Masa rotunda - jurnalisti

UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA”

CENTRUL DE STUDII SI ANCHETE SOCIO ­UMANE FACULTATEA DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞI ŞTIINŢE POLITICE FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE

PERCEPŢIA JURNALIŞTILOR PRIVIND CONDIŢIA JURNALISTULUI, VALORILE PROFESIONALE ŞI CALITATEA JURNALISMULUI DIN ROMÂNIA Autori : Conf. univ. dr. Livica Frăţiman, Lect.univ.dr. Ioan Damaschin, Lect.univ. dr. Rus Mihaela, Lect. univ.dr. Elena Predescu, Lector univ.dr. Cristina Gelan, lect.univ.drd. Mihaela Naidin, Asist. univ.

Oana Enache, Asist.univ. Tănase Tasenţe

Obiective 1.

Identificarea opiniei jurnaliştilor constănţeni privind profesia de jurnalist, a dificultăţilor profesionale şi a măsurilor de depăşire a acestora;

3.

Evidenţierea deosebirilor semnificative legate de vârstă, gen biologic şi domeniul de lucru al repondenţilor.

Ipoteze de lucru 



Se prezumă că opinia jurnaliştilor reprezintă cadrul propice pentru definirea condiţiei jurnalistului în societatea actuală din România şi, în particular, din Constanţa.

Se prezumă că opinia jurnaliştilor este influenţată de caracteristici individuale sau legate de tipul de jurnalism practicat.

Metodologie METODĂ: SONDAJ DE OPINIE INSTRUMENT: CHESTIONAR DE PERCEPŢIE Descriere : 31 de itemi 4 dimensiuni: 1. Percepţia privind condiţia jurnalistului în societatea românească actuală.

2. Percepţia privind valorile jurnaliştilor.

3. Percepţia privind calitatea jurnalismului românesc: cauze şi dificultăţi.

4. Percepţia privind soluţii de îmbunătăţire a profesionalismului în jurnalism.

Validitate: Metoda experţilor Administrare: On line Perioada de desfăşurare: 15 martie ­ 5 aprilie 2010 Prelucrare ­ program SPSS Interpretare ­ pe itemi, comparaţii şi corelaţii.

Participanţi la studiu 





Chestionarul a fost adresat tuturor jurnaliştilor constănţeni. În urma eliminării chestionarelor invalide datorită răspunsurilor incomplete sau care nu se încadrează în cote, lotul a rămas constituit din 32 de jurnalişti.

Caracteristicile lotului de subiecţi sunt:

Percepţia jurnaliştilor privind condiţia jurnalistului, valorile profesionale şi calitatea jurnalismului din România Lotul de cercetare 

Distribuţia eşantionului în funcţie de genul biologic Gen

Procentaj

Feminin

47%

Masculin

53%

Distribuţia eşantionului în funcţie de vârstă Vârsta

Frecvenţa

18­25

25.00%

26­31

34%

32­40

22%

41­50

19%

25% dintre repondenţi au vârsta cuprinsă între 18­25 de ani, 34% se încadrează între 26­31 de ani, 22% între 32­40 de ani. O frecvenţă mai scăzută, de 19%, o întâlnim la categoria de vârstă 41­50 de ani

Distribuţia eşantionului în funcţie de tipul media Tip media

Frecvenţă

Radio

16%

Televiziune

28%

Presă scrisă

84%

84%

90% 80% 70% 60%

radio

50%

televiziune 28%

40% 30%

presa scrisa

16%

20% 10% 0%

1

16 % dintre subiecţi lucrează în radio, 28% lucrează în televiziune şi 84% îşi desfăşoară activitatea în presa scrisă.

Distribuţia eşantionului după funcţia repondentului Funcţia

Procentaj

jurnalist fără atribuţii de conducere

34%

şef secţie

16%

redactor­şef

9%

şef de departament

9%

director media

6%

Nu răspund

25%

director general

0%

editor coordonator

0%

secretar general de redacţie

0.00%

34% dintre participanţi nu au atribuţii de conducere, 16% dintre aceştia ocupă funcţia de şef de secţie, 9% sunt încadraţi pe postul de redactor­şef şi şef de departament, 6% dintre repondenţi sunt director media.

 Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de studii Nivelul de studii

Procentaj

studii de licenţă

44%

curs

33%

postuniversitar, masterat

facultate în curs

19%

doctorat

3%

şcoala postliceala sau colegiu

0.00%

Altele

0%

Nu răspund

0%

44% dintre repondenţi au studii de licenţă, 33 % deţin studii de masterat şi 19% urmează în prezent facultatea. Doar 3% dintre participanţi deţin studii de doctorat.

1. Consideraţi că învăţământul superior jurnalistic românesc oferă premisele teoretice şi aplicative pentru buna pregătire a jurnaliştilor?

44% dintre repondenţi consideră că învăţământul superior jurnalistic din ţara noastră oferă, în mare măsură, premise pentru o bună pregătire a jurnaliştilor, în comparaţie cu 40% care susţin că oferă în mică măsură o pregătire corespunzătoare.

2. Consideraţi necesare probele de aptitudini şi de cultură generală la selecţia candidaţilor pentru învăţământul jurnalistic ?

Un procent semnificativ (94%) dintre repondenţi susţin necesitatea aplicării probelor de aptitudini şi de cultură generală în cadrul selecţiei candidaţilor pentru învăţământul jurnalistic, față de 6% dintre aceştia, care nu consideră aplicarea unor asemenea probe.

3. Jurnalistul este protejat de o lege profesională adaptată şi competentă?

În urma analizei rezultatelor s­au obţiunt următoarele procente: 41% dintre jurnalişti consideră că se simt protejaţi în foarte mică măsură iar 38% consideră că sunt protejaţi în mică măsură de o legislatie profesională. Un procent scăzut din rândul jurnaliştilor (22%) afirmă că s­ar simti protejaţi de o legislatie adecvată. Nici un respondent nu a declarat că sistemul legislaţiv protejează în foarte mare măsură jurnalismul.

4. Codul deontologic al jurnalistului acoperă toate situaţiile cu care se confruntă jurnaliştii în prezent?

Nici un repondent nu consideră că situaţiile cu care se confruntă jurnaliştii sunt întotdeauna acoperite de către codul deontologic. 28 % şi 38% dintre jurnalişti sunt de părere că acesta acoperă deseori şi respectiv uneori ipostazele cu care se confruntă jurnalistul. Codul deontologic acoperă rareori şi niciodată situaţiile cu care se confruntă pentru 31% şi respectiv 3% dintre participanţi.

5. Consideraţi că învăţământul jurnalistic trebuie sa fie actualizat prin forme de pregătire profesională continuă?

Cei mai mulţi dintre repondenţi au fost de acord cu faptul că învăţământul jurnalistic trebuie să se realizeze sub formă de pregătire continuă: 56 % dintre aceştia şi­au exprimat acordul total, 31% acordul iar 13% acordul parţial. Nici un repondent nu s­a exprimat în dezacord cu instituirea formării profesionale continue.

6. Raportul ierarhic în profesia de jurnalist este definitoriu pentru abordarea produselor jurnalistice?

43% şi respectiv 31% dintre jurnaliştii care au răspuns la acest chestionar se declară de acord şi de acord parţial cu faptul că în abordarea produselor jurnalistice o mare influenţă o are raportul ierarhic. O frecvenţă mai redusă întâlnim în rândul subiecţilor care nu au fost de acord sau au prezentat un dezacord total în ceea ce priveşte influenţa raportului ierarhic în abordarea produselor jurnalistice.

7. Primiţi pe cale ierarhică, de la patron, teme de lucru şi/sau indicaţii de abordare?

Un procent semnificativ dintre jurnaliştii care au răspuns la acest chestionar, respectiv 47% primesc uneori indicaţii , 16% primesc des indicaţii şi 13% foarte des. Un procent mai mic găsim în cazul jurnaliştilor care au declarat că primesc rar (13%) sau foarte rar (13%) directive cu privire la problemele abordate.

8. Vă permiteţi să refuzaţi abordarea unui subiect comandat de patronul organizaţiei?

În ceea ce priveşte posibilitatea de a refuza abordarea anumitor subiecte recomandate de superior, întâlnim următoarea distribuţie : 13% dintre jurnaliști nu îşi permit niciodată să refuze abordarea unei teme date de superior, 38% rareori, 28% uneori, 6% deseori şi 16% întotdeauna.

