 mp).

Muzeul Civilizației Urbane din Piața Sfatului prezintă secvențe din viața Brașovului de altădată, de la prăvălia cu mirodenii și pivnița de mărfuri, până la salonul patrician și camera copilului (780 mp suprafață). În mansarda muzeului există un spațiu pentru expoziții temporare (121 mp.). În imediata apropiere se află Biserica Neagră, cea mai mare biserică-hală din România (lungime aprox.

90 de metri, înălţimea turnului la cruce 65 metri, suprafață 2.500 mp.). Lăcașul de cult deține cea mai mare orgă mecanică din România, marca Buchholz.

33

Municipiul

BraĹ&#x;ov

34

Capacitatea de a produce rezultate

În partea din spate a bisericii se află o expoziţie permanentă despre istoria Bisericii Negre şi viaţa reformatorului Johannes Honterus. Biserica Neagră posedă cea mai mare colecţie de covoare orientale (sec. XV-XVI) din Europa, cu excepţia Turciei. În curtea bisericii se află Liceul Teoretic „J. Honterus”, care are o aulă cu 250 locuri. Lângă școală, în Casa Parohială Evanghelică, este prezentată colecţia muzeală de argintărie a sașilor din Cetate.

Din Piața Sfatului pornesc radial mai multe străzi istorice. Pe strada Apollonia Hirscher, în clădirea care găzduiește cea mai veche sală de spectacole a orașului, se află cel mai activ operator cultural din Brașov: Centrul Cultural Reduta. După ultima modernizare (2004), „Reduta” dispune de o sală de spectacole cu un număr de 370 de locuri, destinată în special spectacolelor de teatru, muzică și dans.

Lângă centrul cultural își desfășoară activitatea Teatrul de copii „Arlechino” (117 locuri).

Pe strada G. Barițiu, în bastionul Fierarilor, se află serviciul județean Brașov al Arhivelor Naționale ale României. Aici se află una dintre cele mai importante colecții de documente istorice din România (ex. primul document scris în limba română - o scrisoare din 1521) și zona Balcanilor.

Pe Şirul Beethoven, se află Poarta Ecaterinei, unul dintre monumentele reprezentative ale stilului Renașterii în arhitectura transilvăneană. În interiorul fortificației, Ordinul Arhitecților din România - filiala Brașov, Covasna și Harghita a amenajat un spațiu pentru expoziții temporare (60 mp). În aceeași zonă, în clădirea istorică a Colegiului Național „Mitropolit Andrei Șaguna” există o sală de festivități cu 200 locuri.

Pe Strada Mureșenilor, în capătul dinspre Piața Sfatului, la nr. 1, se află galeria „Europa” a Uniunii Artiștilor Plastici - Filiala Brașov (40 mp) și, la etaj, galeria librăriei Okian (60 mp); apoi avem librăria „St. O. Iosif”, cea mai mare librărie locală (500 mp), iar la capătul opus, în clădirea Rectoratului, Centrul Multicultural al Universității „Transilvania” a deschis în anul 2015 un spațiu expozițional modern (150 mp).

Alte spații valorificate cultural în centrul istoric sunt Kron Art Gallery (20 ml simeză) pe strada Postăvarului, Bistro de l’Arte (20 ml simeză) în Piața George Enescu, Sinagoga Neologă Ashkenazi pe strada Poarta Șchei, cu o expoziție despre comunitatea evreiască locală, și biserica romano-catolică „Sf. Petru și Pavel”, gazda unor concerte de muzică clasică.

Cele mai importante turnuri și bastioane medievale au primit destinații culturale. Turnul Alb (50 mp) este ocupat periodic de expozițiile artiștilor locali. Muzeul Județean de Istorie a amenajat o expoziţie despre apărătorii cetăţii Brașovului (70 mp) în Bastionul Graft și o expoziţie permanentă despre fortificațiile medievale locale (120 mp) în Bastionul Țesătorilor (700 mp). Sub Tâmpa, în Bastionul Postăvarilor (90 mp) funcționează o galerie digitală dedicată istoriei Brașovului. Celelalte turnuri au rămas neocupate sau au avut până de curând destinații comerciale. În al doilea cerc, foarte aproape de centrul istoric, se află sediul Bibliotecii Județene „G. Barițiu” și Casa G. Baiulescu în Livada Poștei; Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie și Teatrul „Sică Alexandrescu” pe Bulevardul Eroilor; Școala de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu” pe strada Lungă; Casa memorială „Șt. Baciu” și Muzeul „Primei Școli Românești” în Schei.

Pe lângă misiunea principală de bibliotecă publică, în ultimii ani, Biblioteca Județeană Brașov a devenit un operator cultural important al orașului, având și avantajul unor spații potrivite organizării evenimentelor culturale: sala de festivități din sediul central (160 mp) și mansarda Casei Baiulescu (80 mp).

Spațiul Muzeului de Artă (213 mp) este împărțit între expoziţia permanentă „Galeria Naţională” (lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din spaţiul românesc) și o sală de expoziții temporare.

Patrimoniul muzeal cuprinde peste 4300 de bunuri culturale (pictură de şevalet, grafică, sculptură, artă decorativă, icoane, tapiserie, covoare orientale etc.).

Muzeul de Etnografie (447 mp) este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei.

Expoziția permanentă este dedicată patrimoniului textil. Patrimoniul format din 21.256 obiecte este structurat pe următoarele colecţii: textile şi port popular, lemn, metal, ceramică, sticlă, ouă încondeiate, jucării, fotografii de epocă, documente; muzeul deţine o arhivă foto (15.000 negative alb-negru, 2.600 diapozitive color) și audio-video (1.000 casete). Muzeul deține și două secții externe municipiului (Rupea și Săcele).

Teatrul „Sică Alexandrescu” a luat fiinţă în anul 1946 sub denumirea „Teatrul Poporului”. Edificiul, inaugurat în 1959, dispune de două săli modernizate în anul 2014: sala mare cu 608 locuri şi sala mică Studio 82 cu o capacitate care variază între 40-60 locuri. Este prin excelenţă un teatru de repertoriu, care realizează in jur de 6-8 premiere pe stagiune.

35

Școala de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu” organizează cursuri de teatru cu clase de actorie și teatru păpuşi; arte vizuale cu clase de artă fotografică și artă cinematografică; arte plastice cu clase de pictură, grafică, sculptură, ceramică, artă decorativă, artă populară, iconografie, design vestimentar; muzică cu clase de canto clasic - muzică ușoară, canto popular, pian, chitară, vioară, flaut-clarinet, saxofonblockflote, contrabas, țambal, nai-trompetă, percuție (baterie), acordeon-orgă electronică, instrumente populare (fluier, caval, cobză, cimpoi, bucium, ocarină), ansamblu instrumental, ansamblu coral, improvizaţie jazz; coregrafie cu clase de dans clasicinterpreți balet, dans modern și dans popular; și cursuri pentru organizare activități culturale tip piese de teatru pentru copii, concerte de operă sau muzică ușoară și serbări școlare. Școala de Arte și Meserii are în prezent peste 800 de cursanți și beneficiază de o sală festivă (50 mp).

Casa memorială „Șt. Baciu” (200 mp) a fost inaugurată în anul 2006, ca urmare a donației urmașilor poetului brașovean, mort în exil. Este secție a Muzeului „Casa Mureșenilor”.

Muzeul „Primei Școli Românești” se află în incinta Bisericii „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului. Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul Ex Libris (câteva sute de piese unicat Ex Libris datând din secolele XV - XIX), Muzeul Junilor Brașoveni, Muzeul de muzică Tudor Ciortea și Muzeul Ștefan Mironescu. Suprafața totală a complexului este 918 mp. Biblioteca muzeului conține una dintre cele mai importante colecții de carte veche (tipărituri medievale românești, grecești și slavone) din România. În al treilea cerc, destul de apropiat centrului istoric, la granița cu cartierele de blocuri, avem Aula Universității Transilvania (str. Iuliu Maniu), Sala „Patria” (str. Lucian Blaga), Opera Brașov (str. Bisericii Române) și Laborazone Maker Space (strada N.D. Cocea).

Aula Universității Transilvania are o sală cu capacitatea de 500 de locuri. „Transilvania” este singura universitate din România care are propria ei stagiune de concerte.

Sala „Patria” din Braşov este împărțită în sala mare (458 locuri) și sala mică (72 locuri). Clădirea modernizată a fost inaugurată în anul 2013.

Aici se desfășoară stagiunea de concerte a Filarmonicii Brașov.

Opera Brașov, înfiinţată în anul 1953 sub numele de Teatrul Muzical, oferă o stagiune de spectacole diversificată, inclusiv o stagiune dedicată copiilor. Sala de concerte are o capacitate de 455 locuri.

Laborazone Maker Space (140 mp) a apărut foarte recent și este un spațiu de creație și producție care se adresează tinerei generații de artiști. În ultimul cerc, între blocuri sau la marginea orașului, singurele spații culturale sunt aula Universității particulare „Spiru Haret” Brașov (500 mp) în cartierul Tractorul, cinematograful Cinema „Go Multiplex” (243 locuri) în cartierul Bartolomeu și Cinema One din Coresi Shopping Resort (cartier Tractorul), format din opt săli moderne, dintre care patru sunt prevăzute cu echipamente de proiecţie 3D (total 1470 de locuri).

Cu capacitatea de a găzdui evenimente culturale mai identificăm Sala Sportului (zona Centrul Nou – Gara Brașov), capacitate 1.700 locuri, și Patinoarul Olimpic, capacitate 2.000 locuri (zona Parc Tractorul).

Spațiile urbanistice deschise folosite până în prezent pentru organizarea evenimentelor culturale sunt situate tot în centrul istoric: Piața Sfatului (10.000 mp), Piața Unirii (2.500 mp) și Piața G. Enescu (2.000 mp). În categoria spațiilor neconvenționale cu destinație culturală intră în primul rând zona Pietrele lui Solomon din Schei, un spațiu istoric care se identifică cu tradițiile Junilor brașoveni.

O categorie mai mare este infrastructura „verde” formată din parcurile orașului. Spațiile verzi, întreținute de primărie, sunt alese cel mai des pentru evenimentele dedicate copiilor.

Eforturile depuse de Municipiul Braşov de a crea şi îngriji parcurile și alte spaţii verzi au fost recompensate de către Ministerul Mediului în 2011 cu distincţia de „Capitală Verde a României”.

Dezavantajul spațiilor deschise este dependența de climă.

36

Capacitatea de a produce rezultate

Capitala europeană a culturii 2021 şi dezvoltarea infrastructurii culturale a oraşului.

Pentru evenimentele culturale de amploare redusă, această ofertă de spații este rezonabilă.

Cu puține excepții, spațiile expoziționale și sălile de spectacole aparțin autorităților locale și județene. În contextul calității lor de membri ai Asociației Brașov 2021 și a interesului comun asumat prin angajament ferm, toată această infrastructură publică va fi pusă la dispoziția programului Brașov 2021.

Evenimentele organizate în spațiile neconvenționale nu vor necesita amenajări deosebite, în schimb oferă un cadru natural și/sau istoric special.

Problemele importante apar atunci când ne raportăm la distribuirea geografică a spațiilor culturale și la capacitatea de a organiza evenimente culturale condiționate de existența spațiilor expoziționale mari. În primul rând, constatăm că în exteriorul centrului istoric nu există muzee, galerii de artă, centre culturale și săli de spectacole. În ASTRA (fost Steagu Roșu), cel mai mare și mai populat cartier al orașului, nu există nici un tip de spațiu cultural.

La nivelul întregului oraș, cel mai deficitar capitol al infrastructurii culturale îl reprezintă galeriile de artă.

Spațiile expoziționale adecvate etalării artei plastice funcționează în două muzee și cinci galerii private.

Cel mai mare spațiu nu depășește 250 mp. și 85 metri liniari de simeză și aparține unui muzeu de istorie. Cu o excepție, toate galeriile private nu depășesc 60 mp.

Apoi, dacă excludem infrastructura sportivă, cea mai mare sală de spectacol din Brașov are 608 locuri.

