Revista AGRIMEDIA - Ianuarie 2011 / AGRIMEDIA Magazine - January 2011 by Ionut Vinatoru

Decembrie 2010

Unde gre[im? Cel mai important suport al constituirii, existen]ei [i moderniz`rii ]`rii noastre de-a lungul istoriei a fost, \n principal, activitatea agricol`. Cu o suprafa]` agricol` de 14,7 milioane ha, din care 9,4 milioane ha arabil, ]ara noastr` de]ine 10% din suprafa]a agricol` a Europei. Aceast` suprafa]` este exploatat` \n propor]ie de 48%, prin 11.000 de companii agricole specializate, iar restul, de 52%, prin cele peste 865.000 de exploata]ii individuale sau asocial]ii agricole, dintre care 565.000 de]in suprafe]e sub 5 ha, fiind practic ferme de subzisten]`. Este p`gubos c`, din suprafa]a sus men]ionat`, peste 2,8 milioane ha nu au fost lucrate \n anul precedent. Consecin]a imediat` a acestei situa]ii intolerabile este c`, \n prezent, România \[i asigur` peste 60-70% din consumul alimentar prin importuri, la pre]uri \n dinamic` ascendant`. Tendin]a de cre[tere a pre]ului produselor agricole este [i pe plan mondial confirmat` de c`tre Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO), organism specializat \n cadrul ONU. Tot \n acest sens, FAO avertizeaz` asupra unui inevitabil „[oc al pre]urilor la produsele alimentare“ cel pu]in pentru urm`torii câ]iva ani. Aceast` stare de fapt \n România ar putea fi explicat`, \n opinia noastr`, drept consecin]` a depopul`rii satelor, a for]ei de munc` slabe prin mecanizare [i a costului ridicat al lucr`rilor agricole, dar [i a lipsei de atractivitate a acestei munci grele, unde câ[tigul, \n aceste condi]ii, este de multe ori simbolic. Se discut` foarte pu]in pe la noi despre cei buni de munc` „la figurat“ din mediul rural, care ar trebui „s` rup` coada sapei pe câmp”, dar, din p`cate, \n multe cazuri rup u[a birtului, \n a[teptarea diverselor forme de ajutor social, prost atribuite de c`tre cei abilita]i. A[a se face c`, \n general, cei din pomicultur` [i viticultur`, \n perioadele de vârf, pentru a nu-[i compromite sau pierde recolta, recurg la zilieri veni]i din afara ]`rii. {i totu[i, \n special dup` aderarea ]`rii noastre la UE, spre agricultur` au au fost direc]ionate semnificative forme de sprijin. Dac` ne referim la acest an, prin Legea bugetului au fost

www.agrimedia.ro

alocate agriculturii 11,7 miliarde de lei, reprezentând 2,13% din PIB, deci cu 13,1% mai multe fonduri decât \n anul precedent. Luna trecut` s-a alocat, ca ajutor de stat pentru bun`starea animalelor, ecarisaj, subven]ii la motorina necesar` lucr`rilor agricole [i pentru prime de asigurare, suma de 1,27 miliarde de lei. Pentru sprijinirea agriculturii ecologice [i a zootehniei \n zonele defavorizate s-au mai alocat peste 17 milioane de euro. APDRP a decontat \n anul 2010 proiecte \n valoare de 1,05 miliarde de euro, iar AM-POP a \nregistrat peste 185 de cereri de finantare nerambursabil` \n domeniul pisciculturii, \n valoare de 119,5 milioane de euro. Cu toate aceste forme de sprijin, pe lâng` altele ce se deruleaz` prin APIA, potrivit comunicatului oficial al EUROSTAT, agricultura ]`rii noastre a \nregistrat cel mai semnificativ declin dintre ]`rile comunitare, adic` o diminuare cu 8,2% a veniturilor reale, comparativ cu anul precedent. Fa]` de comunicatul organismului statistic european, privind sprijinul financiar intern [i comunitar de care au beneficiat agricultorii din România, ne \ntreb`m totu[i: unde gre[im? Poate \n modesta determinare a ]`ranului pentru a tr`i din veniturile realizate din agricultur`. Poate \n implementarea defectuoas` a strategiilor, care se tot experimenteaz` \n ultimii 20 de ani \n acest sector economic. Poate c` formele de sprijin bugetar sau comunitar sunt mult sub nivelul celor primite de fermierii din Vest. Poate aceste resurse sunt gre[it [i tardiv puse la dispozi]ia celor \ndrept`]i]i. Un lucru este cert: dac` mecanismele relans`rii agriculturii nu sunt deblocate urgent pentru a se atinge m`car la productivitatea anului ’89, dac` siguran]a alimentar` a românilor r`mâne doar o sintagm` vehiculat` la \ntruniri colocviale, ne vom condamna la o lung` perioad` de suferin]`, izolare [i la umilin]a celui care supravie]uie[te din mila altora. Sau poate a[a ne este dat s` r`mânem: s`raci [i tributari altora, \ntr-o ]ar` a c`rei agricultur` ar putea hr`ni 20-25% din popula]ia Europei. Cine [tie? Simona MUNTEANU Ianuarie 2011

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

|n dialog cu fermierii

Legumicultorii, la sediul MADR

Editorial

10 12

Protec]ia produc]iei agricole depozitate \n perioada de iarn`-prim`var`

Comisia European` a aprobat taxarea invers` la cereale

FNPAR sus]ine la Bruxelles introducerea \n cultur` a soiei MG

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna ianuarie

Cum evit`m îngr`[area

Despre biotehnologii

Scotts Miracle-Gro vinde divizia Global Professional companiei ICL

Victor V`t`manu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

28 30

TopDown - utilajul care lucreaz` în acela[i timp [i la suprafa]`, [i în adâncime

Ionu] V\n`toru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

Importan]a protej`rii culturilor cu solarii Haygrove

Paza bun` trece primejdia rea

O plant` care ar putea s` intereseze: c`tina alb`

Carnea de pui ocup` un loc frunta[ în preferin]ele românilor

Buna organizare a f`t`rilor - baz` pentru produc]ia de lapte [i carne

Cabinetele medicale veterinare - finan]ari nerambursabile de pân` la 200.000 de euro

46 48

Biofach 2011 - România va fi prezent` la cel mai mare târg de produse ecologice

Agricultura [i poluarea mediului ambiant

KWS - o istorie de peste 150 de ani

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 1 / 2011 ( 6) Ianuarie 2011 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

CORECTOR Gabriela Din]` MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro Bogdan Mare[

3 6

Ianuarie 2011

De ce mânc`m m`lai [i f`in` cu molii sau pâine muceg`it`

Milioane de euro pentru proiecte de agricultur` [i dezvoltare rural`

Burse externe

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011

 |n dialog cu fermierii

• Ce speran]e ave]i pentru anul

a investi]ii intentiona]i s` realiz a

Valentin Pl`tic`, administrator SC Glia Prest Simion SRL, comuna Glodeanu S`rat, sat Pitulicea, jude]ul Buz`u „Sper ca anul agricol 2011 s` fie cel pu]in la fel de bun ca anul care a trecut, deoarece pre]ul de valorificare a produselor agricole a fost unul satisf`c`tor. Totodat`, calitatea pe care am ob]inut-o a fost una ridicat`. |n privin]a cantit`]ii, la cultura porumbului am \nregistrat anumite pierderi de recolt` din cauza \ntârzierii epocii optime de sem`nat. |n aceast` prim`var`, am s` \ncerc s` respect aceast` perioad`. La dotarea tehnic`, având \n vedere c` anul trecut am achizi]ionat prin programul FEADR mai multe utilaje printre care o combin`, dou` ma[ini de sem`nat, discuri etc., nu a[ mai avea nevoie urgent s` cump`r altele noi. Proiectul FEADR a avut o valoare de 250 mii de euro. Dac` a[ primi subven]ia pe suprafa]` mai devreme, poate a[ mai achizi]iona un tractor de 150 CP [i un plug. M-ar ajuta foarte mult \n activitatea agricol` dac` a[ primi sprijinul pe hectar \n luna februarie. Fa]` de anul trecut, subven]ia este mic`, de[i noi [tiam c` trebuia s` creasc`. Un alt lucru pe care vreau s`-l fac \n acest an este s` vând produc]ia de rapi]` imediat dup` recolt`, la pre]ul pie]ei, f`r` s` mai \nchei contract de valorificare, cum am f`cut anul trecut, [i de care nu am fost mul]umit, deoarece pre]ul pe care l-am primit a fost de 1 leu/kg. |n ferm` vreau s` construiesc o magazie, unde s`-mi ]in ma[inile [i utilajele agricole. Structura culturilor din acest an nu difer` foarte mult de cea din 2010, doar c` la floarea-soarelui voi m`ri suprafa]a, deoarece, pentru mine, este cultura cea mai profitabil`. Anul trecut am ob]inut o produc]ie bun`, de 2.000 kg/ha, iar pre]ul de valorificare a fost de 1,4-1,3 lei/kg. Hibrizii pe care \i folosesc sunt, \n mare parte, de la compania Syngenta, dar cultiv [i hibrizi române[ti, cum este Performer, creat de Institutul de la Fundulea. Anul trecut, pe o suprafa]` de 30 de 6

Ianuarie 2011

hectare, am avut probleme cu buruienile [i am cultivat un hibrid de la Pioneer, rezistent la erbicidul Express, \ns` \n aceast` prim`var` nu cred c` o s`-l mai folosesc. O schimbare pe care vreau s-o fac este mic[orarea suprafe]ei ocupate cu hibridul de porumb Olt, care se preteaz` recolt`rii \n [tiule]i, [i voi sem`na o suprafa]` mai mare cu hibrizi semitimpurii, pe care s`-i recoltez cu noua combin`. Porumbul recoltat \n [tiule]i \l valorific mai târziu, deoarece se p`streaz` bine \n porumbar. La grâu, \n acest an mi-am asigurat s`mân]a, deoarece am avut un lot semincer. |n câmp, culturile de grâu [i rapi]` arat` bine, sunt protejate de pericolul \nghe]ului de un strat de z`pad`. |n prim`var`, inten]ionez s` aplic o cantitate mai mare de azot la grâu, pentru c` nu am reu[it s`-i aplic la pornirea \n vegeta]ie. La rapi]`, \n schimb, am aplicat \n toamn` \ngr`[`minte chimice [i efectul se cunoa[te, are o cre[tere foarte bun`. |n 2011, inten]ionez s` realizez o serie de loturi demonstrative, atât pe partea de \ngr`[`minte chimice, cât [i pe cea de hibrizi, \n special la cultura porumbului. Exploatez o suprafa]` de 650 ha, iar plantele cultivate sunt: rapi]` (60 ha); grâu (180 ha); floarea-soarelui (250 ha) [i porumb.”

Constantin Grigore, administrator SC Agroserv Grig SRL, localitatea M`ic`ne[ti, jude]ul Vrancea „|n acest an, vreau s` continui dotarea tehnic` a fermei, prin accesarea fondurilor europene, deoarece \n luna noiembrie am finalizat un astfel de proiect, prin care am achizi]ionat o sem`n`toare Horsch, un tractor marca Fendt cu toate utilajele aferente. Proiectul a fost realizat pe M`sura 121 [i a avut o valoare de 200 de mii de euro. Urm`torul proiect pe care vreau s`-l \ntocmesc se va ridica la suma de 300 de mii de euro [i reprezint` contravaloarea unei combine marca Claas, modelul Lexion, [i a dou` silozuri veriticale, de 120 de mii de euro, cu capacit`]i de 800 de tone, respectiv 500 de tone. Acum ne afl`m \n

agricol 2011 [i ce planuri sau z a]i? Ion Dedu, administrator SC Cerealis Alliance SRL, sat Vili[teanca, localitatea Po[ta Câln`u, jude]ul Buz`u „|ncepem anul agricol 2011 cu speran]a c` va fi unul bun pentru agricultori, atât sub aspectul produc]iilor, cât [i al pre]urilor de valorificare. |n 2010, nu am \ncheiat contracte de valorificare a produc]iei agricole, \ns` \n acest an a[ dori s` fac câteva contracte mai mari, pentru a nu mai vinde la diver[i intermediari. Pe partea dot`rii tehnice, vreau s` fac o \nnoire par]ial` a parcului de ma[ini [i utilaje agricole. Inten]ionez s` achizi]ionez o ma[in` de selectare [i tratare a semin]elor [i, eventual, o remorc` tehnologic`. Investi]ia \n aceste utilaje se ridic` la circa 70 de mii de euro. Deocamdat` nu am ales modalitatea de achizi]ie - fonduri europene sau surse financiare proprii. Suprafa]a pe care o exploatez este de 1.320 ha [i am decis s` nu o modific, de[i am avut propuneri s` iau teren \n arend`, deoarece atât \mi permite dotarea tehnic`. Nu vreau s` for]ez lucrurile [i s` nu reu[esc s` fac opera]iile agricole la timp. Consider c` acest an va fi unul bun, deoarece \n sol rezerva de ap` este suficient`. |n câmp, culturile de toamn` arat` bine. |n privin]a cultivarelor, am s` fac o schimbare, [i anume o s` cultiv un hibrid nou de porumb de la Sumi Agro. Pe cele 500 de hectare destinate culturii de porumb o s` mai cultiv [i al]i hibrizi, respectiv de la LG [i Saaten Union, pe care \i folosesc de mai mul]i ani. La cultura de rapi]` folosesc hibrizi de la firmele Rustica [i LG. Un \ngr`[`mânt nou pe care \l folosesc din acest an este Sulfammo, pe care l-am aplicat la culturile de orz [i rapi]` [i efectul pozitiv deja se vede. Am vrut s` \ncerc acest \ ngr`[`mânt [i l-am administrat pe o suprafa]` de 16 ha, la o norm` de 250 kg/ha. Nu mi-am f`cut un plan de combatere la culturile agricole, deoarece marile firme \ncep deja s` organizeze diverse simpozioane pentru ne prezinta noile produse. Dup` ce voi culege noi informa]ii despre aceste produse, am s` m` decid ce o s` aplic \n schema de tratament. O problem` cu care ne confrunt`m \nc` de la \nceputul anului este \ntârzierea primirii subven]iei pe suprafa]` [i cea pentru motorin`. Ni s-a promis acel avans din SAPS pân` la sfâr[itul lunii decembrie, dar pu]ini fermieri l-au primit. De asemenea, banii pe motorin` pentru trimestrul III \nc` nu i-am primit. Structura culturilor agricole pe care o folosesc \n exploata]ie cuprinde rapi]` (120 ha), orz de toamn` (100 ha), porumb (500 ha), floarea-soarelui (225 ha); mu[tar (50 ha) [i plante furajere.”

Ianuarie 2011

Ana MUST~}EA

faza de \ntocmire a proiectului, \ns` mai a[tept`m pân` la sfâr[itul lunii ianuarie, pentru a vedea dac` apar anumite modific`ri la Ghidul Solicitantului. Am dori s` nu mai fim condi]iona]i de anumite investi]ii, cum ar fi cele \n sisteme de iriga]ii, pentru ca proiectul s` fie aprobat. Atât timp cât apa pentru iriga]ii nu este subven]ionat`, nu po]i realiza investi]ii masive \n acest sens. Deoarece sunt printre cei care au accesat fonduri europene, consider c` atragerea lor de cât mai mul]i fermieri este foarte important`. Dac` nu utilizezi tehnologie performant`, nu po]i fi eficient. Seceta din toamna trecut` ne-a provocat, \n sensul c` trebuia s` facem o preg`tire bun` a solului \ntr-un timp foarte scurt [i s` ne \ncadr`m cu sem`natul \n epoca optim`. Alte lucr`ri pe care doresc s` le realizez \n cadrul fermei se refer` la mici \mbun`t`]iri, ca de exemplu un acoperi[ la o magazie. Suprafa]a pe care o exploatez, de aproximativ 900 ha, [i solele compacte, care au 150-200 ha, \mi confer` ocazia de a lucra eficient, de a ob]ine profit [i de a avea un echilibru financiar al societ`]ii. Consider c` anul 2011 o s` fie unul bun, deoarece am sem`nat \ntreaga suprafa]` din toamn`, 256 ha cu rapi]` [i 620 ha cu grâu, iar ambele culturi arat` foarte bine, am aplicat \ngr`[`minte chimice care s` le asigure elementele nutritive necesare. Sper s` ob]in produc]ii satisf`c`toare [i, mai ales, pre]ul de valorificare s` fie unul bun [i s` nu aib` \n var` o sc`dere mare. Pe pia]a interna]ional` nu sunt stocuri de grâu suficiente [i sper`m ca pre]ul s` aib` o valoare care s` ne acopere, cel pu]in, cheltuielile de produc]ie. Pre]ul la grâu, de 0,5 lei/kg, a r`mas acela[i de 15 ani. Nu trebuie s` mai r`mân` la aceast` valoare. |n privin]a tehnologiei de cultur`, aceasta r`mâne nemodificat` fa]` de cea folosit` anul trecut. De exemplu, la cultura de rapi]` cultiv hibrizi Rustica, de care sunt mul]umit, iar la grâu, de mul]i ani \mi produc singur s`mân]a din soiul românesc Dropia. De asemenea, pe partea de \ngr`[`minte le folosesc pe cele produse la Târgu Mure[ [i sunt mul]umit de ele. Am f`cut analize la aceste \ngr`[`minte [i substan]ele active sunt respectate. Sunt fermieri care folosesc \ngr`[`minte aduse din Ungaria, care au un pre] mai mic, dar calitatea lor nu este una foarte bun` [i astfel nu po]i ob]ine nici sporuri de produc]ie.”

La data de 14 ianuarie a.c., legumicultorii au venit la sediul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru a discuta despre problemele cu care se confrunt` acest sector [i despre posibilitatea g`sirii unor solu]ii la aceste dificult`]i. La discu]ii au participat domnii Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, [i Adrian R`dulescu, secretar de stat.

Ana MUST~}EA

Legumicultorii, la sediul MADR La \ntâlnire au venit legumicultori din mai multe zone ale ]`rii, care au pus \n discu]ie o serie de probleme \ntâmpinate \n activitatea pe care dân[ii o desf`[oar`. Una dintre acestea este costul ridicat al apei folosite pentru iriga]ii. „Am realizat proiecte FEADR [i am umplut parcul tehnic cu ma[ini [i instala]i de irigat, dar nu putem iriga culturile legumicole din cauza costului prea mare. Ca s` irigi un hectar, la treapta a II-a, te cost` aproximativ 400 de lei, ceea ce este foarte mult [i noi nu ne putem permite. De asemenea, nu putem face pu]uri forate, deoarece intervine Administra]ia Na]ional` Apele Române, [i nici investi]ii, pentru c` sunt foarte costisitoare”, a afirmat un legumicultor din jude]ul C`l`ra[i. La aceast` problem`, dl Valeriu Tab`r` a spus c` un prim pas spre rezolvare \l reprezint` asocierea legumicultorilor: „Dac` vom face asocia]ii puternice de produc`tori, sigur vom g`si [i solu]ii privind costul apei. Acum, lucr`m la un pachet de m`suri privind posibilitatea acord`rii unui sprijin pentru irigat, care s` fie dat pe M`sura de Agromediu. |n zona B`r`ganului, neirigarea culturilor agricole nu este doar o problem` tehnic`, ci [i o problem` legat` de mediu. Asta

Ianuarie 2011

\ncerc`m s` ob]inem. Dispunem de fonduri europene, mai sunt 3 ani de PNDR, dar avem probleme legate de organizarea produc`torilor din sector”. Mircea Croitoru, pre[edintele Grupului de Produc`tori de Legume-Fructe Matca, a pus \n discu]ie posibilitatea stimul`rii produc`torilor, pentru a func]iona \n grupuri de produc`tori. „Nu v`d succesul grupurilor de produc`tori atât timp cât produc`torii nu sunt stimula]i s` r`mân` \n acest sistem”, a spus dl Croitoru. O alt` problem` abordat` \n cadrul \ntâlnirii de lucru a fost accesarea greoaie a fondurilor europene derulate prin PNDR. Ministrul Agriculturii a afirmat c` va \ncerca s` stabileasc` \mpreun` cu legumicultorii câteva elemente prioritare, pe care s` le introduc` \n Ghidul Solicitantului. Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii, a punctat [i problemele care trebuie rezolvate, astfel \ncât sectorul legumicol s` intre \ntr-o zon` de performan]`: „F`r` o re]ea de depozite, nu vom putea face nimic. De aceea trebuie stimulate aceste investi]ii. Nu putem continua comer]ul pe marginea drumului. |n privin]a grupurilor de produc`tori, avem surse financiare, dar nu se \ntâmpl` nimic [i de aceea

trebuie s` g`sim solu]ii pentru asocierea fermierilor. La proiectele FEADR, punctaj mare se va da la obiective economice [i pe apartenen]` de asocia]ii de reprezentare”. |n cadrul \ntâlniri, s-a discutat despre posibilitatea realiz`rii unui program dedicat sectorului legumicol, prin care s` se poat` accesa cu u[uri]` fonduri europene, asem`n`tor celui care func]ioneaz` pentru planta]iile viticole. „Vrem s` discut`m cu Comisia European` despre propunerea noastr`, de a realiza, pentru domeniul legumicol [i pomicol, un program asem`n`tor celui de reconversie [i restructurare de la planta]iilor viticole, iar acesta s` func]ioneze \n perioada 2014-2020”, a afirmat dl R`dulescu.

Ana MUST~}EA Victor V`t`manu

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011

„}ara noastr` aur poart`, Noi… RISIPIM! RISPIM de la arat, RISIPIM la sem`nat, Chiar [i la fertilizat! FENT~M ce ar fi s` fie Corecta tehnologie, RISIPIM la recoltat, RISIPIM la transportat, PIERDEM la depozitat [i r`mâne... INFESTAT!”

