7

Lilia Govornean, Maria Vasiliciuc, Larisa Miron

LIMBA

ro M ânA

Manual pentru clasa a 7-a a instituțiilor de învățământ mediu general

УДК 811.135.1:373.5.016(07)

Г57

Рекомендовано Міністерством

Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено

Підручник розроблено відповідно до модельної навчальної програми «Румунська мова. 5–9 класи» для закладів загальної середньої освіти (авт. Говорнян Л. С., Зазулинська Т. Г., Бику А. М., Микайлу М. Г.)

Говорнян Л. Румунська мова : підруч. для 7 кл. закл. заг. серед. осв. / Л. Говорнян, М. Васильчук, Л. Мирон. – Львів : Світ, 2024. – 248 с. : іл.

ISBN 978-966-914-457-7

Підручник призначений для учнів та учениць 7-го класу закладів загальної середньої освіти. Підручник відповідає вимогам «Державного стандарту» та модельній навчальній програмі «Румунська мова. 5–9 класи» для закладів загальної середньої освіти. Принцип подачі навчального матеріалу традиційний – у вигляді параграфів, які об’єднують різні аспекти його вивчення – теоретичний, практичний та пошуково-творчий. Дидактичний матеріал орієнтується на роботу у парах, групах. Практичні завдання та теоретичний матеріал поглиблює та доповнює знання учнів як із функціональної, так з практичної стилістики та культури мови. Запропоновані вправи спрямовані на формування мовних, мовленнєвих, інтелектуальних і творчих умінь семикласників. Підручник враховує вікові, психологічні особливості учнівства 7-го класу.

УДК 811.135.1:373.5.016(07)

ISBN 978-966-914-457-7

Autorii

Recapitularea categoriilor

gramaticale

ale părților de vorbire

studiate în

clasa a 6-a

§ 1. Recapitulare. Sfera numelui: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul

I. TERMINOLOGIE

gramatică părți de vorbire: morfologie flexibile (schimbătoare) sintaxă neflexibile (neschimbătoare) independente, auxiliare

Citește cu atenție textul: vacanţa

câteva

1. Preciz ează ce părți de vorbire sunt cuvin tele evidențiate?

2. Efectuează analiza morfologică a primel or trei cuvinte.

3. Stabilește gradul de comparație al adjectivului ,,cea mai mare” .

II. LUCRU CU TEXTUL

CURIOZITĂȚI

OBSERVĂ !

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Părțile gramaticii: Morfologia Sintaxa

Părțile gramaticii: Morfologia studiază forma cuvintelor ca părţi de vorbire. Sintaxa studiază raporturile dintre cuvinte ca părţi de propoziţie, propoziţia, fraza.

Părțile de vorbire: flexibil e neflexibile independente auxiliare

RE ȚI NE !

articolul, prepoziția, conjuncția instrumente gramaticale.

sfera numelui sfera verbului

Substantivul 1.

2. Dan, căpitan de plai”

(Vasile Alecsandri)

3.

4.

REȚINE!

Se scriu cu cratimă

Slobozia-Cremene, Tochile- Răducani, Maria-Georgeta, BrătescuVoinești.

Se scriu fără cratimă

Marea Neagră, Câmpia Libert ăţii, Republica Moldova

Se scriu cu minuscul ă

strada Brâncu și, râul Ni stru

5.

REȚINE!

(Mihai Eminescu)

funcţii sintactice

subiect

sensul lexical al enunţului

E luna însetată de sânge de păgân! inerenţa cu predicatul:

Păduri, movile, râuri apar căzute-n visuri.

Ea (luna) se înalţă pe zare ca o roa tă.

6.

c. N

c. G.

c. D

c. A.

c. Vocativ – NU

Adjectivul

1.

6. cu colţii lungi; c-un pant of și c-o opincă; făcut din topor; cu punga goală; cu mâna lungă; cu scaun la cap; cu brânza-n șip.

tainic loc, viaţă, semn, doctrină, faptă, sens, document.

8. Model:

Foarte cuminte; foarte aspru; foarte negru; foarte șiret; foarte învăţat; foarte iscusit; foarte supărat

La constituirea superlativului absolut, se utilizează diferite adverbe.

foarte, tare, prea extrem enorm

grozav

9

(Ion Druţă)

funcţii sintactice atribut nume predicativ

În limba română adjectivul poate avea diferite funcţii sintactice: funcţia sintactică de atribut și cea de nume predicativ în componenţa unui predicat nominal sunt cele mai frecvente.

cer cerul

10.

Substantivul regent

Pronumele 1. 2.

Întrebarea la care răspunde adjectivul

Adjectivul Funcţia sintactică

3

Categorii El Omul Stiloul Ele Spicele Stilourile

Gen

Număr

Caz

Persoană

Determinare prin articol

4.

Pronumele

acela sau cineva, el sau oricine, toţi sau voi, vouă sau cui

Victor Cine

Un elev Cineva

El Cutare

Dânsul Nimeni

Acesta

subiect, nume predicativ, atribut neacordat, complement. Pronume interogative

Pronumele poate avea toate funcţiile sintactice ale substantivului: subiect, nume predicativ, atribut neacordat, complement.

7.

el același el

(Mihai Coman )

8.

Cine a minţit o dată

Cine are barbă

Cine are minte

Cine are o meserie

Cine umblă pe toate drumurile

9. careva, cuiva, căruia, celorlalţi, unii, alţii, oricare

10

11. m-ai, mai; l-a, la; s-a, sa; mi-a, mea; ea, ia, i-a.

12

Numeralul

1.

REAMINTEȘTE-ȚI!

Numeralul

Numeralul este partea flexibilă de vorbire care exprimă un număr, determinarea numerică strictă a obiectelor sau ordinea lor prin numărare.

Exemplu:

1. al doilea a doua întrebare, prob lemă, pas, exemplu, lucrare, zi, an, fișă

2.

34, 127, 256, 1200, 1988, 2010

3.

4. Cât cardinal

Al câtelea ordinal cu zece multiplicativ

Câte câţi distributiv

De câte ori Delfinul adverbial

5. de două ori ma i mult. de trei ori mai mare de o sută de ori mai mare

6. câte zece, câte doisprezece, câte patruzeci, câte cincizeci, câte o sută, câte douăsprezece mii.

7.

8.

Articolul

Articolul posesiv

1. Articolul un stilou, casei, stilourilor, niște case, stiloul, casa, (al) unui stilou, o casă, stiloului, unei case, stil ourile, caselor.

Cartea este a elevului

Articolul posesiv genitival Singular

Masculin al ai Feminin a ale Neutru al ale

5. a-l învăța, al tatălui, a-i corecta, ai clasei, a le interoga, ale pădurii.

(Ion Ghica)

Articolul adjectival

1.

(Ion Creangă) (Ion Creangă)

(Pet re Ispirescu)

Articolul adjectival (demonstrativ)

cartea cea mare, cartea cea mică.

Singular Plural

Masculin cel cei

Feminin cea cele

Neutru cel cele cei doi călători. 2 .

3 cel/ce-l, cea/ce-a, cei/ ce-i, cele/ce le. . 4 Cea mai mare dorință a mea ”

Articolul substantival

Articolul substantival nehotărât se află înaintea substantivului (proclitic), fiind un cuvânt scris separat.

Articolul substantival nehotărât se află înaintea substantivului (proclitic), fiin d un cuvânt scris separat.

Articolul hotărât se scrie la sfârşitul substantivului (enclitic), formând cu acesta o unitate. El arată că obiectul denumit e bine cunoscut vorbit orilor.

Articolul ho tărât se scrie la sfârşitul substantivului (enclitic), formând cu acesta o unitate. El arată că obiectul denumit e bine cunoscut vorbitorilor.

articolului hotărât

-l, -le, -a, -lui -a, -i -l, -lui -i, -lor -le, -lor -le, -lor

articolului nehotărât

un, unui o, unei un, unui niște, unor niște, unor niște, unor

1

Feerie

2 bibliotecă, carte, pisoi, sat, bra d 3. 4

(Obicei) (Băieţi) (fete) (case) (gospodari (Colinde) (suflet)

Limba – fenomen social în continuă dezvoltare

Limba – fenomen social în continuă dezvoltare

§ 2. Originea cuvintelor românești. Cuvinte de uz general

I. TERMINOLOGIE

cuvinte moștenite cuvinte împrumutate cuvintele de uz general fondul lexical original lexicologie etimologie dicționar vocabular

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

(Nichita Stănescu)

Toate cuvintele îți sunt cunoscute? nuanță, revelație, coincidente.

CURIOZITĂȚI:

(Grigore Vieru) (Mihai Eminescu)

(Nichita Stănescu)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Vocabularul (lexicul) unei limbi este format din totalitatea cuvintelor din această limbă.

Vocabularul limbii române cuprinde peste 120.000 de cuvinte.

Disciplina care studiază lexicul se numește lexicologie.

Vocabularul lexicologie.

Dicționarul

Dicționarul este o lucrare știinţifică în care sunt explicate în ordine alfabetică cuvintele unei limbi.

Vocabularul unei limbi este în continuă mișcare, deoarece unele cuvinte vechi dispar din limbă, altele își schimbă sensul, apar alte cuvinte noi.

Fondul lexical

Etimologia

Structura etimologică

- fondul moştenit:

mazăre, brad, Argeş, vierzue mână, frate, pâine, bun, frumos, a cere,

- fondul de împrumuturi: : slavă ( , maghia ră ( turcă

neologisme, împrumutate indirect (cult) din: franceză ); italiană ); germană engleză engleză-americană

OBSERVĂ !

Vocabularul fundamental (fondul principal lexical)

(moştenite sau împrumutate din alte limbi); ;

cap, deget, ochi, gură, picior, braţ etc; : zahăr, apă, lapte, pâ ine, brânză, făină, carne etc; : casă, masă, a mânca, a citi, a merge, a râde, a face, a respira, a sta, a locui etc.

rață, găină, câine, pisică, capră, vacă, oaie, cal etc;

arțar, castan, brad, plop, stejar, măr, păr – pere, nuc – nucă, cais – caisă etc; mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc luni, marți, joi, duminică etc;

dimineaţa, iarna, iunie etc; albastru, alb, negru, roşu, verde etc; iar, dar, şi, peste, trei,mie etc.

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

1. ostinţe cârmoji

2. toate plocoanele

Citește cu atenție textul. Selectează cuvintele de uz general și de uz restrâns.

Ocupa

REȚINE!

Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă constituie lexicul ei.

Lexicul

lexicul

Lexicul limbii este alcătuit din două clase mari de cuvinte: cuvinte de uz general și cuvinte de uz restrâns.

cuvinte de uz general și cuvinte de uz restrâns.

Cuvintel e de uz general a face, a cânta, mare, pămănt

Cuvintel e de uz restrâns : boier, logofăt, râșniță; printer, casting, carioc ă; bumb, chiroște, colțun. sudare, piuliță, volan.

EXERSEAZĂ!

1. ––

2. Ravilă, cazanie, bejen ar, boieresc, scutel nic, turbincă, sărtar, orgoliu. 3

4.

(Ion Druță )

6. viteză, iuţeală, arie, perimetru, dimensiune, lungime, lăţime, ploaie, longitudine, latitudine, ecuator, tropic, furtună.

1. Odată, bunelul (bunica, mama, tata) mi-a mărturisit: „Când eram eu mic (ă)...”

VI. ATELIER CREATIV

§ 3. Valorile stilistice ale expresiilor idiomatice. Îmbinarea de cuvinte. Propoziția. Fraza

I. TERMINOLOGIE

expresii idiomatice / expresii frazeologice

îmbinări libere / îmbinări stabile

propoziția fraza

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

Toamna în livadă

Selectează din text îmbinările libere de cuvinte.

Alcătuiește 5 propoziț ii despre o dimineață de toamnă, folosind diferite părți de vorb ire.

Analizează morfo-sintactic 4 părți de vorbire studiate.

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Îmbinarea de cuvinte

Îmbinarea de cuvinte este grupul de cuvinte, alcătuit din cel puţin două cuvinte care denumesc împreună obiectul sau acţiunea, în interiorul căruia se poate stabili un raport sintactic.

Îmbinarea de cuvinte e alcătuită din:

cuvântul determinat /de la care punem întrebarea/; cuvântul determinativ /care răspunde la întrebare/ ;

după sens (poveștile interesante);

gramaticală (cu ajutorul desinenței, articolului, prepoziț iei): mura câmpului, caiet al elevului, flori de câmp/.

REȚINE!

îmbinări libere

(nopți rec i, firul apei, ograda aceea);

îmbinări stabile (a lua parte, a pune la cale, om în vârstă, băiat iute de picior).

poziție stabilă a elementelor componente; caracter figurat, expres iv; cuvintele din componența expresiilor capătă sens figurat

Ex Clasificarea îmbinărilor stabile de cuvinte:

Expresii idiomatice a tăia frunză la câini, a se face mort în păpuşoi, a-şi aprinde paie în cap , a spăla putina, cheie de boltă, viţel de aur, zeamă de clopot, a rupe mâţa în două , îi curge untura pe nas, câţi iepuri în biserică etc

Expresii frazeologice – a fugi de noroc, a cădea de oboseală, a vorbi fără ocolişuri, a face (pe cineva) om, amurgul vieţii, om de litere, harnic de mănâncă foc, (a fi) scump la râs, de dragă inimă, cât ai bate din palme etc.

Îmbinările stabile de cuvinte

Îmbinările stabile de cuvinte au func ţ ia unei singure păr ţ i de propozi ţ ie și sensul unei singure păr ţ i de vorbire. Ele sunt specifice numai limbii respective și nu pot fi traduse, decât prin echivalente.

Exemplu: a-şi aprinde paie în cap

1

2.

Expresiile idiomatice (frazeologice) sunt niște reuniri stabile de cuvinte, fixate într-o anumită structură.

