Revista AGRIMEDIA - Martie 2011 / AGRIMEDIA Magazine - March 2011

1

Decembrie 2010

2

Decembrie 2010

Criteriul competen]ei Criteriul competen]ei s-a dovedit, f`r` putin]` de t`gad`, c` asigur` \n toate domeniile socioeconomice progresul omenirii. Nu \ntâmpl`tor, \n]elepciunea poporului român a \nscris \n reperele conduitei sale [i necesitatea de a pune „omul potrivit la locul potrivit”.

Poate de aceea ast`zi, \ntr-o conjunctur` economic` interna]ional` total nefavorabil`, speciali[tii care [i-au dovedit voca]ia \n timp ar trebui s` se implice \n gestionarea crizei interne, \n primul rând \n sectorul decizional al administra]iei centrale [i locale.

Dac` ne referim la agricultur`, destructurarea vechiului sistem a creat premisele liberei concuren]e, startul fiind luat, [i uneori furat, de mul]i neaveni]i, care nu au nimic comun cu domeniul, ci poate doar cu spolierea unor proprietari prin contracte de arend` oneroase sau cu ob]inerea unor forme de sprijin date prea generos [i celor care nu cultiv` terenurile, \ncurajându-se astfel nemunca.

Tot \n acela[i sens [i cercet`rii agricole, cândva port-drapelul progresului \n acest sector economic vital, nu i s-au mai dat mari [anse.

Dup` anul 1989, cercetarea agricol` a fost ignorat` ca activitate, dar râvnit` pentru terenurile din administrare situate \n zone de interes pentru dezvoltatorii imobiliari. A[a s-a ajuns ca mari speciali[ti, creatori de soiuri de plante [i rase de animale performante, s` fie nevoi]i s` treac` \ntr-un con de umbr`, realiz`rile lor fiind mai degrab` eviden]iate la \ntruniri [tiintifice interna]ionale. Acela[i fenomen s-a \ nregistrat [i \n domeniul \mbun`t`]irilor funciare, de care ne aducem aminte doar \n verile cu fenomene meteorologice excep]ionale.

Trist [i p`gubitor pentru agricultura României.

Caren]ele \n politica resurselor umane [i mai ales \n ocuparea unor func]ii \n administra]ia de stat \[i arat`

www.agrimedia.ro

roadele. Avem teoreticieni gr`bi]i care, arzând etapele, acced la func]ii de conducere f`r` nici o legitimitate, avem de exemplu tineri masteranzi gata s` consilieze demnitari responsabili de politici agricole, \ns` nu avem mecanizatori care s` are [i s` cultive [i cele 3 milioane de hectare de teren arabil pe care, \n prezent, cresc b`l`rii, aceasta pentru c` \nv`]`mântul profesional [i tehnic agricol este subdezvoltat. Trebuie cunoscut c` \n majoritatea ]`rilor din UE nu po]i exercita activitatea de fermier dac` nu faci dovada c` ai absolvit o form` de \nv`]`mânt cu profil agricol. Nu este benefic, de asemenea, s` schimbi, de exemplu, 2-3 directori \ntr-un an la o unitate descentralizat`, cu desconsiderarea Legii func]ionarului public. |n multe astfel de situa]ii, incompeten]a, asezonat` cu mult tupeu, duce \n derizoriu anumite ini]iative l`udabile dispuse la nivel guvernamental.

Noroc cu sectorul privat, care este un veritabil filtru de selec]ie a competen]elor, astfel \ncât ori e[ti eficient, ori dai faliment.

Competen]a, moralitatea, dragostea de ]ar` [i de semeni trebuie s` fie atribute ale activit`]ii factorilor de decizie.

S` nu pierdem din vedere, \n iure[ul disputelor de tot felul, c` prim`vara a sosit, iar ce vom pune sub brazde ne va asigura supravie]uirea \ntr-o lume bântuit` de conflicte, care au totu[i la origine \nfometarea unei considerabile p`r]i a popula]iei globului.

Apreciem c` aceia care fac agricultur` adev`rat` trebuie s` fie sus]inu]i, iar [mecheriile s` fie drastic sanc]ionate, altfel ajungem la vorba unui popular revolu]ionar al anilor 2000, care prognoza c` „România, f`r` o legisla]ie sever` [i aplicabil`, nu va sc`pa de stigmatul corup]iei [i subdezvolt`rii, cum America nu poate [i nu are dreptul s` renun]e la faima [i semnifica]ia Statuii Libert`]ii“.

Simona MUNTEANU Martie 2011

3

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

|n dialog cu fermierii

8

Scrisoare deschis` c`tre domnul Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale

Editorial

10 11

«Recolte bogate cu GLIA»

14

Poten]ialul [i statusul actual al sectorului de biogaz \n România Ungaria [i Polonia, comparativ cu Germania

18

Proiectul TechFood - transfer de tehnologie [i inovare

20

LAPAR se implic` \n depolitizarea Camerelor Agricole

22

Un portofoliu vast [i complet de produse pentru agricultur`

24

Ce este sistemul de produc]ie Clearfield®?

26

Concep]ia [tiin]ific` modern` despre fertilitatea solului

Victor V`t`manu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

28 32

Sorgul, alternativ` la cultura porumbului

Ionu] V\n`toru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

36

Nicicând împr`[tierea de îngr`[`minte n-a fost mai u[oar`

38

SIMA 2011 - Capitala agriculturii la Paris

45

Inova]ii Massey Ferguson prezentate la SIMA - Paris

46

INTEGRA - un pachet integrat, lansat de MAP

48

Preg`tirea [i reglarea corect` a utilajelor pentru erbicidat

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

52 57

Tehnologii performante pentru protec]ia livezilor

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

60

«Solo Quinta» a luat trofeul la Concursul interna]ional de vinuri din Fran]a

62

Burse externe

66

Ianuarie 2009, startul pentru Tornum SRL

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 3 / 2011 (48) Martie 2011 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

CORECTOR Gabriela Din]` MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mare[

4

3 6

Martie 2011

Banca Transilvania flexibilizeaz` accesarea creditelor agricole

Gestionarea depozitelor de gr`sime

Tehnologia de cultivare a [teviei de gr`din`

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011

5

 |n dialog cu fermierii

• Ce p`rere ave]i despre rela]ia fermier-firme din • Noile produse lansate r`spund a[tept`rilor dvs.?

Alexandru Ivan, localitatea Moldoveni, jude]ul Ialomi]a „Administrez 800 de hectare, iar principalele inputuri necesare pentru aceast` suprafa]` le procur de la un distribuitor din Slobozia, cu care am o bun` rela]ie. Pe partea de semin]e, la cultura grâului folosesc soiuri române[ti, de exemplu Dropia, la rapi]`, hibrizi Euralis, iar la culturile pr`[itoare colaborez cu firmele KWS [i Syngenta. Sunt mul]umit de produsele furnizate de aceste companii, pentru c` au un raport calitate/pre] bun. Un aspect care m` nemul]ume[te este pre]ul la \ngr`[`mintele chimice, care, \n ultimul timp, a \nregistrat o cre[tere semnificativ`. Anul trecut, azotatul de la Târgu Mure[ era 1,3 lei/kg, iar acum este 2,1 lei/kg. Aceste cre[teri de pre]uri ne afecteaz` pentru c` trebuie s` asigur`m plantelor toate elementele nutritive de care acestea au nevoie. Pe partea de tehnic` agricol`, lucr`m cu firmele IPSO, importator al m`rcii John Deere, [i Mecanica Ceahl`u, de la care am achizi]ionat utilajele agricole.

Despre noile produse pe care firmele din agricultur` le lanseaz`, m` informez cu ocazia seminariilor pe care le organizeaz` \n regiune. De regul`, sunt performante [i r`spund a[tept`rilor noastre, \ns` cel mai mult ne convinge experien]a celorlal]i fermieri. La astfel de \ntâlniri purt`m discu]ii [i afl`m aspectele care ne intereseaz`, precum adaptabilitatea hibrizilor, productivitatea lor etc. etc.”

6

Martie 2011

Nicolae Burduja, localitatea Dragomire[ti, jude]ul Neam] „Rela]ia dintre fermieri [i firmele din domeniu este una bun`. Pentru achizi]ia de inputuri, precum semin]e, erbicide, pesticide sau \ngr`[`minte chimice, colaborez bine cu Alcedo [i Cargill, iar pe partea de tehnic` agricol`, cu firmele IPSO Agricutura [i Tadis Agro.

Pentru \mbun`t`]irea acestei rela]ii, consider c` firmele, \n special cele care comercializeaz` ma[ini [i utilaje agricole, ar trebui s` vin` [i cu solu]ii de finan]are avantajoase, cu dobânzi mici. Avem nevoie de utilaje performante pentru a fi mai competitivi. |n acest scop, am \ntocmit un proiect pe M`sura 312 pentru achizi]ia de tehnic` agricol`, care a fost declarat eligibil, \ns` f`r` finan]are. |n proiect a fost inclus` achizi]ia unui tractor, combinator [i a unei combine, iar valoarea total` s-a ridicat la suma de 220 mii de euro.

A[tept`rile pe care le am vizavi de lansarea unor hibrizi sunt productivitate crescut` [i rezisten]` la secet`. |n privin]a erbicidelor, de exemplu, m` intereseaz` eficacitatea lor [i combaterea unui spectru mai larg de buruieni printr-o singur` aplicare.” aplicare.

a

agricultur` [i cum poate fi aceasta \mbun`t`]it`?

?

Cristina Stoica, administrator SC Cris 2004 SRL, localitatea Glodeanu Sili[tea, jude]ul Buz`u

Elena Ple[ca, administrator SC Agral Star SRL, localitatea Horia, jude]ul Neam] „Este o rela]ie bun`, iar \n momentul \n care garanteaz` eficacitatea unui produs nou sau vin cu solu]ii, aceast` colaborare este [i mai strâns`.

Sunt firme care r`spund a[tept`rilor noastre. De exemplu, la evenimentul organizat la Bac`u de c`tre firma MAP, au fost prezentate solu]ii eficinte de finan]are [i de achizi]ie a ma[inilor [i utilajelor agricole. |n agricultur`, sunt foarte pu]ine b`nci comerciale care se apleac` asupra domeniului nostru. Te duci la banc`, iar când aud c` lucrezi \n agricultur` devin mai reticen]i [i cer tot felul de garan]ii.

Sub acest aspect, MAP a venit cu un produs complet de finan]are a culturii agricole [i de achizi]ie de utilaje. |ntr-o ferm`, niciodat` nu sunt suficiente utilajele pe care le ai, pentru c` \ntotdeauna vrei s` lucrezi mai eficient. Suprafa]a ha.” pe care o exploat`m \n cadrul societ`]ii este de 500 ha.

Ana MUST~}EA MUST~} UST~}EA ~}EA

„Din punctul meu de vedere, este o rela]ie bun`.

Colaborarea cu un distribuitor zonal este un lucru bun, deoarece putem face plata inputurilor la recoltare. Singuri, pe cont propriu, nu reu[im s` ne descurc`m, deoarece sunt cheltuieli mari pe o perioad` scurt` de timp. Consider c` fiecare fermier ar trebui s` aib` o bun` colaborare cu un distribuitor deoarece pot exista beneficii pentru ambele p`r]i.

Pre]ul la \ngr`[`mintele chimice este o problem`, pentru c` a crescut foarte mult. Anul trecut, sacul de azot era 50-60 de lei, iar acum se vinde la 85-90 de lei. |ngr`[`mintele complexe au ajuns chiar [i la 100 lei/sac. Convenabil ar fi s` achizi]ionezi de la fabric` \ngr`[`mintele necesare \nc` din decembrie, pentru c` atunci pre]ul este mai mic. Lipsa lichidit`]ilor r`mâne \ns` o problem` pentru mul]i agricultori. |n privin]a firmelor produc`toare de semin]e, o bun` colaborare am cu Pioneer, la culturile de pr`[itoare. Pe partea de ma[ini agricole, colaborez cu firma Tadis Agro, de la care am achizi]ionat un tractor Case, de 190 CP. Rela]ia pe care o avem cu firmele din agricultur` depinde foarte mult [i de flexibilitatea acestora.

Pentru a vedea dac` produsele noi cu care vin firmele r`spund a[tept`rilor noastre, trebuie mai \ntâi s` le test`m pe o suprafa]` mai mic`, \n propria exploata]ie.

Mai intervine, de asemenea, [i obi[nuin]a. Un fermier cunoa[te un anumit produs, [tie c` este eficient [i mai greu \l schimb` cu un altul.

De regul`, trebuie s` treac` ceva timp pentru a avea \ncredere \n aceste produse.

Dac` nu le testezi \n ferm`, po]i s` vezi eficacitatea acestora \ntr-un lot demonstrativ sau la o alt` ferm`.

A[a am v`zut [i eu un hibrid nou de porumb de la Pioneer, care s-a comportat bine \n zona noastr` [i pe care vreau s`-l cultiv din acest an. |n cadrul societ`]ii, exploatez o suprafa]` de 560 ha.”

www.agrimedia.ro

Martie 2011

7

Arnaud van STRIEN

Scrisoare deschis` c`tre domnul Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale Arnaud van STRIEN, pre[edinte APIMAR

Domnule Ministru, Dorim s` v` aducem \n aten]ie decizia APDRP privind declararea ca neeligibile a Scrisorilor de confort eliberate de Institu]iile Financiare Nebancare (IFN) pentru sesiunile de depunere proiecte spre finan]are prin FEADR pe anul 2011.

Având \n vedere acest` decizie, v` solicit`m sprijinul pentru reincluderea IFN \n rândul institu]iilor financiare ce pot emite Scrisori de confort, ]inând cont de faptul c`: • conform Legii nr. 93 din 8.04.2009, art.

14, lit. c), institu]iile financiare nebancare pot desf`[ura urm`toarele activit`]i de creditare: emitere de garan]ii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finan]are • 75-80% din clien]ii produc`torilor [i

8

Martie 2011

importatorilor de ma[ini agricole titulari de proiecte selectate spre a fi finan]ate prin FEADR apeleaz` la IFN [i doar 15-20% apeleaz` la b`ncile comerciale, restul având fondurile necesare. Acest lucru se datoreaz` faptului c` IFN cu care produc`torii [i importatorii de ma[ini agricole colaboreaz` au experien]` [i [i-au adaptat oferta specificului activit`]ii din domeniul agricol. |n concluzie, eliminarea IFN va afecta negativ rata de absorb]ie a fondurilor europene.

• acest` decizie nu respect` principiile concuren]ei, limitând fermierii la ob]inerea scrisorii de confort doar de la b`ncile comerciale, \n condi]iile \n care, conform legisla]iei \n vigoare, [i IFN pot emite astfel de documente.

• acest` decizie, coraborat` cu faptul c` durata de analiz` a dosarului, \n vederea

eliber`rii Scrisorii de confort la b`nci este foarte lung (minimum 3 luni), va face imposibil` acesarea fondurilor europene de c`tre fermieri pentru sesiunile din primul semestru.

• b`ncile comerciale nu accept` doar echipamentul/bunul drept garan]ie pentru acordarea de credite, a[a cum fac unele IFN, ele având nevoie de ipoteci pe bunuri imobiliare (terenuri, case etc.). }inând cont de argumentele prezentate mai sus, precum [i de impactul negativ pe care acest` decizie \l va avea asupra parcului de ma[ini [i utilaje agricole, parc care \n prezent este dep`[it din punct de vedere moral [i tehnic, r`mânem \n a[teptarea r`spunsului dvs. [i v` asigur`m, domnule ministru, de \ntrega noastr` disponibilitate de colaborare.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011

9

La data de 24 februarie 2010, a avut loc în localitatea Izbiceni, jude]ul Olt, seminarul pe teme agricole „Recolte bogate cu GLIA”.

Desf`[urat sub brandul GLIA, seminarul a constituit un prilej important de a prezenta publicului din Izbiceni conceptele [i nout`]ile propuse în domeniul foliei [i produselor complementare pentru agricultur`. Conceptul propus a fost: „Recolte bogate cu GLIA”, el integrând atât folia profesional` pentru agricultur`, cât [i toate produsele necesare activit`]ilor agricole performante, sfaturi de specialitate [i oferte speciale.

«Recolte bogate cu GLIA» Evenimentul, g`zduit de Casa de Cultur` „Tudor Gheorghe” din localitate, a oferit prilejul celor peste 200 de cultivatori prezen]i s` afle ultimele nout`]i legate de folia profesional` GLIA [i s` primeasc` sfaturi de specialitate oferite de dou` dintre personalit`]ile mediului agricol românesc: conferen]iar doctor inginer Sima Gheorghe [i doctor inginer L`c`tu[ Victor, ICLDF Vidra. Primul le-a prezentat cultivatorilor ultimele nout`]i legate de turb`, substrat [i semin]e profesionale pentru agricultur` Klastorf, iar cel de-al doilea, a sus]inut o prezentare ampl` pe tema îngr`[`mintelor [i a stimulatorilor Haifa Chemicals.

ne-a oferit oportunitatea de a veni în mijlocul publicului-]int` cu produsele GLIA consacrate, dar [i cu nout`]ile pe care le-am preg`tit în aceast` perioad`.

Interesul publicului a fost unul viu, tradus prin participarea numeroas`, dar [i prin interven]iile punctuale prin întreb`ri [i cereri de ofert` pentru produsele prezentate”, declara domnul Adrian Prod`nel, director general GLIA Trading AG. GLIA este marca de folie profesional` pentru agricultur` cea mai cunoscut` din România, acoperind anual peste 15.000.000 mp de solarii.

Cu ocazia evenimentului, speciali[tii în vânz`ri GLIA au preg`tit carduri [i cupoane de reduceri pentru perioada imediat urm`toare seminarului, dar [i o tombol` cu premii folositoare cultivatorilor: o rol` de folie GLIA UV (câ[tig`tor Ivancea Nicu, din Izbiceni), un sac de îngr`[`minte Haifa (câ[tig`tor Dinc` Tudorel, din comuna Lunca, sat Prundu), doi saci de turb` Klasmann (câ[tig`tor Tac`l`u Eugen, din Izbiceni), 70 de c`r]i cu teme agricole de interes.

• Produc]ie [i distribu]ie de folie pentru agricultur`; • Produse complementare din domeniul agricol; • Consultan]` de specialitate oferit` în cadrul magazinelor GLIA (Izbiceni, Matca, Balta Doamnei, Poiana Mare, Bucure[ti, Arad, Cluj, Ia[i, Constan]a).

„Suntem foarte bucuro[i c` am putut g`zdui seminarul «Recolte bogate cu GLIA» în localitatea Izbiceni. Este un eveniment local important, care 10 Martie 2011

Compania GLIA ofer`:

Lan]ul de magazine GLIA este conceput s` aduc` necesarul de utilaje [i echipamente agricole în mediul rural, adresându-se targetat [i deservind o nevoie real`, venind în sprijinul produc`torilor agricoli, aducând „acas`” toate echipamentele de care au nevoie.

GLIA ofer` pie]ei un concept nou, care

presupune integrarea [i comercializarea tuturor produselor necesare în activit`]ile agricole: • Folie profesional` pentru agricultur` GLIA; • Structur` pentru solarii: arce, sârm`, cuie; • Instala]ii pentru iriga]ii prin picurare [i prin aspersie: furtun, band`, accesorii, ]eav` de iriga]ii; • Palete alveolare [i ghivece de diverse dimensiuni; • Turb`, substrat, p`mânt de flori, scoar]` de copac; • Semin]e profesionale pentru legume [i gazon; • Îngr`[`minte [i stimulatori; • Protec]ie solar: plase de umbrire, folie microporoas`, solu]ii de umbrire; • Saci: din polietilen` (pentru fructe, legume [i uz general), raschel (plas`), polipropilen` (rafie); • Unelte [i utilaje agricole: mecanizate (motocultoare, motosape, motopompe, fer`straie electrice, motocositori) [i manuale (sape, roabe, hârle]e, greble etc.).

La data de 7 ianuarie a.c., la sediul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rural` a avut loc semnarea conven]iei dintre Fondul de Garantare a Creditului Rural [i Banca Comercial` Transilvania.

La conferin]a de pres` au participat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabar`, directorul general al B`ncii Transilvania, Robert C. Rekkers, directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Agricol, Veronica Toncea, [i directorul adjunct Clien]i Corporativi Banca Transilvania, Sorin Ignat.

Banca Transilvania flexibilizeaz` accesarea creditelor agricole

Finan]are pentru \ntre]inerea sau \nfiin]area culturilor Cel mai nou produs al BT este „Creditul pentru acoperirea cheltuielilor de \nfiin]are sau de \ntre]inere a culturilor vegetale”, de

www.agrimedia.ro

maximum 250.000 de lei - cu acoperirea, de c`tre BT, a pân` la 75% din valoarea cheltuielilor -, acordat pe o perioad` de 12 luni.

FGCR garanteaz` pân` la 80% din credit.

Pentru diferen]`, sunt acceptate garan]ii de tipul: gaj pe cultura finan]at` sau pe utilaje, ipotec` asupra companiei, spa]iilor comerciale ori a celor locative, respectiv terenuri. La acest produs financiar, BT percepe o dobând` (pentru lei) de 12,5% pe an, un comision de acordare de 1% [i un comision lunar de gestiune de 0,1%. |n cazul comisionului perceput de FGCR, acesta variaz` \ntre 1,6 [i 3,8%, \n func]ie de rating, de evolu]ia clientului etc. De regul`, comisionul de garantare de 3,8% se percepe \n cazul start-up-urilor, firmelor nou-\nfiin]ate. Garan]iile se acord` \n maximum 3 zile lucr`toare de la solicitarea acestora.

„Pentru a veni \n sprijinul fermierilor, pentru c` [tim c` se apropie campania de \nfiin]are a culturilor de prim`var`, am creat acest produs, care este foarte facil [i care merge rapid, pentru c` nu mai ajunge dosarul la noi. Aceast` conven]ie, la care am pus principiile de acordare de comun acord, permite acordarea garan]iei \n mod automat. Produsul este un pionierat [i sper`m ca [i celelalte b`nici comerciale s` lanseze astfel de pachete”, a afirmat dna Veronica Toncea, director general al FGCR. |n anul 2010, volumul creditelor garantate de FGCR pentru capital de lucru a fost de 160 de milioane de euro, iar 95%

din volumul creditelor de investi]ii a fost adresat beneficiarilor PNDR.