De ce mânc`m m`lai [i fìn` cu molii sau pâine mucegìt` Ioan ENOIU, director general Naturevo SRL Dârele l`sate de toate aceste pierderi ne pot duce la concluzia c` suntem speciali[ti la munca în zadar! Nu-mi propun s` analizez toate aspectele anterior men]ionate, care-i las` pe cei mai mul]i cu buzunarele goale sau cu ceva m`run]i[, „ce-a dat Domnul”, ci vreau s` m` refer par]ial la ultimul aspect, privind depozitarea produselor agricole. O parte din spa]iile mari de depozitare pentru produsele agricole din România (silozuri, magazii) a intrat în proprietatea câtorva „potenta]i ai vremii” [i a r`mas aproape în acela[i stadiu ca la preluare, f`r` moderniz`ri, doar cu mici repara]ii. Produc`torii agricoli evit` pe cât posibil s` depun` produsele agricole în aceste spa]ii, pentru c` pre]urile percepute pentru depozitare [i condi]ionare, precum [i „furtul calificat la cântar [i recep]ia calitativ`” le asigur` o pierdere între 15 [i 30% din valoarea produselor depozitate. La aceasta se adaug` faptul c`, în perioada depozit`rii, calitatea produselor agricole se deterioreaz`, de cele mai multe ori fie prin amestec cu alte produse inferioare calitativ, fie prin degradarea dat` de continuarea atacului de boli [i mai ales dùn`tori de depozit. 10 Ianuarie 2011

Nu este mai pu]in adev`rat c` de foarte multe ori calitatea produc]iei agricole introdus` în depozit este departe de standardele impuse, din cauza neaplic`rii verigilor tehnologice necesare pe parcursul vegeta]iei, pentru combaterea agen]ilor d`un`tori sau/[i pentru asigurarea parametrilor calitativi. O alt` parte din produc]ia agricol` se depoziteaz` în silozuri noi, bine dotate tehnologic, dar [i acestea sunt întâlnite la fermierii care [i-au asigurat spa]iul de depozitare pentru recolta proprie. O parte însemnat` din produc]ia agricol` se depoziteaz` acas` la produc`tor, în magazii improprii, [oproane, polate sau chiar sub cerul liber, acoperit` cu o folie de polietilen`. Evit s` discut despre multitudinea de aspecte negative generate de acest ultim fel de depozitare, dar a[ aminti doar c` cerealele infestate cu Fuzarioz`, utilizate în hrana animalelor sau a oamenilor, prin acumularea toxinelor, pot duce la apari]ia simptomelor de nebunie. Ne mai mir`m de ce avem atâ]ia psihopa]i la ]ar`, „unde se m`nânc` natural”. Pâinea infestat` cu Botrytis este, de multe

ori, consumat` de oameni, iar dac` nu, este introdus` în hrana animalelor. Intereseaz` pe cineva câte boli pot ap`rea din cauza toxinei eliberate de Botrytis (aparent un mucegai inofensiv)? O statistic` (neoficial`) ne arat` c`, anual, România pierde între 10 [i 15% din cantitatea de cereale [i porumb pe parcursul depozit`rii, f`r` s` mai vorbim de pierderile calitative. Câteva m`suri, relativ simple, ne-ar permite s` înl`tur`m sau s` diminu`m major aceste pierderi. • Preg`tirea spa]iilor de depozitare, prin efectuarea unui tratament pentru

prevenirea/combaterea posibilelor boli, dar mai ales a dùn`torilor de depozit [i a roz`toarelor. • Dezinfectarea produc]iei agricole la introducerea în depozit. • Controlul [i combaterea insectelor [i roz`toarelor pe parcursul depozit`rii. • Controlul produc]iei agricole sub aspectul infest`rilor cu boli, dùn`tori, roz`toare înaintea introducerii la prelucrare (mor`rit, panifica]ie) sau în consumul animalelor. • Controlul [i combaterea insectelor [i roz`toarelor în unit`]ile prelucr`toare (mori, brut`rii etc.); de cele mai multe ori, acesta se face formal de c`tre „firme specializate”, care trateaz` cu „ap` sfin]it`” (produse neconforme sau subdozaje) sau cu „momeli frumoase”, de care nu se atinge vreun roz`tor sau, dac` m`nânc`, se îngra[`. Dac` aceste m`suri ar fi respectate, n-am mai cump`ra fìn` sau m`lai infestate cu molii, pâine în care s` g`sim [oareci (vii sau mor]i) sau mucegai! V` asigur c` aplicarea corect` a tuturor acestor m`suri poate costa cel mult 2% din valoarea produc]iei agricole. Face]i socoteala fa]` de 10-15% pierderi fizice, f`r` a pune în balan]` [i diminuarea drastic` a calit`]ii, [i ve]i ajunge ca [i mine la urm`toarea concluzie: Ce-am avut [i am pierdut / Face parte din trecut! / Vrem s-avem [i s` trìm? / HAI S~ NU MAI RISIPIM! Noi avem [i solu]iile! Naturevo v` ofer` produse atât pentru dezinsec]ia spa]iilor de depozitare, cât [i pentru tratamentul produselor agricole depozitate împotriva insectelor [i roz`toarelor!

www.agrimedia.ro

3. QUICKPHOS-UP, insecticid fumigant pentru combaterea d`un`torilor în spa]iile de depozitare [i pentru tratarea cerealelor depozitate. |n func]ie de gradul de etan[eitate a spa]iilor [i de nivelul de infestare, doza de utilizare variaz` de la 3-5 tablete/tona de produs pân` la 8-10 tablete/tona de produs. Utilizarea acestui produs necesit` autoriza]ie special` sau prezen]a specialistului Naturevo!

1. K-OBIOL 25 EC • insecticid recomandat de Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) pentru eficacitatea [i durata sa de ac]iune în combaterea d`un`torilor de depozit (doza de aplicare 1 l K-Obiol 25 EC/2000 mp) • insecticid aprobat de Organiza]ia Mondial` pentru Agricultur` [i Hran` (FAO) pentru aplicarea direct pe produse alimentare, \n vederea protec]iei \mpotriva d`un`torilor (doza de aplicare 1 l K-Obiol 25 EC/100 t cereale). Cerealele tratate prin aplicare direct` cu K-Obiol 25 EC pot fi consumate imediat, f`r` nici un pericol pentru s`n`tatea uman`.

2. RELDAN 40 EC, insecticid utilizat atât pentru dezinsec]ia spa]iilor de depozitare (solu]ie de concentra]ie 1,25%; 1 l solu]ie preparat` aplicat` la o suprafa]` de 15-20 mp), cât [i pentru tratamentul semin]elor de cereale destinate consumului, \n doz` de 12,5 ml produs comercial/t cereale;

4. FICAM 80 WP, insecticid foarte eficient în combaterea d`un`torilor care se ascund sau se odihnesc \n diverse locuri: cr`p`turi, tocurile u[ilor, ferestrelor etc. Se aplic` numai preventiv, combate inclusiv p`ianjenii insectivori; doza de aplicare: 15 g de Ficam 80 WP se amestec` bine cu 5 l de ap`, iar cu amestecul ob]inut se trateaz` o suprafa]` mediu infestat` de circa 125-150 mp; pentru infest`ri puternice, doza se dubleaz`. 5. RACUMIN PASTE „multifeed”, foarte atractiv pentru roz`toare, datorit` ingredien]ilor din con]inut - gr`simi vegetale [i carbohidra]i -, ce favorizeaz` hr`nirea repetat`, nu produce refuzul la hran`. Este hidrofug - rezistent la aplicarea în medii umede, datorit` formulei speciale ce impiedic` deteriorarea în contact cu apa. Produsul r`mâne atractiv pentru roz`toare [i activ din punct de vedere chimic [i biologic timp de 8 s`pt`mâni dup` plasare, chiar [i în condi]ii extreme de temperatur` (de la -20°C pân` la 45°C). Doza de aplicare este de 100-120 g/sta]ie de intoxicare pentru [obolanul comun.

Ianuarie 2011 11

Protec]ia produc]iei agricole depozitate \n perioada de iarn`-prim`var` Ing. Vicen]iu CREMENEANU, director ALCEDo Depozitarea produc]iei agricole peste iarn` presupune [i luarea unor m`suri de combatere a dùn`torilor de orice fel care pot compromite [i distruge tot ce am depozitat. Astfel, este absolut necesar controlul periodic al materialelor depozitate, deoarece exist` \n permanen]` pericolul infest`rii cu dùn`tori de depozit: • insecte (g`rg`ri]a orezului depozitat - Sitophilus oryzae, cariul cerealelor - Rhyzopertha dominica, gândacii fìnii - Tribolium confusum, Tribolium castaneum, g`rg`ri]a grâului depozitat - Sitophilus granarius, gândacul tutunului - Lasioderma serricorne, gândacul din Surinam - Oryzaephilus surinamensis, molia fructelor uscate - Plodia interpunctella, g`rg`ri]a fasolei - Achanthoscelites obtectus [.a.) • acarieni (acarianul fìnii - Acarus siro) • roz`toare ([oarecele de cas` - Mus musculus, [obolanul cenu[iu - Ratus norvegicus, [obolanul negru - Ratus ratus etc.).

To]i ace[tia produc pagube considerabile semin]elor depozitate prin: pierderi \n greutate, reducerea germina]iei, modificarea compozi]iei [i a aspectului produselor, \mboln`viri ale consumatorului [.a. |n acest context, se au \n vedere unele aspecte esen]iale privind prevenirea [i combaterea unor eventuale atacuri: controlul permanent al temperaturii [i Produsul

Doza/concentra]ia

12 Ianuarie 2011

Laz`r CHIRA

Omologat pentru

D`un`tor

Dezinsec]ia spa]iilor de depozitare [i a produc]iei depozitate ACTELLIC 50 EC

10 ml p.c./t cereale 1% (50-100 ml sol./mp)

cereale depozitate pentru consum, spa]ii de depozitare

d`un`tori de depozite

AGROXIN RELDAN 40 EC

3-5 tablete/t de produs

cereale depozitate

d`un`tori de depozite

1,25% (50 ml/mp)

spa]ii goale de depozitare

12,5 ml/t produs (0,1-0,15%)

produc]ie depozitat` pentru s`mân]` sau consum

g`rg`ri]a grâului depozitat, gândacul f`inii, g`rg`ri]a fasolei, molia fructelor uscate [.a.

25-50 g momeli/loca]ie

depozite de produse agroalimentare

Deratizarea depozitelor BROMAKOL

Subven]iile necheltuite pot duce la plata de impozite „|n prezent, plata total` pe suprafa]` a fost achitat` \n propor]ie de 40%. Alt`dat` discutam de ace[ti bani \n lunile mai-iunie. |ntre Cr`ciun [i Revelion s-au pl`tit c`tre fermieri aproximativ 550 de milioane de lei”, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`. „Agricultorii care au primit subven]ii chiar \n ultimele zile ale anului trecut [i n-au mai avut timp s` cheltuiasc` ace[ti bani care le-au intrat \n contabilitate ca venit, vor fi obliga]i s` pl`teasc` impozit”, a declarat Niculae {tefan, pre[edintele Agrostar, citat de Mediafax. Cea mai mare parte din cei 550 de milioane de lei vor impozita]i cu 16%, \ntrucåt nu au putut fi cheltui]i pån` la sfår[itul anului de c`tre agricultori. „La noi, dac` fermierul nu cheltuie[te banii

umidit`]ii din spa]iile de depozitare, pentru evitarea condi]iilor favorabile atacului unor d`un`tori asupra semin]elor sau materialului de plantat, combaterea roz`toarelor din diferite spa]ii de depozitare etc. |n contextul celor expuse mai sus, ALCEDO v` recomand` produsele enumerate \n tabel.

pån` la sfår[itul anului, va pl`ti impozit pentru ace[tia dac` firma are profit. |n celelalte ]`ri din Uniunea European`, subven]iile nu se impoziteaz`. Noi am mai semnalat acest lucru Ministerului Finan]elor, dar \n contextul crizei economice nu v`d de ce ar dori s` rezolve problema. Ne gåndim s` facem o sesizare [i la premier”, a afirmat {tefan. Astfel, Agrostar propune ca banii primi]i \n perioade \n care nu se fac cheltuieli \n agricultur` s` nu fie impozita]i. „Alt`dat` nu le mai d`m banii, ca s` nu mai pl`teasc` impozit. Nu [tiam de chestia asta, c` le facem necazuri dåndu-le bani. Nimeni dintre reprezentan]ii agricultorilor, la toate discu]iile avute, nu a spus c` nu vrea banii \n decembrie, ci, din contr`, s-a for]at nota. |n plus, am intrat \n perioada

roz`toare de depozit

regulamentar` a pl`]ilor. De ce s-o evit`m? N-am cum s-o evit”, a spus Valeriu Tab`r`. Ministrul Agriculturii a ad`ugat c` unii fermieri au achitat credite la banci, chiar [i \n ultima zi a anului. „Am ]inut trezoreriile deschise pån` \n ultima zi, [i directorii direc]iilor agricole, ca s` putem pl`ti. Anul trecut s-au dat \n luna iulie banii, dar nu s-au mai dus pe agricultur`, c` iulie [i august sunt luni moarte. Or, dac` le dai \n timp, marea majoritate a banilor se duc pe agricultur` [i rezultatul final se vede”, a mai spus Tab`r`. APIA a \nceput plata avansului \n cadrul campaniei SAPS 2010 la data de 16 octombrie. Pentru anul 2010, cuantumul alocat pl`]ilor directe unice pe suprafa]` este de 80,36 euro pe hectar, avansul fiind de 37,85 euro pe hectar, reprezentånd 47,10% din suma aprobat` a se acorda beneficiarilor schemei de plat` unic` pe suprafa]a finan]at` din Fondul European de Garantare Agricol`.

www.agrimedia.ro

Guvernul a aprobat suplimentarea fondurilor pentru acordarea de sprijin financiar produc`torilor agricoli

Ce-a de-a doua hot`râre a Guvernului modific` [i completeaz` HG nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate [i HG nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic`, ambele modificate [i completate prin HG nr. 995/2010. Prin adoptarea prezentei hot`râri se are în vedere stimularea absorb]iei unui procent cât mai mare din suma alocat` României din Fondul European de Garantare Agricol`, prev`zut` în actele normative men]ionate mai sus, prin includerea în categoria beneficiarilor [i a persoanelor fizice [i m`rirea cuantumului ajutorului specific pe cap de vac` de lapte, de la 100 euro/cap la 250 euro/cap.

„Înscrierea pentru valorificarea acestor sume a fost f`cut` cu încetineal`. Practic, foarte mul]i dintre acei posibili beneficiari nu s-au dus s` se înscrie ca Persoan` Fizic` Autorizat`. Am f`cut demersuri c`tre Comisia European` [i am primit acceptul ca în acest an s` asigur`m aceste ajutoare pentru zonele defavorizate, cresc`torii de animale [i animale pentru lapte, pentru produc]ia ecologic`, s` putem acorda acest sprijin [i persoanelor care nu sunt autorizate”, a explicat ministrul Valeriu Tab`r`, la sfâr[itul [edin]ei de Guvern. Prin Hot`rârea Guvernului privind modificarea HG nr. 255/2010 pentru aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe 2010 al Administra]iei Na]ionale Îmbun`t`]irilor Funciare, bugetul acesteia a fost suplimentat cu suma de 45 milioane de lei. Suma va fi utilizat` pentru decontarea energiei electrice utilizate la func]ionarea sta]iilor de pompare pentru desecare - 13 milioane de lei - [i pentru finalizarea lucr`rilor de între]inere [i repara]ii a infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare, alta decât iriga]iile (re]eaua de desecare-drenaj, amenaj`ri de combatere a eroziunii solului [i digurile de la Dun`re [i de pe râurile interioare) - 32 milioane de lei.

Denumirea ajutorului de stat

Perioada pentru care se acord` ajutorul de stat

Termenul de plat`

Suma total` alocat` fiec`rei perioade - mii lei -

Realizarea angajamentelor asumate în favoarea bun`st`rii p`s`rilor

1 noiembrie 20101 octombrie 2011

anual

6 .200

Realizarea angajamentelor asumate în favoarea bun`st`rii [i protec]iei porcinelor

1 noiembrie 20101 octombrie 2011

anual

6 .126

Ajutoare în sectorul cre[terii animalelor, pentru colectarea cadavrelor de animale

1 octombrie 2010 0 septembrie 2011

trimestrial

. 1

Ajutor de stat pentru motorina utilizat` în agricultur`

2 iunie 2010 0 septembrie 2011

trimestrial

0. 20

Plata primelor de asigurare

1 august 2010 1 decembrie 2011

semestrial

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011 1

Laz`r CHIRA

Valeriu TAB~R~ În [edin]a Guvernului din data de 15 decembrie 2010, au fost adoptate trei hot`râri privind: • ajutoarele de stat care se acord` produc`torilor agricoli pentru perioada 2010-2011 [i suma total` alocat` acestor ajutoare de stat; • modificarea [i completarea cu noi prevederi a hot`rârilor Guvernului existente privind ajutoarele specifice acordate produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate [i ajutoarele specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic`; • suplimentarea bugetului Administra]iei Na]ionale a Îmbun`t`]irilor Funciare. Conform prevederilor Hot`rârii privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acord` produc`torilor agricoli pentru perioada 2010-2011 [i a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat, ajutoarele de stat, perioada pentru care se acord`, termenul de plat` [i sumele alocate sunt urm`toarele:

Valoarea total` a ajutoarelor de stat este de 1.272.110 mii de lei [i se asigur` de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru anii 2010 [i 2011. Aceast` hot`râre a Guvernului abrog` prevederile HG 748/2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acord` produc`torilor agricoli pentru anul 2010 [i a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat.

Comisia European` a aprobat taxarea invers` la cereale Direc]ia General` de Taxare [i Uniune Vamal` din cadrul Comisiei Europene (DG Taxud) a aprobat solicitarea României privind taxarea invers` la cereale, m`sur` care urmeaz` s` fie transmis` spre aprobare [i Consiliului UE. Pre[edintele ANAF, Sorin Blejnar, spune c` „aprobarea tax`rii inverse pentru cereale este o m`sur` prin care se \ncearc` eliminarea evaziunii fiscale la aceste produse”.

1 Ianuarie 2011

Comisia European` va sprijini România pentru primirea derog`rii privind taxarea invers` la cereale [i plante tehnice. „TVA ar trebui aplicat` doar la cump`r`torul final, nu [i la produc`tori [i procesatori”, a precizat domnul Costel Olteanu, pre[edintele Uniunii Na]ionale a Patronatelor cu Capital Privat din România. „DG Taxud a asigurat c` exist` premisele s` sprijine România pentru primirea derog`rii privind taxarea invers` la cereale [i plante tehnice [i va înainta documenta]ia spre aprobare la Consiliul Uniunii Europene. Aprobarea nu s-a primit, deocamdat`, pentru c` decizia este luat` de c`tre Consiliul Uniunii Europene”, a declarat pre[edintele ANAF, Sorin Blejnar, potrivit Mediafax. Ministerul Finan]elor anun]a, la 6 iulie 2010, c` taxarea invers` pentru livr`rile de bunuri din interiorul ]`rii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zah`r, f`in`, pâine [i produse de panifica]ie va fi aplicat` la 10 zile de la comunicarea de c`tre Consiliul UE a aprob`rii derog`rii pentru implementarea prevederii. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian R`dulescu spune c` aprobarea tax`rii inverse doar pentru cereale, [i nu pe toat` filiera de produs, dezavantajeaz` agricultorii. „Dac` s-a aprobat taxarea invers` doar la cereale, [i nu pe toat` filiera de produs, este mai r`u. Problema era s` se fac` toat` filiera f`r` TVA,

f`in`, pâine etc.”, a spus R`dulescu. România a solicitat Comisiei Europene s` aprobe taxarea invers` la cereale în prim`vara anului trecut. „E mai r`u pentru produc`torul de cereale, care a cheltuit cu TVA anul trecut [i vinde totul f`r` TVA [i trebuie s` a[tepte tot anul ca s`-l recupereze”, a mai spus R`dulescu. Totodat`, pre[edintele Uniunii Na]ionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, sus]ine c` „este foarte important [i necesar s` se aplice pe toat` filiera, pornind de la inputurile produselor [i nu doar la produsul final. Mai mult, pentru a combate cu adev`rat evaziunea cu TVA, ar trebui ca pe toat` filiera, pornind de la câmp [i pân` la raftul magazinului, TVA s` fie zero sau m`car mai mic`. Astfel, dac` TVA s-ar pl`ti doar de cump`r`torul final, atunci companiile, adic` produc`torii [i procesatorii, nu vor mai avea cum s` fac` evaziune [i s` fure statul”. Culi]` T`râ]` afirma c` prin aceast` m`sur` se evit` evaziunea. „Prin taxarea invers` se evit` furtul de TVA din bugetul ]`rii, care la cereale [i legume-fructe se ridic` la 800 de milioane-1 miliard de euro. Totodat`, se regularizeaz` pia]a, avem control asupra cerealelor din ]ar` [i asupra pâinii care se produce în România”. Acesta consider` c` pâinea va fi fiscalizat` într-o m`sur` mult mai mare, iar bugetul statului va avea de câ[tigat.

www.agrimedia.ro

Statul va taxa, din aprilie, terenul nelucrat! Terenurile agricole nelucrate ar putea fi impozitate cu 400 de lei pe hectar. Este o amenin]are venit` din partea Ministerului Agriculturii, care consider` c` în acest mod se va relansa acest sector de activitate [i îi va obliga pe oameni s`-[i munceasc` p`mântul. Sindicali[tii din agricultur` sus]in c` m`sura nu va fi suficient`. „Impozitarea trebuie s` fac` parte dintr-un pachet mai larg. Dac` se va lua doar aceast` m`sur`, nu va avea nici un efect”, a declarat pre[edintele AGROSTAR, {tefan Niculae. Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, consider` c` în fiecare an r`mân nelucrate cel pu]in 1,3 milioane de hectare. Din acest motiv, inten]ioneaz` s` promoveze actul normativ care s` prevad` sanc]iuni împotriva proprietarilor de terenuri l`sate prad` buruienilor. Anun]ul a fost f`cut de secretarul de stat în ministerul Agriculturii Adrian R`dulescu. „Impozitul pentru terenurile nelucrate va fi de 400 de lei pe hectar, iar

decizia introducerii lui va fi una politic`, nu a ministerului”. „Impozitarea va fi introdus` în momentul în care legea este introdus` fie ca ordonan]`, fie ca lege în Parlament. Am avut dou` situa]ii statistice: 1,1 milioane de hectare nelucrate au fost comunicate de Direc]ia General` pentru Agricultur`, 1,3 milioane de hectare de la APIA”, a declarat Adrian R`dulescu. Mare parte din terenurile agricole nelucrate apar]in, de fapt, unor investitori imobiliari care a[teapt` vremuri mai bune. Ace[tia, spun speciali[tii, nu ar fi deranja]i de amenda de 400 de lei, atåt vreme cåt subven]ia la hectar primit` de la Uniunea European` este de 130 de euro. Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii, spune c` proiectul privind sanc]ionarea celor care nu-[i lucreaz` p`mântul sau îl las` necur`]at ar putea intra în vigoare din aprilie. Potrivit oficialului, documentul este trimis spre avizare premierului Emil Boc [i de la 1 februarie va fi supus dezbaterii

parlamentare. Astfel c`, în aproximativ dou` luni, ar putea intra în vigoare. „Proiectul este gata de acum dou` luni [i în prezent este trimis spre avizare prim-ministrului Emil Boc”, a mai declarat Valeriu Tabar`, ministrul Agriculturii.