9. Aţi schimbat locul de muncă din cauza refuzului de a realiza o temă primită pe cale ierarhică?

Un procent semnificativ de repondenţi (41%), susţin că nu au schimbat niciodată sau rareori (9%) locul de muncă pentru că au refuzat să realizeze o temă indicată de superior. 22% dintre jurnalişti declară că au schimbat uneori locul de muncă din acestă cauză şi 19%, respectiv 9% susţin că au schimbat deseori sau întotdeana organizaţia în care îşi desfăşurau activitatea din acest motiv

10. Aţi abordat subiecte la sugestia unor persoane cu funcţii înalte în guvern, parlament sau justiţie?

Frecvenţa răspunsurilor cu privire la abordarea unor probleme sugerate de persoane cu funcţii înalte în diferite domenii de influenţă se prezintă astfel: 3% dintre respondenţi declară că abordează întotdeauna subiecte în astfel de manieră, 16% deseori, 44% uneori, 13% rareori şi 25% dintre jurnalişti nu se lasă influenţaţi niciodată în abordarea unor teme de sugestiile persoanelor din arcul de putere.

11. Aţi publicat sau aţi trecut sub tăcere anumite informaţii în funcţie de anumite circumstanţe?

Influenţa anumitor circumstanţe în decizia de a publica diverse materiale, se face resimţită în cazul a 3% dintre repondenţi care au declarat că publică întotdeauna astfel de materiale. 16% consideră că deseori au publicat informaţii în funcţie de anumite circumstanţe şi 53% consideră că se lasă influenţaţi uneori de circumstanţe. Frecvenţa celor care nu au publicat sau au publicat rar în această manieră se prezintă astfel: 22% dintre jurnalişti au publicat rar influenţaţi de circumstanţe şi 6% dintre aceştia niciodată.

12. Cât de mult contează cunoştintele dobândite în sistemul educaţional pentru exercitarea profesiei de jurnalist?

Importanţa cunoştinţelor dobândite în sistemul educaţional necesare pentru exercitarea profesiei de jurnalist se prezintă sub forma urmatoarelor frecvenţe: 28% dintre repondenţi consideră că informaţiile dobândite prin educaţie contează foarte mult în profesia de jurnalist.

34% sunt de părere că sistemul educaţional influenţează mult activitatea jurnalistică, 25% susţin o influenţă de intensitate medie, 9% și 3% dintre participanţii la cercetare consideră că educaţia influenţează puţin şi foarte puţin profesia de jurnalist.

13. Câte cărţi/reviste de specialitate aţi citit în ultimule trei luni?

Frecvenţa răspunsurilor participanţilor la cercetare în funcţie de numărul de cărţi citite în ultimile trei luni se prezintă astfel: 16% dintre jurnalişti susţin că au citit o singură carte în acest interval de timp, 41% dintre aceştia au citit mai puţin de 3 cărţi, 28% mai mult de 4 cărţi. 16% dintre repondenţi au declarat că nu au citit nici o carte în ultimile trei luni.

14. Gândindu­vă la activitatea dumneavoastră profesională, aşezaţi în ordinea importanţei următoarele aspecte:

15. Consideraţi că respectarea Drepturilor Omului constituie limite ale jurnalismului de succes?

În urma analizei răspunsurilor, 19% şi 41% dintre jurnalişti consideră că respectarea Drepturilor Omului constituie în foarte mare măsură respectiv în mare măsură limite ale jurnalismului de success. 22% dintre repondenţi sunt în mică măsură de acord cu afirmaţia de mai sus şi 19% nu sunt de loc de acord cu aceasta.

16. Alegeţi un jurnalist din Romania şi/sau din media internaţională pe care­l urmaţi ca model în viaţa profesională.

Cele mai multe dintre răspunsuri au vizat următorii jurnalişti: 27% dintre subiecţi îl au ca şi model pe Cristian Tudor Popescu, 13% dintre aceştia urmează ca model în viaţa profesională pe Mircea Badea şi 7% dintre jurnalişti îl consideră model pe Robert Turcescu.