Criterii de eligibilitate Pentru a beneficia de „Creditul pentru acoperirea cheltuielilor de \nfiin]are sau de \ntre]inere a culturilor vegetale”, firma trebuie s` func]ioneze de cel pu]in 24 de luni, s` fie stabil` financiar, administratorul sau personalul angajat s` aib` experien]` \n domeniul agricol, iar suprafa]a exploatat` s` fie de minimum 150 ha. |n plus, compania trebuie s` prezinte fi[e tehnologice avizate de Direc]iile Agricole jude]ene sau Camerele Agricole, precum [i un plan de culturi multianuale. De asemenea, trebuie s` de]in` adeverin]` APIA, din care s` rezulte informa]ii despre suprafa]a pe care o are \n folosin]` sau pentru care beneficieaz` de subven]ii. O alt` cerin]` este ca, \n conformitate cu ultimul bilan] contabil, evolu]ia cifrei de afaceri a firmei s` fie pozitiv` sau, dac` \nregistreaz` sc`dere, aceasta s` fie de maximum 25%. La acest credit vor avea acces fermierii, care sunt asocia]i \n organiza]ii juridice. |n cadrul conferin]ei, dl Valeriu Tab`r` a afirmat c` s-au f`cut pa[i importan]i \n ceea ce prive[te rela]ionarea dintre sectorul agricol [i sistemul bancar. „Numai cu astfel de parteneriate, agricultura României poate s` creasc` [i s` se a[eze \ntr-un sistem de durabilitate. Sunt convins c` vor ap`rea [i pachete pentru fermierii mici sau direc]ionate pe anumite sectoare din agricultur`”, a precizat ministrul Agriculturii.

Martie 2011 11

Ana MUST~}EA

Parteneriatul \ncheiat \ntre cele dou` institu]ii permite accesul mai u[or la credite de finan]are, deorece garan]ia fondului se ob]ine direct \n unit`]ile b`ncii, f`r` analiz` suplimentar` din partea FGCR. Banca va aprecia dac` un client este bancabil [i dac` are nevoie de fond pentru a completa garan]iile acestuia.

Pe pia]a bancar`, BT este prima institu]ie care le ofer` clien]ilor aceast` posibilitate, de a ob]ine \n mod direct garan]ia fondului.

Banca Transilvania lanseaz`, cu sprijinul Fondului de Garantare a Creditului Rural, importante produse financiare destinate sectorului agricol. Oferta de creditare a b`ncii cuprinde credite pentru capital de lucru, credite de investi]ii destinate dezvolt`rii exploata]iilor agricole [i credite APIA. „Facem \nc` un pas pentru a contribui la revigorarea activit`]ii de creditare. De aceast` dat`, ne adres`m agricultorilor, printr-o ofert` dedicat`, care este o surs` de finan]are mai flexibil` [i rapid`.

Sprijinim, al`turi de MADR, ini]iativele menite s` creasc` accesul la surse financiare necesare acestui sector. |n plus, cu o singur` vizit` la banc`, clien]ii eligibili pot ob]ine [i garan]ia fondului, f`r` a fi necesare alte deplas`ri”, a afirmat dl Rekkers, directorul general al BT.

12 Martie 2011

Martie 2011 13

Federatia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România - FNPAR, prin proiectul FARMAGAS, cofinan]at de Uniunea European` \n cadrul programului Energie Inteligent` pentru Europa (IEE), are drept scop informarea agricultorilor despre avantajele ob]inute din producerea de biogas din surse agricole \n România, ]ar` cu un poten]ial ridicat, care este \n mare m`sur` neexploatat \n momentul de fa]`.

Ing. Cleo BALTAC, director proiecte FNPAR

Statusul actual al sectorului de biogaz

La ora actual`, la noi \n ]ar`, \n sectorul agricol nu exist` nici o instala]ie func]ional` de biogaz, din cauza impedimentelor administrative [i financiare, de[i Uniunea European` \ncurajeaz` promovarea energiilor regenerabile [i a energiei provenite din biomas`.

Pentru o dezvoltare durabil` a sectorului de biogaz \n România, este necesar` cre[terea nivelului general de cuno[tin]e cu privire la beneficiile biogazului [i E-RES, \n general, precum [i modificarea legisla]iei actuale.

Poten]ialul pentru producerea de energie regenerabil` din resurse agricole este exploatat diferit \n ]`rile membre UE. Germania este cel mai mare produc`tor de biogaz, datorit` facilit`]ilor acordate produc`torilor, \n timp ce România, Polonia [i Ungaria au un poten]ial ridicat, dar acesta nu este valorificat din cauza lipsei resurselor financiare.

tratamentului de[eurilor solide, dar cre[terea exponen]ial` a num`rului de instala]ii \n ultimul deceniu se datorez` adopt`rii Actului pentru Energii Regenerabile (EEG) \n 2000. EEG combin` un sistem de tarife preferen]iale pentru energie din surse regenerabile cu bonusuri substan]iale pentru energia din biomas`.

Aceast` schem` de promovare favorizeaz` instala]iile de biogaz din surse agricole de capacitate mic`, operând pe baz` de culturi energetice. 3.700 de astfel de instala]ii (capacitate <500 kWh el) existau \n Germania \n 2007 [i num`rul lor este \n continu` cre[tere. Noua legisla]ie, care d` acces preferen]ial produc`torilor de biometan la re]eaua de distribu]ie pentru gaze, va sus]ine dezvoltarea viitoare a sectorului biogazului [i va ajuta Germania s`-[i reduc` dependen]a fa]` de importurile de gaze naturale.

Germania

Ungaria

Germania este principalul produc`tor european de biogaz, cu 4.984 de instala]ii de biogaz opera]ionale \n 2009, care genereaz` jum`tate din totalul de energie pe baz` de biogaz produs` \n Europa. Dezvoltarea sectorului biogazului a fost ini]iat` de cre[terea costurilor

Produc]ia actual` de biogaz a Ungariei este de aproximativ 20 ktep, produc]ie ce reprezint` doar 10% din poten]ialul fezabil al ]`rii. Pân` \n 2006, \n Ungaria exista o singur` instala]ie de biogaz, la Nyírbátor, care opera pe baz` de substraturi agricole.

Dup` adoptarea Strategiei pentru Energii

14 Martie 2011

Regenerabile pentru 2007-2020 de c`tre guvern, \n 2007, [i dup` ce au fost alocate fonduri europene pentru sprijinirea investi]iilor \n energiile regenerabile, num`rul instala]iilor a crescut. |n 2009, existau deja 7 instala]ii de biogaz pe lâng` ferme [i peste 40 de instala]ii de biogaz pe baz` de de[euri comunale.

De[i cadrul legal necesar pentru promovarea biogazului exist`, progresul sectorului este frânat de lipsa stimulentelor financiare. Energia din surse regenerabile (E-SRE) este promovat` prin subven]ii acordate celor care investesc \n noi instala]ii (fonduri europene nerambursabile, fonduri na]ionale, \mprumuturi cu dobânzi reduse) [i prin sistemul de „pre] fix” minim garantat pentru produc`torii care livreaz` energie electric` din SRE \n re]ea. |n 2009, acesta a fost de 7,3 eurocen]i/kWh. Având \n vedere atât pre]ul fix, cât [i nivelul subven]iilor \n Ungaria, produc`torii de electricitate din biogaz primesc \n total circa 11,5-12,9 eurocen]i/kWh. Subven]iile substan]iale [i pre]urile fixe mici \ncurajeaz` produc`torii agricoli s` construiasc` instala]ii de biogaz de mare capacitate. Acestea pot fi sus]inute doar de fermele cu suprafe]e de peste 50 ha, care reprezint` 2% din num`rul total de

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 15

ferme. |n agricultura din Ungaria, la fel ca [i \n România, fermele de subzisten]` sunt majoritare, ceea ce face nerentabil` investi]ia \ntr-o instala]ie de biogaz.

Spre deosebire de majoritatea ]`rilor europene dependente de c`rbune [i petrol, produc]ia energetic` din Ungaria se bazeaz`, \n principal, pe gaze naturale provenite, \n mare m`sur`, din import.

Biogazul din dejec]ii agricole [i de[euri din abatoare (produse \n cantit`]i semnificative) poate ajuta Ungaria s`-[i asigure securitatea energetic`.

Polonia |nc` din anul 2001, Polonia, printr-un program menit s` alinieze ]ara la standardele europene, a \nceput s` sprijine sectorul de producere de biogaz.

Astfel, ast`zi, \n clasamentul produc]iei de biogaz din Europa, Polonia se situeaz` pe locul 12. Cea mai mare parte a acestei produc]ii se bazeaz` pe digestia anaerob` a n`molurilor de la sta]iile de epurare a apei [i pe recuperarea gazelor de hald` provenite de la gropile ecologice.

Inexisten]a unui cadru legal adecvat a condus la o slab` dezvoltare a sectorului de biogaz [i, inevitabil, la lipsa investi]iilor \n acest domeniu. Adev`ratul progres al sectorului a \nceput \ns` recent, o dat` cu adoptarea Strategiei de sprijinire a SRE \n 2009 [i a Legii Energiei, \n ianuarie 2010. Legea garanteaz` acesul la re]eaua electric` a produc`torilor de electricitate pe baz` de biogaz [i reglementeaz` promovarea E-SRE prin sistemul de cote obligatorii, combinat cu tranzac]ionarea certificatelor verzi. Venitul total care poate fi ob]inut de un produc`tor de electricitate din biogaz este de 8 eurocen]i/kWh, sum` ce reprezint` venitul ob]inut din vânzarea electricit`]ii [i cel ob]inut din tranzac]ionarea certificatelor verzi.

Cu toate acestea, veniturile din biogaz nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile investi]iei [i pentru a genera un profit atractiv. Pe lâng` slaba promovare financiar`, investitorii interesa]i se confrunt` [i cu proceduri complicate [i \ndelungate \n ceea ce prive[te ob]inerea avizelor, ceea ce face ca accesul la re]eaua de distribu]ie, de[i garantat prin lege, s` fie deficil. Un alt impediment este reprezentat de dificultatea de a ob]ine contracte pe perioade \ndelungate, \n vederea asigur`rii substraturilor necesare instala]iei. Toate aceste aspecte trebuie \mbun`t`]ite, pentru a garanta pe viitor o dezvoltare corespunz`toare a sectorului de biogaz.

16 Martie 2011

Romania

27 [i 55 de euro pân` \n 2025. Legea nu a fost niciodat` aplicat`, din lipsa legisla]iei secundare necesare pentru implementarea ei, respectiv a normelor de aplicare, ce constituie principalul factor care \mpiedic` dezvoltarea produc]iei de biogaz \n sectorul agricol. |n România, prin legisla]ia actual` (inclusiv Legea 220/2008), nu se acord` certificate verzi instala]iilor cu capacitate sub 1 MWh. Acest fapt m`re[te cuantumul investi]iei necesare [i \ngreuneaz` procedurile de ob]inere a aprob`rilor. Chiar dac` [i la noi \n ]ar` sunt disponibile acelea[i fonduri nerambursabile ca [i \n Ungaria, pentru subven]ionarea investi]iilor \n instala]ii de E-RES, deocamdat`, din cauza crizei economice, nu se pot ob]ine \mprumuturi pentru a cofinan]a proiecte de instala]ii de biogaz. Pe lâng` dificult`]ile economice, procedurile de ob]inere a aprob`rilor pentru proiecte de E-RES sunt complicate [i pot implica pân` la 15 institu]ii, durând [i pân` la 36 de luni. {i \n ultim` instan]`, stadiul avansat de uzur` a re]elelor de transport al electricit`]ii \n România face dificil accesul la re]ea pentru produc`torii de E-RES, de[i este garantat prin lege.

|n România, sectorul de biogaz este \ntr-un stadiu incipient de dezvoltare. Barometrul pentru biogaz EurObserv’ER raporteaz` o produc]ie de biogaz de 1.3 ktep \n 2009, \n mare parte din fermentarea n`molurilor de la uzinele biologice de tratare a apei, [i 0.1 ktep gaz de hald` a fost recuperat de la gropile ecologice. Infrastructura pentru captarea gazului a fost construit` \n colaborare cu Danemarca, \n cadrul unui proiect JI, proiect cu finan]are ob]inut` de la guvernul danez. Astfel de proiecte sunt finan]ate, \n general, de ]`ri care [i-au luat angajamentul, prin protocolul de la Kyoto, s` reduc` emisiile de gaze cu efect de ser`.

E-SRE au devenit un punct \n agenda politic` româneasc` \n 2003, \n cadrul negocierilor de aderare la Uniunea European`. HG 1892/2004 a fost prima m`sur` de promovare a energiilor regenerabile, prin emiterea de certificate verzi pentru produc`torii de E-SRE, [i stabilirea de cote obligatorii de E-SRE pentru distribuitorii de energie. Cotele se acoper` prin achizi]ionarea energiei de la produc`torii de RSE [i a certificatelor verzi (CV) corespunz`toare (1 CV echivalent 1 MWh livrat \n re]ea). Prima lege de promovare a energiilor regenerabile a fost Legea 220/2008, modificat` \n 2010 pentru a corespunde noii Directive Europene pentru E-RES 28/2999/CE. Prin aceast` lege s-a stabilit acordarea a 3 CV/MWh pentru electricitatea obtinut` din biogaz [i 6 CV/MWh pentru cea ob]inut` din energia solar`. Pre]ul ob]inut din vânzarea CV a fost fixat \ntre Denumirea ajutorului de stat

|n ciuda poten]ialului ridicat \n ceea ce prive[te producerea de biogaz din surse agricole, România, Polonia [i Ungaria au printre cele mai sc`zute produc]ii pe cap de locuitor. Principala cauz` este lipsa stimulilor economici similari cu cei oferi]i de legisla]ia german`. F`r` o revizuire pertinent` a legisla]iei, progresul sectorului de biogaz \n aceste ]`ri va fi limitat.

EU

Germania Ungaria

Capacitate electricitate din biogaz instalat` 2010 (MW)i

Polonia

România

2.368

14

80

4

13.829

85

328

19

}int` capacitate instalat` electricitate din biogaz \n 2020 (MW)i

3.796

100

980

195

}int` produc]ie de electricitate din biogaz \n 2020 (GWh)

23.438

636

4.018

950

Produc]ie brut` de electricitate din biogaz 2010 (GWh)i

25.170,4

Schema de sprijin pentru biogaz

Pre] fix [i bonusuri

Pre] fix [i subven]ii pentru investi]ii

Cote obligatorii [i certificate verzi

Cote obligatorii [i certificate verzi

Pre]ul electricit`]ii din biogaz 2009 (eurocent/kWh)

Depinde de m`rimea instala]iei [i de substrat: pân` la 27,42 (instala]ii <150 kWel )

7,3

8

-

Num`r de instala]ii de biogaz din surse agricole

3.700

7

1

0

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 17

TechFood este un proiect cofinan]at de Uniunea European`, derulat pe perioada 2009-2012, iar scopul s`u este de a defini strategii comune, instrumente [i oportunit`]i pentru a sprijini cercetarea, dezvoltarea tehnologic` [i inovarea întreprinderilor din sectorul vitivinicol [i al c`rnii de porc [i vit`.

Atingerea acestui obiectiv se realizeaz` prin cooperarea între organele de cercetare, institu]ii [i \ntreprinderi din [apte regiuni europene, respectiv România, Italia, Grecia, Croa]ia, Ungaria, Serbia [i Austria.

Ana MUST~}EA

Proiectul TechFood - transfer de tehnologie [i inovare |n perioada 16-17 februarie a.c., la Bucure[ti, s-au \ntâlnit to]i membrii parteneri ai proiectului TechFood, pentru a face schimb de informa]ii, de tehnologie [i inovare pentru a \mbun`t`]i competitivitatea \ntreprinderilor agroalimentare din zona de proiect.

Proiectul Tech Food face parte dintr-un program de cooperare transna]ional` pentru Europa de Sud-Eest, Axa 2, \nceput \n urm` cu doi ani, \n 2009, [i care se va finaliza \n 2012. Este un proiect comunitar unde \[i g`sesc locul 12 parteneri, din [apte ]`ri europene. Principala finan]are a acestui proiect este cea comunitar`, de 85%, iar restul, de 15%, sunt fonduri na]ionale. La acest proiect, România este reprezentat` de dou` institu]ii, respectiv Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale [i Academia de Studii Economice din Bucure[ti. Valoarea total` a proiectului este de 2,6 milioane de euro. „Scopul acestui proiect este de a aduce elemente importante \n sectorul agroalimentar, respectiv tehnologie, inovare, schimbul de informa]ii din punct de vedere al cercet`rii [i schimbul de experien]` \ntre societ`]ile private, \ntre centrele de cercetare [i institutele publice ale statelor participante la acest proiect.

Acest proiect este structurat pe dou` planuri distincte, unul regional [i cel`lalt transfrontalier. |n cadrul acestui proiect se formeaz` grupuri de lucru, unde are loc un schimb de informa]ii atât pe orizontal`, 18 Martie 2011

cât [i pe vertical`. La nivel regional, fiecare stat care particip` la proiect desf`[oar` o parte de comunicare, de culegere a necesit`]iilor, dup` care au loc \ntâlniri la nivel transna]ional, unde \ncerc`m s` g`sim solu]ii, rezolv`ri la problemele identificate. |n ]ar`, am f`cut câteva grupuri de lucru, unde au venit to]i actorii interesa]i din sectorul c`rnii de porc [i vitivinicol.

Beneficiile produc`torilor care particip` la acest proiect sunt enorme. Aici pot g`si informa]ii tehnologice, ultimele nout`]i din domeniu, parteneri cu care s`-[i dezvolte afacerea [i c`i s` p`trund` pe pia]a european`. |i invit`m pe to]i cei interesa]i s` participe la aceste \ntâlniri s` ne contacteze \n acest sens”, a precizat dl Bogdan Bazg`, consilier pentru afaceri europene \n cadrul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale [i corespondent na]ional al FAO \n România.

Industria agroalimentar` este una dintre principalele sectoare economice din Europa de Sud-Est în ceea ce prive[te cifra de afaceri, num`rul de IMM-uri [i al angaja]ilor.

Proiectul TechFood deriv` din nevoile acestui sector.

Rezultatele proiectului Având \n vedere concuren]a puternic` ce se \nregistreaz` pe pia]a european` agroalimentar`, este absolut necesar` asigurarea competitivit`]ii produselor pe aceast` pia]`, competitivitate ce vizeaz` dou` domenii importante: calitatea [i costurile de produc]ie. Ambele domenii sunt

influen]ate, \n mod hot`râtor, de tehnica [i tehnologia modern`, determinate, la rândul lor, de nevoia de inovare. |n aceste condi]ii, apare [i mai pregnant nevoia cre`rii re]elelor transna]ionale europene sau regionale de transfer de tehnologie [i inovare \n sectorul agroalimentar. Aceste re]ele, precum [i instrumentele opera]ionale de sus]inere au ca obiectiv promovarea în mod eficient a inova]iei tehnice în ob]inerea de produse agroalimentare, cre[terea calit`]ii produselor agroalimentare, reînnoirea încrederii consumatorului în calitatea [i siguran]a alimentelor [i diseminarea cuno[tin]elor tehnice [i a instrumentelor inovatoare pentru realizarea de produse competitive pe pia]a european`, [i nu numai.

Principalul rezultat al proiectului va consta \n crearea unei re]ele transna]ionale permanente între cei trei actori din economia cunoa[terii: institu]ii, organisme de cercetare [i întreprinderi. Aceast` re]ea va furniza servicii avansate pentru încurajarea inov`rii în economiile locale din sectorul primar.

Principalele rezultate [i impactul proiectului vor consta \n stabilirea unui proces de lung` durat` de inovare în sectorul agricol [i alimentar, capabil s` genereze noi procese, pentru produse mai sigure [i de calitate superioar` [i cre[terea competitivit`]i \ntreprinderilor agroalimentare \n sectorul primar din economia local`.

www.agrimedia.ro

Hibrizi recomanda]i Pentru anul 2011, MAÏSADOUR SEMENCES comercializeaz` 27 de hibrizi de porumb, de la extratimpurii pân` la tardivi. O gam` complet` de porumb clasic pentru industria alimentar` uman`, dar [i porumb DUO SYSTEM (Mas 27.CR, Mas 32.CR [i Mas 43.CR), un sistem nou de produc]ie pentru hibrizii de porumb rezisten]i la cycloxidim de tip CTM (Cycloxidim Tolerant Maize).

Puterea erbicidului Focus Ultra împotriva gramineelor anuale [i perene const` în excelenta eficacitate, ce permite realizarea unei erbicid`ri sigure în postemergen]`.

AMELIOR (FAO 240) Hibrid extratimpuriu, cu o productivitate superioar`, pierde rapid apa din bob. Talia este medie spre înalt`, cu inser]ia [tiuletelui medie-joas`. {tiuletele este lung, mare [i are form` conic`. Boabe de tip sticlos, portocaliu deschis, având o calitate foarte bun` pentru ob]inerea de m`lai. Hibrid recomandat, în special, în zonele colinare, dar [i în zonele de câmpie. Recomandat pentru m`lai, paste [i biscui]i, are valoare tehnologic` foarte ridicat`. Nr. de rânduri de boabe 14-16; nr. de boabe/rând 30-34; MMB 310-330 g. Densitatea recomandat`: 75.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 60-65.000 plante/ha în condi]ii de neirigat.

SANGRIA (FAO 380)

Hibrid semitimpuriu, produc]ie foarte ridicat` în condi]ii de stres, rezisten]` la c`dere [i frângere, ritm rapid de pierdere a apei. Talie medie, cu aparatul foliar bine dezvoltat. {tiuletele este lung, de grosime medie [i are form` conic`. Bobul este dentat, mare, de culoare galben`.

Recomandat în zonele în care hibrizii semitardivi nu ajung la maturitate. Datorit` toleran]ei superioare la secet`, poate fi cultivat [i în zonele semiaride. Nr. de rânduri de boabe 14-16; nr. de boabe/rând 34-38; MMB 330-350 g. Densitatea recomandat`: 68.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 5560.000 plante/ha în condi]ii de neirigat

MAS 44.A (FAO 400) Hibrid semitardiv, raport productivitate/ precocitate excelent, toleran]` bun` la boli.

Talie înalt`, cu inser]ia [tiuletului medie. {tiuletele este foarte lung, de grosime medie, uniform [i are form` cilindro-conic`.

Bobul este de tip dentat, mare [i de culoare galben`. Recomandat în toate zonele de câmpie. Nr. de rânduri de boabe 14-16; nr. de boabe/rând 36-40; MMB 330-360 g.

Densitatea recomandat`: 65-70.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 55-60.000 plante/ha în condi]ii de neirigat.

Mas 37.V (FAO 370)

MAS 47.P (FAO 440)

Hibrid semitimpuriu, sistem radicular puternic, pierde rapid apa din bob. Talia plantei este medie spre înalt`, cu inser]ia [tiuletelui medie. {tiuletele este lung, mare [i are form` conic`, cu rahis alb [i sub]ire.

Bobul este dentat, mare, lung, de culoare galben`. Nr. de rânduri de boabe 14-16; nr. de boabe/rând 36-40; MMB 350-370 g.

Densitatea recomandat`: 70.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 58.000 plante/ha în condi]ii de neirigat.

Hibrid semitardiv, ritm rapid de pierdere a apei din bob, toleran]` foarte bun` la principalele boli foliare [i ale [tiuletului. {tiuletele este de lungime medie, grosime mare, conic. Bob dentat, mare, lung, de culoare galben`. Recomandat exclusiv pentru produc]ia de boabe, în zonele de câmpie, în condi]ii intensive de cultur`, dar [i în condi]iile unei tehnologii minimale. Nr. de rânduri de boabe 16-18; nr. de boabe/ rând 34-36; MMB 360-380 g. Densitatea recomandat`: 65-70.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 55-60.000 plante/ha în condi]ii de neirigat.

