Revista AGRIMEDIA - Iunie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - June 2010

Oare mai avem un viitor \n aceast` ]ar`?

Dac` analiz`m chiar sumar evolu]ia agriculturii \n ultimii 20 de ani, f`r` preten]ia de a avea expertiza anali[tilor [i strategilor \n domeniu, ajungem totu[i la concluzia c` românii nu au nevoie s` aib` du[mani de aiurea, \ntrucât pot realiza [i singuri acest implacabil neajuns, fiind adeseori propriii lor du[mani.

Poate a[a se justific` deciziile luate \n domeniul agriculturii \n perioada sus men]ionat`. S` ne explic`m: - frenezia revolu]ionar` cu care s-a lucrat la lichidarea unit`]ilor cooperatiste [i etapizat a celor de stat, inclusiv a serelor, \n loc ca baza material` a acestora sa fie protejat`, iar aceste structuri s` fie transformate \n societ`]i comerciale, avându-i ca ac]ionari chiar pe cei care au trudit o via]` la edificarea lor, nu are nici o justificare. S-a preferat distrugerea lor, pentru \ndestularea unei duzine de descurc`re]i, iu]i de mân`.

- s-a lucrat, de asemenea, temeinic la lichidarea bazei [tiintifice a agriculturii, la restructurarea sau chiar lichidarea efectiv` a unor centre, sta]iuni sau institute de cercetare, a c`ror terenuri bine pozi]ionate fa]` de arealul unor localit`]i urbane nu rareori au devenit baze de pornire profitabil` pentru anumi]i „dezvoltatori imobiliari”.

- prin modific`rile succesive ale Legii fondului funciar, \n func]ie de interesul momentului, de]inem un record european \n ceea ce prive[te f`râmi]area propriet`]ii. De aici deriv` lipsa de atractivitate [i eficien]` \n activitatea de cultivare a p`mântului. |n consecin]`, cu toate c` de]inem o suprafa]` a c`rui poten]ial ar putea hr`ni 80 de milioane de guri, import`m 60-70% din hrana zilnic`.

- lipsa de sprijin financiar judicios direc]ionat, slaba capabilitate de absorb]ie a fondurilor europene destinate dezvolt`rii agriculturii, evaziunea fiscal`, care, potrivit evalu`rii recente a ministrului Agriculturii, este de 4-5 miliarde de euro, neimplicarea locuitorilor cu putere de munc` din mediul rural \n activit`]i agricole condamn` acest sector la subdezvoltare. {i cum un r`u nu vine niciodat` singur, am reu[it „performan]a” de a distruge industria care venea \n sprijinul produc`torilor de materii prime agricole.

Astfel, uzinele produc`toare de ma[ini [i utilaje agricole, \n loc s` fie sus]inute s` intre \n parteneriate de produc]ie cu firme performante \n domeniu, au fost lichidate. Aceea[i soart` au avut-o, \n mare parte, fabricile de procesare a produselor agricole. Aceste strategii [i multe altele de acest fel au produs armate de [omeri, subdezvoltare [i deficite bugetare enorme.

Uluim lumea cu paradoxurile noastre, c`ci avem legi care nu se aplic` sau sunt inaplicabile. Am avea de munc` \n ]ar`, dar ne lipse[te motivarea implic`rii, sper`m \n sprijin extern, \ns` refuz`m eviden]a c` nimeni nu \]i d` nimic pe gratis [i, mai ales, nu munce[te nimeni dezinteresat pentru noi.

Cele mai sus ar`tate sunt adev`ruri la vedere, banal [i dureros de cunoscute. }ine de atitudinea noastr`, de buna credin]` [i devotamentul guvernan]ilor ale[i sau numi]i democratic s` redres`m situa]ia \n minunata Românie. Altfel, spectrul autodistrugerii ne bate la u[` [i nimeni, \n conjunctura actual`, nu-[i va pune pielea \n saramur` pentru noi.

Simona MUNTEANU Iunie 2010

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

Editorial

6

|n dialog cu fermierii

14

INTERLACTA 2010 - "Ce culoare are s`n`tatea?"

16

Ziua Mondial` a Laptelui \n România, 5 iunie 2010

18

Investi]iile \n agricultur` sunt o necesitate

19

Pie]e \n nesiguran]` AGPM Maiz’Europ’

20

Avântul plantelor modificate genetic

22

D`un`tori ai culturilor de cereale

24

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna iunie

27

ehnologia de plantare a legumelor v`rzoase \n T cultura târzie (de toamn`)

28

Via]a stupinei \n luna iunie

32

Precizia \n agricultur`

36

Tractorul Zimbru, \ntr-o nou` variant`

38

ombinele MF Fortia redefinesc parametrii C performan]ei absolute

40

„Zilele câmpului” \n inima Moldovei

43

Challenger - eficien]` dus` la extrem

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

48

Tractorul NEW HOLLAND T7000 AutoCommand

50

Locul vacii de lapte performante este la câmpie, nu la munte

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro

52

Biodiversitate [i agricultura ecologic`

52

Târgul na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

54

Burse externe

56

Legisla]ie agricol`

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro Anul IV, Nr. 6 / 2010 (39) Iunie 2010 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]`

3

Iunie 2010

www.euro-ferma.ro

www.euro-ferma.ro

Iunie 2010

 |n dialog cu fermierii •

Cum rezolva]i problema burui e

Constantin Nedelcu, administrator SC Rigasol SRL, localitatea Dragalina, jude]ul C`l`ra[i „|n cadrul societ`]ii, exploatez o suprafa]` de 400 ha, iar culturile pr`[itoare, respectiv floarea-soarelui [i porumbul, ocup` 70 de hectare. Pentru combaterea eficient` a buruienilor, \nainte de sem`nat, aplic un produs pe baz` de acetoclor, care previne infestarea cu gramineele anuale. |n vegeta]ie, la cultura de porumb, care \n acest an ocup` o suprafa]` de 20 ha, aplic erbicidul Mistral, substan]a activ` este nicosulfuron, pentru distrugerea buruienilor cu funz` lat` [i, \n special, a costreiului din rizomi. |n func]ie de nivelul de infestare, administrez \n doz` mai mare erbicidul, iar efectele se v`d rapid, pentru c`, de exemplu, \n urm`torul an atacul este mai slab. De obicei, nu \ntâmpin probleme \n combaterea buruienilor deoarece utilizez erbicide cu spectru larg de combatere. Pe lâng` combaterea chimic`, efectuez [i dou` pra[ile mecanice la cultura de porumb. |n cazul culturii de floarea-soarelui, care ocup` \n cadrul exploata]iei o suprafa]` de 50 de hectare, aplic postemergent erbicidul Prosper, care distruge costreiul din semin]e [i rizomi, iar combaterea mecanic` o realizez printr-o singur` pra[il` mecanic`.

Pentru combaterea eficient` a buruienilor, ]in seama, \n principal, de respectarea rota]iei culturilor, care are un rol extrem de important, [i de rezisten]a hibrizilor cultiva]i.

De exemplu, hibrizii de floarea-soarelui rezisten]i la atacul de lupoaie permit un control mai bun al acestui parazit.”

Iunie 2010

Marius Eugen {eitan, localitatea F`c`eni, jude]ul Ialomi]a „Administrez o suprafa]` de aproximativ 500 de hectare, iar planta pr`[itoare din acest an este reprezentat` doar de floarea-soarelui, care ocup` 100 ha, deoarece cultura de porumb n-am putut s-o \nfiin]ez din cauza inunda]iilor. Chiar [i la aceast` dat`, \nceput de iunie, avem sole unde nu se poate intra, pentru c` b`lte[te apa. Suprafa]a r`mas` necultivat` este de circa 15 ha. La cultura de floarea-soarelui am aplicat \n vegeta]ie erbicidul Pulsar (imazamox), \n doz` de 1,2 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni, precum costreiul, pirul, mohorul etc. Aceste plante sunt considerate buruieni-problem` pentru aceast` cultur`. Produsul Pulsar \l pot aplica deoarece hibrizii de floarea-soarelui pe care \i cultiv prezint` rezisten]` la acest erbicid. Voi aplica un singur tratament, deoarece consider c` va fi suficient s` combat buruienile [i pentru c` erbicidul este destul de costisitor, circa 200 lei/l. |n ultimii ani nu am mai aplicat erbicide pe baz` de glifosat \nainte de sem`nat, \n miri[te, deoarece, tot lucrând corespunz`tor terenul, gradul de \mburuienare a sc`zut. Un alt aspect de care ]inem seama este respectarea rota]iei culturilor, pentru c`, dac` faci monocultur`, ai probleme nu doar cu buruienile, ci [i cu calitatea [i cantitatea produc]iei ob]inute.”

Marius Manea, administrator SC Agrotel Consulting SRL, jude]ul Teleorman

Ion Ioni]`, administrator SC Ramira SRL, localitatea Roata de Jos, jude]ul Giurgiu

„Structura culturilor din acest an cuprinde: grâu (200 ha); orzoaic` de toamn` (100 ha); porumb (40 ha) [i floarea-soarelui (aprox. 160 ha).

Pentru a preveni problemele legate de combaterea buruienilor, la culturile pr`[itoare am aplicat, dup` sem`nat, un erbicid pe baz` de acetoclor, respectiv Guardian, [i iau \n calcul efectuarea a dou` pra[ile mecanice.

Condi]iile meteorologice din acest an au f`cut ca, dup` aplicarea erbiciului cu acetoclor, planta de cultur` s` prezinte semne de fitotoxicitate. Consider c` modul \n care a fost aplicat produsul [i umiditatea excesiv` au provocat florii-soarelui un stres foarte mare, iar acest lucru cred c` se va reflecta asupra produc]iei. Din totalul suprafe]ei cultivate cu floarea-soarelui, apreciez c` 10-15% este afectat` de stres.

Aceste semne de fitotoxicitate la floarea-soarelui le-am v`zut [i \n alte exploata]ii. |n fermele \n care nu s-a erbicidat, planta este cu circa 25 cm mai \nalt`. |n vegeta]ie, dac` va fi cazul, voi administra un tratament pentru distrugerea gramineelor anuale [i perene din cultura de floarea-soarelui cu erbicidul Pantera.”

„Cultiv o suprafa]` mare cu culturi pr`[itoare, iar controlul eficient al buruienilor pe care-l realizez este prin erbicidarea miri[tilor cu produse robuste, care asigur` distrugerea unui spectru larg de specii. Astfel, aplic erbicide pe baz` de glifosat [i dicamba, cum este produsul Icedin. M` intereseaz` atât buruienile care pot fi comb`tute, cât [i costul produselor pe care le aplic. |n vegeta]ie, dac` mai apar probleme cu buruienile, aplic, la faza de [ase frunze la floarea-soarelui [i porumb, erbicide specifice. De exemplu, la cultura de porumb aplic erbicide pe baz` de nicosulfuron, denumirea comercial` a produsului este Mistral, pentru combaterea buruienilor cu frunz` lat`. La floarea-soarelui, folosesc hibrizi rezisten]i la erbicidele tribenuronice. A[adar, \n vegeta]ie, aplic produsul Express 50 SG. Nu mai fac pra[ile mecanice deoarece se culc` cultura [i pierd apa din sol, iar \n condi]iile actuale este un element important.

Culturile pr`[itoare le \nfiin]ez direct \n miri[te, folosind tehnologia minimum tillage, iar aceasta \mi aduce o economie de circa 500 lei/ha, fa]` de tehnologia conven]ional`.

La 3-4 ani se face scarificarea, care este o opera]ie benefic` pentru sol, deoarece \mbun`t`]e[te parametrii acestuia [i permite o depozitare mai bun` a apei. Printr-o tehnologie avansat`, rezerva semin]elor de buruieni din sol se diminueaz`. Trebuie s` respec]i rota]ia culturilor, asolamentul, s` folose[ti hibrizi adapta]i zonei de cultur` [i rezisten]i la aplicarea erbicidelor.”

Iunie 2010

Ana Must~}ea

ui enilor din culturile pr`[itoare?

Stadiul unor m`suri din PNDR La jum`tatea lunii mai, ministrul Agriculturii, dl Mihail Dumitru, a prezentat stadiul unor m`suri din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural`. Astfel, depunerea proiectelor pentru M`sura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun`t`]irea serviciilor de baz` pentru economia [i popula]ia rural` [i punerea în valoare a mo[tenirii rurale” s-a \ncheiat deoarece suma total` alocat` pentru \ntreaga perioad` 2007-2014, de 1,54 miliarde de euro, a fost absorbit`. „La aceast` m`sur`,

am avut o perioad` mare de depunere a proiectelor. S-au depus de [apte ori mai multe proiecte [i suma destinat` acestei m`suri, de 1,54 miliarde de euro, a fost alocat` integral. Practic, nu mai sunt alte fonduri pe aceast` m`sur`”, a afirmat dl Dumitru. Pentru M`sura 312 „Sprijin pentru crearea [i dezvoltarea de microîntreprinderi”, vor primi finan]are 455 de proiecte, care au fost depuse \n sesiunea de la sfâr[itul anului trecut. „Pentru sprijinirea turismului rural, M`sura 313 «Încurajarea activit`]ilor turistice»,

vom finan]a 269 de proiecte, \n valoare de 68 miliarde de euro, iar pentru M`sura 141 «Sprijinirea fermelor agricole de semisubzisten]`» am hot`rât, ca urmare a num`rului mare de proiecte, s` venim cu o nou` sesiune, care va fi \naintea celei din septembrie. Prin M`sura 141, \ncerc`m s` dezvolt`m partea comercial` a gospod`riilor, s` \ncuraj`m fermierii s` vând` mai mult pe pia]`”, a precizat ministrul Agriculturii. (A.M.)

