Revista AGRIMEDIA - August 2010 / AGRIMEDIA Magazine - August 2010

S` ne valorific`m [ansa!

Dup` dobândirea calit`]ii de membru al Comunit`]ii Europene, ca urmare a unor \ndelungate [i nu rareori stângace negocieri la anumite capitole din domeniul agriculturii, \n special la nivelul cotelor [i subven]iilor alocate, ]`rii noastre i se ofer` [ansa s` beneficieze logistic [i financiar de un sprijin f`r` precedent.

Cerin]a prioritar` a partenerilor comunitari este \ns` rigoarea deciziilor na]ionale [i corectitudinea folosirii sprijinului financiar nerambursabil acordat, pentru realizarea unor proiecte eligibile de interes local sau na]ional.

S` ne gândim pu]in la proiectele sau programele de sprijin [i dezvoltare a agriculturii SAPARD, la cele derulate prin APDRP, APIA, prin Direc]ia General` de Dezvoltare Rural` sau la cele din domeniul pisciculturii [i acvaculturii, care se vor realiza prin Direc]ia General` AM-POP, din cadrul MADR. Din p`cate, multe dintre proiectele derulate pe M`sura 1.1 prin SAPARD sunt verificate de OLAF, existând suspiciunea c` nu s-au respectat condi]iile de alocare a finan]`rii [i riscul ca beneficiarii fondurilor respective s` returneze Comisiei Europene peste 12,7 milioane de euro. De asemenea, APDRP, de[i are un important aport \n dezvoltarea economic` a spa]iului rural, \nregistrând numai \n ultima period` peste 1.780 de cereri de finan]are, \n valoare de peste 300 de milioane de euro, prin achizi]iile derulate, cheltuie[te totu[i pe materiale de informare [i birotic` sume excesive.

Revenind la proiectele care se pot realiza pentru dezvoltarea pisciculturii [i acvaculturii, Comunitatea European` avea disponibilitatea s` aloce suma de 307 milioane de euro pentru perioada 2007-2013.

Structura central` [i regional` care va coordona realizarea acestor proiecte are toate instrumentele necesare bunei desf`[ur`ri a activit`]ilor, inclusiv Manualele de proceduri, ce au fost \n sfâr[it definitivate [i validate de Bruxelles.

Deschiderea oficial` a programului s-a realizat \nc` din toamna anului 2008, primele contracte cu beneficiarii de sprijin financiar au fost semnate, deci este de a[teptat ca o persoan` din conducerea agen]iei s` ne comunice [i rezultate legate de finan]`rile efective sau despre realizarea proiectelor eligibile.

Altfel, poate fi banuit` de o modest` promovare a Programului AM-POP, de[i Comunitatea European` a recomandat promovarea acestuia, alocând [i resurse financiare \n acest scop. Consider`m important` asigurarea transparen]ei decizionale, dar mai ales o modalitate de evitare a unor eventuale conflicte de interese \n procesul de realizare a acestor proiecte.

Excesul de modestie nu este \n orice \mprejurare o virtute!

Dac` Guvernul a decis s` contracteze \mprumuturi rambursabile de la organisme financiare externe pentru sus]inerea unor programe de dezvoltare, nu ne putem permite s` nu acces`m \n procent cât mai mare cele peste 35 de miliarde de euro acordate de Comisia European`, mai ales ca anul 2013 bate la u[`.

M`car \n al 12-lea ceas s` fim pragmatici, dar mai ales corec]i cu [ansa care ni se ofer`, c`ci Dumnezeu ne d`, dar nu ne bag` [i-n traist`!

Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

August 2010

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

|n dialog cu fermierii

8

Ajutoarele de stat de care pot beneficia produc`torii agricoli

Editorial

10

Proiect European - transferul tehnologiei [i inov`rii \n sectorul cre[terii suinelor

12

Energie inteligent` pentru Europa – Proiectul FARMAGAS

16

De ce a \ncol]it grâul [i care sunt consecin]ele?

20

Verigi importante ale tehnologiei de cultivare a rapi]ei de toamn`

24

Adevarat sau fals!

26

Produc]ia francez` de semin]e de porumb: un succes care nu se dezminte!

32

Pia]a \ngr`[`mintelor - pre]ul va cre[te pe termen mediu

34

Un d`un`tor pentru cultura fasolei: g`rg`ri]a fasolei

36

Agenda legumicultorului

38

Vom mai pune pe mas` produse române[ti?

40

Combinele Fendt cu rotor axial

44

Reglarea plugului

46

New Holland CR9090 - Combina cu cea mai mare capacitate din lume

50

Demonstra]ie organizat` de John Deere

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

52

Lucr`rile apicole din luna august

54

Sprijin financiar pentru fermele aflate \n perioada de conversie

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

56

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

58

Legisla]ie agricol`

Anul IV, Nr. 8 / 2010 ( 1) August 2010 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@agrimedia.ro Victor V`t`manu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]` MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

3 6

August 2010

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2010

 |n dialog cu fermierii • Considera]i c` activitatea din a g recentului pachet de sprijin lans a

Gheorghe Caruz, pre[edintele Patronatului Cresc`torilor de Porci

Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc`torilor de P`s`ri (UCPR)

„|n sectorul suin, sprijinul se aloc` pentru asigurarea bun`st`rii animalelor. |n principiu, este o m`sur` bun`, \ns`, din p`cate, ea vine prea târziu. Din aceast` cauz`, suntem \n permanen]` \n urma celorlalte state membre care aplic` de mult aceste m`suri [i beneficieaz` de sprijin financiar. |nc` de la \nceputul anului trebuia s` fie lansat acest pachet, pentru c` acum s-ar putea s` fie cam târziu, mai ales pentru acele ferme zootehnice care nu [tiu dac` vor rezista pân` la sfâr[itul anului.

„Sprijinul pentru asigurarea bun`st`rii p`s`rilor este unul foarte binevenit. Produc`torii care vor s` beneficieze de acest ajutor trebuie s` respecte anumite m`suri tehnologice [i trebuie s` fac` investi]ii.

Prin aplicarea m`surilor de bun`stare a animalelor, produc`torii trebuie s` [tie c` vor avea cheltuieli suplimentare [i chiar pierderi de venit, \ns` m`sura de sprijin este f`cut` s` acopere aceste cheltuieli.

Suma maxim` de ajutor care se acord`, de pân` la 500 euro/UVM/an, este reglementat` la nivel european [i consider c` este suficient` pentru aceast` m`sur`.

Este o form` de ajutor viabil`, deoarece ne va ajuta s` fim mai competitivi [i ne pune pe acela[i picior de egalitate cu produc`torii din celelalte state. Acum a[tept`m s` apar` \n Monitorul Oficial [i, dup` ce vom avea o situa]ie clar`, vom [ti câ]i produc`tori au intrat \n program [i care sunt m`surile pe care s-au angajat s` le respecte.”

|ntâmpin`m mari greut`]i, \n special \n asigurarea hranei necesare. Orzul s-a scuturat, pre]ul la grâu a crescut, iar aceste lucruri conduc la cre[terea pre]ului de cost pân` la 10 lei/kg. |n condi]iile \n care un kilogram de carne de porc se vinde cu 7 lei, nu [tiu dac` mai po]i fi rentabil, din contr`, e[ti \n pierdere. Pl`]ile directe pe care le-am primit pân` anul trecut ne-au ajutat s` supravie]uim [i nu \n]eleg de ce Uniunea European` nu are o politic` coerent`, pentru c`, dac` ar fi acceptat acordarea lor \n continuare, am fi fost capabili s` asigur`m hran` popula]iei. |n unit`]ile specializate, num`rul animalelor a sc`zut, de la 2 milioane pân` la 1,6 milioane de porci, iar situa]ia continu` s` se \nr`ut`]easc`. A[a cum am spus, vom \ncerca s` respect`m m`surile tehnologice, pentru a beneficia de sprijinul acordat pentru bun`starea suinelor, dar, din p`cate, vine prea târziu pentru a ne face performan]i.”

August 2010

www.agrimedia.ro

a gricultur` va fi stimulat` \n urma s at de Ministerul Agriculturii?

Sorin Moise, administrator Sorifan SRL, localitatea Tufe[ti, jude]ul Br`ila

„|n acest an beneficiem de dou` forme de ajutor de stat, una pentru motorin` [i cealalt` pentru prima de asigurare.

Ambele sunt bune pentru activitatea pe care o desf`[ur`m.

M`sura de subven]ionare a primelor de asigurare func]ioneaz` dup` reguli europene [i va avea succes. |nc` nu [tim dac` societ`]ile de asigurare vor prelua riscurile cauzate de secet` [i \nghe], pentru c` acum suntem abia \n faza de discu]ii.

De asemenea, subven]ia pentru motorin` este foarte bun` pentru agricultori. Totu[i, a[tept`m s` vedem când se va aloca acest sprijin. Noi ne lupt`m s` ob]inem mai multe beneficii, \n special pentru acordarea pl`]ilor na]ionale pe suprafa]`.”

Ana MUST~}EA ~}

„Ajutorul de stat pe care-l primim const` \n subven]ionarea motorinei utilizate \n agricultur`. Este un sprijin bun, \ns`, din p`cate, nu am putut s` beneficiez de aceast` m`sur` când am efectuat lucr`rile de prim`var`, când am avut cheltuieli mari cu achizi]ia de motorin`. Pot s` spun c` \n perioada 15.04-25.05, când a trebuit s` ar, s` discuiesc etc., am avut cheltuieli chiar [i de 400 lei/zi. Voi beneficia de sprijin pentru motorina utilizat` la recoltarea cerealelor p`ioase [i la lucr`rile specifice din toamn`. |n privin]a ajutorului de stat privind plata primelor de asigurare, consider c` este o m`sur` binevenit`, pentru c` va \ncuraja fermierii s`-[i asigure culturile agricole. Dintre agricultorii mari, doar 70% se asigur`, deoarece au avut pierderi din cauza condi]iilor climatice nefavorabile [i nu au fost desp`gubi]i. Acum cred c` se \ncearc` o conven]ie \ntre statul român [i societ`]ile de asigurare, \n sensul c` statul va sprijini costul primelor de asigurare, iar societ`]ile vor prelua riscurile cauzate de secet` [i \nghe]. Pân` acum, aceste societ`]i de asigurare-reasigurare nu puteau s` preia aceste riscuri, deoarece exista Legea 381 [i nu exista o concordan]`.”

Nicolae Sitaru, pre[edinte Ligii Asocia]iilor Produc`torilor Agricoli din România

www.agrimedia.ro

August 2010

|n [edin]a din 21 iulie, Guvernul a aprobat un pachet de sprijin ce con]ine cinci forme de ajutor, \n valoare total` de 425 de milioane de lei.

Banii provin din bugetul na]ional [i se vor da pentru asigurarea bun`st`rii p`s`rilor [i porcinelor, acoperirea costurilor legate de colectarea [i transportul cadavrelor de animale, plata primelor de asigurare [i achizi]ia de motorin` utilizat` \n agricultur`.

Ajutoarele de stat de care pot beneficia produc`torii agricoli Sectorul suin Ajutorul de stat pentru bun`starea porcinelor va avea \n acest an un buget de 62.474.000 de lei. Condi]ia pus` pentru a primi acest sprijin este ca cresc`torii de animale s` aplice anumite m`suri de bun`stare, altele decât cele obligatorii, pentru o perioad` de minimum 5 ani.

Schema de ajutor se adreseaz` produc`torilor agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale [i întreprinderilor familiale constituite potrivit Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 44/2008, cu modific`rile ulterioare, [i/sau persoanelor juridice, grupurilor de produc`tori recunoscute sau organiza]iilor de produc`tori recunoscute, dup` caz, [i care de]in, cresc sau exploateaz` porcine de la o greutate vie de 30 kg pân` la greutatea de abatorizare, individual sau în forme asociative, conform legisla]iei în vigoare, în scopul ob]inerii produc]iei agricole. M`surile tehnologice necesare pentru bun`starea porcinelor sunt 8

August 2010

urm`toarele: asigurarea unei suprafe]e de pardoseal` liber` cu minimum 10% mai mare decât cea obligatorie prin norm`; asigurarea a minimum 9 ore de lumin` natural` sau 11 ore de lumin` artificial`; asigurarea unor condi]ii care s` previn` r`nirea animalelor; asigurarea potabilit`]ii apei utilizate în procesul tehnologic, conform prevederilor Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; îmbun`t`]irea parametrilor de microclimat - temperatur`, umiditate, volum de aer circulant/viteza aerului; asigurarea unui loc de cazare uscat sau asigurarea a[ternutului uscat; asigurarea unor condi]ii pentru protec]ia animalelor [i cre[terea statusului de s`n`tate.

Sprijinul se acord` anual, în pl`]i semestriale. Suma maxim` de ajutor nu poate dep`[i 500 euro/UVM/an. Prin aceast` m`sur` de sprijin, Ministerul Agriculturii dore[te s` stimuleze cre[terea competitivit`]ii sectorului românesc

de cre[tere a porcinelor [i s` ating` obiectivele europene privind bun`starea animalelor, prin acoperirea costurilor suplimentare [i a pierderii de venituri datorate angajamentelor asumate.

Bun`starea p`s`rilor Asemenea ajutorului de stat acordat pentru bun`starea porcinelor, Guvernul a aprobat o hot`râre \n acest sens [i pentru asigurarea unui standard de via]` mai bun pentru p`s`ri. Suma total` alocat` sectorului avicol este de 62.474.000 de lei.

Pentru a beneficia de sprijin, cresc`torii trebuie s` respecte, pentru o perioad` de 5 ani, utilizarea m`surilor tehnologice care asigur` bun`starea p`s`rilor.

Aceste m`suri sunt: folosirea de furaje ce con]in micotoxina deoxinivalenol pân` la un nivelul maxim de 2,5 mg/kg; folosirea de furaje ce nu con]in proteine de origine animal`, inclusiv f`ina de pe[te; practicarea unei metode de cre[tere, natural` sau artificial` ce nu provoac`

www.agrimedia.ro

sau nu cauzeaz` suferin]e sau v`t`m`ri p`s`rilor; manipularea, în vederea prinderii, înc`rc`rii în cu[ti [i transportul p`s`rilor, f`r` v`t`marea p`s`rrilor; asigurarea potabilit`]ii apei utilizate în procesul tehnologic, în conformitate cu prevederile Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicat` în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2001, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; îmbun`t`]irea parametrilor de microclimat, temperatur`, umiditate, viteza aerului. Ajutorul se acord` anual, în pl`]i semestriale. Suma maxim` de ajutor nu poate dep`[i 500 euro/UVM/an.

subproduselor de origine animal` care nu sunt destinate consumului uman.

Suma alocat` pentru sprijinirea transportului cadavrelor de animale este de 1.334.000 de lei.

Subven]ionarea primei de asigurare [i a motorinei

Sprijin pentru transportul cadavrelor de animale Ajutorul de stat se acord` sub form` de servicii subven]ionate, \n propor]ie de pân` la 100%, produc`torilor agricoli organiza]i în microîntreprinderi, întreprinderi mici [i mijlocii care î[i desf`[oar` activitatea în domeniul produc]iei de produse agricole, care au încheiat contract de prest`ri servicii cu o unitate autorizat` \n condi]iile legisla]iei \n vigoare s` desf`[oare activitatea de procesare/incinerare/co-incinerare a

Ana MUST~}EA

Se ofer` ajutor de stat pentru plata primei de asigurare, pentru a veni în sprijinul produc`torilor agricoli [i pentru încurajarea acestora s` asigure culturile agricole, animalele, p`s`rile [i familiile de albine. Acest sprijin se acord` întreprinderilor mici [i mijlocii pentru plata primelor de asigurare conform contractelor de asigurare încheiate cu societ`]ile de asigurare-reasigurare.

Pentru aceast` m`sur`, Ministerul Agriculturii aloc` un buget de 22 de milioane de lei.

Ajutorul de stat pentru motorina utilizat` \n agricultur` va beneficia de un buget de 215 milioane de lei. Sprijinul se acord` sub form` de rambursare, ca diferen]` dintre acciza standard [i cea redus`.

Pentru motorina utilizat` \n agricultur`, Comisia European` a aprobat reducerea accizei la 21 de euro/1.000 litri.

Legea privind \nfiin]area camerelor agricole pentru agricultur`, silvicultur` [i dezvoltare rural` \nc` mai a[teapt` pân` va deveni func]ional`, dup` ce la jum`tatea lunii iulie Pre[edin]ia a solicitat Parlamentului reexaminarea acesteia. |n cererea \naintat` se solicit` eliminarea prevederilor referitoare la preluarea personalului de la unit`]i din subordinea, coordonarea sau autoritatea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. Selec]ionarea resurselor umane se va realiza \n mod liber de pe pia]a muncii, iar nivelul de salarizare a aparatului tehnic al camerelor agricole va r`mâne la latitudinea angajatorului. O alt` prevedere propus` este aceea de a se elimina acele atribu]ii care intr` \n sfera de competen]` a unor institu]ii ori autorit`]i publice. Printre acestea se num`r`: avizarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor arondate colegiilor, avizarea t`ierii copacilor din afara fondului forestier

www.agrimedia.ro

[i certificarea calit`]ii de produc`tor agricol. Invocând caracterul de organiza]ii neguvernamentale a camerelor agricole, se mai cere eliminarea prevederilor prin care acestea sunt finan]ate din bugetul statului. Astfel, pre[edintele consider` c` organiza]ia se poate autofinan]a.

Aceast` ultim` prevedere este o piedic` \n realizarea camerelor agricole, deoarece f`r` sprijin financiar acestea nu se pot constitui.

De aceea[i p`rere este [i dl Valeriu Tab`r`, pre[edintele Comisiei pentru Agricultur` din Camera Deputa]ilor, care a precizat c` „dintre toate prevederile solicitate, cea care ridic` cele mai mari probleme este cea legat` de eliminarea suportului financiar.

Vom \ncerca s` analiz`m toate cerin]ele [i s` g`sim solu]ii. F`r` o finan]are din bugetul statului, camerele agricole nu se pot \nfiin]a. Cel mai probabil, legea va fi depus` \n luna septembrie”.

August 2010

Ana MUST~}EA

Camerele agricole, \n stand-by

Proiectul, denumit Tech.Food, este finan]at de Uniunea European`, se desf`[oar` \n [apte ]`ri, printre care [i România, iar ]inta sa este aceea de a construi o re]ea transna]ional`, \n vederea cre`rii de conexiuni \ntre agen]ii economici [i centre de cercetare, care permit schimbul de tehnologie, inovare, experien]` [i cunoa[tere.

Suma total` de care dispune proiectul este de 2,6 milioane de euro, din care circa 200.000 de euro \i revin ]`rii noastre. Celelalte ]`ri care particip` la acest program pentru \mbun`t`]irea transferului informatic sunt Italia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Croa]ia [i Serbia.

Ana MUST~}EA

Proiect european pentru transferul tehnologiei [i inov`rii \n sectorul cre[terii suinelor Conferin]a de pres` organizat` cu scopul de a informa cu privire la demararea proiectului Tech.Food a avut loc la 29 iulie.

La eveniment au participat reprezentan]i ai Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, ai Academiei de Studii Economice Bucure[ti - dou` institu]ii care vor fi responsabile de coordonarea proiectului Tech.Food.

De asemenea, au dat curs invita]iei [i cresc`tori de porcine din jude]ele Prahova, Ialomi]a, Ilfov, Teleorman, Arge[, C`l`ra[i, Dâmbovi]a, Giurgiu [i din municipiul Bucure[ti.

Prezentarea general` a proiectului Tech.Food a fost realizat` de dl Bogdan Bazg`, consilier pentru Afaceri Europene [i corespondent UN-FAO pentru România, care a precizat c` sectorul c`rnii de porc are nevoie urgent` de sprijin [i c`, \n urma rezultatelor ob]inute prin acest program, se vor trasa solu]iile capabile s` redreseze aceast` ramur`. „Principalele ]inte ale proiectului sunt dezvoltarea tehnologiei [i a inov`rii; 10 August 2010

cre[terea capacit`]ii de procesare a produselor, precum [i \nt`rirea leg`turii dintre produc`tori-procesatori-cercetareinstitu]ii”, a afirmat dl Bazg`.