Mas 38.D (FAO 370) Hibrid semitimpuriu, produc]ie foarte mare în condi]ii de clim` semiarid`, rezisten]` foarte bun` la c`derea din r`d`cin` [i la frângerea tulpinilor, pierde rapid apa din bob dup` maturitatea fiziologic`. Talia plantei este scurt` spre medie, cu inser]ia [tiuletelui medie. {tiuletele este de grosime medie [i are form` conic`. Boabele sunt de tip dentat, mari, de culoare galben`.

Este recomandat în toate zonele de cultur` a porumbului din ]ar`. Nr. de rânduri de boabe 14-16; nr. de boabe/rând 34-36; MMB: 370-390 g. Densitatea recomandat`: 70.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 5862.000 plante/ha în condi]ii de neirigat.

www.agrimedia.ro

MAS 59.P (FAO 500) Hibrid tardiv, vigoare la r`s`rire foarte bun` [i o fecunda]ie timpurie, ritm rapid de pierdere a apei din bob, talie medie. {tiule]i foarte bine fecunda]i, cu un num`r mare de rânduri de boabe mari, de culoare galben`. Acest hibrid este destinat, în principal, fermierilor care fac tehnologie. Nr. de rânduri de boabe 16-18; nr. de boabe/ rând 38-42; MMB: 370-400 g. Densitatea recomandat`: 65-70.000 plante/ha în condi]ii de irigat [i 50-55.000 plante/ha în condi]ii de neirigat.

Martie 2011 19

|n ziua de 11 martie a.c., Liga Asocia]iilor Produc`torilor Agricoli din România (LAPAR) a convocat, ca \n fiecare an, Adunarea General` a membrilor s`i. |n cadrul \ntâlnirii, s-a dezb`tut o serie de probleme cu care agricultorii se confrunt`, precum \ntârzierea subven]iilor pe suprafa]` din cauza teledetec]iei, pre]ul mare la combustibili, lipsa sprijinului pentru sistemele de iriga]ii [i interzicerea cultiv`rii soiei modificate genetic.

LAPAR se implic` \n depolitizarea Camerelor Agricole

Ana MUST~}EA

Singura politic` este cea agricol`

Discu]ii aprinse au avut loc pe tema Camerelor Agricole (CA) din cauza riscului politiz`rii acestei institu]ii. Prezent la aceast` reuniune, Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR [i fost pre[edinte al LAPAR, a dat asigur`ri c` singura politic` a Camerelor Agricole va fi cea comunitar`. „Camerele Agricole va fi institu]ia agricultorilor. Ei vor alege la nivel de regiune, zon` cine \i va reprezenta. Este o [ans` unic` s` ne organiz`m [i s` avem o institu]ie puternic`. Se \ncearc` politizarea Camerelor Agricole, \ns` singura orientare pe care o va avea aceast` institu]ie va fi Politica Agricol` Comun`”, a precizat dl R`dulescu.

Potrivit secretarului de stat, Camerele Agricole vor prelua o mare parte din activitatea Ministerului Agriculturii [i pentru aceste servicii vor primi bani de la bugetul de stat. O alt` surs` de finan]are a CA va fi cea venit` din cotiza]iile agricultorilor. „To]i cei care primesc subven]ii vor fi obliga]i s` pl`teasc` o anumit` sum`, care va fi stabilit` de c`tre Camera Agricol` Na]ional`”, a mai afirmat dl R`dulescu.

Deoarece membrii LAPAR [i-au ar`tat \ngrijorarea privind existen]a unor presiuni de a da un caracter politic Camerelor Agricole, i-au propus secretarului de stat un set de m`suri care s` elimine acest risc. |n privin]a motorinei, fermierii au cerut ca taxa de drum inclus` \n pre]ul motorinei 20 Martie 2011

s` fie scoas`, pentru c` tractoarele [i combinele nu merg pe tren asfaltat. De asemenea, au solicitat luarea unor m`suri speciale, de reducere a accizei la motorin`, pentru situa]ia \n care pre]ul continu` s` creasc`. „Chiar [i la acest pre] al motorinei ne este foarte greu. Ministrul Agriculturii, dl Tab`r`, ne-a asigurat c` vor fi luate m`surile necesare”, a spus Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR. De[i subven]ia pe suprafa]` a venit, comparativ cu ceilal]i ani, mult mai repede, \n sal` au fost fermieri care au afirmat c` li s-au blocat banii din cauza unor nereguli depistate la teledetec]ie. Daniel Ciobanu, membru al LAPAR, a afirmat c` \n multe comune din jude]ul Bac`u agricultorii nu au primit aceast` subven]ie. Problema teledetec]iei a fost ridicat`, de asemenea, [i de fermierii Dumitru Topal`, din Ia[i, [i Mihai Afiliu, care \[i are exploata]ia \n jude]ul Buz`u. |ntrebat când vor primi aceste subven]ii, dl R`dulescu a afirmat c` vor avea banii cel târziu la \nceputul lunii aprilie. Un lucru \mbucur`tor pe care fermierii l-au aflat a fost acela c` nivelul subven]iei pe suprafa]` pentru 2011 s-ar putea s` creasc` la 150 euro/ha.

Un subiect sensibil abordat \n cadrul Adun`rii Generale a LAPAR a fost problema iriga]iilor. Fermierii s-au plâns de pre]ul mare al apei folosite la irigat [i de tariful impus de ANIF. Din statisticile realizate de Ministerul Agriculturii reiese faptul c` \n 2010 suprafa]a irigat` \n România a fost de doar 70 mii de hectare. „Este un lucru absolut

ru[inos ce se \ntâmpl`”, a afirmat dl Sitaru.

Pentru a rezolva problema iriga]iilor, dl R`dulescu a afirmat c` se lucreaz` la elaborarea unui program de m`suri. „Vom \ncerca fie printr-o HG s` delimit`m responsabilitatea asupra sistemelor de iriga]ii, astfel \ncât pe drumurile publice s` \i revin` institu]iei, iar cele de acces, fermierului, fie s` lans`m un proiect de lege prin care apa s` fie o m`sur` de infrastructur` [i s` devin` obligativitatea statului”, a spus secretarul de stat. |n cadrul \ntâlnirii, pre[edintele LAPAR a adus la cuno[tin]` faptul c` la ghidul solicitantului pentru M`surile 121 [i 321 au fost aduse unele modific`ri privind punctajul. „Fermierii care fac parte dintr-o organiza]ie interprofesional` vor primi 17 puncte \n plus la proiect”, a afirmat dl Sitaru. |n privin]a soiei modificate genetic, Sitaru a afirmat c` exist` sus]inere \n acest sens din partea Ministerului Agriculturii [i c` sunt [anse ca \n 2012 s` apar` o hot`râre de Guvern care s` permit` introducerea \n cultur` a acestei plante.

Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR, a afirmat c` se lucreaz` la anumite m`suri de acordare de sprijin din fonduri europene pentru anumite sectoare. „Avem posibilitatea ca 10% din fondurile europene s` le direc]ion`m pe anumite sectoare. A[a cum acord`m subven]ii cresc`torilor de vaci din zone defavorizate, vrem s` aloc`m sprijin [i pentru sere, solarii, orez`rii, culturile de cartof [i soia conven]ional`”, a afirmat dl R`dulescu.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 21

Un portofoliu vast [i complet de produse pentru agricultur` O gam` complet` de fertilizan]i La data de 9 februarie a.c., la Buz`u, Sumi Agro, una dintre cele mai importante companii de distribu]ie inputuri pentru agricultur` (pesticide, semin]e, fertilizan]i foliari etc.) la nivel na]ional, a organizat un simpozion, \n vederea prezent`rii produselor pe care le comercializeaz` [i mai ales a nout`]ilor cu care se prezint` \n acest an. „Pentru anul 2011 gestion`m un num`r mare de produse noi. Anul trecut am avut 46, iar \n acest an venim cu 52 de produse din diferite categorii”, a afirmat dl Iorgu Anastase, director tehnic [i de dezvoltare al Sumi Agro România.

22 Martie 2011

Pentru \nceput, a fost prezentat` gama fertilizan]ilor foliari, din care fac parte produsele Teprosyn, Brassitrel, Elite [i Last N. Fiecare fermier \[i dore[te ca planta de cultur` s` aib` \nc` de la \nceput un start bun \n vegeta]ie [i s` reziste la factorii de stres ce pot surveni \n primele faze fiziologice. Asigurarea tuturor elementelor nutritive necesare plantei \nc` din timpul germin`rii se poate realiza prin tratarea semin]elor cu un fertilizant starter. Teprosyn este un astfel de produs, cu aplicare pe semin]e [i care con]ine nutrien]ii esen]iali pentru o germina]ie bun`. Azotul este necesar \n procesul de diviziune celular`, \n sinteza proteinelor [i producerea clorofilei, iar fosforul ofer` energia de care au nevoie plantele \n primele faze de vegeta]ie.

Zincul contribuie la sinteza hormonilor de cre[tere. „|ntotdeauna dorim s` avem performan]e, s` ob]inem o cultur` cât mai bine \ncheiat`. |n acest sens, o solu]ie propus` de Sumi Agro este aplicarea unui produs care stimuleaz` atât germina]ia, cât [i

cre[terea optim` a plantelor. Are un un efect de fortificare [i sturt-up optime, independent de particularitatea de hran` a culturii. Este un produs ce poate fi folosit la diverse culturi, precum rapi]a, porumbul, floarea-soarelui, orz, grâu [i orzoaic`.

Efectul vizibil o s` v` surprind`”, a afirmat dl Iorgu.

Produsul poate fi aplicat cu ma[ina de tratat semin]e sau cu betoniera. Dozele recomandate pentru culturile pr`[itoare este de 8 l/t [i nu necesit` dilu]ia cu ap`, iar pentru cele p`ioase de 3-5 l/t, \n dilu]ie cu 5 l ap`.

Avantajele acestui produs sunt u[urin]a \n aplicare [i certitudinea c` planta este bine hr`nit` \nc` de la primele faze de vegeta]ie. Teprosyn asigur` un bun sinergism cu pesticidele, ceea ce

Aten]ie deosebit` la cultura de rapi]`! „Sumi Agro a fost prima companie care a adus pe pia]a din România, \n anul 2002, hibrizi de rapi]` pentru a rezista peste iarn`, iar efectul s-a v`zut prin suprafe]ele cultivate cu aceast` plant`. Acum, vrem s` venim cu produse care s`-i asigure acestei culturi toate elementele nutritive de care are nevoie”, a afirmat dl Iorgu.

Un \ngr`[`mânt foliar recomandat la cultura de rapi]` este Brassitrel. Acesta poate fi aplicat \nainte de intrarea culturii \n repausul din timpul iernii [i \n prim`var`, pân` la apari]ia butonului floral. Este un produs creat pentru rapi]`,

www.agrimedia.ro

cultura de floarea-soarelui, sfecl` de zah`r, soia, cartof [i tomate transplantate.

Se aplic` postemergent, când buruienile monocotiledonate sunt r`s`rite [i se afl` \n primele faze de dezvoltare. La floarea-soarelui, pentru combaterea monocotiledonatelor anuale, doza recomandat` este de 0,7 l/ha, iar pentru costrei din rizomi de 1,5 l/ha.

Hibrizi performan]i con]ine macroelementele de care aceast` cultur` are nevoie, dar se poate aplica [i la cultura florii-soarelui. „Produsul se aplic` \n doz` de 3 kg/ha, iar sporul de produc]ie pe care \l asigur` este de 29,5%”, a mai ad`ugat directorul tehnic. Pe partea de protec]ie \mpotriva d`un`torilor la rapi]`, Sumi Agro a recomandat aplicarea insecticidului sistemic [i de contact Nurelle D. Este un insecticid care asigur` protec]ie de lung` durat`, de 2-3 s`pt`mâni, reducând astfel num`rul de tratamente dintr-un sezon. Se aplic` \n vegeta]ie \ncepând cu primele semne de apari]ie a insectelor, dar se evit` aplicarea sa la \nflorit, deoarece este toxic pentru albine. Doza recomandat` la rapi]` este de 0,4 l/ha. Pentru combaterea bolilor la rapi]`, a fost prezentat un fungicid nou, denumit Yamata.

Partea dedicat` semin]elor a fost prezentat` de dl Mihai Miri]escu, directorul acestei divizii. Furnizorii companiei sunt firma Rustica pentru porumb [i floarea-soarelui, [i firma polonez` Zenum, la porumb. |nainte de a pune spre comercializare anumi]i hibrizi, Sumi Agro \i testeaz` [i-i alege doar pe aceia care se adapteaz` la condi]iile pedoclimatice specifice ]`rii noastre [i dau performan]`. La cultura de porumb, Sumi Agro are \n portofoliu hibrizi crea]i de Institutul de Cerectare din Polonia. „|n urm` cu 3 ani, am testat

Erbicide [i cre[terea eficacit`]ii acestora prin folosirea adjuvan]ilor Din gama adjuvan]ilor, a fost prezentat produsul BackRow, care reprezint` un amestec complex de surfactan]i nonionici, emulsificator [i un ulei special, cu rol \n optimizarea eficacit`]ii erbicidelor peliculare de sol. Produsul contribuie la reducerea driftului [i la realizarea unei acoperiri uniforme a suprafe]ei solului.

Doza recomandat` este de 0,4 l/ha, indiferent de cantitatea de ap` utilizat` la hectar [i se aplic` \mpreun` cu erbicidul, \nainte de r`s`rirea buruienilor.

La cultura porumbului, pentru combaterea buruienilor anuale, se aplic` erbicidul Click Plus. |n func]ie de tipul de sol, doza de aplicare este de 3,5-4,5 l/ha. Se aplic` la cel mult 5 zile dup` sem`nat. „Sunt variante pentru acest produs, cum ar fi Proponit [i Pladge, \ns` dezavantajul este acela c` nu este gata formulat. Cu acest produs putem prepara singuri re]eta, \n func]ie de buruienile pe care le avem \n cultur`”, a spus dl Iorgu.

Targa Super este un erbicid folosit la

ace[ti hibrizi, care au fost \n jur de 20, pentru a observa modul lor de adaptare [i poten]ialul de produc]ie, iar \n urma acestor cercet`ri am ales doar trei. Ace[tia au dat cele mai bune rezultate [i \i avem acum la comercializare”, a afirmat dl Miri]escu. La porumb, Sumi Agro de]ine trei hibrizi: ZP 341, ZP 434 [i ZP 505 - Topola.

La floarea-soarelui, au fost prezenta]i hibrizii Terra, Almanazor [i ES Nautic. Din gama hibrizilor rezisten]i la erbicide a fost descris ES Artimis.

Martie 2011 23

Ana MUST~}EA

\nseamn` c`, pe lâng` nutri]ia optim` a plantelor, se realizeaz` [i o bun` protec]ie \mpotriva atacului de d`un`tori. „Investi]ia este neglijabil` vizavi de ce poate face acest produs”, a sus]inut directorul tehnic al companiei.

Din gama \ngr`[`mintelor foliare a fost prezentat produsul Elite, care are un con]inut de NPK 20-20-20 [i microelemente esen]iale (oxid de magneziu [i trioxid de sulf). Avantajele folosirii acestui produs sunt acelea c` asigur` un aport suplimentar [i echilibrat de elemente nutritive, contribuie la ob]inerea de produc]ii ridicate [i la cre[terea rezisten]ei la boli [i d`un`tori. Pentru o eficacitate mai bun`, \ngr`[`mântul con]ine \ncorporat un adjuvant. Se poate administra mai multor culturi - de câmp, legumicole [i pomicole.

Doza recomandat` este de 2,5-3 kg/ha, la un volum de ap` stabilit \n func]ie de dezvoltarea culturii.

Un \ngr`[`mânt din noua genera]ie de \ngr`[`minte foliare este Last N. Produsul con]ine azot \n formulare lichid` [i are un mod de ac]iune inovator, de eliberare gradual` [i constant` a azotului. Last N reprezint` un concept \n viitorul nutri]iei culturilor agricole. Aplicarea sa foliar` ajut` la exprimarea poten]ialului de produc]ie al plantelor de cultur`, iar prin caracteristicile sale asem`n`toare unei „r`[ine” nu se cristalizeaz` pe frunze, ceea ce face ca \ntreaga cantitate de azot s` fie folosit` de plante. Pentru eficien]` maxim`, se recomand` aplicarea \n faze critice ale consumului de azot specific fiec`rei culturi. Pentru grâu, doza recomandat` este de 10-12 l/ha, iar perioada optim` de aplicare este de la \nfr`]ire [i pân` la ie[irea din burduf.

Ce este sistemul de produc]ie Clearfield ? ®

Sistemul de produc]ie Clearfield® utilizeaz` o combina]ie de genetic` superioar` - hibrizi adapta]i la condi]iile locale de mediu - cu erbicidul Pulsar®, u[or de aplicat, pentru a furniza cele mai bune solu]ii integrate pentru nevoile produc]iei vegetale.

Erbicidul Pulsar® asigur` controlul postemergent pe scar` larg` al buruienilor (chiar [i al celor mai dificil de comb`tut, cum sunt Ambrosia spp.

- Ambrozia, Xanthium spp. - Cornu]ii sau Orobanche spp. - Lupoaia), pe parcursul întregului sezon, printr-o singur` aplicare. Fermierii [i partenerii acestora din lan]ul de distribu]ie pot astfel s`-[i optimizeze timpul, eforturile [i resursele pentru a realiza poten]ialul maxim de produc]ie. Prin aceasta, sistemul de produc]ie Clearfield® r`spunde celor mai importante cerin]e ale fermierilor.

24 Martie 2011

Avantajul sistemului de produc]ie Clearfield® Avantajul sistemului de produc]ie Clearfield® const` în utilizarea erbicidului Pulsar® (cu spectru larg de ac]iune) la hibrizii de floarea-soarelui toleran]i la acest erbicid. În prezent, sistemul de produc]ie Clearfield® pentru floarea-soarelui este disponibil pentru produc`torii din principalele ]`ri cultivatoare de floarea-soarelui din centrul [i sudul Europei de Est, unde se folose[te erbicidul Pulsar® 40.

Pulsar® Pulsar® este primul erbicid selectiv cu aplicare postemergent`, cu spectru larg de control al buruienilor, utilizat în sistemul Clearfield®, prin care se combate o gam` variat` de buruieni, atât unele dicotiledonate, cât [i monocotiledonate.

Pulsar®, utilizat în sistemul de produc]ie Clearfield®, asigur`: • toleran]` garantat` pentru cultur`, f`r` probleme în rota]ie; • solu]ie complet` împotriva buruienilor (inclusiv a celor dificile: Sorghum, Cirsium, Xanthium, Setaria) printr-o singur` aplicare; • teren f`r` buruieni pân` la recoltare; • combate Orobanche (toate rasele, inclusiv rasele nou ap`rute) în zonele cu probleme; • combaterea postemergent` unic` [i eficient` a buruienilor, chiar [i în condi]ii de usc`ciune; • siguran]` deplin` pentru culturile cu hibrizi Clearfield® de floarea-soarelui.

Imazamox, substan]a activ` din erbicidul Pulsar®, este cel mai nou membru al grupei de erbicide imidazolinone.

Datorit` eficien]ei sale, manifestate

www.agrimedia.ro

în condi]ii foarte diferite, imazamox a devenit cel mai important erbicid din întregul sistem de produc]ie Clearfield® din Europa.

Aplicarea foliar` postemergent` a erbicidului Pulsar® asigur` controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate, iar prin ac]iunea sa rezidual` are [i efect asupra buruienilor care germineaz` mai târziu.

R`spândirea Orobanche în România Tehnologia Clearfield® a fost lansat` de BASF în România în 2005. Ast`zi, un grup impresionant de companii din domeniul agriculturii sus]ine [i dezvolt` aceast` tehnologie.

Activitatea de dezvoltare [i cercetare a companiilor de semin]e din Clearfield® Union are drept rezultat o gam` variat` de hibrizi, pentru un bun management al riscului.

Restric]iile privind rota]ia culturilor impuse de utilizarea erbicidului Pulsar® prev`d o perioad` de timp mai scurt`, în compara]ie cu alte produse din grupa erbicidelor imidazolinone, din cauza dozei reduse de aplicare a substan]ei active, degrad`rii mai rapide în sol [i absorb]iei radiculare mai reduse.

Erbicidul Pulsar® p`trunde în frunzele plantelor, trecând prin cuticula cerat` [i porii (stomatele) de pe suprafa]a frunzei.

Erbicidul p`trunde [i prin r`d`cini, o dat` cu apa absorbit` din sol.

Odat` ajuns în r`d`cin`, Pulsar® este translocat în zonele de cre[tere a r`d`cinilor [i a tulpinilor.

Pulsar® se aplic` în doz` de 1,2 l/ha, în postemergen]` timpurie, când plantele de floarea-soarelui au între 4 [i 8 frunze adev`rate (14-18 pe scara BBCH).

Erbicidul se folose[e numai la hibrizi de floarea-soarelui de tip Clearfield®, toleran]i la Pulsar®.

Combaterea optim` a buruienilor are loc în perioada de postemergen]` timpurie.

De[i speciile de buruieni foarte sensibile pot fi controlate [i într-un stadiu mai avansat, se recomand` combaterea buruienilor înainte ca acestea s` diminueze poten]ialul de produc]ie. În cazul în care se urm`re[te controlul lupoaiei, aplicarea erbicidului nu trebuie f`cut` înainte de apari]ia frunzelor 6-8 la planta gazd` (stadiul BBCH 16-18).

Beneficiile sistemului de produc]ie Clearfield® • Gam` variat` de hibrizi performan]i [i stabili genetic pentru un bun management al riscului.

• Erbicidul Pulsar® - solu]ie complet` împotriva buruienilor [i a tuturor raselor de Orobanche.

• F`r` probleme în rota]ia

culturilor (cu condi]ia respect`rii intervalului de sem`nat men]ionat în recomand`rile de utilizare a produsului).

• 5 ani de experien]` în România, cu produc]ii mari [i profituri considerabile pentru fermieri.

Prin combinarea noului sistem de produc]ie Clearfield® cu utilizarea hibrizilor de floarea-soarelui rezisten]i (la Orobanche) se rezolv` eficient problema combaterii parazitului, cu efecte îndelungate. Ciclul de via]` al genelor de rezisten]` de la floarea-soarelui se prelunge[te, contribuind totodat` la împiedicarea apari]iei rezisten]ei buruienilor la erbicide.

www.agrimedia.ro

Martie 2011 25

Totalitatea proceselor fizico-chimice, biochimice [i a rela]iilor dintre ele care au loc \n permanen]` \n sol \i dau acestuia acea \nsu[ire care-l deosebe[te de roca pe care s-a format, [i anume fertilitatea.