Printre opţiunile repondenţilor s­au mai găsit următorii jurnalişti: Emil Hurezeanu, Cristian Tabără, Victor Ciutacu etc. 20% nu au nici un model

17. Sunteţi mulţumit de rolul şi statutul profesional pe care le deţineţi în prezent?

Frecvenţa răspunsurilor referitoare la gradul de satisfacţie privind rolul şi statutul profesional sunt aproximativ asemănătoare. Astfel 44% dintre repondenţi s­ au declarat satisfăcuţi de rolul şi statutul ocupat şi 56% dintre aceştia s­au declarat nemulţumiţi de statutul prezent.

18. Daca aţi raspuns NU la itemul 17, precizati ce rol v­aţi dori să indepliniţi în echipa de redacţie?

28% Editor Reporter Tehnoredactor NR

49%

17% 6%

19. Obişnuiţi să faceţi presupuneri sau insinuări în publicaţiile dvs?

56% dintre participanţii la cercetare suţin că fac insinuări în publicaţiile pe care le realizează, în timp ce 44% declară că nu obişnuiesc să faca astfel de presupuneri .

20. Vi se întâmplă să utilizaţi cuvinte sau expresii care pot fi interpretate în mai multe feluri?

Un procent semnificativ de 69% dintre repondenţi utilizează expresii interpretabile, față de 31% dintre aceştia care declară că nu utilizează cuvinte sau expresii care pot fi interpretate.

21. Respectaţi adevărul chiar dacă acesta nu favorizează materialul sau stilul dvs. jurnalistic?

Toţi jurnaliştii care au participat la cercetare susţin, în diferite grade, că respectă adevărul chiar dacă acesta nu favorizează materialul sau stilul jurnalistic pe care îl practică: 41% dintre repondenţi respectă întotdeauna adevărul în practica jurnalistică, 34% deseori şi 25% respectă uneori adevărul.

22. Obişnuiţi să prezentaţi lacunar ştiri sau evenimente?

34% dintre repondenţi susţin că obişnuiesc să prezinte lacunar ştiri sau evenimente, spre deosebire de 66% dintre jurnalişti care declară că nu obişnuiesc să ofere astfel de informaţii.

23. Materialele publicate de dvs. vă ajută să urcați pe scara socială?

53% dintre cei care au răspuns la chestionar declară că materialele pe care le publică îi ajută să avanseze din punct de vedere social. 47% dintre jurnalişti nu sunt de părere că materialele publicate ar influenţa într­un fel ascensiunea pe scara socială.

24. Vă menţineţi poziţia faţă de un subiect/eveniment indiferent de conjunctură?

Frecvenţa răspunsurilor obţinute în urma analizei se prezintă astfel: 28% dintre repondenţi îşi menţin întotdeauna poziţia faţă de un anumit eveniment indiferent de situaţie, 53% declară că îşi păstrează atitudinea indiferent de conjunctură şi 19% îşi păstrează uneori această poziţie.

25. Aţi publicat materiale negative având ca subiect Preşedintele ţării?

69% dintre jurnaliştii care au răspuns la acest chestionar declară că au publicat materiale negative referitoare la Preşedintele ţării. 31% dintre aceştia susţin că nu au oferit informaţii cu caracter negativ referitoare la Preşedintele României.

26. Credeţi că schimbarea socială după intrarea Romaniei în UE a fost favorabilă jurnalismului românesc?

Intrarea României în UE este văzută ca un avantaj de 66% dintre jurnalişti, în timp ce 34% consideră că aceasta nu a fost favorabilă jurnalismului românesc.

27. Notaţi 3 argumente pentru varianta de răspuns aleasă (la intrebarea precedentă) : Credeţi că schimbarea socială după intrarea Romaniei în UE a fost favorabilă jurnalismului românesc?

Argumente favorabile Subiecte noi Posibilitatea de mişcare în Europa Extiderea ariei de documentare Aria de abordare a temelor este mai mare Protecţie

Frecvenţa 4 4 3 3 3

28. În ţara noastră, în jurnalism, predomină modelele importate din străinătate?

