Puntea 2012. 06.

Page 1

2012 • 6

comunicării în afaceri

Agricultura şi industria alimentară în centrul atenţiei


2

comunicării în afaceri Apare în România Anul XIV. Nr. 6.

Portal economic:

www.feliciter.net Editor: Editura Feliciter Kft. E-mail: feliciter@feliciter.hu www.feliciter.hu Editor responsabil: Dr. Kováts Judit Redactor şef: Kováts Dénes Sediu: H-4400 Nyíregyháza, Nyár u. 7., I. em. Telefon: +36/42/506-824, 500-475, 500-474, 400-940, 506-823 Tel./fax: +36/42/504-930

Traducător Sámy Edit

Colaborator: Dankó Zsófia Duliczki Mária Katona Katalin Kotrányi Anita Kováts Viktor Örvény Mónika Szanyi Ildikó Teski Szilvia

Parteneri: • Ministerul Economiei Naţionale (Budapesta) • Ministerul Afacerilor Externe (Budapesta) • Ambasada Republicii Ungare, Biroul Ataşatului Comercial (Bucureşti) • Oficiul Naţional pentru Economie Externă (Budapesta)

Design/grafică: Talpas Sándor Tipar: Grafit Nyomda "R" Kft.

Toate drepturile rezervate! Este interzisă reproducerea integrală sau parţială a publicaţiei fără permisiunea în scris a editurei! Editura nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare!


3

Este oportună deschiderea spre est Este de dorit ca comerţul exterior ungar să se orienteze spre noi pieţe deoarece forţa motrice a economiei mondiale deja este în afara Europei – a afirmat la o conferinţă Balázs Hídvégi, secretar de stat adjunct responsabil pentru economie externă la Ministerul Economiei Naţionale. A mai adăugat că pe pieţele din est relaţiile de comerţ exterior pot fi întărite prin înfiinţarea de case comerciale sau în mod indirect, adică prin participare ca furnizori sau cu ajutorul a terţe ţări. Prezentând strategia de comerţ exterior a guvernului ungar, secretarul de stat adjunct a arătat: doresc ca până la finele deceniului exportul să se dubleze, să crească la 140 miliarde euro, exportul întreprinderilor mici şi mijlocii să crească la valoarea dublă, la 12-15 miliarde euro, respectiv să se dubleze valoarea investiţiilor străine directe în Ungaria, ca de altfel şi valoarea investiţiilor întreprinderilor ungare în străinătate. Creşterea exportului serveşte deopotrivă interesul economiei interne, deci creşterea economică, creşterea ocupării forţei de muncă, dar contribuie şi la îmbunătăţirea echilibrului extern. Economia ungară este deosebit de deschisă, în mare măsură se bazează pe comerţul exterior. Exportul de mărfuri şi servicii reprezintă 87 de procente din PIB, exportul este puternic concentrat în direcţia statelor membre ale Uniunii Europene. Din

2003 exportul ungar a crescut de peste două ori, şi putem fi pe drept mândri de excedentul comerţului exterior de anul trecut în valoare de 7 miliarde euro – a afirmat Hídvégi. Ministerul se bucură pentru acei investitori care au proiecte de investiţii strategice, durabile, şi îi încurajează să dezvolte şi parteneriate regionale. În acest context oraşele şi judeţele joacă un rol important. Încurajarea investiţiilor în Bazinul Carpatic are o importanţă deosebită, dar aceasta nu se limitează numai la teritoriile unde se vorbeş-

te limba maghiară. Trebuie să ne gândim la o piaţă de 50–60 milioane de locuitori, şi dacă se reuşeşte intrarea pe aceste pieţe, în faţa creşterii exportului se vor deschide noi orizonturi - a arătat secretarul de stat adjunct. Întărirea relaţiilor comerciale în Bazinul Carpatic are la dispoziţie mai multe mijloace, astfel sprijinirea înfiinţării de clustere regionale, sprijinirea IMM-urilor şi a elementelor programelor de importanţă strategică, dezvoltarea structurală şi a transporturilor, respectiv sprijin acordat formării profesionale şi a adulţilor la nivel de regiuni.

Extinderea uzinei Societatea producătoare de lentile pentru ochelari, Hoya Srl. şi-a extins uzina din localitatea Mátészalka cu o investiţie de 243 milioane de forinţi, pentru care a primit finanţare nerambursabilă de 50 de procente. În cadrul acesteia a construit o clădire de 1000 metri pătraţi, de

două nivele şi a extins clădirea posturilor de transformatoare. Investiţia este parte a unui pachet de proiecte mai amplu, constituit din trei proiecte, în cadrul căruia au fost alocaţi în total 2,4 miliarde de forinţi pentru dezvoltarea celei mai mari filia-

Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior (Hungarian Investment and Trade Agency – HITA) constituită de Guvernul ungar are sarcina, pe de o parte, de a sprijini activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor mici şi mijlocii din Ungaria, iar pe de altă parte de a stimula investiţiile companiilor străine în Ungaria. Specialiştii în dezvoltare economică ai agenţiei stau la dispoziţia întreprinderilor străine care doresc să facă investiţii în Ungaria, cât şi a firmelor ungare care doresc să facă export, cu informaţii la zi şi consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor.

Căutaţi-ne cu încredere, aşteptăm interesul Dumneavoastră! H-1055 Budapest, Honvéd u. 20. Tel.: +36/1/872-6520 • Mail: info@hita.hu

le europene a Hoya Corporation sub aspectul capacităţii de producţie şi a efectivului de personal. În iunie, în uzina din Mátészalka a fost inaugurat acel laborator special, numit Rx, datorită căruia uzina din Mátészalka asigură lentilele de calitate specială pentru ochelari pentru piaţa europeană. Uzina aflată în micul oraş al zonei Szatmár produce anual 4 milioane de lentile pentrui ochelari, şi în urma dezvoltărilor şi-a dublat numărul de angajaţi, la 700 de persoane. În anul financiar trecut firma a realizat un venit din vânzări de 5,1 miliarde de forinţi şi un rezultat conform bilanţului de 800 milioane de forinţi, iar venitul din vânzări în acest an poate depăşi şi 10 milioane de forinţi. Firma japoneză Hoya a achiziţionat în 1995 grupul Buchmann, astfel şi uzina din Mátészalka a devenit membră a companiei japoneze producătoare de lentile. Grupul de societăţi are peste 100 de filiale şi unităţi în toată lumea şi peste 32 de mii de angajaţi.


4 Ministerul a transformat activitatea Oficiului Central pentru Agricultură (MgSzH) şi a înfiinţat Oficiul Naţional pentru Siguranţa Alimentară (NÉBIH) pentru a asigura posibilitatea verificării lanţului alimentar de la început până în final, în interesul producătorilor şi consumatorilor. Ministrul a considerat că este important ca în cursul reformei Politicii Agricole Comune (PAC), Ungaria să reprezinte în mod consecvent interesele naţionale, în special în domeniul finanţării. Printre rezultate a enumerat faptul că concursurile de proiecte pentru închirierea pământurilor are deja o mie de câştigători. Totodată, a fost elaborată strategia creşterii porcinelor, datorită căreia anul viitor acest sector va beneficia de resurse suplimentare de peste 2 miliarde de forinţi. Ministerul caută soluţii şi pent­ru rezolvarea situaţiei proprietăţii comune indivizibile de 2 milioane de hectare, din care un sfert aparţine statului. Ministrul agriculturii a considerat că activitatea diplomaţiei agricole este una de succes, în special în aspectul deschiderii spre est. Ca un exemplu în acest sens a arătat că exportul agriculturii îndreptat în Rusia a crescut în ultima perioadă cu 20–30 de procente. Consideră că este deosebit de favorabil faptul că bugetul sectorului pentru anul viitor va atinge în total 834 miliarde de forinţi, cu 17 procente peste valoarea din acest an.

