1

Лілія Говорнян, Дойна Колесникова

РУМУНСЬКА

ТА ЗАРУБІЖНА

ЛІТЕРАТУРИ

Підручник інтегрованого курсу

для 6 класу закладів загальної середньої освіти

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

Lilia Govornean, Doina Colesnicov

LITERATURA română și universală

Сurs integrat

Manual pentru clasa a 6-a a instituțiilor de învățământ mediu general

Львів Видавництво «Світ»

2023

УДК 821.135.1:821(1/8)(075.3)

Г 57

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України (наказ Міністерства освіти і науки України від 08.03.2023 № 254)

Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено

Підручник розроблено відповідно до модельної навчальної програми «Інтегрований курс румунської та зарубіжної літератури. 5–9 класи» для закладів загальної середньої освіти (авт. Говорнян Л. С., Колесникова Д. О., Мирон Л. Д., Криган Л. Г.)

Говорнян Л. Румунська та зарубіжна літератури : підруч. інтегр.

курсу для 6 кл. закл. заг. серед. осв. / Л. Говорнян, Д. Колесникова. – Львів : Світ, 2023. – 240 с. : іл.

ISBN 978-966-914-413-3

Підручник призначений для учнів та учениць 6-го класу закладів загальної середньої освіти, відповідає вимогам «Державного стандарту базової середньої освіти» та модельній навчальній програмі Інтегрованого курсу «Література (румунська та зарубіжна)» для учнів та учениць 5–9 класів. Усі художні твори розглядаються в межах чотирьох тематичних розділів. Кожен підрозділ включає коротку біографічну довідку про письменника, текст програмового твору, його аналіз, здійснений відповідно до найновіших досягнень літературознавства, інформацію про визначені Програмою теоретичні поняття. Підручник враховує вікові, психологічні особливості учнівства 6-го класу.

УДК 821.135.1:821(1/8)(075.3)

© Говорнян Л.С., Колесникова Д.О., 2023

© Говорнян С.Л., художнє оформлення, 2023

ISBN 978-966-914-413-3

© Видавництво «Світ», оформлення, 2023

CUVÂNT ÎNAINTE

Ne-am propus să scriem un manual deopotrivă prietenos și serios, cu ajutorul căruia, voi, elevii, să înțelegeți că a ști să comunicați, adică să ascultați, să vorbiți să citiți și să scrieți, înseamnă să puteți descoperi o seamă de lucruri interesante despre lume și despre voi înșivă. Dar și să fiți performanți la orice disciplină școlară.

Ne-am dorit ca acest manual să vă stârnească curiozitatea, să vă dezvolte gândirea critică, creativitatea și sensibilitatea pentru frumos și adevăr. Am încercat să creăm puțin între școală și viață, astfel încât voi să descoperiți un sens în ceea ce învățați și să vă asumați această experiență de cunoaștere și valorificare a patrimoniului nostru literar.

Manualul vă propune un itinerar de explorare a lumii din jur prin intermediul operelor literare de valoare cu instrumentele specifice disciplinei literatura română.

Începem prin a vă invita într-o călătorie în necunoscut, continuăm cu o perspectivă asupra valorilor umane esențiale și propunem apoi o incursiune în tărâmul lăuntric. Cum în jurul nostru se petrec adeseori întâmplări inexplicabile, explorăm mai departe granițe între lumi și universul lumii din cărți. Călătorind, apar mereu prefaceri în noi înșine. La final, vă oferim ocazia să vă priviți iarăși în oglinda cunoașterii de sine, dar prin prisma celor citite și valorificate.

Istoria fiecărui popor se constituie din mai multe componente, dintre care cultura ocupă un loc primordial. Prin cultură, avem în vedere toate artele frumoase și, nu în ultimul rând, literatura, care are ca obiect de bază cartea.

Operele scriitorilor incluși în acest manual constituie o parte a fondului de aur al literaturii române și universale, o chintesență a culturii noastre. La o lectură atentă, veți deduce că fiecare text este doar un exemplu, un model pentru citirea și interpretarea unor texte similare, iar în multe cazuri ele propun deschideri precise spre alte opere ale literaturii artistice.

Manualul este ilustrat cu numeroase reproduceri ale artiștilor plastici și fotografii, uneori funcționale, alteori urmând să vă formeze gustul estetic. Noțiunile de teorie literară pe care vi le propunem în acest manual sunt posibilii pași pentru formarea unui stil intelectual personal de a analiza și a comenta o operă literară.

Succese și să parcurgeți calea frumosului cu mult entuziasm!

LITERATURA – ARTĂ A CUVÂNTULUI

în inima propriului său grai, generație după generație, rămâne misterul unui gând nedescifrat până la capăt.”

„Poporul care trăiește

REAMINTIŢI-VĂ!

Opera literară

Opera literară

realitatea obiectivă

Orice operă literară

tema, motivul, subiectul, conflictul, modurile de expunere, elementele de compoziție, personajele literare, figurile de stil, elementele de prozodie și de sintaxă poetică,

TEXT AUXILIAR

FRUMOASĂ-I LIMBA NOASTRĂ

ACTIVITATE DE POST-LECTURĂ

AFLAȚI MAI MULT!