Sorin Chelmu, secretar general adjunct \n cadrul MADR, a vorbit la eveniment, \n calitatea sa de director coordonator al programului Tech.Food: „Acest proiect este unul important, deoarece avem mare nevoie de un schimb informatic, mai ales \n partea de est a Europei, [i pentru c` sectorul suin este puternic afectat de globalizarea pie]elor [i a produc]iilor. Prin acest proiect, vrem s` d`m sectorului o valoare ad`ugat`, iar acest lucru \nseamn` tranformarea produc]iei vegetale \n produc]ie zootehnic` [i, \n final, mergând pe filier`, \n materie finit`. Cercetarea joac` un rol important, iar Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Cre[terea Porcinelor Peri[ poate deveni un pol de informare pentru cresc`torii din acest sector. Trebuie s` nu mai fim dependen]i de importul de purcei.”

Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul Ministerului Agriculturii, a vorbit despre sprijinul financiar acordat sectorului suin pentru bun`starea animalelor [i a f`cut precizarea ca beneficiarii acestui ajutor s` respecte \ntocmai angajamentele asumate, deoarece risc` s` nu mai primeasc` subven]ie mai mul]i ani. „Sprijinul privind bun`starea animalelor se va acorda trimestrial, timp de 5 ani.

Cei care vor s` primeasc` acest ajutor trebuie s` respecte anumite cerin]e, ca de exemplu suprafa]a util` per animal.

Noi avem o eviden]` a exploata]iei, precum [i a num`rului de animale [i nu este greu s` g`sim nereguli.

Important este ca beneficiarii s` respecte aceste cerin]e, pentru c` altfel vor fi \n pericol s` nu mai primeasc` sprijin trei sau chiar patru ani”, a afirmat dl R`dulescu.

O veste \mbucur`toare pe care a dat-o secretarul de stat a fost aceea c` interdic]ia de a exporta carne de porc pe pia]a comunitar`, [i nu numai, a

www.agrimedia.ro

fost ridicat`, ca urmare a eradic`rii pestei porcine. „Decizia Comisiei Europene, luat` \n urma controlului, este aceea c` putem s` export`m animale vii [i produse din carne de porc atât \n spa]iul comunitar, cât [i \n cel extracomunitar.”

Dup` cum au sus]inut vorbitorii, proiectul vine, \n mare m`sur`, \n sprijinul cresc`torilor [i al produc`torilor din sectorul suin. „Acest proiect nu va fi unul doar pe hârtie, ci va avea aplicabilitate.

A patra component` a proiectului presupune adunarea tuturor actorilor din segmentul c`rnii de porc, cu scopul de a forma grupuri focale cu profil tehnic”, a precizat dl Bazg`. |n prezentarea programului, se specific` faptul c` institu]iile coordonatoare, respectiv MADR [i ASE, vor crea un pachet de solu]ii pentru interven]ia analitic` [i autoevaluarea companiilor.

Campania de promovare va cuprinde toate jude]ele ]`rii, pentru ca informa]ia s` ajung` la to]i actorii din sectorul suin.

www.agrimedia.ro

«Calea c`tre un randament maxim trece prin Wadenbrunn» Acesta este motto-ul sub care Fendt [i Saaten-Union lanseaz` în acest an invita]ia c`tre produc`torii agricoli de a participa la deja tradi]ionala Demonstra]ie Practic` de pe domeniul Wadenbrunn, lâng` Würzburg (Germania). Evenimentul va avea loc la data de 2 septembrie a.c.

Pentru Fendt, Demonstra]iile Practice de la Wadenbrunn înseamn` nu doar întâlnirea tradi]ional` cu produc`torii

agricoli, ci [i un prilej de a prezenta practic nout`]i [i inova]ii. Pe lâng` lans`rile de produse pe care Fendt le-a preg`tit pentru acest an, vizitatorii vor avea ocazia s` vad` peste 100 de tractoare [i combine de recoltat, cu puteri cuprinse între 100 [i 650 CP. De asemenea, în demonstra]ii vor fi implicate peste 130 de utilaje agricole.

Programul manifest`rii va cuprinde: demonstra]ii cu ma[ini [i utilaje în lucru; prezentarea tehnologiilor [i produselor Fendt; discu]ii direct cu inginerii Fendt; demonstra]ii cu ma[ini de recoltat porumb. |n paralel cu Demonstra]iile Practice, pe o suprafa]` de 20.000 mp vor fi expuse produsele a peste 80 de companii din sectorul agricol. Din program nu vor lipsi concursurile, muzica [i buna dispozi]ie.

Cei care doresc s` participe la eveniment se pot adresa reprezentan]ilor firmei MEWI Import Export SRL (tel. 0256/494.350, persoan` de contact dl Leontin Coca).

August 2010 11

Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România (FNPAR) \mpreun` cu TTZ - Bremerhaven, TTZ (Germania) - coordonator general al proiectului, BIOAZUL S.L., BIOAZUL (Spania) coordonator administrativ de proiect, Centrul Na]ional pentru Consiliere al Serviciului Agricol Danez, DAAS (Danemarca), Asocia]ia Polonez` de Cercetare [i a Speciali[tilor \n Agricultura Aplicat`, SITR (Polonia) [i Organiza]ia Ungar` Interprofesional` FruitVeb pentru Fructe [i Legume, HFV (Ungaria) au decis s` lucreze \mpreun` pentru implementarea Proiectului FARMAGAS \n cadrul programului cu titlul „Energie Inteligent` pentru Europa”.

Energie inteligent` pentru Europa Dr. ing. Daniel BOT~NOIU Proiectul FARMAGAS are drept scop promovarea dezvolt`rii sectorului biogazului în anumite ]`ri cu poten]ial ridicat din Europa, prin priceperea, difuzarea [i transferul de cuno[tin]e în scopul de a spori DA (digestia anaerob`) a de[eurilor agricole în fermele europene. Proiectul FARMAGAS se bazeaz`, în principal, pe rezultatele finalizate cu succes ale proiectului de cercetare AGROBIOGAS (COLL-CT-2006030348), cofinan]at de c`tre Comisia European`, în cadrul celui de-al 6-lea program-cadru. Proiectul FARMAGAS urm`reste r`spândirea [i transferul de cuno[tin]e cu privire la produc]ia de biogaz [i Digestie anaerob`, la avantajele pe care acestea le ofer` \n ]`rile europene cu poten]ial agricol ridicat. România, Polonia [i Ungaria sunt trei ]`ri europene foarte importante, cu caracteristici asem`n`toare: au un sector agricol puternic, chiar dominant, dar produc]ia de biogaz a acestora este printre cele mai sc`zute din Europa. Având \n vedere importan]a considerabil` a agriculturii \n aceste ]`ri-cheie, FARMAGAS ofer` o solu]ie agriculturii, prin managementul de[eurilor, care promoveaz` ob]inerea biogazului.

12 August 2010

Principalele obiective ale proiectului sunt: s` ofere solu]ii de \ncredere pentru gestionarea de[eurilor agricole, promovând producerea [i folosirea biogazului; l s` r`spândeasc` informa]iile despre produc]ia DA (digestie anaerob`) [i a biogazului; l s` permit` fermierilor accesul la sectorul informa]iilor despre biogaz; l s` identifice principalele obstacole [i bariere ale r`spândirii tehnologiei biogazului, dar [i s` vin` cu alternative [i solu]ii pentru \ndep`rtarea lor; l s` \nt`reasc` infrastructurile de biogaz existente, s` transfere cuno[tin]ele c`tre fermieri; l s` transfere informa]ia relevant` derivat` din cercet`rile europene c`tre fermieri. l

Efectele pe termen lung a[teptate prin implementarea proiectului FARMAGAS \n sectorul de producere a biogazului sunt: s` majoreze cota de energie RES din produc]ia DA (digestie anaerob`) [i de biogaz; l s` creasc` num`rul unit`]ilor de DA (digestie anaerob`) printre fermieri; l s` creasc` eficien]a energiei folosite \n ferme; l s` stabilizeze pia]a, prin stabilirea schemelor de suport [i a politicilor special create pentru biogaz; l s` sporeasc` [i s` diversifice sursele de venit ale fermierilor; l s` creeze un grup de producere a energiei de biogaz \n \ntreaga Europ`; l s` \mbun`t`]easc` sistemele de sprijin [i legisla]ia specific`. l

Exist` multe oportunit`]i pentru a economisi energia [i pentru a \ncuraja folosirea surselor de energie regenerabil` \n Europa. „Energie Inteligent` pentru Europa” este un instrument de finan]are al UE pentru a \mbun`t`]i condi]iile de producere [i de utilizare a unei energii mai inteligente pe teritoriul \ntregii Uniuni Europene.

www.agrimedia.ro

August 2010 1

|n data de 22 iulie, Mediafax a organizat o conferin]` de pres` cu tema „Poate fi agricultura motorul dep`[irii situa]iei economice \n care se afl` România?”.

Discu]iile pe tema agriculturii genereaz` mai multe \ntreb`ri f`r` r`spuns, decât solu]ii

Ana MUST~}EA

La aceast` \ntrebare au \ncercat s` r`spund` Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, Veronica Toncea, director general al FGCR, Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC Bank, Viorel Matei, pre[edinte FNPAR, Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR, [i Sorin Minea, pre[edintele Romalimenta.

Moderatorul acestei conferin]e a fost dl Valeriu Tab`r`, pre[edintele Comisiei pentru Agricultur` din Camera Deputa]ilor.

Evenimentul a reunit mul]i produc`tori din sectorul vegetal [i zootehnic, precum [i actori importan]i din industria agroalimentar`. Cu to]ii au dorit s` afle de la autorit`]i un r`spuns la problemele cu care se confrunt` [i, mai ales, s` afle care sunt solu]iile pentru rezolvarea acestora.

Din p`cate, unii au plecat a[a cum au venit. Mircea Croitoru, reprezentant al legumicultorilor din bazinul Matca, jude]ul Gala]i, a ridicat o serie de \ntreb`ri pentru a afla dac` se ia \n calcul acordarea de subven]ii \n acest an, având \n vedere c` importul pe segmentul de legume-fructe a atins cote alarmante, de 90%. Eliminarea subven]iilor de la \nceputul anului 2010 a dus la reducerea drastic` a produc]iei de legume din bazinele de profil din ]ar`.

Pre[edintele Asocia]iei Produc`torilor de Zah`r din Sfecl` de Zah`r din România, dl N`stase, a atras aten]ia asupra dificult`]ilor cu care se confrunt` produc`torii, din cauza faptului c` nu au primit sprijinul financiar acordat prin pl`]ile na]ionale complementare pe 2009 [i risc` s` intre \n faliment. Aces lucru va pune \n pericol [i realizarea cotei de zah`r stabilit` de UE pentru România, de 109.164 de tone.

Alte nemul]umiri au fost ridicate \n cadrul evenimentului, printre care amintim lipsa 1 August 2010

unui lobby efectuat la nivelul Comisiei Europene pentru ob]inerea unor derog`ri care ar favoriza activitatea na]ional` din agricultur`.

Valeriu Tab`r` a men]ionat c` Fran]a, \n urma unor negocieri cu Comisia European`, a reu[it s` ob]in` mai multe derog`ri. „Nu cred \n zicala de la noi precum c`, dac` a[a am negociat, nu mai putem face nimic. Fran]a a ob]inut mai multe derog`ri, iar acest lucru \nseamn` c` problema nu const` \n regulile europene, ci \n ale noastre.” |n favoarea realiz`rii unor presiuni la Bruxelles, cu scopul ob]inerii anumitor derog`ri, s-a declarat [i dl Aurel Popescu, pre[edintele Patronatului Român din Industria de Mor`rit [i Panifica]ie (ROMPAN). „Vrem s`-l determin`m pe ministrul Finan]elor, dl Sebastian Vl`descu, s` fac` lobby la CE \mpreun` cu ceilal]i mini[tri de finan]e ai statelor membre, pentru acceptarea tax`rii inverse \n sectorul alimentar.

Noi ne-am \ntâlnit cu delega]ia Comisiei Europene, care ne-a spus c` sunt [anse mici pentru modificarea modului de taxare, deoarece nu exist` un consens \n CE. De aceea, este foarte important s` facem lobby la Bruxelles pentru a ajunge la o \n]elegere.”

Un alt subiect care ]ine tot de decizia Comisiei Europene este cultivarea soiei modificate genetic. Mul]i agricultori sunt de p`rere c` \n urma interzicerii introducerii \n cultur` a soiei transgenice, pierderile \nregistrate de România se ridic` chiar la 1 miliard de lei. „Problema soiei MG este o problem` a României, iar noi singuri ar trebui s` facem demersuri

pentru a ob]ine acceptul CE, deoarece avem condi]ii optime pentru cre[terea acestei plante”, a men]ionat dl Tab`r`.

Viorel Matei, pre[edinte FNPAR, a spus c`, dac` Ministerul Agriculturii nu va face presiuni pe lâng` CE pentru ob]inerea unor beneficii, atunci se vor exprima ei, ca federa]ie, prin COPA-COGECA (Organiza]ia european` a produc`torilor agricoli). „Vom face lobby [i ne vom exprima prin COPA-COGECA la Bruxelles. Noi vorbim de micile beneficii pe care le ob]inem acum de la UE, \ns` adev`rul este c` nu suntem considera]i ni[te agricultori europeni, ci mai degrab` cobai. Cum putem accepta ca subven]ia pe suprafa]` s` fie doar de 82 euro/ha, iar celelalte state membre s` primeasc` de patru ori mai mult. |n Serbia se ofer` 217 euro/ha. Ne punem \ntrebarea: oare criza economic` ne-a afectat doar pe noi, nu [i pe celelalte ]`ri?

Crede]i c` \ntr-o pia]` liber` putem rezista cu o subven]ie inexistent`?”

Marcel Cucu, vicepre[edintele LAPAR, a pus, \n cadrul evenimentului, o \ntrebare interesant` despre interesul cu care se discut` viitoarea Politic` Agricol` Comun`, \n compara]ie cu configura]ia programului na]ional de dezvoltare. ”Deoarece exist` o preocupare fa]` de viitoarea configura]ie a PAC, m` \ntreb dac` exist` [i pentru programul na]ional de dezvoltare. Vom avea [i noi o viziune privind viitorul agriculturii române[ti?”

Acestea au fost doar unele dintre \ntreb`rile lansate la conferin]a organizat` de Mediafax [i ne putem da seama cu u[urin]` c` \n spatele acestora exist` o real` \ngrijorare cu privire la lentoarea cu care sunt rezolvate problemele din agricultur`.

www.agrimedia.ro

August 2010 1

|n aceast` var` deosebit de ploioas`, soiurile de grâu de toamn` care au repausul germinativ scurt au \ncol]it \n spic. Durata repausului germinativ este determinat` atât de grosimea tegumentului seminal, cât [i de prezen]a unor substan]e care au redus la minimum activitatea enzimatic` din bob.

Diferen]ele sub acest aspect sunt foarte mari, cele mai afectate soiuri de grâu de toamn` fiind: Fundulea 4, Flamura 85, Lovrin 41 [i Delia, din cele mai larg r`spândite.

Priorit`]i ale culturilor de câmp: de ce a \ncol]it grâul [i care sunt consecin]ele?

O bun` rezisten]` la acest fenomen l-au manifestat soiurile române[ti Alex [i Fundulea 29. Consecin]ele fenomenului sunt deprecierea calit`]ii de panifica]ie, dar [i pericolul de a nu mai avea, cantitativ, s`mân]` pentru sem`nat \n aceast` toamn`. |n aceste conditii, se recomand` ca loturile de s`mân]` din verigi biologice superioare recoltate \n prima parte a intervalului de timp bun pentru recoltat, [i deci cu un procent mai mic de boabe \ncol]ite, s` fie condi]ionate prin selectare repetat`, pân` la eliminarea, pe cât posibil, a boabelor \ncol]ite.

Condi]ionarea semin]elor de orz, grâu [i secar`, dup` treierat, \n special, dac` vor fi folosite \n toamn` ca material semincer, presupune lucr`ri prin care se asigur` un procent de umiditate redus, o puritate ridicat` [i o capacitate germinativ` superioar`.

Pentru p`strarea \n bune condi]ii a recoltei, imediat dup` recoltare, umiditatea cerealelor trebuie adus` sub 14%.

Procedeul cel mai ieftin, practicat de mult` vreme, este uscarea la soare. Semin]ele se \ntind pe platforme, \n strat de 10-15 cm.

Sub ac]iunea razelor solare, semin]ele se 1 August 2010

\nc`lzesc [i cedeaz` apa din interiorul lor.

Pentru ca uscarea s` se produc` cât mai rapid, \n masa de boabe se fac [anturi pe direc]ia curen]ilor de aer, care se refac din or` \n or`. La 2-3 ore se lop`teaz` semin]ele. |ntr-o zi de august, umiditatea boabelor se reduce cu 3-4%. Pentru 1.000 de kilograme de semin]e de cereale este nevoie de 15 metri p`tra]i de platform`.

Prin uscarea la soare se realizeaz` [i o gr`bire a maturiz`rii semin]elor, dar [i distrugerea, \n mare parte, a microorganismelor d`un`toare care se afl` la suprafa]a lor.

Pentru sem`nat, se admit numai loturile de s`mân]` cu puritatea [i germina]ia minime de 98% [i, respectiv, 90%.

Condi]ionarea semin]elor cu ajutorul trioarelor este o alt` opera]iune obligatorie, prin care se separ` semin]ele de buruieni, sp`rturi, resturi vegetale, de impurit`]i minerale [i altele.

Aceast` var` a fost favorabil` nu numai \ncol]irii \n spic a boabelor, ci [i atacului de boli, unele transmise prin s`mân]`, fiecare cultivator fiind obligat s` trimit` e[antioane de s`mân]` la Inspectoratele Jude]ene pentru Controlul Semin]elor

[i al Materialului S`ditor [i s` execute tratamentele cu substan]e care le vor asigura protec]ia necesar` \mpotriva acestor boli. |n func]ie de rezultatul analizei probei de grâu din recolta acestui an, se indic` substan]ele fitosanitare necesare a se aplica, doza [i momentul de aplicare, pentru a combate efectul acestor boli transmise prin s`mân]`.

Ar`turile efectuate pentru sem`natul culturilor de toamn` sunt cu atât mai folositoare cu cât se execut` mai

August 2010 1

Victor V`t`manu

devreme, respectiv imediat dup` ce planta premerg`toare elibereaz` terenul. Pentru culturile de toamn`, „nu adâncimea ar`turilor este important`, ci calitatea lor”, adic` s` \ncorporeze bine resturile culturii premerg`toare, s` fie uniforme, f`r` a avea gresuri sau bolovani.

Ata[area de plug a grapei stelate determin` nivelarea [i m`run]irea ar`turii.

Dup` ce plantele care p`r`sesc terenul \n toamn` [i las` o cantitate mare de resturi vegetale, discuitul, \nainte de arat, perpendicular pe direc]ia rândurilor plantei premerg`toare, este o lucrare care contribuie la efectuarea unei ar`turi de calitate. Pe m`sura eliber`rii terenurilor de culturile recoltate, trebuie s` se efectueze preg`tirile pentru viitoarea recolt`. |n acest sens, este necesar s` se transporte gunoiul de grajd la câmp [i s` fie \ncorporat sub ar`tura de var`. |ngr`[`mintele cu fosfor, dar [i cele cu potasiu sunt bine valorificate de culturile de toamn` dac` sunt introduse sub brazd` o dat` cu executarea ar`turilor.

Având \n vedere c`, \n ultimii ani, majoritatea cultivatorilor nu a mai aplicat \ngr`[`minte cu fosfor [i potasiu, este necesar s` asigur`m, pentru ob]inerea unor recolte normale pentru anul urm`tor, doze de 60-80 kg fosfor (300-400 kg superfosfat) [i respectiv 40-100 kg potasiu (150-200 kg sare potasic`).

Aplicarea \ngr`[`mintelor cu fosfor [i potasiu va asigura o mai bun` valorificare a \ngr`[`mintelor cu azot [i m`re[te considerabil rezisten]a soiurilor de grâu la ger, secet`, c`dere [i boli. |n zonele cu dealuri, pe solurile acide, sub ar`tura de var` trebuie s` introduse \n sol [i amendamentele cu calciu, pentru corectarea reac]iei solului. Dac` acest lucru nu se realizeaz` pe solurile acide,

18 August 2010

\ngr`[`mintele minerale aduc sporuri mici de recolt` sau chiar pot influen]a \n r`u recolta viitoare. Recoltarea florii-soarelui la momentul potrivit asigur` calitatea semin]elor, treieratul u[or [i pierderi minime de semin]e.