Un an dinamic Ultimele 12 luni ale agriculturii ungare au fost grele şi dinamice – a conc­ luzionat ministrul dezvoltării rurale, Sándor Fazekas la întâlnirea Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului Ungar.

Consideră că seceta a fost cea mai mare problemă a sectorului şi a subliniat faptul că pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice în Ungaria, guvernul a luat măsuri rapide şi eficiente. Printre acestea a amintit plăţile pe suprafaţă făcute mai devreme, care reprezintă 157 miliarde de forinţi sau creşterea cu 10 miliarde de forinţi a resurselor pentru plăţile privind bunăstarea animalelor şi implicit plata înainte de termen a sumei de 28 miliarde de forinţi avute la dispoziţie. A amintit că guvernul a discutat strategia ţării cu privire la situaţia de secetă, a cărei dezbatere socială se poate încheia în primăvara anului viitor, după care poate începe implementarea acesteia. În rândul sarcinilor importante ale anului trecut a enumerat elaborarea legii pământului. Conform normei legislative, în Ungaria pământul poate fi cumpărat sau arendat numai de agricultorul cu domiciliu local – a cărei profesie se leagă de agricultură. Aceasta este cea mai importantă posibilitate din ultimii 1100 de ani la dispoziţia fermierilor maghiari. A mai adăugat: legea pământului în curs de elaborare va exclude speculaţiile şi în acest domeniu, fie vorba de speculanţi din ţară sau din străinătate.

Carnea de pui şi mai scumpă În noiembrie, firmele din industria păsărilor de curte doresc să crească din nou preţurile la produsele din carne de pui cu încă 10 procente – a anunţat Attila Csorbai, preşedintele Consiliului Crescătorilor de Păsări din Ungaria (BTT). Modificările de preţ sunt necesare pentru a compensa costurile sectoriale în creştere. Preţurile de transfer ale produselor din sectorul industriei păsărilor de curte au crescut treptat deja şi în ultimele săptămâni. Creşterea preţurilor de transfer la produsele din carne de pui cu încă 10 procente în l u n a n o i e mbr i e este necesară pentru supravieţuirea sectorului –a subliniat Attila Csorbai. Scum-pirea este motivată în primul rând de faptul că preţurile furajelor au crescut într-o măsură drastică, dar au crescut şi celelalte cheltuieli ale întreprinderilor. Un alt motiv de nelinişte îl cons­ tituie faptul că estimările competente de azi se referă la o producţie de porumb în acest an de 3,6–3,8 milioane tone, mai slabă decât proiecţiile anterioare, şi acest fapt poate menţine durabil la un nivel ridicat preţul materiilor prime pentru furaje. Şi celelalte întreprinderi din industria păsărilor de curte se află într-o situaţie similară întrepriderilor de prelucrare a cărnii de pui, deci trebuie să ne aşteptăm la o scumpire şi în cazul altor produse de pasăre. Preţurile produselor din carne de pui au crescut deja şi în săptămânile trecute deoarece firmele au crescut preţurile de tranfer cu 6–7 procente în septembrie şi cu 5-6 procente în octombrie. Creşterea preţurilor nu este treptată deoarece societăţile din industria păsărilor de curte desfăşoară tratative de preţ cu lanţurile de desfacere cu amănuntul în perioade diferite, şi o scumpire unică, de anvergură ar fi suportată greu şi de consumatori. Soluţia pentru această situaţie ar fi scăderea drastică a cotei de TVA actuale, de 27 de procente, în cazul produselor alimentare, şi atunci consumatorii nu ar simţi sau ar simţi doar în parte schimbările de preţ de consum datorate creşterii preţurilor materiilor de bază.


5


6

Cafea şi cacao de la Szerencs Uzina Nestlé din Szerencs în acest an are o producţie de 33 de mii de tone de cafea şi cacao, şi, în afara pieţei ungare, firma producătoare de produse alimentare cu sediul în Elveţia livrează produse şi în alte 28 de ţări. În localitatea Szerencs produce peste 21 de mii de tone de amestec de cafea, 10 mii de tone de cacao şi 2 mii de tone de cafea ness. Peste 80 de procente din produsele de cafea ness şi cacao produse în oraşul din judeţul

Borsod-Abaúj-Zemplén se îndreaptă la export. În uzina cu 362 de angajaţi permanenţi şi 73 de lucrători cu raport de muncă temporară, în acest an se produc 204 feluri de produse. Începând din 2006, alături de activitatea de producţie, se ocupă şi cu compararea sub aspectul gustului a diferitelor produse de cafea şi cacao. Aici funcţionează laboratorul pentru analize organoleptice Nestlé pentru regiunea Europei Centrale-de Est, unde se fac testările produselor având diferite gusturi. Nestlé, cel mai mare grup al industriei alimentare, dispune de mărci precum Nescafé, Maggi şi Kit Kat. Firma sa ungară, Nestlé Hungária Srl. are patru uzine de producţie.

Carburant cu whisky Subprodusele obţinute în timpul distilării whiskyului se vor folosi ca şi carburant pentru maşini, conform acordului încheiat între o distilărie scoţiană şi o universitate. Este vorba de dis-

tilăria Tulli­ b a r­d i n e d i n Pert­shire şi Univer­ sitatea Napier din Edinburgh. Centrul de cer-

cetare pentru bio-combustibili din cadrul universităţii asigură metoda prin care se produce gaz butan din subprodusul rezultat în procesul de producţie al băuturii prin adăugare de bacterii şi fermentare, iar gazul poate fi folosit ca şi carburant la maşini. În procesul de fabricaţie, 90 de procente din materia primă folosită la distilarea whiskyului constituie reziduuri bogate în zahăr. Acestea nu au fost aruncate nici până acum, sunt folosite ca îngrăşământ şi ca furaj pentru vite. Totodată, distilăria trebuia să aloce un sfert de milion de lire anual pentru a scăpa de aceste reziduuri.

Nucile ungare sunt excelente În acest an, în Ungaria producţia de nuci a înregistrat o cantitate mai mică, dar de calitate mai bună ca de obicei, şi oportunităţile de export sunt de asemenea bune. Soiurile cultivate în Ungaria sunt dintre cele mai bune din lume, potrivit preşedintelui uniunii de profil. Potrivit preşedintelui, soiurile ameliorate în Ungaria sunt cele mai bune în lume ca dimensiune, calitate şi timpurietate. Condiţiile de expor t sunt excelente deoarece nucile ungare ies printre primele pe piaţă, în această perioadă nu există încă nici

fructe din Franţa şi nici din California. Şi preţul nucilor din Ungaria este foarte avantajos, şi cu toate că în acest an nucile au dimensiuni mai mici faţă de cele obişnuite, şi aşa sunt mai mari decât soiurile din străinătate. Două treimi din producţia de acest an merge, la fel, la export, dar vor fi satisfăcute şi cererile de pe piaţa internă. Azi, în Ungaria se cultivă nuci pe 6000 de hectare, dar potrivit Consiliului pentru Legume şi Fructe, teritoriul cultivat ar putea fi chiar dublat deoarece este vorba de un produs de calitate comercială.