De regulă, nu pot fi modificate prin înlocuirea elementelor componente cu sinonimele lor sau prin schimbarea ordinii cuvintelor (a spăla putina, nicidecum a spăla butoiul).

Expresiile idiomatice putina, butoiul

Dau expresivitate deosebită exprimării orale și scrise.

mici, calzi, duioșie, aievea, aici, firava, frumoasă, țară. 4.

a da voie =

a se face de râs = cetate de scaun = dare de seamă = a-i părea rău =

REAMINTEȘTE-ȚI!

Citește ghic itoarea :

Despre care anotimp se vorb ește?

a căsca gura =

a-i veni în minte =

a-și pune pirostriile = lovitură de colț =

Care sunt semnele caracteristice toamnei?

Găsește și numește verbele-predicate.

Bunica

Propoziția

Propoziția este unitatea sintactică care exprimă un gând terminat.

Exemplu: Copiii admi ră frumusețea reginei culorilor. un singur predicat

Exemplu: Frunzele ruginii se aștern ca un covor peste pământul rece și umed.

Propozițiile pot fi clasificate: După structură .

Propoziția simplă . :

Propoziția dezvoltată (atribut, complement).

încet, liniștit. o compunere. la vale.

După fo rm a p redi ca tu lu i propoziţii afirmative.

Ei popos esc în dumbrava fermecată

propoziţii negative:

Copii i nu se tem de ploaie.

Propoziția afirmativă

Propoziția negativă

sc op ul c omunică ri i :

Propoziţii enunţiative. Veniţi şi mâine.

Propoziţii interogative. Veniţi şi mâine?

Văzutu-l-ai? Auzitu-m-ai?

propoziţii exclamative.

Exemplu Cât de frumoasă ești, pădurea mea!

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Citește cu atenție textul:

Identifică predicatele î n enunțurile date.

Stabilește numărul de propoz iții după numărul de predicate.

1. a) enunţiative, b) interogative.

2.

REAMINTEȘTE-ȚI!

Fraza

Fraza este o comunicare alcătuită din două sau mai multe propoziţii.

principale

secundare

Ex: Cactusul este o plantă,1/ care crește în deșert. 2/

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Citește cu atenție textul:

Găsește propozițiile independente din tex tul dat mai sus.

Preciz ează numărul propozițiilor dup ă numărul predicatelor din frazele date. Identifică tipul lor.

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

într-una din zile, neam de-al nostru, printr-un perete, într-un colț, dintr-o parte, într-o zi.

V. VERIFICĂ-ȚI

VI. ATELIER CREATIV

§ 4. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

I. TERMINOLOGIE

derivarea: compunerea: prin sufixare prin alăturare prin prefixare prin sudare derivare parasintetică prin abreviere sufixe: augmentative diminutivale

conversiunea

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

Memento mori

Transcrie două cuvinte formate prin derivare cu sufix.

Transcrie două cuvinte formate prin derivare cu prefix.

CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea și schimbarea valorii gramaticale – conversiunea .

derivarea, compunerea –conversiunea.

Derivarea

derivarea cu sufixe şi derivarea cu prefixe

derivarea parasintetică se realizează concomitent cu prefixe şi sufixe – dulce / îndulci

derivarea în serie: la baza cuvântului derivat stă un alt cuvânt derivat, având un lanţ derivator sau mai multe etape derivative – Ucraina + ean → ucrainean + eancă → ucraineancă

- sufixe lexicale: când formează cuvinte noi;

- sufixe gramaticale: când creează forme gramaticale – timp şi mod;

- sufixe lexico-gramaticale: când exprimă simultan, un sens nou şi o categorie gramaticală;

cele lexicale sunt folosite pentru denumirea:

- agentului: fierar, cosaş, gornist, camionagiu etc.

- însuşirii: săptămânal. Inelar, fruntaş, auzibil, auriu, lemnos etc.

- colectivităţii: viespărie, ţărănime, tufiş, porumbişte, brădet etc.

- instrumentului: tocător, m estecău, ascuţitoare etc.

- noţiunilor abstracte: cutezanţă, întâietate, tocmeală, omenie, stăruinţă, agerime etc.

- modalităţii: târâş, frăţeşte, pieptiş, actualmente etc.

- locului şi originii: oltean, benzinărie, brutărie, etc.

- sufixe diminutivale: binişor, căluţ, căscioară, băieţel, rămurea, mămică, căţeluş etc.

- sufixe augmentative: lungan, băieţan dru, fetişcană, căsoaie, măturoi etc.

- prefixe negative ne, in, i: neşansă, incoruptibil, inegal;

- prefixe privative des, dez, de, a: descoase, dezlipi, debloca, apoetic;

- prefixe iterativerăs, răz, re: răscumpăra, răzgândi, reedita;

- prefixe delocutive în, îm: înşira, împături;

- prefixe cu diferite sensuri: ultra, sup ra, hiper, arhi, prea, ante, pre, post, anti, contra, con, com, co, hipo, sub, inter, intra, trans, pro, etc.

- vechi: ne, în, des, răs, etc.

- noi: anti, con, inter, pre, etc.

Compunerea

sudarea, alăturarea şi abrevierea. Sudarea este îmbinarea în care elementele s-au contopit: binefacere, doisprezec e, fărădelege.

Alăturarea este îmbinarea în care elementele s-au alăturat: verdedeschis, prim-ministru, sare -de-lămâie, argint-viu.

Abrevierile

EXERSEAZĂ!

OBSERVĂ !

Tânărul

Eul

Zecele

Voinicul

limpede

(Mihail Sadoveanu)

REȚINE!

Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale)

Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea cuvintelor noi prin trecerea la o altă parte de vorbire.

OBSERVĂ !

substantive

adâncul

Rătaciţii

Mersul

Suferindul aproapelui nişte nimicuri oful

adjective filtrată fluturânde

Aceşti

noaptea

gata

adverbe frumos

îngânat

prepoziții

Deasupra

graţie mulţumită

Ce te legeni

Amintiri din copilărie

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

Alege varianta corectă:

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1.

Enunțuri Valoare morfologică

Omul rănit a fost dus la spital.

Rănitul a fost dus la spital.

Avem de mers trei kilometri.

Mersul pe jos este benefic.

Nu știa nimic despre aceasta.

Nu mă plictisi cu nimicuri.

Bunica are glasul blând.

Bunica vorbește blând.

Duminica este o zi de odihnă.

Duminica merg la film.

Geamul deschis a fost spart.

Vorbește deschis!

Ai mei au cumpărat un frigider.

Părinții mei au cumpărat un frigider. Am rezolvat exercițiul.

Exercițiul rezolvat a fost ușor.

Dragile mele colege, vă propun ceva!

Dragile mele, vă propun ceva!

2. aproape aproapele roșie

Roșul bine

Binele

învăţa t

învăţat

3 diminutiv poezie, vapor, sat, inel, ureche, copac, covor, scândură, pix, barbă, ușă, canapea, tigru, piatră.

4. derivat valoarea morfologică ramură, os, nod, (a) agăța, student, marinar, epocă, plete, verde, eufori e, drum, rău.

5 imposibil, aluniș, imoral, aripioară, handalist, legalitate, frăție, cutezanță, militărește, școlăresc, rubiniu, relua.

6

7 8

Vizita

VI. ATELIER CREATIV

Viața ca o pradă

Cireșarii (Mihai Eminescu)

Enigma Otiliei

Folosiți cât mai multe cuvinte formate prin conversiune.

§ 5. Familia lexicală. Dicționarele limbii române

I. TERMINOLOGIE

familie lexicală

cuvânt de bază cuvinte derivate

rădăcină prefix sufix

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

înălţime

îngălbeneşte

colţuroase

subcarpatic nepotolit

iazănoaptea (Geo Bogza)

Selectează din text câteva îmbinări de cuvinte.

Care este valoarea morfologică a cuvintelor evidențiate?

Identifică cuvintele formate prin derivare, compunere, conversiune. Construiește câteva enunțuri cu cuvintele evidențiate.

CURIOZITĂȚI:

.

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

Vocabularul unei limbi se îmbogăţeste în permanenţă cu cuvinte noi, unele se formează în interiorul vocabularului, prin urmare, acestea se numesc mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Ele sunt: derivarea, compunerea, conversiunea.

Cuvântul de bază

Exemplu:

derivarea, compunerea, conversiunea.

Rădăcina

Exemplu:

Sufixele

Prefixul

Exemplu: în stră

cuvinte derivate. Exemplu:

Exemplu: eas aș

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Citește cu atenție textul:

Selectează cuvintele formate prin derivare. Cum s -au format?

REȚINE!

Familia lexicală familia de cuvinte

Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele formate prin derivare sau prin alte procedee de la un cuvânt de bază.

Exemplu:

Exemplu : Frunză – frunzuli ţ ă, înfrunzit, frunziș, frunzărie, desfrunzit, neînfrunzit, frunzos.

AFLĂ MAI MULT!

Nu confunda familia lexicală cu câmpul lexical!

REAMINTEȘTE-ȚI!

Câmpul lexical

Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparţin aceluiași domeniu și au trăsături de sens comune.

Exemplu:

Exemplu: Corpuri cerești: lună, soare, stele.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

1. mijloc, drum, pădure, umbră, întuneric, om, copil, şcoală, rădăcină, poveste, a învăţa.

2.

(drum) (pădure (umbră) (frunză) (frunză) (pădure) (pădure) (întuneric)

3. copil:

4. (Ion Pillat)

5. locuinţă

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1. - Muncitor, muncă, muncitoresc, nemuncit, a munci, muncită; - Tânăr, tinerel, întin eresc, neîntinerit, a întineri, tinerică;

- Bun, bunicică, îmbunătăţit, bunătate, îmbuna, buni;

- Negricios, negru, neagră, înnegrit, neînnegrit, negruţ ;

- Măricel, mare, mărit, mărinimos, nemărit, măricică .

Nr. Cuvântul de bază Rădăcina Termenii înrudiţi

2. școală, pădure, om, cruce, alb, negru lumină, înalt, școală, a face vorbă, bun, aur

3. floare 4.

5. -ărie, -erie, -ială, -ean, -ian, -esc

6. defect, deforma, dezrobi, impar, impas, înalt, înnoda, necesar, nefiresc, neclar, nervi, preşcolar, precar, rămâne, răsuna, răzgândi, reedita, reţetă, străin, străluci, strămoş, strănut.

7.

piatră piatra-iadului, piatră-de-var, pietricică, pietriș, pietroi, pietros, pietrar, pietrărie, a pietrui, pietruire, a împietri, împietrită, Piatra Arsă.

8.

9. „frunză”. 10. o frunză toamna.

RE ȚI NE !

Dicționarul

Dicționarul este o lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale unui domeniu de activitate, aranjate, de obicei, în ordine alfabetică și explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbă.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

1. autumnal, poliglot bibliofil 2. 3. 4.

față, braț, inimă, aur, gură, picior, mers, stea, umbră, argin t

5.

Drag, dragoste, drăguliţă, a îndrăgi, a se îndrăgosti, a drăgosti, drăguţ, dragă, drăgălaş, drăgălăşenie, drăgănele, drăgălăşie, drăgăstos, drăguleţ, drăgulică.

6.

creativitate

2.

(Anatole France)

VI. ATELIER CREATIV

§ 6. Actualizarea cunoştinţelor despre verbele predicative şi nepredicative. Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea

I. TERMINOLOGIE

verbe predicative verbe nepredicative - auxiliare - copulative Citește cu atenție poezia:

II.

ţine

(M. Luca)

Preciz ează valoarea morfologică a cuvintelor evidențiate din textul de mai sus. Înscrie-le în caiete în două colonițe: verbe predica ti ve și verbe nepred ica ti ve .

Indică tipul verb elor nepredicative.

CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

După posibilitatea de a îndeplini funcţia sintactică de predicat verbal, având cel puţin un înţeles de sine stătător, verbel e sunt: pr ed ic at iv e pot avea înţeles de sine stătător; pot exprima singure predicatul, când sunt la un m od personal; nepredic at ive

ve rb e copu lati ve a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieşi, a însemna, a părea, a rămâne numele pr ed ic at iv

ve rb el e au xi li ar e a avea, a vrea, a fi,

REȚINE!

Verbele a avea, a vrea, a fi

Verbele a avea, a vrea, a fi au și valoare predicativă.

AFLĂ MAI MULT!

După capacitatea de a primi un complement direct verbele se împart

în: verbe tranzitive și intranzitive.

Verbele tranzitive „pe”).

Vom citi o carte. ÎI văd (pe Cristi);

Rezolv exerciţiul. Beau apă.

Verbele intranzitive

iese stă (Mihai Eminescu) au xi li a re și copu la ti ve

CURIOZITĂȚI LINGVISTICE

(a ajunge, a da, a mulţumi, a ţine et c. ) int ranz itiv e

Te ajung Ajung acasă

CD tranz. intranz.

Dădea flori

Dădea

tr an z. CD in tr an z.

REȚINE!

Verbele: a fi, a avea, a vrea a avea” auxiliar am citit; aş citi. a vrea auxiliar vor citi. a fi” auxiliar

să fi învăţat; ar fi învăţat; este (a fost…) pregătit

OBSERVĂ!

Verbul „a fi” are înţeles de sine stătător:

• când are sens de se află, există, se găseşte, se întâmplă, trece etc.

• când arată timpul este iarnă ora este 6 costul este 5 lei , a dăinui este din antichitate vârsta este de 7 ani are valoare predicativă şi formează predicatul verbal.

REȚINE!

Verbul acţiune, o stare existeța ce face? ce a făcut? ce va face?

Verbul este partea de vorbire flexibilă independentă care exprimă o acţiune, o stare sau existeţa unei fiinţe sau a unui obiect și răspunde la întrebările ce face? ce a făcut? ce va face?

Ortograma s-a: Ortograma s-au:

ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE

creezi, cream, creâ nd.

6. S-așează bruma peste vii

De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

7.