Orașul Brașov are o sală de spectacol cu peste 500 de locuri, cinci săli de 400 – 500 locuri (inclusiv Biserica Neagră), trei săli de 200 – 400 locuri, patru săli de 100 – 200 locuri și două săli cu capacitatea sub 100 locuri.

Prin urmare, necesitatea primară a infrastructurii culturale locale este acoperirea crizei de spații pentru arta contemporană și zona de spectacol cultural.

Există varianta construirii mai multor clădiri de mărime medie. Însă, ținând cont de lista redusă a terenurilor disponibile în domeniul public, autoritățile locale agrează soluția construirii unui mare centru multicultural în zona Centrul civic – cartier ASTRA, reabilitarea și conversia unei hale industriale către activități culturale și reamenajarea halei istorice IAR ca spațiu expozițional (Muzeul Aeronauticii) pe fosta platformă industrială Rulmentul și construirea unei săli de spectacole în cartierul Bartolomeu1. Aceste investiții au și meritul că „democratizează” infrastructura culturală a Brașovului, fiind așezate strategic în zone neacoperite cultural în prezent.

De asemenea, în etapa 2016 – 2021, vor continua proiectele municipalității de modernizare și/sau reamenajare a spațiilor culturale neutilizate/abandonate, permițând reintroducerea acestora în circuitul cultural (cinematografele „Astra” și „Popular” și Cetățuia Brașovului). Reabilitarea clădirii fostului cinematograf comunist „Patria”, devenit sediu al Filarmonicii locale, este un bun exemplu în acest sens.

O altă soluție pentru diversificarea locurilor unde se vor desfășura evenimente culturale este și extinderea infrastructurii culturale „verzi” în Poiana Brașov, Noua, cariera Răcădău și Șaua Tâmpei. Profilul cultural actual al brașovenilor și conceptul Brașov 2021 sunt argumentele care încurajează această inițiativă a dosarului de candidatură.

1 Pentru planificarea lucrărilor la noua infrastructură culturală locală vezi cap. Gestiune, pag. 71.

37

Accesibilitatea Transportul regional, naţional şi internaţional Situat în inima României, Municipiul Brașov dispune de o așezare geografică avantajoasă și beneficiază de conexiuni rutiere și feroviare bune cu restul regiunilor țării, având poziția de nod rutier și feroviar.

Principalele puncte vamale cu Bulgaria, Ungaria, Ucraina și Moldova se află la distanțe sensibil egale de municipiul Brașov, aspect favorabil accesului vizitatorilor care utilizează mijloace de transport rutier.

La Brașov se întâlnesc trei magistrale feroviare majore (200, 300 și 400) prin care se asigură legătura directă cu centre europene importante, precum Viena, Budapesta, München, Sofia, Salonic.

Prin Autogara Internațională Brașov-Bartolomeu sunt operate zilnic peste 40 de curse internaționale.

Punctele slabe sunt reprezentate de neconectatarea Brașovului la rețeaua națională de autostrăzi și lipsa aeroportului.

Brașovul se află la 100 km de conexiunea cu A3 și 130 km până la conexiunea cu A1. Rețeaua de autostrăzi este accesibilă din localitate pe drumuri europene. În ceea ce privește transportul aerian, există posibilitatea accesării aeroporturilor internaționale din Sibiu și București, ambele situate pe o rază de 150 km.

Aeroportul local Brașov-Ghimbav se află în etapa de construcție, finalizarea acestuia până în 2021 fiind un obiectiv asumat de autoritățile publice locale.

În rezervă, pentru îmbunătățirea accesibilităţii externe, se are în vedere negocierea unui parteneriat cu C.F.R. pentru introducerea unui tren expres „Europa Corona” pe ruta București – Brașov. În schimb, în privința mobilității la nivel intern, Brașovul este una dintre cele mai dezvoltate localități din România prin ansamblul de artere rutiere corespunzător dimensionate, sistematizarea eficientă a circulației și existența unui operator local de transport în comun, care operează o rețea ce acoperă întreaga localitate și este proiectată să se extindă în întreaga zonă metropolitană.

24 capitale europene și 21 orașe cu mai mult de 1 milion de locuitori conectate prin curse aeriene de aeroporturile aflate pe o rază de 150 km față de Brașov 73 trenuri care deservesc municipiul Brașov, din care 18 trenuri internaționale 423.535 vizitatori sosiți în Brașov în 2014 utilizând căile de acces disponibile în prezent 52.272.632 călători transportați în 2014 de operatorul local de transport 30 kilometri de piste de biciclete 18 trasee montane

38

Capacitatea de a produce rezultate

Oferta de cazare În zona metropolitană Braşov există 6.183 de camere în 325 unităţi de cazare de la două până la cinci stele.

Infrastructura de cazare acoperă toate standardele și cerințele specifice vizitatorilor: hoteluri, moteluri, hosteluri, vile, cabane, pensiuni urbane și rurale.

30 hoteluri cu 2 până la 4 stele, avînd 1.970 camere, au prezentat garanţii pentru preţul maxim/cameră valabil în 2021 şi au stipulat faptul că „nu există sejur minim”.

Spațiile de cazare sunt concentrate în Poiana Brașov, municipiul Brașov și stațiunile turistice naționale Predeal și Râșnov.

Menționăm că Brașovul, împreună cu zona turistică înconjurătoare, deține 7,4 % din totalul unităților de cazare existente la nivel național, iar la nivelul Regiunii Centru acest procent urcă la 30,5%.

Potențialul Brașovului nu se rezumă însă numai la capacitatea de acomodare a vizitatorilor. Din activitățile care se circumscriu triunghiului NATURĂ – SPORT – CULTURĂ, cele de pe primele două axe sunt foarte bine dezvoltate și definesc specificul și atractivitatea zonei. Stațiunile turistice de interes național Poiana Brașov, Râșnov și Predeal sunt destinații pentru practicarea sporturilor de iarnă. Mai mult, întregul areal a beneficiat de investițiile în infrastructura sportivă, realizate în vederea organizării FOTE 2013, aceasta având capacitatea de a fi reconvertită către funcțiuni mixte cultural-sportive (baza pârtiilor care pot fi locația unor evenimente culturale în aer liber sau Patinoarul Olimpic). Dar Brașovul nu este căutat numai pentru sporturile de iarnă. Masivele montane, cadrul natural deosebit (peste 50% din suprafața administrativă a localității este acoperită de păduri iar 9.1% din acestea sunt arii protejate) oferă cadrul necesar pentru diverse activități de agrement și recreere în aer liber. Locații situate în natură, prețuite deja atât de localnici cât și de vizitatori, precum Pietrele lui Solomon sau Poiana Brașov, pot și vor fi utilizate pentru a găzdui manifestări specifice, într-o împletire armonioasă a culturii cu natura – muntele.

39

Facilitățile oferite de cadrul natural sunt completate de infrastructura specifică aflată într-o continuă dezvoltare, exemple reprezentative în acest sens fiind Centrele de Agrement din Poiana Brașov și Predeal, ambele oferind posibilități multiple de petrecere a timpului liber și de implicare a vizitatorilor inclusiv în activități cu specific cultural.

Oraș multietnic și cosmopolit, cu o tradiție turistică de peste un secol, Brașovul are „exercițiul” ospitalității pentru un flux mare de turiști, fapt confirmat de numărul de vizitatori, care plasează orașul pe locul întâi la nivel regional și locul trei pe plan național. Capacitatea de comunicare și relaționare cu vizitatorii este un punct forte în acest sens.

Un raport Eurostat realizat în 2013 arată că la nivel național, Potențialul uman vine să completeze la rându-i avantajele 74% dintre cetățeni cunosc cel pe care i le conferă Brașovului natura și infrastructura. puțin o limbă străină. Brașovul se situează peste această medie, Capacitatea managerială a instituțiilor locale de a beneficiind de avantajul structurii gestiona evenimente de anvergură este demonstrată multietnice a populației, din de organizarea cu succes a Festivalului Olimpic al care peste 20% au o altă limbă maternă decât limba română.

Tineretului European în 2013 și a etapelor de Cupă

Mondială la sărituri cu schiurile (Râșnov). Sentimentul de apartenență la comunitate și implicarea cetățenilor sunt confirmate de cei peste 400 de voluntari care au contribuit direct la buna desfășurare a evenimentelor sportive, precum și de susținerea financiară a sponsorilor proveniți din rândul companiilor locale.

40

Implicarea publicului

IMPLICAREA PUBLICULUI

41

Implicarea populaţiei locale şi a societăţii civile în pregătirea candidaturii şi participarea la punerea în aplicare a proiectului cultural Braşov 2021 2015 7 consultări publice peste 200 de voluntari implicați în activitățile de pregătire a candidaturii; 10.000 elevi, împreună cu părinții și bunicii lor, implicați în campania „Creștem prin cultură” 120.000 materiale de promovare distribuite în cartiere Populația Brașovului și a Țării Bârsei manifestă precauție și o oarecare inerție în fața inițiativelor cu impact major asupra comunității. Explicația acestui fenomen ține exclusiv de cumpătarea acestei comunități care acționează numai după ce a interiorizat ideea și, deci, este valorizată la un nivel îndeajuns de mare cât să pună în mișcare corpul social. Astfel, comunitatea aparent inertă se manifestă apoi cu forță, entuziasm și perseverență pentru îndeplinirea scopului propus. Raportându-ne doar la trecutul foarte recent, stă mărturie Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), organizat în anul 2013, când prin efortul conjugat al instituțiilor publice și al voluntarilor a fost organizată una dintre cele mai reușite ediții ale acestei competiții.

Ideea candidaturii municipiului Brașov la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 s-a născut în 2012, la inițiativa unui consilier care a supus dezbaterii legislativului local această oportunitate.

Consensul politic și sprijinul actorilor politici fiind obținut, ideea a fost lansată spre dezbatere în spațiul public. Organizarea FOTE 2013 a dus la concentrarea efortului comunitar în această direcție și, abia după finalizarea evenimentului sportiv, proiectul Brașov – Capitală Europeană a Culturii 2021 a intrat în atenția autorităților publice și a societății civile. Astfel, în 2014, au fost finalizate cercetările sociologice preliminare cu sprijinul Universității Transilvania, a fost lansată prima campanie de informare a publicului larg și s-au constituit primele grupuri de lucru pentru definirea candidaturii și stabilirea investițiilor în infrastructura culturală în perspectiva anului 2021.

În prima parte a anului 2015, fundamentarea realistă a candidaturii a continuat cu organizarea mai multor consultări publice specializate pe domenii de activitate: mass-media, bloggeri, oameni politici, minorități, instituții publice de cultură, mediul de afaceri, ONG-uri cu activitate culturală și publicul larg. Întâlnirile au pus în evidență așteptările rezidenților precum și cerințele specifice diferitelor categorii de stakeholderi. De asemenea, au fost obținute angajamente ferme în susținerea proiectului Brașov 2021.

Lansarea s-a făcut în iunie 2015 doar după ce autoritatea locală a avut dovezile relevante privind capacitatea de susținere publică, de asumare la nivelul populației locale și numai după ce a obținut prin vot unanim acordul decidenților politici atât la nivelul orașului cât și la nivelul Consiliului Județean, precum și sprijinul zonei metropolitane.

Cercetarea sociologică realizată în vara anului 2015 a constatat starea de criză a culturii locale și limitele consumului cultural. Studiul de consum și practici de consum cultural pentru Brașov și zona metropolitană Brașov, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (august 2015), a stat la baza elaborării Strategiei pentru cultură pe termen lung a Municipiului Brașov (2016 – 2030) și a dosarului de candidatură Brașov 2021 (octombrie 2015). În paralel, grupurile de lucru și dezbaterile publice au lansat propuneri de proiecte și inițiative culturale ce urmează să fie puse în operă treptat, începând cu anul 2016.

Pentru informarea și motivarea publicului larg au fost derulate, cu ajutorul voluntarilor, campanii de informare în municipiul Brașov – în fiecare cartier – și în localitățile zonei metropolitane.