Pre]ul alimentelor a ajuns la niveluri istorice, din cauza unei penurii de alimente, care ar putea duce la înfometarea a jum`tate din popula]ia lumii [i la revolte, mai ales în ]`rile arabe. Revolta din Tunisia, motivat` par]ial de scumpirea alimentelor, ar putea deveni un precedent pentru alte ]`ri din lumea arab` sau chiar, pe termen mai lung, pentru ]`ri

www.agrimedia.ro

ca India sau China, unde peste 40% din popula]ia lumii sufer` din cauza scumpirii masive a alimentelor. |n Algeria, popula]ia este înfuriat` c` laptele, zah`rul [i f`ina s-au scumpit foarte mult în doar câteva zile. „Da]i-ne zah`r!” este refrenul scandat de mul]imi în strad`, scrie „Wall Street Journal”. Regele Abdulah al II-lea al Iordaniei a ordonat deja ieftinirea alimentelor. Pre]ul alimentelor la nivel mondial a ajuns la cel mai ridicat nivel de dup` maximele din 2008, iar în foarte multe cazuri chiar peste. Principalele motive sunt cererea în continu` cre[tere, corelat` cu o sc`dere a produc]iei, culturile de etanol [i biodiesel, care ocup` suprafe]e agricole din ce în ce mai mari, dar [i faptul c` investitorii financiari se îndreapt` c`tre bunuri tangibile - minerale, petrol [i cereale. Fermierii americani au

anun]at o reducere cu 30% a suprafe]elor cultivate cu orez, pe care le vor dedica bumbacului, o alt` cultur` al c`rei pre] s-a dublat, sau soiei. În China, pre]ul alimentelor a crescut cu 5%, în principal din cauza deprecierii dolarului. Produc`torii au cerut pre]uri mai mari în dolari. Cel mai mare [oc l-a produs scumpirea soiei, aliment de baz` în dieta chinez`, [i care, în plus, influen]eaz` pre]ul uleiului de g`tit. În Australia, mai multe s`pt`mâni de inunda]ii au devastat regiunea Queensland, principala zon` agricol` a ]`rii, ceea ce ar putea duce la scumpirea alimentelor cu 15%, potrivit JP Morgan. Australia este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de alimente. În America de Sud, vremea uscat` provocat` de uraganul La Nina a calamitat deja o parte din culturile argentiniene. Argentina este al doilea exportator mondial de porumb [i al treilea exportator de soia. În Brazilia [i Uruguay, autorit`]ile au decretat stare de urgen]` din acelea[i motive. Din cauza recoltelor mici, guvernele ar putea limita exporturile, pentru a evita o criz` alimentar` intern`. Ianuarie 2011 1

Laz`r CHIRA

Criz` alimentar` la nivel mondial

O nou` b`taie de cap dat` fermierilor români Scumpirea carburan]ilor a dat o nou` b`t`ie de cap agricultorilor români. Fermierii au pierdut rapid terenul câ[tigat în negocierile purtate cu statul pentru mic[orarea accizei la motorin`, dup` scandalul carburan]ilor din ultima perioad`. „Motorina este de baz` pentru noi. Eforturile noastre pentru diminuarea accizei la motorin` tocmai au fost reduse la zero”, a declarat {tefan Nicolae, pre[edintele Agrostar. Potrivit acestuia, o astfel de cre[tere a pre]ului la motorin`, de aproximativ 28% într-un an, î]i paralizeaz` activitatea. „Fi]i siguri, ce s-a întâmplat acum se va reflecta foarte bine în pre]ul cerealelor în iulie. Estimez c` va fi o cre[tere a costurilor cerealelor de cel pu]in 5%”, a mai spus pre[edintele Agrostar. În industria alimentar`, cre[terea pre]urilor deja s-a v`zut, primele care au f`cut aceast` mutare fiind hipermarketurile. De exemplu, legumele [i fructele s-au scumpit cu 10-15%. „Aici (la retaileri - n.r.) pre]urile deja s-au modificat, pentru c` la ei transportul m`rfii se produce acum”, a mai afirmat reprezentantul agricultorilor. „Tractoare noi [i performante care consum`

foarte pu]in nu au decât marile ferme, cele mici înc` mai folosesc vechile modele, care consum` de trei ori mai mult decât cele de genera]ie nou`”, a mai spus Nicolae. Din cauza consumului foarte mare de carburant, factura se încarc` atât de tare dup` ce se trage linia, încât agricultura pentru micii fermieri devine o lupt` cu morile de vânt, iar rezultatul este unul singur: falimentul! De aceea[i p`rere este [i Nicolae Sitaru, pre[edintele LAPAR. „Motorina este [i a[a destul de scump`. Influen]ele deciziilor

celor din industria carburan]ilor se va vedea. Cre[teri de pre]uri vor fi, dar înc` nu pot estima.” Produc`torii agricoli din România spun c` au cerut Ministerului Agriculturii s` scad` pre]ul motorinei la jum`tate, dac` nu vor s` reduc` acciza pentru motorin`. Ei invoc` [i faptul c` subven]ia la motorin` este destul de mic`, iar aceasta poate fi recuperat` de agricultori numai dup` ce achizi]ioneaz` motorina la pre]ul de la pomp`, iar ajutorul de la stat întârzie adeseori, r`sturnând planurile fermierilor.

Unicarm va deschide peste 15 supermarketuri \n 2011 Compania Unicarm din jude]ul Satu Mare va deschide în acest an 1520 supermarketuri, extinzându-[i astfel re]eaua format` în prezent din 55 de unit`]i. „Pentru 2011, ne-am propus s` deschidem între 15 [i 20 de supermarketuri, în func]ie de finan]area primit` de la b`nci. Anul acesta va fi mai slab decât 2010 [i cu mult mai slab decât preceden]ii. Situa]ia economic` nu are

cum s` se îmbun`t`]easc`. În primul rând, b`ncile nu mai dau credite, iar oamenii nu au de unde s` fac` rost de bani pentru investi]ii”, a declarat Vasile Lucu], proprietarul Unicarm. El a precizat c` anul trecut a investit în magazine [i centre logistice circa 20 de milioane de euro. Unicarm de]ine 55 de magazine, prin care comercializeaz` o parte important` din produc]ie, [i 6 depozite.

Laz`r CHIRA

Nou sistem de acreditare a firmelor de consultan]` pentru FEADR Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, Valeriu Tab`r`, a dispus ca, pân` la 17 ianuarie 2011, Direc]ia General` de Dezvoltare Rural` - Autoritate de Management pentru PNDR din cadrul MADR - s` elaboreze un sistem de acreditare a firmelor de consultan]` care întocmesc proiecte finan]abile prin FEADR. Demersul are ca scop înt`rirea rolului consultan]ei în elaborarea de proiecte conforme, eligibile, finan]abile [i viabile economic. În urma analizelor efectuate în ultima perioad`, s-a constatat c` multe dintre proiectele evaluate de Agen]ia de 16 Ianuarie 2011

Pl`]i pentru Dezvoltare Rural` [i Pescuit sunt de slab` calitate. Acestea au fost problemele referitoare la dovedirea respect`rii criteriilor de eligibilitate [i a îndeplinirii criteriilor de selec]ie. De[i elaborarea documenta]iei tehnice este o cheltuial` eligibil`, consultan]ii nu au realizat o îndrumare corect` a beneficiarilor, care ar fi condus la evitarea unor astfel de situa]ii. Printre aspectele nesatisf`c`toare identificate se num`r` slaba fundamentare a studiilor de fezabilitate [i a memoriilor justificative în ceea ce prive[te necesitatea

proiectului sau a unor achizi]ii din cadrul acestuia. Alte probleme întâlnite sunt supradimensionarea, atât din punct de vedere valoric, cât [i al capacit`]ii de produc]ie, slaba calitate tehnic` a proiectelor, cash-flow nerealist etc. Se impunexisten]a unui sistem de acreditare a firmelor de consultan]` care întocmesc astfel de proiecte, în condi]iile în care calitatea slab` a proiectelor derulate prin PNDR poate afecta implementarea programului [i poate conduce la o risip` a fondurilor publice alocate dezvolt`rii agriculturii [i spa]iului rural.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011 1

La jum`tatea lunii ianuarie, Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România (FNPAR) a primit vizita delega]iei organiza]iei de produc`tori de soia din Statele Unite ale Americii (United Soybean Board). Scopul vizitei a fost discutarea problematicii referitoare la interzicerea cultiv`rii plantelor modificate genetic \n statele europene. Partea american` [i-a exprimat dorin]a de a sus]ine demersurile României la Bruxelles, prin lobby-ul pe care aceasta \l poate face, astfel \ncât soia MG s` poat` reintra \n circuitul agricol al ]`rii.

FNPAR sus]ine la Bruxelles introducerea \n cultur` a soiei MG Interzicerea cultiv`rii soiei modificate genetic (MG) din anul 2007 a \nsemnat o pierdere grea pentru agricultorii români. Cultur` cu o tehnologie u[oar`, bun` permerg`toare prin aportul de azot l`sat \n sol [i mai ales profitabil`, soia MG a câ[tigat imediat inima fermierilor. Pierderea soiei MG a fost ca o lovitur` pentru agricultorii autohtoni. Acum, la Uniunea European` se discut` despre posibilitatea ca fiecare stat membru s` decid` dac` vrea s` cultive plante modificate genetic. Dup` cum afirm` dl Viorel Matei, pre[edintele FNPAR, pozi]ia fermierilor români privind cultivarea plantelor trensgenice s-a f`cut auzit` la Bruxelles. „Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România, prin COPA-COGECA, s-a f`cut auzit`, pentru c` acum avem parteneri reali. Impactul pe care \l va avea delega]ia american` la COPACOGECA va fi semnificativ. }`rile europene puternice nu au interes s` cultive soia modificat` genetic pentru c` nu au condi]ii pedoclimatice favorabile acestei culturi, a[a cum are România. Dar pentru c` suntem \ntr-o Uniune European` \n care toate statele au acelea[i drepturi, [i România le 1 Ianuarie 2011

are, [i mai ales decizia privind cultivarea plantelor modificate genetic \i apar]ine. Este pentru prima dat` când aceast` decizie ne apar]ine [i astfel totul depinde de noi”, a spus dl Matei. FNPAR a afirmat c` se duce la Bruxelles pentru sus]inerea, \n principal, a dou` culturi modificate genetic, cea de soia [i cea de porumb. Soia are un rol mai important, prin beneficiile pe care le asigur`. „Este planta care aduce cele mai multe beneficii fermierului [i economiei ]`rii. Am ajuns la conculuzia c`, dac` s-ar cultiva 2,2 mil. ha de soia [i 1,5 mil. ha de porumb, am putea asigura circa 40% din consumul de protein` european. Produc]iile pe care le ob]ii la soia MG sunt de circa 5 t/ha, \n condi]iile \n care la soia conven]ional` nu po]i ob]ine mai mult de 3 t/ha. Cheltuielile cu energia scad cu 30%, iar la \ngr`[`minte chimice cu 50%. La soia clasic`, pentru combaterea buruienilor se aplic` 3-4 erbicid`ri, \n schimb la cea modificat` genetic este suficient` o singur` erbicidare”, a afirmat pre[edintele federa]iei. Despre avantajele cultiv`rii soiei modificate

genetic a vorbit [i dl Richard Fordyce, directorul Comisiei de Biotehnologie din cadrul United Soybean Board, [i, nu \n ultimul rând, fermier ce exploateaz` o suprafa]` de 920 ha \n Missouri: „|n ferma pe care o administrez utilizez plante modificate genetic \nc` din anul 1997, iar beneficiile pe care le ob]in sunt numeroase. Sunt beneficii aduse mediului \nconjur`tor, deoarece cantitatea de erbicide este redus` [i consumul de combustibil sc`zut. Totodat`, prin cultivarea soiei modificate genetic se reduce num`rul de treceri cu utilaje pe teren [i \n acest fel se evit` eroziunea solului [i pierderea apei din sol. |n fiecare an cultiv`m soia Round Up Ready [i suntem mul]umi]i de aceast` cultur`. Exist` fenomenul cre[terii rezisten]ei buruienilor la erbicid, \ns` aceast` rezisten]` poate fi controlat` prin rota]ia culturilor. Produc]ia de soia pe care o ob]inem o folosim la hrana animalelor. Nu exist` nici un fel de \ngrijorare privind consumul de plante modificate genetic. S-a demonstrat prin numeroase studii [tiin]ifice c` soia MG nu are influen]e negative asupra s`n`t`]ii consumatorului”, a afirmat dl Fordyce.

www.agrimedia.ro

De ce import`m [i nu cultiv`m?

ele vor fi acceptate \n cultur`, s` putem avea culturi transgenice autohtone, create de institu]iile de profil din ]ar`. „Trag un semnal pentru cercetarea româneasc` de a nu se opri, cel pu]in de la testarea acestor plante la nivel micro, pentru c`, la un moment dat, va trebui s` fim preg`ti]i, s` nu fim nevoi]i s` import`m la nesfâr[it aceste variet`]i”, a spus dl Ro[culete.

Lipsa de reac]ie a MADR |n cadrul conferin]ei de pres`, FNPAR a declarat c` \n demersurile sale la Bruxelles, de a primi acceptul cultiv`rii plantelor modificate genetic, nu a primit sprijin din partea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale [i nici al Ministerului Mediului. „Am intrat pe o pia]` dur` [i nu avem sus]inere. Cele dou` ministere nu fac o politic` româneasc`”, a afirmat pre[edintele federa]iei. „|n fiecare an, pierdem circa 1 milion de euro din cauza interzicerii cultiv`rii soiei modificate genetic. Nu cred c` nu ne-ar trebui ace[ti bani la cum arat` bugetul MADR. Am fi putut fi mari cultivatori de soia, cu o suprafa]` de peste 450 mii ha, \ns` Ministerul Agriculturii nu are nici o reac]ie, nici o pozi]ie, pentru ca noi s` putem cultiva aceast` plant`”, a afirmat dl Ro[culete.

Victor V`t`manu

„{tim bine c` România import` peste 70% protein` din culturi modificate genetic. Normal c` \ntrebarea pe care o vom adresam la Bruxelles, noi, ca Federa]ie, va fi: «De ce agricultorii europeni nu pot cultiva ceea ce consumatorul european deja consum`?». Delega]ia american` [i-a exprimat dorin]a \n a sprijini, prin lobby-ul pe care \l va face pe lâng` Bruxelles, cultivarea a ceea ce noi consum`m deja. Cred c` acum, prin COPA-COGECA, vom avea un r`spuns.

Este un prim pas, dar unul decisiv. UE va trebui s` ]in` seama de cerin]a mare de soia pe plan mondial. Marele consumator de soia este China, care a dep`[it cu 10% consumul european. Este o cerere foarte mare pe pia]a interna]ional`, iar noi trebuie s` fim preg`ti]i, s` putem r`spunde acestei cereri. Europa nu ar mai trebui s` fie atât de conservatoare, ea trebuie s` asigure cre[terea economic`, cre[tere care depinde, \n mare m`sur`, de introducerea noilor biotehnologii”, a afirmat dl Matei. Importan]a biotehnologiilor este cu atât mai mare cu cât criza alimentar` care se prefigureaz` poate fi, \n opinia dlui Matei, evitat`, prin acceptarea acestora \n cultur`. „Criza alimentar` s-a accentuat, \n principal, din cauza faptului c` o mare parte din produc]iile agricole se folose[te \n ob]inerea biocarburan]ilor. Sunt programe europene care favorizeaz` investi]iile \n ob]inerea [i folosirea de biodiesel [i, \n aceste condi]ii, introducerea \n cultur` a biotehnologiilor nu poate avea decât un impact pozitiv”, a afirmat dl Viorel Matei. C`t`lin Ro[culete, responsabil pe partea de cercetare din cadrul FNPAR, a f`cut un apel la cercetarea româneasc` s` continue test`rile \n acest domeniu, al plantelor modificate genetic, astfel \ncât, atunci când

Ana MUST~}EA

Subiectul privind siguran]a alimentar` a fost abordat [i de dl David Green, director de comunicare din cadrul United Soybean Board, accetuând faptul c`, de 14 ani, de când se consum` plante modificate genetic, nu s-a semnalat nici o influen]` negativ` asupra s`n`t`]ii consumatorului. „|n Statele Unite, soia este cultivat` de 14 ani [i nu au fost nici un fel de probleme. De aceea, suprafa]a cultivat` cu aceast` plant` modificat` genetic a crescut an de an, ajungând ca acum s` ocupe o suprafa]` de 30 milioane de hectare. |n SUA, 92% din suprafa]a cultivat` este cu soia modificat` genetic”, a afirmat dl Green.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011 1

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna ianuarie Ianuarie \n cultura mare Cerealele de toamn` \[i petrec o bun` parte din perioada de vegeta]ie \n decursul iernii, \n condi]ii de temperaturi sc`zute. Aceast` perioad`, numit` [i perioada de criptovegeta]ie, este deosebit de important`, deoarece plantele continu` absorb]ia azotului, pe care \l folosesc \n formarea de noi organe. |n prezent, este demonstrat c` plantele agricole continu` s` creasc`, \n ritm mai \ncet [i dup` ce temperatura scade sub 5 grade Celsius, pân` la 2 grade Celsius, iar absorb]ia azotului continu` [i la 0 grade Celsius. Perioada de regenerare a plantelor de grâu, orz [i secar` \ncepe o dat` cu dezghe]area

20 Ianuarie 2011

solului, când \n plante se intensific` func]iile vitale, [i dureaz` pân` se \ntrunesc condi]iile optime de cre[tere. |n numero[i ani, reluarea cre[terii active \ncepe \nc` din prima jum`tate a lunii februarie. Am adus \n aten]ie aceste probleme deoarece \n procesul de regenerare a plantelor cel mai important rol \l are rezerva de azot acumulat` \n iarn`. |n aceast` perioad`, este necesar` o concentra]ie mai mare de azot \n sol, deoarece temperaturile la care se realizeaz` nutri]ia sunt \nc` sc`zute, la care se adaug` [i faptul c` sistemul radicular al plantelor este slab dezvoltat. |n consecin]`, \nc` din aceste zile este nevoie s` ne procur`m

\ngr`[`mintele cu azot necesare, ele asigurând sporuri economice de recolt` pe toate tipurile de sol. Cu cât culturile au intrat \n iarn` mai sl`bite, a[a cum sunt cele sem`nate târziu, unele chiar \n luna noiembrie, cu atât este mai necesar` aplicarea cât mai timpurie a \ngr`[`mintelor cu azot, pe terenul \nc` \nghe]at sau chiar pe z`pad`. Culturile care au intrat \n iarn` bine \nfr`]ite se vor fertiliza cu azot mai târziu, prevenindu-se astfel c`derea plantelor. Cultivatorii de grâu [i, \n general, de cereale din zonele de deal, cu soluri acide, este bine s` se orienteze spre \ngr`[`minte cu azot cu reac]ie alcalin`, cum este nitrocalcarul, iar cei din zonele de [es pot folosi cu foarte bune rezultate azotatul de amoniu. Dozele de \ngr`[`minte folosite, \n func]ie de planta premerg`toare, starea culturii [i de faptul dac` \n toamn` s-au aplicat sau nu \ngr`[`minte, trebuiesc astfel calculate \ncât s` asigure 40-80 kg de azot substan]` activ` la hectar. O mare aten]ie trebuie acordat` \mpr`[tierii uniforme a \ngr`[`mintelor cu

www.agrimedia.ro

Ianuarie \n legumicultur` |nceputul calendaristic al anului reprezint` pentru legumicultori [i debutul lucr`rilor \n legumicultur`, prin preg`tirea programului de culturi al anului [i procurarea semin]elor, a substan]elor fitofarmaceutice [i a \ngr`[`mintelor necesare. Necesarul de legume proaspete, dar [i conservate se poate asigura [i prin cultivarea succesiv` [i intercalat` a terenului din gr`dinile familiare. Pe suprafe]e mai mici, se pot asocia dou`-trei plante, care s` valorifice bine spa]iul [i fertilitatea solului. |n acest scop, se programeaz` cultivarea pe suprafa]a amenajat` a unei plante cu talie \nalt` (tomate), astfel \ncât \ntre rândurile de tomate s` se poat` sem`na salat` \nainte de plantarea r`s`durilor de tomate. |n func]ie de perioada de \nfiin]are a culturii, se pot g`si [i alte variante de culturi intercalate (ceap` + varz`, maz`re + gogo[ar etc.). Acestea \ns` pot fi cultivate [i \n varianta de cultur` singular`.

Ianuarie \n pomicultur` Pentru a veni \n sprijinul pomicultorilor, \n continuare prezent`m principalele lucr`ri prev`zute \n tehnologia pomicol`, dup` cum urmeaz`: t`ierea pomilor se execut` \ncepând din toamn`, dup` c`derea frunzelor, \n tot cursul iernii (mai pu]in \n perioadele când temperatura aerului scade sub 5 grade Celsius), pân` primavara, la \nceputul vegeta]iei; combaterea bolilor [i a insectelor d`un`toare, care \n aceast` perioad` se g`sesc \n diferite stadii de dezvoltare (ou, larv`, micelii etc.), aplicarea \ngr`[`mintelor organice \n livezi; controlul p`str`rii fructelor \n depozite; revizuirea mijloacelor de protec]ie \mpotriva roz`toarelor.

Ianuarie \n viticultur` Acum, la \nceput de an, \n dorin]a de a veni \n ajutorul viticultorilor, \n special a celor cu mai pu]in` experien]`, sau care abia au \nceput s` p`trund` tainele viticulturii, enumer`m principalele lucr`ri prev`zute \n tehnologia viticol` pentru luna ianuarie, dup` cum urmeaz`: se procur` materialele necesare; se repar` uneltele necesare pentru lucr`rile vitivinicole; se procur` \ngr`[`mintele chimice necesare; se face primul pritoc al vinului nou; se umplu golurile \n vasele cu vin; se controleaz` rezisten]a vinului la aer, iar dac` acesta se brunific`, se trateaz` cu dioxidul de sulf necesar.

Ianuarie \n apicultur` Luna ianuarie se caracterizeaz`, \n general, prin temperaturile cele mai sc`zute [i ninsorile cele mai abundente. Cu toate acestea, \n România, \n cursul acestei luni, apar [i zile c`ldu]e, propice zborului de cur`]ire a albinelor, iar \n a doua jum`tate a lunii, \n familiile mai puternice [i cu hran` suficient`, poate ap`rea puietul \n cuib. Felul cum ierneaz` albinele reprezint` preocuparea de c`p`t`i a apicultorilor \n sezonul rece. Numai aparent (albinele nu ies din stup), \n lunile de iarn` albinele sunt \n repaos. |n realitate, ele se hr`nesc [i se rotesc ne\ncetat \n ghemul de iernare, pe care \l \nc`lzesc prin mi[c`ri ritmice. Stuparul \[i d` seama dac` iernarea decurge \n condi]ii bune dup` zgomotul de fond al stupului. La controlul efectuat s`pt`mânal \n cursul lunii ianuarie, stuparul poate percepe un zumzet slab ca intensitate, uniform [i lini[tit. La lovirea u[oar` cu degetul a peretelui stupului, zumzetul va deveni mai puternic, pe o perioad` scurt` de timp, dup` care revine la intensitatea obi[nuit` de dinainte. Când zumzetul este abia perceptibil (ca un fo[net), iar reac]ia la cioc`nitur` este imperceptibil`, este semn de \nfometare [i trebuiesc luate toate m`surile de remediere, orice amânare putând fi fatal`. Atragem aten]ia c` acest pericol exist` \n România, unde lunile octombrie [i noiembrie sunt destul de c`lduroase \n ultimul deceniu, fapt ce a favorizat un consum mai mare de hran` [i aceasta duce la epuizarea proviziilor. Remedierea st`rilor anormale constatate cu ocazia acestor controale se poate face afar` sau \ntr-o \nc`pere \nc`lzit`.

Deschiderea cuibului afar` se poate realiza numai \ntr-o zi cald`, când temperatura exterioar` a aerului este de minimum 14-15 grade Celsius. Dac` nu beneficiem de aceste temperaturi, deschiderea cuibului se va face \ntr-o \nc`pere, la temperatura de 8-10 grade Celsius (pentru ca albinele s` nu n`v`leasc` afar`). Dup` interven]ie, camera se va \nc`lzi u[or, pentru ca albinele s`-[i poat` relua locul \n ghem. Dup` ce se adun` toate albinele \n stup, acesta se \nchide [i se scoate afar`. |n luna ianuarie, apar \n fiecare an câteva zile c`lduroase, când se recomand` a se lua unele m`suri care s` stimuleze zborurile de cur`]ire (eliminarea con]inutului intestinal). Facilitatea zborului se poate realiza prin ridicarea capacelor [i a saltelelor (pernelor) a[ezate peste podi[or, dând astfel cale liber` razelor soarelui s` le \nc`lzeasc`, iar c`ldurii s` se transmit` ghemului, pentru a efectua zborul de cur`]ire. Când vatra stupinei este acoperit` cu z`pad`, \n fa]a stupilor este bine s` se pun` folii de polietilen`, ziare, paie, coceni, pe care albinele, obosite \n urma zborului, s` se poat` odihni \nainte de a intra \n stup. R`gazul dat apicultorilor de repaosul albinelor le las` acestora timp suficient s` revizuiasc` \ntregul inventar al stupinei, s` dezinfecteze uneltele de lucru [i s` fac` eventualele complet`ri \n vederea sezonului care urmeaz`. Ianuarie 2011 21

Victor V~T~MANU

azot, prevenindu-se suprapunerile, care pot conduce la c`derea plantelor, sau r`mânerea de zone neacoperite, cu plante mici, firave, slab dezvoltate.