8. Cine ... de dimineață, departe ... .... pe mâine, ce poți .... azi.

(Mircea Eliade)

Leneșul mai mult ... , zgârcitul mai mult ... .

Meseria ... brățară de aur.

9.

Lucrați în perechi!

ați – a-ți ai – a-i ia – i-a la – l-a iau – i-au ia-ți – i-ați

Explicați ortografia lor.

§ 7. Verbele: a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea ca auxiliare şi copulative

I. TERMINOLOGIE

verbe nepredicative: - auxiliare; - copulative Citește cu atenție textul:

II. LUCRU CU TEXTUL

VI. ATELIER CREATIV

medii de comunicare

mijloace de informa re în masă

sursele mediile de informație publice

televiziune, radio, Internet, presă, ziare reviste foiletoane

funcții ale mass-mediei mediilor de comunicare de informare, influențare și educație

Identifică verbele predicative și nepredicative. Privește imaginea și alcătuiește o compunere, păstrând ideea textului de mai sus. Folosește verbe auxiliare și copulative.

Intitulează compunerea și înscrie-o în ca iet.

CURIOZITĂȚI:

medium

De exemplu: mediu

televiziune, radio, intern et, presă

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI

infinitivul, gerunziul, participiul, supinul.

Modurile nepersonale ale verbului sunt: infinitivul, geru nziul, participiul, supinul.

COMPARĂ!

a) Pășește cu încredere zâmbind.

b) A terminat de scris.

c) A trăi înseamnă a munci.

d) Am lucrat cu mult spor.

OBSERVĂ!

moduri nepersonale nu-și modifică forma nu au funcție sintactică de predicat

Trăind în cercul vostru strâmt

Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt

Nemuritor și rece. (Mihai Eminescu)

DESCOPERĂ!

grăind

OBSERVĂ!

grăind stejari.

Dan ascultă stejarii vorb esc.

AFLĂ MAI MULT!

COMPARĂ!

1. ești eşti elev ► . pr.)

2. devine (Pv) vom deveni liceeni

7. Pare (Pv) 2/ pare tristă

8. Rămâne (Pv) rămâne acelaşi

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

tu să fii – tu să știi; tu să nu ții – tu să nu fii, dar nu fi tu eu aș face teme, dar a-și face tema e necesar; va duce – v-a adus

REȚINE

a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a însemna, a părea, a rămâne

numele predicativ

a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea pot alcătui singur e predicat.

a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea auxiliare nu au sens de sine stăt ător moduri și timpuri

a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea nu au sens de sine stătător predicatului no minal.

• face legătura dintre subiect și numele predicativ;

• nu are înțeles de sine stătător, fiind verb nepredicativ.

1. a fi a deveni

2. a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face , a rămâne, a însemna, a pă rea copulative/

5.

6. a fi

Mărul este ..

Zmeii erau ..

Mărul este ... .

Zmeii erau ... Noi vom fi.. Noi vom fi...

VI. ATELIER CREATIV

Priviește imaginil e de mai jos.

Alcătuiește o minicompunere pe tema : Părinții sint o comoară fără preț a fi , a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea

Analizează câteva verbe la alegere.

MOMENTE DISTRACTIVE: rostește repede și corect!

§ 8. Timpul, persoana, numărul. Conjugarea verbelor: clasificarea verbelor în conju gări

I. TERMINOLOGIE

Cate gorii gr amatical e: timpul, pers oana numărul, conjugarea

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

a) Selectează verbele din text. Precizează categoriile gramaticale, deja cunoscute, a trei verbe la alegere.

b) Stabiliește valorile verbului „a fi” din text.

CURIOZITĂȚI:

(Platon)

(Fri edrich Nietzsche)

(Kahlil Gibral)

(Stevie Wonder)

(Aldous Huxley)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

(Confucius) (Shakespeare )

a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea predicative nepredicative (copulative, auxiliare).

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! DESCOPERĂ!

1. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă.

2. „... Aveați și voi un frate...

Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate.”

(George Coșbuc)

OBSERVĂ! singular plural

AFLĂ! conjugare

a I a:

a Il-a ea

a III-a e

a IV-a: i -î etc.

OBSERVĂ!

• în momentul vorbirii – timpul prezent;

• înainte de momentul vorb irii – timpul trecut;

• după momentul v orbirii – timpul viitor.

Persoana verbului

acțiunea este făcută de persoana care vorbește;

acțiunea este făcută de persoana cu care se vorbește;

acțiunea este făcută de persoana despre care se vorb ește.

Numărul verbului:

• singular;

• plural.

ATEN ȚI E !

Conjugarea I Conjugarea Il Conjugarea III Conjugarea IV -a ea (diftong) -e -i, -î

După consoană: t l d

După consoanele: g c g g

După consoană: v , r d

După consoana: c-:

După consoană: n d l

După consoanele: c (е), -g-: c c c g

După consoană: r t b r

După consoanele: -c-, -g-: c g

După vocală (în hiat): -e-, -i-, -u-:

După vocală (în hiat): -i-e, scrie

După vocală (în hiat): -ă-, -â-, -e, -i, -o-, -u-: măă ăi, e, i i i i

variante populare acelaşi sens formele literare: a I-a

II-a a III-a –a IV-a

Dictare ortografică autocontrol

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1.

Urzici bătute

2.

3.

(Vasile Alecsandri)

5.

VI. ATELIER CREATIV

Lucrați în grupe!

1. conjugarea

2. timpul

3. persoana numărul

Verbele: scrisei, vedeați, vom desena, recunoșteai, am aranjat, crea, făgăduisem, începu, creez, citii, auzii, vedea, vorbis em, va observa, fusesem, vor comunica, au subliniat.

Alcătuiți o minicompunere pe tema: „Fii politicos”, în care să folosiți verbe la diferite c onjugări.

Analizați-le după modelul din manual.

Teste de evaluare

Acum pot... Punctaj

1. să stabilesc e 5 puncte

2. să identific Balta n aburi se ascunde 5 puncte

3. să stabilesc din text adie 5 puncte

4. să precizez a avea 5 puncte

5. trezește forma inițială. 8 puncte

Apreciază-ți competențele (pe nivele):

§ 9. Modurile personale. Timpurile modului indicativ

I. TERMINOLOGIE

Modurile personale Timpurile modului indicativ indicativ prezent conjunctiv trecut: imperf ect, perfectul simplu, condițional-optativ p erfect ul compus, mai mult ca perfectul imperativ viitor: viitorul, viitorul anterior

Citește cu atenție textul: sunt

II. LUCRU CU TEXTUL

începură

cădea, am dus

a) Transcrie verbele evidențiate din textul de mai sus.

b) Stabilește categoriile gramaticale studiate.

c) Preciz ează timpurile lor.

CURIOZITĂȚI:

(Albert Camus) (Terri Guillements) (Confucius) (Khalil Gibran) William Shakespeare)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

(V. Butulescu)

• timpurile verbulu i; persoana verbului; numărul; conjugările verbelor.

CITEȘTE

ȘI COMPARĂ!

mergeam, mersei, am mers, mersesem, să fi mers, aș fi mers.

Mo du rile per so na le

Indicativul p rez en t, t rec ut , vi it or

: Pe st e vâ rf uri tr ec e lu na,

Codru - și ba te frun za li n. .. (M ih ai Em in escu )

Conjunctivul să prezent

Exemplu Eu aștept să văd cum iese firul ierbii din pământ...

Condiţionalul optativ aş, ai, ar, am aţi, ar aş fi, ai fi, ar fi, am fi, aţi fi, ar fi

duce-m-aş.

Exemplu ar ști ar păzi (Folclor)

Imperativul

Exemplu Fă nu uita

Timpurile indicativului: Prezentul Văd filmul.

: Iarna ninge.

: Leneşul mai mult aleargă.

: Îmi continui desenul.

Se f or me az ă te ma ve rbul ui te rm inaț ii s pecifi ce pr ez en tulu i A citi –

Imperfectul :

Ex em plu: Mă gândeam încă la excursia nemaipomenită. ra di ca lul in fi ni ti vul ui su fixe le -a-, -e + de si nenţ el e -m , -i , -o , -m , - ţi , -u = -( e) am , -(e)ai, -( e) a, -( e) am , - (e)a ți , -( e) au . A tr ece –am am ai ați a au

Perfectul simplu : Planificarăm totul înainte de plecare. pa rt ic ipiu -t te rm inaț iile pe rf ectu lu i si mplu (- i, - și , ze ro , - răm, - ră ți , - ră ). A ve ni i + ră m și + răți + ră

Perfectul compus : Am învățat poezia . : Cartea am citit-o anul trecut. auxi li ar ul „a avea”/prezent/ pa rt icipiul ne ac or da t am am ai aț i a au

Mai mult ca perfectul

pa rt ic ipiu -t te rm in aț ii le m ai mul t

ca per fe ct ul ui : - s em, -s ei , -se, -s em (- seră m) , - se ți ( - seră ți ), -s e (s er ă) .

A vedea

se m -s em (- serăm)

se i - se ți ( - seră ți )

se -s e (- seră ) .

Vi it or ul a

Ex em plu: Veţi rezolva.

ve rbul ui a vo i

in fi fi ni ti v fă ră pr epoz iția „ a ” .

A câ nt a vo i vo m ve i ve ți va vo r

Viitor anterior

(voi fi citit, vei fi văzut, va fi lucrat). a vrea fi

pa rt ic ipiul

:Când vă veti fi hotărât / îmi veţi spune.

A vedea –

voi fi vom fi

vei fi veți fi va fi vor fi

ATEN ȚI E !

Mo du rile per so na le pr edica ti ve

Timpurile modului indicativ prezent, trecut imperf ect, perfec t simplu, perfect compus mai mult ca perfectul viitorul, viitorul anterior

Formele pe care le ia verbul în comunicare pentru a arăta în ce fel este considerată acţiunea de către vorbitor se numesc moduri.

moduri.

felul în care vorbitorul consideră

1. predicative

2. personale

Există şi viitor popular: am ; o • du pă momentul v orb irii

Veţi rezolva cazul. a vrea a avea

FOLO SE ȘT E - ȚI C UN OȘ TI NȚ ELE!

Ziua mondială a teatrului anul 1961 Institutul Internaţional de Teatru al 9lea Congres Mondial Viena 27 martie

Selectează verbe la diferite timpuri. Explică cum s-au format ele. Explică sensul următoarelor verbe cu ajutorul DEX -ului:

Stabilește câmpul lexical al cuvântului „teatru”. Identifică câteva verbe din textul de mai sus. Analiz ează-le morfosintactic.

CURIOZITĂȚI:

(William Inge)

Ia-ţi o carte! Ei iau o pâine. I-aţi i-au Ia la i-а L

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1.

A preceda, a ignora, a lega, a nega, a ocărî, a întemeia, a copia, a încleia, a felicita, a solicita, a apro pia, a speria, a șovăi, a zvârli, a ţocăni, a bocă ni, a sorbi, a înghiţi, a sughiţa, a le șina, a continua, a diminua, a îmbrobodi.

2. intrară

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

vorbea se așezase pândea

se întoarse dorește zise a fost

întrebă

sunt Emil și detectivii

3. exprimă o acțiune din trecut exprimă o acțiune din viitor exprimă un adevăr general valabil exprimă o acțiune repetată

4. Casierul puse mâna pe cele trei hârtii

5. a avea predicativ/auxiliar

6.

7. Emil

detectivii” a se pune a se trezi a înțelege a bate a uita

actori, scenă, spectacol, spectatori, acte, decorație, interpretare scenică, dramaturg

VI. ATELIER CREATIV

§ 10. Alte moduri personal e: conjunct iv, condiţionaloptativ, imperativ timpuril e acestor modu ri. Propoziţia imperativă. Propoziţ ia optativă

I. TERMINOLOGIE

Modurile personale:

conjunctivul /prez ent, trecut/; condiţional-optativ /prezent, tr ecut/; imperativul /prezent/

Citește cu atenție textul: a fi a râvni

a se strânge a forma a fi

a face a întrebuinţa a înlesni a fi a isprăvi (Constantin Gan)

a) Rescrie textul, deschizând parantezele și punând la forma adecvată verbel e la infinitiv.

b) Motivează oral alegerea făcută.

c) Preciz ează cum s-au format timpurile verbelor selectate.

d) Descoperă verbele care nu aparțin timpurilor modului indic ativ. Ce elemente distinctive ai obs ervat la ele?

CURIOZITĂȚI: (Cicer)

II. LUCRU CU TEXTUL

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Modurile personale

Timpurile modului indicativ:

prezent

trecut: imperf ectul, perfectul simplu, perfectul compus, mai mult ca perfectul; viitorul: viitorul, viitorul anterior.

REȚINE!

Alte moduri personale:

Conjunctivul să prezent perfec t

să citesc – să fi citit; să vii – să fi venit.

Se f or me ază:

prez en tul –

A veni –

perfectul – „a fi” conjunctiv prezent + participiul verbului

să f i

ATEN ȚI E!

A veni –

să f i să f i să f i să fi să fi

o să lucrez, are să urmeze,

Condiţional-optativ

prezentul – a avea, aş, ai, ar, am, aţi, ar A veni –aș am ai aț i ar ar

perfectul – cu ajutorul verbului „a fi ”(la conjunctiv prezent) + participiul verb ului care se conjugă: A veni –aş fi am fi ai fi aţi fi ar fi ar fi

ATEN ȚI E!

duce-m-aş m-aş duce.

Imperativul

timpul prezent

persoana a doua

Exemplu Fă nu uita

Imperativul

(tu)

vorbim şi să scriem corect!

2.