29. Care dintre modelele de jurnalism credeţi că este urmat cu precădere în ţara noastră?

Frecvenţa răspunsurilor cu privire la modele străine de jurnalism care sunt urmate în ţara noastră se prezintă astfel: 34 % dintre respondenţi consideră că modelul jurnalismului american este adoptat de către jurnaliştii din ţara noastră, urmat de modelul meridional (Italia, Spania, Portugalia)­25%, S­au mai obţinut următoarele frecvenţe: 19% consideră că modelul preluat este cel est european (Polonia, Ungaria, Croaţia, etc.), 16% văd modelul francez ca cel adoptat de jurnaliştii români şi doar 6% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că modelul englez este urmat în România.

30. Alegeţi, în ordinea importanţei, cauzele şi dificultăţile ce intervin în calitatea jurnalismului românesc

31. Alegeţi, în ordinea importanţei, soluţii pentru creştere profesionalismului în jurnalismul românesc

Analiză comparativă 

ÎN FUNCŢIE DE GENUL BIOLOGIC 1. Vă permiteţi să refuzaţi să abordaţi un subiect comandat de patronul organizaţiei? feminin

mas c ulin

5 .8 8 % 1 7 .6 5 %

6 .6 7 % 1 1 .7 6 %

Q8 2 6 .6 7 %

intotdeauna deseori uneori rareori niciodata

4 0 .0 0 % 2 9 .4 1 % 3 5 .2 9 % 2 6 .6 7 %

Se constată o diferenţă între subiecţii de sex feminin şi subiecţi de sex masculin în ceea ce priveşte posibilitatea acestora de a refuza abordarea unui subiect comandat de patronul instituţiei. 27% dintre participanţii de sex masculin îşi permit să refuze un subiect indicat de patron, în comparaţie cu 6% dintre respondeţii de sex feminin.

2. Obisnuiţi să faceţi presupuneri sau insinuări în publicaţiile dvs?

feminin

masculin da nu

2 9 .4 1 % 4 0 .0 0 %

6 0 .0 0 % 7 0 .5 9 %

Obişnuinţa de a face presupuneri sau insinuări în publicaţii de prezintă diferit în rândul repondenţilor de sex feminin respectiv masculin. Astfel, 70% dintre participanţii de sex feminin recunosc că obişnuiesc să folosească insinuări în activitatea lor publicistică, în comparaţie cu 40% dintre participanţii de sex masculin care recunosc acest fapt.

3. Sunteţi mulţumit de rolul şi statutul profesional pe care le detineţi în prezent? feminin 1 7 .6 5 %

masculin 1 1 .7 6 %

Q15

2 0 .0 0 % 2 6 .6 7 %

in foarte mare masura in mare masura in mica masura in foarte mica masura Pies show counts

1 7 .6 5 % 2 6 .6 7 % 5 2 .9 4 %

2 6.6 7 %

Gradul de satisfacţie privind rolul şi statutul profesional diferă în funcţie de sexul paricipanţilor la cercetare.

57% dintre respondenţii de sex feminin se declară în mare măsură mulţumiţi de rolul deţinut în prezent şi doar 27 % dintre cei de sex masculin sunt în mare măsură mulţumiţi de acest lucru.

4. Aţi publicat materiale negative având ca subiect Preşedintele ţării? feminin

mas c ulin 20.00%

da nu

41.18%

58.82%

80.00%

Frecvenţa răspunsurilor cu privire la publicarea materialelor negative la adresa Președintelui ţării se prezintă diferit la respodenţii de sex feminin în comparaţie cu cei de sex masculin. Astfel 59% dintre repondenţii de sex feminin şi 80% dintre cei de sex masculin recunosc publicarea unor astfel de materiale.

CONCLUZII Dimensiunea I - Condiţia jurnalistului 

Profesia de jurnalist nu beneficiază de reglementări juridice adecvate, astfel încât se pot insinua atitudini necorespunzătoare în relaţia ierarhică a jurnalistului, precum şi la nivelul drepturilor şi libertăţilor profesionale.