Laz`r Chira

Din 2011, cererile SAPS se depun online

Dup` afirma]iile oficialilor, campania de depunere online a cererilor de plat` pentru schemele de sprijin pe suprafa]` (SAPS) din acest an a \nregistrat un adev`rat succes. Drept urmare, \ncepând cu 2011, fermierii care vor s` beneficieze de sprijinul pe suprafa]` vor trebui s` completeze aceste cereri online. |n cadrul unei conferin]e de pres`, Mihail Dumitru a precizat c` „237.000 de fermieri au depus cereri de plat` prin accesarea aplica]iei APIA online pentru o suprafa]` de 5,2 milioane de hectare”. |n completare, Florin Faur, directorul general al Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` (APIA), a subliniat c` aceast` suprafa]` reprezint` 60% din suprafa]a total` solicitat` la plat`, ceea ce eviden]iaz` reu[ita programului, având în vedere faptul c` la nivelul Uniunii Europene a fost nevoie de 2-3 ani pentru ca sistemul online de accesare a finan]`rii s` ating` un astfel de procent.

Un alt element pozitiv pentru campania SAPS 2010 îl reprezint` faptul c`, prin modificarea legisla]iei, a sc`zut semnificativ num`rul cererilor depuse de Consiliile Locale, în favoarea fermierilor. Astfel, dac` în 2009, depuneau solicit`ri la APIA 1.574 de consilii, în anul 2010 num`rul acestora a fost doar de 48.

Prin acest demers, s-a asigurat faptul c` fermierii sunt beneficiarii direc]i ai fondurilor europene [i nu autorit`]ile locale. (A.M.)

Iunie 2010

Subven]ia pe cap de vac` se reduce

|n data de 18 mai a.c., la sediul MADR, a avut loc o conferin]` de pres` pe tema achit`rii restan]elor financiare aferente anului 2009. „Pl`]ile restante pe 2009 au fost de 1,68 miliarde de lei, din care 86% au fost pl`tite pân` la sfâr[itul lunii martie, 13,6% au fost achitate s`pt`mâna trecut`, iar diferen]a de 0,4% va fi pl`tit` \n aceast` s`pt`mân` (n.r. - pân` pe 21.05.2010)”, a declarat Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. |n privin]a restan]elor subven]iilor pentru animale, dl Mihail Dumitru a precizat c` ultima tran[`, \n valoare de 235,3 milioane de lei, a fost pl`tit` \n totalitate, urmând ca \n perioada imediat urm`toare s` pl`teasc` [i restan]ele de pe celelalte scheme de sprijin, care totalizeaz` \n jur de 10 miloane de lei. |n baza cererilor depuse \n 2009, circa 227.219 de cresc`tori de bovine au beneficiat de subven]ia pe cap de animal, de 570 lei (140 de euro). Valoarea total` a sprijinului a fost de 770 de milioane de lei, pentru un efectiv de animale de aproximativ 1,3 milioane de capete. Din cauza bazei de date neactualizate, unii fermieri au primit subven]ii, de[i nu mai de]in animale. Aceast` problem`, dup` afirma]iile ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a dus la un prejudiciu de 22 de milioane de euro: „Lucr`m la o nou` baz`, deoarece circa 22 de milioane de euro au fost pl`tite oamenilor care nu mai aveau animale”. Potrivit ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, subven]ia pe cap de vac` pe 2010 va fi mai mic`, deoarece se cumuleaz` doar dou` scheme de sprijin. „|n anii trecu]i, din 2007 pân` \n 2009, se cumulau cinci scheme de sprijin, iar valoarea subven]iei ajungea la 570 lei/cap de animal. Din acest an, avem o nou` baz` de calcul, care cumuleaz` doar dou` scheme, [i sprijinul alocat se mic[oreaz`. Pentru vacile de lapte, subven]ia va fi de 68 de euro/animal”, a declarat Mihail Dumitru. (A.M.)

Acciz` redus` de 21 euro/1.000 litri

Produc`torii agricoli trebuie s` depun`, pân` la 28 iunie 2010, o solicitare prealabil` de finan]are pentru motorina utilizat` în agricultur` Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale în[tiin]eaz` produc`torii agricoli c`, în conformitate cu prevederile art.

6 al Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 126/2010 pentru aprobarea procedurilor specifice de implementare [i control, precum [i a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizat` în agricultur`, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hot`rârii Guvernului nr.

408/2010 privind aprobarea acord`rii unui ajutor de stat pentru motorina utilizat` în agricultur`, respectiv pân` la data de 28 iunie 2010, trebuie s` prezinte la Centrele Jude]ene/locale ale Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` o solicitare prealabil` a întregii cantit`]i de motorin` care urmeaz` a fi consumat` în cursul acestui an. Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizat` la efectuarea luc`rilor mecanice în agricultur` se stabile[te o acciz` redus` de 21 euro/1.000 litri. Diferen]a dintre acciza standard [i cea redus` se acord` ca ajutor de stat sub form` de rambursare. Formularele necesare solicitan]ilor au fost postate pe pagina de internet www. apia.org.ro Pentru anul urm`tor, produc`torii agricoli au obliga]ia s` depun` cererea de acord prealabil pentru finan]are prin rambursare în cursul lunii decembrie.

Anul acesta, fermierii au avut prioritate la plata pe suprafa]`, în fa]a consiliilor jude]ene - anul acesta, 48 de consilii au depus cereri de plat`, fa]` de 1.500, media în campaniile anterioare În urma modific`rii condi]iilor de eligibilitate pentru campania SAPS 2010, cererile de plat` pentru p`[uni [i paji[ti

Un nou parteneriat între USAMV Cluj [i PIC România Luna martie 2010 reprezint` un nou moment, de aceast` dat` la o alt` anvengur`, a parteneriatului dintre USAMV Cluj [i PIC România.

Dup` ce acum mai bine de un an PIC România a furnizat, la un pre] simbolic, vieri cu un poten]ial genetic de excep]ie disciplinei de „Reproduc]ie animal`” a Facult`]ii de Zootehnie [i Biotehnologii, recent s-a reu[it popularea cu succes a fermei-model de cre[tere a suinelor aflat` în modernul complex agrozootehnic din Cojocna, jude]ul Cluj.

Colaborarea dintre USAMV Cluj [i PIC România a demarat înc` din faza de proiectare a fermei, speciali[tii PIC aducându-[i o contribu]ie util` [i în acest demers. Din partea USAMV Cluj, promotorul proiectului a fost prof. dr. ing. Liviu M`rghita[, iar decizia final` a popul`rii fermei a fost luat` de prof. dr. ing. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj.

Definitivarea tuturor detaliilor logistice i-a revenit directorului Sta]iunii Didactice Experimentale a Universit`]ii, ing. Marius Sabo, în a c`rui responsabilitate intr` [i demararea fluxului productiv.

Animalele cu genetic` PIC provin din cea mai nou` [i modern` ferm` de multiplicare partener` - Select Pig, Bihor -, unitate parte a grupului Nutrientul Palota, unul dintre liderii cre[terii industriale a porcului din România.

Scrofi]ele PIC au fost livrate în cele mai bune condi]ii de transport [i biosecuritate (foto), urmând ca în perioada urm`toare - dup` încheierea aclimatiz`rii - s` aib` loc startul fluxului productiv. Parteneriatul dintre USAMV Cluj [i PIC România nu se va opri îns` aici. Speciali[tii echipei PIC pe probleme de reproduc]ie, nutri]ie [i veterinare se vor implica activ pe tot parcursul proiectului. PIC România a pus deja la dispozi]ia fermei un soft de gestiune a fluxului productiv, urmând ca personalul tehnic desemnat al fermei s` participe la stagii de preg`tire practic` în cadrul fermei-nucleu aflate în proprietatea PIC România.

au fost, pentru prima dat`, depuse cu prioritate de asocia]iile [i cresc`torii de bovine [i nu de consiliile locale, ca pân` acum. Aceast` m`sur` face parte din setul de m`suri prin care statele membre ale UE au dreptul s` orienteze prioritar subven]iile europene c`tre fermieri [i nu c`tre al]i de]in`tori de terenuri. Potrivit Ordinului nr. 41/2010, începând cu acest an, consiliile locale care solicit` plata pe suprafa]` trebuie s` completeze, pe propria r`spundere, declara]ia de eligibilitate pentru suprafe]ele de paji[ti permanente

utilizate. Prin acest document, consiliile locale declar` pe proprie r`spundere c` pe suprafe]ele pentru care solicit` sprijin nu au fost încheiate contracte de arend`, concesiune, închiriere, nu se încaseaz` taxe de p`[unat [i c` vor desf`[ura propria activitate agricol`. Solicitan]ii mai pot depune cereri pentru schemele/ m`surile de sprijin pe suprafa]` pân` la data de 11 iunie 2010, îns` cu penalit`]i de 1% pentru fiecare zi lucr`toare de întârziere. Dup` aceast` dat`, cererea de sprijin nu mai este admis` la calculul pla]ii pentru anul în curs.

Iunie 2010

ANSVSA a solicitat Comisiei Europene statutul de ]ar` liber` de bruceloz` bovin` Autoritatea Na]ional` Sanitar` Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor a solicitat Comisiei Europene, la sfâr[itul lunii mai 2010, ca România fie s` recunoscut` ca ]ar` liber` de bruceloz` bovin`. Dosarul depus de ]ara noastr` a fost evaluat de c`tre exper]ii Comisiei Europene, urmând s` fie aprobat. Pân` la sfâr[itul acestui an, ANSVSA va solicita Comisiei Europene statutul de ]ar` liber` pentru alte trei boli: tuberculoza bovin`, leucoza

enzootic` bovin` [i anemia infec]ioas` ecvin`. Prin ob]inerea statutului de ]ar` liber` pentru aceste boli, se vor realiza economii substan]iale la bugetul statului, prin reducerea num`rului de teste, cu respectarea cerin]elor Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii Animalelor (OIE). Totodat`, se va acorda un sprijin important cresc`torilor de animale din ]ara noastr`, prin cre[terea exporturilor [i a importan]ei României pe pia]a comunitar` a comer]ului cu animale din aceste specii.

14 iunie, data-limit` de depunere a cererilor de]in`torilor de cot` APIA informeaz` produc`torii de lapte c` pot solicita, pân` la data de 14 iunie 2010, sprijinul financiar destinat de]in`torilor de cot` care au livrat lapte în anul 2008-2009, în cadrul celei de-a doua etape de depunere a cererilor. Pentru a beneficia de acest sprijn financiar, produc`torii de lapte trebuie s` depun`, personal sau prin po[t`, o cerere la Centrele Jude]ene APIA [i s` îndeplineasc` cerin]ele prev`zute de HG nr.

498/2010, care modific` HG nr. 365/2010. În func]ie de cantitatea de lapte livrat` în anul de cot` 2008-2009, produc`torul poate s` beneficieze de un sprijin financiar de 200 de euro (pentru o cantitate de lapte cuprins` între 10 [i 20.000 kg), de 1.000 de euro (pentru o cantitate de cel pu]in 200.000 kg [i cel mult 500.000 kg) sau de 1.200 de euro (pentru livr`ri mai mari de 500.000 kg). Pentru produc`torii care au livrat o cantitate de lapte cuprins` între 20 [i [i 200.000 kg, valoarea sprijinului financiar se calculeaz` pe baza cotei individuale de livr`ri realizat` efectiv la data de 31 martie 2009 [i a coeficientului mediu de calcul. Pentru derularea m`surilor de sprijinire a pie]ei în sectorul laptelui [i produselor lactate, România beneficiaz` de fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro.

Suspendarea pl`]ilor complementare - \ngroparea agriculturii Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR „Liga Asocia]iilor Produc`torilor Agricoli din România - LAPAR este \ngrijorat` [i preocupat` de inten]iile Guvernului, prin Ministerul de Finan]e, de a suspenda pl`]ile complementare - CNDP - acordate \n completarea pl`]ilor europene SAPS, \n sprijinul agriculturii. Este o decizie de cump`n` pentru agricultura României, iar cei care [i vor asuma aceast` responsabilitate vor deveni, implicit, groparii acesteia. |n preg`tirea 10 Iunie 2010

acestei ac]iuni, câ]iva mini[tri din acest cabinet, precum [i pre[edintele României au lansat prin media «fumigene» de intoxicare a popula]iei [i incitare impotriva agricultorilor, afirmând c` s-au acordat agriculturii zeci de miliarde de euro, f`r` a se \ncasa corespondentul \n taxe [i impozite. Evaziunea fiscal` este tot o gogori]` aruncat` \n spatele agricultorilor adev`ra]i, ea exist` cu adev`rat, dar se datoreaz` \n exclusivitate institu]iilor statului [i politicilor incoerente \n domeniu, promovate, nu dezinteresat,

Federa]ia AGROSTAR a prezentat joi, 3 iunie, la Bruxelles, în cadrul Reuniunii Grupului de Lucru L`rgit, trei propuneri pentru viitoarea Politic` Agricol` Comun`, care ]in cont de faptul c` în România, din totalul fermierilor înscri[i în Registrul Fermelor, 93% sunt fermieri mici [i mijlocii, ce de]in 32% din suprafa]a ]`rii. „Pozi]ia României în privin]a noii Politici Agricole Comune trebuie s` înceap` de la situa]ia de fapt, aceea potrivit c`reia ponderea popula]iei ocupate în agricultur` în România este cea mai mare din UE, dar este în sc`dere înc` din perioada de preaderare (de la 36% în 2005 la 30% în 2007). În alt` ordine de idei, România are o popula]ie agricol` de aproape cinci ori mai mare decât media UE [i dubl` fa]` de urm`toarea clasat`; în ce prive[te suprafa]a medie a unei exploata]ii, suntem în cealalt` extrem`, al`turi de ]`ri mici [i cu alt specific agricol (Cipru, Malta)”, a declarat pre[edintele AGROSTAR, Niculae {tefan. România are cea mai mare pondere a popula]iei ocupate în agricultur` din UE, dar num`rul mediu al persoanelor angajate în agricultur` era de doar 91.750 în 2009. De aceea, este necesar ca politicile agricole s` fie corelate cu cele de protec]ie social` [i dezvoltare

profesional` în mediul rural.

Prima propunere vizeaz` concentrarea PAC pe urm`toarele direc]ii: garantarea securit`]ii [i stabilit`]ii alimentare o dat` cu consolidarea rolului economic al agricultorilor, acordarea de posibilit`]i agricultorilor de a atrage de pe pia]` un venit echitabil [i permisiunea de a continua furnizarea unui larg evantai de servicii economice, sociale [i rurale.