(Ion Druţă)

Se frământă un aluat potrivit de tare din făină, sare și apă;

Se împarte în mai multe bucăţi rotunde, care se ung cu unt topit și se lasă 10 min. să se odihnească;

Se întinde fi ecare bucată de aluat cu sucitorul, pe o planșetă unsă cu unt;

Se stropesc cu unt călduţ, se împăturesc sub formă de pătrat și se pun la rece circa 30 min.;

Din acest aluat se întind pătrate de mări mea palmei, care se umplu cu brânză sfărâmată, amestecată cu ou și stafi de;

Se strâng colţurile la mijloc, având grijă să nu curgă umplutura și se pun într-o tavă unsă și tapetată cu făină;

Se ung pe deasupra cu ou și se introduc la cuptor, la temperatură potrivită;

Când sunt rumenite, se scot din tavă și se pudrează cu zahăr vanilat;

Se servesc calde. Poftă bună!

3.

4.

5. duce, pune, caută, poartă, sare, se aprinde, se stinge.

6.

7. a lucra, a crea

8.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Citește cu atenție textul:

a) Transcrie toate verbele.

b) Identifică modul, timpul, persoana fiecăruia .

VI. ATELIER CREATIV

Lucrați în grupe!

descrii ferici rea timpul

trecut perfect, prezent timpul viitor

§ 11. Verbele active pronominale. Verbele personale, unipersonale şi verbele impersonale. Verbele tranzitive şi intranzitive

I. TERMINOLOGIE

Verbele: active pronominale personale, unipersonale şi ve rbele im personale

Citește cu atenție textul.

Miezul iernii tros nesc E ger se ridi că

II. LUCRU CU TEXTUL

se așază își aprinde

ard se alungă (V. Alecsandri)

1. Lămurește semnificația expresiei „ trosnesc ”.

2. Explică utilizarea semnelor de punctuație în structura: „ văd se arată

3. Selectează verbele evidențiate, din text. Precizează categoriile gramaticale studiate.

4. Stabilește persoana verbelor: „trosnesc”, „ard”; „se ridică”, „văd”.

5. Ce părți de vorbire sunt cuvintele ce însoțesc verbele evidențiate din strofa II?

CURIOZITĂȚI:

CURIOZITĂȚI:

Iarna

Iarna

(John Boswell)

iarnă (Lucin Blaga) iarna iarna iarna

(John Boswell) iarnă (Lucin Blaga) iarna iarna iarna

Iarna

Iarna

iarnă iarna

iarnă iarna

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Modurile personale și timpurile lor indicativ (prezent, imperf ect, perfectul simplu, perfectul compus, mai mult ca perfectul, viitorul, viit orul anterior); conjunctiv prezent, trec ut condiţionaloptativ prezent, trecut imperativ prezent

REȚINEȚI!

Verbele reflexive

Verbele reflexive (a se bizui, a se cuminţi, a se comporta, a se cuveni, a se domoli, a se gândi, a se însănătoși, a se întâmpla, a se sinchisi, a se supăra, a se teme, a se văicări, a se vindeca).

Verbe nereflexive

Verbe nereflexive (a ajunge, a cădea, a cântări, a conta, a conveni, a data, a depinde, a fugi, a ieși, a intra, a înota, a locui, a măsura, a merge, a păsa, a proceda, a strănuta, a transpira, a trebui, a tuși, a veni).

După c on te xt u nele ve rb e po t fi : ac ti ve , re fl ex iv e a afla / a se afla a duce /a se duce a informa / a se informa a îndura /a se îndu ra a uita /a se uita a spăla/a se spăla

Am aflat adevărul. M-am aflat la locul potrivit tr an z. Cd intr an z.

După capacitatea de a se combina cu un subiect verbele se împart în personale; im personale; unipersonal e. personale impersonale : - ex pr im ă o ac ţi un e );- verbe care, primind pronum ele reflexiv devin impers onale:

locuţiuni verbale forme de pasiv

OBSERVĂ!

- impersonal e pe rs on ale. Exemplu: Te fulger cu privirea.

- a ajunge, a se cuveni, a fi, a se întâmpla, a păsa, a rămâne, a trebui

- unipersonale

persoana a III-a singular de plural

- verbe care exprimă acţiuni făcute de animale:

- verbe reflexive:

- verbe precum:

Ortograma i-a:

Ortograma i-au: APLICĂ!

Model: ce pe cine

(a se depune, a cădea, a se lăsa, a coborî)

(a iniţia, a se apuca a porni, a începe) (a se simţi, a se percepe, a se vedea, a se crede)

(a sta, a ședea, a zăbovi, a rămâne)

(a găsi, a surprinde, a apuca, a prinde) (a însenina, a lumina) (Ion Druţă)

4 a aduna

adună

Adună

Adună

Aduni

adună

5 a aduna

Model:

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Citește cu atenție textul. Rescrie-l din perspectiva copacului care este tăiat: ce face? ce simte?

(Marin Preda)

MOMENTE DISTRACTIVE: GHICI!

MOMENTE DISTRACTIVE: GHICI!

Bucuria anotimpului iarna personale, unipersonale impersonal e

VI. ATELIER CREATIV

Stabiliți categoriile gramaticale a șase verbe.

Lucrând în echipă, acumulați sinonimel e verbului a construi.

Descrieți procesul edificării unei clădiri, variind verbele.

§ 12. Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă

I. TERMINOLOGIE

Diatezele verbului:

• activă

• pasivă (complementul de agent)

• reflexivă subiect gramatical

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul: să semene semăna au căzut au venit au mâncat n-aveau au

răsărit s-a ivit s-au pălit s-au uscat au înăbușit au dat

1. Scrie în caiet verbele evidențiate. Analizează-le, indicând categoriile gramaticale studiate.

2. Stabilește valoarea morfologică a verbului evidențiat din enunțul: „Omul cât trăieşte pe pământ are şi necazuri, şi bucurii.”

3. Precizează cine face acțiunea verbului-predicat în următoarele propoziții: „– Spune-mi, om bun, te scoli când eu mă culc, munceşti din greu până noaptea târziu şi îţi mai vine să cânţi?”

4. Lămurește semnificația expresiilor evidențiate. Găsește-le sinonime.

CURIOZITĂȚI:

Înainte de toate s-a zidit înţelepciunea şi înţelegerea minţii este din veac. Izvorul înţelepciunii este cuvântul lui Dumnezeu întru cele înalte, şi căile ei sunt porunci veşnice. Rădăcina înţelepciunii, cui s -a descoperit? Şi izvoarele ei, cine le cunoaşte?

Unul este înţelept, înfricoşător foarte, Domnul, Cel care şade pe scaunul Său. El a zidit-o şi a văzut-o, şi a numărat-o, şi a revărsat-o peste toate lucrările Sale. Ea se află la tot trupul după măsura dărniciei Lui, şi a dat -o celor ce-L iubesc pe El.

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

După capacitatea de a primi un complement direct tranzitive și intranzitive ac ti ve re fl ex iv e personale; impersonale; unipersonale

CITEȘTE ȘI COMPARĂ!

1.

a) Copiii se joacă fericiți.

b) Plouă, ninge... drumul nu stă.

c) Stelele sclipesc somnoroase și reci.

REȚINE!

Diateza

Diateza este categoria gramaticală a verbului prin care vorbitorul exprimă raportul dintre acţiunea verbului ș i subiectului ei gramatical.

AFLĂ MAI MULT!

1. Diateza activă subiectul gramatical obiectul gramatical verbul-predicat Elevii pregătesc un concert. /Face acţiunea verbului/

OBSERVĂ!

La diateza activă subiectul gramatical face acţiunea verbuluipredicat.

2. Diateza pasivă

Concertul este pregătit de către elevi.

suferă ( ) face ( )

Concertul se pregăteşte.

S gr. suferă acţiunea verbului făcută de agent.

B

1. Mijloc de formare a cuvintelor cu sufixe şi prefixe.

2. Cântăreț contemporan al limbii române.

3. Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă.

4. Compartiment al limbii care se ocupă cu studierea literelor şi sunetelor vorbirii.

5. Autorul imnului limbii române „Limba n oastră”.

6. Redarea prescurtată a conţinutului unui text.

7. Convorbirea dintre două pers oane.

DESCOPERĂ!

La diateza pasivă subiectul gramatical suferă acţiunea verbului-predicat; obiectul gramatical – o face.

Structura morfologică a diatezei pasive

Diateza pasivă se formează: verbului „a fi” participiul 1

verbului

pronumelui reflexiv „se morfem ele „mă, te, ne, vă”

Ex em pl u Temele au fost scrise corect de către el evi

Da r: Elevii au scris corect temele

3. Diateza reflexivă

Elevii se pregătesc de concert. face suferă

REȚINE!

Are ca semn distinctiv pronumele reflexiv în acuzativ (a teme, a duce) în dativ (a asuma),

.

Structura morfologică a diatezei reflexive

Diateza reflexivă „se” mă ne te vă

ATENȚIE!

Di at ez a reflexivă v erb e în so ţi te de pr on um e reflexive

El se gândeşte la plecare. Se teme de ger. Îmi asum răspunderea.

pr on um ele re fl ex iv înlo cu it p ron um e pe rs on al ar e fu nc ţi e si nt ac ti că - Cd se îl îl - Ci Ion îşi face griji —> Ion îmi face griji. es te la di at ez a ac ti vă .

Se văd sunt văzute vede

COMPARĂ!

• (a pleca) (a căra, a transporta) ;

• (a exista) – (a descoperi );

• (a obosi) – (a folosi).

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

Ortograma ce-ai:

Ortograma de-al: ce-ai deal ceai de-al

Ortograma v-ar: Ortograma var: v-ar var V-ar var

CONSTRUIEȘTE!

ce-ai, ceai, deal, de-al.

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1. Model: a ales a selectat au fost alese

2. a ascunde, a lăuda, a sfătui

3. a chema a îndemna

4.

A mâna, a fugări, a urmări, a izgoni, a alerga, a fugi, a se feri, a prigoni, a scăpa, a se eschiva, a se debarasa, a se refugia, a expulza, a trimite, a se răzbuna, a răzbuna.

5.

păstorii anunţau prezenţa

Vânătorii foloseau

6.

A cuprinde, a îmbrăţișa, a înlănţui, a prinde, a apuca, a conţine, a include, a în globa, a avea, a scrie, a spune, a zice, a intra, a merge, a lua, a încăpea, a prinde, a vedea, a copleși, a covârși, a împovăra, a năpădi, a răzbi, a supune, a apăsa, a doborî, a străpunge.

7.

Ion Druţă)

8. (diateza activă, diateza pasivă, diateza reflexivă).

9.

mă duc mă aşez se pierde se schimbă adoarm e (Vasile Alecsandri)

EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA!

aspectul încăperii; acţiunile prin care s-a obţinut acest aspect; sentimentele pe care le încerc i când intri în școală.

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

Dictare

Amintiri din copilărie

GHICI!

(Ion Creangă)

VI. ATELIER CREATIV

Lucr aţi în perechi!

I grup: diateza activă

II grup: a spăla diateza pasivă

III grup: a se spăla diateza reflexivă descrieți Regimul zilei,

§ 13. Locuţiunea verbală. Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale

I. TERMINOLOGIE

locuţiunea verb ală funcții sintactice

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

dă de veste a căzut în mâhnire

și-a luat inima-n dinți i-a dat drumul și-au recăpătat veselia

era țintit la pat

și-au făcut apariția

speranța, optimismul credința în mai bine

1. Selectează din text trei verbe și indică categoriile gramaticale studiate.

2. Analizează structurile evidențiate, din t ext. Găsește sinonime pentru ele. Ce rol îndeplinesc, în text, aceste grupuri?

CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

• activă

• pasivă (complem entul de agent)

• reflexivă

REȚINE!

Subiectul gramatical poate

CITEȘTE ȘI COMPARĂ!

Mama pregătește Ștefania este pregătită

Natura se pregătește pentru iarnă. Adrian se pregătește pentru examene. /

AFLĂ!

REȚINE!

Locuțiunile verb ale

Locuțiunile verbale sunt grupuri de cuvinte care îndeplinesc împreună rolul unui verb și care conţin neapărat un verb.

Caracteristici:

a-şi aduce aminte – a-şi aminti a avea de gând – a intenţiona a da buzna – a năvăli a băga de seamă – a observa a-şi bate joc – a batjocori a da sfaturi – a sfătui a da drumul – a elibera a da de veste – a anunţa a lua la rost – a certa a-i părea rău – a regreta a trage pe sfoară – a înşela a ţine piept – a rezista a sta de vorbă – a discuta a se da de -a rostogolul – a se rostogol i nu fixă.

REȚINE!

Model de analiză: Am luat-o la sănătoasa de frică. a o lu a la să nă to as a lo cu ţi un ea v erba lă pe rs on al ă, in tr an zi ti vă , di at ez a ac ti vă , mo d in di ca ti v, ti mp pe rf ec t co mp us , p ers oa na I, nu mă ru l si ngul ar, fo rm a af ir ma tivă

ve rb ul „a lu a pr on um el e pe rson al „o ”, s ubs ta nt iv ul

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

Dictare

Legenda

1. să ia parte a pus la cale

Model: să ia parte

2. a băgat de seamă s-au dat de-a dura are grijă am luat parte a pus-o la cale 3 Model 4.

VI. ATELIER CREATIV

FOLOSEȘTE-ȚI CREATIVITATEA

Cuvinte rătăcite. De alcătuit propoziţii .

GHICI

GHICI

LUCRAȚI ÎN GRUPE!

Citiți textul. Extrageți locuțiunile verbale din textul de mai jos. Stabiliți verbel e-sinonime prin care pot fi înlocuite.

S-a lăsat frigul dusese numai în cântec şi-a adus aminte a tras o fugă

Fă-ţi milă de mine

nu te ţineai de ghiduşii,

Alcătuiți un text în care să descrieți florile de p rimăvară care cresc în ograda voastră .

§ 14. Valoarea stilistică a verbelor şi a locuţiunilor verbale

I. TERMINOLOGIE

valoarea stilistică

repetiţia prezent istoric metafora imagini auditive inversiunea verbe onomatopeice person ificarea

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

1. Citește textul. Analizează morfo-sintactic cuvintele subliniate.

2. Privește imaginea. Alcătuiește o compunere despre primel e flori de primăvară. Folosește cât mai multe figuri de stil.