REFLECTAȚI!

1.

2. limbă

3.

4. „…Ea le-ar lua, știu bine Din, sfânta, limba noastră”.

5.

6.

(Grigore Vieru)

(Sextil Pușcariu)

(Grigore Vieru)

DOINA POPULARĂ

„Doina este prilejul prin care omul comunică cu sufletul, reuşind să-l scoată din încercuirea suferinţei

DOINĂ, DOINĂ, CÂNTEC DULC E

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

TURTURICA

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

FLORICICA

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

ȘOIMUL ȘI FLOAREA FRAGULUI

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

AFLAȚI MAI MULT!

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

ACTIVITĂȚI DE POST-LECTURĂ

1.

2.

3.

1.

3. dor, jale, drag, suspină, rămurea.

dor.

5. viteaz haiduc.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

5. dor opere lirice

REȚINEȚI!

Poeziile lirice doine. Doina

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Doinele Doinele sunt cele mai vechi opere literare. Ele s-au transmis pe cale orală, din generație în generație, prin cântec.

2.

4.

1.

2.

3.

4.

tempo larg tărăgănat horă/cântec, cântec lung.

a. doine de jale;

b. doine de dor;

c. doine de haiducie;

d. doine de cătănie;

e. doine de înstrăinare;

f. doine de dragoste;

g. doine de păstorie.

frunză verde foaie verde

REAMINTIŢI-VĂ! rimă. Rima împerecheată

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

1.

2.

tipul strofei, al rimei și ritmului.

APLICAȚII REFLECTAȚI!

Doina cant, doina șoptesc/ Tot

1.

2.

3.

cu dânsa viețuiesc.

4.

5.

1.

2.

3.

AFLAȚI MAI MULT!

TEXT AUXILIAR DOINA

EXERCIȚII. APLICAȚII

BALADA POPULARĂ

„Necășiții noștri străbuni au suferit, au luptat și au murit. Iar cântecele bătrânești și doinele s-au ridicat din inimile lor ca flori pe morminte.”

Din umbra zorilor,

1.

2.

3.

(Culeasă de Vasile Alecsandri)

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE! EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA! EXERCIȚII. APLICAȚII

1.

2.

3. 4.

5.

1. Toma Alimoș?

2.

3.

4. 5.

1.

2.

3.

4.

5. Toma Alimoș?

6.

7.

REȚINEȚI!

Antiteza este figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni(persoane, obiecte, fenomene, idei), cu scopul de a sublinia opoziția dintre acestea.

Balada este o creație epică în versuri, care prezintă o întâmplare din trecutul îndepărtat, sub forma unei acțiuni simple, cu un număr mic de personaje, prezentate de obicei în antiteză, în care realul se împletește cu fabulosul.

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Balada, Balada cântec bătrânesc

Balada istorice, vitejești, haiducești, familiale sau păstorești

REFLECTAȚI!

a. într-un mod exagerat,

b. în limitele normalului?

REȚINEȚI!

Figura de stil care constă în exagerarea, prin mărirea sau micșorarea unor trăsături, personaje, situații, cu scopul de a potența expresivitatea operei literare se numește hiperbolă.

c. urmărindu-se pr in aceasta un anumit scop. arde de nerăbdare, a îngheța de spaimă),

VALORIFICAREA TEXTULUI

Toma Alimoș?

EXERCIȚII. APLICAȚII

1.

2.

3.

4.

5. Toma Alimoș

1.

2. Toma Alimoș,

3.

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

SPIRIDON VANGHELI (1932)

„Spiridon Vangheli este omul născut sub steaua norocoasă a copilăriei.”

Șalul Verde

În țara fluturilor, Soare, Pe lume, Isprăvile lui Guguță, Guguță -căpitan de corabie, Steaua lui ciuboțel, Balade

Abecedarul

Balade

Cartea moldovenească

ȘALUL VERDE

Șalul

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

1.

2.

3.

4.

verde

5.

1.

2.

3.

1.

2.

3. traista cu zile

4. „șalul verde”?

5.

6. Toma Alimoș

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Balada cultă

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Literatura populară

Balada populară balada cultă

schema epică asemănătoare, (narator-acțiune-personaj), faptele de vitejie ale eroilor; valoarea etică și filozofică a deznodământului.

Balada cultă

VALORIFICAREA TEXTULUI

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

„traista cu zile”?

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

LUCRAȚI Î N ECHIPĂ!

„Unde scutur traista, Și s-aude-n câmpuri

În mijlocul toamnei Behăit de oaie

Pomii dau în floare, Măcăit de rață

Hăul înverzește Și-un cucoș cum cântă”.

1.

2.

3.

4.

1.

2. Las că mama face/ Și vă crește oameni…”.

3.

4.

5.

1.

2.

3.

4.