Au fost dedicate candidaturii un site oficial și o adresă de facebook. Spațiul virtual a dat posibilitatea artiștilor, persoanelor implicate în fenomenul cultural, politicienilor, publicului larg să-și manifeste susținerea și implicarea în obținerea titlului pentru anul 2021.

42

Implicarea publicului

Campania „Alegeți conceptul potrivit pentru Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii” s-a derulat în perioada iunie – septembrie 2015, atât prin intermediul rețelei de socializare facebook, prin site-ul www.brasov2021.ro cât și prin sondajul de opinie realizat în cadrul studiului de consum și practici culturale. În cadrul campaniei pe facebook s-a constatat că preferințele votanților s-au orientat către multiculturalismul orașului (26,8 %). Rezultatele au fost confirmate parțial în studiul sociologic.

Răspunsurile sondajului au arătat orientarea brașovenilor către o nouă geografie culturală, către regenerare prin cultură și o nouă definire a identității culturale.

Lupta „Tradiție” versus „Contemporaneitate”, idee multiplu înglobată în propunerile de concepte enunțate și votate de cetățenii Brașovului, este strâns legată de respectul pentru istorie și tradiții dar arată și dorința afirmării unei culturi contemporane, consonante cu mediul cultural european de care mulți brașoveni (mai ales tinerii) sunt conștienți.

Lansarea publică a Strategiei pentru cultură pe termen lung a impus o campanie de informare și mobilizare la nivelul întregii comunități. Cea mai importantă acțiune a campaniei „Creștem prin cultură” s-a desfășurat în mod simbolic la începutul anului școlar 2015/2016, în toate școlile municipiului Brașov și școlile generale din zona metropolitană.

Miezul său a fost promovarea candidaturii Brașov 2021 în segmentul de populație pentru care contează cel mai mult un mediu cultural autentic conectat la valorile europene.

O direcție de acțiune a fost și implicarea brașovenilor cu înclinații/pretenții artistice.

Acțiunea cea mai importantă a fost concursul de fotografie „Brașov Metropolitan Cooltur – Un tur virtual al Țării Bârsei”. Fotografi profesioniști, dar și amatori, din arealul metropolitan brașovean au devenit astfel parte activă din procesul candidaturii.

După lansarea candidaturii pentru Capitala Europeană a Culturii, Brașovul a fost gazda mai multor evenimente culturale organizate de ONG-uri și/sau persoane din spațiul cultural brașovean. Ce a unit evenimentele și oamenii a fost mai mult decât un text de susținere afișat pe diverse forme de promovare, a fost un vis pentru a cărui împlinire există deja multă forță, entuziasm și perseverență: CORONA EUROPA - BRAȘOV, CAPITALA EUROPEANĂ A CULTURII 2021 !

Întrebați cum vor susține proiectul Brașov 2021, cei mai mulți dintre locuitorii municipiului (35,9%) au declarat că ar dori să fie voluntari, iar aproape două treimi au răspuns că vor să se implice activ și direct în organizarea activităților capitalei culturale.

Participarea semnificativă a cetățenilor este și unul dintre obiectivele strategice pentru candidatura Brașovului.

Asociați proiectului cultural european prin intermediul școlilor, universităților, cluburilor de tineret sau seniori, organizațiilor societății civile sau alte forme de organizare comunitară, sau pur și simplu veniți alături de proiect în mod individual, brașovenii sunt scop și instrument pentru succesul Capitalei Europene Culturale 2021.

Civilizația Muntelui se va realiza nu numai prin munca celor direct implicați – autorități și instituții publice, ONG-uri culturale, artiști – ci și prin implicarea cetățenilor.

Aceștia vor contribui la calitatea evenimentelor fie direct, prin implicarea în acțiuni de voluntariat, cât și indirect prin intermediul rețelelor de socializare și al platformelor dedicate evenimentelor, unde vor putea interveni cu propuneri și evaluări de parcurs.

Caracterul interactiv al unor acțiuni în spațiile publice vor asigura participarea brașovenilor în mod nemijlocit la realizarea actului de cultură.

Caracterul comunitar al proiectului Brașov 2021 va ieși în evidență și prin integrarea calendarului de sărbători tradiționale locale în programul cultural al capitalei.

43

Oportunităţi noi şi durabile pentru categorii extinse de cetăţeni, în special tineri, voluntari şi persoane marginalizate şi defavorizate, inclusiv minorităţi Conceptul Civilizația Muntelui include în dimensiunea locală Sub Munte, axa culturală Călăuze culturale, un program de educație culturală concentrat pe acțiuni dedicate elevilor, tinerilor și grupurilor sociale dezavantajate.

Astfel, până în anul 2021, începând din 2016, vor exista proiecte-pilot care vor ajunge la maturitate în cadrul programului artistic 2021. Acestea vor primi în mod constant finanțare publică pe baza unui plan de dezvoltare.

Rezultatele Studiului de Consum și Practici Culturale realizat în perioada iulie-august 2015, evidențiază dorința tinerilor (18-34 ani) pentru diversitate și reconstrucție culturală. În acest context, titlul „Europa Corona” reprezintă o șansă extraordinară pentru tinerii brașoveni de a beneficia de oportunități culturale noi și durabile, inclusiv de a avea datorită proiectului european o afacere/ loc de muncă. De fapt, tinerii reprezintă eșantionul de cetățeni cel mai reprezentativ pentru titlul anului 2021. În cadrul proiectului Brașov 2021 vor fi încurajate proiectele destinate stimulării creativității şi comportamentul participativ, garantării exprimării libere a opiniilor, aptitudinilor şi talentelor ş.a. Începând din 2016, în cadrul liniei de finanțare a proiectelor-pilot vor exista grant-uri pentru susținerea artiștilor tineri independenți din Brașov și zona metropolitană. În zona educației culturale, Asociația Brașov 2021 va încheia un parteneriat cu Universitatea „Transilvania” Brașov, prin care vor fi valorificate competențele facultăților de Litere, Muzică, Sociologie – Comunicare și Industria lemnului.

Un exemplu de bună practică, urmărit de proiectul Brașov 2021, este programul de masterat al Facultății de Litere, intitulat Inovare culturală. Programul dezvoltat încă de la începutul anilor 2000 este centrat pe rolul formator al cursurilor de scriere creatoare.

O altă zonă culturală unde vor fi implicați tinerii este digitalizarea patrimoniului. Echipe de voluntari vor participa atât la înregistrarea „memoriei” culturale, cât și la realizarea unor interfeţe

prietenoase şi interactive pentru proiecte digitale dezvoltate înainte și în timpul Capitalei Europene a Culturii 2021. Această abordare a fost influențată de existența numeroaselor clase cu profil informatic din liceele brașovene. Ținând cont de criza resurselor de management în industriile creative și culturale, proiectul Brașov 2021 va organiza încă din anul 2016 cursuri specifice domeniilor amintite pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale. Topul absolvenților va participa la un curs special, organizat anual, începând din 2016, cu lectori invitați din capitalele europene ale culturii cu rezultate deosebite în acest domeniu.

Brașov 2021 susține formele de formare/ reconversie profesională pentru a încuraja specializarea în ocupații din sectoarele culturale și creative. Astfel, sub egida Brașov 2021 vor fi organizate cursuri profesionale și târguri anuale de job-uri pentru șomeri. Sigur că participarea la beneficiile acestei acțiuni nu sunt limitate la tineri.

Voluntariatul este expresia cea mai pură a asumării unui eveniment de către comunitate. Voluntarii sunt coloana vertebrală a proiectului Brașov 2021.

Brașovul are experiență în colaborarea cu voluntarii la un eveniment de anvergură internațională datorită organizării FOTE 2013. Înțelegând rolul important al voluntarilor, în cadrul echipei de management Brașov 2021 există un departament dedicat colaborării cu voluntarii.

Este esențial ca voluntarii să își înțeleagă sarcinile.

Organizatorii trebuie să-și inspire voluntarii împărtășindu-le viziunea proiectului, să vadă dacă sunt interesați să participe. În acest sens, în perioada 2016 – 2020, vor fi organizate evenimente speciale de recrutare și analiză și se vor identifica metode de a impune standarde.

Prin politica de investiții în infrastructura culturală, programul artistic Brașov 2021 va avea ocazia să intre în cartierele orașului, să ajungă foarte aproape de multe categorii sociale marginalizate și defavorizate. În perioada 2016 – 2021, vor exista proiectepilot de educație culturală pentru aceste categorii plasate în general în zona non-participării la evenimente culturale.

44

Implicarea publicului

Cursurile de formare/reconversie profesională în ocupații din sectoarele culturale și creative sunt o soluție la rezolvarea celei mai importante probleme pentru adulții din această zonă: locurile de muncă.

O atenție specială urmează să fie acordată de către instituțiile de cultură persoanelor cu venituri reduse, copiilor proveniți din familii vulnerabile și comunităților de romi. În aceste sens, există o continuitate în colaborarea cu diferite ONG-uri locale pentru derularea unor proiecte cultural-educaționale. În scopul integrării romilor în societate vor exista proiecte de educație culturală la nivelul școlilor din zonele cu populație romă majoritară (cartier Gârcini – orașul Săcele), proiecte de valorizare a potențialului artistic și includerea unor cetățeni romi în categoria voluntarilor evenimentelor culturale.

Un public-țintă pentru Brașov 2021 este format din persoanele în vârstă (seniorii).

Corelarea datelor statistice privind numărul mediu al pensionarilor și pensia medie lunară de care aceștia beneficiază cu interesul pentru evenimentele culturale denotă necesitatea unor măsuri economice pentru susținerea consumului cultural al persoanelor în vârstă de tipul subvențiilor, abonamentelor la instituții publice de cultură ș.a., măsuri care sunt asumate și în cadrul strategiei pentru cultură 2015-2030. În cadrul axei Izvoare culturale se are în vedere participarea directă a persoanelor în vârstă la dezvoltarea și implementarea unor proiecte culturale. Proiectul Brașov 2021 are și o componentă puternică de înregistrare a experienței comunitare din perioada comunistă. Mărturiile celor care au parcurs toate etapele vieții în perioada comunistă sunt un „izvor” istoric și cultural. De la orașul Stalin la revolta din 1987, Brașov 2021 îi va încuraja pe brașovenii perioadei comuniste să-și povestească viața.

În cazul altor minorități nu putem discuta de marginalizare sau defavorizare culturală.

Comunitatea sașilor din Brașov, prin Biserica Evanghelică, deține proprietatea multor clădiri istorice importante din centrul orașului care au destinație culturală și sunt introduse în circuitul turistic local și național. De asemenea, atât sașii, cât și maghiarii, etnii istorice ale Brașovului, organizează cu regularitate evenimente culturale. În acest segment social și cultural, problema principală este caracterul cultural autarhic.

Conceptul Civilizația Muntelui cuprinde în dimensiunea locală Sub Munte un program care se ocupă în special de multiculturalismul Brașovului și „concilierea” culturală. În cadrul programului Izvoare culturale minoritățile locale vor avea posibilitatea să participe cu proiecte culturale destinate cercetării, prezervării și valorizării tradițiilor și patrimoniului istoric mobil. Sarcina echipei proiectului Brașov 2021 este să armonizeze aceste proiecte într-o ofertă culturală unitară care să scoată în evidență atât diversitatea culturală cât și zonele de interferență culturală, să satisfacă nevoia de prestigiu a tuturor brașovenilor, indiferent de originea etnică.

O altă prioritate transversală pentru axele de programare culturală Brașov 2021 va fi susținerea creșterii gradului de acces pentru persoanele cu handicap. Pe de o parte, este vorba de asigurarea accesibilității fizice în spațiile culturale nou amenajate, existând și o obligativitate legislativă în aces sens, sau în spațiile neconvenționale ce vor găzdui evenimente culturale, pe de altă parte, ne referim la accesibilitatea conținuturilor. Și în prezent, persoanele cu dizabilități (și însoțitorii lor, dacă este cazul) beneficiază de acces subvenționat (total sau parțial) atât la expozițiile permanente cât și la cele temporare, în majoritatea instituțiilor de cultură brașovene. Întrucât fiecare acțiune culturală dedicată publicului larg este diferită de celelalte, se va apela la specialiști pentru a se asigura o îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu diferite tipuri și grade de handicap.