Concep]ia [tiin]ific` modern` despre fertilitatea solului Fertilitatea este capacitatea solului de a pune la dispozi]ia plantelor verzi \n tot timpul vegeta]iei, \n mod permanent [i simultan, substan]ele nutritive [i apa, \n cantit`]i \ndestul`toare fa]` de nevoile acestora [i de a asigura condi]iile fizice [i biochimice necesare cre[terii [i dezvolt`rii plantelor, \n ansamblul satisfacerii [i a celorlal]i factori de vegeta]ie.

Cu alte cuvinte, D. Davidescu consider` c` fertilitatea este proprietatea solului de a asigura producerea de recolte vegetale.

Apa [i substan]ele nutritive sunt factorii pe care omul poate s`-i influen]eze [i s`-i dirijeze \n mod direct, \ntrucât plantele le iau, \n cea mai mare parte, prin intermediul solului, iar tehnica produc]iei agricole permite influen]area rela]iilor dintre ace[ti factori [i plant`.

Spre deosebire de factorii edafici, factorii cosmici ai vie]ii plantelor (lumin` [i c`ldur`), \n stadiul actual al cercet`rilor [i al cuno[tin]elor, nu pot fi influenta]i decât \ntr-o mic` m`sur`.

Una dintre sarcinile speciali[tilor din agricultur` este aceea de a crea condi]ii pentru ca plantele, \n tot cursul vie]ii lor, s` se poat` aproviziona cu ap` [i substan]e nutritive, sub form` asimilabil` [i \n cantit`]i \ndestul`toare cu nevoile lor, \n ansamblul celorlal]i factori de vegeta]ie.

26 Martie 2011

Pu]ini mai sunt aceia care consider` solul ca un rezultat al dezagreg`rii [i al alter`rii rocilor [i nu ca un proces istoric care s-a desf`[urat \n anumite condi]ii naturale.

Din aceast` cauz`, nu pot s` dea un \n]eles just no]iunii de fertilitate [i explic` aceast` \nsu[ire, de obicei, prin con]inutul lui \n substan]e nutritive.

Nedându-se o explica]ie just` a no]iunii de fertilitate [i dorind s` se ascund` contradic]iile de alt` natur`, din cauza neconcordan]ei dintre for]ele de produc]ie [i rela]iile de produc]ie, s-a ajuns la elaborarea „legii fertilit`]ii descrescânde a solului”.

Cu toate acestea, \ns`[i istoria secolului al XIX-lea, perioada când a ap`rut aceast` teorie, dovede[te c` aceast` lege a fertilit`]ii descrescânde este cu des`vâr[ire infirmat` de progresul tehnic, care ofer` agriculturii posibilitatea de a produce cantit`]i din ce \n ce mai mari de produse agricole. |n privin]a fertilit`]ii solului, o interpretare just` o are K. Marx, care analizeaz` problema fertilit`]ii solului \n leg`tur` cu renta funciar` [i arat` c` trebuie s` deosebim fertilitatea natural` sau poten]ial` de fertilitatea real` sau efectiv`. |n viziunea sa, fertilitatea efectiv` este un rezultat al activit`]ii de produc]ie,

corespunz`tor progresului tehnic [i al dezvolt`rii [tiin]ei.

F`când abstrac]ie de momentele climatice, diferen]a de fertilitate natural` a terenurilor const` \n diferen]a de compozi]ie chimic` a stratului superior al solului, adic` de con]inutul lor diferit de materii nutritive pentru plante.

O dat` cu dezvoltarea [tiin]elor naturale [i a agrochimiei, se schimb` [i fertilitatea solului, prin faptul c` se modific` mijloacele cu care pot fi imediat valorificate elementele solului.

Studiul modern al fertilit`]ii solului a ar`tat c` proprietatea de baz` ce deosebe[te solul de roc` o constituie tocmai fertilitatea, care reprezint` caracterul calitativ al solului, independent

Fertilitatea natural` a solului este o \nsu[ire care se dezvolt` \n cadrul procesului unitar de solificare, prin acumularea de materie organic` [i prin activitatea microbiologic`, formarea structurii, eliberarea de elemente nutritive care se g`sesc sub o form` mai mult sau mai pu]in asimilabil` etc. |ngr`[`mintele necesit`, pentru deplina lor valorificare, crearea de condi]ii favorabile pentru aprovizionarea plantelor cu ap` [i pentru cre[terea plantelor, \n ansamblul satisfacerii [i a celorlal]i factori.

Dac`, \n general, prin fertilitate se \n]elege \n mod obi[nuit aprovizionarea plantei cu ap` [i elemente nutritive, \n realitate aceast` \nsu[ire calitativ` este mult mai complex`. Pentru aprecierea gradului de fertilitate a unui sol, o caracteristic` specific` este reprezentat` de dinamica elementelor nutritive din sol, care este condi]ionat` de un num`r mare de reac]ii care au loc \n permanen]` \n sol, din cauza raporturilor reciproce dintre fazele solide ale solului, faza lichid` [i faza gazoas`.

Aceste reac]ii se supun legii ac]iunii maselor [i sunt influen]ate de al]i factori, ca: poten]ialul chimic al elementelor nutritive, varia]ia diurn` [i sezonal` a temperaturii, administrarea \ngr`[`mintelor, starea de aprovizionare cu ap`, activitatea microbiologic`, activitatea faunei [i a plantelor superioare; \n urma acestor reac]ii se degaj` energie, creându-se astfel o stare de echilibru foarte mobil al elementelor nutritive, denumit` echilibru dinamic.

Un alt indiciu pentru aprecierea st`rii de fertilitate este activitatea ionilor din faza lichid` a solului, activitatea ionilor fiind strâns legat` de poten]ialul chimic al acestora.

Varia]ia con]inutului solului \n elemente nutritive se datoreaz`, \n afar` de constela]ia celorlal]i factori care conlucreaz` la ob]inerea produc]iei vegetale, \n mare m`sur`, [i poten]ialului chimic.

Capacitatea de a produce energie printr-o transformare chimic` este cu atât mai mare cu cât poten]ialul chimic al unui element este mai ridicat.

www.agrimedia.ro

Datorit` \ns` absorb]iei de c`tre plante a elementelor nutritive, ca [i a desorb]iei acestora, a num`rului mare de reac]ii chimice ce au loc [i a vitezei de solubilizare a substan]elor nutritive, poten]ialul elementelor nutritive din sistemul polidispers sol-solu]ie-gaze nu r`mâne acela[i, ci se schimb` periodic \n cursul perioadei de vegeta]ie.

Calculul poten]ialului substan]elor nutritive se face pe baza produselor solubilit`]ii. Poten]ialul substan]elor nutritive s-a constatat c` este independent de rela]ia ap`-sol. Poten]ialul substan]elor nutritive din sol este \n leg`tur` cu rezerva de substan]e nutritive, care trec \n forme u[or asimilabile \ntr-un anumit moment sau perioad` de timp, care se poate stabili, dup` produsul solubilit`]ii compusului care se dizolv` cel mai u[or.

Ca urmare a absorb]iei elementelor nutritive de c`tre plante, se creeaz` un curent de ioni din faza solid` \n faza lichid` [i de aici \n plante, care este denumit cinetica substan]elor nutritive.

Prin introducerea \n sol a \ngr`[`mintelor, se modific` cinetica substan]elor nutritive, care, la rândul ei, se reflect` \n schimbarea poten]ialului elementelor nutritive.

Când se administreaz` \ngr`[`minte u[or solubile, ce con]in cationi (s`ruri potasice, \ngr`[`minte cu microelemente etc.), are loc o reducere corespunz`toare a poten]ialului cation din \ngr`[`minte - baze schimbabile din solu]ia solului.

La aplicarea \ngr`[`mintelor cu anioni (fosfa]i), au loc reac]ii de precipitare.

Poten]ialul chimic al acestor produ[i este mai mare decât acela care se afl` \n echilibru cu solul.

Introducerea materiei organice \n sol duce la formarea de compu[i organo-minerali, care, blocând radicalii mineralelor argiloase ce pot fixa fosforul sau alte elemente nutritive, spore[te accesibilitatea

acestora pentru plante.

Fertilitatea mai este definit` ca \nsu[irea solului de a produce recolte, ceea ce arat` c` fertilitatea nu poate fi desprins` de plant`.

Modific`rile factorului edafic [i ale mediului se reflect`, \n primul rând, dup` cum arat` D. Davidescu, \n habitusul plantei. Astfel, suprafa]a frunzelor unei comunit`]i de plante poate s` varieze de la 8-10 mii metri p`tra]i la hectar la 50-60 mii metri p`trati la hectar. |n urma acestui fapt, se modific` poten]ialul fotosintetic, care influen]eaz` asupra asimil`rii elementelor nutritive [i al m`rimii recoltei.

Poten]ialul fotosintetic variaz` \n func]ie specia plantei, de suprafa]a foliar` la unitatea de suprafa]` (metru p`trat, hectar), de condi]iile de aprovizionare cu ap` [i elemente nutritive. El poate s` varieze de la 500.000-4.000.000 metri p`tra]i per zile [i chiar 3,8 milioane de metri p`tra]i per zile la o suprafa]` foliar` de 40.000 metri p`tra]i la hectar [i o perioad` de vegeta]ie de 100-150 de zile.

Astfel, la un coeficient de asimilare net de 4-5 grame per metrul p`trat pe zi, produc]ia biologic` atinge 10-15 tone.

Prin aplicarea de \ngr`[`minte chimice, \n cazul speciei grâu de toamn`, se reuse[te

o cre[tere a suprafe]ei foliare. Totu[i, posibilit`]ile acestea nu sunt nelimitate, deoarece, pe m`sur` ce suprafa]a frunzei cre[te, se m`re[te [i umbrirea, iar condi]iile de fotosintez` se mic[oreaz`.

Acestea au fost câteva dintre problemele deosebit de complexe care scot \n eviden]` caracterul vast sub care trebuie privit` fertilitatea [i principalii s`i indici.

Martie 2011 27

Victor V~T~MANU

de gradul s`u de dezvoltarea cantitativ`.

Este stabilit c` nici unul dintre factorii vie]ii plantelor nu poate fi \nlocuit de un alt factor [i c` to]i factorii au aceea[i importan]`, indiferent de cantitatea de care planta are nevoie.

Sorgul, alternativ` la cultura porumbului Cerin]` pe pia]a UE |n cadrul simpozionului organizat la sfâr[itul lunii februarie, Euralis România a prezentat \ntr-un mod amplu tehnologia de cultur` a sorgului deoarece dore[te s` promoveze cultivarea acestei plante datorit` beneficiilor economice pe care le poate aduce fermierului român. |n acest sens, Euralis are un portofoliu complet de hibrizi de sorg, productivi, trata]i cu un adjuvant care m`re[te eficacitatea erbicidului, astfel \ncât problema buruienilor din cultur` s` fie rezolvat`.

To]i hibrizii sunt adapta]i condi]ilor pedoclimatice din ]ara noastr`.

28 Martie 2011

Prezentarea culturii de sorg a fost realizat` de dl Francois Paybou, Product Manager \n cadrul departamentului de marketing interna]ional al Euralis Semences, care a subliniat importan]a acestei culturi. „|n urm` cu 10 ani, am adus \n România primii hibrizi de rapi]`. Consider c` putem face acela[i lucru pentru cultura sorgului, astfel \ncât s` capete o importan]` mai mare \n agricultura ]`rii, pentru c` reprezint` viitorul”, a precizat dl Paybou.

Sorgul poate fi considerat` o bun` alternativ` la cultura porumbului \n zonele secetoase, deoarece rezist` la temperaturile ridicate din timpul verii [i d` performan]` chiar [i \n condi]ii de stres hidric.

Sorgul este o plant` tropical` originar` din Africa (Sudan/regiunea Etiopia). |n Europa, primii hibrizi de sorg au fost introdu[i în anul 1960, iar ast`zi ocup` locul 5 \n clasamentul celor mai cultivate cereale din lume, dup` porumb, orez, grâu [i orz. Pe plan mondial, produc]ia de sorg se ridic` la 64 de milioane de tone, iar principalele ]`ri cultivatoare sunt Statele Unite ale Americii (2 milioane ha

în Texas, în zone foarte uscate), Nigeria, India [i Mexic. Din categoria cei mai mari importatori se num`r` Mexic (3 milioane de tone), Japonia, (1,5 milioane de tone), iar din Uniunea European` este Spania (0,6 milioane de tone). Pe partea de export, se afl` Statele Unite ale Americii, cu 5 milioane de tone, [i Argentina, cu 0,8 milioane de tone. |n Europa, principalele ]`ri produc`toare sunt Fran]a, cu o suprafa]` de 50.000 ha [i o produc]ie de 6,5 t/ha, urmat` de Italia, cu 35.000 ha [i o produc]ie de 6 t/ha, [i România, cu o suprafa]` de 10.000 ha. |n Uniunea European`, produc]ia anual` de sorg este de circa 600.000 de tone, \ns` necesarul se ridic` la 1.200.000 tone/an. „Cele 600 de mii de tone necesare pentru aprovizionarea UE, echivalentul a

www.agrimedia.ro

Martie 2011 29

Ana MUST~}EA

100.000 de hectare, pot fi asigurate de c`tre fermierii români, care pot introduce \n asolament aceast` cultur`. |n anul 2008, a existat o lips` mare de porumb pe pia]a UE, aceasta fiind nevoit` s` importe circa 3 milioane de tone de sorg din SUA (echivalentul a 500.000 ha) pentru a înlocui porumbul în hrana animalelor. Chiar [i ast`zi exist` o cerere mare de sorg pe pia]a Uniunii Europene”, a spus dl Paybou.

Semin]ele de sorg sunt foarte mici în compara]ie cu cele de porumb [i, prin urmare, patul germinativ trebuie s` fie bine preg`tit. Solul trebuie s` fie fin, \ns` nu prea mult, pentru c` s`mân]a are nevoie de un contact bun cu solul pentru a germina bine. Adâncimea optim` de plantare este între 2 [i 4 cm. Fiind o plant` tropical`, sorgul are nevoie de soluri calde, \n care temperatura s` fie de circa 12°C. Calendaristic, acest lucru \nseamn`, de regul`, \nceputul lunii mai, dup` plantarea porumbului. Plantarea se face pe un sol curat, f`r` buruieni. Hibrizii recomanda]i sunt, \n special, cei timpurii [i semitimpurii, pentru a se evita perioada umed` din timpul recolt`rii. |nfiin]area culturii de sorg se face utilizând ma[ina pneumatic` de plantat porumb, dar cu utilizarea unui disc cu 72 de g`uri. Nu se recomand` folosirea ma[inii de sem`nat p`ioase. Viteza de deplasare recomandat` este de 5 km/h, iar distan]a optim` \ntre rânduri de 40-60 cm. „De obicei, micii fermieri folosesc o distan]` \ntre rânduri asem`n`toare celei de la porumb, de 70 cm, pentru a evita schimb`rile necesare pe care trebuie s` le fac` la sem`n`toare, dar [i pentru a l`sa suficient spa]iu pentru lucrarea de pr`[it”, a spus dl Paybou.

Densitatea culturii depinde de mai mul]i factori: dac` climatul este secetos [i solul

30 Martie 2011

s`rac, densitatea va fi mic`. De asemenea, la hibrizii tardivi se respect` o densitate mai mic`, deoarece plantele sunt mai mari.

Un exemplu de densitate recomandat` la plantare este de 280 mii plante/ha pentru hibridul ES Alize.

La cultura sorgului, umiditatea optim` de recoltare este de 18-22%, dar necesit` uscare pentru a ajunge la 15%. Se poate recolta la umiditatea de 15%, \ns` trebuie ales un hibrid semitimpuriu tolerant la Fusarium (exemplu: ES Alize [i Arkanciel), plantarea s` se fac` \n zone mai secetoase \n care s` cad` mai pu]ine precipita]ii, mai ales \n septembrie. |n cazul recolt`rii sorgului cu combina de p`ioase, sunt necesare ajust`ri. |n cadrul prezent`rii, reprezentantul companiei Euralis Semences a vorbit despre avantajele culturii de sorg, comparativ cu cele ale porumbului. Pentru \nceput, a fost amintit` rezisten]a plantei la secet`. „|n mod normal, sorgul poate cre[te cu mai pu]in de 100 mm/ciclu de cre[tere. Are o perioad` critic`, de sensibilitate la secet`, mult mai scurt`, iar polenul poate rezista la temperaturi mari, de 45-50°C, \n timp ce polenul de porumb rezist` pân` la 35-40°C. Sorgul poate fi cultura care permite evitarea pierderilor \n anii cu temperaturi foarte ridicate”, a precizat dl Paybou.

Conform datelor prezentate, sorgul are o rezisten]` sc`zut` la secet`, de 27 de zile, \n timp ce porumbul are o perioad` critic` de 46 de zile.

Un alt avantaj al culturii de sorg este atacul slab de boli [i d`un`tori. Pentru combaterea fusariozei, este suficient` plantarea de hibrizi ce prezint` toleran]` la aceast` boal`, iar pentru combaterea viermilor Agriotes, se aplic` un tratament specific la preg`tirea patului germinativ.

Pentru zonele unde se semnaleaz` atacul de Diabrotica la porumb, introducerea sorgului \n asolament constituie o metod` bun` de combatere a acestui d`un`tor.

Cultura de sorg are o cerin]` slab` \n privin]a necesarului de nutrien]i, deoarece are un sistem radicular bine dezvoltat, care \i permite s` extrag` din sol toate elementele nutritive de care are nevoie.

Agronomic, acest lucru nu constituie neap`rat un beneficiu, deoarece sorgul poate sec`tui solul de nutrien]i, are un sistem radicular ce ac]ioneaz` ca o pomp` \n extragerea azotului, \ns` avantajul economic poate fi \nsemnat.

Un studiu realizat de Camera de

Agricultur` din Fran]a în anul 2008 arat` c` la porumb cheltuielile de produc]ie se ridic` la 670 $/ha, \n timp ce la sorg acestea sunt de 500 $/ha, cu aproximativ 25% mai mici fa]` de porumb. „Studiile arat` c` porumbul ar trebui s` aib` un randament de produc]ie cu 10% mai mare pentru a putea aduce acela[i profit ca sorgul”, a afirmat dl dl Paybou.

Specialistul de la Euralis a precizat c` sorgul este o cultur` profitabil`, mai ales pentru regiunile cu mai pu]in de 250 mm de precipita]ii/ciclu.

Sorgul poate fi folosit cu succes \n hrana animalelor [i poate \nlocui cu u[urin]` porumbul. Companii produc`toare de furaje, gen Provimi sau Guyomarch, sunt interesate de produc]ia de sorg.

Variet`]i comercializate Euralis de]ine un portofoliu complet de variet`]i destinat culturii de sorg.

Arkanciel este un hibrid timpuriu, simplu, cu un excelent „stay green”, foarte rezistent la frângere [i secet`. Prezint` plante scurte, iar poten]ialul s`u de produc]ie este de 9,8 t/ha.

Armida este hibrid timpuriu, cel mai productiv, cu boabe albe, cu un poten]ial de produc]ie de 10,2 t/ha. Punctele sale forte sunt: rezisten]a foarte bun` la secet` [i Fusarium.

ES Alize este un hibrid semitimpuriu, considerat num`rul 1 \n condi]ii de secet` \n sol [i \n atmosfer`, cu un poten]ial de produc]ie de 10 t/ha. Este rezistent la sterilitatea aplicat`, foarte rezistent la secet`, foarte tolerant la Fusarium [i prezint` o uscare foarte rapid` la sfâr[itul perioadei de vegeta]ie.

Tramontane este un hibrid semitimpuriu, cu calit`]i de randament [i furajare ce pot \nlocui cu real succes porumbul. Poten]ialul s`u de produc]ie este de 10,4 t/ha [i se recolteaz` u[or, deoarece are o distan]` mare \ntre panicul [i prima frunz`.

To]i hibrizii de sorg de la Euralis sunt trata]i cu Concept III, un adjuvant care permite aplicarea \n postemergen]` a oric`rui erbicid pentru combaterea buruienilor. De asemenea, hibrizii au zero con]inut de tanin, un procent ridicat de proteine [i amidon, valori ale digestibilit`]ii asem`n`toare cu ale porumbului, caracteristici care \i recomand` ca fiind perfect potrivi]i pentru a fi introdu[i direct \n hrana animalelor. |nc` din anul 1980, Euralis a comercializat sorg cu zero con]inut de tanin.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 31

În articolele precedente am pus în eviden]` cauza principal` a form`rii gr`similor de rezerv`.

Acesta este, de fapt, r`spunsul la întrebarea „de ce ne îngr`[`m?”.

Gestionarea depozitelor de gr`sime Bianca P~TRA{CU

Bianca P~TRA{CU, Psihoterapeut/Consultant Nutri]ie A]i în]eles c` asocierea lipide-glucide, în cadrul unei func]ion`ri pancreatice detectuoase, poate sta la originea kilogramelor excedentare. În realitate, în loc s` vorbesc despre glucide, ar trebui s` precizez c` m` refer la „glucidele rele”, pentru c`, a[a cum am relatat în articolul precedent, cauza gr`simii ar fi mai degrab` calitatea, decât prezen]a glucidelor în alimenta]ie.

Poate c` [ti]i deja acest lucru. Dar ceea ce poate c` nu cunoa[te]i este mecanismul [tiin]ific al fenomenului. Probabil c` nu cunoa[te]i nici metoda prin care se pun în aplicare principiile de baz` ale modului de alimenta]ie s`n`tos, care v` pot permite reg`sirea [i men]inerea echilibrului ponderal.

Ca [i în cazul unui mare num`r de contemporani de-ai no[tri, greutatea dumneavoastr` era aproape ideal` pe când avea]i 20-25 de ani. Dar, pu]in câte pu]in, f`r` s` v` da]i seama, a]i luat câteva kilograme, în mod progresiv. Motivele

se pare c` sunt aproape acelea[i pentru toat` lumea: sedentarism [i schimbarea regimului alimentar. Dar ceea ce m`re[te cel mai mult circumferin]a taliei sunt, în general, obi[nuin]ele alimentare dobândite în cadrul vie]ii profesionale [i sociale.

Deci ave]i mai multe kilograme în plus [i se pune problema cum s` sc`pa]i de ele. În cele ce urmeaz`, ne vom m`rgini s` lu`m în considera]ie numai aspectul tehnic al fenomenului.

Principiul de baz` al noului mod de alimenta]ie descris se bazeaz`, în parte, pe faptul c`, în majoritatea cazurilor, se evit` amestecarea lipidelor cu glucidele rele, având grij` s` prefer`m lipidele bune, în scopul prevenirii bolilor cardiovasculare.

Lipidele vor fi înso]ite de diferite legume, în special de fibre (ceea ce vom vedea, mai departe, în detaliu).