Exemplificând, se remarcă faptul că domeniul profesional jurnalistic este tensionat din cauza încercărilor de dominaţie politică sau guvernamentală, obiectivate prin subiecte preferenţiale, abordări particulare, orientări politice, etc.  Domeniile profesionale marcate cel mai mult de aceste imixtiuni aparţin presei scrise, urmate de televiziune şi radio;  Cu cât nivelul ierarhic este superior cu atât presiunea socio-politică este percepută mai accentuat; 

Se observă că femeile se conformează mai uşor la presiune, percepând la nivel subiectiv mai accentuat disconfortul psihologic în raport cu bărbaţii;  Se identifică o slabă securitate profesională privind stabilitatea locului de muncă având ca punct de plecare acest disconfort psihosocial datorat mediului conflictual 



Învăţământul jurnalistic este performant în opinia majorităţii, totuşi se pot formula măsuri de creştere a performanţei profesionale, cea mai populară fiind introducerea unor criterii de selecţie a candidaţilor între care se numără aptitudinile specifice profesiei. 

Ca particularitate a acestei dimensiuni, se menţionează diferenţa de opinie a jurnaliştilor cu experienţă îndelungată, care susţin în mai mare măsură necesitatea ridicării standardelor de calitate ale învăţământului jurnalistic în vederea creşterii performanţelor profesionale ale acestora

Dimensiunea 2 -Percepţia privind valorile profesionale ale jurnaliştilor 

Sistemul valoric al jurnaliştilor conform studiului efectuat nu are sustenabilitate socială

Deşi în opinia repondenţilor cunoştinţele profesionale sunt importante pentru exercitarea profesiei, sondajul relevă că acest aspect este prezent doar la nivel declarativ  La nivelul realizării unui material primează noutatea informaţiei în detrimentul principiilor deontologice şi a concordanţei cu realitatea  În opinia participanţilor la studiu profesia de jurnalist este lipsită de modele etice şi profesionale , acest fapt fiind observabil mai accentuat la nivelul tinerilor jurnalişti 

Lipsa valorilor și modelelor etice şi deontologice îi determină pe jurnalişti să perceapă drepturile cetăţeneşti ca impedimente în cariera lor profesională  se observă o contradicţie între rolul și statutul social şi satisfacţia profesională, cei mai mulţi dintre repondenţi manifestându-şi nemulţumirea în legătură cu recompensele materiale şi morale în urma exercitării profesiei  în ierarhia valorilor, simbolurile naţionale ocupă un loc secund, putând fi considerate comune şi suportând acelaşi tratament din partea media ca orice altă instituţie sau persoană. Această categorizare este evidentă în special în opinia jurnaliştilor bărbaţi. 

Dimensiunea 3 -Percepţia privind calitatea jurnalismului românesc: cauze şi dificultăţi . 

Condiţia jurnalistului se reflectă în calitatea produselor jurnalistice prezente în cotidian repondenţii recunosc, într-o proporţie considerabilă, că produsul creaţiei jurnalistice individuale este perturbat de atitudinii şi percepţii eronate ale socialului şi ale rolului profesiei de jurnalist în contextul socio-politic actual;  absenţa reglementării juridice a profesiei favorizează comportamente lipsite de profesionalism, transformând mass- media într-un mijloc de manipulare vulnerabil la influenţe din partea celorlalte puteri în stat  lipsa de modele consistente şi neputinţa de a-şi percepe propriul progres în carieră reduce calitatea actului jurnalistic şi perturbă exercitarea rolului mass-media în societate ca putere independentă a statului 

Dimensiunea 4-Percepţia privind soluţiile pentru îmbunătăţirea profesionalismului în jurnalism. 

Măsurile pentru creşterea calităţii jurnalismului identificate în prezentul studiu se referă la următoarele aspecte:

Îmbunătăţirea legislaţiei  Eliminarea imixtiunii politicului în mass-media  Înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea legislaţiei şi deontologiei profesionale  Adaptarea jurnalismului la caracteristicile culturale româneşti  Selecţia profesională pe criterii reale  Implicarea jurnalismului în social. 

LIMITELE STUDIULUI  Eşantionare – aleatorie - reprezentativitate  Administrare – on line - control

limitativ  Investigare – dezirabilitate socială  Interpretare - statistică limitativă; reducere la unitate;  Concluzii – preliminare