Bianca P~TRA{CU

Cum evit`m îngr`[area Bianca P~TRA{CU, Psihoterapeut/Consultant Nutri]ie În num`rul precedent am discutat câteva idei referitoare la fiziologia digestiv` a organismului [i a efectelor sale metabolice, subliniind faptul c` exist` factori importan]i pentru cre[terea în greutate sau obezitate. Ceea ce mânc`m, consum`m sub form` de energie sau stoc`m sub form` de gr`simi de rezerv`, în func]ie de procesele metabolice induse de felul alimentelor ingerate. Fiec`rui aliment consumat îi corespunde un indice glicemic (un num`r ce m`soar` cât` glucoz` este absorbit` în sistemul circulator dup` consumul unui carbohidrat). Indicele glicemic indic` ce propor]ie din con]inutul total de zah`r din alimente este absorbit în organism. Din acest punct de vedere,

22 Ianuarie 2011

alimentele se clasific` în func]ie de indicele glicemic (IG) în: alimente cu indice glicemic foarte sc`zut (IG sub 35), sc`zut (IG între 35 [i 50), ridicat (IG între 50 [i 65) [i foarte ridicat (IG între 65 [i 100). Alimentele cu IG foarte sc`zut sau sc`zut reprezint` carbohidra]i buni pentru sc`derea în greutate [i o alimenta]ie s`n`toas`, în timp ce alimentele cu IG ridicat [i foarte ridicat reprezint` carbohidra]i r`i, care favorizeaz` îngr`[area.

Cum func]ioneaz` absorb]ia diferitelor tipuri de alimente Este important s` în]elegem c` procesul de digestie începe chiar înainte de a înghi]i mâncarea, chiar din momentul în care ne apuc`m s` o g`tim. Prepararea termic` a alimentelor modific`, într-o m`sur` mai mic` sau mai mare, atât absorb]ia elementelor esen]iale, cât [i valoarea indicelui glicemic al alimentului respectiv. De exemplu, morcovii cruzi, în stare natural`, sunt tari [i acoperi]i de un strat de fibre [i elemente nutritive, avånd un indice glicemic sc`zut (30), dar prin prepararea termic` a acestora indicele glicemic cre[te la 85, intrând în grupa alimentelor cu indice glicemic ridicat.

Proteinele • Proteinele sunt celule organice ale materiei vii, formate din aminoacizi. Unii aminoacizi sunt produ[i de c`tre organism, dar majoritatea celorlal]i aminoacizi provin dintr-un aport exterior, prin alimenta]ie. Proteinele sunt de origine animal` (carne, pe[te, ou`, brânz`, lapte) sau de origine vegetal` (alune, nuci, migdale, soia, cereale integrale). • Acestea sunt indispensabile pentru organism, fiind esen]iale în construc]ia structurilor celulare, a anumitor hormoni [i neuromediatori. • Asimilarea proteinele nu îngra[`, facilitând pierderea în greutate, dac` alimentul ce le include nu are un con]inut ridicat de gr`simi. • Pentru men]inerea greut`]ii, este necesar s` consum`m 1 gram pentru fiecare kg pe care îl cånt`re[te corpul nostru. • Ingerarea unei proteine nu are nici un efect glicemic (pancreasul nu secret` insulin`), proteina fiind asimilat` aproape în totalitate

Gr`simile (lipidele) • Gr`simile sunt de origine animal` (carne, pe[te, lactate) sau vegetal` (uleiuri vegetale [i margarin`). • |n func]ie de efectul asupra

www.agrimedia.ro

colesterolului din sânge, gr`simile pot fi împ`r]ite în gr`simi bune (gr`simi nesaturate, lichide la temperatura mediului ce provin din pe[te sau surse vegetale) [i în gr`simi rele (gr`simi saturate, în stare solid` la temperatura mediului, ce provin din surs` animal`). • O categorie aparte de gr`simi rele sunt gr`simile trans (par]ial hidrogenate, polinesaturate) folosite frecvent în industria alimetar` în compozi]ia produselor alimentare preparate [i semipreparate, de la produse de patiserie pân` la ciocolat` [i margarin`. Acestea m`resc nivelul de colesterol r`u [i pot cauza infarct miocardic [i atac cerebral. • Gr`simile sunt necesare în alimenta]ie, con]inând vitaminele A, D, E, K [i acizi gra[i esen]iali. • Asimilarea gr`similor în cantit`]i mici nu îngra[`, dar poate fi perturbat` când gr`simile sunt amestecate cu glucide rele (cu indice glicemic ridicat), avånd ca [i consecin]` o stocare de energie sub forma gr`similor de rezerv`. • Ingerarea unei singure lipide nu are nici un efect glicemic, adic` nu are loc nici un fel de eliberare de glucoz` în sânge. Pancresul nu secret` insulin`, neexistând stocare de energie.

Carbohidra]ii (glucidele) • Carbohidra]ii se g`sesc într-o gam` foarte variat` de alimente, de la legume pân` la produsele de patiserie [i cofet`rie. To]i carbohidra]ii con]in zah`r. Acesta apare sub diverse forme [i denumiri, precum: zaharoz` (zah`rul de mas`), maltoz` (zah`rul din bere), lactoz` (zah`rul din produsele lactate) [i fructoz` (zah`rul din fructe). • Amidonul este un zah`r mai special, o polizaharid`, format` din sute de molecule de glucoz` [i zah`r combinate între ele. Este un carbohidrat complex. • Carbohidra]ii alimentez` organismul cu sursa sa primar` de combustibil - glucoza. • Asimilarea unui carbohidrat provoac` o cre[tere a glucozei din sânge, în func]ie de puterea lui glicemic` (IG). Astfel, carbohidra]ii buni sunt glucidele a c`ror asimilare de c`tre organism este slab` [i provoac` o cre[tere redus` a glucozei în sånge (au IG sub 50).

Fibrele alimentare: • Sunt substan]e f`r` valoare energetic` con]inute în legume, leguminoase, fructe [i cereale în stare brut`, având un rol important în digestie datorit` celulozei,

www.agrimedia.ro

pectinei [i mucilagiilor pe care le con]in. Sunt bogate în vitamine [i s`ruri minerale. • Fibrele împiedic` absorb]ia digestiv` a lipidelor, limitând [i efectele toxice ale anumitor substan]e, precum aditivii [i coloran]ii alimentari. • Fibrele sunt principalul factor care încetine[te absorb]ia zah`rului, având ca efect sc`derea glicemiei [i a secre]iei de insulin`. Necesarul zilnic pentru un adult este de aproximativ 40 de grame. • Doar ingerarea de fibre nu are nici un efect glicemic, adic` nu are loc nici un fel de eliberare de glucoz` în sânge. Pancresul nu secret` insulin`, neexistând stocare de energie. Procesul de constituire sau de neconstituire a gr`simii de rezerv` este strâns legat de secre]ia de insulin` (hormon secretat de pancreas), ce ac]ioneaz` asupra glucozei din sânge, astfel încât aceasta s` intre în ]esutul organismului. În acest stadiu, glucoza este consumat` pentru nevoile energetice imediate sau este stocat` în rezerve de gr`sime, dac` exist` în cantitate mare. Astfel, pentru a determina în ce condi]ii, cu ce tip de alimenta]ie [i în ce propor]ii se constituie rezervele de gr`sime, am prezentat cum func]ioneaz` absorb]ia diferitelor tipuri de alimente.

Cum func]ioneaz` dieta Aceasta nu este o diet` în sensul tradi]ional al cuvântului, nerestric]ionând cantitatea de alimente, ci este mai degrab` GLUCIDE BUNE (IG SC~ZUT)

o modalitate echilibrat` de nutri]ie, bazat` pe alegerea corect` a månc`rurilor. Selectând corect [i atent alimentele, metabolismul se va revitaliza [i ve]i sc`pa de kilogramele \n plus pentru totdeauna. Principiile de baz` ale alegerii corecte a alimentelor sunt urm`toarele: • Con]inutul caloric al mânc`rurilor nu este important pentru cei ce doresc s` sl`beasc`. • Trebuie s` alegem alimentele bazându-ne pe poten]ialul lor metabolic, selectând carbohidra]ii în func]ie de cantitatea de energie sau de glucoz` ce va fi absorbit` de organism, a[a cum este ea exprimat` de valoarea IG al alimentului respectiv. Regula de aur este s` mânc`m alimente cu IG cât mai sc`zut posibil (IG sub 50) [i s` excludem în totalitate glucidele rele. Dac` dorim s` slabim foarte repede, ar trebui s` alegem alimente cu o valoare a IG de sub 35 pentru majoritatea meselor. Când vrem s` ne men]inem greutatea, alegem alimente cu IG de pân` în 50. Pentru a ne men]ine o stare de s`n`tate optim` este indicat s` alegem proteine slabe, de calitate, s` consum`m minimum de gr`simi saturate [i s` alegem în schimb acizii gra[i Omega 3 (pe[te, ulei de m`sline, avocado). Aceast` diet` poate avea dou` planuri: • planul de slabire rapid` • planul de men]inere a greut`]ii Dar despre acestea vom discuta în articolele din numerele urm`toare. GLUCIDE RELE (IG RIDICAT)

Fulgi de ov`z

Maltoz` (bere)

110

Cereale cu t`râ]e

Glucoz`

100

Orez complet

Pâine alb` rafinat`

Pâine de grâu integral`

Miere, dulcea]` cu zah`r

Pâine de secar` integral`

Fulgi de porumb

Maz`re verde

Morcov preparat termic

Orez s`lbatic

Zah`r alb

Lactate

Orez alb

Fructe proaspete

Cartofi

Fasole uscat`

Porumb

Ciocolat` am`ruie

Sfecl`

Fructoz`

Paste f`inoase, f`in` alb`

Arahide

Banane

Legume verzi

Stafide

60 Ianuarie 2011 2

Plantele pe care ast`zi le cultiv`m [i le consum`m sunt complet diferite de plantele pe care le cre[teau [i le consumau str`mo[ii no[tri. Porumbul, grâul, orezul, soia etc. au fost astfel modificate genetic \ncât acum nu mai pot supravie]ui \n natur` f`r` a fi asistate de om.

Despre biotehnologii Ing. Daniel BOT~NOIU, director executiv FNPAR Cre[terea popula]iei, criza energetic`, \nc`lzirea global` [i diminuarea biodiversit`]ii vor avea un impact dramatic asupra vie]ii pe Terra. |n ultimii 12 ani, popula]ia uman` a crescut cu un miliard de persoane, ajungând la 6,3 miliarde, ceea ce face ca produc]ia de hran` s` fie deja insuficient`. Dispari]ia unor habitate naturale din cauza activit`]ilor umane este principalul pericol pentru 85% din speciile aflate pe a[a-numita „list` ro[ie”, a celor pe cale de dispari]ie. Principalii factori ai acestui proces distructiv sunt: urbanizarea,

2 Ianuarie 2011

industrializarea [i extinderea terenurilor agricole, ca urmare a faptului c` randamentele culturilor conven]ionale pe unitatea de suprafa]` nu mai sunt satisf`c`toare. Solu]iile pentru aceste probleme ar fi: plante mai productive, ale c`ror recolte sunt mai bogate \n anumi]i micronutrien]i [i proteine de \nalt` calitate, plante care, toate, pot fi obtinute prin inginerie genetic`. Dac` actuala criz` a apei va continua, \n anul 2025 produc]ia mondial` de cereale se va situa cu 350 de milioane de tone sub nivelul actual. O cale de reducere a consumului de ap` ar consta deci \n cre[terea eficien]ei agriculturii, prin utilizarea unor culturi tolerante la secet` sau care valorific` mai bine resursele hidrice, acestea putând fi ob]inute numai prin tehnicile ingineriei genetice. • La nivel mondial, pierderile de randament al plantelor cultivate determinate de buruieni \nainte de recoltare au fost estimate la 9,5%. Buruienile concureaz` cu plantele cultivate pentru ap`, elemente nutritive [i lumin`, contamineaz` recoltele cu semin]ele lor [i constituie habitatele unor insecte d`un`toare [i agen]i patogeni.

|mpreun` cu patogenii [i d`un`torii, prin ac]iunile directe [i indirecte, buruienile reduc produc]iile vegetale cu o treime, \n raport cu poten]ialul productiv al variet`]ilor cultivate. |n cazul utiliz`rii plantelor modificate genetic tolerante la erbicide, nu sunt necesare tehnici specifice pentru cultivare, management

[i recoltare. R`mân aplicabile practicile tradi]ionale de rota]ie a culturilor, regimurile de \ns`mân]are, tehnicile de preg`tire a solului etc., precum [i fertilizarea, tehnicile de irigare,

www.agrimedia.ro

combaterea mecanic` a buruienilor [i tratamentele cu efect \n combaterea bolilor [i dùn`torilor. Caracterul introdus, de toleran]` la erbicide nu face decât s` le ofere fermierilor o op]iune \n plus pentru combaterea buruienilor \n cursul perioadei de vegeta]ie. Din studiile \ntreprinse \n lume [i \n România cu privire la impactul agronomic, rezult` c` marea majoritate a fermierilor care au cultivat soia, porumb, rapi]`, bumbac [i cartof modificate genetic s-au declarat \ncânta]i de noile tehnologii deoarece: • au realizat culturi mult mai curate de buruieni, printr-o singur` sau maximum dou` erbicid`ri cu un erbicid total RR, cu rezisten]` mai mare la boli [i dùn`tori; • treceri mult mai pu]ine pentru \ntre]inerea culturilor sau combaterea bolilor [i a dùn`torilor, respectiv economie important` de combustibil [i for]` de munc`; • eliminarea, \n multe cazuri, a lucr`rii de baz` - ar`tura, prin aplicarea tehnologiei f`r` lucr`ri sau lucr`ri minime ale solului, folosind aratura superficial`, \n ambele cazuri reducerea consumului de motorin` fiind foarte important` pentru fermieri; • ob]inerea, \n toate cazurile, de recolte mai mari cu 5 pân` la 100% comparativ cu tehnologiile conven]ionale, rezultat foarte important pentru fermieri. Marea majoritate a cercet`rilor [tiin]ifice, cu o arie vast` de cuprindere asupra impactului ecologic, ajung la urm`toarele concluzii:

• biotehnologiile bazate pe transferul de gene sunt mult mai „ecologice” comparativ cu tehnologiile conven]ionale; • biodiversitatea este mai pu]in afectat` \n culturile cu plante modificate genetic, deoarece efectul, \n marea majoritate a

www.agrimedia.ro

cazurilor, este foarte selectiv; • din punctul de vedere al calit`]ii aerului, prin reducerea num`rului de tratamente sau suprimarea acestora, emana]iile de gaze de e[apament se reduc foarte mult. Cu privire la impactul produselor alimentare ob]inute prin prelucrarea plantelor modificate genetic asupra s`n`t`]ii oamenilor [i a animalelor, oamenii de [tiin]` au ajuns la urm`toarele concluzii: • Nu s-au constatat modific`ri anatomopatologice sau serologice la loturile de animale hr`nite cu ra]ii care au con]inut porumb sau soia modificate genetic. Marea majoritate a animalelor din fermele UE consum` soia sau [roturi de soia modificat` genetic, importat` din SUA, Argentina sau Brazilia, \n propor]ie de 80% din consumul total al UE; • Nu s-au constatat efecte nutri]ionale negative, intoxica]ii, apari]ia unor boli generate de componentele modificate genetic din alimente sau produsele agricole modificate genetic consumate, \n primul rând de americani. Avantajele economice [i financiare ale culiv`rii plantelor modificate genetic se reg`sesc \n dou` dimensiuni, ambele având efecte favorabile asupra cre[terii profitului ob]inut de fermieri. Este, pe de o parte, dimensiunea economic` a cre[terii veniturilor, concretizat` \n cifre de afaceri mai mari, ca efect al unor produc]ii medii [i totale sporite fa]` de produc]iile ob]inute cu tehnologiile conven]ionale, iar pe de alt` parte, de dimensiunea economicit`]ii, concretizat` \n reducerea costurilor de produc]ie, \n cazul folosirii biotehnologiei. Cele prezentate credem c` sunt argumente solide pentru sus]inerea reintroducerii \n cultur` a plantelor modificate genetic, respectiv a soiei. Mai nou, problemele legate de atacul \n mas`

a d`un`torului numit Ceuthorynchus ne determin` s` v` solicit`m ajutorul cu privire la introducerea \n cultur` a variet`]ilor modificate genetic, rezistente la acest d`un`tor. {i nu \n ultimul rând, men]inerea [i introducerea \n cultur` a variet`]ilor de porumb [i cartof modificate genetic. Ca \ntotdeauna, agricultorii au dat dovad` de \n]elegere [i, pentru a evita discu]iile interminabile [i sterile pe subiectul plantelor modificate genetic, facem solicitarea s` se realizeze un prim pas \n acest demers, ca produc]iile rezultate \n urma cultiv`rii plantelor modificate genetic s` fie folosite integral cu destina]ie special`, pentru industria biocarburan]ilor, f`r` a fi afect` \n vreun fel produc]ia de alimente, [tiut fiind faptul c` România de]ine \n prezent circa 3 milioane de hectare de teren agricol necultivat.

Finan]area suplimentar` pentru M`sura 123 În urma aprob`rii Raportului de selec]ie pentru M`sura 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere”, aferent sesiunii de depunere iunie 2010, 115 proiecte, în valoare de 126.839.828 de euro, au fost declarate eligibile, dar f`r` finan]are, fiind selectate 144 de proiecte, în valoare de 170.111.162 de euro. În cazul proiectelor selectate, este posibil ca o parte din aplican]i s` nu poat` face dovada cofinan]`rii private în termenul prev`zut în Ghidul Solicitantului, astfel încât vor r`mâne sume disponibile din alocarea M`surii 123 pentru anul 2010. Astfel, Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale aduce la cuno[tin]a tuturor celor interesa]i c` valoarea disponibil` r`mas` va putea fi utilizat` pentru finan]area suplimentar` a proiectelor eligibile nefinan]ate, aferente sesiunii iunie 2010, dup` finalizarea etapei de solu]ionare a contesta]iilor. Ianuarie 2011 2

Scotts Miracle-Gro vinde divizia Global Professional companiei ICL

Tranzac]ia este evaluat` la 270 milioane USD [i se va finaliza pân` în aprilie 2011 Compania Scotts Miracle-Gro, lider mondial pe pia]a de îngr`[`minte [i produse pentru horticultur` [i gr`din`, a r`spuns afirmativ ofertei f`cute de compania ICL, de a prelua Scotts Global Professional - divizia pentru utilizatorii profesioni[ti. Tranzac]ia, evaluat` la 270 milioane USD, se va finaliza pân` în aprilie 2011 [i include preluarea ac]iunilor, organiza]iei [i a tuturor facilit`]ilor de]inute la nivel global. Vânzarea efectiv` este a[teptat` s` se finalizeze în trimestrul al doilea al anului fiscal 2011, dup` ce vor fi ob]inute toate avizele din partea autorit`]ilor. „Anun]ul vânz`rii confirm` inten]ia companiei noastre de a se concentra pe segmentul Consumer - produse pentru utilizatorul final”, spune Jim Hagedorn, pre[edintele consiliului de administra]ie [i director executiv al companiei Scotts Miracle-Gro. „În ultimii doi ani, ne-am dezvoltat mult portofoliul de produse [i am fructificat oportunit`]i de cre[tere în segmentul Global Consumer, ceea ce ne asigur` o bun` profitabilitate pentru ac]iunile listate la burs`. Suntem mândri de eforturile depuse de echipa Global Professional [i de rezultatele bune ob]inute de-a lungul anilor. Capacitatea acesteia de dezvoltare [i cre[tere va fi sus]inut` de compania ICL, care [i-a manifestat un interes clar de a investi [i de a dezvolta acest segment.” Divizia Global Professional cuprinde 26 Ianuarie 2011

produse pentru utilizatorii profesioni[ti: sere, pepiniere [i cultivatori horticoli, precum [i terenuri de sport, de golf, parcuri, [i acoper` cu succes [i segmentul de horticultur` [i culturi de câmp în America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, America Latin` [i Asia-Pacific. Divizia de semin]e de gazon profesional` din SUA nu este inclus` în aceast` preluare. În anul fiscal 2010, care s-a încheiat pe 30 septembrie 2010, divizia Global Professional a avut vânz`ri în valoare de 242 milioane USD ([i venituri EBITDA de 31,4 milioane USD), ceea ce reprezint` 8% din totalul vânz`rilor companiei Scotts Miracle-Gro.

Despre Scotts Miracle-Gro Compania Scotts Miracle-Gro este unul dintre cei mai importan]i produc`tori de îngr`[`minte din lume pentru horticultur`, gazon [i agricultur`, precum [i de semin]e de gazon. Scotts a fost fondat` în 1868, în Marysville, Ohio (SUA), de c`tre Orlando McLean Scott. În 2009, în ciuda crizei economice, Scotts a înregistrat o cre[tere a vânz`rilor cu 5,1%, având vânz`ri în valoare de 3,14 miliarde de dolari. Compania are peste 8.000 de angaja]i [i colaboratori în lumea întreag`. Divizia Global Professional are aproximativ 350 de angaja]i [i de]ine m`rci de succes, precum: Osmocote®, Peters®, Sierraform GT®, Sierrablen Plus®, Agroleaf Power®,

Solinure® [i Universol®. În România, importatorul oficial este compania Holland Farming Agro (www. hollandfarming.ro).

Despre ICL ICL este unul dintre cei mai mari producatori de îngr`[`minte, materiale componente pentru industria chimic` [i cea de procesare. Este al [aselea produc`tor de potasiu din lume [i lider pe pia]a de îngr`[`minte în Europa [i în lume. Compania produce o treime din cantitatea total` de brom (Br) din lume, este unul dintre liderii produc]iei de acid fosforic pur [i un produc`tor important de fosfa]i pentru agricultur`. Fabricile ICL sunt locate în Europa, SUA, America de Sud, China [i Israel, iar produsele sunt marketate [i distribuite în toat` lumea. ICL are 10.000 de angaja]i în toat` lumea, iar cifra de afaceri din 2009 a fost de 4,5 miliarde USD. Compania este listat` la bursa TASE sub simbolul ICL Pentru informa]ii suplimentare, persoan` de contact: Silviu Caimac, reprezentant Scotts în România Tel. 0732.66.95.90, Fax 0372.87.01.27, e-mail:silviu.caimac@scotts.com

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011 2

TopDown - utilajul care lucreaz` în acela[i timp [i la suprafa]`, [i în adâncime Mihai RAUSSER, director Väderstad România Eficientizarea activit`]ii agricole este obiectivul fiec`rui fermier, iar lucr`rile pe care le aplic` \n acest sens sunt specifice exploata]iei sale, deoarece ceea ce este ideal pentru o ferm` poate fi complet gre[it pentru o alta. Sunt mul]i factori de care trebuie s` se ]in` seama, cum ar fi: tipul solului, factorii climatici, structura culturilor anterioare etc. Totu[i, interesul pentru reducerea lucr`rilor asupra solului este din ce \n ce mai mare \n toate fermele agricole, atât \n cele din ]ar`, cât [i \n cele din str`in`tate. Principalele avantaje pentru care lucr`rile minime sunt aplicate sunt de ordin financiar [i biologic. Prin sc`derea num`rului de opera]ii, costurile de \nfiin]are a culturilor agricole se reduc. Diferen]a va fi vizibil`, într-un timp scurt, la momentul bilan]ului. Totu[i, cele mai mari avantaje sunt cele biologice, solul r`mânând din ce în ce mai u[or de lucrat o dat` cu îmbun`t`]irea structurii acestuia, dup` lucr`ri repetate.

Economie de timp [i bani Reducerea costurilor de produc]ie [i eficientizarea m`rimii fermelor agricole înseamn` c` sunt din ce în ce mai pu]ine persoane care lucreaz` fiecare hectar de p`mânt \n parte. Acest tipar se poate remarca în trecutul istoric al agriculturii, 2 Ianuarie 2011

iar rata de schimbare nu d` semne c` ar sc`dea. Schimbarea c`tre costuri de înfiin]are a culturilor cât mai sc`zute face din sistemul de lucr`ri minime unul atractiv, din moment ce num`rul de ore petrecute în câmp poate fi redus. Costurile mari de produc]ie în cazul lucr`rilor tradi]ionale (arat, gr`pat etc.) nu dau semne de sc`dere, în timp ce pre]ul cerealelor nu urm`re[te aceea[i tendin]` cresc`toare, din p`cate. Aceasta înseamn` c` productivitatea trebuie crescut` dac` dorim ca profiturile s` fie men]inute la acela[i nivel. Lucr`rile minime dau posibilitatea reducerii costurilor de produc]ie, prin consumuri mai mici de combustibili. În realitatea ap`s`toare a zilelor noastre, aceste consumuri mai mici de materii prime, dar [i de timp duc la reducerea costurilor de produc]ie ale fermierilor, în consecin]` îmbun`t`]ind productivitatea [i profitabilitatea.