1

EXERCIȚII. APLICAȚII

LEGENDA POPULARĂ

TRAIAN ȘI DOCHIA

Îndrăgostit până în străfundul inimii de istoria noastră

națională, Gheorghe Asachi parcă nici n-ar fi putut să nu recreeze mitul etnogenezei românilor… E vorba aici despre provenirea noastră din daci și romani…”

I II

Statuia lui Traian Londra Marea Britanie

Statuia lui Decebal, România

Zeul suprem geto-dacic –Zamolxis

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

1.

2. Traian și Dochia

3.

4.

5. Traian și Dochia

1.

2.

3.

4.

AFLAȚI MAI MULT! FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

REFLECTAȚI!

REȚINEȚI!

Mitul este o narațiune despre eroi sau evenimente petrecute în timpuri eroice sau o narațiune despre originea și destinele diverselor lucruri.

Legenda este o specie a genului epic, în prăză, dar și în versuri, de dimensiuni reduse, care încearcă să explice apariția unor fenomene, întâmplări, caracteristice ale plantelor, animalelor, omului etc., utilizând elemente miraculoase sau fantastice.

Legenda populară cultă

5.

1.

2.

3. fiul Romei cel mărit”.

4.

5.

Traian și Dochia

VALORIFICAREA TEXTULUI

1. Traian și Dochia

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

2. El pietroasa ei icoană/Nu-ncetează a iubi;/Pre ea pune -a sa coroană,/Nici se poate despărți.”

2.

3.

4.

5.

1.

3.

4.

5.

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

dor, doină şi colind

1. Mitul jertfei pentru creaţie (mitul esteti c). Meșterul Manole

2. Mitul mioritic sau mitul transhumanţei . Miorița,

3. Mitul erotic sau mitul puberal. Zburătorului

4. Mitul etnogenezei. Traian și Dochia

Aceste patru mituri înfățișează patru probleme fundamentale: nașterea poporului român, situația cosmică a omului, problema creației, a culturii și sexualitatea.”

Dochia și Traian Miorița Meșterul Manole Zburătorul

Traian și Dochia

1.

2.

3.

EXERCIȚII. APLICAȚII

MIHAI EMINESCU

(1850 – 1889)

„Opera lui Eminescu reprezintă spațiul astral al limbii române, unde toate energiile noastre ating un maximum de potențare și creativitate.”

„Unde ești, copilări e, Cu pădurea ta cu tot…”

La mormântul lui Aron Pumnul”.

Dorința”, „Lacul”, „O, mamă…”, „Povestea codrului”, „Ce te legeni”, „Glossă”, „Luceafărul”

REVEDERE

AFLAȚI MAI MULT!

Revedere ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

1.

2.

schimbător, rătăcitor, troienind, gonind.

3.

4.

5.

1.

1.

2.

3.

4. „…scânteie lacul”

5.

6.

1.

2.

3.

1.

2.

VALORIFICAREA TEXTULUI

Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule…”

Tu din tânăr precum ești Tot mereu întinerești.”

4.

1.

2.

3.

4. Revedere

5.

1.

2.

3.

4. Revedere

5.

1.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXERCIȚII. APLICAȚII

1.

2.

REȚINEȚI!

Textul liric

T l li i

Piciorul metric

troheu (horeu).

rimă

împerecheată, încrucișată, îmbrățișată, monorimă.

Rima împerecheată

„Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel Unde curge-n vale un râu mitititel, Plânge și suspină tânăra domniță

Dulce și suavă ca o garofiță.”

rima încrucișată

Muma lui Ștefan cel Mare).

„Căci nu-i mai scump nimic az Pe lumea pământească

3.

4. O, rămâi…

5.

Decât un nume de viteaz

Și moartea vitej ască.”

Metafora

„Un zbor de lăstun Iscălește peisajul…”

Personificarea ”Sara pe deal buciumul sună cu jale…”

Dialogul Monologul

PARABOLA CELOR DOI FII CHEMAŢI A LUCRA VIA TATĂLUI LO R

Munca – izvor de existenţă.

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

1. vameșii, slugile, moștenitorul, roadele, piatra

2. a strivi, a nesocoti, a sfărâma, răi, nesocotiți

REFLECTAȚI!

REȚINEȚI!

Parabola este o narațiune care evocă scene din viața cotidiană pentru a extrage semnificații cu valoare morală, adevăruri cu caracter general pe baza unei analogii.

alegorie fabulă

VALORIFICAREA TEXTULUI

3.

4. 5.

1.

2.

3.

1.

2.

3.

4.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

via lucrul în vie

da ce este da, nu ce este nu;

Citiți textele:

TEXTE AUXILIARE

(Noul Testament — Sfânta Evanghelie după Luca, 8, 5-8)

5.

1.

2.

3.

4.

5.

1.

2. (Lucian Blaga)

3.

(Vasile Voiculescu)

(Tudor Arghezi)

REFLECTAȚI!

2. grâul

3. Noi suntem semințe și pământul e al nostru…

EXERCIȚII. APLICAȚII

3. Pilda grăuntelui de muștar Via Domnului Pilda lucrătorilor celor răi

1.

1.

2.

4.

ION CREANGĂ

(1937–1889)

„Creangă este o expresie monumentală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune...”