Recoltarea direct` cu combina se face când 75-80% din capitule sunt brunificate [i umiditatea semin]elor este de 14-15%.

Viteza potrivit` de lucru a combinei este de 3-4,5 km/h, \n`l]imea de t`iere, \n lanurile nec`zute, este de 50-100 cm, iar \n lanurile c`zute este de 20-50 cm.

Tura]ia tobei se reduce la 400-500 de rota]ii pe minut, iar distan]a dintre b`t`tor [i contrab`t`tor se stabile[te \ntre 20 [i 30 mm la intrare, iar la ie[ire, \ntre 12 [i 18 mm. Pierderile de semin]e \n pleav`, dac` a fost bine reglat` combina, nu trebuie s` dep`[easc` 0,5%.

Recoltarea manual` se realizeaz` prin t`ierea inflorescen]elor cu secera, când florile ligulate (cele de pe margine) [i frunzele sunt uscate, capitulele pe partea dorsal` sunt \ng`lbenite, m`duva \ncepe s` se usuce [i semin]ele sunt tari.

Capitulele uscate se pun la uscat, pe pat de tulpini. Treieratul se face prin deplasare cu combina de la gr`mad` la gr`mad`, când capitulele sunt uscate [i umiditatea semin]elor se reduce la circa 11%.

Imediat dup` recoltare, semin]ele trebuie s` fie condi]ionate [i uscate, pentru a preveni \ncingerea [i chiar autoaprinderea masei de semin]e. Chiar [i numai \nc`lzirea acestora determin` râncezirea lor [i reducerea randamentului de ob]inere a uleiului.

Rapi]a pentru ulei este o cultur` din ce \n ce mai apreciat` de c`tre produc`torii agricoli particulari, deoarece \n prezent se cultiv` soiuri [i hibrizi de rapi]` de

toamn` f`r` acid erucic, productive [i rezistente la iernare. Cultura rapi]ei pentru ulei cere mai pu]ine lucr`ri, iar perioadele de efectuare a acestora nu corespund cu vârfurile de munc` la alte culturi.

Sem`natul trebuie efectuat \n prima parte a lunii septembrie, cu 150 de semin]e la metrul p`trat, respectiv cu circa 10-12 kg de s`mân]` la hectar (la unii hibrizi actuali de rapi]` de toamn` se folosesc 4,5-5 kg/ha), la distan]a \ntre rânduri de 12,5 cm [i adâncimea de 2-3 cm.

Folosirea erbicidelor antigramineice \nainte de sem`nat sau dup` sem`nat, dar \nainte de r`s`ritul rapi]ei, asigur` combaterea samulastrei de grâu sau orz, gramineelor anuale, inclusiv costreiul din semin]e. Secretul reu[itei culturii de rapi]` de toamn` const` \n sem`natul \n epoca favorabil` (1-10 septembrie), \ntr-un pat germinativ m`run]it [i a[ezat la adâncimea de sem`nat indicat` mai sus. |n aceast` lun`, când 80-90% din capsule sunt de culoare brun`, iar semin]ele au ajuns la 11-12% umiditate, se recolteaz` inul pentru ulei. Recoltarea se realizeaz` cu combinele pentru cereale, la care se monteaz` cu]itul liss (coas`), patinele platformei se regleaz` pentru o t`iere cât mai joas`, transportorul melc se monteaz` \n pozi]ia limit` jos [i deplasat \n fa]`, degetele escamotabile se pun \n pozi]ie retras`, ghearele rabatorului se inclin` cu vârful spre spate, tura]ia b`t`torului se regleaz` la 900-1.000 rota]ii pe minut, distan]a dintre b`t`tor [i contrab`t`tor la intrare se regleaz` la 12-16 mm [i 2-3 mm la ie[ire, se monteaz` site adecvate [i se regleaz` la intensitate minim` ventilatorul.

Dup` treierat, semin]ele se condi]ioneaz` imediat [i se aduc la umiditatea de cel mult 9%, \n vederea depozit`rii.

www.agrimedia.ro

August 2010 1

Pentru reu[ita culturii de rapi]` de toamn` sunt necesare m`suri ferme de respectare a verigilor tehnologice, ce se aplic` pe parcursul unui an de vegeta]ie.

Astfel, anul agricol pentru cultura de rapi]` de toamn` \ncepe \n cursul lunii august, când se execut` preg`tirea terenului, \n vederea \ns`mân]`rii.

Verigi importante ale tehnologiei de cultivare a rapi]ei de toamn` Având \n vedere faptul c` rapi]a de toamn` nu suport` compactarea solului [i excesul de ap` din sol, este necesar ca prin lucr`rile mecanice efectuate s` se men]in` o structur` specific` solului \n care se cultiv`, iar preg`tirea corect` a patului germinativ s` conduc` la o germinare rapid` [i o dezvoltare exploziv` a r`d`cinilor. Numai a[a, terenul cultivat cu rapi]` de toamn` va fi acoperit \n \ntregime [i ferit de atacul diver[ilor d`un`tori specifici.

Este foarte important ca resturile culturii anterioare s` fie t`iate uniform, m`cinate [i \mpr`[tiate, preg`tirea patului germinativ s` se fac` \n momentul optim, pentru a putea p`stra umiditatea din sol, lucru extrem de important pentru \nfiin]area culturii de rapi]` de toamn` [i pentru a evita evaporarea apei din sol.

Perioada optim` pentru sem`natul culturii de rapi]` de toamn` este cuprins` \ntre decada a III-a a lunii august [i decada I a lunii septembrie. Un lucru demn de luat \n seam` \l reprezint` calitatea patului germinativ, \n compara]ie cu data sem`natului \n perioada optim`, adic` 20 August 2010

este necesar s` se acorde o perioad` mai mare pentru preg`tirea corect` a patului germinativ decât a sem`na \n epoca optim`, iar sem`natul s` se fac` \ntr-un pat insuficient preg`tit.

La sem`nat se va urm`ri relizarea unui num`r de plante la metrul p`trat, de regul` 40-50 de plante pentru soiurile de rapi]` [i 35-40 de plante pentru hibrizii de rapi]` (uneori chiar mai pu]ine, \n func]ie de gradul de ramificare specific fiec`rui hibrid). Adâncimea de sem`nat ideal` pentru condi]ii normale de preg`tire a patului germinativ este de 2-4 cm. |nainte de sem`nat, \n cursul lunilor august sau septembrie, se pot aplica erbicide menite s` combat` buruienile din cultura de rapi]`, aceste erbicide fiind pe baz` de trifluralin. Preemergent, se mai pot folosi erbicide care au ca substan]` activ` metazaclor, dimetaclor sau clomazon.

De[i nu \ntotdeauna sunt necesare, se pot aplica \n cursul lunii octombrie [i erbicide postemergente pe baz` de propizamid sau carbetamid.

Pentru o bun` r`s`rire a culturii de rapi]`

sunt necesare cantit`]i de precipita]ii moderate, de pân` la 10 litri pe metrul p`trat.

Imediat dup` r`s`rire [i pân` la venirea iernii se vor face controale \n câmp pentru a depista, \n stadiile timpurii, atacul de melci [i insecte d`un`toare.

Pentru a intra \n iarn` \ntr-o fenofaz` favorabil` dezvolt`rii \n continuare a plantei de rapi]`, este necesar ca planta s` aib` 6-8 frunze, stadiu care \i permite s` suporte temperaturi de minus 15 grade Celsius. Considerând c` pentru fiecare frunz` rapi]a de toamn` are nevoie de 70 de grade termice, \nseamn` c`, pentru acest moment, rapi]a are nevoie de minimum 420 de grade termice, care se pot realiza \ntr-un num`r de zile cuprins \ntre 30 (temperatur` zilnic` de 14 grade Celsius) [i 42 (temperatur` zilnic` de 10 grade Celsius).

Nu trebuie uitat faptul c` pentru aceast` faz` rapi]a de toamn` are nevoie de 30-40 de unit`]i de azot \n sol, cantitate ce asigur` dezvoltarea armonioas` a aparatului foliar. Dup` parcurgerea perioadei de iarn`, la sfâr[itul

www.agrimedia.ro

August 2010 21

Victor V`t`manu

lunii februarie, se pot administra \ngr`[`mintele necesare ob]inerii de recolte rentabile din punct de vedere financiar. Pentru a ob]ine un randament maxim al culturii, rapi]a de toamn` solicit` o cantitate total` de 170-220 kg/ha de azot. Pentru a produce 100 kg de boabe de rapi]`, cultura are nevoie de 6,5 kg de azot, care depinde \n mare m`sur` de aplicarea azotului \n prim`var`. Reglarea cantit`]ii de azot permite realizarea urm`toarelor aspecte: pu]in azot, pierderi de recolt`; mult azot, dezvoltare excesiv` a plantelor, cu posibilitatea apari]iei frângerii plantelor [i de boli specifice [i cost mare al \ngr`[`mintelor. Momentul optim de aplicarea a \ngr`[`mintelor cu azot este \n cursul lunii martie, dac` avem o cultur` care s-a dezvoltat normal, sau jum`tate din doz` la sfâr[itul lunii februarie, pentru a revitaliza cultura.

Rapi]a de toamn` are cerin]e medii fa]` de con]inutul de potasiu al solului [i numai \n cazuri de deficien]e mari din sol se pot aplica 50-80 kilograme la hectar de substan]` activ`. |n ceea ce prive[te cantitatea de fosfor pentru cultura de rapi]` de toamn`, necesarul acesteia este de 60-130 de unit`]i. |n func]ie de con]inutul \n fosfor al solului, se pot aplica 60 (sol bogat \n fosfor) sau 80 (sol s`rac \n fosfor) de kilograme de substan]` activ` la hectar.

Rapi]a are o solicitare special` pentru ob]inerea de produc]ii rentabile, [i anume: \ngr`[`minte pe baz` de sulf, care se pot aplica \n paralel cu administrarea \ngr`[`mintelor cu azot, \n prim`var`.

Cerin]a total` de sulf a culturii de rapi]` de toamn` este de 215 kg/ha. De asemenea, cultura de rapi]` de toamn` solicit` aplicarea a circa 400 de grame

22 August 2010

de \ngr`[`minte cu bor la hectar [i a 50 de grame de \ngr`[`minte pe baz` de molibden la hectar. |n cursul lunii martie, are loc dezvoltarea de prim`var`, \n special a aparatului foliar, urmând ca \n cursul lunii aprilie s` aib` loc \nfloritul culturii de rapi]` de toamn`. |n aceast` perioad` apar [i \[i manifest` atacul asupra plantelor [i florilor de rapi]` urm`torii d`un`tori: g`rg`ri]a (Ceutorhynchus napi Gyll.), afidele (Brevicoryne brassicae), puricele de p`mânt (Psylliodes chrysocephala L.) [i gândacul lucios (Meligethes sp.). |mpotriva acestora se folosesc urm`toarele substan]e de tipul: Carbofuran, Deltametrin, Lambda-cihalotrin, Malation, Primicarb, Bifentrin, Tau-fluvalinat, substan]e care asigur` o bun` [i o foarte bun` eficien]` \mpotriva d`un`torilor men]iona]i. De asemenea, tot \n aceast` perioad` \[i fac apari]ia [i se manifest` bolile specifice acestei culturi: Sclerotinia, Phoma, Oidium, Cylindrosporium [.a.

Pentru combaterea bolii Sclerotinia, se pot folosi rota]ia culturilor [i controlul chimic, ca ac]iune preventiv` pe parcursul \nfloririi. Se pot folosi produsele Carbendazim, Triazol, Stobilurina [.a.

Pentru combaterea bolii Phoma, se pot folosi tratamentele chimice pe baz` de triazol [i carbendazim [i utilizarea de hibrizi rezisten]i la aceast` boal`.

Pentru combaterea bolii Oidium, se folosesc tratamentele chimice pe baz` de Carbendazim, Carbendazim + Fuzilazol, Metconazol [i altele.

Pentru combaterea bolii de Cylindrosporium, se vor folosi acelea[i tratamente chimice ca [i la boala precedent`, adic` pe baz` de Carbendazim, Carbendazim + Fuzilazol, Metconazol [i se vor utiliza noii hibrizi rezisten]i la aceast` boal`. |n cursul lunii mai, are loc formarea [i umplerea silicvelor, iar \n cursul lunii iunie se maturizeaz` recolta de semin]e de rapi]` de toamn`.

Recoltarea culturii de rapi]` de toamn` are loc \n luna iulie, când con]inutul de umiditate este \n jur de 9-10%. Dac` umiditatea la recoltare este mai mic` decât aceast` valoare, exist` riscul ca silicvele s` se deschid` [i s` se produc` pierderi de recolt`. Acela[i risc se manifest` [i când recoltatul se face \n orele cu temperaturi ridicate ale zilei.

Momentul optim al recolt`rii este considerat atunci când tulpinile [i silicvele au o culoare galben-\nchis spre maroniu.

De asemenea, o problem` destul de delicat` pentru recoltarea rapi]ei de toamn` o reprezint` reglajul combinei de recoltat, la care trebuie reglat` \n`l]imea de t`iere a plantelor (pentru a reduce masa plantelor care intr` \n combin`) [i pozi]ionarea [i viteza barei de t`iere/ cu]itului de t`iere (se evit` astfel baterea plantelor \nainte ca acestea s` fie t`iate efectiv [i astfel sunt eliminate pierderile de boabe).

www.agrimedia.ro

August 2010 2

Prin tratamentul cu imidazolinon, hibrizii de floarea-soarelui rezisten]i la Orobanche cumana (lupoaie) sunt modifica]i genetic?

Alina Cre]u, director de marketing Limagrain România:

Ana MUST~}EA

„Fals. Ace[ti hibrizi, de tip Clearfield, sunt conven]ionali, iar caracteristica de a rezista la tratamentul cu imidazolinon este dobândit` printr-un proces de ameliorare clasic`. |n urma acestui proces au fost selec]iona]i doar cei care au manifestat rezisten]` la tratament. |n acela[i timp, avem \n portofoliu [i hibrizi cu rezisten]` genetic` la rase avansate ale parazitului Orobanche. Dar pentru c` rasele de Orobanche evolueaz` uneori mult mai repede decât posiblitatea fizic` a cercet`torilor de a le ajunge din urm`, cel mai sigur mod de protec]ie \mpotriva lupoaiei este solu]ia chimic`, respectiv aplicarea tratamentului cu produsul Pulsar 40 la hibrizii conven]ionali.”

Clearfield®, sunt toleran]i la erbicidul imazamox, produs [i comercializat de firma BASF. Toleran]a la erbicidele imidazolinone a fost ob]inut` prin metoda tradi]ional` de ameliorare a plantelor, care nu implic` introducerea ADN-ului prin tehnici de inginerie genetic`. Toleran]a la erbicidele pe baz` de imidazolinone nu este rezultatul ingineriei genetice, astfel încât plantele de floarea-soarelui care sunt cultivate în sistem Clearfield [i care prezint` aceste caracteristici nu sunt transgenice, nefiind considerate organisme modificate genetic.

Clearfield este primul sistem de produc]ie recunoscut ca non-GMO de c`tre autorit`]ile interna]ionale.

Toate soiurile [i to]i hibrizii folosi]i în prezent în acest sistem, precum [i toate noile crea]ii ce vor fi ob]inute pentru aceast` tehnologie sunt organisme nemodificate genetic. Acest lucru ofer` produc`torilor o op]iune tehnologic` eficient`, neîngr`dit` de reglement`rile actuale de pe pia]a mondial`.”

Veronica Ciuc`, Marketing Field Crops Romania & Area Seed Relationship Manager, BASF - Divizia Agro

M`rirea normei de sem`nat la rapi]` permite ob]inerea de produc]ii mai mari?

Ioan Enoiu, director general Naturevo

„Hibrizii de floarea-soarelui, ameliora]i pentru a fi utiliza]i în sistemul de produc]ie

„Fals. Prin m`rirea normei de sem`nat, densitatea plantelor pe mp cre[te,

2 August 2010

favorizând astfel concuren]a \ntre plante, diminuarea puterii de ramificare, sc`derea rezisten]ei la atacul de boli [i d`un`tori [i, \n final, diminuarea produc]iei fa]` de poten]ial.

Dac` densitatea este mare, nu se poate asigura un spa]iu de nutri]ie corespunz`tor pentru dezvoltarea plantelor. Cu atât mai mult, hibrizii au o capacitate mare de ramificare, iar practica din exterior vorbe[te de un spa]iu de nutri]ie de 18/18 cm. |n contextul din România, la cultura de rapi]` ar trebui asigurat un spa]iu de nutri]ie de 12,5/12,5 cm sau chiar mai mult, de 18/18 cm. Astfel, se ajunge la o norm` de sem`nat de circa 50.000-60.000 b.g/ha. |n opinia mea, dac` \n prim`var` \]i r`mân 35.000-40.000 plante/ha, este suficient s` ob]ii produc]ii mari. Dar, aten]ie, respectând [i celelalte verigi tehnologice, pornind chiar de la preg`tirea patului germinativ. Este extrem de important s` realizezi o preg`tire corect` a terenului pentru a ob]ine o adâncime de sem`nat uniform`.

La noi, \nc` se procedeaz` gre[it c` se seam`n` imediat ce s-a preg`tit patul germinativ, rezultând astfel o adâncime de dispersie a semin]elor neuniform`, de la 1 pân` la 10 cm. |n mod corect, ar trebui s` la[i terenul s` se a[eze \nainte de sem`nat sau s` treci cu

www.agrimedia.ro

un t`v`lug pentru a tasa solul.

De asemenea, este important ca norma de sem`nat s` fie stabilit` \n func]ie de hibridul sau soiul cultivat [i tipul sem`n`torii utilizate. Reglarea ma[inii de sem`nat trebuie s` se efectueze corect, astfel \ncât s` ob]inem o uniformitate ridicat` a boabelor sem`nate, atât \n ceea ce prive[te adâncimea, cât [i distan]a \ntre plante.

O tehnologie corect` presupune [i asigurarea elementelor nutritive necesare pentru cre[terea rezisten]ei plantelor. |n privin]a culturii de rapi]`, cerin]e mari sunt legate de macroelementele azot, fosfor, potasiu, oligoelementele sulf [i calciu, precum [i microelementele magneziu [i mangan.”

Starea de fertilitate a solurilor române[ti este \n sc`dere?

Mihail Dumitru, director Institutul de Cercet`ri pentru Pedologie [i Agrochimie „Adev`rat. Solurile române[ti au o fertilitate redus` [i foarte redus`. O problem` foarte mare este legat` de asigurarea solului cu principalele elemente nutritive, \n special cu fosfor [i potasiu. Avem 6,3 milioane de hectare care sufer` din cauza lipsei fosforului.

De aceea, este foarte important s` realiz`m o fertilizare echilibrat`, s`-i asigur`m solului un raport adecvat \ntre macroelementele nutritive, \ntre azot, fosfor [i potasiu.

De asemenea, trebuie s` avem \n vedere aplicarea unor tehnologii care s` men]in` [i s` creasc` fertilitatea solurilor române[ti. Din p`cate, mul]i agricultorilor \nc` mai practic` ar`tura [i pu]ini sunt cei care aplic` tehnologii conservative.

Mulcirea, de exemplu, poate fi considerat` o m`sur` benefic` pentru sol. Este o gre[eal` s` la[i terenul curat. Trebuie s` asigur`m un sistem de protec]ie a solului cât mai bun posibil.”

www.agrimedia.ro

August 2010 2

Fran]a este principalul produc`tor european de semin]e de porumb [i primul exportator mondial din acest sector. Pentru a în]elege motivele acestui succes, am stat de vorb` cu domnului Pierre Blanc, pre[edintele asocia]iei AGPM MAÏS SEMENCE. Aceast` asocia]ie reprezint` cei 3.400 de agricultori-multiplicatori prezen]i pe teritoriului francez.

Produc]ia francez` de semin]e de porumb: un succes care nu se dezminte!

Care sunt principalele caracteristici ale produc]iei franceze de semin]e de porumb?

Ne pute]i da o imagine sintetic` a exploata]iilor franceze produc`toare de semin]e de consum?

A[ putea s` sintetizez produc]ia francez` de semin]e de porumb astfel: diversitate, segmentare, regularitate de aprovizionare, calitate.