TopDown - o ma[in` versatil` Cultivatorul TopDown de la Väderstad este unul foarte flexibil în acest sens asigurând atât lucr`ri superficiale, cât [i de adâncime, atunci când acestea sunt necesare.

Adâncime de lucru reglabil`, f`r` trepte Adâncimea de lucru poate fi reglat` continuu, de la 5 la 25 cm. Conceptul de lucrare de suprafa]` combinat` cu cea de adâncime este unic. Discurile lucreaz` superficial, de la 5 la 10 cm, pe când din]ii lucreaz` pân` la 25 cm adâncime, discurile de nivelare uniformizeaz` terenul, iar t`v`lugul greu de o]el sparge orice bolovan r`mas la suprafa]`, compacteaz` [i uniformizeaz` solul, preg`tindu-l pentru lucrarea de sem`nat. Combinând, în m`sura dorit`, cele de mai sus, se ob]ine un rezultat perfect adaptat fermei dvs. Utilajul TopDown are o gam` bogat` de reglaje [i posibilit`]i ce asigur` în mod eficient aproape toate necesit`]ile unei ferme [i cerin]ele unui utilaj de preg`tit solul. În plus fa]` de reglajele de adâncime, exist` op]iuni diverse de lucru în diferite etape/trepte. Solul este lucrat în mod progresiv - mai întâi cu discurile [i apoi [i cu din]i -, astfel încât cantitatea de bolovani de p`mânt este redus` progresiv, în timp ce patul germinativ este preg`tit perfect.

www.agrimedia.ro

TopDown lucreaz` în condi]iile date

Caracteristicile tehnice ale utilajului În fa]`, are un set de dou` rânduri de discuri zim]ate conice, de 430 mm, fabricate din cel mai dur material, o]el V-55, ce garanteaz` o durat` mai mare de via]` [i costuri sc`zute de între]inere. Discurile au rolul de a t`ia, m`run]i [i amesteca resturile din partea superioar` a solului. Efectul este superior la viteze de lucru de 10-15 km/h, ceea ce asigur` o încorporare perfect`. Discurile pot fi reglate în mod continuu în timpul lucrului din cabina tractorului. În sec]iunea cultivatorului, exist` din]i dispu[i pe trei rânduri, cu diferite variante de d`l]i: 50, 80 [i 120 mm, suplimentar la ultimele dou` putându-se monta [i aripioare de 300 mm l`]ime. Avantajul variantelor de mai sus const` în faptul c` d`l]ile mai înguste sunt mai potrivite pentru decompactarea zonelor dificile, dar [i pentru amestecarea unor cantit`]i mari de resturi vegetale. De men]ionat [i faptul c` acestea creeaz` bolovani de dimensiuni

www.agrimedia.ro

… lucrare de adâncime

mai mici. În partea din spate a utilajului, discurile de nivelare uniformizeaz` solul în urma din]ilor. Acestea sunt montate pe suspensie de cauciuc, f`r` între]inere, ceea ce asigur` copierea terenului [i toleran]` ridicat` la pietre. Adâncimea de lucru poate fi reglat` continuu din cabin`, ceea ce face ca utilajul s` se adapteze [i mai u[or oric`ror condi]ii de lucru, ob]inând rezultatele dorite de fiecare dat`. Astfel, operatorul are posibilitatea de a l`sa în urm` solul conform cu m`rimea [i cantitatea bolovanilor. În spatele ma[inii, t`v`ugul din o]el, zona final` de prelucrare a terenului, asigur` recompactarea solului. În condi]ii de secet` în special, solul are nevoie s` fie compactat, pentru a asigura contactul intim între s`mân]` [i p`mânt [i, implicit, încol]irea samulastrei [i a buruienilor în mod uniform [i rapid, dup` recoltat. Profilul t`v`lugului este unic, agresiv, asigurând în acest fel amestecul resturilor în suprafa]`, implicit descompunerea acestora. În situa]ia în care se cere, t`v`lugul poate fi ridicat complet din sol, l`sând solul necompactat, afânat.

TopDown - o rachet` în trei trepte … lucrare superficial` a suprafe]ei Acest utilaj este adaptat lucr`rilor efectuate la suprafa]`, direct în urma combinei de recoltat. Din]ii cultivatorului sunt men]inu]i în pozi]ia ridicat` în timpul acestei opera]ii. Aceast` trecere trebuie f`cut` cu viteza de lucru de 10-15 km/h, astfel încât discurile s` poat` lucra optim. Scopul acestei opera]ii este de a for]a încol]irea samulastrei [i a buruienilor în cel mai scurt timp, dar [i de a amesteca resturile vegetale în suprafa]a solului. Când resturile vegetale iau contact cu solul [i microorganismele sale, începe procesul de descompunere, care este primul pas în reconstituirea unui strat

O alt` modalitate de utilizare a acestui utilaj este ca un cultivator conven]ional. Astfel, discurile vor fi men]inute în pozi]ie ridicat`, în timp ce din]ii cultivatorului sunt coborâ]i pân` la adâncimea de lucru dorit`. Exist` mai multe scopuri pentru aceast` lucrare: distrugerea zonelor compacte [i afânarea solului, pentru a permite r`d`cinilor s` coboare liber în adâncimea solului, c`utând apa [i nutrien]ii necesari cre[terii; ruperea r`d`cinilor plantelor nedorite [i scoaterea lor la suprafa]`, unde se usuc`, sau simpla folosire a rezervelor energetice stocate de acestea prin distrugerea lor. Spa]ierea între din]i este de 27 cm, iar garda la sol este suficient de mare pentru a permite accesul cantit`]ilor mari de resturi vegetale. Fiecare dinte în parte este echipat cu protec]ie hidraulic` la pietre, cu for]` de pân` la 700 kg.

… sau ambele lucr`ri concomitent - superficial` [i adânc` TopDown utilizeaz` cu adev`rat întregul poten]ial atunci când discurile [i din]ii sunt folosi]i împreun`. Utilajul poate t`ia întreaga suprafa]`, amesteca resturile vegetale în urma combinei [i decompacta solul, toate într-o singur` trecere! Avantajul lucr`rii concomitente este c` num`rul [i m`rimea bolovanilor sco[i la suprafa]` sunt mult sc`zute, aceast` abilitate f`când [i diferen]a dintre utilajul TopDown [i alte utilaje similare. D`l]ile din]ilor pot fi modificate conform necesit`]ilor, între cele 3 op]iuni de 50, 80 sau 120 mm. Se poate echipa [i cu aripioare de 300 mm, pentru a penetra [i sparge solul câ]iva centimetri sub adâncimea de lucru a discurilor. Pentru o bun` lucrare de decompactare, de exemplu, cea mai bun` solu]ie este de a echipa utilajul cu d`l]i drepte de 50 mm, în acest caz putând lucra pân` la 25-30 cm adâncime în condi]ii ideale. TopDown este disponibil în versiuni de 3, 4, 5, 6 [i 7 m pliabile la 3 m l`]ime de transport [i de 9 m l`]ime de lucru, cu l`]ime de transport de 5 m, având un necesar de putere de la aproximativ 160 CP pân` la peste 600 CP. Ianuarie 2011 2

Ana MUST~}EA

Modul de reglaje de adâncime independente pentru discuri [i pentru din]i fac ca acest utilaj s` poat` fi u[or adaptat oric`ror condi]ii de lucru al fiec`rui teren în parte. Unele terenuri nu au nevoie decât de lucr`ri superficiale pentru preg`tirea patului germinativ, iar mai apoi sem`nat: TopDown se potrive[te perfect! Alte terenuri necesit` cultivare mai adânc`, pentru amestecarea cantit`]ii mai mari de resturi vegetale sau pentru decompactarea straturilor înt`rite. TopDown este utilajul de încredere [i pentru aceast` sarcin`. Aceast` bog`]ie de posibilit`]i reprezint` apanajul unui utilaj cu adev`rat versatil. Gradul de recompactare dup` trecerea utilajului poate, de asemenea, fi reglat - de la întreaga greutate a t`v`lugului ap`sând pe diversele echipamente [i pân` la toat` greutatea ma[inii sprijinindu-se pe t`v`lug. Este greu s` g`si]i o ma[in` mai flexibil` pentru lucr`ri minime! În sistemul de lucr`ri minime este foarte important` stabilirea unor ]eluri care trebuie atinse [i implementate. Unul dintre acestea poate fi atingerea unor niveluri mai ridicate de humus în straturile superioare. Un altul poate fi o mai bun` drenare a terenului. Aceasta poate fi atins` [i datorit` activit`]ii crescute a râmelor, atunci când plugul se „odihne[te”, conform unei zicale binecunoscute în rândul agricultorilor.

proasp`t de humus în partea superioar` a solului. Cu cât mai mul]i ani de astfel de lucr`ri minime, cu atât mai rapid` este descompunerea, datorit` concentr`rii acestei activit`]i în partea superioar` a solului.

Milioane de euro pentru proiecte de agricultur` [i dezvoltare rural` Calendarul complet al M`surilor derulate prin PNDR:

Pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost postat calendarul sesiunilor de depunere a proiectelor în vederea finan]`rii prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` pe anul 2011, precum [i sumele disponibile la nivel na]ional. Potrivit sursei citate, prima sesiune va începe la 1 februarie, iar ultima va debuta la 2 decembrie.

M`sura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”: 1-29 iulie [i 3-31 octombrie (câte 50 milioane euro/sesiune, în total 100 de milioane de euro) • M`sura 121 „Modernizarea exploata]iilor agricole”: 1-29 aprilie (150 de milioane de euro), • M`sura 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor”: 1-31 martie (130 de milioane de euro), • M`sura 123: 1-31 martie (101 milioane de euro) • M`sura 125 „Dezvoltarea infrastructurii agricole [i silvice”: 2-31 mai (333 de milioane euro, nu au fost luate în calcul sumele suplimentare pentru subm`sura „c” „Lucr`ri de construc]ii, refacere [i modernizare a infrastructurii de prevenire [i protejare împotriva inunda]iilor) • M`sura 141 „Sprijinirea fermelor de semisubzisten]`”: 1-29 iulie [i 3-31 octombrie (105 milioane euro/sesiune, în total 210 milioane de euro)

• M`sura 221 „Prima împ`durire”: 1-28 februarie, 2-31 mai, 1-30 septembrie [i 2-30 decembrie (50 de milioane euro/sesiune, în total 200 de milioane de euro) • M`sura 312 „Crearea [i dezvoltarea microîntreprinderilor”: 2-31 mai (89 de milioane de euro) • M`sura 313 „Încurajarea activit`]ilor turistice”: 1-31 martie [i 1-30 septembrie (85 de milioane euro/ sesiune, în total 170 de milioane de euro) • M`sura 322, componenta „d” „Renovarea [i dezvoltarea satelor”: martie, sub rezerva ob]inerii pân` atunci a acordului Comisiei Europene cu privire la propunerile de modificare a PNDR (155.942.700 de euro, fiind luate în calcul sumele alocate M`surii 322 „d” „Investi]ii pentru lucr`ri de refacere [i modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inunda]ii în anul 2010”). Poten]ialii beneficiari pot afla mai multe detalii referitoare la aceste m`suri de pe site-urile oficiale www.madr.ro sau www. apdrp.ro

De ce nu se investe[te \n cercetare? Cu 4 milioane de hectare de teren necultivate [i jum`tate din sta]iunile de cercetare \n faliment, gogo[arii, ro[iile [i castrave]ii din sere sunt din s`mân]` turceasc` sau olandez`. Cercet`torilor de la Institutul Vidra de lâng` Bucure[ti li se \ntâmpl` deseori s` r`mân` f`r` curent, caldur`, ap` cald` sau bani [i s` nu poat` prelungi brevetele pentru pu]inele soiuri autohtone. A[a c` ungurii vând s`mân]` de gogo[ar ce seam`n` perfect cu s`mân]a româneasc`. Ispite pentru concuren]ii europeni sunt [i Redo, Pontica, Viorica, Georgel [i Daniela, soiuri de legume române[ti. Dar cât` vreme cercet`torii de la Vidra nu au cu ce 0 Ianuarie 2011

s` produc` semin]e pentru sere, hibrizii, singurele soiuri ce nu pot fi falsificate, sunt acum \n laboratoare „p`sari rare”. „Siriana”, de pild`, creat` de Costel Vân`toru de la Buz`u, este printre pu]inii hibrizi cu [anse reale s` concureze ro[iile din import \n 2011. Speciali[tii români ar putea produce vagoane de semin]e, dar au r`mas cu mii

de pa[i \n spatele cultivatorilor din Israel, Turcia [i Olanda. N-au primit la timpul potrivit de la Ministerul Agriculturii un milion de euro pentru dezvoltarea unor soiuri rezistente la schimb`rile climatice, iar ast`zi românii pl`tesc de 15 ori mai mult pentru semin]e din Ucraina, Olanda sau Bulgaria.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011 1

Importan]a protej`rii culturilor cu solarii Haygrove Vasile FONOAGE, Haygrove România O dat` cu schimb`rile climatice globale se schimb` [i modul de cultur` la nivel mondial, dar [i \n ]ara noastr`. Dac` pe perioada Programelor SAPARD, solariile agricole nu erau eligibile, ceea ce a fost o mare gre[eal`, \ncepând din 2009 aceste structuri sunt perfect eligibile pe proiectele structurale. Prin includerea solariilor \n M`sura 121, s-au creat premisele dezvolt`rii sectorului legumicol [i al producerii de fructe [i flori \n România. Un prim beneficiu pentru ]ar` va fi reducerea importurilor, care \n momentul de fa]` dezechilibreaz` balan]a comercial` a României. Cei ce au culturi protejate cunosc deja unele avantaje ale acestui mod de cultur`. Spun unele, deoarece doar prin utilizarea unor sisteme de protec]ie moderne, cum sunt cele de la firma Haygrove Ltd. din Marea Britanie, po]i beneficia de toate aceste avantaje.

Avantajele cultiv`rii \n spa]ii protejate Un prim avantaj al cultiv`rii \n spa]ii protejate \l reprezint` siguran]a ob]inerii de produc]ii pe o perioad` mai lung` de timp. |n acest fel, ne putem planifica cantitatea de produse pe care o vom ob]ine, vom prelungi perioada de recoltare, aspect foarte important pentru cei care vor cump`ra produsele noastre. Magazinele [i supermaketurile vor face contracte cu prioritate cu fermele care au culturi protejate. Prin prelungirea perioadei de 2 Ianuarie 2011

recolare, vom elimina vârfurile de produc]ie [i de cerere de for]` de munc`. De exemplu, sezonul de recoltare la c`p[une \n câmp deschis este de 4-6 s`pt`mâni, cu un vârf de aproximativ dou` s`pt`mâni, când ai nevoie de 20 de culeg`tori la hectar [i ob]ii o produc]ie de peste 2 tone/ha. Atât procurarea for]ei de munc`, cât [i vânzarea produselor la un pre] satisf`c`tor sunt o prioritate pentru fermier. Prin protejarea culturii se ajunge la o extindere a perioadei de recoltare pe o perioad` de 8-10 s`pt`mâni [i la reducerea for]ei de munc` la 6-8 persoane zilnic, ceea ce aduce beneficii suplimentare fermierului. Ritmicitatea \n livrare [i siguran]a livr`rilor sunt alte aspecte importante ob]inute \n urma cultiv`rii \n solarii. Totodat`, se elimin` riscurile cauzate de vremea nefavorabil`, \n special ploile toren]iale [i grindina. Prin cultivarea \n spa]ii protejate se ob]in produc]ii de calitate superioar`, datorate \n special protec]iei florilor, unei mai bune poleniz`ri [i a unui ambient

propice dezvolt`rii armoniase a plantelor. |n interiorul solarului se poate realiza un control mai bun al factorilor de mediu. Este foarte important` proprietatea solariilor Haygrove de a fi ventilate total pentru controlul temperaturii [i al umidit`]ii din interiorul lor. Un alt avantaj ob]inut este presiunea mai mic` a bolilor [i d`un`torilor. Solariile Haygrove sunt necesare [i \n sistemul ecologic de cultur`.

Istoricul firmei Firma Haygrove [i-a \nceput activitatea \n anul 1988, prin cultivarea unui hectar de c`p[uni pe un teren arendat \n Hereforshire, situat \n sud-vestul Angliei. |n prezent, are plantan]ii \n Marea Britanie, Ungaria [i \n Africa de Sud. La mijlocul anului 1990, a \nceput s` experimenteze solariile \n fermele proprii. Scopul a fost dezvoltarea un sistem de solarii care s` aib` mai multe particularit`]i, precum: construc]ie pe o suprafa]` mare, \n`l]ime destul de mare [i l`]ime care s` permit` accesul cu utilaje agricole de dimensiuni

normale; s` poat` fi mutate de pe o parcel` pe alta; s` nu necesite nivelarea terenului [i s` ia forma acestuia; s` nu necesite fixarea \n beton; s` fie \nchis total, pentru ob]inere de produc]ii timpurii [i târzii; s` se deschid` total pentru produc]ii \n sezonul c`lduros; s` fie rezistent la vânturi puternice; u[urin]` \n utilizarea foliei, plasei de umbr`, contra insectelor sau contra grindinei [i, nu \n ultimul rând, costul investi]iei s` fie sc`zut, astfel \ncât s` poat` fi amortizat \n 2-4 sezoane, \n func]ie de cultur`. Toate aceste aspecte sunt \ntâlnite la solariile Haygrove. Totodat`, deviza firmei este „Proiectate [i construite de c`tre cultivatori”, pentru c` fabricarea lor a a pornit de la ini]iativa unor cultivatori [i pentru c`, an de an, se aduc noi perfec]ion`ri sistemelor de tunele, pentru a corespunde \n cel mai \nalt grad necesit`]ilor cultivatorilor. |n prezent, firma are reprezentan]e \n peste 40 de ]`ri din Europa, America de Sud, America de Nord, Australia, Noua Zeelanda [i Africa. Experien]a de peste 15 ani \n domeniul producerii [i comercializ`rii de solarii pentru agricultur`, nivelul global de distribu]ie, dar [i diversitatea condi]iilor de mediu \n care sunt amplasate, condi]ii care au \ncercat rezisten]a solariilor, nivelul mare al vânz`rilor ne ofer` posibilitatea s` spunem c` suntem lideri mondiali \n producerea [i comercializarea solariilor.

|n România, din 2009 |ncepând cu anul 2009, firma are reprezentan]` [i \n România. |ntâlnirile cu fermierii la IndAgra 2009 [i 2010, numeroasele \ntâlniri cu fermierii din diferite zone ale ]`rii sunt motivele care ne permit s` spunem ca produsele noastre sunt foarte bine apreciate de c`tre cultivatori. Produsele firmei Haygrove sunt \mp`r]ite \n trei grupe mari: sisteme de solarii

www.agrimedia.ro

individuale; sisteme de solarii multiple [i sisteme de solarii telescopice, patentate Haygrove, care \mbin` cele dou` modalit`]i de construc]ie. Particularit`]ile generale ale acestor solarii sunt urm`toarele: • pot fi construite cu o deschidere minim` de 5,5 m [i maxim` de 8,5 m • \n`l]imea minim` la centru este de 3 m [i poate ajunge pâna la 5,5 m la anumite modele • lungimea solarului - \n func]ie de terenul pe care va fi amplasat (poate fi [i de 500 m) • scheletul metalic este construit din ]evi de o]el galvanizat interior [i exterior, cu diametrul exterior de 40 mm [i grosimea peretelui de 2 sau 2,5 mm • u[ile pot fi simple perdele de polietilen` sau u[i rulate, cu ac]ionare manual` sau electric` (dimensiunile u[ilor permit accesul tractoarelor cu gabarit normal) • asigur` o \nchidere perfect` [i u[urin]` \n exploatare • prezint` sistem de rulare mecanic sau electric al p`r]ilor laterale • sistem patentat Haygrove pentru \n[urubarea supor]ilor arcelor de cerc \n p`mânt • sisteme de \nt`rire a p`r]ii superioare cu

bar` de o]el sau cablu • sistem de ventila]ie: toate solariile sunt u[or de ventilat, folosind clemele speciale Haygrove, livrate o dat` cu solarul • sistem continuu de frânghii, care reduce cu 50% timpul alocat ventila]iei, dar [i timpul necesar \ntinderii frânghiei \n sezonul cald • structura poate fi u[or adaptat` pentru plasa de umbr` sau \mpotriva insectelor • folia este de cea mai bun` calitate, comercializat` sub marca Visqueen, produc`tor BPI din Marea Britanie, cu grosimi \ncepând de la 0,150 mm • pre]ul poate fi de la 4 euro/mp de suprafa]` acoperit` pân` la 10 euro sau mai mult, \n func]ie de model [i suprafa]a acoperit`. |n oferta de pre] va fi inclus [i transportul pân` la beneficiar. • protec]ia oric`rui tip de cultur`: ro[ii,

ardei, castrave]i, salat`, ceap` verde, pepeni, c`p[uni, coac`z, zmeur`, afine, pomi fructiferi, flori etc. • durat` mare de folosin]`, minimum 3 ani la folie [i garan]ie contra ruginei de 10 ani pentru partea metalic`

Ianuarie 2011

Pâinea [i uleiul, mai scumpe din februarie Scumpirile produselor alimentare sunt inevitabile în luna urm`toare. Pre]urile pentru pâine [i ulei vor fi primele care vor cre[te. Aceste produse vor costa cu cel pu]in 15% mai mult din februarie, potrivit Realitatea.net. Pâinea are toate [ansele s` se scumpeasc` cu 15% din februarie dac` produc`torii din industria de panifica]ie nu vor mai putea suporta costurile tot mai mari de produc]ie. Ace[tia lucreaz` în pierdere de peste 3 luni. Cauza: pre]ul grâului [i, implicit, al fìnei s-a dublat. „Aceast` cre[tere a pre]ului fìnii este lunar`. Am sfâr[it prin a cump`ra fìn` în decembrie la 1,53 de lei per kilogram, în condi]iile în care, în august, cump`ram cu 0,8 lei per kilogram. Ca s` suprevie]uim pân` acum, am mic[orat salariile. Am concediat aproape lunar”, spune directorul unei firme de panifica]ie. Astfel, în magazinele fabricilor de pâine franzela de 1 leu [i 30 de bani va costa din februarie 1 leu [i 50 de bani. În hipermarketuri, pâinea care cost` acum 2,79 lei, va costa cel pu]in 3,21

lei, dar numai dac` marile magazine vor ad`uga la pre] doar major`rile produc`torilor de pâine. Produc`torii spun c`, în urm`toarele 2-3 luni, uleiul se va scumpi cu cel pu]in 15%. Nici celelalte produse alimentare nu vor fi ocolite de scumpiri, având în vedere c` pre]urile carburan]ilor au crescut înc` din prima zi a anului. În plus, depindem de importuri [i de un curs valutar instabil. Alimentele vor fi mai scumpe cu pân` la 5%. În marile magazine îns` scumpirile pot fi mai mari de atât dac` în pre]uri se adaug` alte taxe [i adaosuri comerciale. Ministrul Agriculturii afirm` îns` c` nu exist` motive pentru ca pre]urile s` creasc`. „Eu am certitudinea c` exist` o liniaritate a pre]ului la principalele produse agroalimentare. {i în domeniul pâinii este acela[i lucru. În mod normal, nu trebuie s` se scumpeasc`”, consider` Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii.