45

Strategia generală pentru extinderea categoriilor de public, în special legătura cu mediul educaţional şi participarea şcolilor Conceptul „Creștem prin cultură” implică educația artistică a publicului, indiferent de vârstă sau zona de rezidență, atât pentru formele clasice, cât și de pentru cele mai recente forme de artă contemporană. Educația se va realiza în primul rând prin calitatea evenimentelor culturale. Planul de marketing va promova înțelegerea importanței actului cultural în viața comunității și va restrânge percepția nonconsumatorilor despre existența unui privilegiu al elitelor intelectuale. Perioada 2016 – 2020 va fi decisivă în formarea obișnuinței participării publicului brașovean la viața culturală.

Un aliat eficient vor fi copiii care vor aduce cu ei la evenimentele lor culturale părinții și bunicii. În acel loc, în același timp, vor exista acțiuni de promovare a agendei culturale pentru însoțitorii copiilor. În plus, promovarea extinsă și eficientă a ofertei culturale și organizarea evenimentelor în cartierele orașului și zona metropolitană vor contribui la extinderea categoriilor de public.

O proiecție a consumului cultural din anul 2021 impune situarea elevilor între grupurile țintă ale strategiei pentru extinderea categoriilor de public.

Elevii sunt viitori formatori şi cetăţeni ce vor decide asupra viitorului oraşului. De altfel, în campania de susținere a candidaturii orașului Brașov la obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 una dintre cele mai importante acțiuni de marketing s-a desfășurat cu ocazia începutului anului școlar (14 septembrie).

10.000 de elevi din școlile primare ale Brașovului și zonei metropolitane au primit caiete școlare pe coperta cărora erau următoarele textele: „Crestem prin Cultură!” „Dragii noștri, Cultura Brașovului nu este o moștenire de la bunici și părinți, ea este luată cu împrumut de la voi, copiii Brașovului!” „Elev ... Clasa ... În anul 2021, când orașul meu o să fie Capitala Europeană a Culturii, eu o să am vârsta de ... ani”.

Pregătirea elevilor brașoveni pentru „Europa Corona” include o strategie specială concentrată pe educația culturală.

Baza strategiei este un parteneriat încheiat între Asociația Brașov 2021 și Inspectoratul Școlar Județean Brașov.

Dezvoltarea educației culturale se va concretiza încă din semestrul II al anului școlar 2015/2016 prin proiecte pilot de educaţie artistică în şcolile primare și gimnaziale.

Cursurile vor ajuta elevii să dobândească deprinderi, cunoştinţe şi înţelegere artistică; apreciere critică (judecată estetică); capacitatea de exprimare / dezvoltare culturală individuală; abilităţi de comunicare și cunoștințe despre moştenirea culturală locală și europeană.

Predarea artelor va implica folosirea celor mai noi tehnologii de informare şi comunicare, întâlniri cu artiştii locali şi vizite la lăcaşurile de cultură. Cei mai talentați dintre elevi vor avea posibilitatea să participe în mod gratuit la cercuri artistice extra-școlare organizate de Asociația Brașov 2021 în cadrul Școlii de Arte și Meserii „Tiberiu Brediceanu”.

Cursurile de educație culturală vor fi extinse din anul școlar 2016/2017 și pentru istorie, literatură și arhitectură. În aceste domenii, Asociația Brașov 2021 beneficiază deja de o ofertă culturală profesionistă: programele de pedagogie muzeală ale tuturor muzeelor locale, activitatea centrului de excelență pentru copii al Bibliotecii Județene Brașov și cursul „Ora de arhitectură” organizat de membrii filialei locale a Ordinului Arhitecților din România.

Planul de dezvoltare prevede o generalizare a cursurilor de educație culturală în Brașov și zona metropolitană până la începutul anul școlar 2018/2019.

Pentru învățâmântul liceal este prevăzut un proiect de educație culturală format din seminarii și ateliere de lucru pe diferite discipline, începând cu semestrul II al anului școlar 2015/2016 și participarea, după o serie de concursuri școlare, la tabere artistice internaționale dedicate adolescenților.

Deoarece Brașovul deține trei dintre cele mai importante colegii naționale cu profil real (clase de informatică) se are în vedere realizarea unor laboratoare creative având ca temă conceptul Civilizația Muntelui.

De asemenea, vor fi încurajate activitățile cluburilor/ asociațiilor montane și ecologice cu scop cultural-educativ.

O altă formă de a atrage elevii și tinerii să participe la programul artistic al proiectului Brașov 2021 este acordare de gratuități și suveniruri culturale. Începând chiar din decembrie 2015, o formă de legătură cu școlile și liceele din Brașov și zona metropolitană vor fi concursurile școlare organizate periodic pe diverse teme inspirate din conceptul „Civilizația Muntelui”. O formă de stimulare a profesorilor și elevilor participanți la concursuri și în același timp o acțiune de marketing va fi premierea acestora de către personalitățile implicate în programul Brașov 2021.

46

Gestionare

Gestionare

47

Finanțe: Bugetul anual alocat pentru cultură şi ponderile raportate la bugetul anual total al municipiului Braşov.

Anul

Bugetul anual pentru cultură în oraș (în euro)*

Pondere (%)

Bugetul anual total pentru oraș

2011

€

2.414.982,67

1,69%

€ 143.122.053,33

2012

€

2.966.867,56

2,03%

€ 145.850.888,89

2013

€

3.229.625,33

2,35%

€ 137.458.991,11

2014

€

3.262.229,78

1,95%

€ 167.710.237,78

2015

€

3.869.688,00

2,28%

€ 169.682.131,11

* Curs valutar utilizat pentru transformarea sumelor din lei: 1 euro = 4,5 lei.

Bugetul pentru cultură a inclus sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor de profil din subordinea muncipalității și pentru susținerea proiectelor culturale derulate la nivel local.

Până în anul 2015, bugetul pentru cultură alocat din bugetul anual total pentru oraș a avut o pondere medie de 2%. Bugetul anual pentru cultură la nivelul orașului Brașov a înregistrat creșteri de la an la an, justificată atât prin creșterea implicării autorităților cât și prin dinamizarea vieții culturale a comunității. În ceea ce privește bugetul orașului, creșterea semnificativă a acestuia în perioada 2014-2015 este justificată de finanțarea de 73,14 milioane euro de care zona metropolitană Brașov a beneficiat calitate de pol de creștere economică prin Programul Operațional Regional, Axa 1 precum și de avântul economic înregistrat în ultimii ani. În construcția bugetului general al municipalității, cheltuielile pentru infrastructura de profil nu sunt cuprinse în bugetul alocat secțiunii Cultură, ci sunt evidențiate separat, la capitolul investiții. Evoluția acestor cheltuieli este prezentată în cele ce urmează: Anul

Bugetul anual pentru Infrastructură CULTURĂ

Bugetul anual total pentru oraș

Pondere (%)

2011

€ 1.011.179,56

€ 143.122.053,33

0,71

2012

€ 1.172.122,22

€ 145.850.888,89

0,80

2013

€ 1.566.183,78

€ 137.458.991,11

1,14

2014

€ 328.276,89

€ 167.710.237,78

0,20

2015

€ 488.222,22

€ 169.682.131,11

0,29

Proiectele derulate au vizat reabilitarea cinematografului Patria, amenajarea Pieței Unirii din centrul vechi al orașului, reabilitarea clădirii Teatrului Sică Alexandrescu precum și cea a Operei Brașov. În perioada 2015-2022, municipiul Brașov va direcționa 35,97% din bugetul alocat culturii pentru finanțarea proiectului Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii, astfel: Anul

Bugetul anual pentru cultură în oraș previzionat (în EURO)

Suma din bugetul anual pentru cultură previzionată pentru finanțarea proiectului Capitală europeană a Culturii (în EURO)

Pondere (%)

2015

€ 3.944.906,67

€ 75.218,67

1,91

2016

€ 5.704.888,89

€ 222.222,22

3,90

2017

€ 5.704.000,00

€ 555.555,56

9,74

2018

€ 5.712.888,89

€ 666.666,67

11,67

2019

€ 6.202.222,22

€ 888.888,89

14,33

2020

€ 8.666.666,67

€ 2.222.222,22

25,64

2021

€ 29.000.000,00

€ 20.000.000,00

68,97

2022

€ 9.444.444,44

€ 777.777,78

8,24

Alocarea bugetară pentru acest demers se va face progresiv, în raport cu activitățile înscrise în planul de acțiune, intensitatea finanțării urmând să crească progresiv pe măsura apropierii momentului 2021.

48

Gestionare

Cultura reprezintă o direcție strategică importantă în dezvoltarea orașului, acest lucru fiind demonstrat și de sumele pe care municipalitatea le-a aprobat pentru a fi alocate susținerii, dezvoltării și diversificării activităților culturale în contextul candidaturii. Din datele prezentate anterior, s-a putut observa faptul că bugetul alocat culturii este în creștere an de an (bugete care nu iau în calcul proiectul Brașov- Capitală Europeană a Culturii). În acest context alocarea bugetară pentru cultură după anul 2021 se va înscrie în trendul perioadei anterioare, cu o creștere anuală care nu este spectaculoasă, însă este sigură. Astfel, de la o pondere de numai 2,28% în 2015, municipalitatea își propune ca alocările bugetare pt cultură să atingă pragul de 7% după anul 2021.

Anul

Bugetul anual pentru cultură în oraș (euro)

Bugetul anual total (general) pentru oraș (euro)

Pondere (%)

2021

€ 29.000.000,00

€ 125.627.777,78

23,08

2022

€ 9.444.444,44

€ 128.140.444,44

7,37

2023

€ 9.111.111,11

€ 130.696.444,44

6,97

2024

€ 9.222.222,22

€ 133.333.333,33

6,92

2025

€ 9.444.444,44

€ 136.000.000,00

6,94

Întrucât obținerea titlului presupune și activități de follow-up, diseminare și evaluare, în anul 2022, ponderea bugetului cultural în bugetul total al orașului este în acest an mai ridicată decât în anii următori.

Bugetul Operațional pentru anul 2021 Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaționale: Bugetul operațional general al proiectului, calculat pentru perioada 2016-2022, este de € 37.261.111,11. El este gîndit pentru toate etapele sale: pregătire (2016 – 2020), anul pentru care este acordat titlul (2021) și activitățile ulterioare de evaluare și follow-up (2022). Acest buget operațional include cheltuielile de program, cheltuielile de marketing, promovare și asigurarea vizibilității proiectului, cheltuielile salariale, administrative precum și alte cheltuieli generale. Sursele de venituri sunt acoperite în proporție de 89,86% din sectorul public și 10,14% din sectorul privat, conform tabelului de mai jos:

10.14%

89.96%

 Sector Public

 Sector privat

Ponderea veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale, pe sectoare

Totalul veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor operaționale (în euro)

Din sectorul public (în euro)

Din sectorul public (%)

Din sectorul privat (în euro)

Din sectorul privat (în %)

€ 37.261.111,11

€ 33.483.333,33

89,86%

€ 3.777.777,78

10,14%

Pentru anul în care este acordat titlul bugetul operațional total va fi de € 23.088.888,89, iar veniturile pentru acoperirea cheltuielilor operaționale sunt defalcate în funcție de proveniență, astfel: Categorie de venit

Valoare totală (euro) - 2021

Ponderea categoriei de venit

Municipalitate

€ 20.000.000,00

86,62%

Zona metropolitană

€ 444.444,44

1,92%

Guvern

€ 666.666,67

2,89%

Fundații și sponsori

€ 1.444.444,44

6,26%

UE

€ 533.333,33

2,31%

Total 2021

€ 23.088.888,89

100,00%

Pentru anul în care este acordat titlul, efortul bugetar principal va fi în sarcina municipalității și al regiunii limitrofe (88,54% în total), în calitate de reprezentante directe ale cetățenilor. Alături de acestea, comunitatea prin mediul de afaceri și cel non-guvernamental local va susține în mod direct demersul. Aportul al acestora este cuantificat atât sub forma contribuției financiare (6,26% din bugetul total), dar, mai ales, prin implicarea voluntarilor.