Aici avem în vedere, printre altele, reconsiderarea rolului fermelor mici [i mijlocii, stabilirea unui sistem simplificat de plat` pe hectar pentru fermele mici [i men]inerea sau identificarea unor noi instrumente de interven]ie pe pia]`.

Cea de-a doua propunere, care prive[te arhitectura PAC [i propuneri specifice, sus]ine men]inerea celor doi piloni (Pilonul I - Pl`]i Directe [i M`suri de Pia]` [i Pilonul II - Dezvoltarea Rural`) [i introducerea pl`]ilor pe suprafa]` din AXA 2. La acest capitol, propunem noi m`suri prin care s` fie stimulat` comasarea terenurilor, încurajarea dezvolt`rii activita]ilor economice neagricole la sate, atenuarea efectelor schimb`rilor climatice.

Cea de-a treia propunere se refer` la politicile structurale menite s` modifice cadrul de organizare [i func]ionare

a pie]ei comune. Propunem m`suri care s` duc` la facilitarea accesului agricultorilor la credite, m`suri care s` permit` organiza]iilor de produc`tori [i organiza]iilor interprofesionale s` contribuie la stabilitatea pie]ei prin acordurile [i contractele sectoriale voluntare. De asemenea, este necesar s` se permit` organiza]iilor de produc`tori s` planifice produc]ia [i s` o adapteze, atât cantitativ, cât [i calitativ, [i s` se amelioreze m`surile fiscale pentru agricultori.

Federa]ia AGROSTAR a fost înfiin]at` în 1990 [i num`r` peste 38.000 de membri, având în componen]a sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii (cultura câmpului, avicultur`, viticultur`, horticultur`, sindicate ale produc`torilor [i fermierilor).

de politicienii postdecembri[ti. |n urma acestui fenomen, nu s-au \mbog`]it agricultorii, ci clientela politic`, n`scându-se o nou` clas` de \mbog`]i]i, prin contribu]ia statului, prin institu]iile sale. Niciodat`, la Guvernul României sau la Pre[edin]ie, nu a avut loc o dezbatere serioas` [i responsabil` pe aceast` tem`, la care s` participe reprezentan]ii agricultorilor. Sunt \n pericol de eradicare c`ile de \mbog`]ire a clientelei institu]iilor statului român?

Decizia de suspendare a pl`]ilor complementare este una care ar putea fi asimilat` submin`rii economiei na]ionale. |n acest moment, România este \n coada unui clasament de sus]inere european` a agriculturii, care m`re[te an de an decalajul tehnologic. |n

2012, România va beneficia de un sprijin reprezentând 23% fa]` de Grecia, 35% fa]` de Slovenia, 36% fa]` de Olanda, 45% fa]` de Germania [i Danemarca, 47% fa]` de Italia, 58% fa]` de Fran]a [i Ungaria [i 62% fa]` de Spania.

Agricultorul român \ns` vinde pe aceea[i pia]`, de[i costurile sale sunt duble sau triple. Neputând sus]ine pre]urile de vânzare europene, paguba este evident`.

Consecin]ele nu sunt greu de evaluat - reducerea, pân` la abandonarea suprafetelor cultivate, importul majorit`]ii produselor agroalimentare [i, implicit, cre[terea pre]urilor acestora, cre[terea exponen]ial` a somajului \n mediul rural - ce vor atinge, \n final, [i siguran]a na]ional` alimentar` a României. Sus]inerea agriculturii nu

\nseamn` doar sus]inerea agricultorului, ci a tuturor locuitorilor acestei ]`ri, care vor suporta cre[terea pre]urilor la produsele agroalimentare [i efectele [omajului \n mas`. Care politician responsabil va semna o asemenea decizie? LAPAR atrage din nou aten]ia asupra abandon`rii sistemelor de irigat, dup` ce s-au investit resurse imense \n reabilitarea par]ial` a acestora. De[i ar putea fi antrenate institu]iile europene din domeniul mediului pentru sus]inerea acestei activit`]i, de[i se pot aloca surse de energie care s` nu treac` prin mâinile «b`ie]ilor de[tep]i», Guvernul României, prin ministerele implicate, nu are \n vedere solu]ionarea acestei probleme, care pune \n pericol majoritatea zonelor fertile ale României.”

Iunie 2010 11

Laz`r Chira

AGROSTAR [i-a prezentat la Bruxelles propunerile pentru viitoarea Politic` Agricol` Comun` (PAC)

În perioada 22-30 iulie 2010, vor avea loc demonstra]iile practice organizate de MEWI Import Export Agrar Industrietechnik SRL. Cei pasiona]i de tehnica agricol` vor avea posibilitatea s` vad` în lucru [i s` testeze ma[ini [i utilaje agricole moderne ale mai multor branduri celebre importate de firma MEWI.

Demonstra]iile practice MEWI În premier`, în România vor fi prezentate: Noua serie de tractoare Fendt 800 Vario Noile modele îmbin` cu succes, într-un singur tractor, structura compact` a cunoscutelor Fendt 820 Vario cu puterea [i tehnologia premiatei serii Fendt 900 Vario. Având motoriz`ri cu puteri cuprinse între 200 [i 280 CP, seria Fendt 800 Vario aduce pe pia]a ma[inilor agricole primele tractoare cu tehnologie AdBlue. Noua cabin` x5 de la Fendt ridic` standardele privind confortul, conferind spa]ialitate, vizibilitate maxim` [i ergonomie. Pl`cerea de a conduce dintr-o cabin` cu suspensie în trei puncte, aer condi]ionat [i izolare fonic` sunt tot atâtea motive pentru a te bucura de condi]ii de lucru ideale.

Combina Fendt Seria R cu rotor axial Abordând tehnologia inovatoare a combinelor cu rotor axial, Fendt aduce pe pia]` combina cu cel mai mare rotor la ora actual` (diametru 800 mm, lungime 3,55 m). Fiabilitatea cunoscutului heder PowerFlow, combinat` cu posibilitatea mont`rii cu]itelor de rapi]` [i a unui melc suplimentar, \i confer` combinei Fendt Seria R versatilitate [i performan]e inegalabile la recoltat. Consola de comand` [i control GTA II cu touch screen asigur` atât set`rile [i reglajele necesare în timpul recoltatului, 12 Iunie 2010

cât [i monitorizarea randamentului. Multe alte inova]ii prezente în acest produs au ca rezultat pierderi minime în timpul recoltatului, economia de combustibil, randamentul ridicat la recoltare, viteze sporite de deplasare în timpul recolt`rii [i, nu în ultimul rând, confortul maxim în timpul lucrului.

Demonstra]iile practice MEWI sunt deschise tuturor celor interesa]i în trei loca]ii din ]ar`: 1. Jude]ul Arad, DN69, E671, km 17 (între localit`]ile Zimandul Nou [i {imand) - 22.07.2010 2. Jude]ul Vrancea, DN2, E85, km 220 (între localit`]ile Domne[ti [i Pufe[ti) - 27.07.2010 3. Jude]ul Arge[, DN65, E574, km 7 (între localit`]ile Albota [i Pite[ti) - 30.07.2010 Rezerv`rile pentru participare se pot face pe pagina de internet www.mewi.ro sau prin fax, la nr. 0264/411.991.

MEWI Import Export Agrar Industrietechnik SRL Administra]ia

|n Bra[ov, inima ]`rii, a avut loc \n perioada 3-5 iunie cel mai important eveniment pentru industria procesatoare de lapte din România. Vizitatorii au fost [i ei pe m`sur`.

Peste 2.000 de persoane au trecut \nc` din prima zi pragurile standurilor din Pia]a Sfatului pentru a degusta produse de \nalt` calitate, dar [i pentru a se relaxa al`turi de copii.

INTERLACTA 2010 «Ce culoare are s`n`tatea?»

Cum nu se putea organiza acest eveniment decât de oamenii direct implica]i, Corina Mare[, director general MC Marketing, \mpreun` cu \ntreg colectivul APRIL - Valentin Bl`naru, director general, Ioan D\rzu, pre[edinte, au continuat evenimentele lansate cu succes \nc` din anul 2008 [i, \n plus, au promovat un concept nou dedicat consumatorilor de lapte [i produse lactate, având ca motto „Ce culoare are s`n`tatea?”. „Bra[ov, iunie 2010, ora[ cu str`du]e lini[tite, cl`diri pline de istorie [i cultur` european`.

Pia]a Sfatului: un loc plin de istorie [i spirit românesc… aici am decis s` s`rb`torim \mpreun`!”

Membrii Asocia]iei Patronale Române din Industria Laptelui, \mpreun` cu MC Marketing, au dorit ca la aceast` edi]ie s` coboare \n strad`, s` d`ruiasc` oamenilor \ntr-un mod foarte transparent o s`rb`toare a laptelui: Conferin]a Interna]ional` a Procesatorilor din Industria Lactatelor „INTERLACTA 2010”.

Lansat \n 2008, acest eveniment [i-a urmat cursul firesc [i \n acest an. Putem spune ca a fost o editie Special` - 10 ani de la \nfiin]area APRIL [i 5 iunie - Ziua Mondial` a Laptelui.

14 Iunie 2010

|n cadrul Expoconferin]ei INTERLACTA 2010, participan]ii au fost invita]i s` ia parte la discu]ii pe teme de interes pentru sectorul laptelui, cum ar fi: cre[terea calit`]ii laptelui materie prim` [i a produselor lactate, ambalajele - inova]ii [i tehnologii pentru cre[terea calit`]ii, politici [i programe na]ionale de dezvoltare a sectorului laptelui, propunere legislativ` de reducere a TVA la alimente, politici de sprijin [i surse de finan]are \n 2010-2011 pentru sectorul laptelui. Pe parcursul evenimentului, a fost organizat un concurs de degustare, pentru desemnarea celor mai bune produse lactate fabricate \n România. Câ[tig`torii, premia]i [i de revista Agrimedia, \mpreun` cu emisiunea tv Euroferma, cu spa]ii publicitare, au fost anunta]i \n cadrul Galei Premiilor INTERLACTA, când a avut loc decernarea premiilor de excelen]`.

Pentru prima oar`, INTERLACTA 2010 a fost dedicat` \n mod special copiilor, care au avut un spa]iu special amenajat, unde li s-a prezentat „Povestea laptelui”.

Dorin Cojocaru, reprezentant TRD Tnuva Romania Dairies SRL „Pe fondul unei situa]ii politico-economicosociale critice, organizatorii au dedicat acest eveniment zilei de 1 Iunie, Ziua interna]ional` a copilului. Motivul: nu poti separa cele dou` lucruri «Copil - Lapte» [i s` nu uit`m c` laptele este prima [i cea mai important` sursa de hran` a copiilor no[tri, iar copiii sunt pepiniera fiec`rei societ`]i.

Am vrut s` transmitem mesajul c` suntem responsabili de s`n`tatea genera]iilor viitoare de români. Suntem de acord c` este criz` economico-social`, sunt condi]ii foarte dificile de a face fa]` competi]iei din CE, dar aceast` situa]ie nu ne \ndrept`]e[te s` sc`dem calitatea produselor noastre.

Am \nceput cu evenimentele din Pia]a Sfatului, pentru a transmite un mesaj organelor abilitate [i factorilor politici, c` noi, APRIL, am \n]eles c` avem datoria de a monitoriza pia]a [i industria lactatelor din România. Am f`cut un apel c`tre toti cei implica]i s` nu transforme situa]ia critic` \n care ne afl`m \ntr-o scuz` de a face rabat de la calitate [i siguran]a alimentului.

Trebuie s` fim cu to]ii con[tien]i de responsabilitatea pe care o avem fa]` de genera]iile urm`toare de români s`n`to[i.

Cei care au vizitat «Cortul Procesatorilor» din Pia]a Sfatului au putut observa d`ruirea acestor oameni [i implicarea lor \n a oferi tot ce este mai bun. Oamenii intrau tri[ti, \mpov`ra]i de problemele cotidiene [i ie[eau peste câteva minute zâmbitori, acompania]i de veselia copiilor participan]i la diversele activit`]i ini]iate de organizatori.

A doua loca]ie a evenimentului a fost cea de la Hotelul ARO Palace, unde atmosfera a fost foarte tehnic` [i sobr`. Problemele cele mai dezb`tute au fost \n mare acelea[i care sunt transmise lun` de lun` c`tre institu]iile guvernamentale. Cel mai des expuse au fost, desigur, subven]ionarea fermierilor, necesitatea \mbun`t`]irii rela]iilor cu hipermarketurile, apari]ia

Concurs de degustare a produselor lactate la INTERLACTA 2010 APRIL [i MC Marketing au p`strat tradi]iile \ncepute \nc` din 2008 [i au organizat [i anul acesta un concurs de degustare a produselor lactate fabricate \n România, pe baza rezultatelor acestuia decernânduse premiile de excelen]` ale industriei lactatelor. Concuren]ii de anul acesta au fost companiile Albalact, Danone, Dorna Lactate, Five Continents, Hochland, Prodlacta, Tnuva, Unilact, care s-au \ntrecut pentru suprema]ia a 17 categorii de produse: lapte UHT gr`sime 1-2%, lapte UHT gr`sime 24%, lapte pasteurizat gr`sime 3-4%, lapte pasteurizat gr`sime 1-2%, iaurt din lapte de vac` gr`sime 2-4%, iaurt de b`ut din lapte de vac`, sana, brânz` burduf, ca[caval cu past` op`rit`, cascaval cu past` op`rit` afumat, smântân` cu gr`sime 0,1-12%, smântân` cu gr`sime peste 12%, telemea din lapte pasteurizat de vac`, telemea din lapte pasteurizat de oaie, brânz` topit`, mozzarella, unt.

Premiile au fost adjudecate de: 1. A LBALACT, pentru categoriile: Lapte UHT cu gr`sime 1-2%, Lapte UHT cu gr`sime 2-4%, Lapte pasteurizat cu gr`sime 3-4%, Smântân` cu gr`sime \ntre 0,1 [i 12%, Unt. 2. Dorna Lactate, pentru categoriile: Telemea din lapte pasteurizat de oaie, Branz` topit`.