Fragment de biografie

Amintiri din copilărie.

Amintiri din copilărie

Casa unde a copilărit Ion Creangă

Eternitatea

a fost odată…” am încălicat pe o șa și v-am spus povestea așa…”

Amintiri din copilărie

Capra cu trei iezi (1875), Dănilă Prepeleac (1876), Fata babei și fa ta moșneagului Făt Frumos, fiul iepei Povestea lui Harap-Alb

Ivan Turbincă Povestea lui Ionică cel prost Povestea lui Stan-Pățitul Cinci pâini Inul și cămeșa Ion Roată și Cuza-Vodă Moș Ion Roată și Unirea Păcală Moș Nichifor Coțcariul Popa Duhul

PUPĂZA DI N TEI

Amintiri din copilărie

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Amintiri

din copilărie

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

1. Pupăza din tei

2.

3.

4.

1.

2. grozav, dugliș, lingurari, lespede, putină

3.

4.

REFLECTAȚI!

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

2.

3. iarmaroc, Sân Petrului, au şi tăbărât, dincotrova.

4. te mănâncă spinarea, încep a mă purta ţanţoş printre oameni.

REȚINEȚI!

Naraţiunea este un termen literar care caracterizează procesul scris în versuri sau proză în care sunt povestite o succesiune de întâmplări petrecute într-o ordine cronologică este arta sau tehnica prin care autorul comunică direct cu cititorul.

când s-au petrecut faptele; unde s-au petrecut ele; ce anume s-a petrecut; cine a înfăptuit lucrurile povestite; cum, de ce și în ce mod au avut ele loc

genul epic cel liric dramatic

Caracteristicile narațiunii sunt:

Etapele acţiunii unei naraţiuni sunt:

1. Etapa iniţială ( Expoziţiunea)

2. Situaţia dificilă (Intriga)

3. Desfăşurarea acţiunii

4. Situatia dificilă (Punctul culminant)

5. Situaţia finală (Deznodământul)

LUCRAȚI Î N ECHIPĂ!

1. Pupăza din tei

2.

REȚINEȚI!

l

3. Comicul Comicul este de situatie

Comicul este „o categorie estetică ce desemnează un fenomen care provoacă râsul și care nu primejduiește existența celor implicați”.

de moravuri de caracter

EXERCIȚII. APLICAȚII

Nică în imaginația mea Amintiri din copilărie

1.

2.

3.

4. Lumea copilăriei este un imperiu al jocului

ALEXANDRU DONICI (1806–1865)

„Modest din fire, asemenea presurii evocate în poezie, Alecu Donici este un creator autentic prin lucrările sale. Asemenea lui La Fontain e la francezi, el a creat fabula.

Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și Știuca, Doi Câini

VULPEA ŞI BURSUCU L

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Vulpea și bursucul

Vulpea și Bursucul

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA! REFLECTAȚI!

3.

4.

5. surghiunită, rânduită, nedovedite, botișor, pufușor

REȚINEȚI!

Fabula

Fabula este o specie a genului epic, în versuri (mai rar în proză), în care sunt criticate trăsături negative de caracter și defecte omenești puse pe seama umor animale, urmărind îndreptarea comportamentului uman.

întâmplarea propriu-zisă; morala, cuvintele din c are se desprinde învățătura alegorie

Procedeul artistic care face ca un sens literal să se substituie altuia ascuns se numește alegorie.

Figura de stil complexă care constă în asocierea într-un enunț de mărime variabilă a două elemente opuse se numește antiteză.

antiteză

Boul şi viţelul, Câinele şi căţelul, Lupul moralist, Toporul şi pădurea.

Trăsăturile fabulei

Antiteza

Antiteza este figura de stil care consta in alaturarea a doi termeni (personaje, situatii, fenomene, idei etc.), de obicei, punându-se reciproc in lumina, urmarindu-se sa se reliefeze mai pregnant opozitia dintre acestia.

Antiteza

bun – rău, frumos – urât, cinstit – necinstit, curajos – laş, bogat – sărac, fericire – nefericire, bucurie – întristare etc.

Exemple: Linişte

Înger şi demon

Alegoria este figura de stil alcatuita dintr-o succesiune de metafore, comparatii, epitete, personificari, ce creeaza o imagine inchegata, prin care poetul da forma concreta unor notiuni abstracte. Alegoria apare frecvent in fabule si in proverbe.

Alegoria

fabula şi ghicitoarea. De exemplu ghicitoarea:

1.

2.

3.

4. Vulpea și Bursucul

5.

1.

2.

PROGRESAȚI! FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

LUCRAȚI Î N ECHIPĂ!

a) „Vorba-i de argint și tăcerea e de aur”.

b) „Una zice, alta face”.

c) „Ce-i în gușă, nu -i căpușă.”

4. vulpe, vulpișoară, vulpoi, vulpoaică, vulpește vulpe

5. a da peste păcat; a avea pufușor pe botișor, a se simți cu musca pe căciulă

EXERCIȚII. APLICAȚII

3. 4.

5.

1.