Anual, Fran]a produce, de pe o suprafa]` total` medie de 50.000 ha, pentru a-[i alimenta diferitele pie]e; peste jum`tate din semin]ele de consum produse astfel sunt exportate. Prin diversitatea specificului local, a climei [i debu[eelor, clien]ii no[tri au nevoie de o panoplie larg` de semin]e de consum. Re]eaua noastr` este actualmente capabil` s` produc` toate gamele de precocitate, de la foarte timpuriu la tardiv, r`spunzând astfel cerin]elor pie]ei.

Competen]a din sectorul francez de porumb, pe toat` filiera, de la produc]ia din câmp la unitatea de procesare, îi permite Fran]ei s` fie campioan` [i în privin]a regularit`]ii, ea reu[ind acest lucru în ciuda anilor cu condi]ii climatice dificile. Din acest punct de vedere, investi]iile efectuate în exploata]ii, mai ales în ce prive[te iriga]iile, au jucat un rol important.

Re]eaua noastr` a putut produce anul trecut 1.900 de hibrizi diferi]i. Cred c` pot s` afirm c` suntem singurii care putem face acest lucru.

Conform cifrelor oficiale, în 2009 aveam pu]in peste 3.400 de exploata]ii produc`toare de semin]e de porumb, cu suprafe]e medii de 19 ha. Aceasta, dup` o sc`dere continu` a num`rului de multiplicatori, înc` de la începutul anilor 2000. Aceast` suprafa]` medie a crescut în 2009, îns` este cert c` ar trebui s` înregistreze o sc`dere anul acesta, în paralel cu sc`derea planului de produc]ie.

AGPM MAÏS SEMENCE efectueaz` cu regularitate studii prin care analizeaz` profilul tipologic al re]elei porumbului. Cel mai recent studiu de acest gen dateaz` din iunie 2008. S-a constatat c`, în medie, multiplicatorul are 48 de ani, lucreaz` pe o exploata]ie de 88 ha, care, în 56% din cazuri, are statut de societate.

Porumbul-semin]e ocup`, în medie, 26% din SAU (Suprafa]a Agricol` Util`) a exploata]iei. Bineîn]eles, aceste cifre nu reflect` disparit`]ile mari, care exist` mai ales între regiuni.

2 August 2010

Care sunt principalele provoc`ri la care ne putem a[tepta?

Mai multe, îns` întrebarea de baz` este urm`toarea: cum putem asigura perenitatea re]elei noastre de produc]ie,

r`mânând competitivi fa]` de concuren]ii no[tri?

Cu siguran]`, acest lucru va trebui f`cut printr-o îmbun`t`]ire continu` a productivit`]ii. Pentru asta, vom avea nevoie de inova]ii, de un program tehnic puternic, axat pe g`sirea unor solu]ii concrete, care s` poat` fi aplicate de produc`tori. F`r` s` uit`m c` acest efort trebuie s` se realizeze într-un context în care mijloacele de produc]ie sunt tot timpul reevaluate [i privite într-o optic` nou`.

Apoi, trebuie s` ne capitaliz`m punctele-forte: calitate, regularitate [i segmentare, care au f`cut pân` acum din sectorul francez de produc]ie unul inconturnabil. Suntem lideri pe pia]a european`, cu 45% din produc]ia Uniunii Europene. Aceast` pondere de pia]` r`mâne stabil`. Sarcina noastr` e de a r`mâne inconturnabili în continuare.

Cifre-cheie: 3.400 agricultori-multiplicatori suprafa]` total` irigat` 100% Aproape 1.900 de hibrizi pe an, de la foarte timpurii la tardivi l Produc]ie medie stabil` [i ridicat` (în medie, 3,1 t/ha în ultimii 10 ani) l Primul produc`tor european: 50.000 ha/an (medie pe 6 ani) l Primul exportator mondial: 90.000 t/an (medie pe 6 ani) l l l

www.agrimedia.ro

Micotoxinele din porumb: sublinieri legate de reglementare

Bruno Barrier - Guillot, Arvalis - Institutul sectorului vegetal; Alix d’Armaillé, Orama,

Ce sunt micotoxinele?

Micotoxinele sunt molecule naturale produse de anumite ciuperci microscopice.

Produc]ia de micotoxine este complex` [i nu se cunoa[te sub toate aspectele.

Prezen]a ciupercilor nu este, practic, asociat` de fiecare dat` cu prezen]a micotoxinelor. În timp ce unele sunt benefice - ca penicilina -, altele sunt mai mult sau mai pu]in periculoase pentru s`n`tatea animalelor [i chiar [i a oamenilor, în cazul inger`rii semnificative [i sistematice. „Micotoxinele de câmp” sunt produse de ciuperci de tip Fusarium.

Aceste ciuperci determin` apari]ia maladiilor denumite „fusarioze”, care perturb` formarea [i umplerea [tiule]ilor de porumb. Principalele micotoxine de câmp sunt tricotecenele (deoxinivalenolul - cunoscut mai ales sub denumirea de DON), zearalenonul (ZEA) [i fumonizinele (FUMO).

Reglementarea în curs de elaborare a Uniunii Europene în privin]a prezen]ei micotoxinelor de câmp la porumb Din 2007, a fost introdus` o reglementare referitoare la porumb, care stabile[te limitele maxime de micotoxine care trebuie respectate în alimenta]ia uman`.

Aceste ponderi maxime se aplic` la cerealele puse pe pia]` în vederea unei prime proces`ri, dar [i la produsele derivate din acestea. Ele au în vedere trei tipuri de micotoxine: DON, zearalenonul [i fumonizinele (B1 [i B2). Prin fixarea acestor limite, se are în vedere, în primul rând, respectarea s`n`t`]ii consumatorilor; îns` ele trebuie s` fie [i fezabile din punct de vedere tehnic.

Având în vedere faptul c` micotoxinele nu pot fi detectate sau sunt detectabile doar în cantit`]i foarte mici în amidonul

Limite maxime regulamentare pentru porumb [i produse derivate destinate alimenta]iei umane

Unitate de m`sur`: µg/kg

DON

ZEA

FUMO B1 + B2

Porumb brut

1.750

350

4.000

Dimensiuni m`cini[: <500 microni

1250

300

2.000

Dimensiuni m`cini[: >500 microni

750

200

1.400

Cereale mic dejun, gust`ri de tip „snack food”

500

100

800 alte alimente destinate consumului direct: 1.000

Alimente pentru bebelu[i

200

20

200

Hibrizi de porumb destina]i industriei Derogare Derogare Derogare amidonului, procesare umed`

www.agrimedia.ro

de porumb, legea a l`sat posibilitatea aplic`rii unei derog`ri pentru porumbul destinat industriei de amidon cu m`cinare umed`. Aceast` derogare permite evitarea întreruperilor de aprovizionare în anii în care nivelurile de fusariotoxine sunt foarte ridicate. Cu toate acestea, este necesar` [i cerut` respectarea unui con]inut maxim, la boabele livrate industriei de amidon, la nivelul limitei maxime din porumbul brut pentru consum alimentar, pentru a permite ob]inerea produselor derivate, specifice industriei amidonului, conform valorilor stipulate în recomandarea din 17 august 2006, referitoare la prezen]a micotoxinelor în produsele furajere.

Valorile maxime recomandate pentru porumbul [i produsele derivate destinate furaj`rii În ceea ce prive[te consumul furajer, Comisia European` a publicat o Recomandare (nr.

576/2006), în care propune valorile care trebuie respectate pentru aceste toxine, atât la porumb [i produsele derivate din acesta, cât [i la furaje.

DON

Porumb 8.000 µg/kg Produse derivate 12.000 din porumb µg/kg

ZEA

Porumb 2.000 µg/kg Produse derivate 3.000 µg/kg din porumb

FUMO Porumb [i 60.000 B1+B2 produse derivate µg/kg August 2010 2

Ac]iunile întreprinse de produc`torii francezi Lucr`rile institutului tehnic ARVALIS au permis o cunoa[tere mai bun` a surselor de contaminare cu micotoxine [i mijloacele de men]inere sub control a acestora. În acest sens, institutul a conceput un mijloc de evaluare a riscurilor de contaminare cu Fusarium, principalii vectori ai micotoxinelor în Europa. În func]ie de prezen]a insectelor sfredelitoare, de data recoltei, de sensibilitatea hibrizilor [i de gestionarea reziduurilor de cultur`, produc`torii pot s`-[i evalueze nivelul de risc [i s`-l limiteze la maximum, mul]umit` unei consilieri adaptate situa]iei.

Combaterea insectelor sfredelitoare (sfredelitorul porumbului [i Sesamia) constituie un element de prim` importan]` în prevenirea apari]iei micotoxinelor.

Galeriile s`pate de aceste insecte deschid, efectiv, calea instal`rii ciupercilor, care colonizeaz` apoi foarte u[or tulpinile [i [tiule]ii. Este deci indispensabil ca produc`torii s` aib` acces la o întreag` panoplie de instrumente eficace [i inovatoare pentru a asigura înc` din câmp o supraveghere perfect` a calit`]ii sanitare.

Ne putem a[tepta la alte evolu]ii legislative? Ne îndrept`m spre o înt`rire a legisla]iei în materie de furaje?

Cu ocazia forumului anual organizat de Direc]ia General` a S`n`t`]ii Consumatorilor (DC Sanco), care a avut loc în februarie, Comisia European` a anun]at c` ar putea veni cu ni[te ad`ugiri la reglementarea actual`. Mai întâi, în ceea ce prive[te furajele, reglementarea prevedea o evaluare a Recomand`rii, în vigoare pân` în 2009. Pentru moment, acest lucru este abia în curs de realizare.

28 August 2010

Primele schimburi au avut loc în cadrul comitetului de speciali[ti europeni, pentru a discuta o eventual` consolidare a reglement`rii actuale. Un dosar care merit` urm`rit cu aten]ie.

Micotoxinele T2 [i HT2: sfâr[itul unui statu-quo?

Reglementarea european` din 2007 prevede un termen suplimentar în ceea ce prive[te posibila stabilire a unor limite maxime pentru alte dou` micotoxine: T2 [i HT2. Aceste toxine fac parte din familia tricotecenelor (de tip A); o evaluare a expunerii consumatorilor la aceste toxine este în curs de desf`[urare în cadrul EFSA (Agen]ia European` pentru Siguran]a Alimentar`). Pentru porumb, ultimele anchete realizate de institutul tehnic ARVALIS arat` faptul c` aceste micotoxine sunt foarte pu]in prezente (sau deloc) în hibrizii francezi. Sectorul francez al produc]iei de porumb r`mâne vigilent în ceea ce prive[te eventualele discu]ii care ar putea avea loc în viitorul apropiat în cadrul comitetelor de speciali[ti ale statelor-membre.

Discu]ii pe plan interna]ional De altfel, discu]ii despre micotoxine au fost demarate [i la nivel interna]ional, în

cadrul CODEx ALIMENTARIUS. Creat` de FAO (Organiza]ia Mondial` a Alimentelor) [i OMS (Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii), aceast` instan]` are scopul de a elabora norme [i programe, pentru a proteja s`n`tatea consumatorilor [i de a promova practicile loiale în cadrul comer]ului cu cereale [i produse alimentare. Normele elaborate pot servi astfel în cazul apari]iei unor diferende comerciale interna]ionale în cadrul OMC (Organiza]ia Mondial` a Comer]ului) sau pot ajuta statele s`-[i pun` în oper` reglement`ri în domeniu.

Astfel, grupul de lucru axat pe factorii de contaminare a sesizat chestiunea fumonizinelor [i efectul acestora asupra porumbului [i produselor derivate ale acestuia. Discu]iile au fost amânate, a[teptându-se primirea unui aviz referitor la gradul de expunere a consumatorilor la acest factor de contaminare. Acest aviz trebuie s` vin` din partea instan]ei de evaluare a CODEx, care este JEFCA. În fine, Comisia a sesizat [i chestiunea legat` de efectul toxinei DON. Discu]iile referitoare la pragurile maxime admise ar trebui s` fie reluate în curând, dat fiind faptul c` JEFCA trebuie s` dea un aviz în privin]a acestei micotoxine. Va fi deci important s` r`mânem vigilen]i în ce prive[te acest dosar, în lunile care urmeaz`...

www.agrimedia.ro

August 2010 2

JURNAL DE FESTIVAL În perioada 27-29 iulie a avut loc o lansare de produs mai pu]in obi[nuit`: prezentarea nonconformist` a fungicidului Caramba Turbo, la festivalul de mod` BASF pentru... cultura de rapi]`, care a ]inut asisten]a „în priz`” pe tot parcursul derul`rii evenimentului. Festivalul a debutat la Amara, colec]ia de mod` Caramba Turbo continuându-[i apoi periplul prin Constan]a [i Gala]i, zone cu poten]ial ridicat pentru cultura de rapi]`.

Caramba Turbo este primul produs destinat culturii de rapi]` care combin` substan]a activ` a unui fungicid (Metconazol) cu cea a unui regulator de cre[tere (Mepiquat clorur`). Aceast` combina]ie asigur` controlul eficient al bolilor, oferind în acela[i timp avantajele unui regulator de cre[tere.

Andreas Schumacher, Value Chain Manager BASF pentru culturile de plante oleaginoase, le-a dezv`luit participan]ilor la eveniment câteva dintre secretele tehnologiei de protec]ie a rapi]ei pentru o cultur` de succes. Cu o experien]` foarte bogat` în cultura rapi]ei de toamn`, domnul Schumacher, consilier tehnic al unuia dintre cei mai mari distribuitori de produse de protec]ia plantelor din Germania, fiind prezent în regiunea unde se cultiv` cea mai mult` rapi]` de toamn`, a venit la BASF [i s-a ocupat de rela]iile cu fermierii mari cultivatori de rapi]` de toamn` din Germania, a fost promovat în Europa Central` la Praga, de unde coordoneaz` activitatea BASF în ]`ri mari cultivatoare ca Cehia, Slovacia, Polonia. De asemenea, este [i membru în mai multe asocia]ii interna]ionale.

Companie cu tradi]ie în protec]ia culturii de rapi]`, BASF ofer` un portofoliu complex de produse, Caramba Turbo fiind doar unul dintre exemplele în acest sens. Schumacher a explicat principalele caracteristici [i avantaje ale fungicidului Caramba Turbo [i rolul s`u special în cre[terea produc]iei [i a profitului.

0 August 2010

Caramba Turbo, special creat pentru cultura de rapi]`, un bun fungicid ce se poate aplica atât toamna, cât [i prim`vara, ac]ioneaza ca regulator de cre[tere, \mbun`t`]e[te rezisten]a la iernare prin dezvoltarea optim` a r`d`cinilor [i a coletului, combate principalele boli la rapi]` \n toamn` [i \n prim`var`, \mbun`t`]e[te arhitectura tufei prin uniformitate, ramificare bogat` [i rezisten]` crescut` la c`dere, flexibilitate \n aplicare [i independen]` fa]` de condi]iile meteorologice.

Doza omologat`: l 0,7 l/ha toamn`, când rapi]a are 4-6 frunze l 1 l/ha prim`vara devreme, pân` la alungirea tijei florale Într-o manier` originial`, prezentarea de mod` a personificat beneficiile produsului Caramba Turbo, stârnind interesul participan]ilor. Pe podiumul de... rapi]` au defilat, rând pe rând:

Arhitectura tufei Modelul a purtat o ]inut` complex` de inspira]ie vegetal`. Buchetul rafinat de tonuri galben/verde subliniaz` rezisten]a crescut` la c`dere a unei plante de rapi]` tratat` cu Caramba Turbo! Tufa devine uniform` [i bogat ramificat`!

Flexibilitatea în aplicare Rochia „arcuit`”, cu crinolin`, pe tonuri de galben diafan [i maro, subliniaz` flexibilitatea în aplicare a produsului Caramba Turbo. Prin propriet`]ile sale, produsul Caramba Turbo este rezistent la ploaie [i poate fi aplicat la temperaturi sc`zute. Din acest motiv, Caramba Turbo ofer` o flexibiliatete mai mare în ceea ce prive[te perioada de aplicare a solu]iei.

Accesoriul extravagant de pe capul modelului sugereaz` r`d`cina pivotant`, care ajut` planta s` acumuleze substan]ele nutritive necesare pentru supravie]uirea peste iarn`.

Rezisten]a la iernare Modelul prezint` o ]inut` de iarn` pe tonuri de maro, accesorizat` cu jambiere c`lduroase de blan`. Forma de clepsidr` sugereaz` fertilitatea p`mântului. Ca un accesoriu indispensabil solului, Caramba Turbo fortific` r`d`cinile plantei, o ajut` s` treac` u[or peste iarn` [i s` ajung` nev`t`mat` în prim`var`.

Regulator de cre[tere }inuta puternic accesorizat` demonstreaz` tehnologia încorporat` în produsul Caramba Turbo. Precizie [i reglaj printr-o simpl` aplicare! Pentru a face fa]` temperaturilor sc`zute din timpul iernii, planta trebuie men]inut` la o talie redus`.

Caramba Turbo are un efect puternic de regulator de cre[tere [i garanteaz` o productivitate m`rit`.

Doctorul Caramba Turbo Putregaiul negru, alternarioza [i f`inarea î]i pot afecta cultura de rapi]`. Asta în cazul în care nu folose[ti Caramba Turbo,

L CARAMBA TURBO: Produc]ia [i profitul }inuta în tendin]e, lejer`, dar totu[i foarte „grea” prin con]inutul s`u material, sugereaz` beneficiile culturilor de rapi]` tratate cu Caramba Turbo. Gambele accesorizate cu salbe completeaz` aceast` ]inut` extravagant`, demonstrând c` o cultur` bogat` este mereu la mod` [i înseamn` un profit ridicat.

Vedetele prezentarii: tufa [i r`d`cinile Propriet`]ile produsului Caramba Turbo contribuie la fortificarea r`d`cinilor rapi]ei [i la îmbog`]irea arhitecturii tufei, pentru o rezisten]` mai bun` peste iarn` [i pentru un start mai bun în prim`var`.

Arhitectura tufei [i r`d`cinile puternic ramificate ale rapi]ei nu puteau fi decât vedetele colec]ei! O r`d`cin` puternic` [i o arhitectur` bogat` a tufei fac întotdeauna

cas` bun` împreun` cu Caramba Turbo.

Iar pentru c` prim`vara/ toamna se poart` întotdeauna recoltele bogate, v` invit`m [i pe dumneavoastr` s` v` transforma]i culturile de rapi]` în Haute Culture cu Caramba Turbo!

{tia]i c`...

Produsele chimice pentru textile BASF se afl` pe lista produselor acceptate de celebrele firme de îmbr`c`minte Levi Strauss & Co., Hennes & Mauritz AB, Marks & Spencer, s.Oliver Group? Aceste produse chimice respect` criteriile de etichete [i listele de substan]e interzise, au un impact redus asupra mediului, respect` reglement`rile na]ionale, acordurile voluntare na]ionale [i interna]ionale. l Gama de pigmen]i HELIZARIN de la BASF permite imprimarea ]es`turilor în sistem ecologic, ]es`turi avizate [i pentru confec]ionarea hainelor pentru bebelu[i l BASF a fost primul produc`tor al indigoului sintetic din lume, utilizat în industria denim-ului, un material ce revine mereu la mod`... l

Simona MUNTEANU

care combate principalele boli ale rapi]ei, atât pe timpul toamnei, cât [i prim`vara.

Doctorul Caramba Turbo este întotdeauna „accesorizat”, pentru a îns`n`to[i cultura de rapi]`.

Material realizat cu sprijinul doamnei Andreea Butaru, BASF

Colec]ia «haute-culture» pentru toamn`-prim`var`

August 2010 1

Cre[terea cererii mondiale [i cvasicriza ofertei stau la baza inflam`rii pre]ului \ngr`[`mintelor minerale. |ncepând cu declan[area crizei economice din 2009, tendin]a pre]ului \ngr`[`mintelor minerale a fost de cre[tere [i aceasta va continua acela[i traseu pe termen mediu.

Pia]a \ngr`[`mintelor - pre]ul va cre[te pe termen mediu Dr. ing. C`t`lin Aurelian RO{CULETE Pre]ul \ngr`[`mintelor a fost relativ stabil [i sc`zut \n perioada cuprins` \ntre anii 1980 [i 1990. |ntre 2000 [i 2006, am asistat la o cre[tere moderat` a pre]ului [i la o volatilitate crescut` a acestuia. |ntre 2007 [i 2008, pre]ul a explodat, pentru ca \n prezent s` se men]in` la un nivel ridicat [i cu o volatilitate foarte mare.