CURIOZITĂȚI:

REȚINE!

Valoarea stilistică a verbelor şi a locuţiunilor verbale. mo d ti mp ve rb al o se mn ific aţ ie

De ex em pl u o na raţi un e

im pe rf ec tul de scrieri, ev ocăr i Pr ezentu l di na mi sm o „i nv it aţ ie ”

Exemplu: „Pe vodă -l zăreşte călare trecând / Prin şiruri cu fulgeru -n mână”. Paşa Hassan). na raţi un ilor c u subi ec t is to ri c prezent istoric.

AFLĂ MAI MULT!

imaginilor auditive, v erb e on omat op ei ce

epitet personificator. Întinse spre mine o mână ruginită. ” „Găsii codrul adormit.

DESCOPERĂ!

Valorile stilistice ale verbului:

Repetiţia

vine, vine, vine, Scrisoarea III

Inversiunea

Vine, vine Dl. Goe

Personificarea

„Căci toată floarea vă cunoaşte Şi toată frunza ei vă ştie. Plugarii

Metafora fulgerară

REȚINE!

tehnicilor

alternarea timpurilor verbale

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

am rugat-o de-ale lor m-ați văzut să-ți aducă

auzit-ați f ă-mi bine n-am vorbit te-am văzut

ascultă-mă dă-mi tocul v-ați întâlnit ți-am făgăduit

EXERSEAZĂ!

1.

(George Bacovia)

2.

(Lucian Blaga)

3. , Atât de fragedă

4.

(Felix Sima )

(Ion Cre an gă )

(Tudor Arghezi)

(I.L. Caragiale)

(C. Negruzz i)

(H. Bădescu)

• murindă

• i un munte

• Urlă vântul

• Vine, vine vine

• și intră-n urdie ca lupu-ntre oi

• zup

• se-așterne

LUCRAȚI ÎN PERECHI!

Apele plâng clar izvorând în fântâne

Neguri albe, strălucite

Naște luna argintie.

Ea le scoate peste ape

Le întinde pe câmpie.

TEST DE EVALUARE:

Acum pot... Punctaj 1. să subliniez

5 puncte

„Cică era odată într -un sat un om grozav de leneș. Și satul, văzând că acest om nu se dă la munci nici în ruptul capului, hotărî să -l pedepsească pentru a nu mai da pildă de lenevire și altora...”

2. ...să identific

5 puncte

3. ...să stabilesc hotărî 5 puncte

4. …să precizez

5 puncte verbului a voi

5. nu se dă la munci 8 puncte

Apreciază-ți competențele (pe nivele): § 15. Adverbul (actualizare). Felurile adverbelor

I. TERMINOLOGIE

După înțeles: După structură: de loc simple de timp compuse de mod

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul: Casa bunicilor

Cândva zâmbind vesel

într-o toamnă puternic

Acum azi, mâine

Ce parte de vor bire determ ină cuvintele evidențiate?

La ce întrebări răspund el e?

CURIOZITĂȚI: (Helen Ketchum)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REAMINTEȘTE-ȚI!

Partea de vorbire neflexibilă care determină, de obicei, un verb, arătând diferite circumstan ţe ale desfă ș urării ac ţ iunii se nume ș te adverb.

adverb

Adverbele se clasifică astfel :

Adverbele se clasifică astfel :

dupǎ structurǎ simple compuse

dupǎ simple compuse

dupǎ sens de mod de loc de timp cu noaptea-n cap = devreme; din nou = iar; cu de-a sila = forţ at; de fir-a - pǎr = minuţios.

dupǎ sens de mod de loc cu = devreme; din nou = iar; cu de-a sila = at; de - pǎr = minuţios.

FOLOSEȘTE -ȚI CUNOȘTINȚELE! 1.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE! 1.

(I. C. Ci obanu)

(I. obanu)

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

Comp letează frazele cu adverbe potrivite. Plasea ză verbele dintre pa rant eze la conjunct iv prezent.

(V. Alecsandri) (V. Ioviţă)

2. azi, ieri, sus, jos, zilnic, bine, excelent. 3.

5. (când?), (pe când?) (cum?) (de când?) (când?)

8. circumstanţă împrejurare

VI. ATELIER CREATIV

DISCUTAȚI!

Activitate în grup ,,A fi modern înseamnă § 16. Adverbele interogative, relative și nehotărâte

I. TERMINOLOGIE

Adverbe interogative Propoziții relative Frază nehotărâte

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește textul. Precizează adverbele.

Când

Cum

Care este valoarea cuvintelor evidențiate în text?

CURIOZITĂȚI: (Francesco Orestano)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

Adverbele interogative servesc pentru formularea întrebărilor în raport cu circumstanţe: când? сum? unde? încotro? dincotro?

când? сum? unde? încotro? dinc otro? când, cât, cum, unde, așa.

Adverbele relative (sau de legătură) se utilizează pentru introducerea propoziţiilor subordonate în frază: când, cât , cum, unde, așa.

Unde sunt bucate și pâine Cum , așa de când, până când, de unde, pe unde, până unde, după cum După cum

Adverbele nehotărâte se utilizează pentru indicarea incertă a circumstanţelor: cândva, oricând, orișicând, undeva, oriunde, orișiunde, cumva, oricum, orișicum etc. Ele se formează din adverbe interogative/relative și elementele de compunere ori, (și), va, de ex.: orișicând.

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

așadar, astă-vară, dinadins, val-vârtej, după-masă, caleavalea, departe, astă-noapte, degrabă, îndeosebi, bunăoară, îndelung, degeaba, aca să, aseară, totuși.

unde, când, cum

7 Citește cu atenție textul

cren guşului

Propune sinonime pentru cuvântul evidenţiat. Analizează după structură cuvântul crenguță. 8.

VI. ATELIER CREATIV

§ 17. Formarea adverbelor. Adverbe provenite din alte părți de vorbire

I. TERMINOLOGIE

adverbe primare

provenite din alte părți de vorbire

substantiv

adjectiv

numeral

locuțiuni adverbiale

numerale adverbiale

Citește cu atenție textul.

niciodată adeseori

Uneori

devrem

totdeauna Bineînțeles

pesemne

Desigur

Preciz ează din ce părți de vorbire sunt formate adverbele evidențiate.

CURIOZITĂȚI:

RE ȚI NE !

(Mircea Albul)

primare bine, abia, afarǎ, sus, acum, atunci, agale, aidoma, apoi, aproape, azi, chiar, doar, foarte, jos, iar, ieri, încoace, încotro, mereu, nicăieri, prea . secundare

• bǎrbǎtește, frățește, studențește, muncitorește, băiețește

II. LUCRU CU TEXTUL

• tare, verde, ascuțit, frumos, adânc.

• Întâi înt reit

• Poate

• și azi. iar derivare compunere conversie.

altfel (mă supăr) /alt fel (de mâncare); deseară (plec) /de seară (frumoasă); deodată (pleacă) /de o dată (importantă); degrabă (se întoarce) /de grabă mare.

2.

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

ici colo de a dura, de a valma, val vîrtej

Nitam nisam

3. frăţesc, iepuresc, lene, real, actual, vreme, parte, curmeziş, tot, toamnă. 4.

(Ion Creangă)

(Vasile Alecsandri) (Dumitru Matcovschi) 7.

8.

(A. Cozmescu)

(N. Costenco) (G. Adam) (M. Oprea )

18. Gradele de comparație ale adverbelor

I. TERMINOLOGIE

Grade de comparație: pozitiv

comparativ

- de inferioritate

- de egalitate

- de superioritate superlativ

- relativ (de superioritate, de inferioritate) - absolut (de superioritate, de inferioritate)

Citește cu atenție textul: nemaipomenit de călduroasă

limpede rece

II. LUCRU CU TEXTUL

mai înaltă

cea mai stăruitoare cea mai mare la fel de curată impede

Cine din cei trei călători are dreptate ?

Cum înțelegi tu tâlcul cuvintelor sc rise?

Ce valoare au cuvintele evi dențiate în text ? Precizează gradele lor de comparație.

CURIOZITĂȚI:

(Cuviosul Agaton)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

trei grade de comparaţie

pozitiv învaţǎ bine; locuiește departe; ajunge târziu; comparativ

de superi oritate mai învaţǎ mai bine; locuiește mai departe; ajunge mai târziu ; de egalitate tot atât de, la fel de: învaţǎ tot așa de bine; locuiește tot așa de departe; ajunge tot așa de târziu; de inferi oritate mai puțin învaţǎ mai puţin bine; locuiește mai puţin departe; ajunge puţin mai târziu; superlativ

– învaţǎ cel mai bine; locuiește cel mai departe; ajunge cel mai târziu;

– învaţǎ foarte bine; locuiește foarte departe; ajunge foarte târziu.

118

(Lao Tzu)

alaltǎieri, astǎ-noapte, deasupra, dina inte, desigur, anevoie, devreme, alene, alocuri, alǎturi, undeva, oricum, oriunde, cândva, acasǎ, departe.

tare – mai tare (c. s); tot așa de tare (c. eg.), mai puţin tare (c. inf.)

(C. Negruzz i)

Târziu, încet, mâine, repede, iepureşte, departe, undeva, pretutin deni.

2. (Vasile Alecsandri) (Ion Druţă)

3. 4.

5.

Care dintre adverb ele identificate sunt compuse? Explică sensul expresiei ,,să prindă rădăcini”.

(Ion Druţă)

6. (Folclor) (Ion Creangă) (Liviu Deleanu)

§ 19. Locuțiunea adverbială. Adverbele pr edicative și locuțiunile adverbiale predicative

Locuțiuni adverbiale adverbe predicative de mod locuțiuni adverbiale predicative de loc predicat verbal de timp predicat nominal nehotărâte

Citește cu atenție textul și identifică din ce părţi de vorbire fac parte cuvintele scrise cursiv în textul dat.

jur împrejur

Din vreme-n vrem e astă-noapt e după

I. TERMINOLOGIE

II. LUCRU CU TEXTUL

VI. ATELIER CREATIV

Preciz ează ce funcţii sintactice au cuvin tele evidențiate din text ?

CURIOZITĂȚI:

pe de rost pe de rost

sigur, adev ărat, bine, bineînțeles, firește, desigur, probabil, poate, pesemne, ne greșit

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Pe neprins de veste

După o ploaie scurtă

Din vreme-n vreme mult de mers.

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

de a dura, de a valma val vârtej (Mihai Eminescu)

Nitam nisam în tot bunul

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1. pe tăcute, de obicei, de unde până unde, cu luare-aminte, cu duiumul, pe dibuite, de-a pururea, de pretutinde ni, cu de-amănuntul, din clipă în clipă, zi de zi, din ce în ce, din când în când, în grabă, într-adevăr, pe șoptite.

2.

Cu hurta, cu duiumul, în pripă, de -a valma, de-a dura .

Comentează ortografia formei inverse a adverbelor.

(Vasile Alecsandri)

VI. ATELIER CREATIV

(Vasile Al ecsandri)

(Mihai Eminescu)

(Ion Creangă)

§ 20. Funcțiile sintactice ale adverbului și locuțiunilor adverbiale

I. TERMINOLOGIE

Funcții sintactice predicat verbal nume pr edicativ atribut adverbial complement circumstanțial de loc de mod de timp

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

Preciz ează în text toate adverb ele și locuțiunile adverbiale.

CURIOZITĂȚI:

complement circumstanţial, nume predicativ, atribut. 1. Model:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

Determinaţi gradele de comparaţie ale a dverbelor identificate. 3. 4. (B. Vlăstaru) 5.

8.

(V. Vlăstaru)

9. lesne ușor

adineaori pretutinde ni anevoie repede

Drumul în viață

VI. ATELIER CREATIV

Răspunde desfăşurat la întrebarea : Ce mă pasionează mai mult şi de ce?

Test de verificare

6. dedesubtul dedesubt

aproape

cât vezi cu ochii, mai-mai, cu noaptea-n cap, de ajuns).

Dincolo

§ 21. Valoarea stilistică a adverbelor

I. TERMINOLOGIE

Valori stilistice (expresive)

II. LUCRU CU TEXTUL III.

Citiți cu atenție textul: .

DESCOPERIȚI !

CURIOZITĂȚI: OBSERVĂ!

REȚINE!

În textele literare adverbul are utilizări restrânse, dar uneori cumulează valori expresive.

valori expresive.

El apare ca epitet al unor verbe cu rol de nuanțare:

inversiune: Codru-și bate frunza lin... (Mihai Eminescu)

repetiție „Demult, demult a fost un împărat în țara depărtată a Indiei (Mihai Eminescu)

reliefare: „ Lin viorile răsună.” (Mihai Eminescu) antiteză Eu veneam de sus, tu veneai de jos.”

Unele adverbe de mod

a) „Muscelele abureau un fum ce se-nălţa alene, clătinat de durere.” (B. St. Delavrancea, Sultănica)

b) „Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi, El zboară şoimeşte.” Paşa Hassa n alene şoimeşte se-nalţă încet; zboară foarte repede,

zboară şoimeşte

„şoimeşte hiperbolă

„Si din codri noaptea vine. / Pe furiş”. (George Coşbuc)

AFLĂ MAI MULTE!

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

m-ai / mai; a-și (a își) / ași (plural de la as); deal, de-al; deschideți / deschide-ți.

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1. circumstanţă împrejurare timp, loc, condiţie.

2. Model: A urla cu încetișor a urla

Verbe Adverbe

3. mente, -ește, -iș român, piept, real, lit eral, total, creștin, actual, păgân, școlar.

4. (Ion Creangă) (Ioan Slavici)

grabnic, falnic, șăgalnic, victori os, mărinimos.