Aşteptări în agricultură În acest an se aşteaptă o recoltă de porumb de 4,5 milioane de tone, suficientă pentru a satisface cerinţele interne, având în vedere că cerinţele interne se ridică la 4–4,2 milioane de tone – a anunţat György Czerván, secretar de stat pentru agricultură în Ministerul Dezvoltării Rurale. Conform datelor avute până acum la dispoziţie, de pe 89 de procente ale suprafeţei însămânţate de 1 milion 145 de mii de hectare s-au recoltat 4 milioane tone de porumb. Producţia medie la hectar este de 3,9 tone, un rezultat cu ceva mai bun faţă de cel aşteptat, de 3,5 tone.

Este adevărat că în perioada 2006–2011 anual s-a exportat în medie o cantitate de 4 milioane tone de porumb, dar acum cantitatea de care ţara are nevoie a fost cultivată de fermierii maghiari chiar şi în condiţiile meteorologice deosebit de grele. La floarea-soarelui, pe o suprafaţă însămânţată de 617 mii de hectare s-a obţinut o recoltă de 1,27 milioane de tone, iar recoltarea a fost aproape încheiată la mijlocul lui octombrie. Producţia de soia a fost de 60 de mii de tone, cea de cartofi de 458 de mii de tone, şi în cazul aces-

tora recoltarea este pe terminate. În Ungaria sfecla de zahăr se cultivă pe 17 mii de hectare, până în prezent a fost recoltată o treime din recolta de nivel aproape mediu a acestui an. (Continuare in pagina 12-a)


7

Merele şi piaţa acestora În acest an se aşteaptă o producţie de mere cu puţin peste cea medie, iar ministerul de resort va face tot posibilul pent­ru a direcţiona atenţia cumpărătorilor spre produsul de calitate excelentă. În urma posibilităţii de a beneficia de finanţare comunitară, programul vizând şcolile asigură din luna septembrie fiecărui copil zilnic un măr, iar producătorii sunt aleşi pe bază de concurs. În ultima perioadă în Ungaria a scăzut consu-

mul de mere. În prezent consumul este de 15–20 kilograme pe cap de locuitor anual, şi ministerul doreşte să crească această cantitate la 25–30 de kilograme cu ajutorul unei campanii de promovare. Potrivit preşedintelui

consiliului producătorilor de legume şi fructe, trebuie asigurată o piaţă stabilă pentru mere, şi când aceasta a fost realizată, atunci şi exportul poate înregistra succese. Potrivit estimărilor, în acest an în Ungaria recolta de mere va fi de 450 de mii de tone de pe 30 de mii de hectare, valoare care o depăşeşte pe cea de anul trecut, dar este cu 150 de mii de tone mai scăzută decât cantitatea posibilă. Livezile de meri au suferit mai puţine pagube naturale decât fructele sâmburoase, astfel recolta va depăşi cu puţin producţia medie. 70 de procente din cantitatea de mere se recoltează în judeţul Szabolcs-SzatmárBereg. Merele industriale sunt achiziţionate la preţul de 28–30 de forinţi, iar cele comestibile la 80–120 de forinţi. Potrivit specialiştilor, sectorul ungar al legumelor şi fructelor ar fi capabil să producă anual un milion de tone de legume şi fructe, acest obiectiv va fi încurajat prin finanţările accesibile în cadrul programului de modernizare a societăţilor horticole şi plantaţiilor. Merele ocupă pe mai departe un rol conducător în producţia de fructe.

Calitate controlată, parteneri mulţumiţi Moara din Tótkomlós, cu un trecut de mai multe decenii, proprietate a societăţii Agromolnár Srl. se axează în principal pe prelucrarea grâului și vânzarea făinurilor de grâu produse. Specialiștii cu cunoștinţe profesionale aprofundate și experienţă bogată prelucrează anual 20.000 de tone de grâu, din grâul de cea mai bună calitate. Produsele obţinute aici sunt valorificate – fără nicio excepţie - fără adaos de aditivi! Produsele la sac sunt oferite în ambalaje de 1, 20 și 50 de kilograme, dar cumpărătorii pot achiziţiona produsele și în vrac.

Făina produsă de Agromolnár Srl. este recomandată în primul rând utilizatorilor direcţi – brutării, laboratoare de cofetărie, producători de paste făinoase – dar livrează și pentru comercianţi en gros și cu amănuntul și își vând produsele direct și către populaţie. Alături de vânzările pe piaţa internă, produsele morii din Tótkomlós merg și la export, partenerii din România manifestă un interes deosebit faţă de acestea. La cerere, Agromolnár Srl. asigură și transportul la export al produselor sale.

Produsele oferite: • Făină albă de grâu pentru pâine, BL-80 • Făină fină de grâu, BL-554 • Făină de grâu, BL-65 • Făină semi-albă de grâu pentru pâine, BL-112 • Griş • Făină de grâu pentru foietaj, BFF-55 • Făină graham • Tărâțe de grâu pentru uz alimentar • Tărâțe de grâu pentru furaje • Uruială de grâu pentru furaje • Germeni de grâu pentru furaje • Grâu (nestandardizat) • Făinuri de secară, a căror desfacere o fac în calitate de dealeri.

E-mail: zsszojka@agromolnar.hu Web: www.agromolnar.hu


8

Horticultura, un sector important În cuvântul său la deschiderea expoziţiei Hortus Hungaricus, ministrul dezvoltării rurale Sándor Fazekas a subliniat importanţa sectorului horticol şi a rolului ocupat de acesta în agricultură. La acest târg internaţional ministrul a aşezat şi piatra de temelie a primei pieţe a produselor ecologice (bio) cu vânzare en-gros din Ungaria.

corturi de folie, pe hectar şi anual asigură 8–10 locuri de muncă, iar cultivarea în aer liber 2–3. În prezent, cultivarea plantelor ornamentale în aer liber se practică pe 2700 de hectare, iar pe 315 hectare se practică cultivarea în sere şi sub corturi de folie. A mai adăugat: valoarea producţiei sectorului plantelor ornamentale înregistrează anual

Potrivit ministrului, guvernul sprijină în mod deosebit microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, antreprizele individuale şi întreprinderile familiale din mediul rural şi acele sectoare agricole care cresc ocuparea forţei de muncă, de aceea acordă o mare atenţie şi horticulturii. A prezentat că agricultura înregistrează o producţie anuală totală de 1.800 miliarde de forinţi, din care horticultura asigură circa douăzeci de procente, o valoare de producţie de 350 miliarde de forinţi. Horticultura este cel mai intensiv sector al agriculturii ungare, a arătat ministrul, care asigură cele mai multe locuri de muncă: asigură traiul a 50–60 de mii de familii. În cadrul horticulturii, cultivarea legumelor are o pondere de 49 de procente, a fructelor 20, strugurii şi vinul 15, iar pepinierele şi plantele ornamentale 14 procente. Cultivarea intensivă a plantelor ornamentale este demonstrată şi prin faptul că cultivarea în sere şi

50–60 miliarde de forinţi, iar sectorul prestării serviciilor legate de acestea 50 miliarde. Sectorul plantelor ornamentale are nevoie de capital însemnat, totodată, în agricultură investiţiile aparţin de categoria dezvoltărilor care sunt recuperate în cel mai scurt timp. Planificarea durabilă şi sectorul în sine este încurajat prin măsura luată de guvern de a asigura transmiterea fără taxe a antreprizei între membrii familiei. La aşezarea festivă a pietrei de temelie a primei pieţe de produse ecologice (bio) cu vânzare en-gros din Ungaria, ministrul a amintit că în ciuda condiţiilor excelente, azi, în Ungaria doar 1 procent din produsele alimentare sunt produse bio. A precizat că obiectivul ferm al ministerului este ca prin sprijinul acordat pieţelor producătorilor, subvenţiile agricole şi extinderea canalelor comerciale să contribuie la dezvoltare, şi în acest sens trebuie revizuit totodată şi mediul legislativ.