Cum se explic` aceasta inflamare a pre]ului cunoscut` de pia]a \ngr`[`mintelor minerale? |n primul rând, este vorba de o cre[tere puternic` a cererii, cea mai mare din ultimii 25 de ani, \n special pentru azot. Aceast` cerere are la baz` dorin]a Chinei [i a Indiei de a-[i asigura foarte rapid necesarul de consum de pe pia]a intern` pentru produsele alimentare. |n acest context, fertilizarea a devenit mai important` ca niciodat`, un factor important pentru ob]inerea unor produc]ii bune. |n al doilea rând, oferta de \ngr`[`minte este rar` [i repartizat` dezavantajos pentru anumite state produc`toare de materii prime agricole.

Materiile prime, care contribuie la ob]inerea \ngr`[`mintelor, cum sunt gazul natural pentru azot, fosforul natural pentru fosfa]i [i sarea de potasiu pentru ob]inerea potasiului sunt localizate \n Rusia, China, Canada, Africa de Nord [i foarte pu]in \n Orientul Mijlociu. |naintea problemei legate de disponibilit`]ile acestor materii prime, se pune problema exploat`rii de calitate a acestor resurse naturale. Exploatarea 2 August 2010

lor este foarte costisitoare, \n condi]ii de calitate superioar`, mai ales \n cazul fosfatului, ceea ce face ca anumite proiecte de investi]ii s` fie incerte pe termen mediu. Ast`zi, doar investi]iile de stat [i cele pe termen scurt au fost realizate pe plan mondial.

Exploatarea acestor resurse este, de asemenea, incert`, ]inând cont de instabilitatea existent` \n ]`rile care de]in aceste resurse. S` ne amintim de criza dintre Ucraina [i Rusia, de la \nceputul anului 2009, când victime au c`zut economiile europene dependente de gazul rusesc. Atunci, Rusia a decis s` \nchid` robinetul cu gaz pentru Ucraina, ca urmare a unei datorii mai vechi existente \ntre cele dou` state. Pentru a asigura un pre] competitiv [i optim pe lan]ul de fabrica]ie, produc`torii de \ngr`[`minte minerale [i-au delocalizat produc]iile c`tre statele care de]in astfel de resurse. Costul \ngr`[`mintelor minerale r`mâne puternic legat de costul materiilor prime, accesul direct la depozite este un factor important al competitivit`]ii. Costul de fabrica]ie a azotului este reprezentat \n propor]ie de 80,5% de costul gazului natural.

Produc`torii de \ngr`[`minte minerale, care vor fi [i exportatorii de mâine, sunt: Africa de Nord (Maroc pentru potasiu), ]`rile din Orientul Mijlociu, Canada [i Rusia. Pe aceast` pia]` foarte mondializat` [i multipolar`, unde statele produc`toare nu sunt neap`rat [i state consumatoare, statele cu o agricultur`

important` sunt obligate s`-[i \ndrepte aten]ia pentru a continua activit`]ile agricole [i pe viitor.

Aceast` tendint` de cre[tere a pre]ului \ngr`[`mintelor minerale, pe termen mediu, are la baz` cre[terea cererii la nivel mondial, care nu este urmat` \ndeaproape de investi]ii \n noii capacit`]i de produc]ie. Cre[terea spectaculoas` a pre]ului \ntre anii 2007 [i 2008 are la baz` o serie de factori conjuncturali, care au fost ajuta]i [i de factorii structurali, [i anume: specularea pre]ului materiilor prime, \nchiderea numeroaselor fabricii produc`toare de \ngr`[`minte minerale, dezvoltarea proiectelor de energii alternative consumatoare de produse agricole, \ntârzierea anumitor proiecte sau investi]ii, precum [i men]inerea unor politici publice defensive.

Trebuie s` avem \n vedere c` pân` \n anul 2050, 90% din cre[terea total` a produc]iei agricole mondiale provin din cre[terea randamentelor [i intensificarea culturii (mai multe culturi/aceea[i suprafa]`/\n acela[i an), iar restul de 10% vin din extinderea suprafe]elor agricole cultivate.

Având \n vedere aceste lucruri, politica agricol` a României trebuie s` aib` \n vedere accesul facil la \ngr`[`mintele minerale cu pre]uri rezonabile, pentru a putea contribui, de o manier` consistent`, la balan]a na]ional` de pl`]i, la asigurarea securit`]ii alimentare [i energetice, precum [i la mentinerea activit`]ilor agricole \n mediul rural.

www.agrimedia.ro

August 2010

Un d`un`tor de temut pentru cultura fasolei: g`rg`ri]a fasolei (Acanthoscelides obsoletus Say) G`rg`ri]a fasolei atac` mai ales fasolea [i \n mai mic` m`sur` n`utul, bobul [i soia.

Sunt v`t`mate boabele, care pot fi complet distruse. |ntr-un bob de fasole se pot dezvolta 1-28 de larve. Acestea creeaz` \n interior numeroase galerii, iar la exterior se observ` numeroase orificii prin care au ie[it g`rg`ri]ele adulte. |n urma atacului, con]inutul bobului poate fi total compromis, acolo r`mânând doar excrementele [i alte resturi.

August 2010

Pagube mari sunt produse \n anii seceto[i.

Cu timpul, fasolea depozitat` poate fi complet distrus`.

G`rg`ri]a adult` are lungimea de 2,5-4,0 mm. Corpul este oval-alungit, de culoare brun`-cenu[ie. Prima pereche de aripi care este \nt`rit` (elitrele) are culoarea brun-ro[cat` [i prezint` peri[ori fini brun-ro[ietici, care mai ales \n partea posterioar` a elitrelor lipsesc [i astfel apar ni[te pete brune, mai \nchise la culoare.

Aceste aripi \nt`rite (elitrele) nu acoper` \n \ntregime abdomenul. Partea neacoperit` de elitre, numit` pigidiu, este de culoare ro[cat`-g`lbuie. Picioarele sunt ro[cate.

Oul, de circa 0,5 mm lungime, este oval, de culoare alb`. Larva care iese din ou este albicioas` [i prezint` trei perechi de picioare sub]iri [i lungi.

Dup` prima n`pârlire, picioarele dispar, iar larva lipsit` de acestea (apoda) are corpul curbat, alb-g`lbui, cu capul brun-ro[cat.

Când este complet dezvoltar` m`soar` 4-5 mm. |n condi]iile din România, g`rg`ri]a fasolei poate avea, \n mod obi[nuit, 2-3 genera]ii pe an, dintre care una \n câmp [i 1-2 \n

depozitele folosite pentru p`strarea fasolei. |n \nc`perile \nc`lzite, poate avea chiar patru genera]ii pe an. Aceast` specie ierneaz` ca g`rg`ri]` adult` \n magazii, \n boabe atacate etc.

Insectele care au iernat migreaz` spre câmpurile cu fasole la sfârsitul lunii iunie-\nceputul lunii iulie, parcurgând distan]e de pân` la 3 km. Ou`le sunt depuse pe p`st`ile aproape coapte, \n zona de contact a tecilor.

Dup` 10-15 zile apar larvele, care p`trund \n boabe, apoi n`pârlesc [i devin apode (lipsite de picioare). Stadiul de larv` dureaz` 15-45 de zile, iar cel de pup`, 5-18 zile.

La recoltare, boabele con]in larve de diferite vârste [i pupe. Acestea sunt duse \n spa]ii de depozitare [i aici are loc apari]ia adul]ilor din prima genera]ie.

Dup` \mperechere, g`rg`ri]ele femele depun ou`le direct pe boabele depozitate, pe pere]i, pe saci, ambalaje etc.

Genera]ia a doua se dezvolt` \n lunile august-septembrie. |n depozitele cu temperaturi mai mari se mai pot dezvolta \nc` 1-2 genera]ii.

www.agrimedia.ro

Recoltarea trebuie f`cut` la timp, ea fiind urmat` imediat de ar`turi.

Deoarece g`rg`ri]a este sensibil` la varia]iile de temperatur`, se recomand` expunerea fasolei infestate, \n straturi sub]iri, la temperaturi de minus 2 sau minus 3 grade Celsius, timp de 5-6 zile, sau expunerea de la 52 de grade pân` la 55 grade Celsius, timp de 30 de minute.

Tratamentele chimice se fac \n câmp, \n perioada de dezvoltare a p`st`ilor. Când p`st`ile \ncep s` se matureze, se pot folosi substan]e de tipul Sinoratox 35 CE (1,5 l/ha). |n perioada matur`rii past`ilor, se pot aplica substan]e de tipul Decis 2,5 CE (0,3-0,4 l/ha) sau Ecalux 25 CE (0,1%).

La formarea complet` a boabelor se pot utiliza substan]e de tipul Carbetox 37 CE (1,5 l/ha).

Deoarece g`rg`ri]a fasolei \[i continu` dezvoltarea \n boabe [i dup` recoltare, este necesar s` se fac` tratamente [i dup` depozitare.

|n spa]iile de depozitare goale, preventiv, se vor face stropiri cu una dintre substan]ele de tipul: Actelic 50 CE (0,2 l/mp) sau Damfin 950 CE (40 ml/mp) sau tratamente preventive cu produse fumigene de tipul: Fumitox 10 PF (3 g/mc spatiu gol), Fumilydox 50 (0,5 g/mc spa]iu gol) etc.

Tratamente la s`mân]` se fac utilizând substan]e de tipul: Reldan 40 CE (12,5 ml/t); Reldan 50 CE (10 ml/t de produs) etc.

Produsele depozitate se pot trata cu substan]e de tipul: Sulfur` de carbon 99,6% (600-1.000 g/t), Ferotoxin (9-15 g/t) etc.

Fasolea destinat` consumului uman [i depozitat` pentru o anumit` perioad` de timp poate fi tratat` cu produse tip Reldan 40 CE sau Reldan 50 CE, \n dozele amintite anterior.

Trebuie avut \n vedere faptul c` tratamentul la fasolea destinat` consumului alimentar trebuie \ncetat cu circa o lun` \naintea folosirii ca produs alimentar; \n caz contrar, pot ap`rea diferite disfunc]ionalit`]i ale aparatului digestiv.

August 2010

Victor V~T~MANU

Pentru combatere se recomand` folosirea de s`mân]` neinfestat`, s`n`toas`.

Se recomand` cultivarea de soiuri cu perioada de vegeta]ie mai scurt` (68-88 de zile).

August - munca [i sudoarea de peste un an ale legumicultorului sunt pe deplin r`splatite \n aceast` lun` prin abunden]a de legume ce se recolteaz` [i se preg`tesc pentru p`strare [i consevare, \n vederea consumului din perioada de iarn`.

Victor V~T~MANU

Agenda legumicultorului |n câmp - \n timp ce unele culturi se recolteaz` din plin (tomate, vinete, ardei, fasole, castrave]i), altele trebuie \ngrijite cu aten]ie pentru a da produc]ii de toamn` (varz`, conopid` etc.) sau se preg`tesc pentru produc]ia anului viitor (r`sad de salat`).

Culturile de varz` de var` se recolteaz` periodic, \n func]ie de cerin]ele pie]ei [i se irig` moderat, pentru a nu produce cr`parea c`p`]ânei.

Varza de toamn` este o plant` legumicol` cunoscut` pentru con]inutul ridicat de s`ruri minerale, dar [i pentru gustul s`u pl`cut \n stare proasp`t` sau conservat`. Este [i motivul interesului de care se bucur` planta atât din partea consumatorului, tot mai preten]ios la calitate, cât [i a cultivatorului, mereu preocupat de performan]ele productive [i economice ale culturii.

Ob]inerea unor recolte mari [i competitive pe pia]` necesit`, \ntre altele, o protec]ie eficient` a culturii fa]` de atacul d`un`torilor, bazat` pe un \ntreg sistem integrat de combatere.

La culturile de varz` este semnalat din ce \n ce mai frecvent atacul puricelui negru al verzei (Phyllotreta atra), din faza de dup` plantare a r`sadului, paduchelui cenu[iu al verzei (Brevicoryne brassicae), buhei verzei (Mamestra brassicae) [i fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), al c`ror atac se succede sau suprapune \n cursul vegeta]iei. Al`turi de unele m`suri agrotehnice cu rol preventiv, cum ar fi: distrugerea [i \ngroparea resturilor vegetale, folosirea unui r`sad de calitate, epoca optim` de plantare, combaterea buruienilor etc., \n condi]iile unui atac puternic, metoda chimic` r`mâne cea mai eficace [i rapid` metod` de combatere.

Condi]iile riguroase care se impun \n materie de toxicitate [i reziduuri [i de ac]iune specific` a produsului oblig` la o bun` cunoa[tere [i abordare cu discern`mânt a problemelor de combatere.

August 2010

Astfel, este necesar` \nlocuirea produselor foarte toxice [i persistente cu altele selective [i cu descompunere mai rapid`, iar aplicarea acestora trebuie realizat` la momentul optim, \n func]ie de PED (pragul economic de d`unare) [i cu respectarea strict` a dozelor prescrise. |n practica legumicol`, s-a constatat c` unele produse sunt eficace pentru mai mul]i d`un`tori, ceea ce permite o reducere a num`rului de tratamente. |n general, tratamentele trebuiesc executate seara sau diminea]a. Dup` tratament, trebuie respectat intervalul de pauz` de 14-21 de zile pân` la consum, \n func]ie de persisten]a produsului utilizat. Orice tratament chimic trebuie oprit \nainte de \nvelirea verzei.

Varza de toamn`, conopida de toamn`: plantele puse \n lunile iunie-iulie se \ntre]in prin pr`[it, irigat [i fertilizat suplimentar.

La aceste culturi, se previn [i se combat d`un`tori specifici, cum ar fi: musca verzei, buha verzei, fluturele alb al verzei, puricele negru [i v`rgat [i p`duchele cenu[iu, prin tratamente cu diferite substan]e de tipul: Sinoratox, Decis, Karate [i altele, la care se adaug` un adeziv de tip Aracet 0,2% sau solu]ie de zah`r 0,2% [i un \ngr`[`mânt foliar, \n concentra]ie de 0,5%. Udatul de face decadal, \n func]ie de precipita]iile acumulate, urmat de pra[ile manuale sau mecanice. Culturile de fasole se asigur` cu sistemul de sus]inere a plantelor, se irig` repetat, iar când p`st`ile au ajuns la m`rimea specific` soiului [i \nainte de a forma bobul se recolteaz` succesiv.

La culturile de tomate pentru conservare se poate asigura stimularea coacerii prin tratamente specifice, cu solu]ii aplicate prin pulverizare fin` cu pompa hidraulic`, \n concentra]ie de 0,5 grame la litrul de solu]ie, ata[at` la un tractor legumicol.

Aceast` metod` poate fi folosit` [i la ardeiul gogo[ar [i ardeiul lung. |n func]ie de cerin]ele pie]ei din a doua decad` a lunii, se \ncepe recoltatul

pepenilor galbeni [i verzi, când ace[tia au ajuns la maturitate; castrave]ii din culturile succesive se recolteaz` treptat, tot la dou` zile, evitându-se l`sarea pe plante a fructelor mari, \mb`trânite. Pentru stimularea fructific`rii, cultura de castrave]i se poate stropi cu aceea[i substan]` ca [i la tomate, \n concentra]ie de 0,5 grame la litrul de solu]ie. |nc` din prima parte a lunii, trebuie terminat recoltatul cepei din arpagic, a usturoiului uscat [i a cepei sem`nate direct, cu expunerea produc]iei la soare minimum 2-3 zile.

Cultura de tomate timpurii, castrave]i [i dovlecei se desfiin]eaz`, iar terenul se preg`te[te pentru o nou` cultur` de salat`, spanac, m`rar, prin sem`nare \nc` din prima parte a lunii [i aplicarea unei ud`ri de r`s`rire.

Pentru cultura de salat` destinat` produc]iei timpurii din câmp a anului viitor, se preg`te[te r`sadul prin sem`nare pe straturi \ntre 20 [i 25 august, astfel ca r`sadul s` fie bun de plantat la \nceputul lunii octombrie. |n solarii - culturile din ciclul II, castrave]i sau tomate - se \ntre]in prin irigare, pr`[it, fertilizare, combaterea bolilor [i a d`un`torilor (cu Ridomil 0,25%, Decis 0,08%), iar \n ultima parte a lunii se poate reacoperi solarul cu folia de polietilen` folosit` \n prim`var`. |nc` de la \nceputul lunii se preg`te[te amestecul de p`mânt ce va fi folosit la producerea r`sadului \n anul urm`tor: - p`mântul de ]elin` - se strânge dintr-o parcel` cultivat` cu lucern`, trifoi sau chiar p`[une, evitându-se parcelele infestate cu cuscut`; - mrani]` - se poate folosi gunoiul foarte bine fermentat de la r`sadni]` sau gunoi dintr-o platform` mai veche; - nisipul - se aduce numai nisip de râu sp`lat, când nivelul apei permite scoaterea acestuia.

www.agrimedia.ro

August 2010

Subven]iile directe la hectar acordate agricultorilor, fie c` [i-au lucrat terenul, fie c` nu, nu au fost pân` \n acest moment monitorizate, efectele investi]iilor nefiind cunoscute de autorit`]i. A[a se face c` aproximativ 1,7 mld. euro au intrat, din 2007 pân` acum, \n buzunarele proprietarilor care [i-au l`sat terenul pârloag`, adic` peste 400 mil. euro anual. La aceast` sum` se adaug` pia]a neagr` a cerealelor [i produselor alimentare, estimat` la aproximativ 3 mld. euro pe an.

Vom mai pune pe mas` produse române[ti?

Dr. ing. C`t`lin Aurelian RO{CULETE Produsele agricole primare vândute f`r` acte plaseaz` România pe ultimele locuri \n Europa la capitolul productivitate, iar lipsa pie]elor pentru micul agricultor \l face pe consumatorul român s` caute cu insisten]` hipermarketurile.

Export`m vaci [i vi]ei, dar apoi pl`tim peste 45 de milioane de euro pe carnea de vit` din import, iar pentru a avea un miel pe masa de Pa[te trebuie s` apel`m la abatoarele din Bulgaria. Lan]urile de hipermarketuri prefer` ro[iile din Turcia, \n timp ce produsele locale se stric` pe marginea [antului sau pe pu]inele tarabe din pie]e, pentru c` agricultorii nu au spa]ii de colectare, sortare [i depozitare.

Produc`torii de oleaginoase [i cereale \[i vând marfa la negru, la pre]uri foarte mici, din lipsa propriilor spa]ii de depozitare.

Strategia pe termen mediu [i lung a sectorului agricol trebuie s` cuprind` comasarea terenurilor, investi]ii masive \n produc]ia agricol` [i cea zootehnic` [i mai ales \n valorificarea acestora, pentru ca rezultatul, cel asteptat de \ntreaga economie, s` se vad` \n cre[terea Produsului Intern Brut (PIB).

Este nevoie de o schem` de ajutor de stat care s` sprijine cump`rarea de teren \n scopul comas`rii pentru m`rirea dimensiunii fermelor familiale, m`sur` ce poate fi luat` de autorit`]i pentru ca terenul agricol s` devin` oarecum rentabil. |n ultimii ani, calitatea produc]iei agricole s-a \mbun`t`]it, o parte din agricultori este mult mai atent` la cerin]ele procesatorilor.

Agricultura trebuie sus]inut` financiar 8 August 2010

pentru atingerea obiectivului european de a asigura securitatea alimentar`, de a pune pe masa consumatorilor produse de calitate [i la pre]uri rezonabile.

Pentru a stimula consumul [i a diminua pia]a neagr` ar trebui diminuat` TVA la produsele din \ntreg lan]ul industriei alimentare la 5%, atât la lapte, carne, panifica]ie, cât [i la fructe, castrave]i sau lobod`. Pe agricultorul român \l sperie TVA [i atunci prefer` s` nu mai produc` sau s` nu declare ce produce. Garantat, veniturile vor cre[te dac` evaziunea va sc`dea, va cre[te baza de impozitare [i vor sc`dea [i pre]urile, ceea ce va determina o cre[tere a consumului.

Pare o idee perimat`, dar statul trebuie s` \[i asume acest risc. Se solicit` \n fiecare zi agricultorului s`-[i sporeasc` competitivitatea, \ns` aceluia[i agricultor i se taie subven]iile, iar eu nu cunosc o agricultur` din aceast` lume care s` func]ioneze f`r` subven]ii [i pe o pia]` dezorganizat`.