6.

așadar, astă-vară, dinadins, valvâr tej, după -masă, caleavalea, departe, astă -noapte, degrabă, îndeosebi, bunăoară, îndelung, degeaba, acasă, aseară, totuși.

7.

a) Când s-au întâmplat cele narate?

b) Oare cei din jur s-au simţit bin e?

c) Când vă amintiţi de acest caz?

d) Cum vă simţiţi în procesul narării?

e) Unde a avut loc acţiunea?

f) Cum apreciaţi acum episodul?

g) Cum v-aţi simţit atunci?

8.

Cum să mă supăr

Când l-a văzut

De când o caută

Cum să nu mă supăr

Dincotro venea

Pe unde s-a rătăci

9.

VI. ATELIER CREATIV

138 Continuați ideea din text, scriind o compunere, în care să folosiţi diverse modalităţi expresive de superlativ absolut al adverbelor.

Ce instrumente muzicale cunoașteți? Ca re este instrumentul muzical preferat? Alcătuiți câteva anunțuri despre el, fol osind adverbe

TEST DE EVALUARE:

Acum pot... Punctaj

1. să stabilesc domol ”

apa; curge pietre 5 puncte

2. ... să identific amabil amabil, amabilul : 5 puncte

3. ... să precizez Dimineața 5 puncte

...să găsesc

5 puncte să redactez

8 puncte

Total: 28 puncte

Apreciază-ți competențele (pe nivele):

Inițial Mijlociu Satisfăcător Înalt

Punctaj 7-1 14-8 21-15 28-22

Schemă recapitulativ ă

MODEL DE ANALIZĂ A ADVERBULUI

MODEL DE ANALIZĂ A ADVERBULUI

1. Adverb simplu sau compus.

2. Tipul (de loc, de timp, de mod, de scop, concesiv);

3. Gradele de comparaţie.

4. Predicativ sau nepredicativ.

5. Funcţia sintactică. (nume predicativ, atribut, complement)

Exemplu.

Astă-toamnă-

Exemplu. Astă-toamnă au rodit câmpurile. Astă-toamnă-adverb compus, de timp, fără gr. de comp., nepred., f.sint.compl.

Prepoziția. Conjuncția.

§ 22. Prepoziţia. Felul prepoziţiilor

I. TERMINOLOGIE

clasificare

formă: simple și compuse origine: propriu -zise provenite din alte părți de vorbire

II. LUCRU CU TEXTUL

Găsește subiectel e din enunțurile alcătuite. Identifică prepoziț iile.

CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

Prepoziția

Prepoziția este parte de vorbire neflexibilă.

CITEȘTE ȘI COMPARĂ!

deasupra, de la, asemenea de.

REȚINE!

Prepoziția

Prepoziția este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă relaţiile sintactice de subordonare dintre un substantiv (sau un substitut al acestuia) ori dintre un verb și un alt cuvânt.

formă, prepoziție simplă

prepoziție compusă

origine, proprii-z ise:

prepoziții provenite din alte părți de vorbire:

a) prin conversie: adverb:

substantiv:

verb la participiu :

b) prin compunere: regimul cazual

și dativ.

prepoziții care cer cazul acuzativ:

prepoziții care cer cazul genitiv:

prepoziții care cer cazul dativ:

OBSERVĂ!

acuzativ, genitiv

)

(Vasile Al ecsandri

aș, ași, a-și aș (verbul auxiliar a avea ași (forma de plural a substantivului aș) a-și (prepoziție + pronume)

ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE

înspre, dinspre, despre de-a de-a berbeleacul, de-a binelea, de-a bușilea, de-a curmezișul, de-a dreapta, de-a dreptul, de-a dura, de-a gata, de-a latul, (cu) de-a sila, de-a pururi -a puia-gaia, de-a uliul și porumbeii

1.

1.

2. Deasupra/Asupra

la/spre lângă/alături cu/la de la/dinspre pentru/de datorită/din cauza/grație de/cu

3. (Al. Macedonski)

4. de la de pe 5 de,

ROSTEȘTE REPEDE ȘI CORECT!

FOLOSIȚI-VĂ IMAGINAȚIA!

„Iată-vă un scriitor nesfârşit de original şi de o sensibilitate fermecătoare.”

Privește imaginea. Citește cu atenție textul.

VI. ATELIER CREATIV

1. Continuă textul.

2. Folosește diferite tipuri de prepoziții.

3. Explică semnificația cuvintelor și structurilor: „gândăcei în haine smălţuite”, „cărăbuşii de aramă”; catifea, zăvoi, invadată, baie de soare, divină.

4. Despărte corect în silabe următoarele cuvinte: dintâi, fluierând, mierla, lăcrămioarelor, aurii.

FOLOSEȘTE-ȚI IMAGINAȚIA!

Continuă compunerea folos ind prepoziții. Intituleaz-o.

MINIPROIECT

„Buturuga mică răstoarnă carul mare... ”

§ 23. Prepoziția. Regimul cazual : rolul prepoziției în

exprimarea acuzativului

I. TERMINOLOGIE

clasificare

formă: simple și compuse origine: propriu-zise provenite din alte părți de vorbire regimul cazual: genitiv, dativ, acuzativ

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul:

(Mihail Sadoveanu)

DESCOPERĂ!

REAMINTEȘTE-ȚI!

Prepoziţii cu regim de acuzativ.

asupra contra lângă mine, despre voi, în ţară, l a prânz, după ore deasupra

Prepoziţii cu regim de genitiv. înaintea casei, împrejurul lacului, îndărătul uşii, împotriva vântului;

Prepoziţii cu regim de dativ: datorită fratelui, mulţumită părinţilor, graţie timpului frumos. acuzativ, genitiv dativ.

ATENȚIE!

FOLOSEȘTE

-ȚI CUNOȘTINȚELE!

(George Coșbuc)

REȚINE! Am mers fără frică înainte. Tata a parcat mașina înaintea casei.

Mama era mulțumită de fapta noastră

Mulțumită

împotrivă, împrejur, deasupra –

datorită, potrivit -

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

înspre, dinspre, despre de-a dea berbeleacul, de-a binelea, de-a bușilea, de-a curmezișul, de-a dreapta, dea dreptul, de-a dura, de-a gata, de-a latul, (cu) de-a sila, de-a pururi -a puia-gaia, de-a uliul și porumbeii

V. VERIFICĂ-ȚI

EXERSE AZĂ!

1. „Îl privi în întreg, de la capul inundat cu aur pân-la botinele micuțe ce sticleau radioase pe covorul înflorit”

(Tudor Arghezi)

6. împotriva, împrejurul, conform, potrivit

7.

Preciz ează cazul cerut de fiecare prepoz iție.

mărturii

sărbătoresc

8.

(Ion Creangă)

(C.

9. împotriva, împrejurul conform, potrivit

1.

Ce trebuie să facem, ca să rămână această încredere pentru totdeauna? 2.

Continuați textul propus despre pisică. Folosiți diferite tipuri de prepoziții.

Negruzzi)

VI. ATELIER CREATIV

§ 24. Locuțiunea prepozițională

I. TERMINOLOGIE

structura regimul cazual

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul.

Baltagul

Identifică prepozițiil e din enunțurile date și indică cazul pe care îl cere fiecare prepoziție. CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

Locuțiunile prepoziționale REȚINE!

Locuțiunile prepoziționale sunt grupuri de cuvinte cu înţeles unitar și cu rol de prepoziţie.

Locuțiuni prepoziționale în funcție de alcătuire

După alcătuire

substantiv

adverb

pronumele nehotărât

După cazul cazul acuzativ cazul genitiv.

Acuzativul

Genitivul

cazul acuzativ:

alături de, în caz de, în loc de, înainte de, de față cu, cu tot cu, în afară de, în scop de, din cauză de; în jur de, față de, odată cu, la un loc cu, împreună cu tot, împreună cu toată, împreună cu toți, împreună cu toate, în raport cu, în legătură cu, privitor la, ref eritor la

Exemplu:

cazul genitiv:

în urma, din urma, în fața, prin fața, în susul, în afara, în ciuda, în pofida, de-a lungul, de-a latul; din fața, din cauz a, din pricina, în spatele, în josul, în dosul, pe dinăuntrul.

Atenție!

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Recunoaște locuțiunile prepoziționale din exemplele de mai jos.

Explică structura lor.

(Eusebiu Camilar)

(Emil Gârleanu)

(George Topârceanu)

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

În fața școlii, în urma lui, din cauza voastră, d e-a lungul drumului.

Exemplu:

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

1. : împreună cu, la un l oc cu, alături de, în afară de.

2.

(M. Sadoveanu)

(I. Druţă)

(Gr. Vieru)

(Gr. Vieru)

(G. Meniuc)

(Ion Creangă)

VI. ATELIER CREATIV

§ 25. Conjuncția. Felul conjuncțiilor. Conjuncțiile coordonatoare și conjuncțiile subordonatoare

I. TERMINOLOGIE

Clasificare: raporturile stabilite formă coordonatoare simple și compuse subordonatoare

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție textul: (Mihai Eminescu)

Selectează cuvintele evidențiate. Precizează rolul lor de a face legătura.

CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

Conjuncția . . cuvinte conjunctive care, cine, ce, cât, cum, când, unde : și, nici, de, sau, ori, dacă, fiindcă, iar, dar, însă, ci, deci, că, să, ca să, căci, deși, încât, deoarece

Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă care indică raportul de coordonare și subordonare între părţi ale propoziţiei, o parte de propoziţie și o propoziţie sau între două propoziţii.

Exemplu: și

și Atenție pronume relative adverb e relative

Clasificarea conjuncțiilor:

Clasificarea conjuncțiilor:

A. După structură: simple: compuse:

B. După rolul lor în enunț: coordonatoare:

copulative: şi, nici, precum şi. adversativ e: dar, iar, însă, ci. disjunctive: fie, sau, ori. conclusive: deci, așadar, prin urm are

Exemplu: și

raport de coordonare coordonate subordonatoare

Exemplu: încât încât

conjuncţiile subordonatoa re: ca, să, că, ca să, dacă, de locuţiunile conjuncţionale

cu toate că, pentru că, de aceea că, din cauză că, odată ce, de vreme ce, în timp ce, câtă vreme, de îndată ce, înainte ca să

IV. MOMENT ORTOGRAFIC

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Prâslea cel Voinic şi merele de aur )

Selectează din textul dat:

5. dar

6. însă

7.

8.

Model: Ana şi Andrei învaţă. = subiect – subiect

9. şi, dacă, împotriva, căci, precum, ca să, fiindcă, până la, din, aşadar, deoarece, dintre, printre, iar, conform, însă, că, de pe, cu, deşi, înt re, potrivit, încât, de la, datorită.

Conjuncţii coordonatoare

10. iar iar Nici nici nici

Conjuncţii subordonatoare

Prepoziţii

11.

VI. ATELIER CREATIV

SITUAȚIE:

Utilizați cât mai multe conjuncții.

§ 26. Locuțiunile conjuncționale: coordonatoare și subordonatoare

I. TERMINOLOGIE

raporturile stabilite coordonatoare subordonat oare

II. LUCRU CU TEXTUL

Citește cu atenție enunțurile date. Înlocuiește îmbinările de cuvinte evidențiate cu conjuncțiile potrivite.

După cum

Așa cum În timp ce Îndată c e

din cauză că

CURIOZITĂȚI: (Jim Dornan)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

DESCOPERĂ!

Locuțiunile conjuncționale

Locuțiunile conjuncționale sunt grupuri de cuvinte cu înţeles unitar și cu rol de conjuncţie.

coordonatoare:

- copulative (cât și, precum și, ci și, nu numai)

- adversative (numai că, în schimb, numai cât)

- conclusive (prin urmare, de aceea, în concluzie) subordonatoare

din cauza că, din pricina că,pentru ca să, cu scopul să,cu condiția să, în caz că, măcar ca, cu toate că, chiar dacă, chiar de, de unde, până unde,așa că,așa cum, ca și cum, ca și când, fără ca să, până ce, până să, în timp ce, ori de câte ori.

îndată ce, până ce, după ce, pentru ca să, fără să, până să, cu toate că, măcar că, chiar dacă, pentru că, așa încât, din cauză că, în timp ce, în vreme ce, ori de câte ori, în loc să, ca și când, ca și cum, de parcă

Locuțiunile conjuncționale subordonat oare

(Mihail Sadoveanu)

MOMENT ORTOGRAFIC

iar/i-ar, sau/s-au, aşadar/ aşa dar, decât/ de cât

încât .... să, pentru ca .... să, înainte ca ..... să. 3.

(George Călinescu) (Titu Maiorescu) (Gala Galaction)

(George Coş buc)

4

5

în vreme ce, din moment ce, ca și când.

(I.C.Ciobanu)

(I. C. Ciobanu)

(Ion Druţă) (A. Cibotaru) (Ion Crea ngă) 6.

și, dar, dacă, decât, căci, iar, insă, așadar, sau, în cât, deoarece, așadar, ori, fiin dcă, întrucât. 7

(Mihai Eminescu)

Identifică conjuncțiile.

Clasifică conjuncțiile după raporturile pe care le stabilesc în propoziție sau în frază.

Preciz ează parțile de propoz iție coordonate prin conjuncții. 8 ca, să, dacă, încât 9

10. deoarece deși : cu toate că, din cauză că, chiar dacă, pentru că, din pricină că, măcar că .

VI. ATELIER CREATIV

§ 27. Interjecția.Tipurile de interjecții. Cuvintele onomatopeice. Interjecț ii de adresare

I. TERMINOLOGIE

Clasificare

după origine: propriu-zise de adresare onomatopeice

după formă: simple compuse

Citește cu atenție versurile: O

(Vasile Al ecsandri)

II. LUCRU CU TEXTUL

Meditează asupra sensului și rolului cuvântului evidențiat în comunicare. Cu ce intonație s e rostește a cest cuvânt?

CURIOZITĂȚI:

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

REȚINE!