Rompan organizeaz` cursuri gratuite de calificare profesional` Patronatul Român Rompan, prin Centrul de formare, evaluare, perfec]ionare profesional` [i recalificare sprijin` dezvoltarea for]ei de munc` din sector, oferind cursuri gratuite de calificare [i perfec]ionare, dar [i procedee de evaluare a competen]elor pentru lucr`torii cu experien]`. Având deja experien]a calific`rilor lucr`torilor din industia de mor`rit [i panifica]ie, prin cursuri realizate cu ajutorul fondurilor europene, Rompan porne[te un nou proiect de anvergur`, la nivel na]ional, ce se va desf`sura pe parcursul a trei ani: „Perfec]ionarea angaja]ilor [i managerilor în domeniul noilor tehnologii de fabrica]ie, în vederea cre[terii adaptabilit`]ii lucr`torilor [i \ntreprinderilor din industria de mor`rit [i panifica]ie”, informeaz` conducerea Rompan. Ianuarie 2011

Cursurile organizate sunt: A. Cursuri de formare profesional` pentru calific`rile: Brutar, Brutar-patiser preparator produse f`inoase, Morarsilozar, Tehnician analize produse alimentare, Comerciant vânz`tor m`rfuri alimentare. B. Cursuri de perfec]ionare pentru calific`rile: Brutar, Brutar-patiser preparator produse f`inoase, Morarsilozar, Tehnician analize produse alimentare, Comerciant vânz`tor m`rfuri alimentare, Antreprenori, Managementul resurselor umane, Formator, Manager de proiect.

Cursurile sunt gratuite, ele realizându-se cu bani proveni]i din fondurile europene. La finalul lor, cursan]ii vor primi atât certificate cu recunoa[tere interna]ional` a competen]elor, cât [i un bonus financiar pentru absolven]i. Mai multe detalii despre program [i condi]ii de \nscriere pe www.rompan.ro.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011

Constantin Cristea, adminstratorul societ`]ii Crisagra 2003, din comuna Ziduri, jude]ul Buz`u, ne-a povestit o \ntâmplare nepl`cut` din vara anului trecut, când i-au fost furate trei tractoare marca Claas, de 250 CP. Toate ma[inile erau echipate cu pluguri reversibile cu [ase brazde marca Lemken, pentru c` era perioada \n care agricultorii lucrau contracronometru pentru preg`tirea terenului \n timp util.

Ctin CRISTEA, administrator Crisagra 2003

Ana MUST~}EA

Paza bun` trece primejdia rea Paguba suferit` de fermier este cu atât mai mare cu cât ma[inile agricole nu erau asigurate, iar vechimea lor nu dep`[ea 5 ani. „Unul dintre tractoare era din 2006, iar celelalte dou` din anul 2008. Ultimele nu aveau, luate separat, mai mult de 1.000 de ore lucrate. Ma[inile [i utilajele agricole le-am achizi]ionat din surse proprii. Valoarea unui tractor se ridic` la suma de aproximativ 100 mii de euro, iar a unui plug, la 30 mii de euro”, a afirmat dl Cristea. Pierderea pe care a suferit-o administratorul societ`]ii a fost o lovitur` grea, \n condi]iile \n care \nnoirea parcului de ma[ini [i utilaje agricole se realizeaz` cu multe sacrificii. Pentru c` nu a vrut s` \nregistreze [i pierderi \n cultur` din cauza \ntârzierii lucr`rilor de preg`tire a solului, dl Cristea a fost nevoit s`-[i cumpere un alt tractor, pentru a continua opera]iunile agricole. Evenimentul nefericit a avut loc \n noaptea de 8/9 august 2010. Tractoarele au fost l`sate peste noapte \n parcarea unei benzin`rii aflate la intrarea \n satul Oreavu, iar pe camera de filmat de la sta]ie se observ` cum trei indivizi reu[esc s` le porneasc` [i s` plece cu toate cele trei tractoare. „De regul`, parc`m la baz`, \ns` \n acea noapte le-am l`sat \n parcarea de la benzin`rie, pentru c` este spa]iu suficient pentru a le \ntoarce [i pentru c` puteam alimenta \nainte de a pleca pe câmp 6 Ianuarie 2011

pentru a termina lucr`rile agricole. Am considerat c` nu vor fi probleme, mai ales c` existau [i camere de luat vederi la sta]ie. Pe film, la ora 00.30, se v`d parcate cele trei tractoare de 250 CP, dar [i ho]ii care reu[esc, destul de u[or, s` deschid` portierele [i s` porneasc` ma[inile agricole. Nu au \ntâmpinat mari probleme, mai ales c` tractoarele nu aveau chei personalizate”, a afirmat administratorul societ`]ii. Din jude]ul Buzù, traseul pe care l-au parcurs a fost reconstituit, pân` la un anumit punct, cu ajutorul camerelor de filmat de la alte benzinarii, care au surprins imagini cu cele trei tractoare Claas. „La ora 1 noaptea, tractoarele au ie[it \n linie din Buzù [i [i-au continuat traseul pân` la Afuma]i. Apoi, dou` au luat-o la stânga spre Cernica, dup` care au fost v`zute \n Ilfov, la intrare \n comuna Jilava. Cel de-al treilea tractor nu a mai ap`rut pe camere, posibil s` fi fost dus pe drumuri l`turalnice. Luni diminea]`, când ne-am dus la ma[ini [i am v`zut c` nu mai erau, am sesizat Poli]ia, care, pe la ora 9.30, le-a dat \n urm`rire”, spune dl Cristea. La o lun` dup` eveniment, unul dintre cele dou` tractoare care au fost v`zute la intrarea \n Jilava a fost g`sit abandonat \n localitatea Ileana, sat {tef`ne[ti, din jude]ul C`l`ra[i. „La 5.30 diminea]a, am fost anun]at de c`tre Poli]ia din Buzù c` a fost g`sit un tractor Claas echipat

cu un plug. Dup` serie, s-a constatat c` tractorul [i utilajul abandonate erau ale mele. Tractorul nu mai avea baterie, jante [i contactul era deteriorat. Am plecat cu un mecanizator [i un electrician [i, \n final, am reu[it s`-l repar`m [i s`-l pornim.” De când i-au fost furate tractoarele, \n afar` de cel recuperat datorit` unei \ntâmpl`ri fericite, dl Cristea nu a mai aflat nimic despre celelalte. Dup` spusele sale, mai ]ine leg`tura cu Poli]ia din jude]ul Buz`u, \ns` ancheta merge destul de greu. Pentru a evita, pe viitor, astfel de \ntâmpl`ri, administratorul societ`]ii ne-a dezv`luit c` nu \[i mai l`sa ma[inile agricole nesupravegheate: „Acum, ]in toate ma[inile [i utilajele agricole la unitate, unde sunt \n siguran]`, pentru c` nu le mai las f`r` paz`.” Coman St`nic`, director Agrocomer] Holding SRL, ]ine s` le adreseze câteva recomand`ri fermierilor pentru a nu fi pu[i, pe cât posibil, \n situa]ia prezentat`: „A[ puncta trei aspecte pe care fermierii ar fi bine s` le ia \n considerare pentru a-[i proteja ma[inile agricole: asigurarea, parcarea \ntr-un loc sigur [i paza. Dac` a[ fi fermier, a[ obliga mecanizatorii s` \ncuie portierele [i apoi s` predea utilajul paznicului fermei.”

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011

O plant` care ar putea s` intereseze: c`tina alb`

Arbust tufos, \ntâlnit \n pâlcuri sau tuf`ri[uri \ntinse, pe nisipuri [i pietri[uri, pe prundi[uri, \n jurul râurilor, izlazuri, coaste pietroase, râpe, stânci, \ndeosebi pe forma]iuni geologice salinifere, din regiunea litoral` pân` \n etajul montan, pe mari suprafe]e \n Subcarpa]ii Munteniei [i Moldovei, insular, \n Delt`. Se mai nume[te [i c`tin` cenu[ie sau c`tin` de râu. Foarte rezistent` la secet` [i ger, nepreten]ioas` fa]` de sol, solicit` lumin` direct` [i nu suport` umbra. Este r`spândit` \n Europa [i \n Asia. |n Mun]ii Alpi, urc` pân` la 2.000 de metri, iar \n Himalaya, pân` la 5.000 de metri. Este cultivat` \n SUA [i \n Germania, unde, prin metode specifice de ameliorare, s-au ob]inut [i specii valoroase.

Compozi]ia chimic`: fructele con]in substan]` uscat` (15-20%), zaharoz` (0,06-0,49%), acizi organici (1,5-4,1%), pectin` (0,14-0,14%), substan]e tanante (1,6%), celuloz` (0,9%), protein` (1,2%), ulei (8-12%), betacaroten (3,5-10,0%), calciu (211,8 mg %), fosfor (194,4 mg %), magneziu (186,1 mg %), potasiu (165,1 mg %), sodiu (2,8 mg %), fier (13,84 mg %), vitamina C (129,2-272,7 mg %), vitamina B1 (0,016-0,39 mg %), vitamina B2 (0,03-0,56 mg %), vitamina F (8 mg %), vitamina E (16 mg %), vitaminele P, K, B9. Uleiul de catin` con]ine de 10 ori mai mult betacaroten decât morcovul (N. Botez, 1984). Ianuarie 2011

Valoare alimentar`: fructele se folosesc pentru ob]inerea de suc, sirop, nectar, gem, jeleu, marmelad`, peltea, dulcea]`, umplutur` pentru bomboane, lichioruri, b`uturi alcoolice.

Valoare medicinal`: din sucul de fructe liofilizat se prepar` comprimate polivitaminizante pentru: hepatite epidermice, hepatite cornice, urticarie, nevroze, alcoolism, gut`, reumatism, ciroze, ateroscleroz`, anemie. Mod de folosire: ca atare, 30 de boabe se mestec` [i se \nghit; sub form` de suc din fructe proaspete - se beau 50 ml de dou` ori pe zi; sub form` de ceai: 2 linguri zdrobite sau m`cinate prin râ[ni]a de cafea la 500 ml de ap` clocotit`. Se acoper` [i se strecoar` dup` o or`. Se bea frac]ionat, \n cursul unei zile.

Sfaturi pentru culeg`tori:

fructele (Fructus hippophae) se recolteaz` din august pân` la primul \nghe], prin t`ierea lor, de pe ramuri, cu o foarfec`. Uscarea artificial` se face la o temperatur` de 50-60 de grade Celsius.

Aten]ie! Toate preparatele pe baz` de c`tin` nu se consum` dup` ora 14, deoarece: • sunt mai excitante decât cafeaua • c`tina este ginsengul românesc, având calit`]i asem`n`toare fructului chinezesc cunoscut pentru \nsu[irile sale tonice Re]ete de preparate cu catin` Sirop de c`tin` (preparare la rece) Ingrediente: 1 kilogram de c`tin` proaspat culeas`; 1 kilogram de miere de albine; o lingur` de alcool dublu rafinat. Mod de preg`tire: c`tina recoltat` se zdrobe[te, se pune \n straturi alternative - c`tin` [i miere - [i se amestec` apoi foarte bine. Se leag` borcanul bine, cu foaie dubl` de celofan, [i se p`streaz` la loc ferit de lumin`, rece [i uscat, timp de 6 s`pt`mâni, dup` care se stoarce siropul ob]inut. Se toarn` apoi \n sticle de culoare \nchis`, de capacitate mic`, iar deasupra

www.agrimedia.ro

O]etul de c`tin` Se culeg fructele de c`tin`, se spal`, se \nl`tur` p`r]ile stricate, dup` care se strivesc \n piua de lemn. Se pot \ntrebuin]a [i resturile de la prepararea siropului de c`tin`. Fructele, astfel strivite, se pun \ntrun vas potrivit. Peste acest terci, se toarn` ap` c`ldu]` (5 litri de ap` la 2 kilograme de fructe de c`tin`). Se adaug`, pentu fiecare litru de ap`, 150 g de miere. Pentru a gr`bi fermenta]ia, se poate ad`uga 250 de mililitri de o]et de vin sau o]et din miere. Vasele cele mai potrivite pentru prepararea o]etului \n cas` sunt cele de sticl`. Borcanul cu fructele preg`tite pentru o]et se ]ine descoperit, s` vin` \n contact cu aerul, \ntr-o \ncapere, la 20-30 de grade

www.agrimedia.ro

Celsius. Pentru ca procesul de o]etire s` decurg` \n bune condi]ii, borcanul trebuie p`strat la loc \ntunecos, deoarece lumina, \n special razele ultraviolete, \mpiedic` fermenta]ia. |n prim` faz`, se ]ine vasul la cald, 2-3 zile, terciul de c`tin` amestecându-se cu o lingur` de lemn de 2-3 ori pe zi. |n faza a doua de fermenta]ie, se leag` borcanul la gur` cu tifon [i se p`streaz` la c`ldur` [i \ntuneric. Când temperatura este de circa 40-60 de grade Celsius, fermenta]ia este \ncheiat`. Se strecoar` prin presare. Sucul ob]inut se las` la limpezit câteva zile, la rece. Se trage apoi cu furtunul \n sticle, filtrându-se prin tifon dublu. Sticlele trebuiesc bine astupate, etichetate [i p`strate la loc rece [i \ntunecos. Acest o]et se consum` la salate [i alte preparate culinare.

Marmelad` de c`tin` f`r` z`har |ntrucåt fructele de c`tin` sunt foarte zemoase, este recomandabil s` fie scurse, fie manual, fie mecanic, iar sucul s` se foloseasc` la prepararea unui sirop (cantit`]i egale de suc [i miere). Marmelada se prepar` \ntr-o crati]` emailat`, din ceea ce a r`mas dup`

extragerea sucului. Se adaug` ap` rece (dac` este necesar) cât s` acopere pu]in resturile [i se amestec`, f`r` \ntrerupere, cu lingura de lemn, s` nu se prind` de fundul sau de pere]ii vasului. Când este gata, se adaug` o aspirin` zdrobit` [i se pune \n borcane calde, \n prealabil bine sp`late, op`rite, perfect uscate, afumate cu zah`r ars. Se las` acoperite 12 ore sau chiar mai mult, dac` sunt borcane mari. Pentru a se forma aburi, se pun \n cuptorul pu]in \nc`lzit, pân` ce marmelada prinde crust`. Când este rece, se acoper` cu o bucat` de hârtie rotund`, \nmuiat` \n alcool, sau cu un rând de celofan [i se eticheteaz`. Se p`streaz` la loc uscat [i \ntunecos.

Observa]ie! Marmelada nu fermenteaz` decât \n cazul \n care nu a fost bine sc`zut` sau a fost pus` cald` \n borcane reci [i acoperit` imediat. C`tina uscat` Se mestec` bine 30 de boabe uscate [i se \nghit. Creeaz` bun` dispozi]ie [i o bun` digestie. Este tonic general, datorit` con]inutului mare de vitamina C, care intervine \n toate mecanismele fiziologice.

Ianuarie 2011

Victor V~T~MANU

se pune o linguri]` de alcool alimentar; se \nchid sticlele ermetic, se eticheteaz` [i se p`streaz` la loc rece, ferit de lumin`. Peste produsul r`mas, dup` stoarcerea siropului, se pune un litru de ap` cald` [i se las` la macerat 8 ore. Sucul ob]inut se consum` \n loc de ap`. Cine dore[te, poate p`stra aceste reziduuri \n borc`nele, folosindu-le la prepararea cremelor de brânz` de vaci [i t`râ]e. Este un produs pl`cut, aromat [i s`n`tos.

Carnea de pui ocup` un loc frunta[ în preferin]ele românilor

Anul trecut a fost unul greu pentru cresc`torii de p`s`ri. Pe lâng` problemele aduse de criz`, firmele din domeniu s-au confruntat [i cu t`ierea subven]iilor. Pân` în 2009, produc`torii avicoli autohtoni au beneficiat de subven]ii privind îmbun`t`]irea calit`]ii, dar [i de creditarea la produc]ie [i o subven]ie pentru procesarea de[eurilor de abator. „În 2010, românii au mâncat cu 20% mai pu]in` carne de pas`re decât în 2009. Vorbim de o reducere a consumului, în contextul în care am produs mai pu]in, am importat mai pu]in [i am exportat mai mult“, a declarat Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc`torilor de P`s`ri din România. Unii produc`tori s-ar putea s` închid`

por]ile fermelor sau o parte din produc]ie. În 2010, nu am mai primit subven]ii, a crescut pre]ul la cereale [i furaje, iar produc`torii au r`mas cu datorii“, a spus Ilie Van. De[i se anun]au scumpiri, pre]urile nu au crescut. Mai mult, anul trecut, pre]urile la produc`tor la carne de pas`re au sc`zut cu 11,8% fa]` de 2009, iar la ou` cu 10-12%. Cresc`torii dau asigur`ri c` pre]urile nu vor cre[te nici anul acesta. „Nu se scumpesc nici ou`le, nici carnea de pas`re, pentru c` puterea de cump`rare a românilor este mic`. În 2011, cererea va fi la nivelul de anul trecut, adic` mic`, a[a c` nu putem cre[te pre]urile“, a explicat Van. Problema este c` pre]urile cresc pe drumul dintre ferm` [i consumator. „Anul trecut, pre]ul mediu net la carnea de pas`re era de 5,65 lei la poarta fermei [i se vinde pe pia]` cu 8,80 lei“, a ar`tat reprezentantul UCPR. În ceea ce prive[te estim`rile pentru 2011, consumul nu va cre[te, dar cresc`torii î[i pun speran]a în subven]iile alocate pentru bun`starea animalelor. „Ne baz`m pe sprijinul pentru bun`stare. Sper`m s` recuper`m pierderile din 2010 anul acesta“, mai spune Van. La sfâr[itul anului trecut, Guvernul a suplimentat fondurile pentru acordarea de sprijin financiar produc`torilor

agricoli pentru perioada 2010-2011. Din suma total` de 1,272 miliarde de lei, produc`torii avicoli vor avea la dispozi]ie 368,2 milioane de lei pentru bun`starea p`s`rilor. Sortimentul cel mai cump`rat a fost puiul întreg. Carnea de pui este pe un loc frunta[ în preferin]ele românilor. Potrivit unui studiu realizat de Mednet, principalele categorii de carne cump`rate sunt: pui (91,9%), porc (59,0%), vit`/vi]el (41,0%), carne semipreparat` (mici, cârna]i, carne marinat`) (38,6%), curcan (16,1%), organe (15,5%), miel/oaie (7,8%), precum [i diverse alte tipuri, cum ar fi: vânat, ra]`, nutrie, iepure [i pe[te. Ca tendin]`, este preferat` carnea refrigerat` 90,9% (congelat` - 60,7%). Totodat`, datele studiului ilustreaz` faptul c`, în România, consumul de carne este ridicat, aproape 50% din responden]i obi[nuiesc s` consume carne zilnic sau aproape zilnic. Cât despre sortimentele de carne de pui preferate, cei mai mul]i români cump`r` pui întreg - 76,4%. Pe locul doi în topul vânz`rilor este pieptul de pui dezosat - 46,8%. Urmeaz` pulpele de pui cu os - 42,9%, pulpele de pui dezosate - 35,9%, pieptul de pui cu os - 31,1%, aripile 21,3% tacâmurile -9,6%, organele - 5,9% [i caserolele pentru gr`tar - 4,7%.

Noi proiecte de cercetare \n domeniul economiei agroalimentare Germania a închis alte 934 de ferme de porci [i pui din cauza riscului de contaminare cu dioxin`, a anun]at, la data de 15 ianuarie a.c., Ilse Aigner, ministrul Agriculturii, afectat de un scandal alimentar de la începutul lunii ianuarie. Aceste ferme au fost închise dup` ce autorit`]ile au descoperit c` un fabricant de hran` pentru animale din landul Saxonia Inferioar` (nord) nu a furnizat 0 Ianuarie 2011

lista complet` a fermelor c`rora le furniza aceste produse, a mai precizat ministrul conservator. Saxonia Inferioar` a avertizat Parchetul în leg`tur` cu suspiciunile de neglijen]` grav` sau acte premeditate. Potrivit autorit`]ilor regionale din Saxonia Inferioar`, produsele provenind de la aceste ferme, în special ou`le, au putut fi comercializate timp de 10 zile înainte ca

situa]ia s` fie descoperit`. Trebuie stabilit „de ce compania respectiv` nu a livrat decât în urma presiunilor intense ale autorit`]ilor lista complet` a clien]ilor s`i”. Problema securit`]ii alimentare se afl` în centrul unei dezbateri în Germania, dup` descoperirea, la începutul lunii ianuarie, a unor ou` [i c`rnuri de porc contaminate cu dioxin`, un produs cancerigen.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011 1

|n etapa actual`, produc]ia de carne la ovine a devenit prioritar` pentru cresc`tori, deoarece de]ine cea mai mare ponderea \n structura anual` a veniturilor. Perioada care urmeaz` (februarie-martie) este marcat` de \nceperea sezonului de f`t`ri, mai ales la cresc`torii priva]i.

Buna organizare a f`t`rilor - baz` pentru produc]ia de lapte [i carne |nainte de \nceperea f`t`rilor, se recomand` s` se execute urm`toarele lucr`ri: a[ternutul se va \mprosp`ta \n fiecare zi cu paie curate, nemuceg`ite; se va preg`ti un compartiment separat pentru oile f`tate de curând, \ntr-un loc al ad`postului mai ferit de curen]i. |n interiorul compartimentului, pe un perete, se instaleaz` boxe de f`tare, cu dimensiunile de 95 cm \n`l]ime, 90-100 cm l`rgime [i 120 cm adâncime. Boxele se pot executa din plas` de sârm`, l`nte]i sau scânduri. La 100 de oi gestante, se calculeaz` 4-5 boxe individuale de f`tare. Dac` se exploateaz` o ras` prolific` (fat` gemeni), compartimentul se va desp`r]i \n

2 Ianuarie 2011

dou` zone: o zon` pentru oi cu un miel [i o zon` pentru oi cu doi miei. Se vor asigura materialele [i intervalul necesar (sursa de iluminat pentru noapte, crotalii, tinctur` de iod, substituen]i de lapte, vaccinuri specifice, antibiotice injectabile). |nainte de \nceperea f`t`rilor, se va face tunderea oilor \n jurul cozii [i a ugerului.