Statul trebuie s` pompeze bani \n infrastructura mare de management al apei (iriga]ii, desec`ri, protec]ia \mpotriva inunda]iilor, drumuri agricole [i forestiere), trebuie dezvoltat` [i infrastructura de cercetare agricol` [i de control (laboratoare de control, testare etc.), \n timp ce sectorul privat trebuie s` investeasc` \n agricultur` [i \n sectorul de procesare, pentru c` agricultur` nu \nseamn` doar produc]ie de cereale, ci

transformarea acestora \n produse cu valoare ad`ugat` mare.

Exportul materiei prime (grâu, rapi]`, porumb, floarea-soarelui) este o crim`, iar absen]a politicilor (comerciale, fiscale etc.) cu privire la procesarea [i valorificarea acestora va costa foarte mult România \n viitor.

Cum po]i s` te ba]i cu produsele celorlal]i agricultori europeni care sunt bine stimulate [i care beneficiaz` \n plus de o infrastructur` agricol` extrem de bine pus` la punct? Prin „bun`voin]a” Ministerului Agriculturii, statul român ar putea ajuta agricultorii, prin stimularea cre`rii unei burse a cerealelor sau prin crearea unui fond na]ional de risc, care s` cumpere \ntreaga produc]ie [i apoi s` men]in` constant pre]ul cerealelor tot timpul anului. Relansarea agriculturii nu se poate face f`r` investi]ii coerente, f`r` credite cu dobânzi reduse [i infuzie de capital serios. Un ajutor real este taxarea invers` a TVA, care ar mic[ora semnificativ pia]a la negru. |n prezent, trei sferturi din terenul agricol este lucrat de gospodarii cu o medie de 3 hectare de teren pe gospod`rie [i doar un sfert de ferme mari care de]in mii sau zeci de mii de hectare. Acesta este [i motivul pentru care mare parte din produc]ie se tranzac]ioneaz` la negru, micii agricultori, decapitaliza]i, preferând s` o vând` imediat ce au recoltat-o, direct de pe câmp.

www.agrimedia.ro

August 2010

Prin intermediul unui concept inovator al combinelor cu rotor, Fendt deschide noi drumuri în domeniul tehnicii de recoltat. Secretul succesului acestei serii se bazeaz`, în acest moment, pe cel mai mare rotor disponibil pe pia]`.

Combina cu rotor Fendt este rezultatul unei deosebite puteri inovatoare [i al experien]ei acumulate pe parcursul mai multor decenii.Produs` la Heston, în Statele Unite ale Americii, combina cu rotor axial Fendt convinge prin intermediul unor tehnologii deosebite, începând de la heder-ul de recoltat [i pân` la toc`torul de paie.

Combinele Noi Fendt cu rotor axial standarde în tehnica de recoltat Arhicunoscutul heder Power Flow, cu o prezen]` constant` pe pia]` de 30 de ani, se bucur` de o reputa]ie excelent` în rândul utilizatorilor. Cu posibilit`]i de montare suplimentare a cu]itelor de rapi]`, respectiv a unui melc suplimentar, hederul ofer` combinei Fendt versatilitate [i performan]e inegalabile la recoltat.

Caracteristic pentru hederul Power Flow sunt benzile transportoare, care ofer` un flux constant al materialului recoltat.

Antrenarea hidraulic` a rabatorului, respectiv sistemul de t`iere ofer` posibilitatea unor viteze ridicate de t`iere [i de deplasare în timpul recoltatului.

Combina este dotat` cu o cabin` spa]ioas` [i confortabil`, în care fiecare combinier se simte realmente ca la el acas`. Parbrizul de dimensiuni considerabile ofer` o vizibilitate excelent` în toate direc]iile. Inclusiv în cazul recoltatului cu hedere de dimensiuni mari (9,20 m), vizibilitatea este asigurat` pe întreaga l`]ime de lucru.

Toate set`rile [i reglajele necesare în timpul recoltatului, respectiv monitorizarea randamentului, pot fi efectuate prin intermediul consolei de comand` [i control GTA II, cu touch screen. Op]ional, combina Fendt poate fi dotat` cu sistem de ghidare prin GPS Auto-Guide, respectiv sistem de m`surare a randamentului de recoltat [i cartografiere a produc]iei. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de preluare 0 August 2010

a datelor înregistrate [i de evaluare produs finit impecabil. Ventilatorul extem a acestora pe un PC, prin intermediul de puternic asigur` un flux constant al softurilor puse la dispozi]ie de c`tre vântului [i o presiune constant` în cadrul produc`tor. Inima combinei Fendt o sistemului de cur`]are. Datorit` capacit`]ii reprezint` rotorul cu diametrul de 800 ridicate a bunc`rului de boabe (12.300 de mm [i lungime de 3,55 m, care asigur` un litri), se adapteaz` intervalele de desc`rcare randament ridicat al batoz`rii. Antrenarea în concordan]` cu randamentul ridicat al hidrostatic` a rotorului ofer` combinierului combinei. Noul sistem de desc`rcare ofer` posibilitatea de a varia tura]ia acestuia, posibilitatea golirii bunc`rului de boabe în independent de tura]ia motorului, doar 88 de secunde. adaptând astfel tura]ia în func]ie de Combina Fendt cu rotor axial a fost condi]iile de recoltat [i economisind prezentat` în premier` în România, motorin`. Noul sistem de batozare, cu ocazia demonstra]iilor practice conceput special pentru aceast` combin` organizate de MEWI Import Export Agrar cu rotor axial, reduce la minimum Industrietechnik SRL, în perioada 22-30 pierderile în timpul recoltatului. Acest iulie 2010. lucru se datoreaz` tobei Fendt Fendt Fendt de alimentare cu bare 9300 R 9350 R 9460 R spiralate, care alimenteaz` Heder Power Flow Power Flow Power Flow în mod constant rotorul.

L`]ime de lucru 6,80-9,20 6,80-9,20 6,80-9,20 Batoza combinei cu rotor BATOz~ Fendt este compus` din Antrenare Hidrostatic` Hidrostatic` Hidrostatic` patru sec]iuni distincte: Diametru rotor (mm) 700 700 800 alimentare, batere, Lungime rotor (m) 3,56 3,56 3,56 separare [i evacuare.

Suprafa]a de batere (mp) 2,86 2,86 3,29 Aceste segmente sunt BUNC~R BOABE perfect aliniate [i ofer` o 10.570 12.334 12.334 batere blând` [i o tranzi]ie Capacitate (l) Cap. de desc`rcare (l/sec) 159 159 159 liniar` a recoltei prin MOTOR combin`.

Tip motor AGCO Sisu AGCO Sisu Caterpillar Sistemul de separare a C13 ACERT combinei Fendt 9460 R Putere nominal` (kW/CP) 223/300 260/350 316/425 ofer`, prin suprafa]a sa de Putere maxim` (kW/CP) 246/330 283/350 342/459 cur`]are de 5,35 mp, un MEWI Import Export Agrar Industrietechnik SRL Importator Fendt pentru România

www.euro-ferma.ro

August 2010 1

Pe parcursul a dou` zile, la sfâr[itul lunii iulie, firma Mewi Import Export a organizat la Pufe[ti Vrancea, respectiv Albota Arge[ demonstra]ii \n câmp cu tractoare [i combine marca Fendt, dar [i cu noul brand reprezentat de anul acesta - Valtra. Peste 150 de persoane au participat la fiecare eveniment. Gazdele evenimentului, prin vocea domnului Leontin Coca, brand manager Valtra, ne-au prezentat fiecare utilaj \n parte.

Demonstra]ii Fendt [i Valtra Primul intrat \n scen` a fost un tractor Fendt 936 Vario de 360 de cai putere, un tractor care este vârful de lance al firmei Fendt, acesta face parte din seria 900, serie cu puteri cuprinse \ntre 220 [i 360 de cai putere. Este suficient dotat ca s` poat` lucra cu orice utilaj existent \n momentul de fa]` pe pia]`. Din punctul de vedere al echip`rii, tractorul Fendt se diferen]iaz` de celelalte tractoare [i ceilal]i produc`tori de tractoare, pentru c` standardul de echipare este foarte larg, are un motor suficient de puternic ca s` ajute tractorul \n orice situa]ie, cutie VARIO cu transmisie continu` de la 0 la 60 km/h. Tractorul a lucrat \n tandem cu un utilaj de prelucrare a solului TIGER 3MT, Horsch. TIGER 3MT reprezint` o alternativ` la plug, deoarece adâncimea de lucru la care poate ajunge este de 35 cm.

Un alt tractor prezentat de la firma Fendt a fost Vario 924 de 240 de cai putere, echip`rile acestuia sunt similare cu Fendt 936. Utilajul care a prelucrat solul cu acest tractor a fost un disc scurt, Joker 6RT de la Horsch. Joker 6RT are dou` discuri de prelucrare, pentru a permite \naintarea f`r`

2 August 2010

probleme pe un teren \mburuienat sau cu o cantitate mare de resturi vegetale. Varianta prezentat` a avut 6 metri l`]ime de lucru.

Exist` [i modele de 4, 8 [i 12 metri, iar modelele cu sistem de transport pornesc de la 6 metri. Fendt 824 este un tractor din gama 800, ce porne[te de la 180 de cai putere pân` la 280 [i este echipat cu tot ce are nevoie un tractor pentru a func]iona \n orice condi]ii \n regim optim. Utilajul tractat de Fendt 824 a fost o sem`n`toare Horsch Pronto 6DC. |ncepând cu anul 2010, firma Mewi este distribuitor unic [i autorizat al tractoarelor VALTRA. Tractoarele Valtra pornesc de la o echipare relativ simpl` de unde result` un pre] sc`zut, la un nivel tehnologic foarte \nalt. La eveniment a fost prezentat tractorul Valtra din seria T171C, ce dezvolt` 184 de cai putere. |n familia lui mai exist` dou` variante: T121 de 137 de cai putere, [i T131 de 165 de cai putere.

Valtra T171C a tractat un plug de la firma RABE, firm` ce construie[te variante purtate de la 3 la 6 trupi]e, dar [i variante tractate sau articulate, care ajung pân` la 12 trupi]e.

Toate tractoarele Fendt au transmisie continu` variabil` - Vario, \ncepând cu cel de 65 cai putere pân` la cel de 360 de cai putere, sunt la fel ca sistem [i concept, difer` doar puterea de lucru. Tractorul Fendt 415 Vario este un tractor din gama mijlocie, gam` cu puteri \ntre 115 [i 155 de cai putere, dispune de o motorizare \n 4 cilindri, o echipare complet` ca [i la tractoarele mari [i este utilizabil la lucr`ri de intensitate mai mic` sau mijlocie. Utilajul tractat de Fendt 415 a fost o cositoare de la firma german` Fella, care produce exclusiv utilaje pentru furaje, cositori cu l`]ime de lucru \ntre 1,65 [i 16 metri, greble de adunat sau de r`v`[it de la 3 pân` la 18 metri la]ime de lucru.

Din seria 300, cu puteri cuprinse \ntre 95 [i 125 CP, a fost prezentat tractorul Fendt Vario 311, acest tractor este dotat cu toate utilit`]ile, inclusiv cu priz` frontal`, este un tractor de putere relativ mic`. Fendt Vario 311 a ac]ionat o ma[in` de erbicidat Mamut, de la firma Agrio, produc`toare de ma[ini de erbicidat cu capacit`]i de la 2.000 la 6.000 de litri, cu l`]imi de lucru de la 15 la 36 de metri \n func]ie de solicit`ri. Ca dot`ri, Mamut are un sistem electronic de control al procesului [i al utilajului, o echipare cu un bazin de ap` curat`, cu instala]ie de sp`lat [i tot ce presupune o ma[in` de erbicidat ultramodern`. Tractoarele Valtra N121 se caracterizeaz` \n special prin simplitatea \n construc]ie, dar [i \n manipulare. Este modelul clasic de tractor care-i permite oric`rui operator s`-l manipuleze cu u[urin]`. Acest tractor a lucrat cu o remorc` de la firma KRAMPE, un produc`tor de top ce realizeaz` remorci cu sistem pe o ax`, cu dou` axe tandem [i cu trei axe. Capacit`]ile de volum pornesc de la 14 metri cubi pentru

www.agrimedia.ro

Discu]ie cu domnul Martin Kramer, reprezentant Horsch România este o pia]` foarte important` pentru noi, o pia]` \n cre[tere, \n special \n domeniul agriculturii. Fermierii \[i doresc ma[ini mari, cu care s` lucreze mai repede.

Este important ca fermierii s`-[i termine treaba \ntr-un timp cât mai scurt. Dealerii no[tri vând, \n principal, utilaje cu l`]imi de lucru de 6, 8 [i 9 metri. Au fost vândute \n România chiar [i utilaje cu l`]ime de 12 metri. {i fermierii mici se gândesc ast`zi s` cumpere tehnologie modern` [i se orienteaz` c`tre cultivatoare cu l`]imea de lucru de 4 metri, dar cu timpul, pe m`sur` ce devin mai puternici, doresc s` cumpere utillaje cu l`]ime de lucru mai mare. Cu MEWI lucr`m de 15 ani, a[a s-a creat un parteneriat bazat pe \ncredere.

Cum \i ajuta]i pe fermierii din România? |i ajut`m pe fermierii din România prin finan]area oferit` de dealerii no[tri, fiecare

are modul lui de finan]are. |n compara]ie cu alte ]`ri ca Polonia, Ungaria [.a., a fi fermier \n România este mai dificil, dac` te ui]i la câmpuri po]i spune c` fermierii sunt ferici]i, recolte de 5-6 tone la hectar, dac` mergi \n Polonia, \n Cehia vezi c` fermierii au \n fiecare an recolte de 6, 7, 8 sau chiar 10 tone la hectar, câ[tigând astfel bani serio[i. Aici nu este atât de u[or s` ob]ii asemenea produc]ii, o dat` la 5 ani se produce o calamitate care reduce, \n medie, cu 20% produc]ia [i câ[tigul este propor]ional mai mic, dar fermierul trebuie s` continuie s`-[i lucreze terenul.

Suntem convin[i c` \n anii urm`tori fermierii se vor afla \ntr-o situa]ie mai bun` decât ast`zi, când recoltele sunt foarte mici. Dac` ne uit`m la situa]ia din Rusia, vedem c` sc`derea produc]iei din aceast` ]ar` ridic` pre]ul cerealelor, astfel c` fermierii din Europa vor avea câ[tiguri mai mari. Ca planuri de viitor, ne ax`m pe produc]ia de ma[ini tot mai mari, avem \n proiect o sem`n`toare de 24 de rânduri, cu l`]imea de lucru de 18 metri, un nou tip de cultivator de 12 metri.

Dorim s` ne orient`m [i c`tre produc]ia de ma[ini de erbicidat, deoarece [tim cât de importante sunt acestea pentru fermieri.

Dorim s` producem utilaje simple, rapide [i sigure - acesta este sloganul nostru!

Simona MUNTEANU

varianta cu o ax` [i ajung la 40 de metri cubi pentru varianta cu trei axe. Sunt considerate unele dintre cele mai durabile remorci de transport de cereale. Seria Fendt 200 propune o gam` larg` de tractoare universale pentru lucr`ri \ntr-o ferm`. Acestea au puteri cuprinse \ntre 65 [i 105 CP, cu 4 variante constructive, ideale pentru exploata]iile viticole sau pomicole.

Tractoarele Valtra cele mai micisunt cele din seria A, care are 3 tipuri constructive: 74 de cai putere, o motorizare \n 3 cilindri, iar cele de 88, respectiv 100 de cai putere au motorizare cu 4 cilindri. La demonstra]ii a mai fost prezentat [i distribuitorul de \ngr`[`minte solide de la firma Rauch, varianta AxIS, aceste utilaje au capacit`]i de lucru de la 1.200 la 3.000 de litri. Exist` [i modele mai mici, care au capacitate \ntre 300 [i 900 de litri. Modelele AxERA ajung pân` la 7.000 de litri capacitate de \nc`rcare, iar l`]imile de lucru pornesc de la 10 metri [i ajung pân` la 48 de metri l`]ime de distribu]ie. Regina nu s-a lasat mult a[teptat` combina Fendt 9460 R cu rotor axial dezvolt` pân` la 459 CP (342 kw). Seria de combine R, cea mai performant` pân` \n momentul de fa]`, are trei variante constructive, de 300, 350 [i 459 de cai putere.

L`]imile de lucru pentru astfel de combine pornesc de la 7,70 metri.

August 2010

ReglareaPPplugului - 4 - 30 M |n scopul realiz`rii unei ar`turi de calitate, cu un consum minim de combustibil, este necesar ca, \nainte de \nceperea lucrului, plugul s` fie verificat [i reglat corespunz`tor, \n func]ie de condi]iile de lucru.

Plugul PP - 4 - 30 M este destinat s` execute ar`turi superficiale (12-15 cm), normale (18-20 cm) [i adânci (28-30 cm) \n solurile u[oare, mijlocii [i grele [i, respectiv, \n condi]ii de lucru diferite, prin construc]ie acesta fiind prev`zut cu posibilit`]i multiple de reglare. Principalele reglaje ce trebuie efectuate \n exploatare sunt urm`toarele:

Reglarea l`]imii de lucru a primei trupi]e.

Se sl`besc [urubul de fixare a inelului [i [urubul cu contrapiuli]` de fixare a pârghiilor montate prin intermediul penei [i a barei cotite. Bara cotit` se deplaseaz` spre dreapta (spre câmpul arat), astfel \ncât [urubul de fixare a inelului opritor s` coincid` cu noul orificiu de pe bara cotit`, pozitia C, dup` care se strâng la loc [uruburile inelului opritor [i cel al pârghiilor, care se asigur` cu contrapiuli]`.

Mic[orarea l`]imii de lucru a primei trupi]e.

Se execut` acelea[i opera]ii ca \n cazul m`ririi l`]imii de lucru, cu singura deosebire c` bara cotit` se deplaseaz` spre stânga (spre câmpul nearat), iar inelul se fixeaz` \n pozi]ia (loca[ul) A. Pentru o l`]ime de lucru medie, bara cotit` se va men]ine la mijloc, inelul fixându-se \n pozi]ia B.

Victor V~T~MANU

Reglarea l`]imii de lucru a plugului Se sl`besc contrapiuli]a [i [urubul de blocare a pozi]iei [urubului de reglaj [i apoi se rote[te \n sensul acelor de ceasornic, pentru m`rirea l`]imii de lucru, iar pentru mic[orare, \n sens invers.

Dup` efectuarea reglajului, se strânge din nou [urubul de blocare [i se face proba \n teren.

Reglarea adâncimii de lucru Se efectueaz` prin ridicarea sau coborârea ro]ii de sprijin a plugului, ac]ionând tija filetat` cu manivela. Dac` tractorul este prev`zut cu instala]ie hidraulic` cu control automat de for]` [i pozi]ie, August 2010

reglarea adâncimii de lucru se realizeaz` cu instala]ia hidraulic` a tractorului, astfel: roata de sprijin a plugului fie se ridic` \n pozi]ie maxim`, fie se demonteaz`; se coboar` plugul \n mod progresiv, prin ac]ionarea manetei, pentru lucrul cu efort controlat pân` se ob]ine adâncimea necesar`; se limiteaz` pozi]ia de comand` a ridic`torului hidraulic, cu scopul p`str`rii adâncimii de lucru; dup` reglarea adâncimii de lucru, se trece sistemul hidraulic pe control automat.

Reglarea unghiului de p`trundere a trupi]ei \n sol Se realizeaz` cu ajutorul tijelor filetate care fixeaz` barele pe supor]ii lor, respectiv care dau pozi]ia aripii cormanei.

Reglarea cu]itului disc Se realizeaz` prin ridicarea sau coborârea \n suportul s`u a axului cotit pân` când limita inferioar` a circumferin]ei sale este situat` cu 30-50 mm deasupra planului t`i[ului brazdelor.

Reglarea c`lcâiului plazului ultimei trupi]e Se realizeaz` prin ridicarea sau coborârea c`lcâiului fa]` de plan, dup` ce s-au sl`bit piuli]ele [uruburilor de fixare.

Reglarea paralelismului cadrului plugului cu solul Pe direc]ia longitudinal`, se realizeaz` prin ac]ionarea tirantului central de la mecanismul de suspendare, iar pe direc]ie transversal`, prin modificarea lungimii tiran]ilor verticali ai aceluia[i mecanism.