Recoltă bună la Sopron Viticultorii din regiunea viticolă Sopron apreciază că recolta de struguri din acest an este bună atât cantitativ cât şi calitativ. Faţă de alte regiuni, aici recolta nu a fost afectată de secetă, ci de grindina din vară. Cele 400 de hectare de viţă de vie din zona Kőszeg au scăpat, dar din cele 1.450 hectare de viţă aparţinând celor două comunităţi viticole din regiunea Sopron, 250–300 de hectare au fost lovite de grindină, care a distrus un sfert-o cincime din recolta teritoriilor afectate. Strugurii albi, care dau

30 de procente din recolta totală, au fost recoltaţi mai devreme, iar culesul strugurilor roşii a fost terminat în cele mai multe locuri până la finele lunii septembrie. Mustul, de 17 grade în anii anteriori, în parte datorită şi recoltării mai timpurii acum are 18 grade, ceea ce promite o calitate bună. Strugurii de vin din regiunea Sopron au căutare, cel mai dorite struguri sunt cele pentru vinurile merlot şi pinot noir.


9

A scăzut producţia de tutun Datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, în acest an în Ungaria au fost recoltate doar 7600-7800 tone de tutun, faţă de 9000 de tone în anul trecut. În Ungaria tutunul se cultivă pe peste 4800 de hectare, şi în acest sector lucrează 20 de mii de oameni, în special în regiunile mai puţin dezvoltate sub aspect economic. Cultivarea tutunului necesită utilizarea intensivă a forţei de muncă, cere în special lucru manual. Cultivarea unui hectar de pământ cere anual în medie 1200-1300 ore de muncă.


10

Dezvoltări la Bonafarm Prim-ministrul Viktor Orbán a inaugurat recent cea mai mare şi una din cele mai moderne ferme de creştere a vacilor din Europa Centrală-de Est în Csípőtelek, în vecinătatea localităţii Beremend din judeţul Baranya. Bóly SA., membră a grupului Bonafarm, exclusiv numai cu acţionariat ungar, a realizat obiectivul din 3,5 miliarde de forinţi, în parte cu finanţarea Uniunii Europene, şi asigură condiţii pentru ţinerea a 2500 de vaci şi 130 de viţele. Grajdurile sunt dotate cu cea mai modernă tehnologie americană, cu comandă la calculator. Confortul animalelor, o igienă mai bună, posibilitatea păstrării mai uşoare a curăţeniei sunt asigurate de o duşumea cu nisip cu cuarţ şi de boxuri de odihnă, iar răcorirea cu 140 de ventilatoare şi sistem de insuflare a apei. Animalele sunt hrănite cu ajutorul unei maşini de distribuit furaje de 45 metri cubi, în sala de muls în medie la fiecare 4 minute este mulsă o vacă şi cu ajutorul chip-ului amplasat în urechea acestora se face şi diagnosticarea măsurişului laptelui. Laptele intră printr-un sistem închis în cele 4 recipiente de depozitare, fiecare cu o capacitate de 30 mii de litri, asigurând sterilitatea şi faptul ca marfa să ajungă în maşinile transportatoare de lapte la o calitate înaltă. Dezvoltarea care a ţinut doi ani, realizată la ferma de vite cu o capacitate iniţială de 1400 de capete, în funcţiune din 1979, îşi propune să întărească competitivitatea sectorului. Cu această investiţie, efectivul de vaci de lapte al societăţii Bóly SA. aflat până acum în trei ferme şi efectivul de spor până acum în patru ferme a fost transferat la această fermă unică. În urma condiţiilor bune de creştere a vacilor, cu costuri de producţie favorabile şi la nivel

internaţional, obiectivul societăţii este o producţie şi vânzare de lapte de o calitate excelentă, anual de 10 mii de litri către cealaltă întreprindere a grupului, SOLE-MIZO SA. În aceste condiţii la fermă se asigură pe lungă durată 58 de locuri de muncă. Grupul Bonafarm, unul din cele mai mari grupuri de societăţi din industria alimentară integrat pe verticală din Europa Centrală-de Est, unul din acţionari fiind Sándor Csányi, desfăşoară activitate de producţie agricolă pe o suprafaţă de 30 de mii de hectare. Sistemul heleşteelor grupului Bonafarm se întinde pe 220 de hectare, are un efectiv de vite de 4 mii de capete şi livrează anual 350 de mii de porci societăţii sale de prelucrare a cărnii. Societăţile din cadrul grupului au şase mii de angajaţi în 50 de puncte de lucru din 11 judeţe ale ţării. În 2010, venitul net din vânzări al societăţilor a înregistrat în total 125 miliarde de forinţi, anul trecut 130 miliarde de forinţi, şi în acest an aşteaptă un venit total similar.

Mai multe ouă şi mai scumpe Producţia de ouă a crescut în acest an în Ungaria cu peste 10 procente - arată prognoza făcută de Consiliul Crescătorilor de Păsări din Ungaria (BTT) cu ocazia Zilei Mondiale a Ouălor. Se aşteaptă ca în acest an producţia de ouă comestibile în Ungaria să fie de 2,5 miliarde, comparativ cu cele 2,2 miliarde de anul trecut. Analiza arată: producţia de ouă trece printr-un proces de concentrare, atât în Ungaria cât şi la nivelul Uniunii Europene, producătorii mai mari încearcă să preia piaţa de la producătorii mai mici, lipsiţi de capital, şi cresc producţia pentru a-şi recupera cât de curând investiţiile, pe care au trebuit să le facă în ultimele luni datorită noilor prevederi privind protecţia animalelor. Introducerea noii tehnologii este încă în curs şi se aşteaptă să se finalizeze până la sfârşitul anului, în primul trimestru al anului viitor. Creşterea este însă demonstrată deja şi de datele de până acum: în Ungaria, în primele şapte luni ale anului 2011 producătorii au ţinut 2 milioane 203 mii de găini ouătoare, iar în aceeaşi perioadă a anului 2012 acest număr a fost deja de 2 milioane 500 de mii, potrivit datelor furnizate de BTT. Potrivit calculelor, venitul din vânzări al producţiei ungare de ouă depăşeşte cu 15 procente nivelul înregistrat anul trecut, şi în acest an va atinge 35 miliarde de forinţi. Schimbarea tehnologică, adică schimbarea cuştilor a fost însoţită de succes, a fost realizată de majoritatea producătorilor de ouă din Ungaria, iar producţia a încetat numai la 30 de ferme. Schimbarea tehnologică la ferme a generat cheltuieli de şase mii de forinţi pe găină. La nivel sectorial, în anii trecuţi a generat fermierilor cheltuieli investiţionale de 20-25 miliarde de forinţi. (Continuare in pagina 13-a)


11

ATEV Zrt., acţionarul majoritar al PROTAN S.A. îşi aşteaptă vechii şi viitorii parteneri la vechea locaţie, dar cu mai mult profesionalism, cu servicii comforme UE!