3. F ive Continents, pentru categoriile: Iaurt din lapte de vac` cu gr`sime 2-4%, Sana, Brânz` burduf, Ca[caval cu past` op`rit`, Smântân` peste 12%.

4. H ochland, pentru categoria: Ca[caval cu past` oparit` afumat.

5. P rodlacta, pentru categoria: Iaurt din lapte de vac` de b`ut.

6. T nuva, pentru categoria: Lapte pasteurizat cu gr`sime 1-2%.

7. U nilact, pentru categoriile: Telemea din lapte pasteurizat de vac`, Mozzarella.

Iunie 2010 15

Simona Munteanu

Ghidului de produse lactate [.a.

Dar nu pot s` nu remarc slaba reprezentare a MADR [i presta]ia submediocr` a institu]iilor din subordinea MADR (APIA [i Departamentul de Politici Agricole Comunitare), reprezenta]i la nivel de „consilierul consilierei X [i Y”, nepreg`ti]i s` transmit` o idee sau un proiect pentru a veni \n sprijinul acestei ramuri pe care superiorii lor o guverneaz`. |n concluzie, nu am fost surprin[i, deoarece atitudinea sfid`toare [i de neimplicare a politicului \n via]a grea a procesatorilor nu este o noutate. Imaginea statului «implicat» \n problemele economice a mai fost sp`lat` de reprezentan]ii ANSVSA [i DSV local`, care au avut un discurs coerent [i au putut s` r`spund` câtorva interpel`ri din partea procesatorilor. Au fost câteva zile de s`rbatoare [i bun` dispozi]ie, de \ntâlniri [i reactualiz`ri ale problemelor din ramura industriei lactatelor [i, s` nu uitam, c` este pentru prima oar` când transmitem direct mesajul nostru c`tre consumatori: «APRIL garanteaz` calitatea!».

Multumesc tuturor participan]ilor pentru efortul depus de a fi prezen]i la cel mai important eveniment organizat de APRIL.”

|n prima zi a concursului, a avut loc desemnarea juriului concursului de degustare de produse lactate, care a fost compus din reprezentan]ul unui institut de cercetare alimentar` - dl Alexandru Cîrîc, al unui laborator de verificare a calit`]ii laptelui materie prim` - dl Arghir Ilea, a doi procesatori neimplica]i cu produse \n concursul de degustare - dl George Grecu [i dl Cristi Butnariu [i a doi parteneri ai expoconferin]ei INTERLACTA 2010, care s` reprezinte consumatorii, respectiv dna Carmen Iacob - compania Foss [i dna Daniela Paraschiv - compania Ch. Hansen.

Pre[edintele juriului a fost dl George Grecu, director de calitate al societ`]ii la care lucreaz`. Printre condi]iile esen]iale pentru a putea participa la acest concurs s-au numerat: produsele concurente s` existe pe pia]a româneasc`, s` fie produse [i comercializate \n România, s` fie \n termen de valabilitate la momentul desf`[urarii concursului [i s` fie un produs de serie.

Comisia de organizare a concursului de degustare a preg`tit mostrele \n a[a fel \ncât nici un membru al juriului s` nu cunoasc` \n momentul degust`rii ce marc` este testat`. Juriul a notat cu un punctaj de la 1 la 10 fiecare mostr`, desemnânduse câ[tigator al unei categorii de produse concurentul cu cel mai mare punctaj, având ca sistem de referin]e condi]iile organoleptice ale produselor: miros, culoare, gust, aciditate [i savoare. Ca urmare a not`rii fiec`rei mostre, s-a \ntocmit un punctaj, iar la sfâr[itul concursului membrii juriului [i toti paticipan]ii au aflat cine este procesatorul din spatele cifrei de concurs desemnat` de comisia de organizare.

Concursul s-a desf`[urat \n dou` etape, \n prima zi, 3 iunie, degustându-se produsele lichide, precum lapte, iaurt [i smântan`, iar \n a doua zi, 4 iunie, degustându-se brânzeturile [i untul.

Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` FAO, fondat` \n 1945, reune[te sub cupola sa 192 de state cu acelea[i scopuri umanitare, România aderând \n 1961.

FAO este unica organiza]ie specializat` a Na]iunilor Unite care lupt` pentru eradicarea foametei, malnutri]iei [i a s`r`ciei pe plan interna]ional.

Ziua Mondial` a Laptelui \n România - 5 iunie 2010 Bogdan Bazg`, corespondent na]ional UN-FAO în România

|n fiecare an, \n \ntreaga lume, statele membre ONU s`rb`toresc Ziua Mondial` a Laptelui - devenit un eveniment anual, pe care multe ]`ri l-au transformat chiar \n s`rb`toare na]ional`.

UN-FAO sus]ine necondi]ionat aceast` s`rb`toare [i sprijin` eforturile tuturor statelor lumii [i ale organiza]iilor care promoveaz` importan]a laptelui \n alimenta]ia zilnic`, dar [i a educ`rii popula]iei cu privire la o alimenta]ie s`n`toas` [i echilibrat`. |n prezent, FAO reprezint` un centru mondial de referin]` pentru implementarea programelor nutri]ionale \n [coli [i ofer` consiliere [i asisten]` tuturor ]`rilor care doresc s` pun` \n aplicare programe pentru educarea popula]iei cu privire la o alimenta]ie s`n`toas` \ntr-un mediu de securitate alimentar`. |n acest an, ca \n fiecare an, Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO) se alatur` initia]ivei Tetra Pak, Asocia]iei Patronale din Industria Laptelui (APRIL) [i Palatului Na]ional al Copiilor Bucure[ti pentru a s`rb`tori sâmb`t`, 5 iunie 2010, la Bra[ov „Ziua Mondial` a Laptelui [i Ziua Mondial` a Mediului”, respectiv \n Bucure[ti, în Sala 16 Iunie 2010

Mare a Palatului Na]ional al Copiilor, Ziua Mondial` a Laptelui, 1 Iunie Ziua Mondial` a Copilului. Al`turi de FAO, copiii [i educatorii de la Palatul Na]ional al Copiilor Bucure[ti au ales s` marcheze aceste dou` zile mondiale cu ocazia spectacolului aniversar al institu]iei - 25 de ani de func]ionare a Palatului Na]ional al Copiilor, pentru a transmite împreun` un mesaj despre importan]a protej`rii mediului înconjur`tor, a unei alimenta]ii s`n`toase [i a luptei \mpotriva foametei.

Evenimentele din acest an ce se desf`[oar` [i în România, sub egida Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` FAO, au ca scop con[tientizarea importan]ei consumului de lapte în alimenta]ia [i cre[terea s`n`toas` a copiilor [i educarea lor în spiritul respectului fa]` de hran`. Cu aceast` ocazie, ca de fiecare dat`, dorim s` atragem aten]ia tuturor [i s` îi invit`m în sus]inerea eforturilor noastre pentru eradicarea foametei [i a malnutri]iei la nivel mondial, prin semnarea peti]iei online, în acest moment, peste 1 miliard de oameni fiind afecta]i de foamete cronic` la nivelul întregii planete (http://www.1billionhungry.org/).

S`rb`torind împreun` pentru a treia oar` consecutiv „Ziua Mondial` a Laptelui” în cele dou` mari metropole din România, FAO nu face decât s` sublinieze implicarea constant` în dezvoltarea de programe de con[tientizare a importan]ei unei alimenta]ii s`n`toase [i a eradic`rii foametei.

La târgul de utilaje agricole RomAgroTec, l-am \ntâlnit pe dl Daniel Bot`noiu, directorul executiv al Federa]iei Na]ionale a Produc`torilor Agricoli din România - FNPAR. Domnia sa ne-a acordat un scurt interviu, \n care [i-a exprimat opinia atât vizavi de edi]ia din acest an a târgului RomAgroTec, cât [i asupra unor realit`]i din agricultura româneasc`.

Ana MUST~}EA

Investi]iile \n agricultur` sunt o necesitate „Consider c` târgul RomAgroTec a evoluat, comparativ cu edi]ia precedent`, este mai bine organizat, iar presa de specialitate a fost mult mai prezent` decât \n alte perioade. Comparativ cu expozi]iile care se desf`[oar` \n ]`rile vechi membre UE, bine\n]eles exceptând dimensiunea, cred c` târgul, din punct de vedere al organiz`rii, al tehnicii prezentate [i al invita]ilor prezen]i la deschidere, s-a situat foarte bine. Bine\n]eles c` \ntotdeauna exist` loc de mai bine, \ns` aceast` \mbun`t`]ire va veni o dat` cu cre[terea puterii financiare a agricultorilor [i, implicit, a firmelor din domeniu”, a afirmat directorul executiv al FNPAR. |ntrebat cum ar trebui s` intervin` statul asupra puterii de cump`rare a fermierilor, dl Bot`noiu a afirmat urm`toarele: „Noi nu cerem bani de la stat, ci punerea \n practic` a liniilor directoare ale Politicii Agricole Comune. Aceasta \nseamn` aplicarea m`surilor [i instrumentelor care s` stimuleze investi]iile \n agricultur`. Am cerut o pia]` echitabil` pentru toat` lumea [i posibilitatea de a finan]a activit`]ile agricole. Având \n vedere c` nu se [tie nivelul de sprijin oferit dup` anul 2013, cred c` constituirea unor fonduri na]ionale care s` \ncurajeze stabilitatea pie]ei ar fi binevenite. Totodat`, este nevoie de modificarea unor legi care s` ajute mai mult fermierii. De exemplu, legea privind acordarea de desp`gubiri \n caz de 18 Iunie 2010

calamit`]i naturale ar trebui reformulat`”, a sus]inut dl Bot`noiu.

Chiar [i \n lipsa mijloacelor de achizi]ie a utilajelor agricole, expozi]iile de profil unde sunt prezentate ultimele nout`]i sunt necesare, deoarece, \n opinia dlui Bot`noiu, „târgurile deschid min]ile agricultorilor, dau idei noi [i informeaz`, chiar dac` \n acel moment nu exist` suportul financiar pentru a cump`ra”. Cât despre Programul „Rabla” pentru tractoare, dl Bot`noiu a afirmat c` un lucru de ne\n]eles este faptul c` marii produc`tori de tehnic` agricol` nu au fost inclu[i \n acest proiect. Cu toate acestea, dânsul consider` c` „orice ban investit \n acest segment este binevenit, pentru c` f`r` tehnologie nu po]i face agricultur`”.

Deoarece din discu]ie nu a putut s` lipseasc` subiectul privind provoc`rile c`rora agricultura trebuie s` le fac` fa]`, precum schimb`rile climatice, dl Bot`noiu a afirmat c` \n acest context sistemele de iriga]ii au un rol decisiv. „|n ultima perioad`, se vorbe[te foarte mult despre schimb`rile climatice,

securitatea alimentar` [i cea energetic`.

Sistemele de iriga]ii sunt un r`spuns la aceste schimb`ri climatice. Pentru a produce, trebuie, \nainte de toate, s` te gânde[ti la mijloacele de produc]ie. F`r` sisteme de iriga]ii nu po]i avea o activitate productiv` de succes. Din p`cate, agricultura româneasc` se bazeaz` mai mult pe hazard [i mai pu]in pe sisteme de iriga]ii care s` garanteze o anumit` siguran]`. Stocarea produc]iei agricole se face cu greutate, din cauza posibilit`]ii reduse de cofinan]are a proiectelor demarate de fermieri. |n mod normal, lan]ul de produc]ie ar trebui s` includ` [i \nmagazinarea”, a afirmat reprezentantul federa]iei. |n ceea ce prive[te nivelul pre]urilor de vânzare a produselor agricole, dl Bot`noiu a afirmat c` pe pia]a extern` exist` deocamdat` stocuri suficiente de cereale p`ioase, ceea ce face ca pre]urile s` nu creasc`. Dl Bot`noiu a atras aten]ia [i asupra importan]ei rota]iei culturilor \n practica agricol`, mai ales \n cazul rapi]ei, care \n ultimii ani a câ[tigat tot mai mult teren. „Rapi]a a devenit o cultur` din ce \n ce mai c`utat`, deoarece agricultorii s-au interesat de acea cultur` care asigur` un câ[tig imediat, fiind u[or vandabil` \n compara]ie cu celelalte oleaginoase.

O agricultur` performant` nu se poate face \ns` f`r` s` asiguri biodiversitatea [i f`r` s` respec]i rota]ia culturilor”, a mai spus dl Bot`noiu.

Pie]e \n nesiguran]` AGPM Maiz’Europ’ Un semn de întrebare: China

Cifra lunii: +230 mil. tone, ce reprezint` cre[terea produc]iei mondiale de porumb între 1998 [i nivelul previzionat pentru 20102011, de +38%.

Cu un nivel comod al stocurilor de cereale [i o produc]ie bogat`, campania 2009-2010 se anun]` a fi delicat`. Mai mult, în condi]iile în care aceast` campanie era afectat` de o moned` euro puternic` [i de o pozi]ie mai mult decât competitiv` a concuren]ilor no[tri, grâul francez f`cea eforturi s` se impun` pe pie]ele interna]ionale.

Dup` câteva luni, c`r]ile s-au rearanjat oarecum.

Revenirea Chinei pe pozi]ia de cump`r`tor de porumb, criza monedei europene [i recuperarea competitivit`]ii de c`tre partea francez` sunt aspectele marcante din aceste ultime s`pt`mâni.

Revenirea în pozi]ia de cump`r`tor a Chinei constituie evenimentul principal al lunii aprilie, când s-a înregistrat o prim` achizi]ie de 115.000 t de porumb american din partea acestei ]`ri, urmat` de 369.000 t de aceea[i provenien]` [i apoi de 174.000 t din surse op]ionale.

Impactul asupra pre]urilor porumbului din SUA a fost considerabil (+18$/t, într-un interval de o lun`).