România dispune de toate categoriile de sol, iar valorificarea poten]ialului productiv al acestora depinde nu numai de executarea opera]iilor tehnologice la momentul optim, ci [i de posibilitatea execut`rii lucr`rilor solului la acest moment. Necorelarea acestei posibilit`]i cu momentul optim poate fi determinat` de imposibilitatea execut`rii lucr`rilor pe anumite categorii de sol, din cauza excesului sau lipsei de umiditate.

Asemenea restric]ii sunt impuse de solurile hidromorfe, de tip lacovi[te, care pot avea un poten]ial de fertilitate ridicat, dac` se acord` importan]a cuventit` lucr`rilor solului, care trebuie s` fie adânci [i energice. Lucrarea de arat pe lacovi[te poate fi executat` la parametri de calitate ceru]i dac` se folosesc pluguri cu cormane lamelare. Prin specificul construc]iei acestor lamele [i a modului \n care interac]ioneaz` cu solul, se creeaz` posibilitatea m`run]irii stratului de sol excesiv de uscat, respectiv evitarea \nfund`rii plugului cu sol excesiv de umed, favorizând executarea ar`turii \n orice perioad` a anului. Comportarea plugurilor echipate cu cormane lamelare, dar [i asigurarea calit`]ii corespunz`toare a ar`turii sprijin`, \ntr-o manier` de necontestat, utilizarea acestui tip de plug, pe o asemenea categorie de sol.

Pentru elucidarea tuturor aspectelor legate de asigurarea rigidit`]ii acestor lamele, configura]iei optime a acestora, eventualele posibilit`]i de modificare \n timpul lucrului a unghiurilor caracteristice ce profileaz` suprafa]a de lucru a cormanei cu lamele s-au efectuat numeroase studii [i cercet`ri [i \n România, care au confirmat recomand`rile f`cute de speciali[tii de peste hotare privind utilizarea plugurilor cu cormane laterale, pe soluri cu exces de umiditatea sau lipsite de umiditate. Ca urmare a acestor concluzii, firme prestigioase de pluguri pe plan mondial au trecut la implementarea acestui tip de corman` \n structura plugurilor pe care le fabric`. Astfel, \n etapa actual` nu exist` firm` prestigioas` care s` nu fabrice pluguri cu cormane lamelare. Concluziile specialistilor români \n legatur` cu avantajele utiliz`rii acestui tip de corman` se suprapun peste ale cercet`torilor str`ini [i sunt sintetizate prin: executarea unei ar`turi la indici corespunz`tori de calitate, pe soluri grele [i cu umiditate ridicat`; reduceri semnificative de consumuri energetice; reducerea gradului de lipire a solului umed pe corman`, \n compara]ie cu cormanele clasice; cre[trea capacit`]ii de lucru a agregatului de arat pe seama cre[terii vitezei de lucru, \n compara]ie cu plugurile echipate cu cormane nedecupate.

www.agrimedia.ro

August 2010

Combina CR 9090 Elevation, vârful de lance al tehnologiei secolului 21, este \n momentul de fa]` cea mai mare combin` din lume, propulsat` de un motor de 591 cai putere, dispune de un header de 10,7 m VarifeedTM, cu 1,5 m mai mare fa]` de ultimul model din gam`.

Rotoarele sunt ajustabile, pentru o mai mare capacitate de batere, sunt completate de sistemul Opti-cleanTM, cu o suprafa]` de cur`]are de 6,5 mp. {i cum \i st` bine celei mai mari combine din lume, are [i o cabin` pe m`sur`, dotat` cu cea mai nou` tehnologie IntelliView III, parbrizul este de aproximativ 6 mp [i asigur` o vizibilitate maxim` asupra câmpului \n lucru. Rezervorul pentru cereale are o capacitate de 12.500 de litri, permi]ând recoltarea unei suprafe]e mai mari f`r` oprire la desc`rcare.

Combina cu cea mai mare capacitate din lume New Holland CR9090 Elevation Florin Neac[u, Director general adjunct NHR Agropartners Combina New Holland CR9090 Elevation a fost dezvoltat` \mpreun` cu cei mai exigen]i fermieri [i antreprenori.

Revendicând titlul de combin` cu cea mai mare capacitate din lume, CR9090 Elevation a fost realizat` utilizând calit`]ile dovedite ale celebrei serii CR9000, la aceasta ad`ugându-se [i alte caracteristici, cum ar fi noul header 35 ft.

VarifeedTM, cel mai apreciat motor turbo din pia]`, cea mai mare suprafa]` de cur`]are [i cel mai mare rezervor pentru cereale disponibil pe pia]`. Toate aceste \mbun`t`]iri incluse \n modelul CR9090 Elevation ofer` o cre[tere cu 10% a performan]elor comparativ cu modelul CR9080.

Putere mai mare, performan]` [i economie de combustibil Folosind acela[i motor IVECO Cursor de 13 litri cu tehnologie turbo, care echipeaz` [i tractorul T9060, combina CR9090 Elevation dispune de 544 cai putere/400 kW la viteza nominal` a motorului, puterea maxim` disponibil` este de 591 cai putere/435 kW, fiind cu 61 cai putere/45kW mai mare decât la modelul CR9080 Elevation. Tehnologia turbo ofera o August 2010

eficienta sporita motorului, reducând consumul cu 5% fa]` de un motor standard la aceea[i putere. La acestea se adaug` rezervorul de combustibil m`rit al CR9090 la 1.160 de litri, ceea ce face ca aceast` combin` s` poat` lucra f`r` oprire timp de o zi. Tehnologia este adaptat` 100% utiliz`rii combustibilului biodiesel, iar prin utilizarea acestui combustibil alternativ costul de operare devine foarte competitiv, ducând la economii semnificative pentru proprietar.

Sistemul turbo folose[te, \n aval, o a doua turbin` pentru recuperarea energiei din gazele de e[apament ale motorului, care altfel ar fi pierdute sau risipite.

Pentru a face fa]` solicit`rii de r`cire a motorului, CR9090 Elevation este echipat` cu o capacitate de r`cire cu 32% mai mare decât CR9080 Elevation, utilizând sistemul de cur`]are rotativ dual.

Nou header de 35 ft/10,7 m VarifeedTM O dat` cu

lansarea modelului CR9090 Elevation a fost lansat [i noul header de 35 ft/10,7 m VarifeedTM. Tehnica de construc]ie pe cadru neregulat ajut` cu]itul de diametru [i vitez` mare, precum [i tamburul extins la utilizarea de mare capacitate a noii combine.

Planul de ajustare a pozitiei cu]itului de 575 mm la noul header VarifeedTM poate fi controlat din cabin`, oferind condi]ii de operare f`r` probleme \n diverse condi]ii [i pentru diferite culturi.

Genera]ia urm`toare de rotativ` [i tehnologia de cur`tare Gama CR9000 folose[te sistemul unic Twin RotorTM pentru separarea eficient` a recoltei.

Prin \mp`r]irea recoltei \n jum`t`]i, conceptul Twin RotorTM \mpr`[tie recolta peste dou` rotoare, pentru a crea o suprafa]` activ` de lucru mai mare. |n plus, o mai mare vitez` a rotorului permite procesarea unei cantit`]i mai mari de cereale \ntr-un timp mult mai scurt.

Agitarea repetat` a culturii de c`tre barele de separa]ie

August 2010

segmentate, montate spiralat, creeaz` un flux de separa]ie continu` ce ofer` o mare capacitate [i o frecare moderat` ce asigur` producerea de cereale [i paie de o calitate excelent`.

CR9090 Elevation extinde acest concept [i la vanele rotorului ajustabil, care poate fi setat pe una dintre cele trei pozi]ii, de c`tre operator, pentru a optimiza perfoman]ele de separare pentru diferite condi]ii [i culturi. Pentru o capacitate crescut`, precum [i pentru a ob]ine paie [i cereale de \nalt` calitate se va p`stra un e[antion astfel \ncât viteza de procesare s` fie potrivit` culturii [i condi]iilor respective.

DLG (Socitatea Agricol` German`) a premiat combina New Holland CR9090 cu trei medalii. O medalie de aur pentru sistemul Grain CamTM [i dou` medalii de argint pentru sistemele Opti CleanTM [i Intelli CruiseTM, recunoscute ca inova]ii tehnice, care aduc beneficii \n produc]ie prin utilizrea noilor tehnologii pe CR9090 Elevation.

Sistemul Grain CamTM monitorizeaz` calitatea boabelor care trec prin sistemul de cur`tare. Senzorul detecteaz` [i calculeaz` cantitatea de material „altul decât boabe” (MOG), \n care se includ boabe sparte, folosind un soft de procesare [i analiz` a imaginilor.

Operatorul are posibilitatea de a ajusta sistemul de cur`tare pentru a p`stra sau \mbun`t`]i calitatea boabelor, utilizând sistemul Intelli ViewTM, care afi[eaz` toate datele \n format grafic.

Pentru o gestiona capacitatea [i puterea sporit` ale combinelor CR9000, New Holland a dezvoltat un nou sistem autonivel de cur`]are. Cel mai recent sistem Opti CleanTM folose[te o suprafa]` de cur`]are de 6,5 mp, situându-se astfel peste posibilit`]ile altor combine. Cuva cu boabe, sitele de precur`]are, precum [i sita superioar` au fost separate pentru a permite mi[care individual` a fiec`rei componente. Sistemul Opti CleanTM este primul care permite mi[c`ri \n sens invers ale cuvei cu boabe [i ale sitei superioare, pentru o capacitate de separare mai mare [i o cur`]are mai agresiv`, cu un nivel de vibra]ii mai mic.

Intelli CruiseTM, sistemul automat de alimentare cu cereale, monitorizeaz` \nc`rcarea hederului cu cereale pentru a asigura optimizarea lin` a vitezei de croazier`. Un senzor monitorizeaz` \nc`rcarea hederului cu cereale, iar \n func]ie de \nc`rcarea acestuia viteza de 8 August 2010

\naintare este automat ajustat`, oferind performan]` optim` [i confort maxim operatorului.

Cu o capacitate de 12.500 de litri, rezervorul de cereale al CR9090 Elevation este, comparativ cu CR9080 Elevation, mai mare cu 20%. Chiar [i atunci când rezervorul de cereale este desf`[urat, combina se \ncadreaz` \n limita de \n`l]ime pentru transport de 4 metri.

Noul [i puternicul sistem OptiSpreadTM, montat \n spatele toc`torului de paie distribuie uniform paiele t`iate pe \ntreaga l`]ime a hederului. Poate fi folosit pentru o gam` larg` de l`]imi [i poate fi controlat cu u[urin]` din interiorul cabinei. Op]ional, poate utiliza dou` rotoare [i deflectoare reglabile pentru a neutraliza efectele curentului de la sol.

Pentru a reduce deteriorarea solului [i pentru a \mbun`t`]i caracteristicile de conducere pe teren dificil, CR9090 Elevation poate fi echipat` cu [enile de cauciuc, crescând manevrabilitatea [i profitabilitatea. Desenul triangular al [enilei permite utilizarea pe terenuri umede, limitând deteriorarea solului.

Lider de clas` \n confort [i control Operatorii combinei CR9090 Elevation vor aprecia imediat mediul de lucru din spa]ioasa cabin`. Suprafa]a de 5,8 mp de geam asigur` o vizibilitate f`r` obstruc]ie \n partea din fa]` a combinei, permi]ând operatorului s` monitorizeze foarte u[or condi]iile de recoltare. Noul sistem Intelli ViewTM III cu ecran color ofer` informa]ii detaliate de operare a combinei, iar cu facilitatea touch-screen sitemul este foarte simplu de utilizat. Pentru o productivitate ridicat`, noul monitor permite, de asemenea ghidare automat` prin DGPS IntelliSteerTM, ce urm`re[te liniile curbe f`cute la trecerea anterioar` prin câmp.

Reputa]ia companiei New Holland Agriculture este cl`dit` pe succesul clien]ilor, fermeri, antreprenori, viticultori [i agricultori. Ei pot conta pe o gam` larg` de produse [i servicii inovatoare: o gam` larg` de echipamente, de la tractoare la combine, echipamente de manipulare, completat` de servicii financiare dedicate.

Re]eaua de dealeri profesioni[ti dezvoltat` la nivel global, precum [i angajamentul de excelen]` al companiei New Holland garanteaz` satisfac]ie total` pentru fiecare client.

www.agrimedia.ro

www.euro-ferma.ro

August 2010

La sfâr[itul lunii iunie, John Deere a efectuat pe terenurile unei ferme din Germania o serie de demonstra]ii practice cu echipamente de precizie, pentru a ar`ta cât de mult eficientizeaz` acestea munca \n agricultur`.

Cu ajutorul sistemelor de ghidare prin satelit, opera]iile agricole sunt realizate cu o precizie uimitoare, iar sarcina operatorului este doar aceea de a supraveghea buna func]ionare a ma[inii.

Gama sistemelor de precizie oferit` de JD poart` denumirea de i-Farming, ceea ce \nseamn` agricultur` inteligent`.

Demonstra]ie organizat` de John Deere Solu]ii inteligente pentru ma[inile de stropit John Deere [i-a extins solu]iile inteligente, inovatoare [i integrate pentru gama ma[inilor fitosanitare tractate prin introducerea unor tehnologii suplimentare, care cresc productivitatea, minimizeaz` erorile, reduc costurile [i protejeaz` mediul \nconjur`tor. Mai exact, ma[inile de stropit sunt dotate cu un calculator care ofer` date precise privind cantitatea de ap` [i de substan]` chimic` ce trebuie aplicat` pe o anumit` suprafa]`, iar cu ajutorul sistemului Sprayer Pro fiecare duz` de stropit poate fi controlat`.

Pentru protejarea mediului înconjur`tor, ma[inile de stropit au \n dotare sistemul Auto Dilute, cu ajutorul c`ruia se controleaz` nivelul de dilu]ie a reziduurilor chimice r`mase \n pulverizator dup` aplicare. |n acest mod, se selecteaz` cea mai rapid` [i eficient` metod` de cur`]are.

Utilajul comand` tractorul |n cadrul evenimentului, John Deere a prezentat viitoarea genera]ie de sisteme inteligente care permit utilajului agricol s` aib` control asupra func]iilor tractorului.

Prin extinderea sistemului Isobus, care 0 August 2010

pân` acum permitea ma[inii s` comande uneltei tractate func]iile pe care urma s` le \ndeplineasc`, \n aceast` variant` utilajul poate s` controleze tractorul. Acest schimb de informa]ie realizat \ntre utilaj [i tractor a fost demonstrat de JD cu presa de balotat model 864 [i tractorul JD 7530.

Procesul de balotare este unul discontinuu, \n sensul c` operatorul trebuie s` intervin` regulat pentru a forma un balot (s` opreasc` tractorul, s` deschid` [i s` \nchid` poarta).

La modelul automat, presa comand` tractorul, viteza acestuia, când trebuie s` \ncetineasc` [i s` opreasc` pentru a l`sa balotul pe p`mânt.

Dup` care \i comand` s` porneasc` din nou. |n toat` aceast` schem`, rolul tractoristul este s` apese pe frân` când

ma[ina trebuie s` se opreasc` sau s` ridice piciorul de pe pedal` când aceasta trebuie s` porneasc`. |n opinia speciali[tilor John Deere, accelerarea procesului de balotare prin oprirea tractorului imediat ce balotul a atins dimensiunea necesar`, deschiderea por]ii [i \nchiderea sa dup` eliberarea balotului se reflect` \n mod pozitiv asupra productivit`]ii.

Pe lâng` cre[terea randamentului, alte avantaje ob]inute sunt: confort sporit, oboseal` redus` pentru operator [i calitate superioar` a balo]ilor.

sisteme de precizie sunt recomandate fermelor specializate, unde precizia \n efectuarea activit`]ilor agricole este necesar`.

Precizia direc]iei Pe pia]a sistemelor de ghidare prin satelit, John Deere ofer` deja o gam` larg` de echipamente pentru a satisface toate nevoile clien]ilor. Acum, JD a lansat dou` solu]ii avansate de ghidare, care dep`[esc nivelul de precizie realizat \n mod automat de tractor. Este vorba de un sistem pasiv [i unul activ de ghidare.

Ambele sunt proiectate pentru a ajuta utilajul tractat s` lucreze \n linie dreapt`, indiferent de relieful terenului. Aceste

Sistemul pasiv de ghidare, iGuide, men]ine \n mod automat echipamentul tractat pe drumul cel bun, evitându-se astfel

suprapunerile sau golurile. Sistemul iGuide presupune amplasarea a dou` receptoare StarFire RTK de ghidare prin satelit, unul pe tractor [i cel`lalt pe utilajul tractat.

Sistemul activ de ghidare, iSteer, men]ine atât utilajul, cât [i tractorul pe aceea[i linie. |n primul caz, tractorul trebuia s`-[i schimbe traiectoria pentru ca utilajul din spate s` fie pe direc]ia cea bun`. iSteer mai dispune, pe lâng` receptoarele de ghidare prin satelit, de un dispozitiv de direc]ie dezvoltat \n parteneriat cu o companie danez`, SBG. Pentru a ar`ta acest sistem, John Deere a f`cut demonstra]ii cu un plug angrenat de tractorul JD model 7830. |n acest caz, dispozitivul de direc]ie este reprezentat de un panou electric, ce permite un control foarte bun al l`]imii de lucru, rezultând ob]inerea de brazde drepte chiar [i pe dealuri, pe teren \nclinat.

August 2010 1

Ana MUST~}EA

John Deeee a anun]at c` va dezvolta acest sistem [i la gama remorcilor tehnologice marca Pottinger, cu care se afl` \n colaborare.

Lucr`rile apicole din luna august, decisive pentru buna iernare a familiilor de albine

|ncepând cu sfâr[itul lunii iulie, aria florei spontane se restrânge \ncetul cu \ncetul, ca urmare a matur`rii plantelor [i a ar[itelor de var`. Doar \n anii \n care vremea este cald` [i umed`, luna august ofer` culesuri prelungite.

Din multitudinea preocup`rilor specifice acestei luni, dou` aspecte prezint` o importan]` deosebit`, restrângerea cuibului [i formarea genera]iei de albine care ierneaz`.

2 August 2010

|n func]ie de zon`, timpul r`coros [i diminuarea substan]ial` a culesului determin` albinele s` adopte un comportament economic prin gruparea majorit`]ii lor pe ramele cu puiet din centru, transferarea mierii din ramele m`rgina[e \n cele centrale, diminuarea cre[terii trântorilor, intensificarea propoliz`rii \n stup [i efectuarea de zboruri \n c`utarea unei surse de hran` \n jurul stupilor. Aceste manifest`ri reprezint` semnalul \nceperii preg`tirii pentru iernare. |n acest scop, se scot din stupi ramele neacoperite de c`tre albine, se apreciaz` calitatea hranei (nu se va p`stra pentru iernare miere de man`) [i repartizarea ei pe rame, se iau m`suri de asigurare a unei st`ri de cur`]enie [i de \ntre]inere corespunz`toare, dup` care se procedeaz` la \mpachetarea cu saltelu]e a cuibului (pe p`r]ile laterale [i sus).

Aceast` opera]ie f`cut` din vreme \nseamn` economie de miere, cre[terea intens` de puiet [i prelungirea perioadei de ouat a m`tcii.

Formarea genera]iilor de albine care vor tr`i pân` \n prim`var` este \n raport direct cu cuno[tin]ele [i \ndemânarea apicultorilor. Albinele ie[ite din celule \ncepând din luna august vor supravie]ui iernii [i \n prim`var` vor \ngriji primele genera]ii de puiet.

|n mod normal, hrana abundent`, buna izolare a stupilor [i stimularea practicat` ordonat conduc la cre[terea unui puiet numeros [i valoros. Sunt \ns` [i familii care, de[i au fost stimulate [i au beneficiat de hran` suficient`, de la un moment dat nu mai cresc puiet. Astfel de situa]ii se \ntâlnesc mai ales acolo unde m`tcile sunt b`trâne (au peste 2 ani) [i mai rar \n cazul m`tcilor tinere.