2.

3.

1.

2.

3.

FRUNZELE ȘI RĂDĂCINA

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI Frunzele și rădăcina

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

1. FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

PĂREREA!

VALORIFICAREA TEXTULUI

CUNOȘTINȚELE!

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ

1. Frunzele și rădăcina

5.

1.

2.

3.

1. 2.

REFLECTAȚI! FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

3.

4.

5.

6.

1. Frunzele și rădăcina

2.

3.

4.

ESOP (620-560 î. Hr.)

EXERCIȚII. APLICAȚII

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Dicționarul explicativ al limbii române iorchini, spalier, eforturile, trucurile

înfometată, plecă, nu putea.

i-au fost în zadar, era în stare pentru a pune laba p e ei, spunând în sinea ei.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

REFLECTAȚI!

VALORIFICAREA TEXTULUI FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXERCIȚII. APLICAȚII

1. Vulpea și strugurii

2. labă

3. într-o, i-au fost, ascunzându -şi.

4.

1.

2.

3. Vulpea și bursucul Vulpea și strugurii

4.

5. 1.

MIHAIL SADOVEANU (1880 – 1961)

„Sadoveanu excelează ca povestitor. A scrie pentru el, înseamnă a povesti.”

Dumbrava minunată, HanuAncuței, Baltagul, Țara de dincolo de negură, Frații Jderi, Venea o moară pe Siret, Vremea Ducăi-Vodă

Nicoară Potcoavă

ÎN PĂDUREA PETRIȘORULUI

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

1.

2.

3.

paseri, stigleți, stânsă, colori, înă -untru

4.

5.

6.

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

VALORIFICAREA TEXTULUI REFLECTAȚI!

1.

1. În Pădurea Petrișorului

2. 3. 4. 5.

1.

2.

3.

4.

PROGRESAȚI!

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

1. paseri stropite cu diferite colori, sti-gleți cu pete de sânge, foile galbene ale anilor trecuți, bradul – vestitor al vântu -rilor.

EXERCIȚII. APLICAȚII

5.

6.

1.

2.

3.

4.

5.

2.

3.

1.

2.

1

DOMNU TRANDAFIR I

Portretul Domnului Trandafir. Un dascăl adevărat.

Mormântul Domnului Trandafir, din Pașcani (România)

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Domnu Trandafir

Domnu Trandafir

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

1. Domnu Trandafir

2.

3.

4.

5.

1.

2.

1

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE! REFLECTAȚI!

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

3. Ca dânsul poate au fost mai mulți. Și toți, dragă prietene, când te gândești bine, au fost niște apostoli, care au îndurat sărăcie și batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care, totuși, au izbutit să-și îndeplinească cu bine menirea…”

VALORIFICAREA TEXTULUI

3.

4.

5. nourași de praf lumi-nos”, „cuibul aprigilor războinici de altădată”, „freamătul de copii”, „învățătură sufletească”, „o cruce înnegrită de ploi”

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

3.

1.

2.

1.

2.

1.

2.

3.

4.

1.

2.

3.

Domnu Trandafir.

EXERCIȚII. APLICAȚII

AFLAȚI MAI MULT!

REFLECTAȚI!

REȚINEȚI!

Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc.

Descrierea

Descrierea

1.

2.

Descrierea descrierea

Descrierea literară

Evocarea este un procedeu literar prin care se aduce în lumină un obiect, o persoană, un eveniment din trecut, punând în evidență și sentimentele autorului față de realitatea evocată.

Evocarea

Opera În Pădurea Petrișorului

evocare

evocare a evoca a redeștepta, a reînvia.

Narațiunea

ARCADIE SUCEVEANU (1952)

„…Arcadie Suceveanu reprezintă nu numai poezia bucovineană și cea basarabeană, ci poezia în general.”

Mă cheamă cuvintele

Mesaje la sfârșit de mileniu Arhivele Golgotei Eter na Danemarcă Corabia lui Sebastian Emisferele de Magdeburg Cheițe pentru vise (versuri pentru copii

COLIND PENTRU EMINESCU

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

ACTIVITĂȚI DE POST-LECTURĂ

1. Colind pentru Eminescu

2.

3.

4.

1. FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Zodia-i grea/ De om și de stea…

ful-guie, dalb, se ivesc, zodie, neamul

VALORIFICAREA TEXTULUI REFLECTAȚI!

tării,/

veșnicii/

Colind pentru Emin

„Iarăși și iar Miez de ghenar Stea de-nviere aprinde.”

UNIVERSUL OPEREI

2. ghenar

3.

4.

5.

1. „Sus, în

În

Stea de-nviere se-aprinde…”

2.

3.

4.

5.

1.

2.

3.

escu

1.

2.

3.

4. colindă

5. „Neamul cu doina -mpreună”

1.

2.

3.

4.

1.

2.

3.

4. Colind pentru Eminescu

5.

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXERCIȚII. APLICAȚII

ANTONIE DE SAINT-EXUPERY (1900 – 1944)

Un individ trebuie să se sacrifice pentru salvarea unei colectivități. Nu este vorba aici de o aritmetică stupidă. E vorba de respectarea omului ca individ..”