Un rol important îl vor juca și fondurile europene ce vor fi atrase pentru derularea unor proiecte culturale cu valoare adăugată mare, ce vor contribui la facilitarea legăturilor dintre actorii culturali locali și cei din alte state membre.

49 3% 4% 0%

Venituri pentru sectorul public:

18%

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaționale

În euro

Ponderea categoriei de venit

Guvern

€ 5.777.777,78

17.25%

Municipalitate

€ 25.333.333,33

75,66%

Regiune (zona metropolitană)

€ 1.016.666,67

3,04%

UE (cu excepția Premiului Melina Mercouri)

€ 1.355.555,56

4,05%

Altele

0

0%

TOTAL

€

33.483.333,33

100%

75%

 Guvern  Municipalitate  Regiune (zona metropolitană)  UE (cu excepția Premiului Melina Mercouri)  Altele

Ponderea veniturilor publice pentru acoperirea bugetului operaţional total

75,66% din bugetul operațional total va fi acoperit din bugetul public local, fiind deja aprobate alocări orientative în cuantum de € 25.333.333,33. De la nivel guvernamental se mizează pe un sprijin de € 5.777.777,78, justificat de beneficiile pe care demers le va genera inclusiv la nivel național.

Având în vedere impactul proiectului, atât la nivelul orașului cât și la nivelul comunităților limitrofe, 3,04% din bugetul total va proveni de localitățile zonei metropolitane. În previzionarea fondurilor UE din componența bugetului operațional s-au luat în calcul finanțările ce pot fi accesate prin programele de finanțare dedicate culturii. Exercițiul financiar precedent (2007-2013) a demonstrat faptul că atât autoritățile locale cât și ceilalți actori culturali au avut capacitatea de a implementat cu succes proiecte finanțate prin fonduri nerambursabile.

Asumarea Strategiei culturale a orașului a însemnat în primul redimensionarea bugetelor alocate acestui domeniu și a impus totdată necesitatea unei planificări financiare multianuale pentru operaționalizarea măsurilor propuse. Astfel, forul decizional – Consiliul Local – a aprobat bugetul alocat culturii pentru perioada 2016-2022 precum și contribuția municipalității la bugetul operațional al proiectului Brașov- Capitală Europeană a Culturii, în valoare de de € 25.333.333,33.

De asemenea, reprezentanții comunităților din zona metropolitană au semnat o declarație comună de susținere a proiectului care include și componenta financiară.

La rândul său, Agenția de Dezvoltare Regională Centru, deși nu are rolul unei autorități publice regionale, va îndeplini un rol consultativ important pentru accesarea fondurilor europene. În ceea ce privește implicarea financiară guvernamentală, din rațiuni care țin de aplicarea unui tratament egal tuturor orașelor candidate, nu există o susținere explicit asumată. Însă, datorită beneficiilor evidente pe care obținerea titlului le va genera inclusiv la nivel național, există certitudinea că Guvernul României va sprijini finnaciar acțiunile propuse de către orașul declarat câștigător.

Strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele / fondurile UE în vederea acoperirii cheltuielilor operaționale Accesarea fondurilor europene a reprezentat o prioritate a tuturor factorilor interesați fapt demonstrat de gradul ridicat de absorbție încă din faza de preaderare la UE. Acest aspect constituie un argument solid cu privire la capacitatea zonei de a atrage în perspectiva anului 2021 resurse nerambursabile pentru implemntarea proiectelor, inclusiv cele culturale. În acest sens sunt avute în vedere o serie de programe și linii de finanțare gestionate atât la nivel central cât și prin agenții naționale, responsabilitatea accesării acestora revenind deopotrivă Asociației Brașov 2021 Capitală Europeană a Culturii și operatorilor culturali locali. Programele vizate sunt: Program de finanțare Europa Creativă

Tipuri de proiecte Pentru proiecte care implică activități de formare pentru persoane ce activează în domeniul creativ (autori, artiști, actori, designeri de artă); dezvoltarea audiențelor și creșterea vizibilității la nivel european; acțiuni de susținerea inițiativelor culturale din domeniul arhitecturii, muzicii, literaturii, moștenirii culturale și film.

50

Gestionare

Pentru proiectele de educație culturală și tineret care vor viza schimburi de experiență la nivel european, vizite și programe de formare în domeniul artelor și culturii. Vor fi vizate și proiecte ce vizează constituirea de rețele și diseminare a bunelor practici în domeniul cultural și al educației culturale.

Programul Erasmus + Programul Erasmus for Young Entrepreneurs

Se vizează stimularea antreprenoriatului în sectorul serviciilor culturale și al industriilor creative.

Pentru proiecte complexe de cercetare inovare care să vizeze transformarea Brașovului și a zonei limitrofe într-o metropolă a cunoașterii.

Orizont 2020 POCU – Programul Operațional Capital Uman

Pentru proiecte ce vizează dezvoltarea resurselor umane, ca premisă pentru o dezvoltare sustenabilă, cu accent pe domeniul cultural și industriile creative.

POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă

Pentru proiecte care vizează definirea și implementarea de politici publice în domeniul culturii, a strategiilor culturale și dezvoltarea capacității manageriale a instituțiilor de profil.

Alte programe

Vor fi monitorizate toate programele de finanțare ale UE și vor fi identificate oportunitățile ce pot sprijini implementarea strategiei culturale a orașului.

În plus, fondurile naționale nerambursabile precum cele oferite de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.) sau Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, reprezintă alte oportunități ce vor fi fructificate în pregătirea anului 2021.

Organismul responsabil pentru pregătirea și depunerea candidaturii privind Capitala Europeană a Culturii este Municipiul Brașov. În coordonarea activităților prevăzute pentru perioada 2016-2021 municipalitatea va colabora cu Asociația Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii, al cărei membru fondator este.

Calendarul de primire și alocare a veniturilor, pe surse de venit din sectorul public și privat Sursa veniturilor pentru cheltuielile operațioanle

2016

2017

2018

2020

2021

UE

-

-

€ 66.666,67

€ 400.000,00

€ 533.333,33

Guvern

-

€ 444.444,44 € 444.444,44

€ 666.666,67

€ 2.444.444,44

€ 666.666,67

€ 222.222,22

€ 555.555,56 € 666.666,67

€ 888.888,89

€ 2.222.222,22 € 20.000.000,00

Municipalitate

-

2019

Regiune (Zona metropolitană)

-

-

-

€ 146.666,67

€ 370.000,00

€ 444.444,44

Sponsori

-

-

-

€ 333.333,33

€ 1.444.444,44

€ 1.444.444,44

Altele

-

-

-

-

-

-

Asociația Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii va coordona planul de activități, iar bugetul total operațional, în valoare de € 37.261.111,11 va fi gestionat cu sprijinul Municipiului Brașov. Sursele de venit previzionate pentru perioada 2016-2022 sunt următoarele: Suma previzionată pentru perioada 2016-2022

Ponderea în bugetul total

€ 25.333.333,33

67,99%

Zona metropolitană

€ 1.016.666,67

2,73%

Guvern

€ 5.777.777,78

15,51%

Fundații și sponsori

€ 3.777.777,78

10,14%

UE

€ 1.355.555,56

3,64%

Total

€ 37.261.111,11

100,00%

Categorie venituri Municipalitate

51

Venituri pentru sectorul privat: Contribuția sponsorilor privați este de 10,14% din bugetul operațional total, fiind defalcată pe ani și valori după cum urmează: Categorie de venit

Val. Totală (lei)

2016 2017 2018

2019

2020

Fundații și sponsori

-

-

€ 333.333,33

€ 1.444.444,44

2021

Pondere în total venituri

2022

€ 1.444.444,44 € 555.555,56

10,14%

Strategia de informare, motivare și atragere a sponsorilor privați este fundamentată pe următoarele componente: • Asigurarea vizibilității proiectului în sectorul privat prin realizarea unei campanii de informare adecvate care să motiveze reprezentanții mediului de afaceri să se implice fie prin finanțarea directă, fie prin acordarea de sponsorizări prin redirecționarea a 3% din cifra de afaceri către acțiuni și proiecte culturale; • Dezvoltarea de parteneriate și consorții culturale de tip public-privat, asigurând astfel implicarea și motivarea mediului privat în finanțarea/co-finanțarea inițiativelor culturale; • Demararea unui proiect de crowdfunding cu tematica Brașov - Capitală Europeană a Culturii 2021, în care se pot implica atât localnici cât și alte persoane interesate să susțină proiectul (de la nivel național sau chiar internațional). Pentru derularea campaniei de strângere de fonduri vor fi utilizate platformele online specializate și cele de social media precum și site-urile proprii care vor promova această inițiativă în mediul virtual; • Derularea campaniei 2% prin redirecționarea a 2% din impozitul pe venit al cetățenilor către Asociația Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii în vederea susținerii bugetului operațional; • Înființarea „Fondului de cultură” în care cetățenii sunt încurajați să doneze atât pe tot parcursul anului cât, mai ales, la plata în avans a impozitelor locale când se acordă bonificații, diferența putând fi astfel fructificată în scopul sprijinirii culturii. În perioada de pregătire a candidaturii mediul privat a fost consultat cu privire la nevoile specifice și propunerile de intervenții care să vizeze creșterea satisfacției generale a resursei umane. Toate acestea se vor reflecta într-o implicare sporită și un grad ridicat de pro-activitate a personalului atât în mediul organizațional cât și în comunitate. În acest mod mediul de afaceri va manifesta deschidere față de cultură în general și de susșinerea candidaturii, în special.

Promovare și marketing (%)

Salarii, regie, și ch.

Administrative (euro)

Salarii, regie, și cheltuieli.

Administrative (%)

€ 6.054.931

16,25%

€ 3.726.111

10%

€ 186.306

0,50%

Totalul cheltuielilor operaționale

Promovare și marketing (euro)

73,25%

Altele (%)

Cheltuieli din program (%)

€ 27.293.764

Altele (euro)

Cheltuieli din program (euro)

Cheltuieli operaționale:

€ 37.261.111

Bugetul total al cheltuielilor operaționale este de € 37.261.111, iar cea mai mare parte a acestuia va fi destinată Programului de activități. Astfel, toate inițiativele și proiectele culturale ce vor fi organizate în perioada 2016-2022 și vor fi cuprinse în programul de activități sub egida Capitalei Europene a Culturii, vor beneficia de finanțare din acest buget.

Dimensiunea bugetului destinat activităților de promovare și marketing ține cont de faptul că de eficiența acestor activități depinde în mare măsură succesul întregului proiect. Suma de € 6.054.931 este destinată asigurării vizibilității programului astfel încât atât comunitatea cât și mediul de afaceri și cel nonguvernamental să participe la realizarea și/sau implementarea proiectelor și inițiativelor culturale propuse.

52

Gestionare

Promovarea nu va viza doar comunitatea locală ci se va extinde și la nivel național și european. Activitățile vor fi realizate progresiv, iar intensitatea lor va crește foarte mult în perioada de pregătire, cu accent deosebit în anul 2020 când promovarea programului cultural la nivel internațional va viza asigurarea unui număr cât mai mare de vizitatori care să participe la activitățile planificate pentru anul 2021.

Activitățile de marketing nu vizează numai programul cultural ci au și rolul de a asigura transparența decizională a activităților organizatorice, a diseminării rapoartelor de evaluare intermediară și post-eveniment, a comunicării dintre comunitate și entitatea responsabilă cu gestionarea candidaturii, atât în perioada premergătoare anului 2021 cât și ulterior.

Bugetul privind salariile, regia și cheltuielile administrative are rolul de a asigura funcționarea în condiții optime a echipei care va gestiona implementarea proiectului. Structura organizatorică cuprinde un Consiliu Director și o echipă operațională compusă din manager de proiect (sau director general), manager artistic, manager financiar, manager de achiziții, trei manageri axe de program, manager logistică, manager marketing, manager de securitate și manager voluntari. În cadrul echipei operaționale, cu rol de supervizare-consultare pentru programul artistic, există un consiliu artistic format din cinci membri.