Produsele noastre: • Făinuri proteice mixte şi făină de sânge de origine animală • Furaje şi grăsimi de origine animală cu scop tehnic

Activităţile noastre: colectarea deşeurilor de la • abatoare, uzine de prelucrare a cărnii şi puilor, • ferme de creştere a animalelor, • uzine de prelucrare a produselor de origine animală, • lanţuri de magazine care desfac produse alimentare, industria de catering, instituţii de alimentaţie publică etc. cât şi neutralizarea şi prelucrarea ecologică a acestora. Contact: Marian Dimitriu – Director Comercial Atev Zrt. • H-1097 Budapest, Illatos út 23. Tel.: +36/1-348-5100 • Fax: +36/1-348-5101 www.atev.hu • szatev@szatev.hu SC Protan S.A. • Str. Biharia nr. 67-77, sect. 1, Bucureşti Tel.: 021/330-3000 • 021/330-7260 • Fax: 021/330-5

Creşte efectivul de oi Efetivul de oi în Ungaria creşte din nou, după ce în anii anteriori a cunoscut un curs de scădere. În afara sprijinului acordat de ministerul dezvoltării rurale, schimbarea se datorează şi situaţiei stabile a pieţei, cât şi intenţiei de dezvoltare în rândul crescătorilor de animale. 85% din efectivul de oi, în prezent de 1,2 milioane de capete, se află în ferme individuale, în Ungaria sunt în total 29 de mii de ferme care cresc oi. La începutul anului a demarat Programul Modificării Structurale la Rumegătoare, prin intermediul căruia, ca o compensare a plăţilor prin mecanismul top-up (plăţi naţionale directe complementare) care încetează în 2013, crescătorii de oi şi de vite pentru carne vor beneficia de circa 13 miliarde de forinţi. Recent s-a încheiat concursul de proiecte de 40 miliarde de forinţi pentru finanţarea modernizării fermelor de animale, modernizare tehnologică şi extinderea fe r m e l o r. Po t r i v i t ministerului agriculturii, agricultura nu se poate practica fără pregătire profesională, trebuie obţinute cunoştinţele profesionale necesare. Este nevoie de ferme de creştere a oilor unde, alături de aplicarea tehnologiilor eficiente şi economice, se obligă ca prin prezentarea fermei să ofere ajutor şi celorlalţi crescători de animale. Aceste ferme-model de prezentare, moderne prezintă tehnologiile de creştere, furajare, ţinerea profesională a evidenţelor, posibilităţile de a beneficia de subvenţii. În anul 2012 acest titlu a fost obţinut de 6 ferme de oi.


12

Creşteri de preţuri în serie Pentru următoarea jumătate de an, Institutul de Cercetare în Economia Agrară (AKI) nu se aşteaptă la o explozie a preţurilor, ci mai degrabă la o creştere în cazul produselor alimentare de anvergură mai mică, în jur de 10 procente, realizată chiar în mai multe trepte. Potrivit celei mai recente anchete a institutului ungar, preţul produselor alimentare de bază poate creşte în proporţii diferite în funcţie de produs, dar în general cu o valoare de circa 10 procente. Între luna octombrie şi luna martie a anului viitor, potrivit specialiştilor, creşterea preţurilor de consum la pâinea albă nu va depăşi probabil 15–20 de procente, preţul de achiziţie la laptele crud poate creşte cu 6-9 procente faţă de nivelul

preţului din luna august şi se va situa în banda de 84–87 de forinţi pe kilogram. Corespunzător acestui curs, specialiştii apreciază că preţurile de consum la lapte vor creşte cu 5–7 procente. Preţul de producţie la porcii de abatorizare poate creşte cu 5–10 procente faţă de preţul din luna august, astfel, luând în considerare greutatea animalelor vii, acesta poate înregistra valori între 420–440 de forinţi. Cercetătorii apreciază că preţul de consum la carnea de porc va creşte mai puţin decât preţul de producţie. De asemenea, poate creşte şi preţul de producţie la puii de abatorizare şi poate depăşi chiar cu 8–10 procente nivelul din luna august 2012. Potrivit calculelor făcute de specialişti, acesta poate fi cuprins între 294–299 de forinţi

Dezvoltări la Syngenta La 16 octombrie ministrul dezvoltării rurale, Sándor Fazekas a inaugurat uzina de seminţe cu capacitate extinsă a companiei Syngenta din localitatea Mezőtúr. Investiţia complementară de 7,5 miliarde de forinţi a încheiat un program de dezvoltare în valoare de 13,5 miliarde de forinţi, cu o durată de 10 ani. Uzina produce în primul rând porumb şi floarea-soarelui pentru însămânţare. Datorită programului investiţional, capacitatea uzinei de recoltare şi prelucrare a seminţelor a crescut de peste două ori şi a crescut semnificativ şi capacitatea de depozitare. – Investiţia noastră de la Mezőtúr a ridicat uzina de seminţe în rândul celor mai moderne din lume. Cu aceasta Ungaria îşi poate întări pe mai departe poziţia pe piaţa internă şi europeană deopotrivă. Cu ajutorul uzinei cu capacitate extinsă, Syngenta poate satisface cerinţele pentru seminţe de porumb şi floarea-soarelui ale producătorilor din Ungaria şi ţările Europei Centrale şi de Est. Aceasta va contribui în mare măsură la creşterea exportului ungar şi anual va creşte cu 3,5 miliarde de forinţi venitul partenerilor contractuali producători de seminţe. Syngenta este unul din cei mai mari investitori din sectorul agricol în Ungaria şi un adept fidel al dezvoltărilor agricole pe bază tehnologică în Ungaria. Este foarte important ca guvernul şi întreprinderile mari precum Syngenta să colaboreze şi pe mai departe în acordarea de sprijin producătorilor deoarece agricultura este pe mai departe un sector strategic al economiei ungare – a precizat în cuvântul său de deschidere Tibor Czigány, directorul executiv al companiei Syngenta.

A scăzut consumul de carburanţi auto În primele trei trimestre ale anului, în Ungaria vânzările de carburanţi auto au scăzut cu 4,3 procente, la benzină cu 5,5 procente, motorină cu 3,3 procente, potrivit datelor Asociaţiei Ungare a Petrolului. În primele nouă luni s-au vândut 900 de milioane de litri de benzină şi 1,14 miliarde de litri de motorină. Cu excepţia motorinei premium, au scăzut cerinţele la toate tipurile de carburanţi cu 2,3– 10,2 procente: cea mai semnificativă reducere, de 10,2 procente a înregistrat-o benzina de 98 din care s-au vândut 4,269 milioane de litri, iar cea mai mică reducere, de 2,3 procente a înregistrat-o benzina premium, cantitatea vândută

fiind de 19,2 milione de litri, în timp ce în cazul motorinei premium s-a vândut o cantitate cu 1,9 procente mai mare, de 45,1 milioane de litri, comparativ cu anul precedent. Anul trecut s-au vândut în total 2,88 miliarde de litri de carburanţi, această valoare cu un an înainte a fost de 2,96 miliarde de litri. În primele trei trimeste ale acestui an, staţiile au vândut 2,04 miliarde litri de carburanţi. Guvernul ungar nu demult a decis să crească cu 50 de procente accizele la gazele auto.

la kilogram. Pentru următoarele şase luni apreciază o creştere a preţului de consum la carcasa de pui de circa 6–8 procente. Pe baza datelor recoltării şi a cursului luat de piaţă în ultimele săptămâni, nu se aşteaptă o explozie a preţurilor la produsele alimentare, ci mai degrabă o creştere de anvergură mai mică, realizată chiar în mai multe trepte. Specialiştii amintesc faptul că potrivit previziunilor Comisiei Europene, în anul economic viitor pe piaţa furajelor trebuie să ne aşteptăm la menţinerea preţurilor ridicate, dar în scădere lentă. Preţurile ridicate la furaje vor determina cu siguranţă creşteri la preţul produselor preluc­ rate şi de carne, dar este greu a aprecia valoarea acestei creşteri. În acest an preţul furajelor este ridicat atât în Ungaria, cât şi pe piaţa mondială datorită producţiei slabe; preţurile au atins valori limită în luna septembrie, de atunci a început o uşoară scădere a preţurilor – arată lucrarea publicată.

