1. Centrul de greutate alPământului Dacă studiem cu atenţie un corp oarecare, vom constata trei lucruri. Dincolo de înfăţişarea sa exterioară - care include forma sa, dar nu numai orice corp are o circumferinţă, o suprafaţă şi o culoare, care depind de lungimea, lăţimea şi înălţimea sa. Şi, ceea ce este mai important, corpul are o greutate care îi permite să îşi asume o anumită poziţie. Spre exemplu, dacă studiem forma unei pietre neregulate, vom descoperi că ea are centrul de greutate într-un anumit punct. Acest fenomen poate fi stabilit cu uşurinţă în cazul unei bucăţi de lemn: dacă o lăsăm să plutească pe apă, centrul ei de greutate va fi situat în punctul cel mai de jos. Centrul de greutate nu trebuie confundat cu centrul obiectului. Orice corp are două centre: unul de greutate şi altul din punct de vedere al măsurătorii fizice. Dacă vom examina diferite tipuri de corpuri, vom constata că centrul lor de greutate nu corespunde niciodată cu centrul fizic, nici măcar în cazul unei bile de metal perfecte din punct de vedere matematic şi cu o densitate egal repartizată. Pentru a ne convinge, putem rupe o bucată de oţel în două. Dacă vom privi la microscop structura interioară a suprafeţei secţionate, vom constata că textura acestuia este neregulată. Dacă o asemenea diferenţă poate fi observată în structura cristalină a unuia din cele mai solide corpuri de metal, cu atât mai uşor poate fi percepută aceasta în structura unui corp mai puţin dens. O altă experienţă pe care o putem face cu uşurinţă se referă la un cântar. Dacă am construi dintr-un metal dens două talere perfect simetrice din punct de vedere matematic şi le-am echilibra în jurul unui ax central, am constata că acestea nu vor alcătui un plan orizontal perfect, unul dintre ele fiind întotdeauna puţin mai lung decât celălalt. Chiar şi în corpurile create de puterea Mea, centrul de greutate nu coincide cu centrul obiectului. La fel stau lucrurile cu polaritatea pozitivă şi cea negativă. De ce nu sunt localizaţi cei doi poli ai unei bare magnetice în centrul matematic al acesteia, fiind dispuşi către capetele barei? De ce este situată coaja seminţei (care conţine cele mai valoroase substanţe nutritive) la periferia seminţei, şi nu în centrul acesteia, unde este localizată o forţă egală, dar cu semn opus? De ce nu este situată inima omului (sau a unui animal) în centrul exact al corpului său?