Categoria care vizează “Alte cheltuieli” are cea mai mică pondere, de 0,5% și este previzionată în special pentru perioada 2020-2021 când există cea mai mare probabilitate să apară cheltuieli neprevăzute ce trebuiesc gestionate în condiții optime.

Buget pentru cheltuielile de capital: Acoperirea cheltuielilor de capital în anul 2021 Pentru acoperirea cheltuielilor de capital, în valoare de € 51.112.322,58, sunt previzionate următoarele venituri din sectorul public: Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltueililor de capital Guvern

EURO

%

€ 15.351.120,97

28%

3.579.790,32

7%

-

0%

€ 35.266.088,71

65%

Altele

-

0%

Total

€ 54.197.000,00

100%

Municipalitate Regiune UE

€

Angajamente financiare pentru autoritățile responsabile de finanțele publice Municipiul Brașov este unul dintre cei 7 Poli de Creștere care au beneficiat de alocări financiare predeterminate în ciclul de finanțare precedent, același mecanism fiind previzionat și pentru perioada 2014-2020. În vederea accesării finanțărilor în perioada 2007-2013 a fost elaborat un Plan Integrat de Dezvoltare, asumat de către toate autoritățile din Zona Metropolitană Brașov. Acest plan este în curs de actualizare și va fi transpus într-o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană care urmează să fie supus aprobării forurilor decizionale din cele 18 localități membre ale Zonei Metropolitane pe parcursul anului 2016. Practic, acest document definește direcțiile și prioritățile de dezvoltare ale arealului metropolitan, identificând totodată și resursele financiare necesare pentru susținerea investițiilor înscrise în lista de proiecte prioritare.

Pe măsură ce documentația aferentă acestor investiții va fi finalizată (conform calendarului de mai jos), se va proceda și la aprobarea de către Consiliile Locale a bugetelor aferente și, în cazul proiectelor cu finanțare nerambursabilă, a susținerii contribuției proprii la cheltuielile eligibile și a celor neeligibile.

Demn de remarcat este faptul că o parte din proiectele prioritare de infrastructură culturală care vor fi prezentate în cadrul unei secțiuni subsecvente au un grad ridicat de maturitate, în sensul că autoritățile publice locale au soluționat problematica juridică a proprietății asupra amplasamentului și au comandat sau chiar au intrat în posesia documentațiilor tehnico-economice. Acest fapt confirmă implicarea deplină a municipalității în pregătirea proiectelor de infrastructură propuse, dar și în susținerea financiară a acestora.

Așa cum s-a arătat, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană va constitui fundamentul pentru atragerea de finanțări nerambursabile prin Programul Operațional Regional și celelalte programe sectoriale active în ciclul 20142020. Aceste programe au fost aprobate de autoritățile naționale care contribuie la finanțarea lor alături de Uniunea Europeană. În condițiile în care cel puțin Programul Operațional Regional va conține o alocare financiară predefinită pentru Polul de Creștere Brașov, se poate aprecia că proiectele de investiții vizate vor beneficia de sprijin financiar inclusiv din partea Guvernului României.

53

Strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital Conform aspectelor anterior prezentate, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană va stabili direcțiile și prioritățile de dezvoltare ale arealului metropolitan, oferind fundamentul pentru atragerea de fonduri nerambursabile prin programele disponibile în ciclul 2014-2020. Lista de proiecte prioritare aferentă Strategiei va include și investițiile în infrastructura culturală asumate în cadrul prezentei candidaturi.

Proiectele de investiții, inclusiv cele care vor viza infrastructura culturală, vor fi finanțate cu prioritate prin Programul Operațional Regional 2014 -2020, prin intermediul următoarelor axe prioritare: • Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile; • Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; Important de precizat este faptul că Brașovul, în calitate de Pol de Creștere, va beneficia de o alocare financiară proprie prin POR, având libertatea de a stabili proiectele pe care le consideră prioritare pentru finanțare. Conform studiului Cadrul metodologic pentru implementarea eficientă a activităților de dezvoltare urbană durabilă publicat în iulie 2015 de Banca Mondială, suma alocată municipiului Brașov prin Programul Operațional Regional, Axa 4 va fi de 63.248.724 euro, care acoperă și proiectele propuse prin prezentul dosar de candidatură.

Experiența precedentă acumulată de municipiul Brașov în calitate de Pol de Creștere reprezintă o garanție a faptului că dispune de capacitatea operațională necesară pentru implementarea cu succes și în termen a tuturor proiectelor asumate.

Pentru perioada 2016-2020, municipiul Brașov și-a asumat responsabilitatea implementării următoarelor proiecte considerate prioritare pentru dezvoltarea infrastructurii culturale.

2020

2019

2018

2017

2016

Denumirea proiectului/ investiției

Perioada de implementare

Valoare (Euro)

Din care Fonduri locale

Fonduri nerambursabile

Fonduri guvernamentale

1

Reabilitare Piața Sfatului

750.000,00

750.000,00

2

Amenajare zonă pentru activități culturale și agrement - Bartolomeu

1.200.000,00

1.200.000,00

3

Reabilitare cinematograf Popular și reintroducere în circuitul cultural

1.500.000,00

24.193,55

1.028.225,81

447.580,65

4

Reabilitare cinematograf Astra și reintroducere în circuitul cultural

1.500.000,00

24.193,55

1.028.225,81

447.580,65

5

Amenajare amfiteatru natural Cariera Răcădău

800.000,00

800.000,00

6

Muzeul Aeronauticii - amenajare spațiu și dotare

2.200.000,00

35.483,87

1.508.064,52

656.451,61

7

Muzeul Luptei Anticomuniste Brașov 1987 - amenajare spațiu și dotare

800.000,00

12.903,23

548.387,10

238.709,68

8

Reabilitare clădire Casa Sfatului (Muzeul Județean de Istorie)

1.800.000,00

29.032,26

1.233.870,97

537.096,77

9

Amenajare spații în aer liber destinate activităților culturale - Pietrele lui Solomon, Tâmpa, Poiana Mică, Lac Noua

4.000.000,00

64.516,13

2.741.935,48

1.193.548,39

10

Reabilitare clădiri înscrise pe lista monumentelor istorice

3.500.000,00

56.451,61

2.399.193,55

1.044.354,84

11

Construire centru cultural - Centrul Civic Brașov

27.647.000,00

445.919,35

18.951.572,58

8.249.508,06

12

Reabilitare Cetățuie și reintroducere în circuitul cultural

4.000.000,00

64.516,13

2.741.935,48

1.193.548,39

13

Reabilitare hale industriale Rulmentul și conversie către activități culturale

4.500.000,00

72.580,65

3.084.677,42

1.342.741,94

54.197.000,00 3.579.790,32

35.266.088,71

15.351.120,97

TOTAL

2016-2020

54

Gestionare

Structura organizatorică Proiectul Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii are o structură de gestiune autonomă Proiectul Brașov, Capitală Europeană a Culturii 2021 este administrat de Asociația Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii, organizatie neguvernamentală, constituită în anul 2015 de Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov și Agenția Metropolitană Brașov.

Asociația Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii are o structură organizatorică mixtă, formată dintr-un consiliul director și o echipă operațională compusă din manager de proiect / director general, manager artistic, manager financiar, manager de achizitii, trei manageri axe de program, manager logistică, manager marketing, manager de securitate și manager voluntari. În cadrul echipei operaționale, cu rol de supervizareconsultare pentru programul artistic, există un consiliu artistic format din cinci membri.

Consiliul Director

Manager Financiar

Manager Achizi ii

Consiliul Artistic

Director General

Manager Logistică

Manager Manager Marketing Securitate

Consiliul Director al Asociației Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii este format din 5 membri, reprezentanți ai Primăriei Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov, Agenția Metropolitană Brașov.

Consiliul numește echipa proiectului, dezvoltă strategiile Brașov 2021, ia deciziile finale cu privire la proiecte și activități culturale, are rol de control financiar global, ia decizii financiare, strânge fonduri și sponsorizări, monitorizează progresul proiectului, rezolvă problemele și/sau litigiile proiectului.

Manager Voluntari

Manageri axe program

Manager artistic

Președintele Asociației Brașov 2021 – Capitala Europeană a Culturii este doamna Durbacă Alexandrina Adina.

Membrii Consiliului Director sunt: Veștea Mihail - Vicepreședinte, David Dragoș Florin - secretar, Doiciu Mariana Cecilia și Valer Rus - membrii.

Consiliul Director nu are competențe în luarea deciziilor specifice managementului artistic.

Echipa managerială executiv-consultativă a proiectului Brașov 2021 urmează să se constituie după etapa preselecției candidaturilor și trebuie să fie formată din minim 10 persoane dedicate, care să aibă experiență în organizarea de evenimente, aptitudini și competențe diferite.

Managerul proiectului Brașov, Capitală Europeană a Culturii 2021 / director general: Persoana cu experiență de conducere, cu expertiză în zona proiectelor cu finanțare UE, reprezentantul Asociației Brașov 2021 în relația cu reprezentanții instituțiilor publice locale, naționale și europene implicate în proiect.

Principalele sale responsabilități se vor concentra pe: planificare, asigurarea bugetului, obținerea finanțărilor din zona privată, coordonarea echipei de relații publice și monitorizare presă, coordonarea echipei proiectului cultural european Brașov 2021.

Managerul de proiect este numit pentru perioada 2016 – 2022 și își desfășoară activitatea în cadrul unui contract de management ferm.

55

Managerul artistic / director artistic: Managerul artistic joacă un rol-cheie în succesul proiectului. El asigură calitatea actului cultural, înțelegând obiectivele strategice și cerințele estetice.

El cooperează cu consiliul artistic și managerul logistic. Ținând cont de resursele umane limitate, vor fi făcute demersuri, inclusiv mediatice, de extindere a selecției în spațiul european, o astfel de formulă ridicând cu siguranță nivelul și diversitatea planurilor de management artistic ale candidaților.

Alegerea managerului artistic se va face imediat după anunțarea rezultatului preselecției, ținânduse cont de planul de management, experiența în managementul cultural și expertiza în proiecte culturale de anvergură internațională.

Managerul artistic este numit pentru perioada 2016 – 2022 și își desfășoară activitatea în cadrul unui contract de management ferm.

Managerul financiar: Economist cu experiență în domeniul programelor cu finanțare europeană.

Manager de achiziţii Jurist cu experiență în domeniul achizițiilor publice.

Managerii axelor de finanțare / axe program: Manageri culturali care înțeleg conceptul capitalei europene a culturii și conceptul Brașov 2021. Am putea spune că împreună cu managerul de proiect și consiliul artistic sunt curatorii proiectului Brașov 2021.

Managerul de marketing & comunicare: Gestionează punerea în aplicare a strategiei de PR – promovare și diseminare. El acoperă o zonă în care colaborează strâns cu managerul de proiect și managerii axelor de program.

Managerul logistic: Asigură planificarea spațiului și facilitățile necesare derulării programului cultural, având o colaborare apropiată cu managerul artistic, consiliul artistic și managerii axelor de program. El coordonează echipele responsabile de transport – decoruri și persoane, cazare, masă.

Managerul de securitate: Persoană cu experiență în evaluarea riscului și asigurarea măsurilor de prim ajutor; răspunde de problemele de sănătate și securitate în timpul programului cultural.

Managerul de voluntari: Colaborează îndeaproape cu toți ceilalți manageri care au nevoie de oameni, delegând sarcini voluntarilor. Principalele responsabilități sunt instruirea și coordonarea voluntarilor și administrarea bazei de date cu liste de lucru, inclusiv informațiile de contact ale tuturor voluntarilor.

Consiliul artistic: Este format din cinci personalități culturale europene cu expertiză în managementul cultural.

Asociația 2021 va identifica exemplele de bună practică din lista capitalelor europene ale culturii și va trimite invitații.