Iat` exemple de meniuri în care glucidele rele nu figureaz`:

Nr. 1

TIPUL ALIMENTELOR

Sardele (ton, macrou)

(lipide bune + proteine)

Omlet` cu ciuperci

(lipide + fibre)

Salat` verde

(fibre)

Brânz`

(lipide + proteine)

Nr. 2

TIPUL ALIMENTELOR

Crudit`]i (legume)

(fibre)

Piept de pui (curcan) cu fasole verde

(lipide + proteine + fibre)

Salat` verde

(fibre)

Zmeur` (mure, c`p[uni, kiwi)

(glucide bune + fibre)

Nr. 3

TIPUL ALIMENTELOR

Salat` de ro[ii

(fibre)

Peste cu legume

(lipide + proteine + fibre)

Salat` verde

(fibre)

Brânz`

(lipide + proteine)

Aceste trei meniuri nu con]in glucide rele. Este evident c` fiecare dintre aceste feluri va fi mâncat f`r` pâine. Aten]ie la 32 Martie 2011

www.agrimedia.ro

brânzeturile de vaci, care con]in 4-5 g de glucide la 100 de grame! Este mai bine s` le consuma]i la micul dejun sau la gustare, evitând s` le mânca]i la sfâr[itul unei mese care con]ine lipide.

S` ne oprim câteva clipe la aspectul tehnic, pentru a descoperi cum are loc pierderea în greutate. În articolele precedente, am v`zut c`, dac` alimenta]ia ar fi lipsit` de glucide, pancreasul nu ar secreta insulin` [i c`, în consecin]`, nu s-ar constitui gr`simi de rezerv`. Deoarece organismul are nevoie de energie pentru a-[i men]ine echilibrul vital (men]inerea temperaturii corporale la aproape 37°C [i consumul energetic pentru mi[care), el va recurge la gr`simile de rezerv` pentru a ob]ine energia care îi este necesar`. Astfel, alimentându-se absolut normal (aport de vitamine, s`ruri minerale etc.), organismul î[i va reduce de la sine gr`simile de rezerv`, care constituie excesul de greutate. Întrucâtva, el va arde, cu prioritate, stocurile de gr`sime acumulate în prealabil.

Poate cunoa[te]i regula de gestionare aplicat` stocurilor din întreprinderi: „ultimul intrat - ultimul ie[it, primul intrat - primul ie[it”. În prezen]a glucidelor rele, regula stocurilor nu este niciodat` respectat`, din moment ce, dup` cum am v`zut în articolul precedent, în acest caz se constituie rezerve pe termen scurt pentru nevoile imediate (ultimul intrat - primul ie[it), iar dac` este un surplus, acesta este înmagazinat sub form` de gr`sime de rezerv`, f`r` nici o speran]` de ie[ire.

Eliminând glucidele rele din bolul alimentar, organismul î[i reg`se[te una dintre func]iile sale primare, aceea de a folosi cu prioritate stocurile pentru a se aproviziona cu energie.

Dar întrebarea pe care v-o pune]i cu siguran]` este: ce se întâmpl` când nu mai exist` gr`simi de rezerv`?

Atunci când acestea au fost complet utilizate [i ne g`sim, întrucâtva, în „lichidare de stoc”, atunci când organismul [i-a reg`sit practic greutatea normal`, el hot`r`[te s` p`streze un „stoc-tampon minim”, pe care [i-l va alimenta treptat, pe m`sura nevoilor.

Organismul, asemenea celui mai performant calculator, va pune la punct o gestiune optim` a stocurilor sale de gr`sime. {i aceasta atât timp cât programul nu va fi perturbat prin interferen]a glucidelor rele. Dar, de aici, nu ar trebui s` face]i deduc]ia prematur`

www.agrimedia.ro

c` aplicarea principiilor noului nostru mod de alimenta]ie v` va interzice pe vecie s` mânca]i cartofi pr`ji]i, pr`jituri [i alte dulciuri. Glucidele rele vor putea face parte întotdeauna din alimenta]ie, cu condi]ia de a nu le manca decât în mod excep]ional [i, pe cât posibil, întotdeauna separat de lipide, ceea ce va constitui totu[i o abatere de care va trebui s` ]ine]i cont în gestiunea dumneavoastr` alimentar`.

Dup` ce surplusul de gr`simi de rezerv` a fost consumat - atunci când ve]i intra în faza de stabilizare -, ve]i putea include iar, în mesele care con]in lipide, o anumit` cantitate de glucide rele.

Dar va trebui s` fi]i pruden]i [i selectivi, deoarece „afec]iunea” de care suferi]i, pentru a folosi un termen medical, este o proast` toleran]` la glucoz`. Aceasta este singura diferen]` dintre dumneavoastr`, care v` hr`ni]i normal cantitativ, dar depune]i gr`simea [i prietenul, care este foarte slab, de[i se supraalimenteaz`.

Ave]i o intoleran]` la zaharuri, poate de natur` ereditar`, dar sunte]i, cu siguran]`, una dintre numeroasele victime ale deplorabilelor obi[nuin]e alimentare proprii civiliza]iei noastre. Totul începe chiar din copil`rie: apa îndulcit`, piureurile, pr`jiturelele, bomboanele [i acadelele. Apoi, pastele [i orezul. Sunt cu mult mai u[or de preparat decât o spum` de ]elin` sau o mâncare de praz.

Au fost, dup` aceea, gust`rile, tartinele groase de pâine cu unt, chiflele cu lapte, brio[ele, dulce]urile [i turta dulce de la bunica. Mai târziu, la internat [i \n armat`, în cazul b`rba]ilor, au mai fost cartofii, macaroanele [i orezul. Era nevoie de lucruri hr`nitoare, care s` umple stomacul. {i, întotdeauna, mult` pâine [i zah`r. Vi se spunea c` zah`rul este bun pentru mu[chi. Iat` cum a]i fost sau sunte]i intoxica]i cu glucide de proast` calitate, adic` glucide care elibereaz` glucoza în cantitate mult prea mare.

De aceea, va trebui s` face]i o cur` de dezintoxicare, ceea ce, de altfel, va

coincide cu pierderea excedentului de gr`sime. Va trebui s` v` ridica]i pragul de toleran]` la zaharuri. Pentru c`, pe moment, îl ave]i foarte sc`zut. Ceea ce înseamn` c`, de îndat` ce absorbi]i cea mai redus` cantitate de glucide - [i, în special, de glucide rele -, pancreasul dumneavoastr` se pune pe treab` [i produce o doz` anormal` de insulin`.

Cu alte cuvinte, doza de insulin` produs` de pancreasul dumneavoastr` nu se mai raporteaz` la cantitatea de glucoz` eliberat` în sânge. {i, pentru c` este excedentar`, ea are ca efect recuperarea unei p`r]i din acizii gra[i pentru a-i stoca sub form` de gr`simi de rezerv`. Face]i pur [i simplu hiperinsulinism.

Dar aceste faimoase obi[nuin]e alimentare d`un`toare, care vi s-au imprimat sau pe care le-a]i adoptat din u[urin]`, nu au drept singur` consecin]` gr`simea dumneavoastr`. Ele mai sunt r`spunz`toare [i pentru un mare num`r de afec]iuni de care a]i suferit [i suferi]i înc`, dintre care cele mai importante sunt oboseala [i tulbur`rile digestive, cu toate implica]iile cunoscute.

Frumuse]ea principiilor pe care le recomand const` în aceea c` ve]i putea pune în practic`, foarte u[or, regulile enun]ate în articolul precedent, deoarece sunt foarte simple [i au o latur` practic` rar întâlnit`. Chiar la început, când va trebui s` suprima]i categoric unele alimente sau combina]ii, v` va fi cu atât mai u[or s-o face]i, cu cât ve]i lua masa în ora[. Acas` poate c` va fi mai greu s` schimba]i de la o zi la alta principiile obi[nuite. Pentru c` nu po]i preg`ti fiec`ruia un meniu. Dar, când gospodina casei va în]elege (v`zând rezultatele) c` noile reguli alimentare sunt bune [i eficace pentru toat` lumea, inclusiv pentru copii, ea î[i va schimba repede p`rerea [i v` va întâmpina cererile cu mai mult entuziasm. În general, în via]`, un principiu - oricare ar fi el - este relativ u[or de admis. Ceea ce ridic` întotdeauna probleme este aplicarea lui. {i poate c`, de[i unele reguli prezentate în aceast` rubric` nu v` sunt necunoscute, aceasta este ra]iunea pentru care mul]i dintre dumneavoastr`, lipsi]i de un ghid, nu au putut niciodat` s` le aplice în mod eficient.

Prin urmare, studia]i în am`nunt articolul urm`tor, pentru c`, mul]umit` lui, ve]i câ[tiga [i „b`t`lia kilogramelor”, dar ve]i dobândi [i o excelent` form` fizic` [i intelectual`.

Martie 2011 33

34 Martie 2011

Martie 2011 35

Orice agricultor [tie c` o fertilizare uniform` a culturii înseamn` enorm în ob]inerea unei recolte bogate. La MEWI Or]i[oara, agricultorul român modern va g`si utilajul perfect pentru fertilizarea câmpului: AXIS, de la produc`torul german RAUCH.

Nicicând împr`[tierea de îngr`[`minte n-a fost mai u[oar` Distribuitorul de îngr`[`minte AXIS, al produc`torului RAUCH

„Ideile progresiste, tehnologia de ultim` or` [i fabricile de produc]ie ultramoderne sunt doar trei dintre atuurile care fac ca utilajele agricole de la RAUCH s` fie profesioniste [i eficiente. Distribuitorul de îngr`[`minte chimice AXIS este un exemplu de performan]`, precizie [i siguran]` în exploatare, un produs din viitor, îns` potrivit [i adaptat perfect prezentului”, afirm` dl Cristian D`nescu, director general al MEWI Or]i[oara, societate distribuitoare de ma[ini [i utilaje agricole.

Sistemul de împr`[tiere a îngr`[`mintelor RAUCH CDA, premiat cu medalia de argint pentru tehnologie inovativ` la AGRITECHNICA 2009, reprezint` un salt înainte în ceea ce prive[te precizia în distribu]ie cerut` de agricultori. Mai mult, acesta are un design inteligent.

U[or de calibrat. U[or de reglat Sistemul AXIS Granusafe conduce îngr`[`mântul spre centrul discului [i apoi, u[or, spre palete. Amestecul perfect echilibrat, realizat u[or de agitator, la doar 17 rpm, peria [i aripioarele prin care debitul de aer este optimizat previn generarea turbulen]elor de aer [i asigur` 36 Martie 2011

distribu]ia cu precizie a granulelor în aria de împr`[tiere, fiind astfel men]inute structura granular` [i propriet`]ile aerodinamice ale acestora.

Prin rota]ia discului cu 900 rpm, granulele de îngr`[`mânt se accelereaz` pân` ajung la viteza optim` la care pot fi eliberate, pentru o împr`[tiere orizontal` de maxim` precizie, chiar [i pentru l`]imi de lucru [i viteze de deplasare mari.

Nu v` pute]i imagina un sistem de împr`[tiere mai simplu decât CDA (Coaxial Distribution and Adjustement). În doar câteva secunde, cu o simpl` r`sucire de buton, v` pute]i stabili, cu precizie ridicat`, l`]imea de lucru necesar`, coeficientul de curgere [i tipul de îngr`[`mânt.

Caracteristica lui AXIS este aceea c` toate func]iile pot fi u[or [i exact reglate în afara suprafe]ei discului.

Cuplajul „Quick-Disc” permite scoaterea cu u[urin]` a discurilor de împr`[tiere, f`r` a fi necesare unelte de lucru.

Dozare [i distribu]ie precise AXIS creeaz` o nou` dimensiune în tehnologia împr`[tierii îngr`[`mintelor, generând o precizie mai mare, mai mult` putere [i confort în exploatare. {i toate acestea cu o singur` r`sucire de buton!

Având o l`]ime de lucru cuprins` între

12 [i 50 m, o capacitate impresionant` a cuvei, de 4.000 kg, [i sistemul de împr`[tiere CDA, AXIS stabile[te noi standarde privind împr`[tierea îngr`[`mintelor. Designul simplu [i revolu]ionar reprezint` o combina]ie unic` de form` [i func]ionalitate.

Ma[ina este livrat` împreun` cu sistemul electronic de dozare a îngr`[`mântului QUANTRON-E, care permite stocarea [i transferarea de date pentru 200 de parcele.

Func]ia împr`[tiere de mare vitez` permite viteze de lucru semnificativ mai mari pentru majoritatea aplic`rilor, f`r` compromisuri privind precizia. Aceasta înseamn` economii de timp, asigurarea unor reduceri de costuri semnificative [i siguran]`. Pentru îngr`[`mintele NPK, impresionanta tehnologie a AXIS ofer` o rat` de aplicare de 360 kg/ha, chiar [i la o l`]ime de lucru de 36 m [i o vitez` de deplasare de 25 km/h.

AXIS aduce laolalt` toate atuurile pentru o performan]` ridicat` [i o utilizare practic` deosebit de simpl`: montarea facil`, exploatarea în condi]ii de confort, cur`]area rapid` [i u[oar` a cuvei.

Pute]i consulta fi[a tehnic` a produsului pe site-ul www.mewi.ro.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 37

|n perioada 20-24 februarie a avut loc la Paris în inima pie]ei europene, zona Nord Villepinte, a 74 a edi]ie a Salonului interna]ional SIMA 2011. Peste 1300 de expozan]i s-au \ntrecut \n a prezenta \n cei 400 mp aloca]i, peste 1400 m`rci proprii sau comercializate. |n cele 5 zile au avut loc 50 de sesiuni tehnice [i conferin]e tematice cu exper]i interna]ionali, dar [i un forum interna]ional având ca tem` “viitorul agriculturii”. SIMA o expozi]ie de referin]`, a fost vizitat` de peste 209.800 persoane \n cele cinci zile, num`rul lor fiind \n u[oar` cre[tere fa]` de anii preceden]i.

SIMA 2011 - Capitala agriculturii la Paris SIMA satisface toate nevoile celor interesa]i de agricultur`, pornind de la echipamente, utilaje pentru agricultur`, dar [i echipamente pentru energie regenerabil`.

Conform statisticilor organizatorilor, 91% din vizitatori au fost fermieri, ce exploateaz` o suprafaa agricol` medie de 148 ha pentru Fran]a [i 253 ha pentru cei din afara ei.

SIMA Paris este un loc ideal pentru a combina întâlniri de afaceri cu un sejur de neuitat.

Quivogne este cel mai mare produc`tor din Europa de grape cu discuri. Produce grape cu discuri de la 1,2 pân` la 12 metri. |n lumea grapelor cu discuri exist` dou` nume importante Gregoire Besson [i Quivogne, ei sunt prieteni dar [i competitori.

Compania Quivogne are o experien]` vast` \n realizarea de ma[ini pentru preg`tirea patului germinativ, au realizat mai multe tipuri de cultivatoare, combinatoare care s` preg`teasc` patul germinativ \n func]ie de puterea tractorului, pe diferite m`rimi,

38 Martie 2011

modele [i diferite forme de organe de lucru. |n partea din spate, utilajele au un sistem de ap`sare, cu t`v`lugi, sau un alt tip de rulouri mai mari \n diametru, ce regleaz` for]a de intrare \n sol.

Quivogne produce grape cu discuri cu diametrul de la 450 de mm. - 510 mm, pân` la 800 mm. cu form` special`, ce pot lucra pân` la 25 cm adâncime \nlocuind ar`tura.

Cu o experien]` de peste 10 ani \n Rusia [i Ucraina, aceste ma[ini speciale [i nu au avut nicio problem` cu discurile, acestea fiind foarte rezistente.

Utilajele prezentate de Quivogne la expozi]ia SIMA au fost: grapa cu discuri SOLX de 4 m [i 4240 kg, grapa HVSL de 6,3 m [i 1800 kg, plugul Tine Plow de 3 m [i 1900 kg, toc`torul cu ax orizontal BP de 2,6 m [i 1200 kg, sem`n`toarea Sola SM 1909, cultivatorul Black bear de 8,10 m [i 10000 kg, grapa cu discuri APAXR Mono de 4 m [i 4580 kg.

Grapa cu discuri Quivogne SOLX

de 4 m, 4240 kg, 40 de discuri cu mai multe op]iuni de cuplare [i de t`v`lugi. Poate fi tractat` de un tractor de 150 de cai putere, ]inând cont de condi]iile de lucru.

O gam` larg` de echipamente op]ionale permite grapei Quivogne HVSL s` se adapteze la terenurile dificile. Grapa HVSL are un cadru de form` p`trat` de 100 x 100 mm., 108 dinti pentru HVSL de 6.30 m [i 144 din]i pentru HVSL cu l`]ime de 8.30 m.

Pliere se face prin cilindri hidraulici, l`]imea de transport fiind mai mic` de 3 m. În`l]imea este reglabil`, echipat` cu dou` mufe de ulei, cu prindere spate, compatibil` cu toate tipurile de echipamente. |n România compania importatoare NHR Agropartners a vândut mai multe utilaje care lucreaz` la adâncime mai mic`.

Quivogne mai produce toc`toare de resturi vegetale cu dimensiuni de la 1,2 la 6 metri, produse tot \n fabrica proprie. Acestea sunt

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 39

foarte rezistente [i pot merge pâna la 300400 de cai putere.

Atrac]ia târgului a fost cultivatorul Black Bear (Ursul negru), o ma[in` pentru preg`tit terenul, f`cut` s` lucreze de la adâncime de 15 cm, pân` la 30 de cm. |n func]ie de condi]iile de sol, Black Bear necesit` un tractor cu o putere de peste 300 - 400 de cai putere.

Din]ii sunt pe 4 rânduri, distan]a la sol 85 cm, 80 cm \ntre rândurile de d`l]i. L`]imea de lucru este controlat` de roata din fa]` [i de t`v`lugul din spate, ca s` se poat` regla se monteaz` distan]iere din care regleaz` adâncimea de lucru, sunt discuri care niveleaz` terenul. Sistemul de discuri este dispus \n form` de paralelogram, practic nu intr` \n adâncime, doar niveleaz` terenul.

Sunt mai multe tipuri de t`v`lugi cu bare sau cu role de cauciuc.

Utilajul expus la SIMA asigur` for]a de ap`sare cea mai mare pe miri[tie de 300 kg/metru, astfel realizându-se tasarea [i nivelarea solului.

Târgul Sima este unul dintre cele mai importante din Europa [i este prezent` cea mai mare parte a produselor din lume, dar special adresate pie]ei franceze.

Sunt câteva inova]ii la combine [i tractoare care sunt \n linie cu noile legi europene cu privire la poluare [i care vor fi introduse curând [i \n România. |n cadrul expozi]iei a fost expus tractorul

40 Martie 2011

nepoluant, dovada faptului c` reprezentan]ii New Holland sunt foarte preocupa]i de un viitor curat, iar cercet`torii [i proectan]ii lor fac eforturi ca s` ob]in` ma[ini din ce \n ce mai performante [i cu emisii cât mai pu]ine. New Holland continu` s` fie lider mondial \n “tehnologia curat`”.

Cererea mare de produse New Holland se datoreaz` pe de-o parte pre]ului foarte competitiv dar [i calit`]ii produselor pe care le \mbun`t`]esc din ce \n ce mai mult, dar [i faptului c` sunt \ntotdeauna al`turi de clien]i [i chiar un pas \nainte \ncercând s` vin` \n \ntâmpinarea necesit`]ilor acestora.

Câteva dintre utilajele adaptabile pie]ei din România au fost prezentate pe larg celor interesa]i \n cadrul expozi]iei: Tractorul seria T 7235 \n 6 cilindri, sistemde injectie common rail, 24 supape, tehnologie ECO Blue a SRC, poluare redus` confom cu normele CE - Tier 4, puterea nominal` 213 CP la 2200 rpm, puterea maxim` 223 CP, rezervor motorin` 410 l, 6700 cm3, dezvolt` 235 CP.

New Holland FR 9060 combin` de recoltat furaje autopropulsat`, este un model realizat \n Belgia, ]ar` cu o experien]` de peste 50 de ani \n realizarea utilajelor.

FR 9060 este un utilaj ce dezvolt` 591 CP, 13000 cm3 [i 1100 litri New Holland LM 5060 este noul stivuitor telescopic, fabricat \n Italia, un model nou, performant, are un motor de

120 CP. |n`l]imea la ridicare se face cu bra] telescopic pân` la 9 metri.

New Holland T7210 – Tractorul anului 2011 Acest model este cu transmisie automat`, dezvolta o putere a motorului de 210 CP. O edi]ie special` \n culoarea albastru \nchis a fost special pregatit` pentru expozi]ie, numit` BLUE POWER. Aceast` culoare se poate realiza numai la comand`. New Holland T7210 este tractorul anului 2011 luând binemeritata medalie de aur.

New Holland T 8360 \n 6 cilindri, cu 24 de supape, 8700 cm3 ce dezvolt` 357 CP. Noua genera]ie de tractoare Tier 4 seria 8000 este f`cut \n America, norma de poluare este Tier 4. T 8360 este cel mai mare tractor care exist` pe pia]` la ora actual`, are puntea din fa]` cu suspensie hidraulic`, iar \n curând o s` fie [i pe transmisie automat`. Alimentarea este pe motorin` [i adblue, simplu de alimentat. Rezervorul de adblue are o capacitate de 70 de litri iar rezervorul de motorin` are o capacitate de 700 de litri. T 8360 este cel mai mare din gama 8000, dezvoltând o putere a motorului de 357 CP. Noua denumire este T8 din seria 8000.

Prezentarea companiei Pottinger a \nceput cu un tur la ma[inile pentru lucr`rile solului dar [i pentru zootehnie.

Plugul model SERVO 45 S Plus Nova, cel

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 41

mai mare din seria Pottinger purtate [i semipurtate, modelul 6.50 are pân` la 9 trupi]e, modelul SERVO 45 are pân` la 6 trupi]e. Modelul NOVA PLUS are protec]ia trupi]elor hidraulic`, iar plus, l`]imea de lucru pe fiecare trupi]` poate fi reglat` hidraulic.

Elementul special la acest plug este controlul de trac]iune, piesa care face s` regleze pozi]ia plugului astfel \ncât \n func]ie de rezisten]a solului \n timpul func]ion`rii, \n cazul \n care plugul \ntâlne[te o rezisten]` mai mare, acest lucru poate contribui la reducerea consumului de combustibil cam 1-1.5 litri la ha de arat. |n realitate acest control de trac]iune, transfer` din greutatea plugului pe axa din spate a tractorului.

SERVO 45 S are un cilindru hidraulic sub presiune [i un acumulator hidraulic. Acest sistem are scopul de a transfera greutatea plugului pe axa din spate a tractorului, astfel m`re[te aderen]a, reduce patinarea, iar pierderile de energie sunt reduse.

Special la plugul Pottinger este sistemul de reglare a pozi]iei de lucru, practic cei 2 tiran]i din lateral se regleaz` \n pozi]ia optim` de lucru.

Primul tirant regleaz` l`]imea de lucru a primei trupi]e [i pozi]ia, iar cu al 2-lea tirant regleaz` pozi]ia plugului pentru ca for]a rezultat` a for]elor aplicate pe fiecare trupi]` s` treac` prin centrul tractorului, adic` s` nu existe tendin]a de a deplasa tractorul \n stânga [i \n dreapta, ceea ce face s` creasc`

42 Martie 2011

uzura [i consumul de combustibil.