Interjecția

Interjecția este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă senzaţii, sentimente, îndemnuri, chemări sau reproduce un sunet din natură.

După origine

propriu-z ise: a!, ah!, aoleu!, aş!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zău!

de adresare ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuţucuţu!, haide!, hăis!, ho!, iată!, măi!, pst!, ptru!, pui -pui!, stop!, zât!; onomatopeice

bang!, bâz!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogâlţ!, ham!, haţ!, hor!, mârr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvâr! etc.

După formă simple: aho! oho! ehe! aha! ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio!

compuse: trosc-pleosc, cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac, treancafleanca!, tura-vura! i-ha,haide-hai!, tipa-lipa

REȚINE!

Interjecţiile

Exemplu: măi, măi! Măi, ce mândru ești! interjecții substantive: doamne!, păcat!, rușine!, frate!, mamă! etc.), adjective (sărăcan, aracan etc.), adverbe aș!, așa!, aiurea!, unde locuțiuni interjecționale: pe naiba, păcatele mele

0rtografia și punctuația interjecțiilor

V. VERIFICĂ-ȚI CUNOȘTINȚELE!

EXERSEAZĂ!

(Mihai Eminescu)

(M. Sorescu)

(G. Topârceanu)

(B. Şt. Delavrancea)

5. (Mihail Sadoveanu) (Mihai Eminescu) (Pluguşorul) (Emil Gârleanu)

6. bre Uite

9. (I. Creangă) (Ion Creangă) (Emil Gârleanu )

10. 11.

12.

13.

Exemplu de sunet de fundal: § 28. Interjecț ii predicative. Rolul interjecției în comunicare predicative nepredicative funcție sintactică

VI. ATELIER CREATIV

haţ!

zbrr!

(Ion Creangă)

Preciz ează părțile principale ale propozițiilor care conțin cuvintele evidențiate.

Analizează cuvintele evidențiate din text.

CURIOZITĂȚI:

(Paulo Coelho)

III. ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

RE ȚI NE !

Interjecţiile predicative hai, iată, zdrang.

Interjecțiile predicative au valoarea unui verb (se pot înlocui cu sinonim) și au funcţia sintactică de predicat verbal: hai, iată, zdrang.

Exemplu: Iată noua ta servietă! (privește); Hai la masă! (vino)

Exemplu: Iată Hai

interjecții predicative – Hai , hai acasă un predicat verb . – Uite coniță, Ionel nu s-astâmpără! uite coniță onomatopee bâldâbâc!, buf!, haide!, haț!, hârșt!, iacă!, iacătă!, iată!, uite!, marș!, na!, pac!, pleosc!, poc!

Exemplu Iată copii, școala.

Exemplu: Hâș de-aici!

ia, hai, haide

Exemplu: Ia privește și tu!

Exemplu: Hai să mergem . Atenție!

Exemplu: Mamă naiba Dumnezeu!

IV. MOMENT ORTOGRAFIC V.

(Ion Creangă)

(Ion Creangă) EXERSEAZĂ!

(Ion Creangă)

Preciz ează interjecţi ile din textul de mai sus.

Transcrie primele trei propoziţii din text fără interjecţii.

Ce observi?

2.

Hai

Iată

Uite

țuști zvârr

3. Ehei poc (Mihail Sadov eanu)

Ah (Mihai Eminescu)

Hăi, hăi (Pluguşorul)

Hai Hai hai! (Emil Gârleanu)

Vai, vai

4.

5.

(N. Coste nco)

(Ion Creangă) (I. Ciobanu)

6.

7.

(Ion Creangă)

(Ion Stratan)

„Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”

E vai de animalele pădurii!

Bătrânul mergea pâş, pâş.

Tu auzi hăi, hăi! şi nu vezi pe nim eni.

„La a patra măsură, şeful striga chemarea: hăp -ha!”

„Brrr, ce frig e afară!

8 : a bocăni,a ciocăni a cotcodăci, a hămăi, a piui, a pleoscăi, a pocni.

9 O, cere-mi, Doamne, orice preţ/Dar dă -mi o altă soartă

a) interjecţie, pron ume personal

b) pronume personal, int erjecţie

c) interjecţi e, articol nehotărât .

VI. ATELIER CREATIV

1. ,,Primăvara meleagului natal”

2.

VOCABULAR

3. 4.

a) Stelei, stelel e, un ei stele, stelel or, o stea; b) Trandafierul, trandafirilor, unor trandafiri, un trandafir, trandafirului; c) Seara, serii, unor seri, niște seri, serile, unei seri.

5.

lor, mă, îl, eu, îți, i-, voi, el, îmi, vouă, noi, o, tu, îl, ea, vă, ele, lui, m, îi, ție, nouă.

a

8. le, îl, o, mă, l-. 9.

10.

11. diftong, triftong, hiat măsea, coafor, ieftin, chemau, bucuria, poleiau, veneau, familia, nuia, scriai, mângâiai, tigroaică, treime, beau, creație, tă ceai, mergeau, vie, rouă, rochie.

12.

13. mască, negru, odaie, singur, jertfă, picior, răspuns, fiică, bojdeucă, somnambul.

14. citește, bărbătește, aici, morțiș, priveliște, pietriș, românește, urăște, târâș, porumbiște, regește, numai, clește.

15. 16.

a apuca, a asculta, a ţine, a cădea, a vâr ui, a fugi, a urî, a răspunde, a culege, a trimit e, a repeta, a rămâne, a dist ruge, a şedea, a călători , a plânge, a striga, a desena, a povesti, a dicta, a conjuga. 17. Năluca ,

(Alexandru Mitru)

18.

Dan, căpitan de plai)

Un om năcăjit)

19.

cuvânt, vorbă, conştiinţă, vorbăreţ, vocală, bun, conştient, cuvântare, vorbitor, cuvânta, vorbuliţă, albastru, cuvântător, vorbi, conştiincios, cuvinţel, vorbire, vocaliza, conştiinciozitate, vocalic, vorbărie, bunătate, vorbuşoară, vocalizare, bunicel, albăstreală, albăstrui, albăstrea, albăstri, albăstrire.

20. Formează familiile lexicale a următoarelor cuvinte: număr, vesel, trist, pământ, floare, lumină, a scrie, coleg, frunză, pădure, toamnă, bătrân, tânăr.

21.

a transpira – a asuda – a năduşi; a drege, curaj, a permite, putere, a părăsi, a îngădui, armată, îndrăzneală, energie, a abandona, a goni, a corecta, forţă, a îndrepta, a alunga, a repara, a tolera, a îndepărta, oaste, oştire.

21. binevoi, maro-inchis, zgârie-brânză, broasca-apei, creast a-cocoşului, condurul-doamnei, ochi-de-pisică, untdelemn, treisprezece, miazăzi, fărădelege, primăvară, după -amiază, prim-ministru, nord-vest, altădată; deseori, laolaltă, deodată, numai, devreme, demult, aşadar, c âine-lup,

vagon-cisternă, cerul-gurii, bou-de-baltă, proces-verbal, dublu- decalitru, bună-cuviinţă, bun-simţ, bun-rămas, Făt-Frumos, scurt-metraj, liber-profesionist, prim-plan, locotenent-colonel, general-maior.

22.

sud-vest, general-colonel, inginer-şef, lemn-câinesc, untdelemn, binevoitor, punct și virgulă, cale ferată, luare-aminte, sfeclă roşie, casă de cultură, după -amiază, Ştefan cel Mare, Vălenii de Munte, Piatra Arsă, roşu-deschis, cravată de mătase, pamtof de damă, Radu de la Galați, Fierbinţii de Jos, umbrelă bărbătească, pod de lemn.

23.

Sânt gări al căror nume adie familiar, Prisaca Dornei, Valea Putnei, Mestecăniş, Sadova, Molid, Frasin, Păltinoasa, Ilişeşti, Todireşti... Rarăul) 25.

27. un adverb format prin derivare, prin compunere şi prin conversiune şi de două adverbe fără grade de comparaţie

28. patru mijloace de realizare a superlativului absolut al adverbului/ adjectivului

29. trei adverbe cu funcţii sintactice diferi te

30. o locuţiune adverbială, o locuţiune conjuncţională, o locuţiune prepoziţională şi o locuţiune interjecţională

diferite tipuri de interj ecţii

Fișa de lucru 1

Fișa de lucru 2 masă, casă, dulap

Olt, Alpi, Bistrița

roi, cârd, haită (de lupi), oștire fluture, veveriță, elefant mire – mireasă, rață – rățoi

câlți, ochelari, zori, Carpați unt, aur, matematică

(-a, -l (un, o, niște

Fișa de lucru 3 atent, roșcat, îngâmfat atenționat, înflorit, cumințit nostru, acesta, nimănui

Pronum ele

Fișa de lucru 4

eu, pe el, nouă mi-, m-, v-, le, o pe sine, se sieși, își, dumneata, dumneavoastră acesta, acela, același, celălalt său, sa, meu, tale care, cine ce

însumi, însuți, însuși unul, cutare, toți, care , oricine, careva , nimeni, nimic, niciunul

Fișa de lucru 5

douăzeci și doi, patru al treizecilea, a doua

Îndoit, însutit

De două ori, de trei-patru or i

Câte doi amândoi, tustrei ....................... (citește, scrie); ......................... (este atent/ inginer/); ........................... (aș fi mers, voi fi citit, să fi știut) .

Fișa de lucru 6

(firește, desigur, probabil, posibil

când, unde, cum, cât oriunde, oricum

PĂRȚILE DE VORBIRE

Testul 1 1

când? unde? cum? de loc, de timp sau de mod 2

Testul 2

1. ,,Mi-a plăcut cartea de la Mirela. ”

2. ,,Câinel e lui Andrei este frumos. ”

3. : ,,Cum o văzu, el se duse să o ia ca să-și aline foamea cu dânsa. Știuca îi ceru să o elibereze ” . adevărat – A fals – F

El

Dânsa O 4. 5. 6. ,,dragu ț”. foarte drăguț

7. jucăuș, cumsecade, oliv, blând, mov, interesant, alb, propic e. 8.

Testul 3

Citeşte cu atenţie textul:

(Alecu Donici)

1. dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată dacă tu crezi că este falsă 6 p. A/F ca A/F de la 2. 6 p. la, din, de, : 3.

5. au încet .

Testul 4 1

2 repede. un bine

3 Noaptea a venit repede, noaptea a) adverb b) substantiv 4 aproape 5 (D. Anghel)

8 Ham! Ham!

Cuvânt

Interjecție

Interjecție

Citeşte cu atenţie textul:

Testul 5

(Alexandru Brătescu-Voineşti)

I. Identifică, în textul citat mai sus, următoarele părţi de vorbire: (8 x 4 p = 32 p.)

Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Luni Miercuri Joi

II. Citeşte fiecare dintre următoarel e afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă, sau litera F, dacă o consideri greşită. (6 x 4 p = 24 p.)

1) A F Închid ochii şi-l revăd.”

2) A F „o” „o canapea şi două jeţuri”

3) A F „bunicului şi al bunicii” („portretul buniculu i şi al bunicii”)

4) A F „roşu” („peste un covor roşu”)

5) A F „ – Mamă, să-ţi spui eu de ce nu le merge tot aşa de bine şi pelargoniilor dumitale: prea le uzi mult.”

6 A F „are să facă”

III. Încercuieşte litera corespunzătoare fi ecărui răspuns corect: (4 x 4 p=16 p.)

1 „ochii”

2 „bunica” din enunțul „Ştim dinainte ce are să facă bunica...”

3 „să-ţi spui”

4 „rotundă” din structura „masa rotundă ”

IV. Alcătuieşte câte un enunţ în care să se găsească: (4 x 4 p = 16 p.)

a) Odaia spaţioasă devine neîncăpătoare pentru noi.

b) Celui de-al cincilea îi voi da o diplomă reuşită.

c) Am discutat ieri cu optsprezece persoane.

2 dumnealui nume predicativ la cazul nominativ atribut la cazul genitiv

0,5 p.

3 iluminare mirositor toporaş anormal

4

p.

p.

a) Tatăl vecin........ meu este ....... medic deosebit.

b) ............. copii li se atrage atenţia mereu .

c) Pentru răspuns........ acesta primeşti ....... vorbă bună.

5 1 p. o zgârcit lui

6

0,5 p.

7

a) copii cuminţi / copiii cuminţi;

b) douăzeci şi doi de cârlige / douăzeci şi două de cârlige;

c) banii noştri / banii noştrii;

d) trei sute una zile / trei sut e unu zile;

e) unii oameni / uni oameni.

0,5 p. plete - ......................... lemn - ........................... cap - ........................ varză - ........................ câine - ..........................

8 0,5 p. ....................................... substantiv, ....................................... numeral, ....................................... adjectiv ……………………….. personal.

9 0,5 p.

10 0,5 p.

Testul 7

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţel e de mai jos: a doua asta zece noastră.

(Ion Creangă)

I. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încer cuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, sau litera F, dacă o consideri greşită. 12 p.

1. A F a plecat, văzând, a plânge”

2. A F am auzit, ai găsit, a tuns”

3. A F “ ne-a dat de învăţat” de învăţat

4. A F a plecat, a stat, a dat”

5. A F să tundă, să nu sluţească

6. A F ne-am dus, am auzit, am început

II. Scrie, din textul citat mai sus: 26 p.

III. Încercuieşte litera co respunzătoare fiecărui răspuns corect: 9 p.

1 „noi”

2 „Profesorul a stat lângă noi, până ce ne-a tuns chilug.”

3 ,, ceilalţi ”

IV. Scrie, în spaţiul liber din dreptul fiecărei cifre, litera corespunzătoare răspunsului corect: 12 p.

1. A. 2. B. 3. C. 4. D. E.

V. Preciz ează funcţia sintactică a cuvintelor evidențiate în următoarea secvenţă: ,,Când am auzit noi una ca asta, am început a plânge cu zece rânduri de lacrimi.” 10 p.