Membrii consiliului trebuie să fie din cinci țări europene diferite; unul provenind în fiecare an, în mod obligatoriu, din România. Componența consiliului se va schimba anual, cu o limită de timp stabilită la jumătatea anului calendaristic, până în iunie 2020. Ultimul consiliu va activa în perioada iunie 2020 – ianuarie 2022.

Consiliul lucrează în strânsă colaborare cu managerul de program și managerul artistic. Rolul său implică și propuneri de rezolvare a problemelor practice și estetice. De asemenea, consiliul asigură dialogul cu toți parteneri importanți, emite reglementări cu privire la nivelul de autenticitate, având misiunea de a fi strict, onest și capabil să găsească soluții în timp util.

Deși există o separare categorică între managementul Capitalei Europene Culturale și Consiliul Local Brașov și Consiliul Județean Brașov, cooperarea, condiția obligatorie a succesului proiectului cultural european, este asigurată de angajamentul celor doua instituții în crearea Asociației. În privința alegerii echipei manageriale, inclusiv echipa de management artistic, prezența reprezentanților autoritățile locale în Consiliul Director asigură un control în alegerea echipei potrivite.

Însă, subliniem că programul Capitalei Europene a Culturii Brașov 2021 este gestionat în mod independent numai de echipa managerială, nefiind influențat de criterii politice.

56

Gestionare

Planuri pentru situaţii neprevăzute În elaborarea dosarului de candidatură, echipa de lucru a pornit de la premisa că, la fel de important precum conceptul cultural în sine este procesul prin care acesta se materializează. Cu alte cuvinte, alături de calitatea și consistența abordării culturale, metodologia și instrumentele de management utilizate sunt esențiale pentru succesul demersului propus. În implementarea acțiunilor incluse în dosarul de candidatură, managementul riscurilor ocupă un rol esențial, fără un plan eficient de prevenire și gestionare a efectelor lor, situațiile neprevăzute putând influența radical derularea și succesul acestor acțiuni. În acest context, echipa de lucru a derulat în faza inițială de pregătire a dosarului de candidatură o analiză de risc pe două coordonate. O primă coordonată a implicat studiul aprofundat al dosarelor de candidatură depuse în cadrul sesiunilor precedente de selecție, al rapoartelor juriului și al rapoartelor de evaluare post eveniment, urmărindu-se identificarea erorilor, deficiențelor și amenințărilor frecvente, comune și recurente. Acestea au fost luate în considerare în procesul de pregătire a candidaturii, vizându-se minimizarea posibilităților de producere a acestora în cazul Brașovului care, astfel, și-a propus să învețe din greșelile altora. O altă componentă

a analizei de risc a vizat identificarea amenințărilor interne și externe specifice candidaturii depuse de municipiul Brașov, și anume: • Posibilitatea nefinalizării la timp a proiectelor de infrastructură culturală, cu impact asupra capacității de găzduire a evenimentelor culturale vizate; • Depășirea bugetelor estimate pentru cheltuielile operaționale și de capital; • Dificultăți în atragerea contribuțiilor financiare identificate ca fiind necesare pentru implementarea conceptului, altele decât bugetul local; • Managementul defectuos al acțiunilor propuse; • Nerespectarea angajamentelor politice de susținere a candidaturii; • Impactul redus al strategiei de marketing și promovare utilizate; • Gradul redus de implicare a cetățenilor și operatorilor culturali; • Lipsa de interes a grupurilor țintă vizate pentru conceptul și programul cultural propus; • Dificultăți în a conferi manifestărilor dimensiunea europeană dorită.

Identificarea riscurilor enumerate a permis adaptarea conținutului dosarului de candidatură astfel încât posibilitatea producerii acestora să fie minimizată.

Principalele puncte tari şi puncte slabe Candidatura municipiului Brașov mizează pe următoarele puncte forte: Ineditul conceptului, care oferă o abordare originală a relației cultură-natură, a rolului polarizator al muntelui în viața comunității locale dar și a comunității europene în ansamblu; un concept care iese din tiparele clasice are mai multe șanse să suscite interesul publicului și să genereze un impact de anvergură.

Implicarea cetățenilor, ale căror nevoi și interese au fost identificate în faza de elaborare a candidaturii și au influențat conținutul acesteia, și a operatorilor culturali locali care au avut un important rol consultativ în această etapă; conceptul ales presupune și conferirea unui dublu rol membrilor comunității – de actor și spectator.

Trecutul și multiculturalitatea, Brașovul fiind unul din cele mai vechi orașe transilvănene, cu un

bogat patrimoniu material și imaterial, caracterizat prin interferența între culturile etniilor care au coabitat aici de-a lungul timpului și care îi conferă o adevărată vocație europeană.

Brașovul este un oraș apropiat de natură atât prin așezare cât și prin preferința brașovenilor de a-și petrece timpul liber în natură. Conceptul cultural selectat beneficiază astfel de toate șansele pentru a suscita interesul comunității, iar cadrul natural oferă condițiile necesare pentru derularea de activități culturale într-un mediu neconvențional și atractiv.

Ospitalitatea. Brașovul este una dintre cele mai cunoscute și accesate destinații turistice din România.

Deține o infrastructură de primire corespunzător dimensionată, corelată cu facilități de agrement și petrecere a timpului liber și capitalul uman pregătit pentru a face față creșterii previzionate a numărului de vizitatori.

57

Capacitatea operațională de a gestiona inițiative și evenimente de mare anvergură, dobândită în procesul de implementare a proiectelor prioritare înscrise în Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creștere Brașov dar și în organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European Integrarea candidaturii în Strategiile culturale și de dezvoltare a municipiului Brașov, ceea ce oferă un cadru coerent de implementare a acțiunilor înscrise în dosarul de candidatură, garantează susținerea din partea autorităților și crează certitudinea sustenabilității ulterioare.

Calitatea Brașovului de Pol de Creștere, calitate în care beneficiază de alocări financiare nerambursabile prin Programul Operațional Regional, care îi permit să implementeze proiectele prioritate în domeniul infrastructurii culturale.

Susținerea Zonei Metropolitane, care facilitează implementarea unui program cultural complex și de calitate în locații multiple din Țara Bârsei, cu suportul logistic și financiar al localităților limitrofe Brașovului și extinde impactul și beneficiile preconizate asupra tuturor comunităților din acest areal.

Conștient fiind că nu poate exista o candidatură perfectă ci doar perfectibilă, Brașovul și-a identificat și asumat punctele slabe și este pregătit să le gestioneze.

Brașovul are puține personalități culturale de anvergură europeană, ceea ce poate afecta într-o anumită măsură eficiența eforturilor de promovare dar și vizibilitatea și prestigiul demersului propus. Forța comunității rezidă însă mai puțin în personalități individuale și în primul rând în mobilizarea și implicarea tuturor membrilor săi, factor pe care candidatura Brașovului mizează pentru asigurarea succesului inițiativei propuse.

Agenda culturală actuală este inconsistentă și insuficient structurată, însă chiar candidatura Brașovului la titulatura de Capitală Culturală și, întrun sens mai larg, intervențiile propuse prin Strategia Culturală a orașului sunt destinate să remedieze această deficiență Membrii comunității preferă acțiunile în aer liber celor cu caracter cultural, conform barometrului realizat. Conceptul selectat îmbină într-un mod armonios cultura cu natura, având capacitatea de a atrage și implica membrii comunității în activități culturale fără a renunța la activitățile în natură.

Cooperarea redusă între operatorii culturali și faptul că fiecare etnie își are proprie viață culturală (multiculturalitate versus interculturalitate).

Candidatura Brașovului propune o abordare bazată pe dialog, cooperare, integrare și cunoaștere reciprocă, care a început să genereze efecte încă din faza de definire a conceptului din perpectiva conlucrării interinstituționale; la finalul anului 2021, Brașovul va fi mai aproape de dezideratul de a deveni o comunitate interetnică în locul uneia multietnice.

Suprasolicitarea autorităților locale din punct de vedere financiar și operațional. Este cert că suprapunerea etapei de pregătire a anului cultural 2021 cu derularea proiectelor prioritare, incluse în strategia de dezvoltare a Brașovului poate crea dificultăți de natură bugetară și managerială. Cu toate acestea, includerea investițiilor în infrastructura culturală în lista de proiecte prioritare precum și crearea unei structuri autonome de gestionare a programului cultural propus sunt de natură să diminueze aceste presiuni.

Depăşirea punctelor slabe Brașovul și-a construit candidatura pornind de la valorificarea propriilor puncte tari și identificarea soluțiilor optime pentru gestionarea deficiențelor existente dar și a amenințărilor potențiale care pot afecta implementarea conceptului propus. În situația în care candidatura Brașovului va fi selectată, managementul riscului va reprezenta o componentă esențială a procesului de monitorizare constantă, anterior descris. Factorii care pot potența apariția situațiilor de risc vor fi monitorizați permanent, fapt care, împreună cu implementarea unui proces eficient de management bazat pe milestone-uri și termene, va permite derularea cu succes a inițiativei propuse. Responsabilitățile în acest proces vor reveni personalului Asociației

Brașov 2021, care va asigura îndeosebi monitorizarea factorilor de risc managerial și de coordonare, în timp de membrii Consiliului Artistic vor gestiona riscurile care pot amenința componenta culturală a programului.

Activitățile care vor viza prevenirea și gestionarea riscurilor se vor suprapune pe calendarul și etapele definitorii asumate prin programul de monitorizare.

Totuși, având în vedere impactul pe care situațiile neprevăzute îl pot avea asupra derulării și succesului activităților propuse, managementul riscurilor va implica și evaluări distincte, materializate în rapoarte care vor include, dacă se va impune, și măsurile preventive/ corective necesare, elaborate semestrial în perioada 2016-2019, trimestrial în 2020 și lunar în 2021.

58

Gestionare

Marketing şi comunicare Elementele centrale ale strategiei de marketing și comunicare sunt orașul Brașov și calitatea sa de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Menționăm că în structura Asociației Brașov 2021 va exista un manager și un departament de marketing.

De asemenea, pe toată perioada anului 2021, în Brașov va funcționa un Centru de Presă pentru ziariștii acreditați.

Rezultate așteptate:

Principii cheie:

Publicul Țintă

Creșterea obiceiurilor de consum cultural ale comunității; Comunitate creativă, deschisă dialogului, dornică să crească prin cultură, cu valori și convingeri europene.

1. Segmentarea publicului țintă.

Percepția publicului general față de activitățile culturale ale orașului a fost identificată cu ajutorul studiului de consum cultural, care reprezintă punctul de plecare în identificarea tacticilor ce trebuie urmate pentru stimularea participării la viața culturală și schimbarea mentalităților.

2. Transparența informației furnizate și comunicare proactivă.

Pentru creșterea gradului de încredere a cetățenilor în dezvoltarea culturală a orașului, comunicarea se va realiza transparent și proactiv.

3. Abordarea bidirecțională, deschiderea către dialog.

Activitățile de comunicare vor funcționa bidirecțional bazânduse pe schimb de informații, comentarii și aprecieri critice.

4. Creativitatea și implicarea comunității. Activitățile de comunicare vor avea o dimensiune participativă, iar cetățenii vor avea posibilitatea de a contribui creativ la credibilitatea campaniilor generate la nivelul comunității.

5. Adresabilitate europeană.

Dimensiunea europeană a strategiei de comunicare se va contura, în primul rând, pornind de la conținutul artistic și creativ al programelor culturale, precum și de la mijloacele de exprimare utilizate.

Segmentare generală 1. Segmentare după criteriul geografic: cetățenii orașului și zonei metropolitane Brașov, cetățenii României, cetățenii Europei.

2. Segmentare socială: copiii, tinerii, seniorii, minoritățile etnice, turiștii.

3. Segmentare specializată: 3.1. Segmentare profesională: specialiști în domenii conexe culturii, reprezentanți ai industriilor culturale și creative.

3.2. Segmentare instituțională: autorități publice locale și centrale, instituții publice, operatori culturali, Mass-media.

Obiective specifice: Creșterea profilului internațional al orașului prin intermediul culturii.