Vol de nuit

Courier Sud

Terre des Hommes

Pilote de guerre

Le Petit Prince

Micul prinț

La Citadelle

Un sens à la vie

Lettre à un otage

Le Petit Prince

MICUL PRINŢ I

Aceasta este, pentru mine, cea mai frumoasă și cea mai tristă priveliște din lume. E aceeași priveliște pe care o vedeți și cu o pagină mai înainte, dar eu am desenat -o încă o dată, ca să v -o arăt mai bine. în locul acesta micul prinț s -a ivit pe Pământ, apoi a dispărut.

Uitați-vă atent la priveliștea aceasta, astfel încât să fiți siguri că o veți recunoaște dacă într-o bună zi veți călători prin Africa, în pustiu. Și dacă veți ajunge să treceți și pe-acolo, vă rog din suflet, nu vă grăbiți, zăboviți puțin în dreptul stelei. Și -atunci, dacă vine la voi un copil, dacă râde, dacă are păr de aur, dacă nu răspunde cân d e întrebat, veți ghici desigur cine e. Așa că fiți buni! Nu mă lăsați să fiu atât de trist: scrieți-nii de îndată că s-a-ntors...

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

1.

2.

3. vanitoși” „se înfundă”

1. „să scape de rușine”, „să moară cu adevărat”, „floare fără seamăn”, „floare de rând”.

2.

3.

4.

5.

VALORIFICAREA TEXTULUI

1.

1.

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

REȚINEȚI!

Alegoria este o figură de stil alcătuită dintr-o însușire de metafore, personificări, comparații care, într-o imagine unitară, concretă suge-rează o idee generală, o noțiune abstractă.

Parabola este o povestire alegorică scurtă, cu conținut religios sau moral.

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Alegoria

Alegoria

Exemplu: Miorița

„Și la nunta mea

A căzut o stea.

Soarele și Luna

Mi-au ținut cununa.

Și-am avut nuntași

Brazi și păltinași;

Preoți – munții mari, Paseri – lăutari;

Păsărele miiȘi stele făclii...”

Alegoria

Alegoria

AFLAȚI MAI MULT!

Parabola

Exemplu: Parabola

Parabola

EXERCIȚII. APLICAȚII

Micul Prinț

ION DRUŢĂ (n. 1928)

„Proza lui Ion Druță este țesută din fapte simple. Este o proză dulce-amăruie, dar extrem de duioasă , omenească.”

Problema vieții Octombrie. La noi în sat

Poveste de dragoste

Frunze de dor,

Povara bunătății noastre, Ultima lună de toamnă, Toiagul păstoriei, Clopotnița, Biserica albă

Casa mare, Doina, Frumos și sfânt, Horia

FRUNZE DE DOR (Fragment)

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Frunze de dor

Frunze de dor

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

1.

2.

3.

4.

5.

1.

2.

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

4.

1.

2.

3.

4.

5. timpul oamenii

1.

2.

3.

4.

IMAGINAȚIA!

REȚINEȚI!

Opera literară care exprimă, în formă de narațiune, idei, sentimen-te, acțiuni ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare, se numește operă epică.

epic epique epicus

genul epic versuri proză

Relatarea unor întâmplări într-o succesiune de momente se numește naraţiune.

Narațiunea

schița, nuvela, povestirea, roma-nul, basmul fabula, balada, epopeea

Narațiunea

Guy de Mopassant, Mark

Twaine etc.

Volodymir Vinicenko, Spiridon Cerkasenko, Stepan Vasilcenko, Evghen Guţalo, Vsevolod Nestaiko

Naraţiunea

Detaliul artistic este partea unei opere artistice care poate fi considerată (analizată) și izolat.

AFLAȚI MAI MULT! EXERCIȚII. APLICAȚII

detaliu artistic detalle detaliu

Exemplu:

1.

2.

3.

4.

5.

Porojan

VASILE ALECSANDRI (1821–1890)

„Alecsandri este nu numai „deschizător de drumuri”, ci primul nostru scriitor complet…”

Vasile

Miorița

este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gândirii și simțirii noastre… Este gloria indiscutabilă a literaturii noastre

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Concertul în luncă

Concertul în luncă

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

Concertul în luncă

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

REFLECTAȚI!

1.

2. revenită, scânteiază, tăinuită, albăstrie, neclintită

3.

4.

5.

1.

2. luna

3.

4.

5.

2. dulce soare dulce?

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

2. soarele

REȚINEȚI!

Epitetul este figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a unui verb printr-un adjectiv sau adverb, menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului.

Exemplu: dalb isteț

1.

3.

4.

5.

1.

3.

4. 5.

6.

Frumoasă răzleț nalt creț

ușor

George Coșbuc

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

după obiectul lor epitetele după sfera și frecvența lor. evocative apreciative

Epitetul evocativ

Exemplu:

Epitetul apreciati v

Mihai Eminescu

epitetele

Exemplu:

Mihai Eminescu epitete ornan-te, individual e epitete antitetice

Epitetul ornant

Exemplu:

Epitetul individual

Exemplu:

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Epitetul antiteti c oximoron

Exemplu:

Mihai Eminescu

PROGRESAȚI!