Mai mult decât cantit`]ile în sine, motivele unor asemenea cump`r`ri pot ridica unele întreb`ri. Care este motivul pentru care o ]ar` care de]ine 36% din stocurile mondiale (34% din consumul s`u intern) ar trebui s` importe porumb? Elementele avansate de autorit`]ile chineze, în special cre[terea produc]iei din sectorul furajer, nu explic` cu nimic întoarcerea Chinei pe scena interna]ional`. {i atunci, care este motivul? O proast` estimare a recoltelor?

O supraevaluare ie[it` din comun a stocurilor? Operatorii ar da orice s` afle care dintre aceste ipoteze este cea valabil`.

O întoarcere a aspectelor fundamentale?

Dincolo de aceast` „actualitate chinez`”, evenimentul care a marcat pie]ele din ultimele zile a fost c`derea monedei euro: într-o lun`, ea a înregistrat un recul de 9%, ajungând sub cota de 1,22$ (la 26 mai). „Sindromul Lehman Brothers” se r`spânde[te pe pie]e, iar volatilitatea cre[te [i ea, în paralel. În acest context, evolu]ia pre]urilor r`mâne deconectat` de situa]ia bilan]urilor de produc]ie mondiale, iar revenirea fondurilor necomerciale nu este str`in` de acest fenomen. Num`rul de pozi]ii lungi ale fondurilor pe indici, de

exemplu pe pia]a SRW, cre[te puternic, materiile prime devenind astfel adev`rate valori de refugiu, cu condi]ia ca operatorii s` aib` o viziune de speculatori de burs` ai pie]ei. Cu toate acestea, perspectivele pentru 2010-2011 (conform datelor USDA, din 11 mai) nu par s` modifice situa]ia actual` a bilan]urilor mondiale. Ba chiar dimpotriv`; în cazul porumbului, cre[terea produc]iei la nivelul de 835 de milioane de tone ar permite din plin satisfacerea unui consum aflat în cre[tere constant` spre cifra de 828 de milioane de tone.

O competitivitate reg`sit` În acest context, Fran]a pare s` trag` [i ea un jeton juc`tor. Pe pia]a grâului moale, previziunile de export c`tre ]`rile ter]e, stabilite de FranceAgriMer, se ridic` de acum înainte la 9,5 milioane t, la nivelul performan]ei de anul trecut.

Sc`derea monedei euro [i continuarea cump`r`rilor de c`tre clien]i tradi]ionali sau excep]ionali au contribuit [i ele foarte mult la aceast` situa]ie. În ianuarie, perspectivele anun]ate se ridicau la 8,5 milioane t.

Pentru porumb, situa]ia r`mâne favorabil` p`r]ii franceze. Intrarea soiurilor de porumb sud-american în Peninsula Iberic` se las` înc` a[teptat`, iar ofertele curente nu par prea atr`g`toare. Deschiderea m`surii „abatimento” pentru campania din 2010 înc` din luna iunie nu ar trebui s` afecteze nimic pe termen scurt, taxele vamale fiind deja, prin îns`[i structura lor, aproape de 0. Pericolul ar putea veni din Est, imediat dup` recolt`, unde condi]iile climatice au fost favorabile, iar suprafa]a sem`nat` se afl` în cre[tere, cu prec`dere în Ucraina.

Iunie 2010 19

Avântul plantelor modificate genetic |n cadrul unei conferin]e de pres` desf`[urate la \nceputul lunii martie a.c., s-a discutat despre biotehnologiile agricole [i nout`]ile din acest domeniu pe pia]a Comunit`]ii Europene.

Prof. univ. Elena Marcela Badea, membru \n Comisia {tiin]ific` de Biotehnologie din cadrul Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice (ASAS), a prezentat noile variet`]i de plante modificate genetic introduse pe pia]`, precum [i avantajele acestora.

20 Iunie 2010

Pentru \nceput, dna Badea a argumentat nevoia de aplicare a biotehnologiilor agricole, dat fiind actualele provoc`ri umanitare [i ecologice. Peste un miliard de oameni sunt subnutri]i sau malnutri]i, iar previziunile privind popula]ia global` arat` faptul c` aceasta va cre[te pân` \n anul 2050, de la 6,8 miliarde la 9 miliarde, mai ales \n ]`rile \n curs de dezvoltare. Toate acestea determin` o cerere de alimente, furaje, fibre [i biocombustibil tot mai mare, mai ales \n ]`rile cu economii emergente. |n privin]a provoc`rilor ecologice, acestea sunt date de: acutizarea crizei de p`mânt agricol [i de ap`; degradarea mediului; schimbarea climei; diminuarea habitatelor naturale, a biodiversit`]ii [i agrobiodivresit`]ii. |n acest context, „agricultura trebuie s` se schimbe drastic pentru a realiza cre[terea produc]iei la hectar [i per litru de ap`; sporirea valorii nutritive a plantelor cultivate; reducerea dependen]ei de pesticide [i \ngr`[`minte; reducerea pierderilor dup` recoltare [i a eroziunii solului; sporirea diversit`]ii plantelor de cultur`”, a afirmat dna Badea.

Pentru c` o singur` tehnologie nu este suficient` pentru a face fa]` acestor imense provoc`ri, biotehnologia poate contribui semnificativ la g`sirea unor solu]ii pentru aceste probleme. |n consecin]`, miliarde de euro au fost [i sunt

investite \n cercet`ri de biotehnologie.

Ca [i metodele de ameliorare conven]ionale, modificarea genetic` a plantelor este aplicat` pentru crearea unor variet`]i mai bune pentru fermieri, mediu [i consumatori. Cercet`torii \n domeniul biotehnologiei sus]in c` plantele MG a c`ror cultivare a fost aprobat` pân` acum sunt cel pu]in la fel de sigure ca plantele conven]ionale, iar utilizarea lor a adus beneficii pentru mediu [i nu numai. |n privin]a reglement`rilor biotehnologiilor, dna Badea sus]ine c` sistemul actual de reglementare din UE, modul \n care a fost transpus \n legisla]ia na]ional` [i modul \n care autorit`]ile aplic` \n practic` regulile UE [i na]ionale constituie un obstacol atât pentru cercetare, cât [i pentru fermieri.

Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui s` adere la regulile pe care le-au creat, luând decizii bazate pe rezultatele evalu`rii [tiin]ifice a riscurilor \n intervalul de timp prev`zut de legisla]ia \n vigoare.

Situa]ia plantelor modificate genetic \n unele ]`ri din lume |ncepând cu anul 2010, \n Suedia, Germania [i Republica Ceh` se cultiv` cartoful MG, Amflora, destinat industriei europene a amidonului. Este un produs al companiei BASF care, timp de 12 ani, a a[teptat aprobarea acestui eveniment de transformare. Cartoful are un amidon

Proiec]iile ISAAA \ntre 2010 [i 2015

plante este rezisten]a la un d`un`tor prezent pe 75% din suprafa]a alocat` orezului.

Cre[terea medie a produc]iei cu 8% [i reducerea cu 80% a consumului de pesticide vor aduce beneficii de aproximativ 4 miliarde de dolari.

Porumbul MG care sintetizeaz` fitaza a fost creat de Academia de {tiin]e Agricole din China [i a fost licen]iat dup` 7 ani de studiu. Este inclus \n ra]ia suinelor, permite utilizarea semnificativ` a fosforului din hran` [i, implicit, asigur` o cre[tere mai rapid`, ceea ce \nseamn`, \n ultim` instan]`, producerea mai eficient` a c`rnii.

India a introdus pe pia]` \n 2009 o varietate de bumbac Bt (Bikaneri Nerma) [i un hibrid de bumbac (NHH-44).

|n acest interval vor fi introduse \n cultur` plante modificate genetic \n 15 noi ]`ri: • 3 sau 4 din Asia • 3 sau 4 din Africa de Est [i de Sud • 3 sau 4 din Africa de Vest • 1 sau 2 din Africa de Nord [i din Orientul Mijlociu • 2 sau 3 din America Central` [i de Sud, unde sunt deja cultivate \n 10 ]`ri • 6 din Europa de Est, printre care [i Rusia, care are un cartof MG \ntr-un stadiu avansat de dezvoltare • pentru Europa de Est nu pot fi f`cute prognoze din cauza faptului c` deciziile nu se bazeaz` pe considerente [tiin]ifice, ci sunt de natur` politic`

Ana Must~}ea

alc`tuit \n propor]ie de 100% din amilopectin`, ce poate fi folosit \n scopuri tehnice, \n industriile hârtiei, adezivilor [i textil`, iar de[eurile se pot folosi la hrana animalelor. |n acest an, va fi lansat \n SUA, pe o suprafa]` de 1-1,5 milioane de hectare, porumbul MG SmartStax, care prezint` toleran]` la d`un`torii p`r]ilor aeriene [i din sol, precum [i la erbicidele pe baz` de glifosat [i glufosinat.

Soia RRedy2Yield modificat` genetic, din a doua genera]ie, a fost cultivat` \n scop comercial pentru prima dat` \n 2009, \n SUA [i Canada, pe aproximativ 0,5 milioane de hectare. |n 2010, se preconizeaz` cre[terea la 2-3 milioane ha a suprafe]elor alocate acestor variet`]i.

Cre[terea produc]iei soiei RRedy2Yield cu 7 pân` la 11% este determinat` de prezen]a a cel pu]in trei boabe \n plus per p`staie.

China, cel mai mare produc`tor de bumbac [i de orz [i al doilea mare produc`tor de porumb din lume, va cre[te semnificativ suprafe]ele cultivate cu aceste plante modificate genetic. Orezul Bt a fost aprobat pentru cultivare \n China \n anul 2009, iar caracteristica principal` a acestei

D`un`tori ai culturilor de cereale Plo[ni]ele cerealelor (Eurygaster sp., Aelia sp.) sunt d`un`tori deosebit de importan]i ai culturilor de grâu [i orz.

Atât adul]ii, cât [i larvele atac`, prin sugere, frunzele, tulpinile [i spicele diferitelor cereale p`ioase, precum [i ale numeroaselor graminee spontane.

22 Iunie 2010

|n locul \n care se produce \n]eparea se formeaz` o mic` ridic`tur` conic`, denumit` con saliver. Cu timpul, aceste conuri cad, \n locul lor r`mânând un punct negru \nconjurat de o zon` alb-g`lbuie sau brun`. Aspectul atacului difer` \n func]ie de faza de vegeta]ie a plantei [i a organului atacat.

Prim`vara, la plantele ie[ite din iarn`, este \n]epat` tulpina principal` spre baz`, frunza central` se r`suce[te, se \ng`lbene[te [i se usuc`. Pe timp secetos [i la densit`]i mari ale plo[ni]elor, plantele pier \n \ntregime sau \nfr`]esc puternic.

Când este atacat spicul \n teac`, la baza rahisului, el nu se mai desface, r`mâne \n burduf sau dac` iese din burduf este alb [i adesea steril.

Dac` atacul se produce la spic, \n diferite por]iuni ale sale, atunci partea de deasupra \n]ep`turii se albe[te, producându-se albea]a spicului.

Boabele sunt atacate mai ales de larve (care sunt asem`n`toare cu adul]ii), iar dac` bobul este \n faza de lapte, boabele se zbârcesc complet.

Dac` bobul este \ntr-o faz` mai \naintat` de coacere, nu se mai deformeaz`, \n locul \n]epat apare o zon` galben-deschis`, \n mijlocul c`reia se afl` un punct negru.

Boabele atacate au un con]inut redus \n gluten, iar f`ina este de slab` calitate.

Combaterea acestor d`un`tori se face \n

func]ie de prognoza anual` a apari]iei d`un`torului [i se bazeaz` pe urm`rirea dinamicii popula]iilor.

Dintre metodele agrofitotehnice de combatere se recomand`: rota]ia culturilor, sem`natul timpuriu \n terenuri bine preg`tite [i fertilizate, cultivarea de soiuri noi precoce, recoltarea timpurie a cerealelor.

Tratamentele chimice se fac la un prag economic de d`unare (PED) de 5-7 adul]i/mp sau 3 larve/mp. |n loturile produc`toare de s`mân]` PED este de 1 larv`/mp.

De asemenea, se recomand` [i utilizarea de substan]e chimice, de tipul: Sinoratox 35 CE - 3,5 litri/hectar, Decis 2,5 CE - 0,3 litri/hectar, Fastac 10 CE - 0,5 litri/hectar, Karate 2,5 CE - 0,3 litri/hectar, Sumi Alfa 25 CE - 0,4 litri/hectar [i Regent 200 SC - 0,09 litri/hectar. |n ultimii ani, gândacul ov`zului (Oulema melanopa L.) s-a \nmul]it peste m`sur` [i a produs pagube mari \n culturile de grâu, ov`z, orz etc. Atât gândacul, cât [i larva (viermele) se hr`nesc cu frunzele unor cereale p`ioase, dintre care prefer` ov`zul.

Dar cum acesta este cultivat pe suprafe]e mici, gândacul este \ntâlnit \n mai toate culturile de grâu. El este prezent, de asemenea, pe orz sau chiar pe porumb, \n verile mai secetoase. Poate s` atace, de

sunt depuse mai ales pe fa]a de deasupra frunzelor, mai spre baza lor, \n [iruri, dar mai ales \n lungul nervurii principale.

Dup` 10-15 zile apar larvele. |n func]ie de starea vremii, acestea se dezvolt` \n decurs de 2-4 s`pt`mâni. Larvele de ultim` vârst`, adic` larvele b`trâne, se cur`]` de sacul gelatinos-mucilaginos, se retrag \n p`mânt [i se transform` \n pupe.

Noii adul]i apar la sfâr[itul lunii iulie.

Dup` ce se hr`nesc pân` la sfâr[itul lunii august-\nceputul lunii septembrie, se retrag s` ierneze.

Dac` se g`sesc mai mult de 10 adul]i care au iernat sau când mai bine de trei sferturi din larve au ie[it din ou`, se fac tratamente cu insecticide. Se urm`re[te

combaterea larvelor tinere, din prima tinere]e, din prima vârst`, deoarece acestea sunt mai sensibile la tratamentele chimice.

Dac` atacul se produce pe vetre, unde se adun` un num`r mai mare de larve (din cauza unei comport`ri instinctuale, numit` gregarism), tratamentele se fac la o densitate de 250 de larve/mp.