Obiective operaționale: Promovarea orașului și a programului cultural „Europa Corona 2021”; Îmbunătățirea perspectivei europene a rezidenților; Îmbunătățirea imaginii României în Europa; Transformarea atitudinilor și a percepțiilor față de cultură la nivelul orașului Brașov și a Zonei Metropolitane prin asumarea centralității culturii și a dialogului intercultural; Atragerea unor noi categorii de public prin crearea unei oferte culturale diversificate cu o puternică dimensiune participativă; Creșterea sentimentului de apartenență a locuitorilor la spațiul și cultura europeană prin poziționarea strategică a orașului pe harta culturală a Europei.

Scopul principal, în cazul segmentelor generale, este creșterea gradului de conștientizare a importanței asumării unei strategii culturale la nivelul comunității și participării la evenimente pentru a produce un impact pozitiv în societate pe termen lung.

Segmentele specializate se află de partea persoanelor decidente sau inițiatoare de proiecte, fiind generatoare de conținut comunicațional. Rolul lor este să participe activ la strategia de comunicare în vederea creării unui spațiu cultural divers și dinamic.

La momentul depunerii dosarului de candidatură au fost propuse trei variante de slogan:

EUROPA CORONA. Brașov, coroana culturii europene 2021 Civilizația Muntelui vă invită la Brașov !

Brașov 2021 – Muntele vrăjit al Europei !

Strategia de promovare Brașov 2021 va avea trei direcții de acțiune cooperarea cu mass-media locală pentru informarea cetățenilor despre evenimentele programului Brașov 2021; diseminarea informațiilor la nivel național pentru a explica conceptul de Capitală Europeană a Culturii cetățenilor români și activitatea internațională de a promova Brașovul ca destinație turistică și culturală.

Acțiuni de marketing – plan internațional Evenimente de promovare a destinației: participări la târguri internaționale de turism, inclusiv organizarea unor seminarii de turism despre „Europa Corona” 2021.

Campaniile de promovare internațională vor fi ordonate pe mai multe acțiuni și zone: - publicul german, în general, sașii plecați din Transilvania, în special; - diaspora românească din Spania și Italia; - campanii de promovare și comunicare în centre universitare europene; - Capitalele Europene ale Culturii; Strategia se bazează pe o eficientizare a acțiunilor de marketing realizate în străinătate prin colaborarea cu partenerii culturali europeni și internaționali, rețele sau institute culturale, artiștii și operatorii culturali, părți ale programului Brașov 2021, crearea unei rețele de „ambasadori” / „călăuze culturale”, celebrități naționale și internaționale, implicarea voluntară a studenților români din centrele universitare europene și a brașovenilor și locuitorilor Țării Bârsei de pretutindeni.

Strategia de comunicare va prezenta Brașov 2021 ca un proiect cultural al comunității locale, dar și al României și Uniunii Europene. Brașov 2021 trebuie să fie un proiect cultural cu care să se mândrească toți românii, nu numai brașovenii. Acesta va fi mesajul principal pentru diaspora românească. În acest sens, vor fi încheiate parteneriate cu asociațiile de cetățeni români din statele europene.

Organizatorii se vor strădui să înlesnească participarea tinerilor din Europa la evenimentele culturale prin inițierea de campanii cu bilete de transport ieftine, în parteneriat cu principalii operatori de transport aerian și feroviar, la nivel național, și rutier, la nivel local.

Pentru presa internațională, în perioada 2016 – 2021 vor fi organizate vizite de promovare în Brașov și Țara Bârsei.

Atât pentru promovarea internă, cât și pentru promovarea internațională, va exista un portal cultural, în toate limbile statelor europene. Astfel, chiar dacă nu ajunge la Brașov în 2021 este important pentru noi ca orice cetățean european să aibă acces online la informații legate de Capitala Europeană a Culturii 2021. De asemenea, în mai multe locuri din Brașov și Țara Bârsei vor fi montate camere web pentru imagini live și o parte din programul artistic înregistrat va fi postat într-o secțiune specială a portalului.

Postul de radio EUROPA CORONA – proiectul dezvoltat de departamentul de marketing al Asociației Brașov 2021 presupune înființarea unui post de radio, preluat și online, începând din anul 2019, dedicat celor mai importante știri din Capitalele Europene ale Culturii difuzate în limba română și limba engleză. Pe lângă personalul tehnic permanent angajat și managerul postului de radio, echipa proiectului va fi compusă din studenți la Facultatea de Jurnalistică, din diverse universități europene, corespondenți și apoi în 2021 rezidenți la Brașov pentru întreaga perioadă a capitalei. Postul de radio poate să devină un proiect comun cu Capitalele Europene ale Culturii din perioada 2019 – 2021 și post 2021. Ținând cont de faptul că România este gazda Capitalei Europene a Culturii la un interval de timp mare, Asociația Brașov 2021 intenționează să propună Ministerului Turismului / Autorității Naționale de Turism un parteneriat de promovare internațională a destinației „România” pentru anul 2021 focusat pe „Europa Corona 2021”.

La nivel internațional și, îndeosebi, la nivel local se estimează că o parte din acțiunile de marketing (30 %) vor fi realizate în parteneriat cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT). În acest sens, există deja o scrisoare de susținere din partea A.N.A.T. Centru.

Forța acestei campanii de promovare este mare țiând cont de faptul că în municipiul Braşov există mai mult de 100 agenţii de turism (marea majoritate sunt membre ANAT).

59

60

Gestionare

Acțiuni de marketing – plan național Sunt planificate parteneriate cu presa scrisă şi cu sectorul audiovizual național. Începând din anul 2020 vor fi organizate caravane culturale prin țară, care includ participarea cu acțiuni speciale de promovare la evenimente culturale importante.

Va fi creată o aplicație specială Brașov 2021 pentru comunicarea cu abonații prin e-mail newsletter. În perioada 2016 – 2020, mesajele vor fi în română, apoi în mai multe limbi de circulație internațională sau chiar în toate limbile statelor europene dacă departamentul de voluntariat va reuși să identifice colaboratori.

Braşovenii = comunicatori Braşov 2021 Planul de marketing pleacă de la studiul de consum realizat în vara anului 2015 care conține elementele percepției brașovenilor despre orașul lor și, de asemenea, foarte important, percepția comunitară a candidaturii Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii. În zona comunității locale, în etapa 2015 – 2020, acțiunile de marketing trebuie să determine apariția „necesităților” culturale ale brașovenilor și locuitorilor Țării Bârsei, să obțină un nivel ridicat de așteptare pentru programul Brașov 2021. Astfel, o parte din campania de marketing a anului 2021 va continua campania „Creștem prin cultură”, începută în septembrie 2015. În campania locală pentru Brașov 2021, scopul principal nu este creșterea numărului vizitatorilor cu orice preț ci educarea obiceiului de consum cultural.

Astfel, mesajul general al proiectului cultural trebuie să „eludeze „ educația culturală actuală a consumatorului printr-o atitudine înțelegătoare, prietenoasă și provocatoare, îndeosebi pentru nonvizitatori, segmentul compus în procent covârșitor de publicul adult, estimat pentru oraș și zona metropolitană la peste 250.000 persoane.

Mesajul se va concentra pe mândria locală de a găzdui unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene și încrederea cu care instituția europeană a investit Brașovul și Țara Bârsei prin acordarea titlului („Europa Corona”). De asemenea, se va scoate în evidență apartenența fiecărui brașovean la efortul general, contribuția Brașov 2021 la evoluția culturală a Europei și beneficiile pe termen lung ale titlului european pentru toți brașovenii și locuitorii Țării Bârsei („Civilizația Muntelui”).

Se vor utiliza strategii de comunicare pentru încurajarea voluntariatului și atragerea de parteneri ONG. Pe lângă instrumentele clasice de promovare (mass-media, internet, tipărituri), folosite în majoritatea cazurilor și în acțiunile naționale și internaționale, promovarea locală cuprinde și campanii de materiale și oferte promoționale de bilete, publicitate outdoor și indoor (sedii, unități turistice, mall-uri comerciale, obiective de interes public), organizarea unor evenimente culturale adresate unor grupuri sociale mai mari, la care oamenii să fie încurajați să vină împreună cu familia sau prietenii, ca formă de stimulare a coeziunii comunitare. În acest context, acțiunile de promovare se vor concentra pe locurile unde obișnuiesc brașovenii să se recreeze (spațiile verzi/pârtiile de schi).

Pentru atragerea operatorilor economici locali importanți, Asociația Brașov 2021 va organiza acțiuni de promovare cu ocazia evenimentelor interne ale companiilor. Se intenționează și instalarea unor infochioșcuri Brașov 2021 pentru materialele de promovare și programul artistic Brașov 2021 la intrarea în sediile companiilor.

Infochioșcurile Brașov 2021 sunt prevăzute și pentru instituțiile administrative care au un program intens cu publicul (Primăria, Administrația Financiară, Camera de Muncă).

Capitală europeană a culturii aparţine Uniunii Europene Planul de marketing Brașov 2021 presupune realizarea unui capitol de promovare a valorii mărcii Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii (target: promovarea identității vizuale).

Conform strategiei de comunicare, echipa de marketing a Asociației Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii va avea obligația să amintească/ menționeze/controleze pe toate materialele de promovare/emisiuni/spoturi faptul că titlul Capitală Europeană a Culturii este un program al Uniunii Europene.

Uniunea Europeană va avea o vizibilitate mare pe tot parcursul anului 2021 pe publicații, online și în cadrul evenimentelor, atât la nivel local, cât și la nivel internațional. În politica de comunicare se va accentua faptul că proiectul Brașov 2021 – Europa Corona, inclusiv conceptul Civilizația Muntelui, este inspirat din principiile și valorile Uniunii Europene.

De ce

BraĹ&#x;ov ?

De ce Braşov ?

Brașovul nu este cel mai frumos oraș din România, nici cel mai vechi, nici cel mai turistic, nici cel mai verde, nici cel mai cool, însă Brașovul este un oraș frumos, istoric, turistic, un oraș care are grijă de natură și oameni, cu multe lucruri și locuri cool.

Brașovul cultural încă nu a intrat în Europa contemporană, însă are o strategie să ajungă acolo și este conștient cât de lung și greu este drumul. Dar a ales, în stilul său, după multe socoteli și așteptări, să crească prin cultură. Și este mai mult decât o strategie de dezvoltare durabilă, este o promisiune făcută celor mai tineri brașoveni, cei de la care a fost luat cu împrumut Brașovul.

Atunci când fac o promisiune, brașovenii au onoare și își respectă cuvântul. În anul 2009, la Istanbul, Comitetul Olimpic Internațional a acordat Brașovului și împrejurimilor sale încrederea de a organiza în anul 2013 Festivalul Olimpic al Tineretului European. După patru ani, Brașovul avea cel mai mare patinoar din România, cel mai mare complex de sărituri cu schiurile din Europa de sud-est (Râșnov), domeniul schiabil crescuse cu 54 %, capacitatea de cazare cu 74 % în Brașov și 137 % în toată zona metropolitană. Brașovul olimpic 2013 a reprezentat cea mai mare și complexă acțiune pentru voluntariatul din România.

Brașovul actual știe că nu are meritele necesare unei Capitale Europene a Culturii, însă știe că are mare nevoie de cel mai frumos titlu pe care îl poate primi un oraș. Acest titlu reprezintă pentru brașoveni mai mult decât o sărbătoare a culturii europene. Brașovul are nevoie de o schimbare majoră în viața sa și invită astăzi Europa să construiască împreună Capitala Europeană a Culturii 2021.

Brașovul, singurul oraș de munte din România candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii, propune Europei 2021 un concept cultural apropiat tuturor europenilor: Civilizația Muntelui.

Europa ar fi mai săracă fără oamenii care iubesc Muntele. În 2021, într-un oraș cultural al Uniunii Europene, pentru prima oară în istoria lumii, milioane de oameni vor „respira” cultură inspirați de prezența ocrotitoare care a însoțit omenirea de la începuturile primelor civilizații: MUNTELE. „Muntele şi omul se aseamănă, dar cu deosebirea că, de unde prin munte pământul tinde spre cer, prin om, cerul a coborât pe pământ” (W. Shakespeare)

Civilizaţia Muntelui