Ce \ngrijiri va trebui s` acord`m mieilor la f`tare |n prima s`pt`mân` dup` f`tare, se \nregistreaz` cele mai mari pierderi de miei. |n Australia, din cauza num`rului

mare de oi ale unui cresc`tor (200-10.000), nu se acord` asisten]` la f`tare, astfel c` pierderile de miei sunt foarte ridicate (peste 30%). Pentru a reduce pierderile de miei, este absolut` nevoie s` se acorde, de c`tre cresc`tori, asisten]` la f`tare. |n condi]ii normale de \ntre]inere, oile fat` destul de u[or, \n 10-30 de minute, dup` care oile proasp`t f`t`te sunt duse \n compartimentul de oi care au f`tat un miel sau \n cel pentru doi miei. |n boxele individuale vor fi trecute, pentru 3-5 zile, oile care au f`tat doi miei, oile rele mame [i tineretul care fat` pentru prima dat`. Cresc`torii care de]in pân` la 100 de oi separ` oile f`tate de cele gestante, dar cei care au efective mai mari trebuie s` [tie c`, \n turmele mari, mieii se pot pierde u[or de oile-mame [i, \n plus, apare pericolul de strivire [i asfixie. Dac` temperatura din ad`post este sub 5 grade Celsius (temperatura optim` este de 15-20 grade Celsius), mieii f`ta]i se vor bu[uma cu o pânz` uscat` din bumbac, in sau cânep`, dup` care sunt l`sa]i s` fie lin[i de c`tre oaie, atât pentru activarea circula]iei mielului, cât [i pentru \nt`rirea rela]iei de recunoa[tere dintre oaie [i miel. |n cazul temperaturilor de sub zero grade Celsius, apare pericolul ca \n dou` ore mieii s` \nghe]e dac` f`t`rile nu sunt supravegheate.

www.agrimedia.ro

Produc]ia de lapte la oaie se preg`te[te \nc` din timpul gesta]iei De multe ori, cresc`torii de oi s-au \ntrebat dac` este suficient s` hr`neasc` oile numai dup` f`tare la nivelul cerin]elor, pentru a da o produc]ie de lapte la nivelul poten]ialului genetic.

www.agrimedia.ro

Literatura de specialitate semnaleaz` c` la oile Karakul, care au fost hr`nite dup` f`tare la nivelul cerin]elor, dar au pierdut \n intervalul mont`-f`tare, din cauza subalimenta]iei, 15% din greutatea lor corporal`, au produs cu 10 litri de lapte mai pu]in. Lacta]iile reprezint` perioada cu cele mai mari cerin]e nutritive \n ciclul productiv al oii. De[i o dat` cu debutul lacta]iei capacitatea de ingestie cre[te treptat, oile nu pot, \n majoritatea cazurilor, s` consume suficiente nutre]uri pentru a face fa]` cerin]elor fiziologice de energie \n primele s`pt`mâni de lacta]ie [i sunt obligate s` utilizeze rezervele corporale de gr`sime. Pentru protein` [i substan]e minerale, rezervele corporale sunt foarte mici [i, deci, furajele ingerate trebuie s` le con]in` la nivelul necesarului. La sfâr[itul gesta]iei, dar mai ales la \nceputul lacta]iei, echilibrarea balan]ei energetice la rumeg`toarele mici se face prin metabolizarea gr`simii interne (aceasta con]ine 39 mJ/kg), cu o eficien]` de 70-75%. Pentru a sus]ine produc]ia de lapte, mai ales \n prima lun` de lacta]ie (când se elimin` 70-100 g de gr`sime), o oaie trebuie s` aib` o rezerv` de gr`sime corporal` de cel pu]in 2-4 kg, \n func]ie de greutate. Rezult` c` refacerea rezervelor organismului \n perioada de repaos mamar, care se suprapune cu gesta]ia, este o condi]ie esen]ial` pentru ob]inerea unei produc]ii de lapte la nivelul poten]ialului lactogen \n faza de ascenden]` a lacta]iei. |n gesta]ie, consumul voluntar de hran` cre[te o dat` cu sporirea cerin]elor nutritive, dar \n ultimele 6 s`pt`mâni capacitatea de indigestie a furajelor se reduce continuu pân` la f`tare.

Este necesar ca masa de furaje ingerate s` scad` \n volum, dar s` creasc` valoarea lor nutritiv`, ac]iune care se realizeaz` prin scoaterea treptat` din ra]ie a grosierelor [i introducerea furajelor concentrate, \n paralel cu cre[terea calit`]ii fibroaselor. Furajarea stimulativ` \n ultima parte a gesta]iei, pe lâng` refacerea rezervelor organismului, mai are [i urm`toarele efecte: refacerea ]esutului secretor al glandei mamare \n propor]ie de 95%; cre[terea greut`]ii corporale (85%) [i a vigorii fetu[ilor; asigurarea principalelor substan]e nutritive pentru cre[terea foliculilor secundari [i a fibrelor acestora. Aceast` furajare are [i un efect indirect asupra produc]iei de lapte, \n sensul c` mieii cu o greutate mare la f`tare [i mai viguro[i consum` mai mult lapte [i, prin golirea glandei mamare mai des, favorizeaz` secre]ia laptelui.

Perioadele scurte de subalimenta]ie sunt reglate de organism, dar o subalimenta]ie sever` \nainte de f`tare, care dep`[e[te dou` s`pt`mâni, are ca urmare pierderea capacit`]ii de compensa]ie a cre[terii f`tului [i apari]ia toxiemiei de gesta]ie, mai frecvent` la oile cu gesta]ie dubl`, iar dup` f`tare, reducerea produc]iei de lapte. |n general, se accept` c` reducerea greut`]ii mieilor la f`tare cu mai mult de 25% este un indiciu c` [i produc]ia de lapte va fi afectat`. }inând cont c` \n sistemul tradi]ional de cre[tere a oilor f`t`rile \ncep \ntre 1 [i 15 februarie, este absolut necesar ca, pentru a sus]ine refacerea organismului [i, implicit, produc]ia de lapte, furajarea stimulativ` a oilor s` \nceap` din primele zile ale lunii ianuarie. Ianuarie 2011

Victor V~T~MANU

La f`tare, pot ap`rea urm`toarele situa]ii anormale: - prezentarea anormal` a mielului la f`tare, alta decât cea cu capul culcat pe ambele membre anterioare. |n aceast` situa]ie, se va corecta, pe cât posibil, pozi]ia de c`tre o persoan` cu experien]`, care \n prealabil s-a dezinfectat pe mân`; - mielul este prea mare la f`tare (mai ales la mioare) [i expulzarea sa se face greu. |n momentul când contrac]iile oii sunt puternice, se dirijeaz` capul mielului [i apoi se trage cu aten]ie de membrele inferioare. Dac` oaia nu poate f`ta nici dup` 2-3 ore, se face cezarian`, pentru a evita moartea oii-mam`. |n Fran]a, dup` cum afirm` Ioan Padeanu, aceast` opera]iune se execut` de c`tre cresc`tori. La câteva ore dup` f`tare, mielul se ridic` [i caut` ugerul oii. Prima al`ptare este foarte important`, deoarece colostrul este bogat \n substan]e nutritive, vitamine [i anticorpi, care asigur` o protec]ie contra microbilor. Dac` mielul este prea slab, atunci trebuie s` intervin` cresc`torul, care va culca oaia pentru supt. Oile care refuz` al`ptarea mieilor se vor introduce \n boxe individuale. La toate rasele de ovine crescute \n ]ara noastr`, dar mai ales la rasa Merinos, se \ntâlnesc oi care nu au lapte sau au o cantitate insuficient`. Oile cu produc]ie bun` de lapte [i cu f`tare gemelar` \i vor alapta, iar de la cele cu produc]ia de lapte slab`, un miel va trece la o oaie-doic`, al c`rei miel a murit, sau la o oaie bun` de lapte, dar care are un singur miel. Zilnic, \n timpul f`t`rilor, se va face individualizarea (marcarea) cu crotalii metalice sau din plastic pe urechea stâng` sau prin preducire. |n zonele cu deficit de selenium, o dat` cu marcarea mieilor, se face [i un tratament preventiv contra miodistrofiei, iar la mieii cu viabilitate sc`zut`, care apar mai ales la f`t`rile gemelare, se asociaz` tratamentului [i vitamina E, \n doz` de 20-30 de miligrame per miel.

PNDR 2007-2013 ofer` prin APDRP posibilitatea de finan]are european` nerambursabil` pentru dezvoltarea de activit`]i profesionale, [tiin]ifice [i tehnice în mediul rural.

Cabinetele medicale veterinare - finan]ari nerambursabile de pân` la 200.000 de euro Banii se pot ob]ine prin M`sura 312 - „Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de microîntreprinderi”, pentru finan]area unor activit`]i aferente diviziunilor 69, 70, 71, 74 [i 75 din Codul privind Clasificarea Activit`]ilor din Economia Na]ional` (CAEN). Microîntreprinderile din mediul rural pot primi sprijin financiar nerambursabil pentru derularea de activit`]i juridice, de contabilitate [i audit financiar, dar [i pentru consultan]` în management. Totodat`, sunt eligibile [i cabinetele de arhitectur`, consultan]` tehnic` sau de test`ri [i analize tehnice. O categorie aparte de activit`]i care pot primi finan]are prin M`sura 312 sunt cele veterinare, mai precis cabinetele medicale veterinare, care beneficiaz` [i de un punctaj mai mare în criteriile de selec]ie. Având în vedere lipsa de servicii

profesionale de calitate în mediul rural, finan]area nerambursabil` pe care un solicitant o poate ob]ine constituie o [ans` important` pentru dezvoltarea unor activit`]i profitabile. Finan]area nerambursabil` în cadrul acestei m`suri de investi]ii poate ajunge pân` la 70% din valoarea total` eligibil` a investi]iei, dar nu va putea dep`[i 200.000 de euro. O nou` sesiune de primire a cererilor de finan]are pentru M`sura 312 va avea loc anul acesta, în perioada 2-31 mai, conform calendarului propus pentru sesiunile de depunere aferente anului 2011.

INFORMA}II SUPLIMENTARE M`sura 312 - „Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de microîntreprinderi” se încadreaz` în Axa III - „Îmbun`t`]irea

calit`]ii vie]ii în zonele rurale [i diversificarea economiei rurale” a Programului Na]ional de Dezvoltare Rural` (PNDR) [i are ca obiectiv general dezvoltarea durabil` a economiei rurale, prin încurajarea activit`]ilor nonagricole, în scopul cre[terii num`rului de locuri de munc` [i a veniturilor adi]ionale. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin M`sura 312 sunt microîntreprinderile [i persoanele fizice neînregistrate ca agen]i economici, care se vor angaja îns` ca pân` la data semn`rii contractului de finan]are s` fie autorizate cu un statut minim de persoan` fizic` autorizat` [i s` func]ioneze ca microîntreprinderi. Fondurile europene nerambursabile acordate prin M`sura 312 pot sprijini peste 200 de activit`]i eligibile, care vor fi dezvoltate numai în mediul rural.

Dezbatere la minister cu produc`torii de lapte Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab`r`, a avut, la data de 18 ianuarie 2011, la sediul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, o întâlnire cu reprezentan]ii produc`torilor de lapte din România. Principalul subiect dezb`tut în cadrul discu]iilor a fost modificarea legisla]iei comunitare în domeniul laptelui [i dispari]ia cotelor de lapte din anul 2015. Ministrul Valeriu Tab`r` a vorbit despre împ`r]irea Ianuarie 2011

neuniform` a unit`]ilor procesatoare pe jude]e, precizând c` sunt jude]e unde exist` numai trei unit`]i [i altele unde exist` 22. În continuare, ministrul Agriculturii a dat câteva am`nunte legate de legisla]ia comunitar` în domeniul laptelui, precizând c`, în viitor, se va pune accentul pe formarea [i înt`rirea filierei de produs produc`tor-procesator-comerciantconsumator. S-a discutat, de asemenea,

despre viitorul sistem de m`rci la produsele lactate, dup` modelul celui deja existent la vinuri, denumire de origine regional`. La rândul lor, produc`torii de lapte au ridicat problema rela]iilor cu Autoritatea Na]ional` Sanitar` Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor [i a bazei de date cu animale, gestionat` de Autoritate. De asemenea, produc`torii de lapte au discutat despre controlul calitativ al laptelui.

www.agrimedia.ro

APIA elibereaz` adeverin]e pentru accesarea unor credite APIA le reaminte[te beneficiarilor pl`]ilor na]ionale directe complementare (PNDC) \n sectorul zootehnic, la specia bovine, aferente anului \n curs, c` elibereaz` adeverin]e pentru cei care inten]ioneaz` s` acceseze credite de la b`ncile care au \ncheiat conven]ii cu Agen]ia pentru finan]area activit`]ilor curente. „Prevederile conven]iei sunt identice cu cele ale conven]iilor anterioare, în ceea ce prive[te depunerea de c`tre fermier a dosarului de accesare a creditelor pentru finan]area activit`]ilor curente”, precizeaz` reprezentan]ii APIA. Aceste credite reprezint` un instrument creat pentru a ajuta financiar fermierii pân` la primirea la termen, potrivit legisla]iei \n vigoare, a primei pe exploata]ie pentru bovine, la care sunt \ndrept`]i]i. Op]iunea de a solicita creditul apar]ine integral fermierului. |ncepând cu data de 18 ianuarie a.c., creditele pot fi accesate [i de la Banca

www.agrimedia.ro

Transilvania, cu care APIA a \ncheiat o conven]ie \n acest sens. Prevederile conven]iei sunt identice cu cele ale conven]iilor anterioare, \n ceea ce prive[te depunerea de c`tre fermier a dosarului de accesare a creditelor pentru finan]area activit`]ilor curente. Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lâng` o serie de adeverin]e/ acte doveditoare necesare dosarului, propriile condi]ii de creditare, stabilite de c`tre creditor [i aprobate de c`tre Banca Na]ional` a României. Aici sunt incluse [i garan]ii pe care creditorul le poate solicita din partea beneficiarului (fermierului). Reafirm`m recomandarea, adresat` poten]ialilor beneficiari interesa]i, s`-[i aleag` creditorul numai dup` un studiu atent al condi]iilor de creditare impuse de fiecare banc` (creditoare), pentru a beneficia de condi]iile de creditare cele mai avantajoase [i care se potrivesc cel

mai bine profilului exploata]iei sale. Pl`]ile na]ionale directe complementare \n sectorul zootehnic, la specia bovine, reprezint` prima pe exploata]ie, \n cuantum de 410 lei/cap de bovin` (conform prevederilor Hot`rârii Guvernului nr. 1244/2010).

Ianuarie 2011

Biofach 2011 - România va fi prezent` la cel mai mare târg de produse ecologice Asocia]ia operatorilor din agricultura ecologic` - BioRomânia, asocia]ia patronal` din domeniul produselor ecologice, împreun` cu Ministerul Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri - Departamentul de Comer] Exterior, reprezentat de dl Costin Lianu, organizeaz` pavilionul na]ional al României la cel mai mare târg din lume de produse ecologice Biofach - Nürnberg, \n perioada 16-19 februarie 2011. În cadrul pavilionului na]ional al României, î[i vor expune produsele ecologice 17 firme, prezentând vizitatorilor produse precum fructe de p`dure, cereale, miere, faguri de miere, propolis, polen, cear` de albine, ulei [i semin]e de floarea-soarelui, derivate ale acestora, maz`re, f`in` integral`, ulei de cânep` presat la rece, f`in` de cânep`, pâine [i produse de panifica]ie, semin]e de plante aromatice [i mirodenii, nuci, ulei de nuc`, furaje, brånz`, ]uic`, vinuri din struguri, toate ecologice, precum [i obiecte de art` [i artizanat tradi]ionale române[ti certificate ecologic (premier` absolut`) etc. Prin participarea în cadrul acestui târg interna]ional, se inten]ioneaz` promovarea intensiv` a produselor ecologice române[ti, iar faptul c` suntem pe drumul cel bun ne-o demonstreaz` statistica la nivel 6 Ianuarie 2011

mondial, care ne situeaz` în primele 20 de ]`ri din lume exportatoare de produse agricole certificate ecologic. Cu aceast` ocazie v` transmitem invita]ia Asocia]iei Bio-România de a fi al`turi de noi în perioada 16-19.02.2011, Pavilionul 4, Standuri: 4-260/4-270/4-360. Participarea României din acest an este cea mai important` de pân` în prezent, pavilionul na]ional având cea mai mare suprafa]` dintre toate particip`rile, cea mai mare prezen]` a firmelor exportatoare expozante [i cea mai mare diversitate a produselor ecologice oferite. În cadrul evenimentului Biofach 2010, pavilionul na]ional organizat de Asocia]ia Bio-România, în parteneriat cu Departamentul de Comer] Exterior, a fost

apreciat atât de oficialit`]ile române[ti, cât [i de cele din strain`tate ca fiind unul peste medie, modern, foarte bine conceput [i realizat. Anul acesta, în cadrul Biofach 2011, România dore[te s` demonstreze lumii c` agricultura ecologic` româneasc` reprezint` un mare poten]ial de dezvoltare economic` pentru ]ara noastr` [i prin manifest`rile (prezentare de produse, work-shop-uri [i minisimpozioane) organizate în perioada expozi]iei, dorim s` demonstr`m organizatorilor germani -Nürnberg Messe, faptul c` România posed` competen]ele necesare pentru a deveni ]ar` partener pentru Biofach 2012 - Nürnberg. Asocia]ia Bio-România consider` c` solu]iile ie[irii din criza economic`, dar [i pentru dezvoltarea durabil` a României pe termen mediu [i lung sunt agricultura ecologic`, ecoturismul [i agroturismul ecologic - cele mai eficiente, rapide [i sigure strategii de dezvoltare a României. Pentru mai multe informa]ii, contacta]i organiza]ia la e-mail: office@bioromania.org, fax 0318.174.072 sau telefon: 0746.111.888 - Marian Cioceanu, 0758.022.322 - Daniela Scripcariu, manager de proiect Biofach 2011.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2011

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale 10.12.2010 - 31.12.2010 GRâU

PIA}A PoRUMBULUI Pia]a porumbului [i-a g`sit „culoarea” \n Europa, marcând o s`pt`mâna de cre[teri puternice ale pre]ului pentru contractele cu livrare \n martie 2011; cre[terea pe 5 zile a fost de 10,5 euro/t. Cererea mondial` este mare, Europa fiind obligat` s` recurg` la importuri pentru a nu dezechilibra balan]a de pe pia]a intern`, \n condi]iile \n care oferta este destul de mic`. Stocul din SUA este destul de sc`zut [i poate sc`dea \n continuare, mai ales dac` se legifereaz` detaxarea etanolului, ceea ce va face ca necesarul de porumb pentru producerea de etanol s` fie din ce \n ce mai mare. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

10 dec.2010

220.5

251.3

217.3

17 dec.2010

234.9

260.9

214.3

24 dec.2010

205.3

236.9

204.3

31 dec.2010

245.7

269.3

225.5

ORZ

Ianuarie 2011

Rubric` realizat` de Daniel BoT~NoIU

PIA}A GRâULUI Pia]a grâului [i-a reg`sit „calea” cre[terii de pre], ca urmare a condi]iilor meteo nefavorabile, care au atins ]`rile produc`toare, una dup` alta, \ncepând cu luna iulie 2010. Dup` cantit`]ile mari de ploaie c`zute \n ultimele s`pt`mâni \n Australia, pia]a grâului a integrat toate aceste tensiuni create, \n special cele legate de calitate. C`ut`rile morarilor din ultima perioad` au fost \ndreptate c`tre Europa (\n special c`tre Fran]a), din stocurile publice, [i SUA, din cantit`]ile de]inute \n capacit`]ile logistice. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

10 dec.2010

270.3

321.7

190.3

17 dec.2010

278.5

309.3

190.5

24 dec.2010

238.5

281.5

165.9

31 dec.2010

285.5

328.5

197.5

PORUMB

PIA}A oRZULUI Pre]ul orzului furajer a continuat s` se aprecieze \n ultima s`pt`mân` a lunii decembrie. Pe m`sur` ce disponibilit`]ile de grâu sunt reduse, orzul furajer [i-a rec`p`tat interesul cunoscut \n rândul produc`torilor de furaje pentru animale. Cre[terea puternic` a pre]ului grâului a permis cre[terea pre]ului orzului cu 7 euro/t, ajungând la 207 euro/t, livrat \n portul Rouen. Scoaterea stocului de interven]ie nu a influen]at pia]a european`. Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

10 dec.2010

184.5

202.3

200.3

240.3

250.3

17 dec.2010

182.5

200.3

197.3

200.3

238.5

248.5

24 dec.2010

173.3

183.5

172.3

182.5

208.5

213.3

31 dec.2010

188.5

206.9

204.7

206.9

240.3

250.3

www.agrimedia.ro

SOIA

PIA}A SoIEI IEI Inciden]ele climatice care afecteaz` produc]ia de soia din Argentina a reprezentat principalul motiv de cre[tere a pre]ului oleginoaselor din ultima perioad`. |n SUA, complexul de soia a fost foarte bine orientat spre cre[tere, ca urmare a cererii la export, precum [i a interesului procesatorilor de pe pia]a interioar`, ca efect al valid`rii sprijinului de 1 USD/galon.

Data

Bursa din Paris 473.7

17 dec.2010

474.3

24 dec.2010

412.3

31 dec.2010

494.7

www.agrimedia.ro

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

10 dec.2010

467.9

501.9

1311.9

17 dec.2010

477.3

512.7

1331.3

24 dec.2010

444.3

474.5

1226.9

31 dec.2010

507.3

543.7

1350.3

FLOAREA -SOARELUI - SEMIN}E SEMIN]E FLOAREA-SOARELUI

FLOAREA-SOARELUI - ULEI

FLoRII-SoARELUI PIA}A FLoRII-S oRII-So oRII-S RII-SoARELUI oARELUI Având \n vedere evolu]ia pie]elor financiare [i de energie, pre]ul uleiurilor vegetale a fost \n cre[tere. Consumul mondial de uleiuri vegetale este mai mare, la acesta ad`ugându-se [i rezultatele inciden]elor climatice, motive care i-au determinat pe operatorii de pe aceste pie]e s` fie foarte aten]i la evolu]iile viitoare ale acestora. Seceta din Argentina a penalizat nivelul recoltelor de porumb [i soia. Este clar c` oferta va fi mai mic` decât cea estimat` ini]ial.

Bursa din Chicago

RAPI}~

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a crescut \n ultima s`pt`mân` a lunii decembrie, dup` câteva zile de sc`deri u[oare, ca urmare a elementelor tehnice. Cre[terea pre]ului a avut la baz` produc]iile sc`zute din Canada, Europa, Ucraina [i Australia [i consumul aflat \n cre[tere la nivel mondial.Tendin]a este de cre[tere \n cazul tuturor oleaginoaselor. Pre]ul petrolului a dep`[it nivelul de 91 USD/baril.