Tratamentul chimic se va aplica par]ial sau pe \ntreaga parcel`, de[i desimea larvelor s-a stabilit la nivel de vatr`. Tratarea total` sau par]ial` se face \n func]ie de num`rul de vetre cu atac.

Pentru combaterea chimic`, se recomand` produsele de tipul: Sinoratox 50 CE - 2,5 litri/hectar, Decis 2,5 CE - 0,3 litri/hectar, Karate 2,5 CE - 0,3 litri/hectar [i altele. |n lanurile \n care se fac tratamente pentru combaterea plo[ni]ei cerealelor, acestea sunt bune [i pentru distrugerea gândacilor ov`zului. Este bine de re]inut faptul c`, pentru combaterea acestui d`un`tor, numai tratamentele chimice f`cute la momentul potrivit [i la desimile (densit`]ile) mai sus amintite vor avea efectul scontat [i, ca urmare, produc]iile vor spori sim]itor \n compara]ie cu lanurile netratate.

Iunie 2010 23

Victor V~T~MANU

asemenea, ierburi din grupul gramineelor s`lbatice, ca: golomatul, obsiga [.a.

Gândacii rod frunzele sub forma unor dungi albicioase, \n lungul acestora.

Larvele au un atac asem`n`tor, dar nu rod fa]a de jos a frunzei, care r`mâne sub forma unei pieli]e albe. Dac` atacul este puternic, plantele atacate apar cu frunzele ca ni[te foi transparente, iar plantele devin albicioase [i pier. Atacul produs de larve este mai grav decât cel produs de gândaci, mai cu seam` \n anii seceto[i.

Gândacii sunt mici, cam de o jum`tate de centimetru (6 mm), de culoare albastr`verzuie, cu luciu metalic. Larva \n ultima vârst` este de culoare g`lbuie-cenu[ie. |n cursul dezvolt`rii sale, corpul este \nvelit \ntr-un sac mucilaginos, care con]ine excrementele larvei. Din cauza aspectului s`u [i a dârelor pe care le las`, d`un`torul se mai nume[te [i gândac b`los.

Gândacii ierneaz` \n frunzarul p`durilor, stuf`ri[urilor, pe sub ierburile de la marginea drumurilor etc. Ei apar \n mod obi[nuit \n a doua jum`tate a lunii aprilie, la \nceput, \n culturile de p`ioase de toamn`, apoi [i \n cele de prim`var`.

La scurt timp dup` apari]ie, are loc \mperecherea [i depunerea ou`lor. Ou`le

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna iunie Culturile de câmp Suprafe]ele foarte mari r`mase nearate din toamn`, for]a mecanic` din dotare insuficient` [i vremea nu tocmai favorabil` din aceast` prim`var` le-au adus agricultorilor multe probleme care se impun a fi rezolvate. Un teren nelucrat este o pagub` sigur` de dou` ori: \n primul rând, fiindc` nu ob]inem nimic [i \n al doilea rând, ar crea mari probleme pentru viitor, deoarece se \nmul]esc f`r` control buruienile [i d`un`torii. |n primele zile din iunie, timpul nu este pierdut pentru a putea sem`na [i a spera la ob]inerea de recolte bune pentru o serie de culturi, cum ar fi: porumbul (hibrizi extratimpurii), fasolea, meiul. Pentru a câ[tiga timp [i pentru a men]ine \n sol umiditatea existent` este necesar s` \nlocuim lucrarea de arat cu discuitul energic al terenului. |n urma a dou`, trei treceri cu grapele cu discuri, \n agregat cu grape cu col]i, se poate realiza un strat afânat la 12-15 cm, \n care se poate sem`na foarte bine.

Sem`nâd porumbul \n prima decad` a lunii iunie, acesta va beneficia de o sum` chiar de peste 1.200 de grade Celsius pân` la venirea brumelor, fapt care le permite cultivatorilor din zon` s` semene hibrizi extratimpurii [i chiar timpurii f`r` risc. {i \n zona de dealuri, acolo unde se pot acumula 1.000-1.300 de grade Celsius, se pot sem`na hibrizi de porumb extratimpurii, cu o perioad` de vegeta]ie de pân` la 110 zile. Sem`natul \n luna 24 Iunie 2010

iunie permite fertilizarea culturii de porumb numai cu \ngr`[`minte azotoase, \n doze de 60-80-100 kilograme/hectar substan]` activ`, sau cu \ngr`[`minte complexe cu doze diferite, \n func]ie de tipul \ngr`[`mântului. Densitatea acestor culturi de porumb trebuie s` fie de 60-70 mii plante la hectar, la o distan]` \ntre rânduri de 0,70 m. Pân` la sfâr[itul lunii octombrie, se poate ob]ine o recolt` normal` de porumb boabe ajuns` la maturitate.

Meiul este o alt` cultur` valoroas`, care con]ine peste 10% proteine [i peste 61% extractive neazotate, deci cu o valoare foarte apropiat` de cea a porumbului, care poate fi semanat atât \n zonele de câmpie, cât [i \n cele de deal, f`r` a avea cel mai mic risc de nerealizare a recoltei.

Soiurile actuale de mei ajung la maturitate \n circa 70-90 de zile, interval \n care meiul are nevoie de numai 800-850 de grade Celsius. Cultura reuse[te foarte bine pe solurile mijlocii de câmpie, dar se poate cultiva cu succes [i pe solurile aride, cu un pH de 5,5-5,8. Terenul preg`tit numai cu grapele cu discuri se fertilizeaz` cu \ngr`[`minte complexe, \nainte de sem`nat. Este necesar` tratarea semin]elor \nainte de sem`nat cu substan]e de tip Vitavax, \n doz` de 200 g la 100 kg s`mân]`. Sem`natul se execut` la 12,5 sau 25 de cm \ntre rânduri, la adâncimea de 2-2,5 cm, cu o cantitate de s`mân]` de 15-25 kilograme

la hectar, dup` care urmeaz` obligatoriu lucrarea de t`v`lugit, lucrare care ajut` la r`s`rirea mai rapid` a plantelor, dac` terenul este uscat. Combaterea buruienilor se realizeaz` prin aplicarea unor erbicide de tipul SDMA, folosindu-se 1,0-1,5 l/ha.

Aplicarea erbicidului trebuie f`cut` \nainte de \nceperea \mp`ierii meiului. Recoltele care se pot ob]ine sunt cuprinse \ntre 1.500 [i 4.000 kg de boabe la hectar.

Pentru fasolea boabe, dac` terenul este prea tasat [i prezint` buruieni [i resturi vegetale, trebuie executat` imediat ar`tura la 15-18 cm, cu plugul \n agregat cu grapa stelat`. Imediat se preg`te[te patul germinativ cu combinatorul. Dac` terenul nu este tasat, preg`tirea patului germinativ se poate face direct cu grapele cu discuri, \n agregat cu grapele cu col]i. |nainte de sem`nat, se fertilizeaz` cu 40-80 kilograme de azot la hectar substan]` activ` sau, \n lipsa acestora, se pot aplica \ngr`[`minte complexe. Sem`natul se poate realiza \n benzi a câte trei rânduri, distan]ate la 45 cm [i l`sând 70 cm \ntre benzi sau la distan]` de 50 cm. Adâncimea de sem`nat va fi de 4-5 cm pe solurile mijlocii [i reav`ne [i de 5-6 cm pe solurile mai nisipoase [i uscate. Se seam`n` 40-50 de boabe germinabile la metrul p`trat \n cultura neirigat` [i 50-55 de boabe germinabile la metrul p`trat \n cultura irigat`, revenind, \n func]ie de m`rimea semintelor, o cantitate de 80-200 de kilograme la hectar.

Lucr`rile de \ngrijire la culturile pr`[itoare se definitiveaz` \n aceast` lun`. Cele mai importante lucr`ri de \ngrijire sunt cele de combatere a buruienilor, care pot produce pagube [i pierderi de recolt` \ntre 30 [i 90%. La culturile de porumb, floarea-soarelui, fasole etc., sunt motivate economic 3 pra[ile mecanice [i 2-3 pra[ile manuale, iar la sfecla de zah`r este pe deplin justificat` efectuarea a 3-4 pra[ile mecanice [i manuale. Lucr`rile de pr`[it trebuiesc executate cu viteze mari, de 10-12 km/h, asigurând astfel, pe lâng` un bun randament de lucru, [i aruncarea de c`tre cuti]ele cultivatorului de p`mânt, acoperind [i \n`bu[ind astfel buruienile dintre plante.

Pentru a nu r`ni sau t`ia r`d`cinile plantelor, adâncimea de lucru nu trebuie s` fie mai mare decât este necesar pentru a distruge buruienile. Lucrarea de mu[uroit este motivat` numai \n zonele mai umede [i nu se recomand` \n zonele cu deficit de umiditate, unde conduce la uscarea [i mai accentuat` a solului. Pr`[itul culturilor sem`nate la distan]` mare \ntre rânduri (porumb, floarea-soarelui, sfecl`, cartofi etc.) urm`re[te, pe lâng` distrugerea buruienilor, [i afânarea solului, prin care se va asigura \nmagazinarea apei \n folosul plantelor cultivate. Prin pr`[it se aduc la suprafa]` [i se expun ac]iunii razelor solare ou`le, larvele [i nimfele insectelor v`t`m`toare, contribuind prin aceasta [i la combaterea d`un`torilor.

Aerisirea p`mântului ajut` via]a microorganismelor aerobe din sol, \n primul rând a celor nitrificatoare, care vor pune la dispozi]ia viitoarelor plantele mai multe zeci de kilograme de azot.

Prin pr`[it, \n caz de secet`, se \nchid cr`p`turile care se formeaz` \n sol, mai frecvent pe solurile mai grele [i mai bogate \n materie organic`, \mpiedicând pierderea apei din sol.

Din cele relatate se desprinde ideea c`, [i \n cazul folosirii erbicidelor pentru combaterea buruienilor, aplicarea a 2-3 pra[ile \ntre rânduri, bune [i la timpul potrivit, r`mâne o lucrare util`, care asigur` sporuri de recolt` agricultorilor.

Recoltarea rapi]ei este dificil` din cauza scutur`rii u[oare a semin]elor. Recoltarea se execut` mecanizat, direct din lan, cu combina, sau \n dou` faze. Recoltarea \n dou` faze se face când plantele au culoarea galben`, iar semin]ele au \nceput s` se brunifice [i au umiditatea de 20-30%. T`ierea se face \nalt`, pe miri[te, de 20-25 cm. Dup` câteva zile, când semin]ele \[i des`vâr[esc maturitatea [i umiditatea scade la 12-14%, rapi]a se treier` din mers cu combina, t`ind miri[tea sub brazda de rapi]`. Recoltarea direct` este mai dificil`, deoarece presupune aplicarea desican]ilor cu 5-7 zile \nainte de recoltare. Semin]ele recoltate se supun unei precur`]iri [i se usuc` la soare pân` când umiditatea ajunge la 9, maximum 10%.

|n paralel cu lucr`rile de \ngrijire, se vor observa culturile [i sub aspectul apari]iei atacului de boli [i d`un`tori. |n cazul \n care apar necazuri sub acest aspect, este indicat a se consulta specialistul pe probleme fitosanitare apar]inând laboratorului jude]ean de profil, pentru a stabili m`surile care se impun.

Recoltarea orzului se face la maturitate deplin`, când umiditatea boabelor este de 16-17%. Orzoaica pentru bere se recolteaz` la umiditatea de 15%. Trecerea orzului la r`scoacere se produce rapid, \n câteva zile, fapt care m`re[te pierderile la recoltare, prin ruperea [i c`derea spicelor.

Dup` recoltare, boabele se usuc` pân`

Recoltarea maz`rii este cea mai dificil` lucrare din tehnologia de cultivare a acestei plante, deoarece coacerea este e[alonat`, p`st`ile plesnesc [i astfel boabele de maz`re se scutur`, plantele sunt culcate [i prinse \ntre ele prin cârcei, boabele se sparg u[or la treierat.

Recoltarea trebuie f`cut` când plantele s-au \ng`lbenit [i 75% din p`st`i sunt coapte (galbene, cu boabe tari).

Maz`rea se recolteaz` divizat: \n prim` faz` se smulg sau se taie plantele manual sau cu ma[ina de recoltat maz`re, apoi sunt l`sate \n brazd` câteva zile pentru uniformizarea coacerii, iar \n faza a doua se treier` cu combina de cereale, prev`zut` cu ridic`tor de brazd`.

La combin` se reduce tura]ia la 600 rota]ii/minut [i se m`re[te distan]a \ntre b`t`tor [i contrab`t`tor, pentru ca boabele de maz`re s` nu se sparg`.

Treieratul se desf`[oar` bine la umiditate cuprins` \ntre 18 [i 20%, deoarece la umidit`]i mai mici boabele se sparg u[or.

Dac` p`st`ile ajung la supracoacere, atât recoltarea, cât [i treieratul este necesar s` se execute numai noaptea.

P`strarea \n bune condi]ii se realizeaz` când umiditatea boabelor de maz`re este sub 13%.

la umiditatea de 14%, \n vederea p`str`rii, condi]ion`rii [i valorific`rii produc]iei. |n situa]ii deosebite, recoltarea orzului pentru furaj cu combina se poate [i devansa, adic` poate \ncepe la 18-20% umiditate, situa]ie \n care uscarea boabelor se va face pe solarii, prin lop`t`ri repetate, pân` când umiditatea se reduce sub 14%. Pentru cultivatorii care nu au \n gospod`riile lor suficient gunoi de grajd, dup` recoltarea orzului, terenul se poate ara superficial, gr`pa pentru m`run]ire [i sem`na cu lupin alb, care \n toamn` se va t`v`lugi [i \ncorpora \n sol o dat` cu ar`tura.