Odat` reglat` pozi]ia de lucru, chiar dac` variaz` l`]imea de lucru sau pozi]ia primei trupi]e, set`rile merg automat, nu trebuie reglat de fiecare dat`.

Foarte important este sistemul de reglare \n paralelogram, cu partea de prindere la tractor foarte solid`, efortul este \mp`r]it pe o pies` de rezisten]` foarte mare, nu avem riscul s` se rup` capul de reversare.

Exist` mai multe tipuri de ro]i de reglare a adâncimii, aici avem o roat` de reglare cu sistem hidraulic pentru reversare pe partea cealalt`, exist` [i variant` mecanic` simpl`, iar roata se foloste[te [i \n condi]ii de transport, când plugul este \n pozi]ie de transport doar se \ntoarce [i se prinde ca roat` de transport.

Cultivatorul Synkro 4003k are ca avantaj fa]` de alte cultivatoare organele de lucru montate pe 3 bare \n paralele, aceasta permite ca distan]a \ntre organele de lucru s` fie suficient de mare ca s` nu se \nfunde cu resturi vegetale.

Adâncimea de lucru este reglabil` \ntre 5-28-30 cm. |n cazul \n care se lucreaz` la adâncime mare se scot aripioarele de jos. Dac` se opteaz` pe varianta cu aripioare atunci adâncimea de lucru este de maxim 14-15 cm, iar solul este prelucrat complet.

Domnul Hainz Pottinger, proprietarul firmei Pottinger: “La SIMA Paris [ansele pentru businessul \n agricultur` cresc \n mod real,

preturile sunt \n condi]ii bune [i acum este foarte important s` fim rapizi. Noi avem ma[inile potrivite, trebuie s` facem \n a[a fel s` producem ma[ini bune [i s` câ[tig`m bani. Firma Pottinger produce ma[ini de foarte bun` calitate atât \n domeniul pentru lucrat solul cât [i pentru culturile verzi pentru zootehnie.

Ma[inile sunt doar o parte, dar serviciile [i parteneriatele pe care le avem sunt o alt` parte important`, piesele de schimb, utilizarea corect` pentru utilizarea ma[inilor.

C`ut`m parteneri puternici care [i ei investesc \n viitorul businessului agricol.”

Pentru tractoarele mici de 95 cai putere Pottinger a realizat un produs de 2,60 metri.

Aceast` ma[in` poate fi folosit` \n mai multe scopuri, de exemplu imediat dup` recoltarea grâului, recoltarea cerealelor p`ioase, se poate lucra la o adâncime superficial` ca s` poat` distruge r`d`cinile buruienilor, s` poat` acoperi semin]ele c`zute de la combin` [i s` poat` germina.

Aripioare de la fiecare br`zdar au rol de a distruge toate r`d`cinile buruienilor.

Utilizarea poate fi dup` câteva s`pt`mâni de la recoltare când buruienile au ie[it deja [i se poate lucra pentru distrugerea mecanic` a acestora. Este una din ma[inile folosite \n tehnologiile cu lucr`ri reduse sau de conservare, practic nef`când \ntoarcerea solului, stratul de la suprafa]` r`mâne acolo fiind bogat \n humus [i astfel se evit` [i evapoararea apei.

Pentru a fi distruse buruienile rapid, chiar la o adâncime foarte mic` discurile sunt foarte

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 43

Simona MUNTEANU

apropiate, distan]a \ntre ele fiind de 12,5 cm astfel se realizeaz` o lucrare uniform` pe l`]imea de lucru. Calitatea lucr`rii este mai bun` cu cât viteza este mai mare, 15 km/or` este perfect!

Terrasem C6 ma[ina universal` pentru sem`nat cereale p`ioase, este o combina]ie de mai mul]i pa[i, preg`tirea terenului, compactare [i sem`nat, ofer` l`]imi de lucru de la 3 metri, 4, 6, 8 [i 9 metri.

Sem`n`toarea C6 are capaciatea bunc`rului de semin]e standard de 3000 de litri sau cu extensii de 4000 de litri.

Este o sem`n`toare care poate merge \n aproape toate condi]iile, de exemplu, poate lucra direct dup` cereale p`ioase, face o prelucrare a solului [i apoi sem`natul \n spate, sau sistemul de conservare se poate folosi dup` o lucrare simpl` sau cu Terra disc, sau se poate folosi dup` plug direct cu aceast` sem`n`toare.

Este o ma[in` foarte puternic`, rezistent` [i poate merge [i \n teren nearat, \n miri[te.

Diametrul discurilor [i pozi]ia lor este la fel ca la Terra disc foarte agresive.

Adâncimea discurilor se poate regla. Cilindrii sunt speciali, prima parte a cilindrului care este spre ma[in` se folose[te pentru ridicarea ma[inii \n transport, iar cilindrul din cap`t din partea dreapt` este responsabil pentru distribuirea greut`]ii ma[inii uniform pe toat` l`]imea de lucru.

Din cauz` c` bunc`rul de semin]e este la mijloc, \n mod normal este o greutate mai mare pe mijloc [i dorim s` distribuim greutatea de la bunc`r [i spre capete iar acest lucru se face prin acest cilindrul hidraulic.

Partea de sem`nat este montat` \n 3 puncte la margini [i la mijloc, ca la tractor, ceea ce o face s` fie independent`, deci dac` terenul este prenivelat, partea din spate copiaz` terenul independent de restul utilajului ceea ce duce la o adâncime uniform` la sem`nat.

Ma[ina de lucru se regleaz` cu [urub stânga-dreapta, iar presiunea de br`zdare se face hirdaulic, dac` avem un sol mai

44 Martie 2011

dur, mai uscat [i trebuie o for]` mai mare de ap`sare se poate regla foarte u[or din cabina tractorului, astfel \ncât ap`sarea discurilor pe sol s` fie mai mare.

Ma[ina seam`n` foarte bine datorit` unui br`zdar dublu disc. Este conceput s` poat` lucra foarte bine \n terenuri cu resturi vegetale, pe care le taie, iar modul \n care sunt amplasate discurile, decalate, face ca \n momentul când se uzeaz` unul din discuri s` nu se m`reasc` spa]iul [i s` se \nfunde cu resturi vegetale, ci tot timpul cel de-al 2 lea disc este \n umbra primului.

Fiecare sec]ie de sem`nat propriu zis` este \ns`mân]at` pe paralelogram, \[i copiaz` terenul [i la fiecare exist` câte o roat` de tasare care preseaz` s`mân]a [i solul peste s`mân]`, \n plus, p`streaz` adâncimea precis` de sem`nat.

Distan]a \ntre rânduri este 12,5 cm, am ales aceast` distan]` pentru ca s` asigur`m cam acela[i spa]iu de hr`nire a fiec`rei plante.

Ca [i la Terra Disc se lucreaz` la viteze foarte mari, astfel productivitatea ma[inii este foarte bun`.

Compania Hardi din Danemarca a fost prezent` la Sima cu o mul]ime de nout`]i.

Noua ma[in` Alpha va fi disponibil` pentru livrare \ncepând cu luna septembrie.

Comparând-o cu modelul anterior, exist` 7 modific`ri. Cea mai important` dintre ele este cabina, celelalte sunt \mbun`t`]iri ale unor tehnologii. Sistemul brevetat Twin, adic` sistemul de protec]ie cu cortin` de aer, este acela[i care era [i \nainte, cu 2 ventilatoare care asigur` o uniformitate a curentului de aer pe toat` l`]imea rampelor [i \n stânga [i \n dreapta.

Dac` ar fi unul singur, curentul merge mai mult \ntr-o parte decât \n cealalt`, deci sunt absolute necesare 2 ventilatoare ca s` uniformizeze curentul de aer. Foarte important` \n acest sistem este posibilitatea \nclin`rii jetului de aer \n func]ie de cum bate vântul, dac` bate vântul dintr-o parte jetul se \nclin` astfel \n cât s` contracareze viteza vântului.

Ca noutate la acest târg Hardi a realizat [i ma[ini cu alt tip de rampe, pân` la 42 de metri, pentru ma[inile mari tip Commander 6600 i cu o capacitate de 6000 mii de litri.

O alt` noutate este sistemul de control foarte exact al rampelor din computer cabinei. De exemplu, la \ntoarcere la cap de rând, rampele s` fie mai rigide, s` nu se balanseze la \ntoarcere sau s` fie un pic mai sensibil`.

“Fratele mai mare” al ma[inii Alpha, este SARITOR cu un rezervor de peste 6000 mii de litri, poate merge cu vitez` de pân` la 50 km pe or`.

Investi]ia \ntr-o astfel de ma[in` se justific` la fermierii care exploateaz` peste 800-1000 de ha, este o ma[in` mare ce necesit` 1000 de ha ca s` fie eficient`. Viteza de lucru este de 30 km/or`, iar viteza de deplasare pe drum de 50 km/or`. Aceast` ma[in` este conceput` special pentru pie]e foarte mari ca Rusia, Ucraina sau SUA. Hardi realizeaz` instala]ii de stropit de la 1,5 litri, manual, pân` la 6000 mii de litri, cea mai mare ma[in`. |n unele pie]e unde legisla]ia este mai dur` este necesar s` se optimizeze foarte mult modul \n care se aplic` erbicidele [i precizia cu care pot lucra modelele de duze.

Rampa de 42 de metri este foarte rezistent`, cât se poate de stabil` [i cu acest sistem de instala]ii de stropit se poate decide exact cum trebuie s` lucreze.

Sistemul de p`strare al orizontalit`]ii [i mi[c`rii oscila]iilor rampelor este f`cut s` lucreze cu 30 km/or`, este similar cu o erbicidare f`cut` din elicopterul. Are motor de 6,7 litri [I dezvolt` 270 CP. La SIMA a mai fost lansat un nou sistem performant de pulverizare cu duze, un sistem foarte sofisticat, foarte solicitat, foarte scump, dar foarte precis. Duzele pot distribui erbicidul de la o cantitate mic` \n particule foarte fine, pân` la duze cu 4-5 orificii.

www.agrimedia.ro

Massey Ferguson î[i consolideaz` pozi]ia de lider de pia]` în domeniul tehnologiei [i utilajelor agricole. La Târgul Interna]ional de Ma[ini Agricole SIMA 2011, care s-a desf`[urat în luna februarie la Paris, Massey Ferguson a prezentat, în premier`, unui public larg câteva inova]ii care urmeaz` s` ias` în curând de pe liniile de asamblare.

Inova]ii Massey Ferguson prezentate la SIMA - Paris Patru noi modele, cu o gam` de puteri între 82 [i 107 CP completeaz` seria de tractoare MF 5400 La prima vedere, se remarc` designul modern [i dinamic, precum [i construc]ia compact`, dar în acela[i timp robust` a noilor tractoare.

Noile modele din seria 5400 sunt dotate cu motoare Perkins, dup` ce acestea au fost supuse unor procese de optimizare [i îmbun`t`]ite, în vederea ob]inerii unui

[i a contribui la un consum minim de carburan]i. Puntea fa]` înt`rit` cu ridic`tor în trei puncte încorporat asigur` stabilitate [i flexibilitate sporit` în operare, precum [i o manevrabilitate excelent` pentru aceast` clas` de tractoare. Foarte utile s-au dovedit capotele tip „te[it”, care ofer` vizibilitate [i orientare optime, facilitând astfel aplica]iile pe spa]ii înguste sau în condi]ii mai dificile, precum [i modul de operare la lucr`rile cu înc`rc`toare fontale.

Inginerii MF adaug` \n permanen]` noi caracteristici seriilor de tractoare Massey Ferguson MF 6400, 7400 [i 8600, cu puteri superioare.

MF 8600 - Massey Ferguson aduce îmbun`t`]iri considerabile acestei serii de tractoare

randament sporit [i a unui consum redus de combustibil. Puterea [i cuplul excelente sunt furnizate de un nou model al transmisiei Dyna-4, care a fost modificat` [i optimizat` pentru plaja de puteri pân` la 110 CP, cu scopul de a reduce greutatea

www.agrimedia.ro

Cea mai modern` tehnologie Tier4i e³-SCR [i noi caracteristici.

La trei ani de la lansarea cu succes a seriei MF 8600, prima serie de tractoare cu sistem de reducere catalitic` selectiv` [i tehnologie AdBlue, Massey Ferguson vine cu inova]ii remarcabile [i totodat` cu o nou` genera]ie a sistemului de reducere catalitic` selectiv` SCR. Prin revizuirea,

respectiv îmbun`t`]irea instala]iei de injec]ie tip CommonRail [i utilizarea unui catalizator (Diesel Oxidation

Catalyser) se ob]ine un randament superior al tractorului. Sporirea eficien]ei [i a fiabilit`]ii, concomitent cu reducerea consumului de carburan]i [i AdBlue, dar [i a emisiilor poluante corespund pe deplin obiectivelor agriculturii din prezent [i viitor.

Combinele MF Beta ParaLevel ofer` în segmentul de putere medie tehnologie de orizontalizare de ultim` genera]ie Massey Ferguson introduce, o dat` cu combinele MF7360 [i MF7370 Beta Martie 2011 45

ParaLevel, un nou concept de combine cu sistem automat pentru lucr`rile în pant`. Acest sistem de orizontalizare

MF 9000 - noua serie de înc`rc`toare telescopice Massey Ferguson |n cadrul expozitiei SIMA din Paris, Massey Ferguson a prezentat pentru prima dat` noua serie de înc`rc`toare telescopice MF 9000, care ofer` o combina]ie extraordinar` de confort,

automat` face parte din dotarea standard a combinelor cu 5 scutur`tori MF 7360 Beta PL [i cu 6 scutur`tori MF 7370 Beta PL. Noile combine MF Beta dispun de toate caracteristicele-cheie ale seriei Beta. |n plus, Massey Ferguson a adus inova]iile necesare, pentru a întâmpina cerin]ele unei agriculturi moderne [i eficiente: motoare cu consum de carburan]i [i emisii poluante minime, tehnologia SCR, sisteme CANbus de ultim` genera]ie, ecrane tip Touch-Screen [i un mod de operare facil [i confortabil.

recent [i conceput pentru aplica]ii speciale.

Massey Ferguson este, de peste 50 de ani, lider mondial în domeniul tractoarelor Tractoarele, combinele [i utilajele agricole Massey Ferguson sunt caracterizate prin randament [i fiabilitate excelente, confort ridicat, calitate des`vâr[it` [i productivitate maxim`. Paleta utilajelor [i echipamentelor agricole Massey Ferguson con]ine combine de recoltat, tractoare cu o gam` vast` de puteri pentru aplica]ii diverse, înc`rc`toare telescopice [i ma[ini speciale, întâmpinând astfel cu succes multiplele cerin]e impuse agriculturii performate din prezent [i viitor.

dimensiuni compacte, dinamice, manevrabilitate excelent`, performan]` ridicat` [i productivitate sporit`.

Cele 4 noi modele, cu capacitate de ridicare între 2,2 [i 3,5 t, în`l]ime de ridicare între 5,2 [i 7 m [i motoare cu o gam` de puteri de la 75 la 130 CP, vor înlocui modelele precedente, cu excep]ia modelului MF 89410 (3,5 t/10 m), lansat

INTEGRA - un pachet integrat, lansat de MAP |n urm` cu doi ani, firma MAP - Ma[ini Agricole Performante, importator unic al Grupului Same Deutz-Fahr \n România, a lansat pe pia]a agricol` un nou concept de servicii integrate, menite s` \nlesneasc` achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole performante.

46 Martie 2011

Pentru a promova acest pachet de servicii, destinate exclusiv fermierilor, MAP a \nceput s` organizeze ample evenimente \n mai multe regiuni din ]ar`, desf`[urate sub denumirea de INTEGRA.

|ntr-un singur loc, fermierii pot g`si o banc` comercial` capabil` s` finan]eze,

\n condi]ii avantajoase, activitatea agricol` [i achizi]ia de tehnic` performant`, precum [i o firm` de consultan]` care s` fac` documenta]ia necesar` pentru accesarea fondurilor structurale. Totodat`, se pot informa cu privire la modalit`]ile de stocare optim` a produc]iei agricole sau a producerii \n

„Ini]iativa INTEGRA a venit datorit` faptului c` fermierii au vrut s` adere la acest program. |n fiecare an, venim cu produse noi, iar acum oferim solu]ii pentru achizi]ia de utilaje, cu avans zero, [i finan]area activit`]ii curente din agricultur`. Avem solu]ii integrate pentru orice tip de fermier, fie c` administreaz` suprafe]e mari, fie mici”, a precizat dl Maoro Frola, pre[edintele firmei MAP - Ma[ini Agricole Performante.

Produse financiare Produsul pentru \nfiin]area culturilor agricole sau creditul Recolta este destinat finan]`rii cheltuielilor agricole, precum achizi]ia de semin]e, \ngr`[`minte chimice, erbicide, substan]e pentru tratarea semin]elor, combustibil, consumabile, pentru \ntre]inerea utilajelor agricole, asigurarea culturilor etc.

Suma minim`, echivalent` \n lei, este de 30.000 de euro. Avantajele acestui credit sunt acelea c` sumele se ramburseaz` pe m`sura \ncas`rilor din valorificarea produc]iei, acestea putând fi utilizate imediat; dobânda este avantajoas`, fiind variabil` \n func]ie de indicele ROBOR 3 luni, cu marj` de 3%.

Pentru accesarea fondurilor europene, \n scopul achizi]iei de tehnic` agricol` performant`, MAP sprijin` fermierii pentru \ntocmirea proiectelor pe m`surile 121 Modernizarea exploata]iilor agricole; 312 Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de micro\ntreprinderi [i 123 pentru achizi]ia de echipamente de stocare [i condi]ionare a produc]iei

agricole (silozuri, usc`toare etc.) [i mijloace de transport.

Pentru M`sura 121, MAP acord` finan]are 100% + TVA, pe o perioad` de creditare de maximum 7 ani, la o dobând` ROBOR de +3,85. La aceast` m`sur`, perioada de gra]ie este de maximum 4 luni. |n privin]a creditului acordat pentru achizi]ia de ma[ini, utilaje, echipamente, accesorii [i instala]ii, pe M`sura 312, MAP ofer` finan]are pân` la 100% + TVA, dobând` ROBOR de +2,85, perioad` de creditare de maximum 5 ani, durat` de utilizare de maximum 60 de zile [i perioad` de gra]ie de pân` la 6 luni, \n func]ie de durata de utilizare.

La M`sura 123, MAP ofer` finan]are pân` la 100% + TVA, la o dobând` ROBOR 3 luni +3%, pe o perioad` de creditare de maximum 5 ani. Un alt produs financiar pe care l-a lansat MAP este „Utilaje cu avans 0”.

Pentru cei care doresc s` achizi]ioneze silozuri prin leasing, firma MAP cere un avans minim de 10%, iar perioada de finan]are este de 7 ani. Leasingul pentru utilaje se face pentru o perioad` de 5 ani, iar avansul reprezint` 15% din pre]ul de achizi]ie al echipamentului.

La acest produs, MAP are o dobând` promo]ional` de 4,8% la euro. |n cadrul expozi]iei INDAGRA 2010, MAP a lansat un card de fidelitate pentru to]i clien]ii s`i pentru ob]inerea unui discount special la fiecare achizi]ie de piese de schimb originale, de lubrifian]i [i la fiecare interven]ie a echipei de service.

Aceste produse financiare, prezentate la INTEGRA de la Bac`u, au fost apreciate de fermierii veni]i \n num`r mare, \n primul rând, datorit` accesibilit`]ii lor.

Martie 2011 47

Ana MUST~}EA

sistem ecologic.

To]i ace[ti actori, banca Intesa Sanpaolo, GBM, Silo Sitem [i FATA Asigur`ri, au fost reuni]i de MAP, pentru c` ]elul s`u este acela de a veni \n sprijinul fermierului, cu informa]ii [i solu]ii de finan]are.

|n tehnologia de utilizare a erbicidelor, metoda de aplicare urm`re[te, pe lâng` realizarea unei eficacit`]i maxime asupra buruienilor, [i \nl`turarea de la bun \nceput a efectelor negative asupra culturii.

Preg`tirea [i reglarea corect` a utilajelor pentru erbicidat Utilizarea erbicidelor \n practic` distinge dou` metode principale de aplicare, [i anume: prima, aplicarea pe sol \nainte de sem`natul sau r`s`ritul culturii (aplicarea

preemergent`); a doua, aplicarea \n timpul vegeta]iei, adic` dup` r`s`ritul culturii (aplicarea postemergent`).

Aplicarea pe sol este proprie erbicidelor reziduale, fiind efectuat` \n scop preventiv.

Aplicarea pe vegeta]ie vizeaz` erbicidele de contact, cu ac]iune total` sau selective, precum [i erbicidele cu absorb]ie foliar`. |n cazul aplic`rii erbicidelor pe sol, terenul trebuie s` fie atent lucrat, bine m`run]it [i perfect nivelat. Acest mod de preg`tire a terenului asigur` o vitez` uniform` de deplasare a agregatelor [i o distribu]ie cât mai uniform` a erbicidelor. |n tehnologia de folosire a erbicidelor, cu excep]ia celor granulate, cele existente sub form` de pulbere, emulsii sau solu]ii se aplic` prin stropire, cu ajutorul apei, utilizându-se o aparatur` ce pulverizeaz` erbicidele uniform [i dirijat, \n benzi sau pe toat` suprafa]a. |n prezent, cea mai r`spândit` [i mai uzitat` metod` de aplicare a erbicidelor este metoda prin stropiri sub form` de pic`turi. M`rimea pic`turilor este indicat s` fie cuprins` \ntre 150 [i 500 microni.

48 Martie 2011

Dac` pic`turile sunt mai mici de 150 de microni, vor fi luate u[or de vânt sau se evapor` repede când timpul este c`lduros, \n detrimental p`trunderii lor \n plante. Pic`turile mari nu asigur` o distribu]ie uniform` a erbicidului aplicat.

Cantitatea de solu]ie (ap`) la hectar este \n func]ie de utilajele cu care se aplic` erbicidele. Utilajele terestre aplic`, \n medie, 200-600 de litri de ap` la hectar; echipamentele de stropit montate pe avioane sau elicoptere aplic`, \n medie, 50-100 litri de ap` la hectar; aparatele de stropit ac]ionate manual folosesc, \n medie, 600-100 litri la hectar.

Productivitatea pe aparat este diferit`. Cea mai bun` distribu]ie [i productivitatea cea mai ridicat` a aplic`rii erbicidelor \n perioada de vegeta]ie (postemergent) poate avea loc când erbicidarea se face cu ajutorul avia]iei utilitare. Prezint` dezavantajul unui pre] de cost foarte ridicat.

Calitatea tratamentelor este influen]at` [i de factorii dependen]i de utilajul folosit, cum sunt: alegerea tipului de duze, stabilirea presiunii de lucru, stabilirea vitezei de deplasare a agregatului, reglarea \n`l]imii de stropire, stabilirea

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 49

Victor V~T~MANU

debitului \n timp [i pe suprafa]` (proba ma[inii), calitatea apei pentru preg`tirea solu]iei etc.