VI. Trece adjectivul ,, dulce” la toate gradele de comparaţie învăţate.

8 p.

Testul 8

Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţel e de mai jos: caldă Cea dintâi

toată albastrul

(Emil Gârleanu)

I. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi î ncercuieşte litera A, dacă o consideri adevărată, sau litera F, dacă o consi deri greşită.

12 p.

A F se stinse, aţipind, venirea”

A F să se zgribulească, să se vâre, să aştepte”

A F „Ziua întâi i s-a părut scurtă”

A F să se zgribulească, să se vâre, aţipind

A F mâhni, se stinse, făcu

A F mâhni, se stinse, făcu

II. Scrie, din textul citat mai sus 26 p.

III. Încercuieşte litera corespunzătoare fiecărui răspuns corect 9 p. 1 „dânsa”

2 „Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni.”

3. „să se vâre între celelalte”

IV. Scrie, în spaţiul liber din dreptul fiecă rei cifre, litera corespunzătoare răspunsului corect

12 p.

1. A. 2. B. 3. C. 4. D. E.

V. Trece adjectivul “scu rtă” la toate gradele de comparaţie învăţate

21 p.

VI. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor evidențiate în următoarea enunțul dintâi s-a împletit o sârmă

10 p.

Testul 9 1. 2. a ajunge, a fi, , a însemna 3.

a vorbii / a vorbi, eu găsii / eu găsi, voi scrieți / voi scriți, mi -ar place / mi-ar plăcea, el crează / el creează / el creiază, nu fă! / nu face!, nu fi! / nu fii!

4 elev atribut apozițional, nume predicativ în Ac., complement direct, complement circumstanțial de loc, atribut substantival genitival. 5

6

7 doi ordinale, colective, fracționare, multiplicative, distributive adverbiale

8 mare

9

10 de timp, de mod, de loc

Testul 10

Grupa I

Prepoziţia

Grupa II

Conjuncția

Grupa III

Interjecţia

Testul 11

Adverbul. Prepoziţia. Conjuncţia. Interjecţia

4. coordonatoare subordonatoare.

Conjuncții coordonatoare Conjuncții subordonatoare

5. şi, nici, iar

6.

Fișă de documentare

Emițătorul

Receptorul

Mesajul

Canalul de comunicare

Joc de rol

Elementele comunicării Identificare

Fișa de lucru 1

Fișa de lucru 2

Fișa de lucru 3

Elementele comunicării

Identificare

OBIECTIVELE PROCESULUI DE COMUNICARE Fișa de documentare

Fișa de documentare

Comunicarea intrapersonală

Comunicarea interpersonală

Comunicarea în grup .

Comunicarea publică

Comunicarea de masă

MIJLOACE DE COMUNICARE

Fișă de documentare vocea, fața, corpul. cărți, scrieri, picturi, fotografii, etc.

telefonul, radioul, televiziunea, telexul, internetul.

ședințe, minute, congrese, etc. discuții pers onale.

față în față două sau mai multe persoane poștă, internet, fax, documente, mass-media telefon, telec onferință corespondență, fax, e-mail retroproiector, In ternet videoconferința

Aplicații practice

FORME DE COMUNICARE

Fișă de documentare

D.

E. F.

Aplicații practice

Aplicații practice

1. A (adevărat) F (fals)

3.

false

4. Joc de rol

2. DA NU

adevărate

B

Cum v-aţi simţit? Care a fost reacţia voastră ?

Cum se simte cel care vorbeşte? Dar cel care nu ascultă?

Cum s-a simţit cel care a vorbit? Ce sentimente a încercat cel care a ascultat?

5. Joc de rol

multe informaţii spontane da/nu

A, B C.

Grupul A

Grupul B alimente, locul preferat, prima amintire, cea mai frumoasă vacanţă etc.) B da/nu

Grupul C grupul A grupul B da/nu

a) A fost dificilă formularea întrebărilor deschise? De ce?

b) Ce a remarcat grupul B despre modul în care a fost interogat?

6. Joc de rol

Grupul A

Grupul B grupul C 2 x 5 min.). Ce a simţit persoana care a receptat? Cum a fost să asculţi în acest mod, uşor sau dificil?

7. Lucrul în grup „Lanțul comunicării”

Test de evaluare 1

2.

B.

Elementele comunicării

1. Emiţătorul

2. Receptorul

3. Mesajul

Descrierea elementelor

C.

D.

COMUNICAREA NONVERBALĂ

Fișă de documentare

Mesaj Gesturi, mişcări corespunzătoare

corpului

Posibilităţi de interpretare a gesturilor

Limbajul spaţiului

Limbajul

Limbajul timpului

Limbajul culorilor

Culoarea Informaţia

Roşu

Portocaliu

Galben

Verde

Bleu

Bleumarin

Negru

1.

Expresia feţei

Postura corpului

Mişcarea mâinilor

Aplicații practice

1. Jocuri de rol:

Componentele comunicării nonverbale

1. Limbajul corpului

2. Limbajul spaţiului

3. Limbajul timpului

4. Limbajul culorilor

Interpretările

Tonul vocii

I.

II. III.

2. coloana A coloana B

COMUNICAREA SCRISĂ

Fișă de documentare comunicare scrisă

poştă, telefon, email, fax, internet

COMUNICAREA VERBALĂ

Explică principiile comunicării

Argumentează cauzele comunicării ineficiente

COMUNICAREA. ACTE OFICIALE CEREREA

Analizează deosebirile dintre ascultătorul pasiv și cel activ

Cererea

responsabilul/responsabila clasei

II. cor, lecție de limbi străine, curs de informatică etc.

PROCURA

Procură Procură

I II III

IV

Exemplu:

ARTICOLUL DE ZIAR articol

Ziarist

Serie sinonimică: Ziar

Articolul de ziar

articol de fond

editorial cron ică foilet on reportaj

PROPUNERI PENTRU SCRIEREA UNUI ARTICOL 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Amintirile trecutului

SCRIEREA UNEI COMPUNERI

Părţile compunerii

Introducerea

Cuprinsul

Încheierea

Etapele elaborării unei compuneri: 1

(Elena An druhovici)

Compuneri orale pe baza unei imagini sau a unui şir de imagini

Compunerile după un plan dat

Compuneri pe baza unor cuvinte de spriji n

Compunerea cu început dat

Compunerile narativ e Compunerea liberă

Exemple de compuneri

Compunere descriptivă Fulgul

Compunere explicativă

Rețeta prieteniei

Compunere argumentative

Plăcerea de a citi

ÎNȚELEGEREA DUPĂ AUZ

Textul 1

Sania

(Ion Druță)

Teste

2

Cristi: Elena:

Textul

Cristi: Elena:

Cristi: Elena:

Cristi: Elena:

Cristi:

1. a) 2. b)

3. c) 4. d) 5. e) f) g)

B.

Întrebări și exerciții

Hotelul Meteor e aproape de mare sa u de ocean.

Există două tipuri de locuri de cazare la hotel .

Hotelul există de trei ani.

Există multe lucruri noi şi moderne în bucătărie şi în restaurant.

Clienţii pot folosi piscina toată ziua.

Textul 3

(Marin Preda)

Teste

Întrebări și exerciții

Dă-i un titlu acestui text. De ce ai ales anume acest titlu?

Ce factori erau luaţi în calcul în organizarea activităţilor familiei, a comunităţii din care făcea parte o anumită persoană ?

Care erau principalele instituţii? Cum a evoluat rolul acestora în educaţia tinerilor?

Alcătuieşte planul simplu de idei.

Întocmește un dialog imaginar cu un personaj.

În ce anotimp se petrec e acțiunea?

Propune alt final. De ce ai ales anume acest final?

Ce împresii ai despre școală? De ce?

Redactează o compunere cu tilul: „Școal a – izvor de cunoștințe.”

(Marin Preda)

Teste

Întrebări și exerciții

Din ce operă literară face parte fragmentul de mai sus?

Ce reprez intă meseriile?

Ce modalităţi de comunicare se îm bină în text?

Care este valoarea lor expresivă?

Care sunt personajele întâlnite în fragment?

Ce figuri de stil aţi întâlnit?

Textul 5

Comoara cea mai de preţ

(Grigore Vieru)

Întrebări și exerciții

De ce s-a întrebuinţat cratima în cuvintele: înălțându -i, vorbindune, și-a făcut-o?

Explică folosirea punctelor de suspensie de la sfârșit.

Propune alte variante de titlu.

Întocmește planul de idei al textului.

Ce înseamnă pentru tine limba maternă?

Ce ce ai putea compara limba maternă?

Ce poezii ai învățat despre graiul materm? Cine le -a scris?

Ce scriitori mai cunoști care au scris des pre graiul matern?

Redactează o compunere cu tema: „Limba maternă – comoara cea mai de preț.”

(Poveste

)

populară

Teste

Întrebări și exerciții

Ce trăsătură de caracter aţi descoperit în text?

Ce sugerează faptele fraților?

Cunoști pe cineva care seamănă cu ei? Argumentează-ți răspunsul.

Care virtuți omenești sunt oglindite în text?

Care este înţelepciunea concluziei finale?

Cum aţi fi procedat voi în locul lor?

Întocmește planul dezvoltat al textului.

Descrie o altă situație asemănătoare.

Textul 7

Trandafirul moșului

(Iulia Haşdeu)

Întrebări și exerciții

Cum ai dori de a schimba c omportarea, c alitățile sufletești și felul de a fi al bătrânului?

Care este rolul florilor în viața voastră ?

Ce învățăminte putem lua din acest text?

Ce semnificație are cul oarea albă a trandafirului în text ?

Care este floarea ta preferată? De ce? A rgumentează.

C Care este floarea ta preferată a mamei, prietenei?

De ce culoare va fi floarea pe care îi vei adduce -o mamei, prietenei în dar? De ce? Ce importanță are culoarea?

Ce flori cresc în ograda casei tale? Dar în grădina bunicii? Ce floare i-ai oferi? De ce?

Ce legend cunoști despre flori? Care îți place mai mult? De ce?

Ce legendă prefer să-i povestești colegului? De ce? Argumentează?

CUPRINS

§ 1. Recapitulare. Sfera numelui: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul……………………………………………………………………………………………...5 Substantivul............................................................................................................. .............. 7

Numeralul........................................................................................................... ...................15

Articolul..................................................................................................................................18

§ 2. Originea cuvintelor. Cuvinte de uz general............................. .........................22

§ 3. Valorile stilistice ale expresiilor idiomatice. Îmbinarea de cuvinte. Propoziția. Fraza................................... ............................................ .................................28

§ 4. Schimbarea valorii gramaticale……………………..................... .........................36

§ 5. Familia lexicală. Dicționarele limbii române................................................. 42

§ 6. Actualizarea cunoștințel or despre verbele predicative și nepredicative. Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea ........................................................................50

§ 7. Verbele: a fi, a deven i, a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea ca verbe copulative..................................................... ..........................................55

§ 8. Timpul, persoana, numărul. Conjugarea verbelor: clasificarea verbelor în conjugări...........................................................................................................................61

§ 9. Modurile personale. Timp urile modului indicativ............................. ...........67

§ 10. Alte moduri personale: conjunctiv, condiţional -optativ, imperativ, timpurile acestor moduri. Propoziţia imperativă. Propoziţia optativă . Moduri le nepersonale ale verbului: inf initivul, participiul, gerunziul şi supinul........................................................................................................ ...................... ......76

§ 11. Verbele active pronominale. Verbele personale, unipersonale şi verbele impersonale. Verbele tranzitive şi intranzitive.................................. ....81

§ 12. Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă. .............87

§ 13. Locuţiunea verbală. Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale....................................................................................... ..............................................95

§ 14. Valoarea stilistică a verbelor şi a locuţiunilor verbale.............. ............101

§ 15. Adverbul (actualizare). Felurile adverb elor............ ..................................106

§ 16. Adverbele interogative, relative şi nehotărâte.............. ...........................110

§ 17. Formarea adverbelor. Adverbele provenite din diferite părţi de vorbire…………… ………………………………………………………………………………….114

§ 18. Gradele de comparaţie ale adverbu lui............................ ............................117

§ 19. Locuţiunea adverbială. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative................................ ..........................................................................................121

§ 20. Funcţiile sintactice ale adverbul ui şi locuţiunilor adverb iale... .........125

§ 21. Valorile stilistice ale adverb ului......... .............................. ...............................134

§ 22. Prepoziţia. Felul prepoziţiilor. ........................................................................140

§ 23. Regimul cazual: rolul prepoziţiei în exprimarea acuzativului..........147

§ 24. Locuțiunea prepozițională………… ……………………………… ……………….153

§ 25. Conjuncţia. Felul conjuncţiilor. Conjuncţiile coordonatoare şi conjuncţiile subordonatoare.................................... ...................................................159

§ 26. Locuţiunile conjuncţionale: coordon atoare şi subordonatoare..... ...164

§ 27. Interjecţia. Tipurile de int erjecţii. Cuvintele onomatopeice. Int erjecţii de adresare.................................................................................................................. .......169

§ 28. Interjecții predicative. Rolul interj ecţiei în comunicare.... ...................174

§ 29. Sistematizarea şi generalizarea cunoştinţelor..... ..................................180 Comunicarea orală și scrisă...................................................................................... 200 Acte oficiale.................................................................................. ......................................218 Compunerea. Scrierea unei compuneri .………………………………...…………….222 Înțelegerea după auz .....................................................................................................227

Румунською мовою

Редактор Л.С. Пушкарьова

Обкладинка С.Л. Говорнян Художне оформлення С.Л. Говорнян Верстка С.Л. Говорнян Коректор Л.Г. Криган

Формат 70ç1001/16. Ум. друк. арк. 20,090. Обл.-вид. арк. 18,65. Тираж 3185 пр. Зам. 24-226

Державне підприємство «Всеукраїнське