Aşteptări în agricultură (Continuare de la pagina 6)

Rapiţa de toamnă va fi însămânţată în acest an, conform planului, pe 230 de mii de hectare, în ezent aceste lucrări au fost încheiate pe 84 de procente din suprafaţă. Orzul de toamnă a fost însămânţat până în prezent pe 85 de procente din suprafaţa preconizată de 193 de mii de hectare, iar grâul de toamnă pe 42 de procente din suprafaţa totală planificată de 1,1 milioane hectare. Legat de taxarea inversă în cazul cerealelor, György Czerván a precizat: datele clare vor sta la dispoziţie pentru prima dată după depunerea declaraţiilor fiscale la sfârşitul lunii octomb­ rie, dar pe baza analizei făcute de Oficiul Naţional pentru Vămi şi Impozite, experienţele de până acum sunt favorabile. Guvernul ungar doreşte să introducă de la 1 ianuarie taxarea inversă în cazul porcilor vii şi al semicarcaselor. Taxarea inversă în cazul cerealelor a fost deja introdusă în România, dar în cazul porcinelor iniţiativa ungară este prima. Au început deja în mod informal tratativele cu Comisia Europeană, paşii oficiali necesari vor fi făcuţi de Ministerul Economiei Naţionale - a informat secretarul de stat pentru agricultură în Ministerul Dezvoltării Rurale.


ALL 4 KIDS

alimentară şi

CRAFT Timişoara

13-16. 09.

Târg naţional general

CRAFT Muzeul Timişoara

27. 06. – 01. 07.

copiilor de toate zootehnie. vârstele.

Festival gastronomic OUTLET EXPO TÂRG decu produse specificoutlet. de TRADIŢIONAL DE panificaţie şi produse Târg naţional dedicat TOAMNA tradiţionale. ALL 4 KIDS copiilor de toate SALONUL INDUSTRIEI TÂRG UȘOARE DE TRADIŢIONAL

TOAMNA

TÂRG TEHNIC TIMIŞOARA + SALONUL IT.expo Salonul Regional al INDUSTRIEI Cercetării UȘOARE

Târgvârstele. naţional de îmbrăcăminte, Festival gastronomic încălţăminte cu specific deşi accesorii. panificaţie şi produse

tradiţionale. Târgul Tehnic Timişoara. Expoziţie Târg naţional de specializată în îmbrăcăminte, echipamente IT.

Satului Bănătean CRAFT Timişoara

22-23. 09.

13

13-16. 09.

Timişoara CRAFT Muzeul Timişoara Satului

17-21. 10.

CRAFT Timişoara CRAFT

01-03. 11.

CRAFT Timişoara USAMVB CRAFT Timişoara Timişoara

02-04. 11. 22-24. 01-03. 06. 11.

Bilete i înregistrare: www.electronica.de/en/2012

22-23. 09.

Bănătean Timişoara

17-21. 10.

Lumea are2012 nevoie de electronicaŠ inovatoare. Program expoziþional Aceasta este prezentataŠ aici. Program expoziþional 2012 TÂRGUL

încălţăminte şi accesorii.

Târg dedicat ofertelor Expoziţie Târgul Tehnic pentru petrecerea internaţională Timişoara. Expoziţie sărbătorilor de în iamă specializată specializată în agricultură, industrie echipamente alimentară şiIT. Târg naţional general zootehnie. OUTLET EXPO de produseofertelor outlet. TÂRGUL Târg Târg dedicat naţional general OUTLET EXPO OFERTELOR pentru petrecerea de produse outlet. Expoziţie naţională DE CRĂCIUN ŞI Târg sărbătorilor de iamă naţional dedicat specializată în REVELION ALL 4 KIDS copiilor de toate industria mobilei. vârstele. EXPO MOBILA + Expoziţie naţională Târgspecializată naţional general CASA EXPO TA în OUTLET Festival gastronomic de produse outlet. TÂRG finanţari, imobiliare, cu specific de TRADIŢIONAL DE construcţii şi panificaţie şi produse Expoziţie naţională TOAMNA amenejări. tradiţionale.

TÂRG TEHNIC OFERTELOR TIMIŞOARA DE CRĂCIUN + ŞI TIMAGRALIM IT.expo Salonul REVELION Regional al Cercetării

01.02 - 05.02 05.09- 09.09 ediþia a XLIV-a ediþia a XXXVII-a

01.02 - 05.02 05.09- 09.09

ediþia a XXXI-a ediþia a XXI-a 01.02 - 05.02

05.09- 09.09

ediþia a VII-a ediþia a XVII-a

01.02 - 05.02 20.09- 23.09

ediþia a XVI-a

01.02 - 05.02 20.09- 23.09

SALONUL SERVICILOR MEDICALE PRIVATE

EXPO MOBILA + SERBAREA CASA TA

ediþia a XII-a

CRĂCIUNULUI

ediþia a XII-a

08.03 - 11.03 CRAFT 14.11 Timişoara CRAFT CRAFT Timişoara

de produse outlet.

Expoziţie specializată în servicii naţională medicale Expoziţie specializată private. în

14-18. 11. 18.11

construcţii şi amenejări.

29.02 - 04.03 04.10- 06.10

e

02-04. 11.

CRAFT 13-16. 09. ediþia a LII-a Timişoara 08.03 Iulius Mall- 11.03 16-18. 11. CRAFT Timişoara 14-18. 11. Muzeul Timişoara 14.11 Satului - 18.11 22-23. 09. Bănătean

e

e

GASTROFEST

Expoziţie naţională de echipamente, produse şi servicii pentru gastronomie. Expoziţie culinară.

ediþia a XVI-a

29.02 - 04.03

26.04 - 29.04

e ediþia a XV-a

e e

e

GENERAL

e

02.05 - 04.05

e e

e

e

e

e

e

ediþia a X-a

02.05 - 04.05

TÂRG DE CARTE edituri, anticariat

ediþia I-a

14-18. 11.

Cea de-a 25-a edit¸ie a Târgului Internat¸ional 09.05 - 13.05 al Componentelor, Sistemelor i Aplicat¸iilor Electronice Messe München noiembrie 2012 ediþia a13–16 XLVII-a www.electronica.de 09.05 - 13.05

01.04

Iulius Mall decembrie 14.11 - 18.11 Timişoara

ediþia Iulius Mall a VII-a 16-18. 11. CRAFT Timişoara 18-22. 12. ediþia a XIX-a Timişoara

28.03 - 01.04 23.11 - 25.11

Mai multe ouă şi TÂRG GENERAL mai scumpe

ediþia CRAFT a XLVI-a ediþia a XXXIV-a 23-25. 11. ele12dach-85x130-Puntea-S_Ro.indd 1 Timişoara ediþia X-a

28.03 - 01.04

11.07.12 15:22

09.05 - 13.05

Târg de cadouri 26.04 - 29.0426.04 26.04 - 29.04 - 29.04 01.02 - 05.02 14.11 - 06.10 18.11 08.03CIZMULIŢA - 11.0308.03 08.03 - 11.03 - 11.03 08.03 - 11.03 23.11 -VERDE 25.11 CU CRAFT 04.10EXPO ENERGIA EXPO EXPO ENERGIA VERDE ENERGIA EXPO VERDE ENERGIA VERDE 05-09. 12. dedicat sărbătorii St. Timişoara SURPRIZE surse de energie surse surse regenerabilã dede energie energie regenerabilã regenerabilã surse de energie regenerabilã Nicolae.