Prin completarea hranei la timp, prelucrarea va fi efectuat` de albinele b`trâne, care oricum nu mai apuc` prim`vara. Timpul fiind \nc` suficient de cald, siropul de zah`r va fi prelucrat enzimatic, fiind, din punct de vedere nutritiv, mai aproape de hrana (mierea) natural`. |n cazul \n care luna august ofer` culesuri destul de bune, mierea ob]inut` [i nerecomandat` pentru iernare (mierea de man`) se extrage. |n aceast` lun` este \nc` posibil` schimbarea m`tcilor, deoarece, atât timp cât exist` trântori \n stup, se mai pot \mperechea. Calitatea lor este inferioar` acelora din lunile precedente. Se poate spune c` lucr`rile ce caracterizeaz` activitatea \n stupin` \n luna august sunt importante, mai ales sub aspect calitativ, [i c` ele influen]eaz` \n mod hot`râtor asupra delur`rii iern`rii familiilor de albine.

www.agrimedia.ro

|nmul]irea intensiv` a familiilor de albine se poate realiza cu succes prin formarea de roiuri \n prima perioad` activ` a anului (roiuri timpurii) sau \n luna iunie, dup` valorificarea culesului de la salcâm. Atunci când condi]iile de cules o permit, se pot forma roiuri [i la sfâr[itul lunii iulie sau chiar \n august (roiuri târzii).

Pentru asigurarea unei dezvolt`ri corespunz`toare a roiurilor, care s` permit` o iernare f`r` pierderi [i ob]inerea unor unit`]i biologice capabile s` produc` \n anii urm`tori, se impune ca pe parcursul sezonului activ s` se ia m`suri de \ngrijire, prin care s` se intensifice cre[terea unei cantit`]i cât mai mari de puiet [i s` se asigure rezervele de hran` necesare iern`rii. |n acest context, fiecare roi trebuie s` dispun` la intrarea \n iarn` de cel pu]in 1 kilogram de albine [i de 12-15 kilograme de miere [i p`stur`.

Lucr`rile de \ngrijire a roiurilor \n cursul sezonului activ constau \n: administrarea de ap` \n faguri, \n primele 24-48 de ore de la formarea roiurilor numai cu albine tinere (f`r` culeg`toare); roiurile cu m`tci ne\mperecheate se \nt`resc prin introducerea de rame cu puiet nec`p`cit sau ou`, doar dup` \mperecherea m`tcii [i \nceperea ouatului; stimularea ouatului m`tcii prin administrarea prin hr`nitor, din dou` \n dou` zile, a 200-500 ml sirop de zah`r 1:1; \nlocuirea m`tcilor epuizate biologic (cu ponta sc`zut`) cu m`tci tinere; asigurarea c`ldurii \n cuib, prin restrângerea acestuia la ramele efectiv ocupate cu albine [i protejarea cuibului cu materiale termoizolante; corelarea intensit`]ii de ouat a m`tcilor cu spa]iul necesar pentru cre[terea puietului [i pentru depozitarea rezervelor de hran` \n cuib; prevenirea apari]iei furti[agului \n timpul hr`nirilor stimulente, prin administrarea siropului doar \n orele de sear` (dup` \ncetarea zborului albinelor), reducerea urdini[urilor, astuparea cr`p`turilor [i evitarea prelingerii de sirop pe stupi; introducerea periodic`

www.agrimedia.ro

de rame cu puiet c`p`cit, luate din familiile puternice, s`n`toase; stimularea instinctului de cl`dit, prin introducerea periodic` de faguri artificiali; men]inerea roiurilor \n stare activ`, valorificând culesurile, prin practicarea stup`ritului pastoral; crearea de condi]ii de via]` adecvate pentru roiuri, prin umbrirea stupilor, \nlesnirea unei bune ventila]ii, asigurarea permanent` a unei surse igienice de ap` u[or accesibil`; men]inerea st`rii de s`n`tate a familiilor de albine prin tratamente medicamentoase pentru combaterea bolilor [i prin m`suri igienico-sanitare adecvate; administrarea roiurilor, \n perioadele lipsite de cules, a câte 500 ml sirop de zah`r 1:1, din dou` \n dou` zile.

Dup` sfâr[itul culesurilor principale, familiile nou formate se controleaz`, moment \n care se stabilesc prezen]a [i calitatea m`tcilor, puterea roiurilor, calitatea [i cantitatea rezervelor de hran` pentru iernare, modul de organizare a cuibului [i starea de s`n`tate. |n lunile augustseptembrie se continu` stimularea cre[terii puietului prin hr`niri de stimulare cu sirop de zah`r, zah`r tos, miere desc`p`cit`, polen sau \nlocuitori de polen. Pentru completarea rezervelor de hran` necesare iern`rii, se administreaz` sirop de zah`r 2:1. |ncepând din luna septembrie, se vor tria roiurile care vor ierna ca unit`]i biologice de sine st`t`toare. Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunz`toare \nainte de introducerea la iernare se desfiin]eaz`, ocazie cu care albinele, puietul [i rezervele de hran` se folosesc la \nt`rirea altor roiuri.

Toamna, \n momentul restrângerii cuibului [i a

lu`rii m`surilor de asigurare a c`ldurii \n cuib, se vor avea \n vedere urm`toarele ac]iuni: se re]in numai faguri corect cl`di]i, \nchi[i la culoare (din care au eclozionat câteva genera]ii de puiet), care con]in minimum 1,5-2 kilograme de miere; se restrânge treptat cuibul, corelând dimensiunile acestuia cu puterea familiei de albine; fagurii sco[i din cuib care con]in cantit`]i mici de miere se trec dup` diafragm` [i se desc`p`cesc, pentru ca albinele s` transfere hrana \n zona de iernare [i pentru stimularea ouatului m`tcii; ultima reducere a cuibului se efectueaz` \n momentul \n care \n familia de albine nu mai exist` puiet, sco]ând din mijlocul cuibului fagurii goi (din care a ecozionat puietul) [i aranjând provizii pe fagurii complet ocupa]i cu albine; se \mpacheteaz` cuiburile cu materiale termoizolante [i se a[az` la urdini[ gratiile contra [oarecilor.

Toate lucr`rile de \ngrijire a familiilor de albine nou create, executate la timp [i la un \nalt nivel calitativ, au ca scop major ob]inerea unor unit`]i biologice puternice, productive [i s`n`toase, care ne dau garan]ia travers`rii iernii f`r` pierderi [i a dezvolt`rii cât mai timpurii \n anul urm`tor.

August 2010

Victor V~T~MANU

|ngrijirea roiurilor de albine \n decursul sezonului activ

Conform unei hot`râri de Guvern, aprobat` \n [edin]a de Guvern din data de 21 iulie, exploata]iile agricole care trec din agricultura conven]ional` la practicarea agriculturii ecologice vor primi sprijin financiar. Ajutorul specific prev`zut în aceast` hot`râre se acord` anual, începând cu 2010, [i reprezint` un sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricol`, care se acord` temporar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale.

Ana MUST~}EA

Sprijin financiar pentru fermele aflate \n perioada de conversie Suma care se va acorda \n fiecare an, \ncepând din anul 2010 [i pân` \n 2013, este de 3.098.000 de euro.

Sprijinul specific se va acorda operatorilor din trei sectoare - produc]ie vegetal`, cea animalier` [i apicultur` -, pe exploata]ie, \n func]ie de m`rimea acesteia.

Operatorii din produc]ia vegetal` care pot beneficia de ajutor trebuie s` de]in` exploata]ii cu dimensiuni \ncepând de la 0,3 ha [i pân` peste 100 ha, aflate \n perioada de conversie. Produc`torii pot cultiva: plante anuale, perene [i fâne]e. De exemplu, un operator care cultiv` între 0,3 [i 5 hectare cu plante anuale, perene sau p`[uni va primi suma de 1.500 de euro pe exploata]ie, iar pentru un agricultor care cultiv` între 21 [i 50 ha, valoarea sprijinului este de 2.900 euro.

De asemenea, sprijinul se acord` cresc`torilor de animale (p`s`ri, bovine, ovine, caprine), care sunt obligatoriu în perioada de conversie, tot în func]ie de dimensiunea exploata]iei (num`rul de animale). De exemplu, un cresc`tor care de]ine între 21 [i 100 de ovine sau caprine în conversie va primi 1.500 de euro, iar cel care de]ine peste 100 de capete va primi 3.500 de euro. Cel mai consistent sprijin acordat pentru stimularea activit`]ii \n perioada conversiei se acord` apicultorilor. Cei care de]in pân` la 50 de familii de albine aflate în conversie vor primi 750 de euro, iar cei care de]in peste 100 de familii de albine vor primi 950 de euro.

Beneficiarii ajutorului specific sunt August 2010

produc`torii agricoli, persoane juridice [i/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 44/2008, privind desf`[urarea activit`]ilor economice de c`tre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale [i întreprinderile familiale, active, înregistrate în fiecare an în sistemul de agricultur` ecologic` [i care se afl` sub contract cu un organism de inspec]ie [i certificare aprobat în România.

Operatorii care beneficieaz` de sprijin financiar din partea statului sunt obliga]i s` r`mân` \n sistemul ecologic de produc]ie 5 ani. Prin aceast` schem` de sprijin, Ministerul Agriculturii urm`re[te: îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole, prin trecerea exploata]iilor din agricultura conven]ional` la practicarea agriculturii ecologice; cre[terea suprafe]elor [i a num`rului exploata]iilor agricole înregistrate în sistemul de agricultur` ecologic`; evitarea ie[irii din sistemul de agricultur` ecologic` a exploata]iilor care sunt certificate în acest sistem [i, nu în ultimul rând, oferirea de alimente cu gust [i calit`]i autentice [i sigure c`tre consumatori, certificate de un organism de inspec]ie [i certificare.

Ion Toncea, pre[edintele Federa]iei Na]ionale de Agricultur` Ecologic`, consider` c` aceast` hot`râre va \ncuraja dezvoltarea sistemului ecologic, prin \nregistartea unui num`r mai mare de agricultori care s` practice acest sistem de produc]ie.

„Ca o p`rere personal`, ministrul Agriculturii, dl Mihail Dumitru, cu pa[i m`run]i, \ncearc` s` ne ajute. Faptul c` dânsul are \ncredere \n agricultura ecologic` este un lucru foarte important [i orice ajutor pe care-l prime[te acest sector este binevenit. Dac` se sprijin` aceast` perioad` de conversie, care este cea mai grea din activitatea de produc]ie, oamenii cap`t` mai mult curaj. |n sectorul vegetal, perioada de conversie poate s` fie, numai cu derog`ri solide, de minimum 1 an, dar de regul` aceast` trecere de la conven]ional la sistemul ecologic dureaz` 24 de luni. |n sectorul zootehnic, aceast` perioad` de conversie difer` \n func]ie de specie. De obicei, aceasta este mai mic` decât cea din sectorul vegetal, \ns` \n cre[terea animalelor e[ti condi]ionat de furaje, deoarece acestea trebuie s` fie ecologice. |n privin]a produc`torilor care sunt deja certifica]i ecologic, bine\n]eles c` [i ei au nevoie de sprijin pentru a reduce costurile [i a sc`dea pre]urile la produsele pe care le comercializeaz`. De asemenea, procesatorii ar trebui sus]inu]i deoarece ei au cele mai mari cheltuieli [i, de altfel, partea de procesare este un punct slab la noi \n ]ar`. Pe pia]a intern`, cererea mare este pe segmentul materiilor procesate.

Cu aprobarea acestei Hot`râri de Guvern, ne d`m seama c` ministrul Agriculturii nu mai consider` sectorul ecologic unul de ni[`, ci unul care merit` [i trebuie sus]inut, pentru c` produsele noastre sunt cerute atât pe pia]a extern`, cât [i pe cea intern`.”

www.agrimedia.ro

August 2010

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale 02.07.2010 - 30.07.2010

PIA}A GR GRâULUI

Pre]ul grâului a continuat s` creasc`, pân` la sfâr[itul lunii iulie, pe pia]a fizic`. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 189,5 euro/ton`, iar \n cazul pie]elor la termen pre]ul a \ncheiat luna iulie cu 195200 euro/ton`. Interesul operatorilor este \n cre[tere, ]inând cont de faptul c` \n ultima s`pt`mân` a lunii iulie au fost tranzac]ionate la burs`, zilnic, circa 30.000 de loturi. Pre]ul a fost sus]inut de \ngrijor`rile cu privire la nivelul produc]iei europene de grâu, precum [i de incertitudinile legate de produc]iile din statele din bazinul M`rii Negre. Recentele informa]ii cu privire la sc`derile de produc]ii din Rusia, Ucraina sau Kazakstan las` s` se intrevad` o sc`dere net` a produc]iei mondiale.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului a continuat s` se aprecieze, ca urmare a evolu]iei pozitive a pre]ului grâului. Pia]a porumbului r`mâne mai tensionat` decât pia]a grâului, profitând de cre[terea pre]ului grâului, dar [i de numeroase revizuiri cu privire la diminuarea produc]iei mondiale, ca urmare a condi]iilor climatice nefavorabile, \n special seceta instalat` \n ultimele s`pt`mâni \n Rusia.

Data

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

2 iul. 2010

179.3

206.9

103.3

9 iul. 2010

197.3

224.7

-

16 iul. 2010

215.7

237.9

129.3

23 iul. 2010

219.3

235.7

133.9

30 iul. 2010

243.3

257.5

142.5

PORUMB

Bursa din Paris

2 iul. 2010

143.3

166.9

162.9

9 iul. 2010

149.7

173.7

172.3

16 iul. 2010

155.5

181.5

172.3

23 iul. 2010

146.9

178.5

170.5

30 iul. 2010

154.7

187.5

195.5 PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului furajer a crescut foarte mult la sfâr[itul lunii iulie, \nregistrând o cre[tere mai mare [i decât cea a grâului. Dup` ce a suferit foarte mult \n anul precedent, ca urmare a concuren]ei venite din partea orzului furajer din bazinul M`rii Negre, orzul european [i-a g`sit competitivitatea pe pie]ele din peninsula arabic`.

August 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

2 iul. 2010 9 iul. 2010

110.3

108.5

110.3

109.7

142.3

152.7

16 iul. 2010

172.3

163.9

110.3

109.7

142.3

152.7

128.5

128.5

128.5

128.5

170.7

168.3

23 iul. 2010

134.7

131.7

133.3

131.7

175.7

185.5

30 iul. 2010

166.9

170.3

165.9

170.7

185.5

190.7

www.agrimedia.ro

*

PIA}A SOIEI Pre]ul soiei a crescut \n ultima s`pt`mân` a lunii iulie, pe fondul \mbun`t`]irii pre]urilor materiilor prime agricole. Cererea mare de [rot de soia a dus la cre[terea pre]ului soiei. Produc]ia mic` de rapi]` ob]inut` la nivel mondial nu acoper` necesarul procesatorilor de ulei, de aceea ace[tia \[i \ndreapt` aten]ia c`tre celelalte oleaginoase.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

2 iul. 2010

353.7

377.7

869.5

9 iul. 2010

373.5

392.7

895.7

16 iul. 2010

374.7

409.5

918.5

23 iul. 2010

373.7

414.3

944.3

30 iul. 2010

385.3

416.9

959.7

PIA}A RAPI}EI Dup` o s`pt`mân` de consolidare, pre]ul rapi]ei a continuat s` creasc` pân` la sfâr[itul lunii iulie, având aceea[i tendin]` ca [i pre]ul grâului. Bilan]ul mondial al rapi]ei este destul de tensionat, iar \n prezent nu exist` premise ca acesta s` se amelioreze. Produc]iile de rapi]` din Canada, Germania, Fran]a [i Ucraina sunt sc`zute fa]` de estim`rile ini]iale [i fa]` de produc]iile \nregistrate \n anul anterior de pia]`. Sc`derile de randament sunt de pân` la 20%, \n consecin]`, numai cre[terea pre]ului permite ajustarea cererii \n condi]iile unei oferte diminuate.

Data

Bursa din Paris

2 iul. 2010

325.5

9 iul. 2010

345.3

16 iul. 2010

363.9

23 iul. 2010

362.9

30 iul. 2010

366.9

FLOAREA SOARELUI semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui a crescut spre sfâr[itul lunii iulie, urmând astfel tendin]a pre]urilor celorlalte oleaginoase. Pre]ul florii-soarelui este [i el \n cre[tere, ca urmare a cererii mai mari venite din partea operatorilor \n acesta perioad`.

www.agrimedia.ro

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

2 iul. 2010

900.7

2 iul. 2010

310.7

9 iul. 2010

915.5

9 iul. 2010

320.7

16 iul. 2010

955.5

16 iul. 2010

320.7

23 iul. 2010

980.5

23 iul. 2010

337.7

30 iul. 2010

1005.7

30 iul. 2010

345.5

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baza urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

August 2010

a alimentelor la care s-au ad`ugat vitamine, minerale [i alte substan]e - M.O. nr. 0531/29 iulie 2010

Hot`rârea nr. 752 din 21 iulie 2010 privind m`surile de reorganizare a APIA [i a ADS, precum [i stabilirea num`rului de posturi pentru acestea - M.O. nr. 0539/3 august 2010

Ordinul nr. 161 din 8 iulie 2010 pentru modificarea Statutului Comisiei de clasificare a carcaselor de porcine, bovine [i ovine, în care se stabilesc atribu]iile, modul de organizare [i func]ionare, precum [i alte reglement`ri specifice, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 259/2004 - M.O. nr. 0480/13 iulie 2010 Legea nr. 152 din 12 iulie 2010 pentru completarea art. 47 din OUG nr.

23/2008 privind pescuitul [i acvacultura - M.O. nr. 0483/14 iulie 2010 Decizia nr. 180 din 14 iulie 2010 privind eliberarea domnului D`nu] Apetrei din func]ia de secretar de stat la MADR - M.O. nr. 0487/15 iulie 2010 Decizia nr. 182 din 14 iulie 2010 pentru numirea domnului Barna Tanczos în func]ia de secretar de stat la MADR - M.O. nr. 0488/15 iulie 2010 Decizie nr. 181 din 14 iulie 2010 privind eliberarea domnului Haschi Andrei-Péter din func]ia de secretar de stat la MADR - M.O. nr. 0488 din 15 iulie 2010 Decizia nr. 187 din 15 iulie 2010 privind eliberarea domnului Marian Zlotea din func]ia de pre[edinte, cu rang de secretar de stat, al ANSVSA - M.O. nr.

0489/15 iulie 2010

Hot`rârea nr. 755 din 21 iulie 2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate - M.O. nr.

0543/3 august 2010 pentru modificarea [i completarea OUG nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune în domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere în domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10 din Legea nr.

218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare - M.O. nr.

0490/16 iulie 2010

Legea nr. 158 din 12 iulie 2010

pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr.

0496/19 iulie 2010

Decizia nr. 188 din 15 iulie 2010 privind numirea domnului Roati[ Che]an Radu în func]ia de pre[edinte, cu rang de secretar de stat, al ANSVSA - M.O. nr.

0489/15 iulie 2010

Ordinul nr. 53 din 11 iunie 2010 pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea pe pia]` a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii Publice, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr.

1.321/2006/280/90/2007 - M.O. nr.

0506/21 iulie 2010

Legea nr. 149 din 12 iulie 2010 privind aprobarea OUG nr. 19/2010

Normele Metodologice din 12 iulie 2010 privind introducerea pe pia]`

8 August 2010

Ordinul nr. 101 din 29 iulie 2010 privind abrogarea unor acte normative din domeniul sanitarveterinar [i pentru siguran]a alimentelor referitoare la metodele de prelevare [i analiz` pentru controlul oficial al furajelor - M.O. nr. 0547/4 august 2010 Ordinul nr. 177 din 3 august 2010 pentru modificarea Procedurilor specifice de implementare [i control, precum [i a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizat` în agricultur`, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 126/2010 - M.O. nr.

0547/4 august 2010 Hot`rârea nr. 725 din 21 iulie 2010 privind reorganizarea [i func]ionarea MADR, precum [i a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0548/4 august 2010 Hot`rârea nr. 759 din 21 iulie 2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic` - M.O. nr. 0552/5 august 2010 Decizia nr. 206 din 6 august 2010 privind eliberarea din func]ie a responsabilului na]ional cu autorizarea finan]`rii PHARE, Facilitatea de tranzi]ie [i SAPARD - M.O. nr. 0562/10 august 2010 Ordinul nr. 103 din 4 august 2010 privind modificarea Ordinului pre[edintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circula]ia ecvinelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0564/10 august 2010

www.agrimedia.ro