A pierde și a re(găsi), Alexandra Popa

și a re(găsi)

Mi-am schimbat ruta la 180 de grade când începusem să nu mă mai simt de-a locului și nici de-a sufletului. Am luat decizia de a mă muta în București.

Nu mă înțelegeți greșit, nu aveam o viață zbuciumată, nici nu-mi lipseau prea multe necesare unui trai decent, dar, cu toate astea, deveneam din ce în ce mai strânsă într-un cerc continuu: aceleași locuri, aceleași drame cotidiene, un job mediocru și prea multe limitări de creștere. Așa că am făcut pasul.

Un oraș nou, job schimbat, oameni diferiți, totul incert și plin de aventură, păreau rețeta perfectă pentru o viață palpitantă sau poate, doar plină de încercări. Diferența avea să o facă perspectiva mea, mi-am dat seama ulterior. Și uite așa am luat-o pe drumul acesta al pierderii și al încercărilor, pe care cu siguranță mulți dintre noi l-am aflat și îl știm, în care te aștepți să se întâmple multe lucruri bune pentru tine și pentru devenirea ta, dar care, din groapă în groapă, îți arată că nu este cea mai minunată rută pe care ai fost.

Cu toate astea, la 1 an jumătate distanță sunt aici și împărtășesc cu voi experiența mea, cu bune și rele, cu urcușuri și coborâșuri, pentru că, ei bine, am aflat că lumea nu e roz cu vată pe băț tot timpul, sau cu siguranță, nu cum arată pe social media mereu!

Din vorbă în vorbă am aflat că nu sunt singura persoană care trece prin astfel de schimbări și că este normal să vorbești despre ele fără să te simți exclus din cercul social, fără să ți se pară greu să abordezi subiectul acesta.

Fie că pierdem oameni dragi, relații, sănătatea sau un animal de companie, toate sunt pierderi care se simt la fel de oameni diferiți și este în regulă să știi cum să le faci față la momentul potrivit.

Referitor la această discuție, eu și colegele mele din Asociația Building Hopes ne-am gândit că am putea discuta mai pe larg și am putea aduce o abordare

nouă, din perspectivă holistică, așa că am desfășurat un workshop zilele trecute, unde am invitat-o pe draga Alice Popescu să ne îndrume în re(găsire).

Este normal să fim vulnerabili în fața pierderilor din viața noastră și să trecem prin acest proces de acceptare. Fie că vorbim despre cum ne simțim, sau fie că ne preocupăm mintea cu diverse activități, putem să fim din nou întregi, chiar dacă lipiți cu bucățele în mozaic.

A pierde și a te regăsi face parte din viață și este frumos să știi că nu ești singur.

Ai în tine puterea sa fii extraordinar!

Cu drag,

Alexandra Popa