IV-a -a

ediþia a XLIV-a

02 .02

e

e

Timişoara

.02 2

SALONUL

ee

e

ediþia a V-a

al 2012Program Program Program expoziþional Program expoziþional expoziþional expoziþional 2012 2012 2012 2012 ediþia a XLV-a

e

þi nepoluantã; tehnologii

industria mobilei.

Expoziţie naţională Târg naţional general specializată în dedicat sărbătorilor finanţari, imobiliare, de iarnă.

26.04 -e29.04

e

27. 06. – 01. 07.

ediþia I-a Timişoara

Timişoara 28.03 -

e

e e surse de energie regenerabilã

EXPO ENERGIA VERDE

ediþia a V-a specializată în Expoziţie naţională Târg naţional de de industria mobilei. SALONUL echipamente, produse ediþia a XXXIX-a îmbrăcăminte, CRAFT CRAFT EXPO MOBILA + Expoziţie naţională Iulius Mall- 18.03 17-21. 10. INDUSTRIEI 16.03 23-25. 11. GASTROFEST şiîncălţăminte servicii pentru 16-18. Timişoara TÂRG GENERAL şi Timişoara CASA TA specializată în UȘOARE gastronomie. Expoziţie accesorii. finanţari, imobiliare, 14.11 - 18.11 culinară. TÂRG construcţii şi TÂRG TEHNIC Târgul Tehnic Târg de cadouri TIMIŞOARACU + Timişoara. Expoziţie amenejări. CIZMULIŢA CRAFT CRAFT 05-09. 11. 12. sărbătorii ediþia a IX-a 01-03. IT.expo Salonul dedicat specializată în St. Timişoara SURPRIZE Expoziţie naţională de Timişoara Nicolae. Regional al echipamente IT. echipamente, produse ediþia a XII-a Cercetării SALONUL CRAFT - 18.03 16.03 Expoziţie specializată 23-25. 11. GASTROFEST şi servicii pentru SERVICILOR Iulius Mall Timişoara TÂRGUL Târg dedicat ofertelor decembrie în servicii medicale gastronomie. Expoziţie Timişoara MEDICALE 14.11 18.11 OFERTELOR pentru petrecerea CRAFT private. SALON AUTO BACÃU culinară. 02-04. 11. Timişoara DE PRIVATE CRĂCIUN ŞIautocamioane, sărbătorilor de iamă autoturisme; Târg de cadouri REVELION Târg naţional general vehicule comerciale; piese ºi CIZMULIŢA CU CRAFT SERBAREA CRAFT ediþia a VI-a 05-09. dedicat sărbătorii St. 18-22. 12. 12. dedicat sărbătorilor accesorii, anvelope; lubrifianþi; Timişoara SURPRIZE Timişoara CRĂCIUNULUI Nicolae. Târg naţional general CRAFT a XXIII-a de iarnă. servicii de transport. ediþia OUTLET EXPO

ediþia a XVI-a

Timişoara

26.04 - 29.04

þi nepoluantã; þitehnologii þi nepoluantã; nepoluantã; tehnologii tehnologii þi nepoluantã; tehnologii

ediþia a XXXII-a

Expoziţie specializată ediþia I-a ediþia ediþia I-a I-a ediþia I-a Iulius Mall ediþia a V-a SERVICILOR

ediþia a IX-a

ediþia a XXXIII-a

decembrie în servicii medicale ediþiaaaLII-a III-a ediþia VII-a ediþia Timişoara MEDICALE 28.03 - 01.04 29.02 - 04.03 08.03 - PRIVATE 11.0308.03 08.03 - 11.03 - 11.03 private. 08.03 - 11.03 01.02 - 05.02 26.04 - 29.0426.04 26.04 - 29.04 - 29.04 TÂRG GENERAL

Târg naţional general dedicat sărbătorilor de iarnă.

ediþia ediþia a V-a a V-a

ediþia a V-a

(Continuare de la pagina 10)