10 dec.2010

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

10 dec.2010

1435.3

10 dec.2010

498.5

17 dec.2010

1440.3

17 dec.2010

500.3

24 dec.2010

1450.3

24 dec.2010

485.5

31 dec.2010

1480.5

31 dec.2010

512.3

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baza urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Ianuarie 2011

Legii pentru modificarea [i completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare - M.O. nr. 0844/16 decembrie 2010

Ordinul nr. 272 din 9 decembrie 2010 privind aprobarea Listei laboratoarelor desemnate pentru efectuarea analizelor în cadrul controlului oficial în sectorul vitivinicol - M.O. nr. 0845/16 decembrie 2010

Decizia nr. 268 din 3 decembrie 2010 privind numirea responsabilului na]ional cu autorizarea finan]`rii PHARE, Facilitatea de tranzi]ie [i SAPARD - M.O. nr. 0811/3 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1179 din 24 noiembrie 2010 pentru scoaterea din inventarul centralizat al MADR a unor bunuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea ADS, ca urmare a retroced`rii acestora c`tre fo[tii proprietari - M.O. nr. 0815/7 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1169 din 24

noiembrie 2010 privind înscrierea în domeniul public al statului [i darea în administrarea MADR - Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur`, pentru centrele jude]ene aflate în subordinea acesteia, a unor imobile sau a unor p`r]i din acestea, care au trecut în proprietatea public` a statului prin hot`râri ale consiliilor locale - M.O. nr. 0816/7 decembrie 2010

Legea nr. 239 din 7 decembrie 2010 privind modificarea [i completarea Legii plantelor medicinale [i aromatice nr. 491/2003 - M.O. nr. 0826/10 decembrie 2010 Ordinul nr. 2053 din 23 noiembrie 2010 pentru aprobarea modelului, con]inutului [i procedurii de înscriere în Registrul na]ional al asocia]iilor de proprietari de p`duri - M.O. nr. 0828/10 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1208 din 2 decembrie 2010 privind modificarea datelor de identificare [i a valorii de inventar ale unor bunuri apar]inând domeniului public al statului, aflate 0 Ianuarie 2011

în administrarea MADR, pentru unele unit`]i din subordine - M.O. nr. 0827/10 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1191 din 24 noiembrie 2010 privind stabilirea sistemului de înregistrare a loturilor de sturioni din cresc`torii [i a caviarului ob]inut din activit`]i de acvacultur` [i de marcare prin etichetare a caviarului - M.O. nr. 0831/13 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1244 din 8 decembrie 2010 privind aprobarea cuantumului pl`]ii na]ionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia bovine, în anul 2010 - M.O. nr. 0838/14 decembrie 2010 Legea nr. 232 din 7 decembrie 2010 privind regimul de import al mostrelor de îngr`[`minte [i al îngr`[`mintelor - M.O. nr. 0841/15 decembrie 2010 Ordinul nr. 271 din 8 decembrie 2010 pentru aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2011 - M.O. nr. 0842/16 decembrie 2010 Ordinul nr. 2194 din 3 decembrie 2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului mediului [i p`durilor nr. 862/2010 pentru aprobarea înfiin]`rii Consiliului Na]ional de Vân`toare - M.O. nr. 0842/16 decembrie 2010 Legea nr. 247 din 14 decembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare - M.O. nr. 0844/16 decembrie 2010 Decretul nr. 1208 din 13 decembrie 2010 privind promulgarea

Ordinul nr. 275 din 10 decembrie 2010 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autoriza]i - M.O. nr. 0845/16 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1243 din 8 decembrie 2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi]ii „Lucr`ri de construc]ie ser` - laborator insect-proof pentru micropropagarea [i producerea de prebaz` la cartof la Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof [i Sfecl` de Zah`r Bra[ov“ - M.O. nr. 0847/17 decembrie 2010 Ordinul nr. 2213 din 9 decembrie 2010 pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimit`rii fondului cinegetic al României în fonduri de vân`toare - M.O. nr. 0850/20 decembrie 2010 Ordonan]a de Urgen]` nr. 114

din 15 decembrie 2010 pentru completarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune în domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere în domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`, Fondul European pentru Pescuit, Fondul

www.agrimedia.ro

European de Garantare Agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare - M.O. nr. 0851/20 decembrie 2010

faunei cinegetice, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr. 1.221/2010 - M.O. nr. 0857/21 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1252 din 8 decembrie 2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi]ii „Reabilitare [i modernizare Pavilion central [i Pavilion fiziologia nutri]iei la Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie [i Nutri]ie Animal` Balote[ti“ - M.O. nr. 0852/20 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1298 din 15 decembrie 2010 privind modificarea anexei la H.G. nr. 255/2010 pentru aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2010 al ANIF, aflat` sub autoritatea MADR - M.O. nr. 0859/21 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1254 din 8

decembrie 2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi]ii „Lucr`ri de interven]ii la Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare Agricol` Fundulea“ - M.O. nr. 0852/20 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1253 din 8 decembrie 2010 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi]ii „Reabilitarea [i modernizarea a 12 laboratoare din cl`direa principal` a Institutului Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof [i Sfecl` de Zah`r Bra[ov“ - M.O. nr. 0852/20 decembrie 2010 Ordinul nr. 138 din 17 decembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Ordinului pre[edintelui ANSVSA nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea [i desf`[urarea activit`]ii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de c`tre personalul de specialitate în unit`]ile care produc alimente de origine animal - M.O. nr. 0856/21 decembrie 2010 Ordinul nr. 139 din 17 decembrie 2010 privind modificarea Ordinului pre[edintelui ANSVSA nr. 113/2008 privind aprobarea Instruc]iunilor pentru organizarea [i desf`[urarea activit`]ii de control oficial în unit`]ile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare [i comercializare a produselor [i subproduselor alimentare de origine nonanimal` - M.O. nr. 0856/21 decembrie 2010 Ordinul nr. 2265 din 16

decembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Regulamentului privind atribuirea dreptului de gestionare a

www.agrimedia.ro

Ordinul nr. 244 din 29 octombrie 2010 pentru modificarea [i completarea Normelor de aplicare a OUG nr. 37/2005 privind recunoa[terea [i func]ionarea grupurilor [i organiza]iilor de produc`tori, pentru comercializarea produselor agricole [i silvice, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 338/2005, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 171/2006 - M.O. nr. 0861/22 decembrie 2010 Ordinul nr. 2164 din 29 noiembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Normelor de aplicare a OUG nr. 37/2005 privind recunoa[terea [i func]ionarea grupurilor [i organiza]iilor de produc`tori, pentru comercializarea produselor agricole [i silvice, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 338/2005, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 171/2006 - M.O. nr. 0861/22 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1321 din 23

decembrie 2010 privind suplimentarea bugetului MADR din Fondul de rezerv` bugetar` la dispozi]ia Guvernului, prev`zut în bugetul de stat pe anul 2010 - M.O. nr. 0868/24 decembrie 2010

Hot`rârea nr. 1302 din 15 decembrie 2010 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acord` produc`torilor agricoli pentru perioada 2010-2011 [i a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0874/28 decembrie 2010 Hot`rârea nr. 1303 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea [i completarea HG nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din

zonele defavorizate [i a HG nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic` - M.O. nr. 0874/28 decembrie 2010

Ordinul nr. 1498 din 20 decembrie 2010 privind actualizarea Listei cu substan]ele active autorizate pentru utilizare în produse de protec]ie a plantelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0882/29 decembrie 2010 Ordinul nr. 256 din 16 noiembrie 2010 privind actualizarea Listei cu substan]ele active autorizate pentru utilizare în produse de protec]ie a plantelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0882/29 decembrie 2010 Ordinul nr. 2171 din 30 noiembrie 2010 privind actualizarea Listei cu substan]ele active autorizate pentru utilizare în produse de protec]ie a plantelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0882/29 decembrie 2010 Legea nr. 281 din 24 decembrie 2010 pentru abrogarea unor reglement`ri din domeniul ajutorului de stat în agricultur` [i pentru completarea OUG nr. 14/2010 privind m`suri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate produc`torilor agricoli, începând cu anul 2010 - M.O. nr. 0888/30 decembrie 2010 Ordinul 2871 din 23 decembrie 2010 privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune a garan]iilor acordate de Fondul Na]ional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici [i Mijlocii SA - IFN, în numele [i în contul statului român, în cadrul Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia româneasc`, finan]ate din instrumentele structurale ale UE alocate României - M.O. nr. 0889/30 decembrie 2010 Ordonan]a de Urgen]` nr. 125 din 28 decembrie 2010 pentru

modificarea [i completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ`]ilor comerciale ce de]in în administrare terenuri proprietate public` [i privat` a statului cu destina]ie agricol` [i înfiin]area ADS - M.O. nr. 0888/30 decembrie 2010 Ianuarie 2011 1

Agricultura a ap`rut [i s-a dezvoltat \n timp ca o activitate legat` direct de asigurarea [i \mbun`t`]irea permanent` a nivelului de via]` alimentar al omului. Drumul parcurs de acesta, de la tipul de agricultur` itinerant` la cea extensiv` [i apoi la agricultura de tip intensiv, a \nsemnat ob]inerea de c`tre om a unor cantit`]i de produse agricole din ce \n ce mai mari.

Victor V~T~MANU

Agricultura [i poluarea mediului ambiant Activitatea de produc]ie agricol` a cunoscut, \n decursul timpului, un proces de \nnoire [i de adaptare a sa la cerin]ele sporite de alimente pentru o popula]ie uman` tot mai numeroas` [i cu preten]ii din ce \n ce mai mari fa]` de cantitatea [i calitatea propriei hrane. Iacob Borza consider` c`, atât timp cât agricultura s-a dezvoltat \n cadrul echilibrelor naturale [i cu respectarea legit`]ilor care guverneaz` natura, ea nu a cunoscut efectele secundare negative care s` atenteze la calitatea factorilor de mediu (aer, ap`, sol etc.), a vie]ii \n ansamblu. Fenomenul de poluare a mediului \nconjur`tor a ap`rut mai \ntâi ca o consecin]` a industrializ`rii [i apoi ca urmare a amplific`rii transporturilor [i urbaniz`rii; \n cele din urm`, agricultura intensiv` bazat` pe mecanizare, chimizare, iriga]ii, concentrare [i specializare a condus la apari]ia fenomenului de poluare \n domeniul agricol. Poluarea din cauza activit`]ilor agricole a ap`rut acum 40-50 de ani \n ]`ri cu agricultur` avansat` (SUA, Europa de Vest) [i \n ultimii 25-30 de ani \n ]`rile foste socialiste din Europa de Est, respectiv [i \n România. |n continuare, se fac referiri la poluarea de natur` agricol`, mai concret, \n spa]iul geografic al României. Aici se pot pune dou` \ntreb`ri, [i anume: este România poluat` din cauza agriculturii practicate azi [i, \n caz c` „Da”, atunci cât de bine este cunoscut acest proces de c`tre popula]ie? Agricultura practicat` \n Romania este \n mare parte poluant`, iar fenomenul de poluare este \n mare m`sur` cunoscut de c`tre speciali[tii \n domeniul protec]iei mediului. Este adev`rat c` poluarea, ca proces de degradare a calit`]ii factorilor de mediu, vitali pentru s`n`tatea uman`, nu a fost recunoscut` de factorii politici din 2 Ianuarie 2011

trecutul foarte apropiat, precum [i faptul c` au lipsit [i mai lipsesc \nc` dot`rile necesare eviden]ierii sub toate aspectele pe care le comport`. Principalele aspecte ale polu`rii mediului \nconjurator cauzate de activit`]ile agricole din România pot fi rezumate \n: 1. Evacuarea a câtorva milioane de metri cubi de ape uzate, neepurate sau incomplet epurate, provenite de la complexurile de cre[tere \n sistem industrial al porcilor, p`s`rilor [i bovinelor, \n apele de suprafa]` [i \n re]eaua de desecare. La acestea se adaug` [i infiltrarea apelor uzate \n adâncime, \n cursul perioadei de stocare \n iazuri, batale [i bazine, cu afectarea calit`]ii apelor freatice folosite ca surs` de alimentare cu ap` potabil` \n multe localit`]i rurale. 2. Folosirea pe terenuri agricole, \n scop dublu, a fertiliz`rii [i irig`rii, a n`molurilor [i a apelor uzate provenite de la cresc`torii de animale, având con]inut de s`ruri nocive [i agen]i patogeni contaminan]i pentru sol, plante, animale [i om. 3. Administrarea pe terenurile agricole limitrofe complexurilor zootehnice a unor norme exagerate de dejec]ii (peste 100 t/ha), la intervale de 2-3 ani, care dep`[esc cu mult nevoile plantelor [i determin` acumularea de nitra]i \n furaje, precum [i levigarea nitra]ilor \n apele freatice. 4. Folosirea \ngr`[`mintelor chimice (\ndeosebi cu azot) \n doze mult prea mari [i \n momente necorelate cu consumul \n diferite faze de dezvoltare a plantelor cultivate. Adeseori, aplicarea acestora se face pe terenul \nghe]at [i cu strat gros de z`pad`, din care cauz`, la topirea brusc` [i favorizat de panta terenului, ajung, prin spalare, \n apele curg`toare utilizate ca surse de ap` potabil`.

5. Aplicarea de produse chimice (pesticide), cu scopul combaterii bolilor, insectelor, roz`toarelor, nematozilor [i a buruienilor din culturile agricole [i planta]iile pomi-viticole, de c`tre persoane slab instruite. Aplicarea unor cantit`]i [i concentra]ii prea mari, la momente nepotrivite [i prin folosirea unor produse cu grad ridicat de toxicitate [i remanen]` \ndelungat` are multiple efecte negative asupra plantelor, animalelor [i omului. Nu sunt deloc de neglijat aspectele legate de prepararea solu]iilor de pesticide, sp`larea [i deversarea \n locuri nepermise a solu]iilor r`mase din aparatele [i utilajele agricole folosite la administrarea lor. 6. Depozitarea necontrolat` a gunoiului de grajd [i lipsa bazinelor amenajate de colectare a mustului de grajd de la animalele apar]in`toare numeroaselor gospod`rii particulare au ca efecte negative scurgerea acestora \n firele de ap` curg`toare, precum [i infestarea cu nitra]i a apelor freatice. 7. Agravarea fenomenului de eroziune a solurilor pe terenurile \n pant`, ca urmare a practic`rii unui sistem de agricultur` necorespunz`tor, respectiv: organizarea defectuoas` a teritoriului, executarea lucr`rilor solului din deal \n vale, asolamente cu o pondere ridicat` a plantelor pr`[itoare, absen]a fertiliz`rii organice. 8. Degradarea st`rii fizice a solurilor (structur`, porozitate, permeabilitate, rezisten]` la arat) ca urmare a sc`derii con]inutului de materie organic` [i a traficului exagerat pe teren cu utilaje agricole, la o umiditate necorespunz`toare a solului. Iat` a[adar numai câteva dintre cazurile pentru care calitatea aerului, apei, solului [i biodiversitatea sunt afectate.

www.agrimedia.ro

Au trecut 40 de zile de la praznicul Na[terii Domnului. |nc` nu s-au [ters din inima [i mintea noastr` bucuriile acestei mari s`rb`tori. Fiul lui Dumnezeu a venit \n lume ca s` ne redea dreptul de a tr`i cu Dumnezeu [i de a ne \ntoarce cu sufletul nostru nemuritor acas`, la Tat`l Ceresc. El a venit s` ne arate calea care duce la Cer, calea fericirii ve[nice [i s` ne ajute s` mergem pe aceast` cale pân` la tin]a ei din urm`: mântuirea. El a spus despre Sine: „Eu sunt calea, adev`rul [i via]a “(Ioan, 14,6), „Eu sunt p`storul cel bun. P`storul cel bun, sufletul \[i pune pentru oi” (Ioan, 10,11). El ne-a chemat la El [i le-a f`g`duit tuturor trudi]ilor [i osteni]ilor odihna [i fericirea. El s-a dat pe Sine pild`, zicând: „|nv`]a]i de la Mine, c`ci Eu sunt blând [i smerit cu inima“ (Matei, 11,29). Ne-a chemat la El, zicând: „Lua]i jugul Meu asupra voastr` [i \nva]a]i de la Mine. C`ci jugul Meu este bun [i sarcina Mea este u[oar`“ (Matei, 11, 30). Nimic din ceea ce ne cere Iisus s` facem \n via]` nu este f`r` ca El s` nu fi f`cut mai \ntâi [i s` ne dea pild` de urmat.

www.agrimedia.ro

Toate momentele \nsemnate din via]a sa p`mânteasc` sunt prilejuri de bucurie, de reconfortare sufleteasc`, sunt prilejuri de apropiere de Dumnezeu, de con[tiin]a prezen]ei Lui cu noi [i de \ndemn de a-L urma [i de a \mplini voia Lui cea sfânt`. Ce s-a \ntâmplat la 40 de zile dup` Na[terea Domnului? S-a petrecut o minunat` pild` de ascultare din partea Maicii Domnului. De altfel, toat` via]a ei a fost o ascultare necondi]ionat` de voia lui Dumnezeu, a[a precum a zis când I s-a vestit \ntruparea: „Iata roaba Domnului, fie mie dup` cuvântul T`u”. La auzul acestor cuvinte, Fecioara Maria putea s` se mândreasc` de o asemenea cinstire [i misiune ce i se \ncredin]a. A[a facem noi oamenii, de obicei, când ni se ofer` o demnitate. Putea s` o refuze, s` spun` c` nu este vrednic` de ea, c` nu o prime[te. Dar Fecioara Maria nu ia nici una dintre aceste atitudini, ci ascult` [i se supune cu smerenie voii lui Dumnezeu. Ce poate fi mai bun, mai folositor [i mai sfânt pentru om decât voia lui Dumnezeu? S`-]i potrive[ti voia ta cu voia cea dreapt` [i sfânt` a lui Dumnezeu. Iat` ce poate fi mai

Ianuarie 2011

Victor V~T~MANU

|ntâmpinarea Domnului

de dorit pentru un credincios. Dar ce s-a \ntamplat \n chip miraculous atunci? La Templu se afla dreptul Simeon, „om drept [i tem`tor de Dumnezeu, a[teptând mângâierea lui Dumnezeu [i Duhul Sfânt era asupra lui“ (Luca, 2,25). El a fost acela care l-a primit \n brate pe pruncul Iisus [i ne-a ar`tat c`, dac` dore[ti cele p`mânte[ti [i vremelnice, devii \nsu]i p`mântesc. Dac` dore[ti cele cere[ti, dac` dore[ti binele, adev`rul [i dreptatea, atunci \nsu]i devii un om drept [i bun, pentru c` aceste dorin]e p`trund \n fire [i o conduc spre ]elul dorit. Singura problem` este s` [tim a alege dorin]ele [i s` ne l`s`m st`pâni]i de dorin]ele bune, \nl`turându-le pe cele rele. B`trânul Simeon avea o dorin]` \nalt`. El voia s` vad` pe Mesia, pe Acela care va mâtui lumea. B`trâne]ile lui, desigur nu lipsite de greut`]i [i dureri, au fost luminate de aceast` dorin]`. Ceea ce i s-a \mplinit. Acum socotea c` poate p`r`si lumea, nu se mai temea de sfâr[itul acestei vie]i, c`ci se \ntâlnise cu D`t`torul vie]ii ve[nice, acum era fericit c` v`zuse mântuirea ce se g`tise pentru toate neamurile. Un sfâr[it omenesc \n lumina cereasc`, un minunat apus de soare, din care se z`rise r`s`ritul. Dup` ce l-a luat pe Hristos \n brate, dreptul Simeon s-a \ntors la casa lui [i a avut un sfâr[it cre[tinesc, a[a cum cerem la Sfânta Liturghie. Acolo, \n Templu, mai era o femeie evlavioas`, prooroci]a Ana, ajuns` la adânci b`trâne]i, la vårsta de 84 de ani, [i nu se dep`rta de Templu, slujind ziua [i noaptea „\n post [i rug`ciune”. {i ea a[tepta mântuirea, preg`tindu-se \n Biseric`, dup` rânduielile ei, ca s` i se \mplineasc` aceast` dorin]`. Dumnezeu nu a l`sat ner`spl`tit` dorin]a ei [i i-a dat bucuria de a-L \ntåmpina pe Fiul lui Dumnezeu \n chip de prunc. Biserica ne pune \n fa]` icoana \ntâmpin`rii Domnului [i ne invit` s` o pr`znuim cu evlavie, fiindc` \n ea ni se arat` ]inta suprem` a vie]ii [i calea pe care se ajunge la aceast` ]int`. Spre a ne aduce mereu aminte de acest moment din via]a lui Iisus Hristos, Biserica a rânduit ca s` se citeasc` la fiecare slujb` de sear`, la Vecernie, rug`ciunea dreptului Simeon: „Acum sloboze[te pe robul Tù, St`pâne, dup` cuvântul Tù, \n pace. C` ochii mei v`zur` mântuirea Ta, pe care ai g`tit-o \naintea fe]ei tuturor popoarelor. Lumina spre descoperirea neamurilor [i slava poporului Tù credincios” (Luca, 2, 28-32).

Claudia DRAGU, director marketing KWS România

KWS - o istorie de peste 150 de ani

Compania KWS a fost \nfiin]at` \n anul 1856 de c`tre germanul Matthias Christian Rabbethage, iar primele relat`ri arat` faptul c` ameliorarea semin]elor a \nceput la cultura sfeclei de zah`r. |n anul 1900, firma ajunge lider mondial \n afacerea cu semin]e de sfecl` de zah`r, având \n acea vreme filial` \n Ucraina. |n perioada 1920-1945, intr` pe pia]` pe segmentul de cereale [i \ncepe ameliorarea cartofului. Mutarea la Einbeck (Germania), \n anul 1955, este considerat` un nou \nceput, iar opera]iunile de ameliorare \ncep s` includ` culturile de porumb [i oleaginoase. Pe m`sur` ce firma se dezvolt`, \ncepe s` \nfiin]eze filiale \n Europa [i peste Ocean. |n anii 1967-1968, are loc fuziunea cu companiile de ameliorare cereale Heine Peragis [i Lochow-Petkus. |n anul 1972, construie[te primul laborator de biologie celular`. Din 1975, compania devine cunoscut` sub numele de KWS. |n 1984, \nfiin]eaz` laboratorul de biotehnologie, iar \n 1990 redobânde[te sta]ia de ameliorare din Kleinwanzleben. |n anul 1996, venitul companiei cre[te la peste 250 milioane de euro. |n 1999, numele companiei devine KWS SAAT AG [i se inaugureaz` centrul de cercetare biotehnologic` „Biotechnikum“, \n Einbeck. |n anul 2000, num`rul de salaria]i ai Grupului KWS este de peste 2.000. Colaborarea cu partenerul francez Limagrain \n America de Nord duce la \nfiin]area companiei AgReliant, specializat` \n semin]e de porumb. |n 2003, Ianuarie 2011

se inaugureaz` noua cl`dire administrativ` din Einbeck, iar ponderea comertului exterior \n vânz`rile Grupului KWS ajunge la 70%. |n 2006 s-au \mplinit 150 de ani de la \nfiin]area companiei KWS. Ast`zi, KWS este o companie lider mondial \n ameliorarea plantelor, având opera]iuni \n peste 70 de ]`ri din \ntreaga lume.

KWS \n Europa 2010 • Locul al II-lea \n Europa, cu o cot` de pia]` \n cre[tere, de 17% • Compania cu cel mai mare câ[tig \n unit`]i de porumb: 315.000 de saci de 50.000 de boabe • Lider \n Europa la porumbul siloz, cu o cot` de pia]` de 23% • Locul III pe segmentul de porumb boabe, cu o cot` de pia]` \n cre[tere, de 11% • Lider de pia]` \n Germania, cu o cot` de 38% • Pentru al doilea an consecutiv, hibridul Ronaldinio este cel mai vândut hibrid de porumb \n Europa • Compania KWS are patru hibrizi de porumb \n Top 10 vânz`ri \n Europa: Ronaldinio, Ricardinio, Torres, Amdeo

KWS \n România 1993 - primele test`ri \n România ale hibrizilor KWS 1999 - promovarea hibrizilor de porumb [i a soiurilor de rapi]` 2000 - începe comercializarea soiurilor de rapi]`

2001 - începe comercializarea semin]elor de porumb. 2002 - startul în producerea de s`mân]` hibrid` la porumb [i floarea-soarelui 4 decembrie 2002 - se înfiin]eaz` KWS Semin]e SRL - subsidiara grupului german KWS 18 august 2005 - \n ora[ul Alexandria, se deschide Sta]iunea de Cercetare-Ameliorare KWS 2006 - \ncepe multiplicarea la semin]ele de grâu 1 iulie 2009 - fuziune SC Dunasem SRL (Sta]ia de procesare [i condi]ionare KWS) [i SC KWS Semin]e SRL Prezent - KWS ocup` locul II în topul companiilor multina]ionale din domeniul semin]elor, cu o cot` de 11% din pia]a semin]elor certificate; lideri de pia]` pe segmentul porumb siloz Anul 2010, pentru KWS Semin]e SRL a \nsemnat redobândirea locului II pe pia]a semin]elor din România. Tot \n anul care a trecut, porumbul de siloz KWS a devenit lider de segment. Cu o echip` de vânz`ri m`rit`, care a reu[it s` fie mai aproape de fermieri, rezultatele nu au \ntârziat s` apar`.

KWS 2376 - cel mai vândut hibrid de porumb din portofoliul companiei Din gama hibrizilor de porumb ai companiei, cel mai bine vândut este KWS 2376. Avantajele acestui hibrid, recomandat pentru produc]ia de boabe, sunt productivitate crescut`, toleran]` excelent` la secet` [i ar[i]`, adaptabilitate bun` la toate condi]iile de tehnologie, pierdere rapid` a apei din boabe, rezisten]` foarte bun` la frângere [i c`dere, precum [i rezisten]` excelent` la atacul de boli. KWS 2376 prezint` o talie medie, cu inser]ia [tiuletelui medie-\nalt`, iar boabele sunt de tip dentat, de culoare galben`. Hibridul are tendin]a de a forma doi [tiule]i pe plant`. Pentru anul 2011, portofoliul de semin]e de porumb al companiei s-a m`rit cu patru noi hibrizi: Kinemas FAO 350 (11-13,13 t/ha), KWS 6471 FAO 360 (10,6-13 t/ha), Karmas FAO 410 (11,0 - 13,7 t/ha) [i Krebs FAO 480 (10,7-13,7 t/ha). Echipa de vânz`ri KWS România este coordonat` de ing. Tudorel Ioan, director na]ional de vânz`ri, [i este compus` din [apte directori regionali [i 21 de reprezentan]i de vânz`ri, care acoper` toate jude]ele ]`rii.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010