Enumera ţia este figura de stil care constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare.

Exemplu: Era casa pe care și-o dorise din copilărie, casa pe care o visase de atâtea ori, casa pe care de atâtea ori o desenase, casa perfectă; casa pe care nu și-o putea însă permite.

REAMINTIȚI-VĂ!

Pastelul este o operă lirică în care autorul descrie un tablou din natură prin intermediul căruia își exprimă direct emoțiile și sentimentele.

Ritmul este repetarea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers.

Grupul de silabe accenuate și neaccentuate care se repetă în vers formea-ză o unitate ritmică numită picior de vers sau picior metric.

Numărul de silabe accentuate și neaccentuate dintr-un vers se numește măsură. Măsura versurilor este variabilă. Ea este mai mare în poezia cultă decât în cea populară, unde versurile au 5-6 sau 7-8 silabe.

1.

2. dulce soare dulce?

3.

1.

2. 3.

Malul Siretului Lunca din Mircești

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXERCIȚII. APLICAȚII

GRIGORE VIERU

(1935–2009)

„Poezia lui Grigore Vieru s-a aflat într-o consonanță sincronică cu modelele poetice ale generației sale din partea stângă a Prutului, care este cea a lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru.”

Alarma

Numele tău, Aproape, Un verde ne vede, Fiindcă iubesc, Taina care mă apără, Albinuța, Izvorul și clipa, Acum și în veac

1.

2.

3.

PĂREREA!

REFLECTAȚI!

REȚINEȚI!

Procedeul artistic care constă în folosirea succesivă în aceeași con-strucție sintactică a unui sunet, cuvânt sau grup de cuvinte cu scopul de a exprima mai intens o idee, un sentiment sau a reliefa un obiect sau o acțiune, pentru a lăsa o impresie mai puternică asupra cititorului, se numește repeti ţ ie .

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

fonologic, gramatical și lexical.

alitera ția

Exemplu:

(Mihai Eminescu)

4. 5.

1.

2.

3. 4.

Repetiția

Exemplu:

anaforă

Octavian Goga

epiforă

Exemplu: Poezie populară

anadiploză

Exemplu:

Exemplu:

REAMINTIȚI-VĂ!

(Poezie populară)

apanadiploză

Mihai Eminescu

Rima constă în identitatea sunetelor la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima vocală accentuată.

Aranjarea rimei în vers este de mai multe feluri: împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată, monorimă .

Rima încrucișată

(1-3, 2-4, 5-7)

Rima încrucișată – a b a b

Exemplu: (Mihai Eminescu)

Iambul este un picior de vers compus din două silabe, dintre care, în prozodia antică, prima este scurtă și a doua lungă, iar în prozodia modernă, prima este neaccentuată, iar cea de-a doua accentuată.

UNIVERSUL OPEREI

terestru şi cosmic

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

1. 2. 3.

4.

5.

6.

7.

1.

2.

3.

4.

5.

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

VALORIFICAREA TEXTULUI

EXERCIȚII. APLICAȚII

1.

2.

3.

4.

1.

2.

Către fiu mama

3.

1.

2.

Către fiu mama

3.

4.

JACK LONDON (1876 – 1916)

„Scriitor cât se poate de neşlefuit care, totuşi, în ciuda şabloanelor jurnalistice şi a povestirilor despre forţă şi despre virilitate, constituie o lectură deosebit de plăcută.”

(Marcus Cunliffe)

Taifun în largul coastei Japoniei

Martin Eden

Fiul lupului, inspirat de călătoria în Alaska

Dumnezeul strămoşilor săi Fiica zăpezilor Copiii frigului

COLȚ ALB Partea I

Partea a II-a

Partea a III-a

Partea a V-a

VALORIFICAREA TEXTULUI

1.

2.

3.

1. Colț alb

2.

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

REȚINEȚI!

Povestirea este o specie a genului epic, în proză, care se limitează la nararea unui singur fapt epic, interesul concentrându-se nu în jurul personajului, ci al faptelor.

ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

EXERCIȚII. APLICAȚII

1.

2.

3.

4.

5.

6.

1.

2.

3.

4.

5.

GEORGE COŞBUC (1866 – 1918)

„…E unul din cei mai talentați poeți pe care îi avem…și ceea ce e rar la noi. Coșbuc are în poeziile lui un stil al lui, particular, adesea versurile lui, prin claritatea și structura lor neobișnuită, te surprind ca o scăpărare de lumină neașteptată.”

Tribuna

Balade și idile, Fire de tort, Cântece de vitejie

Poet al țărănimii

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Iarna pe uliță

Iarna pe uliță

Iarna pe uliță

Iarna pe uliță

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

VALORIFICAREA TEXTULUI

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

1 FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

REFLECTAȚI!

PROGRESAȚI!

EXERCIȚII. APLICAȚII

VALORIFICAREA TEXTULUI

1.