O cultur` de lupin folosit` ca \ngr`[`mânt verde acumuleaz` \n sol pân` la 200 kilograme de azot, aducând importante economii de bani [i asigurând un sol fertil pentru recolta anului viitor. Sem`natul acestei plante se realizeaz` \n rânduri, la 12,5-25 cm, cu sem`n`torile pentru cereale. Cantitatea de s`mân]` este de 200-240 kilograme la hectar, iar adâncimea de sem`nat este de 3-5 cm. |ncorporarea \n sol se va face toamna, dupa ce s-au format p`st`ile.

Pentru a preveni atacul d`un`torilor [i al bolilor, spa]iile \n care urmeaz` s` fie depozitat` noua recolt` trebuiesc bine preg`tite. Cur`]irea depozitelor const` \n m`turarea, perierea [i r`zuirea tuturor p`r]ilor componente ale depozitului, \ncepând cu tavanul, grinzile, pere]ii [i du[umelele. Pere]ii se v`ruiesc cu solu]ie de var, \n care se adaug` [i piatr` vân`t` (sulfat de cupru). Pardoselile se spal` cu solu]ie de sod` (15 kilograme la 85 litri de ap`). |n magaziile infestate cu g`rg`ri]e, se impune folosirea de substan]e chimice indicate de speciali[tii fitosanitari. La geamurile magaziilor este necesar s` se pun` sit`, cunoscându-se c` o vrabie m`nânc`, \ntr-o singur` zi, 8-12 grame de boabe. O aten]ie deosebit` trebuie acordat` combaterii roz`toarelor, un [obolan consumând 35 de kilograme de boabe \ntr-un an [i, mai ales, depreciaz` o cantitate [i mai mare din recolt`, prin murd`ria l`sat`.

Culturile legumicole Iunie - \nceput de var`, cu zile lungi, c`lduroase, având efecte deosebite asupra tuturor culturilor de legume.

Supravegherea [i \ngrijirea culturilor, recoltarea, preg`tirea [i \nfiin]area de culturi succesive sunt principalele activit`]i ale perioadei.

Iunie 2010 25

Victor V~T~MANU

Culturi \n câmp Pr`[itul manual [i mecanic dup` fiecare ploaie sau udare a culturilor pre\ntâmpin` evapora]ia apei [i distruge buruienile existente. Sapa sau s`paliga poate fi \nlocuit` de ma[inile noi, de mare productivitate, produse de firmele str`ine de ma[ini agricole. Caldura, precipita]iile [i iriga]iile favorizeaz` apari]ia bolilor [i a d`un`torilor din culturile de legume, deci aplicarea tratamentelor cu produse fitofarmaceutice este obligatorie.

Produsele folosite pentru tratamentele \mpotriva bolilor [i d`un`torilor se vor stabili de c`tre exper]ii fitosanitari, prin elaborarea certificatului de avertizare, \n care se precizeaz` doza [i momentul aplic`rii. Pentru to]i legumicultorii, produse ca Turdacupral, Sinoratox, Decis, Fundazol, Ridomil, Actelic, Actillic, Karate sunt nelipsite din magazia de produse, deoarece aceste tratamente revin la o perioad` cuprins` \ntre 3-14-21 zile, \n func]ie de gradul de atac [i modul de manifestare. Irigarea culturilor de legume se face ritmic, ]inând seama de precipita]ii.

Solul trebuie men]inut reav`n. Culturile

26 Iunie 2010

de tomate, ardei, vinete, cartofi se irig`, de preferin]`, prin brazde, iar cele de varz`, gulii, conopid`, ]elin` se ud` prin aspersiune. |nainte de irigare, culturile de legume se fertilizeaz` cu \ngr`[`minte chimice complexe de tipul 15:15:15 sau 20:20:10, folosind 20-30 de grame \n jurul plantelor de pe un metru p`trat.

Recoltarea maz`rii trebuie gr`bit` pentru ca boabele s` nu se amidoneze, iar terenul eliberat imediat dup` recoltare trebuie s` se mobilizeze pentru culturi succesive de varz`, conopid`, castrave]i, fasole etc.

Varza timpurie se urm`re[te \n evolu]ie cu aten]ie \nc` de la \nceputul lunii, astfel ca la formarea c`p`]ânii s` nu apar` perioade de secet`, urmate de exces de ap`, lucru care ar duce la cr`parea c`p`]ânilor. Când c`p`]ânile s-au \ndesat [i au 0,6-1 kg (\n func]ie de soi), se recolteaz` \mpreun` cu 2-3 frunze de rozet`. Conopida \ncepe s` lege pe parcursul lunii iunie. C`p`]âna \n formare se protejeaz` cu un m`nunchi de 2-3 frunze legate cu rafie. Recoltarea se face când c`p`]âna are greutatea de 0,4-1,5 kilograme, \n func]ie de soi [i \nainte de a se r`sfira. La culturile de morcov, p`trunjel,

se face al doilea r`rit la 3-5 cm pe rând, plantele scoase fiind excelente pentru consum proasp`t. La tomate, castrave]i [i fasole se instaleaz` sistemul de sus]inere, pentru o bun` dirijare a cre[terii acestora. Tomatele timpurii din câmp se paliseaz`, se copilesc [i se cârnesc la 3-4 inflorescen]e pentru a gr`bi maturarea fructelor.

Culturi \n solar |n cursul lunii iunie, se termin` recoltatul verzei [i a conopidei timpurii. Terenul se cur`]` de resturile vegetale, se sap` [i se preg`te[te pentru \ns`mân]area \n cuiburi a castrave]ilor de toamn`. La tomate se face copilitul [i se \ncepe defolierea, iar la castrave]i se ciupesc l`starii laterali dup` dou` frunze. |nro[irea fructelor de tomate se poate gr`bi prin pulverizarea fin` a diferitelor substan]e existente \n comer]ul agricol, de tipul Ethel 120 cmp/0,5 litri ap`, solu]ie eficient` pentru plantele existente pe o suprafa]` de 10 metri p`tra]i.

Recoltarea tomatelor, [i mai ales a fructelor de castrave]i [i ardei la intervale scurte, favorizeaz` formarea de noi fructe [i cre[terea produc]iei per plant`.

Variet`]ile ce compun aceast` grup` legumicol` (varza alb`, varza ro[ie, varza crea]`, conopida [i gulia) asigur` consumul e[alonat din septembrie pân` \n primavar`, \n luna mai, când apare varza timpurie.

Prin faptul c` ocup` 16-20% din suprafa]a cultivat` cu legume, v`rzoasele reprezint` 6-10% din produc]ia de legume a ]`rii.

Valoarea alimentar` a acestora const` \n faptul c` ele con]in mari cantit`]i de s`ruri minerale, hidra]i de carbon [i vitamine.

Cele mai mari suprafe]e sunt cultivate cu varz` de toamn`, datorit` poten]ialului s`u ridicat de produc]ie (peste 60 de tone la hectar) [i a unei bune capacit`]i de p`strare pe timpul iernii. Epoca de sem`nat a speciilor amintite este cuprins` \ntre 5 [i 15 mai la varza alb`, 1-10 iunie la varza ro[ie, 1-20 mai la varza crea]`, 1-10 mai la conopid` [i 20 mai-10 iunie la gulie. Cantitatea de semin]e (g/1.000 mp) este cuprins` \ntre 30 [i 35 de grame pentru varza alb`, varza ro[ie, conopid` [i gulie [i de 40 de grame pentru varza crea]`. Vârsta r`sadului exprimat` \n num`r de zile de la sem`nat la plantat este cuprins` \ntre 35 [i 40 de zile la varza alb`, 30 de zile la varza ro[ie [i gulii, 30-40 de zile la varza crea]` [i 40-45 de zile la conopid`. Data plant`rii r`sadului \n câmp este cuprins` \ntre 15 iunie [i 15 iulie la varza alb`, 25 iunie-10 iulie la varza ro[ie, 10 iunie-10 iulie la varza crea]`, 20 iunie-20 iunie la conopid` [i 20 iunie-10 iulie la gulie.

Distan]a de plantare, exprimat` \n cm, este de 70/25-30 la varza alb` [i varza ro[ie (70 cm \ntre rânduri [i 25-30 cm pe rând), 80/40 la varza crea]`, 80/25-30 la conopid` [i 40/28-30 la gulie.

Aceste distan]e permit ob]inerea unui num`r de plante la 1.000 metri p`tra]i de 4.500-5.000 de plante la varza alb`, varza ro[ie [i conopid`, de 3.600-4.000 la varza crea]` [i de 6.500-7.000 de plante la gulii. Fiind culturi de succesiune, pân` la \nfiin]area lor,

terenul poate fi ocupat cu salat`, spanac, ceap` verde, maz`re pentru p`st`i sau cartofi timpurii. Dup` eliberarea terenului, se aplic` \ngr`[`minte minerale \n doze de 35 de kilograme de substan]` activ` azot la hectar, 65 de kilograme de substan]` activ` pentoxid de fosfor [i 80 de kilograme de substan]` activ` de oxid de potasiu [i se mobilizeaz` solul la adâncimea de 18-20 cm. Dac` vara este secetoas`, se recomand` aplicarea unei ud`ri de aprovizionare. Pe suprafe]e mai mari, cu 6-7 zile \nainte de plantare se poate erbicida terenul cu substan]e de tipul Treflan sau Triflurex, \n doz` de 2-4 litri la hectar, cu \ncorporare imediat` la 10-15 cm adâncime. Plantarea se poate face manual sau mecanic, pe teren modelat sau nemodelat. R`sadurile nerepicate se fasoneaz` [i se mocirlesc \nainte de plantare. Lucr`rile de \ntre]inere pentru aceste variet`]i se refer` la men]inerea unei desimi optime prin completarea golurilor la 3-5 zile dup` plantare [i a unui regim optim de umiditate \n sol, prin aplicarea a 5-8 ud`ri. Consumul maxim de ap` se \nregistreaz` \n perioada cre[terii intense a rozetei de frunze [i a c`p`]ânii. De asemenea, este necesar` aplicarea unui regim de fertilizare corect, cunoscut fiind c` toate variet`]ile sunt mari consumatoare de elemente nutritive. |n primele faze de cre[tere - formarea r`d`cinilor [i a rozetei de frunze -, plantele consum` mult azot, iar \n cea de formare a p`r]ii comestibile consum` fosfor [i potasiu.

Aplicarea unor doze optime de fosfor [i potasiu

conduce la o cre[tere corespunz`toare a sistemului radicular, la formarea de c`p`]âni mari [i cu un procent ridicat de substan]` uscat`.

Se urm`re[te \n permanen]` men]inerea afânat` a solului [i combaterea buruienilor, prin efectuarea de pra[ile manuale [i mecanice. O aten]ie deosebit` se va acorda combaterii bolilor [i d`un`torilor, dintre care pagube mai importante produc: alternarioza (Alternaria brassicae), musca verzei (Delia brassicae), puricii verzei (Phyllotreta spp.), p`duchele cenu[iu al verzei (Breviconyne brassicae), omizile defoliatoare (Pierris spp., Mamestra spp., Plutella spp.).

Tratamentele \mpotriva acestora se fac cu substan]e indicate de speciali[tii fitopatologi, iar concentra]ia acestora variaz`, \n general, \ntre 0,1 [i 0,5%, aplicate \ntr-un singur tratament.

Aplicare tratamentului se face la semnalarea atacului (alternarioza), la 7-10 zile de la plantare (musca verzei), la semnalarea adul]ilor (purecii verzei), la semnalarea coloniilor de afide [i \n perioada de formare a c`p`]ânii (p`duchele cenu[iu al verzei) [i la apari]ia larvelor din prima vârst` (omizi defoliatoare). La aplicarea tratamentelor se adaug` ca adeziv substan]e de tip Aracet, 15% concentra]ie \n ap`, pentru a m`ri eficacitatea produsului aplicat.

Cu 10-15 zile \nainte de recoltat, nu se mai aplic` tratamente fitosanitare.

Recoltarea se face manual, \ncheindu-se, \n cazul conopidei, \nainte de venirea \nghe]ului. |n caz contrar, cultura de conopid` trebuie protejat` cu ad`posturi din material plastic sau se aplic` postmaturarea \n \nc`peri speciale, de tip pivni]e, beciuri etc.

Iunie 2010 27

Victor V~T~MANU

Tehnologia de plantare a legumelor v`rzoase \n cultura târzie (de toamn`)

Via]a stupinei \n luna iunie Colectarea polenului pentru nevoile stupinei |n general, polenul este colectat de albinele culeg`toare de la plantele entomofile (polenifere sau nectaropolenifere) [i depozitat \n celulele fagurilor m`rgina[i [i \n p`r]ile laterale ale fagurilor cu puiet, constituind p`stura, care reprezint` hrana proteic` necesar` hr`nirii familiilor de albine [i puietului. |n anumite perioade ale anului, când polenul abund` \n natur`, familiile de albine au posibilitatea de a culege cantit`]i apreciabile de polen. Prin folosirea colectoarelor, o parte din polenul recoltat de albine poate fi adunat de apicultor pentru nevoile stupinei \n perioadele deficitare sau pentru a fi folosit \n producerea unor preparate apiterapice [i \n alimenta]ia uman`.

Granulele de polen transportate de c`tre albine pot fi colectate de apicultor cu ajutorul colectoarelor de polen dispuse la urdini[, pe fundul stupului sau la podi[or.

Ele se instaleaz` ini]ial f`r` placa activ` la familiile ce au cel pu]in 7-8 rame cu albine [i 4-5 rame cu puiet.

Dup` 2-4 zile, albinele se obi[nuiesc cu colectoarele [i se pot pune pl`cile active, care au rolul de a desprinde \nc`rc`turile de polen de pe picioarele culeg`toarelor \n momentul \n care acestea \ncearc` 28 Iunie 2010

s` ajung` \n stup, traversând orificiile perforate ale pl`cii active. S-a constatat c` doar 25% din \nc`rc`turile de polen sunt re]inute de plac`, celelalte fiind depozitate \n celulele fagurilor.

Montarea pl`cilor active trebuie f`cut` seara, dup` \ncetarea zborului, r`mânând \n pozi]ie de lucru pe toat` durata recolt`rii polenului. |n timpul culesurilor principale, este bine s` se \nl`ture placa activ` pentru a nu stânjeni zborul albinelor culeg`toare.

