Când erai mic, cum te gândeai că o să fii la vârsta asta? Cum te gândeai că o să fii în general? Ce voiai să faci? Ce te gândeai că ai să faci? Când eram copil, stăteam mai mult prin casă, indiferent de orar făceam beat-uri, când alţii se duceau la fotbal. Credeam că o să ajung poloist de performanţă, credeam că o să am linie dreaptă în viaţă. O luasem razna, făceam muşchi, abia aşteptam o altercaţie şi tot muzica m-a scos din combinaţie. M-am apucat de treabă şi-am început să încerc să am tupeu, să cred că treaba o să meargă. Şi, de fiecare dată când nu renunţam, soarta mă răsplătea cu fericire şi cu bani. Cum mă gândeam că o să fiu? Un mix între ce sunt acum şi ce voiam să fiu, nu ştiu. Ce e România pentru tine? La început a însemnat ceva pentru care merita luptat, mai ales în copilăria în care-am fost ancorat. Cu familie şi rituri, şi babe şi riduri şi-apoi am văzut partea-ntunecată a lumii, şi tu dacă eşti copil încă nu ştii cum îi. O ţară specială, dar ca oricare alta, în care libertatea şi-a făcut loc cu ciocanu` şi cu dalta. Dezamăgit eram când căutam original, în România multe chestii importam. Şi apoi am dat de folclorul nostru elegant Şi iar am găsit ceva pentru care pot lupta. Cu el am găsit drumul spre o pace, cum va găsi şi România în mâna unei minţi dibace. Cum vezi România peste 20 de ani? Da’ peste 100?
SUB CARP ATI VAZUT UN CAL MARO?
Mi-am setat maşinăria în viitor cu 20 de ani, apăs pe buton şi văd acum pe ce-am dat bani. A mers, totul are sens, iau un ziar în mână şi încep să citesc. Văd, încă sunt probleme mari în ţară. Văd un interes mare pentru problema agrară. Oamenii-s uniţi, o văd în ochii lor, probabil că sub încercări s-au unit ca un popor. Dau să mai citesc un rând, dar mă teleportez iar în viitor cu încă 80 de ani. 2110, zac printre ruine, iată-mă alergat de porci mistreţi şi alte jivine. În 3 minute sunt salvat de un elicopter. „Ce cauţi în muzeu?” se aude din el. Îmi zic: „Tinere, puteai să mori acolo jos, zona e sălbatică, să ştii că eşti norocos.” Cobor într-un sat ce se-ntinde prin copaci, prin subteran, pe câmpii – sute de vaci. Omenirea părăsise oraşul, în Europa aceeaşi poză, bărbaţi şi femei cu natura-n simbioză. Conceptul democraţiei dispăruse, evident, dau să fac o poză zaaap, înapoi în prezent. Omenirea trecuse la democraţie.
Dac-ai fi cel mai bogat şi puternic om din România, ce ai face pentru ţara ta? Dac-aş fi cel mai influent bogătan din România, Aş cheli până când aş termina povestirea. Fiindcă e o foarte mare responsabilitate. Cred că ar trebui să fii-nţelept în toate. M-aş uita la noi sau la alte ţări surioare, aş vrea să văd dacă există oare, un bogătan ce face bani pe propriile picioare, un bogătan ce ştie să dea unde trebuie, nu unde doare. Un bogătan ce ştie nevoile comunităţii, ce profită de situaţia lui pentru binele dreptăţii şi, dacă există, e adevărat model. Dac-o să fiu cel mai bogat, deşi mă îndoiesc, aş vrea să fiu ca el. Ce te face pe tine român? Trecutul şi prezentul mă definesc ca român, chiar dacă-s atipic la felu-n care spun, o zice numele, o zic actele şi mai nou aş vrea s-o zică faptele. Am brazi ca verişori şi molizi ca fraţi, iar lumea prin ţară ne cheamă Subcarpaţi. Lucrurile care-ţi plac Mamă, am crescut, îmi place soarele, natura La mike deschid sufletul, la verde gura şi uite: caut, găsesc, încerc, încep, cresc, greşesc, reîncep, compun, cânt, cumpăr, vând dau, iau, sper, cred, scriu. Repet, comunic, împac, ridic. Tastez, apăs, modulez, întorc, scot, bag, dansez, ţip, înnebunesc, astea-s chestii cu care trăiesc. Pentru cine cânţi? Îţi propui ceva cu muzica ta? Eu folosesc muzica precum un scut câştigat în ani grei, nu peste seară la barbut, mă adresez tinerilor în special, în criză de identitate, e fenomen naţional. Din spate se aude aceeaşi placă zgâriată, vreau să fac bine pentru lumea asta, tată şi n-am nevoie de de dovadă, atunci când cânt doină sau ascult baladă ştiu că e scânteia din gunoi ce va aprinde credinţa că România pleacă de la noi. Şi nu vreau să-ţi devin conştiinţă, taică, vreau doar să înveţi din greşeli. Dar stai că lumea o să mă-nţeleagă greşit, uite ce figuri de românache obosit. Am spirit naţional, dar nu sunt fanatic, folclorul e-oxigen pentr-un popor astmatic. Răspunde Mc Bean, subcarpati.com Acest interviu a fost pus pe beat-uri şi transformat într-o melodie – o puteţi asculta pe tataia.net
25