Alegerea corect` a tipului de duz`, \n paralel cu stabilirea parametrilor privind presiunea de lucru [i viteza agregatului au o importan]` deosebit` \n reu[ita tratamentului.

Cu privire la duze, exist` \n dotarea actual` a agriculturii diferite tipuri de duze, cu unghiuri de \mpr`[tiere de 65-80 [i 110 grade C, diversificate pe mai multe debite. Seria duzelor este reprezentat` de numere cu 4-5 cifre: primele dou` sau trei cifre reprezint` unghiul de dispersie a jetului, iar ultimele dou` reprezint` debitul duzei, variabil \ntre 1 [i 15 litri.

La tratamentele \n benzi se folosesc duzele care asigur` un unghi de dispersie mare, pentru ca distan]a dintre duze [i sol s` fie cât mai mic`, \n scopul limit`rii influen]ei curen]ilor de aer.

Tot la erbicidarea \n benzi, l`]imea benzii este \n func]ie de \n`l]imea duzei fa]` de sol. La 20 de cm \n`l]imea duzei fa]` de sol se realizeaz` o band` cu erbicid de 35 cm l`]ime.

Pentru erbicidare total`, la ora actual` exist` duze care ofer` posibilitatea de reglare a \n`l]imii de pulverizare \ntre 90 [i 500 mm.

Pentru tratamentul pe toat` suprafa]a, montarea duzelor se face astfel \ncât marginile elipsei s` se suprapun` pe circa 1/4-1/5 (respectiv 6-7 cm), pentru a compensa diferen]a de cantitate de erbicid maxim` existent` la capetele elipsei. |n cazul \n care duzele se vor monta prea jos, r`mân benzi netratate [i invers, când se fixeaz` prea sus, rezult` benzi tratate cu cantit`]i normale [i benzi cu doze duble.

50 Martie 2011

Presiunea \n timpul lucrului trebuie s` fie cuprins` \ntre 2 [i 4 atmosfere. |n func]ie de presiune, se realizeaz` m`rimea pic`turilor. Nu se recomand` presiuni sub 2 atmosfere (pic`turile sunt prea mari, neuniforme \n reparti]ie) [i nici peste 4 atmosfere (pic`turile sunt prea fine, fiind luate de vânt etc.).

Dup` alegerea duzelor [i montarea lor corect` pe rampa de pulverizare, se verific` debitul individual la fiecare duz`.

Debitul se verific` sta]ionar, cu presiunea \n regim de lucru, colectând \n vase separate lichidul evacuat de fiecare duz` \n parte, timp de 1 minut.

Se m`soar` separat debitul fiec`rei duze, calculându-se debitul mediu al duzelor.

Debitul duzelor se consider` satisf`c`tor \n situa]ia \n care diferen]ele nu dep`[esc 50% fa]` de medie. Duzele cu abateri mai mari se \nlocuiesc.

Dup` verificarea efectuat` \n sta]ionar, privind debitul [i uniformitatea de stropire a fiec`rei duze, se trece la proba de teren a ma[inii sau a agregatului folosit.

Proba ma[inii de erbicidat se face cu ap` curat`, se execut` la o vitez` de \naintare constant` (de obicei viteza a II-a a tractorului U650) cu o presiune f`r` varia]ii, necesar` realiz`rii pic`turilor

de dimensiuni dorite. |n acest scop, se instaleaz` g`le]i la mai mult de jum`tate din duze pentru aplicarea integral`.

Se pun jaloane care indic` momentul intr`rii \n lucru a ma[inii [i \nceputul colect`rii lichidului [i jaloane care indic` \ncetarea lucrului [i ridicarea g`le]ilor unde s-a colectat lichidul.

Pân` la primul jalon trebuie s` fie o distan]` suficient` pentru ca ma[ina s` intre \n regim normal de lucru. Prin m`surarea lichidului din fiecare g`leat` cu ajutorul unui cilindru gradat se verific` uniformitatea debitului duzelor.

Cantitatea total` \mpar]it` la num`rul de duze determin` debitul mediu per duz`. |nmul]ind debitul unei duze cu num`rul duzelor \n lucru se afl` cantitatea de lichid administrat la suprafa]a luat` \n verificare [i apoi se calculeaz` debitul la hectar. Opera]ia se repet` de 3 ori [i se face o medie.

Exemplu: distan]a dintre jaloane = 100 m; num`rul de duze per agregat = 24 buc`]i; l`]imea de lucru a agregatului = 12 metri; debitul mediu per duz` = 1,5 litri. Cantitatea total` de ap` aplicat` pe l`]imea de 12 m x 100 m lungime = 1.200 metri p`tra]i [i se calculeaz` ca 1,5 x 24 = 36 litri de solu]ie. Deci, dac` la 1.200 metri p`tra]i s-a administrat cantitatea de 36 litri ap`, la 10.000 metri p`tra]i revin 300 litri/hectar.

Debitul ma[inilor de aplicare a erbicidelor se poate stabili [i pe cale volumetric`. |n acest scop, se umple rezervorul ma[inii cu ap` [i pe terenul destinat aplic`rii erbicidului se parcurge, la presiunea [i viteza de \naintare la care se va lucra, o anumit` suprafa]`. Se completeaz` apoi m`surând cantitatea de ap` folosit` din rezervor. Pe baza acesteia [i a suprafe]ei acoperite, se calculeaz` debitul la hectar.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 51

Rap`nul, f`inarea, lepidopterele [i bolile de depozit au fost principalele subiecte dezb`tute \n cadrul seminarului OptiTech organizat de Syngenta, \n zilele de 24 [i 25 februarie a.c. \n jude]ul Covasna.

Evenimentul se desf`[oar` anual [i este dedicat exclusiv domeniului de pomicultur`, cu scopul de a prezenta cele mai inovatoare [i integrate tehnologii de protec]ie, capabile s` asigure cre[terea productivit`]ii livezilor.

Tehnologii performante pentru protec]ia livezilor

„Am \nceput acest proiect - Forumul de Pomicultur` - anul trecut, deoarece dorim s` venim cu mai multe informa]ii, viziuni, solu]ii pentru ob]inerea unor produc]ii mai mari [i de calitate”, a afirmat, la \nceputul seminarului, dl Florin Ni]u, director de produs la Syngenta, \n cadrul Diviziei de Protec]ia plantelor.

La acest eveniment, invitat special a fost dl Jan Hoogland, consultant pomicol \n cadrul Syngenta International, care a abordat o serie de probleme: programe de combatere a d`un`torilor, constituite pe metode integrate care protejeaz` entomofauna util`; protec]ia livezilor

52 Martie 2011

\mpotriva rap`nului [i f`in`rii; eficacitatea produsului Switch folosit \n combaterea bolilor ce se pot manifesta \n vegeta]ie [i depozit.

Combaterea lepidopterelor O avertizare f`cut` de speciali[tii de la Syngenta a fost aceea c` popula]iile de d`un`tori cresc ca urmare a schimb`rilor climatice. „|n regiunile sudice, ciclul de via]` al lepidopterelor se schimb` c`tre trei genera]ii”, a precizat dl Ni]u. Drept urmare, pentru eficien]a schemei de tratament trebuie s` se ]in` seama de aceste modific`ri, de faptul c` num`rul de produse fitosanitare se reduce, fenomenul de rezisten]` la insecticide cre[te, iar nesincronizarea avertiz`rilor cu apari]ia d`un`torilor \n teren [i utilizarea de produse neselective cu entomofauna util` pot duce la e[ecul combaterii eficiente a lepidopterelor.

Pentru adaptarea strategiei de combatere, Syngenta recomand` utilizarea capcanelor feromonale, pentru identificarea apari]iei d`un`torului, folosirea produselor adecvate ciclului de dezvoltare a d`un`torilor, acoperirea cât mai uniform` a plantelor cu insecticid, precum [i alternarea claselor chimice. „Dac` \n prima genera]ie avem 1% atac, \n a doua genera]ie procentul cre[te la

10%. De aceea este important s` trat`m \nc` din prima genera]ie. Po]i combate mai u[or o popula]ie mai mic` de d`un`tori, decât una mai mare. Totodat`, la efectuarea tratamentului este important ca produsul ales s` corespund` ciclului de dezvoltare a d`un`torilor. De exemplu, se aplic` un produs ovicid, cum este Insegar, pentru combaterea ou`lor de d`un`tori, iar momentul de aplicare este atunci când adul]ii \ncep s` depun` ponta”, a afirmat dl Ni]u.

Exist` produse care pot combate d`un`tori afla]i \n diferite stadii de dezvoltare, cum este, de exemplu, insecticidul Match, care are ac]iune ovi-larvicid`.

Ovicidele ac]ioneaz` rezidual prin contact \nainte de depunerea ou`lor, prin contact direct pe ou`le depuse sau combinat.

Larvicidele ac]ioneaz` \n mod normal asupra larvelor ce se deplaseaz` pe suprafa]a tratat` (contact) sau ingerând produsul din epiderm`, când larva \ncepe perforarea activ` a fructelor. „Avantajele folosirii larvicidelor sunt acelea c` sunt produse ieftine [i eficiente, \ns` exist` riscul apari]iei reziduurilor \n plante dac` se folosesc prea des”, a mai afirmat directorul de produs.

Pentru a \n]elege mai bine modul de ac]iune a insecticidelor, speciali[tii de la Syngenta au prezentat un tabel \ntocmit

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 53

pe diferite clase chimice. Piretroizii, de exemplu, nu au ac]iune ovicid`, \ns` combat larvele prin contact [i ingestie.

Unele substan]e mai noi au efect ovi-larvicid, ac]ionând prin contact (pe larvele neonate ce ies din ou`) [i ingestie pe larve. Din aceast` categorie fac parte [i insecticidele Affirm [i Voliam Targo, pe care Syngenta inten]ioneaz` s` le lanseze pe pia]` anul viitor.

Produse preparate pe baz` de virusuri Jan Hoogland a vorbit despre schema practicat` \n Olanda pentru combaterea lepidopterelor, respectiv a viermelui merelor (Cydia pomonella) [i moliei pieli]ei fructelor (Adoxophyes reticulana). „Produsul Insegar ofer` prima oportunitate de a combate lepidopterele, iar momentul optim de aplicare este \nainte de \nflorire.

Pentru c` exist` o specie de lepidopter`, cotarii, care prezint` imunitate natural` la acest produs, se mai aplic` un insecticid, de exemplu Runner. |n a doua [i a treia s`pt`mân` din luna mai, dup` scuturatul petalelor, se revine cu Insegar, iar la o s`pt`mân` dup` se aplic` cel`lalt produs.

Urmeaz` iar Insegar, dup` care se aplic` produse preparate pe baz` de virusuri.

Num`rul total de produse de protec]ia plantelor aplicat \n livezi este de 18-25, \ns` din iunie nu se mai aplic` produse conven]ionale, ci doar cele pe baz` de virusuri”, a precizat dl Hoogland. |n livezile din Olanda nu se practic` tratamente de iarn`, iar atacul de acarieni se situeaz` sub pragul economic de d`unare, deoarece se folosesc produse selective cu entomofauna util`. „Toate insecticidele care omoar` entomofauna util` sunt interzise \n Olanda”, a mai spus dl Hoogland. |n aceast` ]ar`, cheltuielile de produc]ie \nregistrate pe un hectar de livad` de mere se situeaz` \n jurul a 2.000 euro, iar produc]ia de mere calitatea I ob]inut` este de 60-70 tone/ha.

Combaterea bolilor de depozit |n opinia dlui Jan Hoogland, bolile de depozit sunt cele mai frustrante pentru cultivatori. „Stochezi fructele, cu speran]a c` sunt s`n`toase, [i când deschizi celula vezi c` sunt pierderi nea[teptate. La o produc]ie estimat` de 35 tone/ha [i la un grad de atac de 10% \n depozit, pierderile pe unitatea de suprafa]` se situeaz` \ntre 1.000 [i 1.500 de euro. De aceea, un control eficient al bolilor de depozit 54 Martie 2011

este \ntotdeauna preferabil”, a precizat specialistul \n pomicultur`.

Un fungicid care combate foarte bine un spectru larg de boli la un num`r mare de culturi [i care poate fi un instrument puternic [i performant \n strategia de combatere a bolilor de depozit ale fructelor este Switch. Produsul, omologat anul trecut \n România, con]ine dou` substan]e active (fludioxonil [i cyprodinil) [i are dubl` ac]iune, sistemic` [i de contact, blocând bolile \n locuri diferite ale ciclului de infec]ie [i dezvoltare.

Componentele active fludioxonil [i cyprodinil combat un spectru larg de boli, precum: Botrytis cinerea, Monilia spp, Gloeosporium spp, Penicillium spp, Nectria spp, Venturia inaequalis, Alternaria spp, Stemphylium spp [i Phialophora spp.

Switch, aplicat \nainte de recoltare, m`re[te perioada de p`strare a fructelor.

Pentru prevenirea apari]iei formelor rezistente, se recomand` alternarea cu produse din alte grupe chimice, dup` 2-3 aplic`ri cu Switch pe sezon.

Dac` se opteaz` pentru efectuarea unui singur tratament cu acest produs, acesta se aplic` cu o s`pt`mân` \nainte de recoltare, iar dac` se alege o schem` de dou` aplic`ri, acestea se efectueaz` \n s`pt`mânile 3 [i 1 \nainte de recoltare.

pentru a elibera ascosporii, ci [i de timpul de umectare a frunzelor. „La temperaturi sc`zute, ascosporii au nevoie de circa 20 de ore pentru a produce infec]ia, iar la temperaturi ridicate aceasta se \nregistreaz` \n 5 ore. Sfâr[itul lunii martie, \nceputul lui iunie, este perioada cea mai critic` pentru instalarea rap`nului. Dac` nu se aplic` tratamente \n acest interval, pân` la recoltare se vor \nregistra infec]ii cu conidii”, a precizat dl Jan Hoogland. |n livezile din Olanda, \n perioada ascosporilor se aplic` produse preventive, pe baz` de cupru, urmate de cele cu mancozeb/metiram [i produsele Captan sau Ditianon. Când se [tie c` s-a produs infec]ia, se trateaz` cu Chorus [i Score.

Pentru a reduce presiunea de infec]ie din livad`, dl Hoogland recomand` cur`]area zonei de sub pomi [i tocarea frunzelor deoarece descompunerea duce la distrugerea miceliului. „Prin tocarea frunzelor, riscul de infec]ie se reduce.

Mul]i folosesc foliar uree (5%), \n toamn` la scuturarea frunzelor, sau cinamid` calcic`, pentru o mai bun` descompunere [i devitalizare a ascosporilor”, a afirmat specialistul \n pomicultur`.

Strategie durabil` [i eficient` de combatere a bolilor

|n programul de combatere a rap`nului, Syngenta recomand` aplicarea produselor Chorus [i Score, dou` fungicide care ofer` protec]ie ridicat`, mai ales \n perioada critic`, când are loc infec]ia primar`.

Produsul Chorus cu substan]a activ` cyprodinil se aplic` pân` la sfâr[itul \nfloririi [i este eficient la temperaturi mai mici de 10°C. Score se aplic` dup` \nflorire, la temperaturi de peste 10°C, iar substan]a sa activ` este difenoconazol.

Num`rul de tratamente cu fiecare produs este de 3-4/an, dup` care se recomand` alternarea cu produse din alte grupe chimice decât triazoli sau anilinopirimidine. Utilizarea \n amestec

Aceast` tem` a fost dezb`tut` pe larg de speciali[tii de la Syngenta \n cea de-a doua zi a evenimentului, iar bolile descrise au fost rap`nul [i f`inarea la m`r. Pentru a \ntocmi un program optim de combatere a bolilor, este necesar s` cuno[ti cât mai multe informa]ii despre agentul d`un`tor, despre biologia sa, istoricul livezii, stadiul infec]iei etc. |n cazul rap`nului, infec]ia primar` se face prin ascosporii r`ma[i \n sol peste iarn`, iar cea secundar` prin conidii. Ascosporii ajung pe plante, antrena]i fiind de pic`turile de ap` din precipita]ii. Infec]ia depinde nu doar de c`derea precipita]iilor

Chorus [i Score - eficien]` \mpotriva rap`nului

www.agrimedia.ro

Martie 2011 55

cu parteneri cu ac]iune multipl`, precum Bravo, \n raport de 1:1, este benefic` \n caz de presiune ridicat`, precum [i \ntr-o strategie de protec]ie pe termen lung.

Ana MUST~}EA

F`inarea difer` complet de rap`n, iar pentru combaterea sa eficient` este necesar s` se cunoasc` urm`toarele: ciuperca supravie]uie[te peste iarn` pe plante (muguri), nu are nevoie de ap` pentru sporulare, se dezvolt` pe suprafa]a frunzei, frunzele noi [i cele tinere sunt sensibile la atac. Are o perioad` scurt` de incubare (3-5 zile), se \nregistreaz` mai multe genera]ii \ntr-un interval scurt de timp, germinarea sporilor se face la temperatura de 20-22°C [i umiditatea atmosferic` de peste 70%. Infec]ia pe fructe se face imediat dup` scuturatul petalelor, iar mugurii infecta]i sunt mai sensibili la \nghe].

Reducerea presiunii de infec]ie \n livad` se poate face prin eliminarea l`starilor infecta]i, t`iatul bun \n iarn` pentru „pomi deschi[i” [i utilizarea de regulatori de cre[tere. Toate aceste ac]iuni pot ajuta la reducerea infec]iei, dar nu garanteaz` combaterea definitiv` a bolii.

Pentru combaterea chimic` a f`in`rii, speciali[tii Syngenta recomand` folosirea produsului Topas, aplicat la \nceputul dezvolt`rii bolii, \n doz` de 0,3 l/ha.

La sfâr[itul celor dou` zile de seminar, pomicultorii au propus o serie de subiecte, care s` fie dezb`tute de speciali[tii Syngenta \n cadrul OptiTech 2012.

Acestea au fost: combaterea moniliozei la sâmburoase; r`ritul chimic; rolul adjuvan]ilor, strategii pentru combaterea b`[ic`rii la piersic; combaterea roz`toarelor; descrierea noilor produse chimice; organizarea produc`torilor \n diferite ]`ri.

Reprezint` serviciul de prognoz` agrometeorologic` furnizat de Syngenta, disponibil gratuit pe site-ul firmei, ce analizeaz` o serie de parametri meteo, precum temperatura exterioar`, umiditatea, nivelul precipita]iilor, viteza [i direc]ia vântului, [i indic` momentul oportun al aplic`rii produselor de protec]ia plantelor pentru urm`toarele 5 zile.

Agricast

Syngenta, \n date [i cifre

• 25.000 de angaja]i, \n peste 90 de ]`ri • 5.000 de angaja]i lucreaz` pentru cercetarea [i dezvoltarea de noi produse • 1 miliard $ sunt investi]i anual \n domeniul cercet`rii • produsele Syngenta protejeaz` anual 1,6 milioane de tone de cartofi • 1 din 6 tomate din lume provine de la Syngenta • 1 din 6 ardei din lume provine de la Syngenta • 1 din 5 pepeni verzi din lume provine de la Syngenta • 4 milioane de tone de bumbac sunt produse folosind tehnologiile firmei de protec]ia plantelor • 70% din Scotch Whisky este produs din orz Syngenta • \n fiecare an, compania preg`te[te peste 3 milioane de fermieri pentru utilizarea \n siguran]` a produselor de protec]ia plantelor

Paul Claxton, director al filialelor Syngenta din România, Bulgaria [i Republica Moldova

Din data de 4 aprilie 2011, Paul Claxton, în prezent director general al Syngenta Agro SRL România, va coordona activitatea filialelor Syngenta din România, Bulgaria [i Republica Moldova.

Syngenta, cel mai mare furnizor mondial de inputuri pentru agricultur`, a anun]at la începutul lunii februarie 2011 noul mod 56 Martie 2011

de abordare a pie]ei, bazat pe integrarea la scar` mondial` a activit`]ilor sale din domeniul Semin]elor [i Protec]iei Plantelor.

Aceast` numire face parte din planul de implementare a noii strategii Syngenta [i are scopul de a optimiza furnizarea de solu]ii c`tre agricultorii din cele trei ]`ri. „Regiunea noastr` beneficiaz` de resurse înc` neexploatate complet, fiind zona care poate s` asigure o bun` parte din cererea tot mai mare de produse agricole [i alimentare. Syngenta este capabil` s` joace un rol major în cre[terea produc]iilor [i a productivit`]ii, prin generarea de solu]ii adaptate fiec`rei culturi [i zone.

Avem expertiza, produsele [i capacitatea de a livra valoare partenerilor no[tri”, a declarat Paul Claxton, referindu-se la noile provoc`ri.

Paul Claxton a urmat Facultatea de Biologie Aplicat` din Manchester (Anglia) [i a intrat în agribusiness în 1974, la firma Sandoz, una dintre precursoarele Syngenta. Are o experien]` bogat` în diferite pie]e agricole, din Africa de Sud [i pân` în Scandinavia. Începând cu anul 2007, domnul Claxton a ocupat func]ia de director general în cadrul Syngenta Agro SRL. Syngenta este o companie interna]ional` de vârf, cu peste 25.000 de angaja]i în peste 90 de ]`ri, cu to]ii dedica]i scopului de a cre[te poten]ialul plantelor.

Prin cercetare, o prezen]` global` [i angajament fa]` de parteneri, Syngenta contribuie la cre[terea productivit`]ii culturilor, protec]ia mediului înconjur`tor, a s`n`t`]ii popula]iei [i calit`]ii vie]ii.

www.agrimedia.ro

Stevia de gr`din` este o plant` peren`, asem`n`toare cu m`cri[ul, cu care are multe \nsu[iri comune. Se presupune c` originea sa ca plant` ar fi din zona sud-estic` a Europei, unde este r`spândit` \n special \n flora spontan` a unor ]`ri ca România sau Bulgaria.

Tehnologia de cultivare a [teviei de gr`din` Cultivarea acestei specii \n zonele prezentate anterior se face pe terenuri joase, umede, dar cu o fertilitate ridicat`.

De[i este o foarte bun` plant` comestibil` [i este folosit` \n alimenta]ia omului de foarte mult timp, mai precis cam din secolul al II-lea al erei noastre, [tevia este pu]in

www.agrimedia.ro

r`spândit` \n cultur`. |n România, cu toate c` este folosit` mult \n alimenta]ie, [tevia provine \n special din flora spontan`, mai ales prim`vara, \n cultur` fiind pu]in r`spândit`, ea fiind cultivat` \n special \n gr`dinile cultivatorilor individuali.

|ncepând din anul 1975, s-au f`cut eforturi sus]inute \n generalizarea acestei culturi \n produc]ie, \n special \n fermele legumicole specializate sau \n cazul asocia]iilor legumicole. {tevia se cultiv` pentru frunzele sale, care apar prim`vara devreme; acestea sunt mari,

Martie 2011 57

c`rnoase, u[or acide [i cu gust am`rui, se folosesc \n arta culinar` la preg`tirea diferitelor mânc`ruri, la fel ca [i cele de spanac [i lobod`, cu care se aseam`n` [i ca valoare alimentar`.