2.

3.

4.

1.

2. 3. 4. 5.

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

REFLECTAȚI!

REAMINTIŢI-VĂ! vers.

Strofa rimă, ritm

măsură

funcție de numărul de versuri pe care îl conțin

monovers

distih

terțină terțetul

catren

cvinarie cvintet

sextină

strofă polimorfă

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

1.

2.

3.

1.

EXERCIȚII. APLICAȚII

2.

3. cadrul larg și nemărginit al zărilor, al seninului

4.

1. Vara

2.

3.

4. Vara

5.

Huckleberry Finn

MARK TW AIN (1835

–1910)

„Oferă fiecarei zile șansa să fie cea mai frumoasă din viața ta.

Aventurile lui Tom Sawyer Prinț și cerșetor Aventurile lui Huckleberry

Finn Un yankeu la curtea regelui

Arthur

AVENTURILE LUI TOM SAWYER

Capitolul I

Tom Sawyer

Capitolul II

Capitolul XIII

Capitolul XVI

Capitolul XVII

Capitolul XXIV

Capitolul XXVIII

Capitolul XXIX

Capitolul XXX

Capitolul XXXI

Capitolul XXXIII Capitolul XXXIV

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

1.

2. primăvară

3. galeată, bidinea

VALORIFICAREA TEXTULUI

REFLECTAȚI!

5. era în al nouălea cer, făcu lecţia de citire harcea -parcea, la geografie fu un cataclism, iar la dictare se împotmoli de-a binelea.

4.

5.

6.

1.

2.

3.

4.

5.

1.

2.

3.

4.

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXERCIȚII. APLICAȚII

7.

8.

1.

Aventurile lui Tom Sawyer

1.

2.

3.

Amint iri din copilărie

Aventurile lui Tom Sawyer

ION VATAMANU (1937–1993)

„Ion Vatamanu s-a impus și s-a realizat pe deplin în peisajul literar printr-o formulă poetică originală, bogată în sensuri, euritmii și simboluri baladești, în note elegiace și profunzimi senine.”

Matern, la Bucovina.

Primii fulgi

Liniștea cuvintelor, Ora păsării, De ziua frunzei, Iubirea de tine, Măslinul oglindit, Viața cuvântului

CUVINTELE LIMBII ROMÂNE

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

Cuvintele limbii române

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

3. limbă, destin, cuvânt, verb, aramă

viață carte

VALORIFICAREA TEXTULUI

1.

2.

4.

5.

1.

4.

5.

REAMINTIȚI-VĂ!

i-s toate demne și stăpâne…”?

Textul liric poetul liric Poezia lirică

REFLECTAȚI!

1.

2.

3.

4.

1.

2.

3.

4.

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

EXPRIMAȚI-VĂ PĂREREA!

1.

2. azi mâine

3. Cuvintele limbii române

4.

EXERCIȚII. APLICAȚII

1. Cuvintele limbii române

2.

3.

ILIE MOTRESCU (1942 – 1969)

„Ilie Motrescu se desprinde cu o figură înveșmântată în hlamida de neoromantic de alt Nicolae Labiș care și -a scris poezia adâncurilor pe o paralelă înstrăinată a ținutului carpatic.”

Glasuri tinere

Dintre sute de catarge Eterna iubire

NĂSCUTU-M-AU CARPAŢII

REPERE DE ÎNȚELEGERE A TEXTULUI

ACTIVITĂȚI DE POST -LECTURĂ

FOLOSIȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!

REFLECTAȚI!

EXERCIȚII. APLICAȚII

3.

4.

5.

1.

2.

3.

D-L GOE

POVESTE DE MĂRȚIȘOR

VESTITORII PRIMĂVERII

(Mihail Sadoveanu)

(George Coşbuc)

LEUL LA VÂNAT

Навчальне видання

ГОВОРНЯН Лілія Серафимівна

КОЛЕСНИКОВА Дойна Олександрівна

РУМУНСЬКА ТА ЗАРУБІЖНА ЛІТЕРАТУРИ

Підручник інтегрованого курсу для 6 класу закладів загальної середньої освіти

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено

Підручник відповідає Державним санітарним нормам і правилам

«Гігієнічні вимоги до друкованої продукції для дітей»

Румунською мовою

Редактор Л.С. Пушкарьова Обкладинка С.Л. Говорнян Художне оформлення С.Л. Говорнян Верстка С.Л. Говорнян Коректор Л.Г. Криган

Формат 70ç1001/16. Ум. друк. арк. 19,44. Обл.-вид. арк. 17,95. Тираж 2406 пр. Зам. 23-230

Державне підприємство «Всеукраїнське спеціалізоване видавництво «Світ» 79008 м. Львів, вул. Галицька, 21

Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 4826 від 31.12.2014

www.svit.gov.ua; e-mail: office@svit.gov.ua, svit_vydav@ukr.net

Друк ПрАТ «Білоцерківська книжкова фабрика»

09100, Київська обл., м. Біла Церква, вул. Леся Курбаса, буд. 4

Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 5454 від 14.08.2017