09.05 - 13.05 26.04 - 29.04

Creşterea temporară a producţiei de ouă se explică şi prin faptul că timp de câteva luni a XV-a ediþia ediþia a XV-a a XV-a ediþia a XV-a XI-a -a ediþia a XXXI-a ediþia a V-a a V-a ediþia a V-aediþia a ediþia XVIII-a ediþia a VIII-a ediþia a V-a ediþia ediþia a XVI-a producţia s-a desfăşurat şi în condiţiile vechi şi ediþia VIII-a 02.05 04.05 02.05 02.05 04.05 04.05 02.05 04.05 02 .02 01.02 05.02 ediþia a XXXIX-a în cele noi. Dar creşterea prducţiei poate fi ediþia a LI-a 16.03GENERAL - 18.0316.03 16.03 - 18.03 - 18.03 16.03 - 18.03 GENERAL TÂRG TÂRGGENERAL GENERAL TÂRG 28.03 - 01.04 13.06 - 17.06 29.02 - 04.03 urmată de nesiguranţa pieţei deoarece se 12.12 - 16.12 17.10 -- 18.11 21.10 14.11 aşteaptă creşterea însemnată a costurilor cu TÂRG GENERAL ediþia a X-a ediþia ediþia a X-a a X-a ediþia a X-a aI-a ediþia a VII-a ediþia a IX-a ediþia ediþia a IX-a a IX-a ediþia a IX-a furaje, care reprezintă 70 de procente din chelediþia a XIV-a ediþia a XVII-a 16.03 - 18.0316.03 ediþia a V-a tuielile de producţie. Dacă creşterea preţului 16.03 - 18.03 - 18.03 16.03 - 18.03 02 .02 01.02 - 05.02 02.05 - 04.0502.05 02.05 - 04.05 - 04.05 02.05 - 04.05 TÂRG DE TÂRG CARTE TÂRGDE DECARTE CARTE TÂRG DE CARTE de cost nu se va putea recupera în preţurile de ediþia a LIII-a ediþia a XXXVIII-a ediþia a XII-a edituri, anticariat edituri, edituri, anticariat anticariat edituri, anticariat 28.03 - 01.04 13.06 - 17.06 în Ungaria s-ar putea să scadă din 29.02 - 04.03 producţie, 12.12 - 16.12 VI-a a ediþia a XVI-a ediþia I-a ediþia ediþia I-aI-a ediþia I-a nou producţia de ouă. În iulie (comparativ cu 14.11 - 18.11 ediþia a VI-a ediþia ediþia a VI-a a VI-a ediþia a VI-a 17.10 21.10 ÃU TÂRG GENERAL luna iulie a anului trecut), preţurile de produce, 28.03 - 01.0428.03 28.03 - 01.04 - 01.04 28.03 - 01.04 02 .02 01.02 - 05.02 09.05 - 13.0509.05 09.05 - 13.05 - 13.05 09.05 - 13.05 ºi ţie au crescut cu 20 de procente – de la 15,56 ediþia a III-a ediþia a XLVIII-a ediþia a XIII-a anþi; forinţi la 18,79 forinţi. În luna iule a acestui an, ediþia ediþiaa aXXIII-a XI-a ediþia a XL-a 13.06 - 17.06 26.04 - 29.04 08.03 - 11.03 preţul de cost pe ou a fost de 18,5 forinţi. ediþia a XLVII-a ediþia ediþia a XLVII-a a XLVII-a ediþia a XLVII-a aI-a ediþia a XII-a ediþia a VII-a ediþia ediþia a VII-a a VII-a ediþia a VII-a Preţurile de achiziţie nu au acoperit nici în 17.10 21.10 12.12 - 16.12 14.11 - 18.11 28.03 - 01.0428.03 28.03 - 01.04 - 01.04 28.03 - 01.04 .03 3 29.02 - 04.03 09.05 - 13.0509.05 09.05 - 13.05 - 13.05 09.05 - 13.05 2010, şi nici în 2011 preţurile de cost. În cea de-a 34-a săptămână a acestui an, preţul ediþia a XVII-a ediþia a XXXV-a ediþia a XVIII-a mediu de vânzare en-gros a fost de 25,12 ediþia a XX-a ediþia XIX-a ediþia a XLVI-aediþia V-a a ediþia a XLV-a ediþia a XLVI-a a XLVI-a ediþia a XLVI-a ediþia aa XXII-a ediþia a XXXIV-aediþia ediþia a XXXIV-a a XXXIV-a ediþia a XXXIV-a forinţi pe bucată. Această valoare a depăşit cu 13.06 - 17.06 08.03 - 11.03 26.04 - 29.04 28 de procente nivelul preţului înregistrat în 28.03 - 01.04 - 01.04 28.03 - 01.04 .03 3 29.02 - 04.03 09.05 - 13.05 - 13.05 09.05GENERAL -GENERAL 13.05 23.11 - 25.11 17.10 21.10 28.03 - 01.0428.03 12.12 -09.05 16.12- 13.0509.05 TÂRG GENERAL TÂRG TÂRG TÂRG GENERAL perioada similară a anului 2011. Totodată, în luna iulie a acestui an, preţul mediu de vânzare ediþia a XIX-a ediþia a VI-a ediþia a XVIII-a ediþia a IX-a ediþia ediþia a IX-a a IX-a ediþia a IX-a XII-a -a ediþia a XXXII-a ediþia a XXXIII-a ediþia ediþia a XXXIII-a a XXXIII-a ediþia a XXXIII-a cu amănuntul a fost de 48,34 forinţi, cu 29 de ediþia a XXIV-a ediþia a XVIII-a ediþia X-a procente mai ridicat comparativ cu aceeaşi 09.05 - 13.0509.05 09.05 - 13.05 - 13.05 09.05 - 13.05 28.03 - 01.0428.03 28.03 - 01.04 - 01.04 28.03 - 01.04 .03 3GENERAL 29.02 04.03 TÂRG TÂRGGENERAL GENERAL TÂRG GENERAL perioadă a anului trecut. Producţia ungară de 23.11 - 25.11 ouă comestibile acoperă 80 de procente din str.ediþia Libertăţii nr. 1, Bacău 600052 Tel.: 0234/570010 • Fax:a0234/571070, • E-mail: expo@ccibc.ro •aWeb: www.ccibc.ro • www.expobacau.ro consumul intern. a XVIII-a ediþia ediþia a XVIII-a a •XVIII-a ediþia XVIII-a 576011 II-a a ediþia a VIII-a ediþia a XVI-a ediþia ediþia XVI-a a XVI-a ediþia a XVI-a 17.10 -- 18.11 21.10 14.11

SERBAREA CRĂCIUNULUI

CRAFT Timişoara

12.12 - 16.12

18-22. 12.

CAMERA DE COMERȚ ŞI INDUSTRIE BACĂU

.03 3

29.02ediþia - 04.03 VII-a

II-a a

ediþia a XVII-a

28.03 - 01.0428.03 28.03 - 01.04 - 01.04

28.03 - 01.04

ediþia a XIV-a ediþia ediþia aX aIV XIV -a-a

ediþia a XIV-a

13.06 - 17.0613.06 13.06 - 17.06 - 17.06

13.06 - 17.06

12.12 - 16.12 ediþia a V-a

ediþia ediþia a V-a a V-a

ediþia a V-a


14 Căutaţi partener de afaceri din Ungaria? Citiţi PUNTEA şi Economia Ungară !

Noi hale de producţie Layer Srl. a construit două noi hale de producţie în localitatea Szeghalom, în Parcul Industrial Sárrét. Investiţia a fost realizată cu finanţarea Programului Operativ Regional pentru Câmpia de Sud din cadrul Noului Plan Széchényi. Una din hale a fost ridicată de societate în vederea extinderii punctului propriu de lucru, iar cealaltă în calitatea sa de operator al Parcului Industrial Sárrét. Suprafaţa totală a halelor este de 6400 metri pătraţi. Costul total al investiţiei a fost de 644 milioane de forinţi, din care 271,7 milioane de forinţi provin din finanţare UE nerambursabilă.

Dacă doriţi să citiţi regulat magazinul nostru, trimiteţi-ne adresa poştală, şi începând cu numărul următor vi-l trimitem în mod gratuit:

feliciter@feliciter.hu

În 2011, Layer Srl. a realizat un venit din vânzări de 1,771 miliarde de forinţi, cea mai mare parte a venitului a fost dată de lucrările de execuţie din industria de construcţii, respectiv de comerţul cu amănuntul şi engros al produselor siderurgice. Societatea a înregistrat un profit de 162 milioane de forinţi şi are peste 100 de angajaţi.


15

Locul reclamei Dvs.!

Piaţa ţintă: Ungaria! Apelaţi şi Dvs. la serviciile oferite de Feliciter Srl. ca agent de publicitate! • Găsiţi parteneri noi, extindeţi-vă cercul de cumpărători din Ungaria! • Cea mai eficientă utilizare a bugetului alocat pentru marketing, de la mini campania regională până la campania de mare volum la nivel naţional! • Apariţii online şi offline, de la proiectare până la realizare!

Reclama este cea mai bună metodă pentru creşterea vânzărilor. Nu pierdeţi timp, puteţi creşte profitul deja cu cheltuieli minime!

Feliciter Kft.

Tel./Fax: +36/42/504-930 • Mobil: +36/70/425-0408 kovatsviktor@feliciter.hu • www.feliciter.hu

Demarează producţia În acest trimestru, în uzina din Nagykanizsa a societăţii General Electric începe producţia corpurilor de iluminat pentru exterior şi interior cu tehnologie LED. O altă uzină a societăţii General Electric aflată în apropiere, în localitatea Zalaegerszeg, va fi furnizorul acesteia. O altă veste legată de acest subiect este faptul că guvernul ungar acordă o subvenţie de cinci miliarde de forinţi pentru modernizarea iluminării realizate de consiliile locale.

Nominalizat oficial pentru B'Oscar în categoria cel mai bun Bosch Diesel Center.

Verificarea completă, lucrări de reparaţii-recondiţionare, respectiv programare, verificare în perioada de garanţie, expertiză la pompe de injecţie diesel electronice şi mecanice , injectoare diesel, pompe de înaltă presiune.



Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.