Victor V~T~MANU

{tevia este o specie peren`, având o r`d`cin` pivotant`, puternic`, care p`trunde adânc \n sol. Dup` r`s`rire, dezvolt` destul de repede o rozet` bogat` de frunze mari, alungite, cu limbul \ntreg, de culoare verde.

Tulpina floral` apare \n culturile f`cute prin sem`narea direct \n câmp numai \n anul al doilea de cultur`. La un num`r redus de plante, tulpinile florale apar la sfâr[itul perioadei de vegeta]ie a primului an de cultur`. Acestea ajung la \n`l]imea de 1-1,5 m [i sunt mult ramificate, fiecare ramifica]ie terminându-se cu o inflorescen]` sub form` de racem. |n timpul vegeta]iei apar flori mici, numeroase, hermafrodite, cu corola de culoare alb-verzuie. |nfloritul are loc \n luna iunie, polenizarea fiind alogam` anemofil`.

Fructul plantei de [tevie este denumit impropriu s`mân]`, el fiind o achen` triunghiular`, cu suprafa]` neted`, mat`, pân` la u[or lucioas`, de culoare maro-deschis pân` la ro[cat-maro.

S`mân]a este neuniform` ca m`rime, greutatea a 1.000 de semin]e este de 1,6-3 grame, \ntr-un gram \ntrând 350-600 de semin]e. Facultatea germinativ` trebuie s` fie de minimum 65-70%, iar aceast` \nsu[ire se p`streaz` circa 4 ani.

R`s`rirea, \n condi]ii de câmp, \n sezonul de prim`var`, are loc la circa 6-8 zile de la sem`nat. |n ceea ce prive[te cerin]ele fa]` de factorii de vegeta]ie, [tevia s-a adaptat foarte bine la condi]iile pu]in favorabile, ceea ce a permis r`spândirea acesteia foarte mult \n flora spontan`. {tevia de cultur` este pu]in

58 Martie 2011

preten]ioas`, mai ales \n ceea ce prive[te c`ldura [i lumina. Preten]ii deosebite manifest` cultura de [tevie fa]` de elementul umiditate, putând fi considerat` o plant` preten]ioas` fa]` de acest factor de vegeta]ie.

De asemenea, cultura de [tevie solicit` o aprovizionare bun` cu elemente hr`nitoare, cu un bun dozaj al macroelementelor NPK, ca urmare, la \nfiin]area culturii, terenul se fertilizeaz` cu \ngr`[`mânt organic, \n doz` de 40-50 de tone la hectar de gunoi de grajd bine fermentat. Dac` se men]ine cultivarea [teviei pe aceea[i sol`, dup` fiecare 4 ani de cultur` ai unui asolament legumicol, se va repeta aplicarea gunoiului de grajd, dar doza de aplicare va fi mai redus`, de circa 30-40 de tone la hectar de gunoi de grajd. |n privin]a solurilor, cultura de [tevie solicit` soluri de tipul celor nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, suficient de umede [i cu un bun grad de aprovizionare \n elemente, N:P:K, cu un con]inut \n humus de 4-5% [i o valoare a pH-ului de 6,7-7,5 (aproximativ, o valoare neutr`). |n ceea ce prive[te preg`tirea terenului \n vederea sem`natului, ca faz` a tehnologiei de cultivare, prima opera]iune care se execut` este fertilizarea de baz` pe care am prezentat-o anterior.

O importan]` deosebit` pentru reu[ita culturii de [tevie, ca plant` peren` [i care va r`mâne pe aceea[i suprafa]` mai mul]i ani, o reprezint` lucrarea de desfundare a terenului, care se execut` la adâncimea de 35-40 de cm. O dat` cu opera]iunea de desfundare a terenului, se face [i fertilizarea de baz` prin \ncorporarea \ngr`[`mântului organic (gunoiul de grajd). |n prim`var`, imediat ce solul s-a zvântat, se va face o afânare superficial`, la 8-10 cm,

cu grapa cu discuri. Tot \n aceast` perioad`, se va face [i modelarea terenului, atunci când se consider` a fi oportun` aceast` lucrare, \n straturi \n`l]ate, cu l`]imea de 104 cm. {tevia se cultiv` prin sem`nare direct` \n câmp. Cultura se poate \nfiin]a [i cu material biologic ob]inut prin desp`r]irea tufelor, \n acest caz planta]ia-mam` trebuind s` aib` o vârst` minim` de 3 ani.

Pe terenurile nemodelate, sem`natul se poate face mecanic, cu ajutorul sem`n`torii SUP 21 [i cu un tractor de tipul L445. Epoca optim` de \ns`mân]at este 1-15 martie, dar poate fi extins` \n \ntreaga perioad` a decadei a doua a lunii martie.

Schema de sem`nat este \n rânduri echidistante, la 30-35 de cm. Pe teren modelat, sem`natul se face \n benzi de dou` rânduri, cu distan]` \ntre rânduri de 20 de cm, iar \ntre benzi de 40 de cm.

Norma de s`mân]` care se folose[te \n mod curent este de 5-6 kilograme la hectar, \n func]ie de calitatea semin]ei, iar adâncimea de sem`nat este superficial`, la 2-3 cm. |n ceea ce prive[te lucr`rile de \ntre]inere, acestea \ncep imediat dup` r`s`rire, când plantele au deja 3-4 frunze normale. Aici intervine opera]iunea de r`rit, când, prin smulgere, plantele de [tevie se las` la un interval de 20 cm pe rând, iar plantele care rezult` de la aceast` opera]iune pot fi folosite pentru consum.

Ca lucr`ri generale de \ntre]inere amintim: pr`[itul repetat, pentru a stopa dezvoltarea buruienilor, irigarea, atunci când condi]iile de clim` o impun [i, dup` caz, fertilizarea suplimentar` cu macroelemente, numai dac` planta solicit` acest lucru. |n general, legumicultorii nu adopt` aceast` fertilizare suplimentar`, deoarece se ajunge la o dezvoltare luxuriant` a frunzelor, \n dauna calit`]ii frunzelor.

Recoltarea culturii de [tevie are loc prim`vara devreme, când se recolteaz` frunzele pentru consum, iar acestea sunt tinere [i fragede, \nlocuind celelalte legume verde]uri.

Recoltarea se face manual, prin ruperea frunzelor de la colet, alegând numai frunze tinere [i fragede. |n acest caz, produc]ia de frunze de [tevie, care poate fi ob]inut` \n condi]iile specifice ale României, variaz` \n func]ie de anul culturii: \n primul an de la \nfiin]are, produc]ia poate fi de 5-6 tone frunze la hectar, iar la planta]iile care au vârsta de 2-4 ani, se ob]in produc]ii de peste 10-12 tone frunze la hectar.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 59

Concursul „Vinalies Internationales”, organizat la Paris (Fran]a), este unul dintre cele mai importante manifest`ri de acest gen din lume, câ[tigându-[i prestigiul prin nivelul ridicat de exigen]` cu care acord` distinc]ii vinurilor participante.

«Solo Quinta» a luat trofeul la Concursul interna]ional de vinuri din Fran]a

Ana MUST~}EA

|n acest an, evenimentul s-a desf`[urat \n perioada 25 februarie-1 martie 2011, iar num`rul vinurilor \nscrise la concurs a cunoscut o cre[tere de circa 4% fa]` de 2010. Peste 3.000 de vinuri din sortimente diferite au participat la acest concurs, care este structurat pe [apte categorii: vin ro[u, vin alb sec, vin rose sec, vinuri licoroase, vinuri dulci, efervescente [i distilate. La categoria vinurilor albe seci, Solo Quinta 2010, crea]ie a societ`]ii Cramele Reca[, a ob]inut premiul cel mare [i, prin num`rul mare de puctaj \nregistrat, i s-a acordat trofeul „Vinalies Internationales”.

Pentru a s`rb`tori [i marca aceast` reu[it`, Ministerul Agriculturii a organizat, la data de 9 martie a.c., o conferin]` de pres`. „Este prima conferin]` de pres` organizat` special pentru un anumit sector. Este o noutate [i o deschidere \n viitor, pentru a eviden]ia un succes de mare prestigiu [i \ntr-un domeniu de mare importan]` economic`. Acest trofeu confirm` un mare succes al viticulturii române[ti”, a precizat dl Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii.

Ioan Georgiu, directorul general al societ`]ii Cramele Reca[, a precizat c` ob]inerea acestui trofeu confirm` poten]ialul uria[ pe care \l au vinurile autohtone pe pia]a interna]ional`. „Este un eveniment important pentru noi [i pentru România [i arat` faptul c` putem face un export de calitate. Vinul Solo 60 Martie 2011

Quinta este ob]inut din cinci soiuri diferite [i prezint` un spectacol de gust [i de arome. Acest rezultat ne confirm` c` avem un poten]ial uria[ [i, chiar dac` planta]iile viticole Reca[ nu sunt \n cel mai bun areal, cu eforturi \n procedeul tehnologic se pot ob]ine bune rezultate”, a spus dl Georgiu.

Datorit` succesului \nregistrat de Cramele Reca[, ministrul Agriculturii a \nmânat, la finalul conferin]ei, o Diplom` de Excelen]`. „Felicit`m echipa de profesioni[ti de la Cramele Reca[, care are toate motivele s` se considere elita celor mai reputa]i produc`tori de vinuri din lume [i \i oferim Diploma de Excelen]` din partea Ministerului Agriculturii. Pe viitor, vrem s` marc`m aceste succese [i s` acord`m astfel de diplome celor care ob]in rezultate deosebite. Vrem s` \ncepem cu aceast` mare distinc]ie”, a afirmat dl Tab`r`. |n cadrul concursului interna]ional de vinuri „Vinalies Internationales”, al`turi de vinul Solo Quinta 2010, care a ob]inut trofeul, au fost premiate cu medalii de argint vinurile Wolfhouse Rose 2010 (tot

crea]ie a Cramelor Reca[) [i Feteasc` Neagr` 2009 Domeniul Coroanei Segarcea, precum [i vinul Lacrima lui Ovidiu 12, care a primit medalia de aur.

Descrierea vinului Solo Quinta 2010 este un cupaj de Feteasc` Neagr`, Chardonnay, Muscat, Feteasc` Regal` [i Sauvignon Blanc, un vin alb sec, lansat pe pia]` \ntr-o edi]ie limitat`, de circa 20 de mii de sticle/an.

Feteasca Neagr` a fost presat` direct [i fermentat` la temperatur` joas` ca un vin alb. Muscat, Sauvignon [i Feteasc` au fost vinificate cu o macera]ie pelicular`, fermentate \n cisterne de inox, la temperatur` joas`, timp de 3 s`pt`mâni.

Chardonnay a fost fermentat ini]ial \n inox, apoi \n barrique-rile de stejar transilv`nean, timp de 3 luni.

Aromele sunt foarte elegante [i pl`cute, mustind a tonuri de grapefruit, fructul pasiunii [i piersic`, cu atingeri de petale de trandafiri. Gustul este puternic, cu accente de fructe ro[ii de p`dure, piersic` [i pepene galben, vanilie [i busuioc, iar postgustul este unul de vin ro[u: lung [i condimentat.

Vinul Solo Quinta 2010 este comercializat pe pia]a româneasc` doar prin re]eaua magazinelor Cramele Reca[ [i a celor specializate, iar pre]ul unei sticle este de 70 de lei. Vinul creat de Cramele Reca[ se afl` \n Top 10 cele mai bune vinuri din lume din categoria celor albe seci.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 61

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

4.02.2011 - 25.02.2011

PIA}A GRâULUI Volatilitatea [i amplitudinea varia]iilor cotidiene au dus la amplificarea mi[c`rilor ini]iate \n ultima s`pt`mâna a lunii februarie, transformandu-le \n adev`rate mi[c`ri de panic`. Actualitatea din Libia duce la amplificarea \ngrijor`rilor din ]`rile din Africa de Nord, primul bazin importator de grâu din lume. Pe pia]a european`, volatilitatea este extrem`, cu amplitudini de la o zi la alta de 23 euro/ton`. Elementele fundamentale sunt solide, ceea ce se traduce prin men]inerea pre]urilor la un nivel ridicat.

GRâU

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

04 feb.2011

313.7

348.5

205.3

11 feb.2011

318.5

357.3

207.7

18 feb.2011

302.3

338.5

205.3

25 feb.2011

285.3

323.9

201.5

PORUMB PIA}A PORUMBULUI S`pt`mâna a fost marcat` de retragerea masiv` a fondurilor de investi]ii de pe pia]a materiilor prime, ceea ce a f`cut ca pre]ul porumbului s` scad`. Tensiunile politice existente \n zona Maghrebului [i \n Orientul Mijlociu au dus la \ngrijorarea operatorilor, care au preferat s`-[i vând` pozi]iile de]inute pentru a ob]ine un profit.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

04 feb.2011

267.9

292.9

236.9

11 feb.2011

278.5

299.5

239.5

18 feb.2011

279.5

305.9

236.9

25 feb.2011

280.5

308.5

232.3

ORZ

62 Martie 2011

PIA}A ORZULUI Orzul a pierdut [i el din competitivitate, ca urmare a presiunii exercitate de c`tre celelalte cereale furajere.

Volatilitatea a fost mai mare decât cea \nregistrat` \n cazul porumbului. Volatilitatea mare a grâului a dus la sc`derea pre]ului orzului. Orzul a fost atractiv la cump`rare, \ns` disponibilit`]ile s-au epuizat rapid, ceea ce a f`cut ca retragerile din stocul de interven]ie s` fie mai accelerate. Acest aspect a f`cut ca \n stoc s` mai r`mân` doar 11% din cantitatea ini]ial`.

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

04 feb.2011

209.3

206.9

208.5

209.3

238.5

236.9

11 feb.2011

205.3

212.7

209.7

211.3

238.5

239.3

18 feb.2011

201.3

207.7

208.5

206.9

238.5

233.7

25 feb.2011

190.3

195.7

190.7

194.3

215.3

220.7

www.agrimedia.ro

*

SOIA

PIA}A SOIEI Reevaluarea pre]urilor uleiurilor vegetale de la mijlocul ultimei s`pt`m창ni a lunii februarie poate duce la revigorarea pre]ului. Cre[trea pre]ului uleiului de soia din SUA a dus la revigorarea pre]ului acestei materii prime.

PIA}A RAPI}EI Pia]a european` a rapi]ei a fost marcat` de o sc`dere rapid` a pre]ului, ca urmare a reducerii pre]urilor de pe celelalte pie]e ale materiilor prime agricole, str창ns legat` de retragerea fondurilor de investi]ii de pe pia]`. Cre[terea spectaculoas` a pre]ului barilului de petrol nu a fost suficient`, pentru moment, pentru a inversa tendin]a actual` a pre]ului rapi]ei, av창nd \n vedere presiunea exercitat` de recolta bun` de soia din America Latin`, precum [i de lipsa de cerere a Europei.

Data

Bursa din Paris

04 feb.2011

482.5

11 feb.2011

476.9

18 feb.2011

460.9

25 feb.2011

455.5

www.agrimedia.ro

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

04 feb.2011

526.9

558.9

1419.5

11 feb.2011

520.3

547.9

1392.9

18 feb.2011

502.7

534.7

1334.5

25 feb.2011

501.7

529.7

1314.3

RAPI}~

FLOAREA -SOARELUI - SEMIN}E SEMIN]E FLOAREA-SOARELUI

FLOAREA-SOARELUI - ULEI

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui a sc`zut la cel mai mic nivel din ultimele trei s`pt`m창ni ale lunii februarie, ca urmare a evolu]iei pre]ului petrolului [i oleaginoaselor.

Data

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

04 feb.2011

1490.3

04 feb.2011

510.7

11 feb.2011

1480.5

11 feb.2011

510.7

18 feb.2011

1440.3

18 feb.2011

505.7

25 feb.2011

1405.3

25 feb.2011

465.9

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor [i Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din piata (traderi , producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel c` orice concluzie [i initiativa de actiune in baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

Martie 2011 63

Ordinul nr. 8 din 16 februarie 2011 al Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua controale, conform competen]elor legale, în locurile [i/sau în mediile în care se produc, se comercializeaz`, se utilizeaz` sau se consum` substan]e [i/sau produse noi cu efecte psihoactive, d`un`toare s`n`t`]ii, altele decât cele reglementate - M.O. nr. 0123/17 februarie 2011 Normele metodologice nr.

- din 16 februarie 2011 ale Autorit`]ii

Ordinul nr. 18 din 20 ianuarie 2011 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur` din România pentru anul 2011 - M.O. nr.

0096/4 februarie 2011 Ordinul nr. 24 din 28 ianuarie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finan]ate în cadrul Programului Opera]ional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0097/7 februarie 2011 Regulamentul nr. - din 7 februarie 2011 al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale privind organizarea controlului de calitate [i fitosanitar la importul [i exportul semin]elor [i materialului s`ditor - M.O. nr. 0114/15 februarie 2011 Ordinul nr. 34 din 7 februarie 2011 al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de calitate [i fitosanitar la importul [i exportul semin]elor [i materialului s`ditor - M.O. nr. 0114/15 februarie 2011 Ordinul nr. 37 din 10 februarie 2011 al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale privind stabilirea indicatorilor pentru realizarea evalu`rii programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în [coli [i a obliga]iilor evaluatorului - M.O. nr.

0114/15 februarie 2011 Ordinul nr. 4 din 18 ianuarie 2011 al Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare 64 Martie 2011

[i pentru Siguran]a Alimentelor privind modificarea [i completarea Ordinului pre[edintelui ANSVSA nr. 39/2010 pentru aprobarea cerin]elor tehnice care trebuie îndeplinite de mijloacele oficiale de identificare a bovinelor, suinelor, ovinelor [i caprinelor, precum [i pentru stabilirea condi]iilor de aprobare a acestora pe teritoriul României - M.O. nr. 0119/16 februarie 2011

Hot`rârea nr. 55 din 19 ianuarie 2011 a Guvernului României privind stabilirea cerin]elor în materie de proiectare ecologic` aplicabile produselor cu impact energetic - M.O. nr. 0121/17 februarie 2011 Ordinul nr. 20 din 26 ianuarie 2011 al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru aprobarea sistemelor de sanc]iuni pentru M`surile 211 „Sprijin pentru zona montan` defavorizat`“, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montan`“ [i 214 „Pl`]i de agromediu“ din Programul na]ional de dezvoltare rural` 20072013 [i pentru completarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 723/2007 privind unele m`suri pentru aplicarea art. 74 din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a condi]ion`rii, modul`rii [i a sistemului integrat de gestiune [i control, prev`zute de Regulamentul (CE) nr. 1.782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003, de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct, în cadrul politicii agricole comune, [i de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, referitor la transferul exploata]iilor agricole - M.O. nr. 0120/17 februarie 2011

Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor privind instituirea unor m`suri de combatere a prolifer`rii substan]elor/produselor noi cu efecte psihoactive, d`un`toare s`n`t`]ii, altele decât cele reglementate, precum [i de prevenire a consumului acestora - M.O. nr. 0123/17 februarie 2011

Ordinul nr. 43 din 16 februarie 2011 al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua controale, conform competen]elor legale, în locurile [i/sau în mediile în care se produc, se comercializeaz`, se utilizeaz` sau se consum` substan]e [i/sau produse noi cu efecte psihoactive, d`un`toare s`n`t`]ii, altele decât cele reglementate - M.O. nr.

0123/17 februarie 2011 Normele metodologice nr.

- din 16 februarie 2011 ale Ministerului

Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale privind instituirea unor m`suri de combatere a prolifer`rii substan]elor/produselor noi cu efecte psihoactive, d`un`toare s`n`t`]ii, altele decât cele reglementate, precum [i de prevenire a consumului acestora - M.O. nr. 0123/17 februarie 2011

Ordinul nr. 40 din 15 februarie 2011 al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 143/2010 privind componen]a [i func]ionarea Comitetului pentru Organiza]iile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum [i procedurile de recunoa[tere, monitorizare [i control, retragere a recunoa[terii, extindere a acordurilor interprofesionale [i delegare de atribu]ii pentru organiza]iile interprofesionale pentru produsele agroalimentare - M.O. nr.

0124/18 februarie 2011

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2011 65

Ianuarie 2009, startul pentru Tornum SRL Compania suedez` Tornum este unul dintre principalii furnizori [i produc`tori de echipamente pentru gestionarea cerealelor din Europa.

Activitatea principal` a companiei este

66 Martie 2011

producerea de usc`toare de cereale, ce au la baz` ultimele tehnologii \n domeniu [i un \nalt randament \n ceea ce prive[te consumul de combustibil. De asemenea, Tornum produce o gam` larg` de echipamente, cum ar fi r`citoare de cereale, silozuri, sisteme de aerare [.a.

Tehnologia Tornum este o tehnologie prietenoas` cu mediul \nconjur`tor, factor esen]ial \n dezvoltarea produselor sale.

Ini]ial, compania Tornum [i-a \nceput activitatea prin producerea de usc`toare, destinate exclusiv pie]ei scandinave. Ca majoritatea firmelor suedeze, Tornum a \nceput ca o afacere de familie \n perioada imediat urm`toare celui de-al doilea r`zboi mondial. |n anii ’90, Tornum a fost cump`rat` de un fond de investi]ii suedez, care a \nceput extinderea activit`]ii firmei [i \n alte ]`ri europene, [i nu numai.

Tornum este prezent`, prin filialele sale, \n ]`ri ca: Fran]a, Anglia, Norvegia, Finlanda, Rusia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Ucraina, România, Statele Unite [i Ungaria. |n ceea ce prive[te prezen]a pe pia]a româneasc`, Tornum SRL este activ` din ianuarie 2009.

Pân` \n prezent, cifra de afaceri realizat`

\n România a dep`[it 2,5 milioane de euro, cu perspective foarte bune pentru urm`torii ani. |n tot acest timp s-au realizat sau sunt \n curs de implementare proiecte pentru stocarea [i condi]ionarea cerealelor, cu capacit`]i \ntre 1.500 [i 25.000 de tone.

Dintre clien]ii importan]i ai Tornum putem enumera Agro Chirnogi, Silotrans, InterAgro, dar [i al]i fermieri pentru care calitatea echipamentelor reprezint` un criteriu de baz` \n alegerea furnizorilor.

Din punct de vedere tehnic, Tornum se eviden]iaz` atât prin calitatea echipamentelor din portofoliu, cât [i prin echipamentele patentate.

Tornum AB, prin speciali[tii s`i \n domeniu, acord` o importan]` deosebit` cercet`rii [i m`ririi portofoliului de produse, ca urmare a brevet`rii, an de an, a noi inven]ii \n domeniu.

Echipa din România, \n afar` de vânz`ri, acoper` serviciile de proiectare, service [i asisten]` tehnic`.

www.agrimedia.ro

3

Decembrie 2010

4

Decembrie 2010