Polenul adunat \n colector se recolteaz` prin golirea periodic` a sert`ra[ului pentru polen. Imediat dup` recoltare, polenul se supune condi]ion`rii [i usc`rii.

Opera]iunea de condi]ionare const` \n eliminarea prafului [i a corpurilor str`ine din masa de granule de polen. |n vederea aducerii polenului la umiditatea de 8%, adecvat` conserv`rii de durat`, acesta se usuc` la temperatura de 40-45 de grade Celsius, timp de 6-24 de ore. |n decursul usc`rii, polenul se men]ine \n strat de maximum 10 cm, fiind ferit de ac]iunea direct` a razelor solare [i afânat periodic.

Dup` uscare, polenul se cerne [i se p`streaz` pân` la valorificare \n vase \nchise ermetic, din material inoxidabil, de sticl` sau saci din material plastic. |n vederea pre\ntâmpin`rii degrad`rii polenului de c`tre insecte (g`selni]`),

Luna iunie - lun` cu posibilit`]i maxime privind \nmul]irea familiilor de albine La \nceputul lunii iunie, \n majoritatea cazurilor, \ncepe extragerea mierii de salcâm [i asigurarea rezervelor de miere \n faguri pentru iarna urm`toare.

Extragerea se face când mierea din faguri a fost c`p`cit` pe cel pu]in 1/3 din suprafa]` [i numai dup` ce culesul a \ncetat. La desc`p`cire, este recomandabil s` se foloseasc` cu]itul pentru desc`p`cit (]inut \n ap` fierbinte pân` la folosire), deoarece fagurii desc`p`ci]i cu ajutorul lui sunt mai repede repara]i de c`tre albine, iar mierea recoltat` con]ine mai pu]ine particule de cear`. Dup` extragerea mierii, fagurii goi vor fi da]i familiei pentru cur`]ire [i repara]ii. Pe tot parcursul extragerii [i \napoierii ramelor \n stup, se va lucra cu mult` grij` pentru a preveni furti[agul.

Stuparul nu trebuie s` extrag` mierea depozitat` de albine \n cuib (\n ramele din apropierea puietului), deoarece nu se [tie ce va fi pân` la viitorul cules.

Imediat dup` \ncetarea culesului de la salcâm [i dup` extragerea mierii, se recomand` s` se treac` ne\ntârziat la recoltarea polenului (se instaleaz` la urdini[ colectorul de polen descris anterior), pentru a valorifica munca albinelor, care [i a[a vor pieri din cauza vârstei. Familiile de albine puternice, dup` \ncetarea culesului, se preg`tesc pentru roire. Pentru a preveni roirea natural`, ocazie cu care o parte din roi se pierde, este recomandabil s` se efectueze o roire artificial`, \n vederea form`rii de familii noi (cre[terea cu 30% a efectivului). Aceste familii nou formate vor trebui \nt`rite periodic cu faguri cu puiet c`p`cit ridica]i din familiile puternice, predispuse a intra \n perioada

frigurilor de roire.

Nu trebuie neglijat` \n aceast` lun` valorificarea la maximum a poten]ialului productiv [i a \nsu[irilor biologice ale familiilor de albine \n producerea de cear`. |n caz contrar, posibilit`]ile de \nlocuire a fagurilor vechi sau deteriora]i se vor diminua.

Supravegherea permanent` a st`rii de s`n`tate a familiilor de albine este o obliga]ie profesional` a tuturor stuparilor.

Neglijarea ei poate avea repercusiuni dintre cele mai dramatice. Spre sfâr[itul lunii iunie, familiile de albine trebuiesc preg`tite pentru culesul de var` (tei, zmeur, coriandru [i floarea-soarelui).

Pentru valorificarea masivelor melifere sunt necesare investigarea, orientarea [i g`sirea amplasamentelor stupilor, iar ulterior acestora, efectuarea transportului (numai pe timp de noapte), \n vederea culesului.

s` prezent`m modul \n care se pot ob]ine roiuri artificiale prin divizare. Se procedeaz` astfel: de o parte [i de alta a unui stup care ad`poste[te o familie puternic` se a[az` doi stupi noi. Din familia ce urmeaz` a fi divizat` se scot fagurii cu puiet, iar albinele [i proviziile se \mpart \n mod egal \ntre cei doi stupi goi, matca fiind pus` \ntr-unul dintre stupi. Stupul golit, care a ad`postit familia de baz`, se \ndep`rteaz`, pe locul lui fiind al`tura]i cei doi stupi, care vor primi \n mod egal albinele culeg`toare.

Familia orfan` (f`r` matc`) va primi fie o matc` \mperecheat` \n colivie, fie o botc` gata de ecloziune. Nu este de preferat matca \n botc`, deoarece ea \ntârzie dezvoltarea familiei. Zilnic, cei doi stupi de \ndep`rteaz` pu]in câte pu]in unul fa]` de cel`lalt, pân` când vor ajunge pe locul destinat noilor familii.

Metoda prezint` avantajul c` permite ob]inerea de familii echilibrate, atât din punct de vedere al cantit`]ii de puiet, cât [i de albin` lucr`toare, dar prezint` dezavantajul c` nu poate fi generalizat` la \ntregul efectiv din stupin`, deoarece \n cadrul acesteia exist` [i familii slabe ce nu pot fi divizate.

|nmul]irea familiilor de albine prin roirea artificial` prin divizare |nmul]irea familiilor de albine reprezint` o preocupare statornic` a apicultorilor. |n acest scop, cresc`torii de albine pot dirija [i intensifica \nmul]irea familiilor de albine folosind una dintre metodele de roire artificial`. Vom \ncerca Iunie 2010 29

Victor V~T~MANU

se introduc \n vasele de depozitare tampoane de vat` \mbibate cu tetraclorur` de carbon. Pentru nevoile stupinei, polenul proasp`t se poate p`stra sub form` de past`, \n amestec cu miere floral` de albine. |n cazul absen]ei surselor de polen entomofil, apicultorii pot realiza provizii de polen pentru familiile de albine recoltând polenul direct de la plante. |n acest scop, polenul de porumb poate fi recoltat manual, prin scuturarea paniculelor sau prin deta[area acestora [i colectarea polenului dup` uscarea paniculelor recoltate.

Precizia \n agricultur` Din ce \n ce mai des, firmele din domeniul tehnicii agricole includ \n portofoliul de produse sisteme de ghidare prin satelit, GPS. De la cele mai simple, cu direc]ie manual`, pân` la cele performante, cu control automat al sec]iunilor [i direc]ie asistat`, sistemele GPS \ncep s` fie c`utate de fermierii români.

32 Iunie 2010

|n ultimul timp, tot mai mul]i fermieri au ales s` foloseasc` sisteme de ghidare prin satelit la executarea lucr`rilor de aplicare a erbicidelor, produselor fitosanitare, \ngr`[`mintelor chimice [i nu numai.

Un control mai bun al modului \n care se realizeaz` lucr`rile agricole [i o eviden]` mai clar` a consumului de combustibil [i a cheltuielilor cu for]a de munc` [i-ar dori orice agricultor, \ns` justificarea investi]iei depinde \n mare m`sur` de dimensiunea exploata]iei, de gradul de dotare a acesteia, de tipul de activitate desf`[urat [i, nu \n ultimul rând, de puterea financiar` a fermierului. |n opinia dlui Jacques Nizou, pre[edintele Tadis Agro România, „un fermier care administreaz` o suprafa]` de peste 300 de hectare poate s` foloseasc` un sistem GPS cu ghidare manual`, \n timp ce un fermier care de]ine sau exploateaz` 1.000 de ha \[i poate permite s` utilizeze un sistem GPS cu ghidare automat`. |n Fran]a, aceste sisteme sunt mai pu]in folosite, deoarece suprafa]a medie per ferm` este de circa 50 ha. |n România, probleme legate de m`rimea

suprafe]ei exploatate nu prea sunt, \ns` aici dotarea tehnic` este un punct sensibil. De aceea, pân` la a achizi]iona sisteme de precizie trebuie asigurat` dotarea cât mai complet` a parcului de utilaje [i ma[ini agricole. Abia dup` ce parcul tehnic din exploata]ie este echipat corespunz`tor, po]i face investi]ii \n sisteme de ghidare automat`, pentru a lucra asupra fine]ii lucr`rilor efectuate, pentru a ob]ine o economie suplimentar`.”

De aceea[i p`rere este [i dl Florin Neac[u, director general adjunct al NHR

Agropartners: “|n aceast` prim`var`, am vândut destul de multe sisteme, cea mai mare parte a lor fiind cu ghidare manual`. Agricultorii au \n]eles cât de mult \i ajut` la cre[terea productivit`]ii [i la reducerea costurilor. Orice fermier poate folosi sistemul simplu de ghidare pentru lucr`rile de fertilizare [i erbicidare, \n schimb dotarea cu sistemele complete de ghidare automat` a utilajului se justific` doar \n cazul fermelor mari, iar cu aceste echipamente pot fi dirijate lucr`ri de discuit, sem`nat, pr`[it etc.”

Interesul pentru utilizarea sistemelor GPS \n agricultur` este \n cre[tere, consider` [i dl Vasile Nica, director produs la IPSO - Agricultura, deoarece „un fermier care cump`r` mai mult de dou` tractoare deja \ntreab` de sistemele de ghidare prin satelit, de sistemul Autotrac, mai ales pentru gama Premium. Dac` sunt agricultori care exploateaz` suprafe]e mai mici, atunci \ntreab` ce sistem este mai accesibil ca pre].”

Acurate]e sporit` Sistemele de ghidare prin satelit pot fi montate pe orice ma[in` agricol` din exploata]ie, indiferent de marc`, cu condi]ia s` aib` servodirec]ie. |n ceea ce prive[te precizia pe care o asigur` sistemele GPS, pe pia]` sunt mai multe modele, de la cele mai simple, cu direc]ie manual`, care ofer` o acurate]e de 30 cm \ntre dou` treceri, pân` la cele mai avansate, cu direc]ie asistat` (ghidare automat` a utilajului pe parcel`), care dau o precizie de 2 cm \ntre treceri. |n primul caz, abaterea este influen]at` de modul \n care operatorul urm`re[te direc]ia indicat` de sistemul GPS. Acurate]ea sistemelor GPS, indiferent de model, poate s` depind` [i de al]i factori, precum performan]a GPS-ului,

calitatea recep]iei semnalului, pozi]ia antenei, cutiei, ajustarea direc]iei, condi]ii de câmp etc. Operatorul ar trebui s` [tie [i s` poat` ajusta sistemul de ghidaj, deoarece condi]iile se schimb` \ntotdeauna. |n linii mari, un sistem GPS simplu cuprinde un receptor [i un monitor pe care sunt afi[ate diferite informa]ii utile, cum ar fi: viteza, cursul, direc]ia de mi[care, distan]a parcurs`, distan]a pân` la destina]ie, zona de lucru, num`rul rândului etc.

Receptorul GPS montat deasupra cabinei culege informa]ii primite de la sateli]ii care \nconjoar` p`mântul [i calculeaz` localizarea exact` a utilajului [i o afi[eaz` pe display. Pentru a calcula o pozi]ie 2D (latitudine [i longitudine), un receptor GPS trebuie s` primeasc` simultan semnale de la minimum trei sateli]i. |n cazul \n care receptorul culege informa]ii de la mai mul]i sateli]i, calculul pozi]iei este mai exact. „Sistemele GPS primesc, \n acela[i timp, semnale de la trei sateli]i, iar precizia semnalului este destul de bun`. Pentru a cre[te acurate]ea, se poate face un contract cu un furnizor de semnal, cum este Omnistar, care ofer` servicii [i pe zona României, [i se pl`te[te un abonament pentru perioada \n care se dore[te ob]inerea unei precizii mai mari.

Abonamentul Omnistar se face pentru fiecare sistem GPS \n parte”, a afirmat dl Neac[u.

Un sistem mai complex, denumit RTK, care ofer` o precizie de 2-3 cm [i are o raz` de acoperire de 30 km, include amplasarea unei sta]ii adi]ionale la ferm` pentru corec]ia semnalului GPS captat. La acest tip de sistem nu se pl`te[te abonament, deoarece costul

pentru ob]inerea acestei precizii este inclus \n pre]. |n prezentarea sistemelor GPS de la Claas, pus` la dispozi]ie de Mihai Flucs`, din cadrul Departamentului de Marketing de la Agrocomer] Holding SA, sistemele RTK sunt recomandate \n special fermelor mari sau asocia]ilor care au \n dotare o flot` de ma[ini [i utilaje agricole. Acest sistem ofer` cea mai mare acurate]e [i este repetitiv`, are o disponibilitate foarte rapid` de semnal [i se poate folosi la toate tipurile de aplica]ie, inclusiv sem`nat.

O informa]ie necesar` este aceea c` unele sisteme pot fi upgradate pentru a ob]ine o precizie mai mare. Acest lucru \nseamn` c` nu este nevoie s` \nlocuie[ti sistemul pentru a avea o acurate]e mai \nalt`.

Produc`torii importan]i de ma[ini agricole au utilaje preechipate pentru utilizarea sistemelor GPS sau, la cerere, monteaz` sistemul automat de ghidare.

Tractoarele marca New Holland care dispun de aceast` dotare sunt: T600; T7000; T7500; T8000; T9000, iar modelele de combine echipate cu sistemul de ghidare automat` sunt CX8000 [i CR9000.

Tractoarele John Deere care au sistem de ghidare prin satelit inclus sunt cele din seria 8 R [i 9030, iar combinele JD care sunt dotate din fabric` cu sistem GPS se recunosc foarte u[or dup` litera „i” \nscris` la sfâr[itul seriei.

Aplica]ii agricole [i avantaje Tehnologia GPS utilizat` \n agricultur` ajut` la maximizarea productivit`]ii, la un control mai bun asupra costurilor cu inputurile (erbicide, produse fitosanitare,

Iunie 2010 33

\ngr`[`minte chimice, semin]e, combustibil etc.) [i la optimizarea profitului. Cu sistemele GPS nu mai este nevoie de jaloane pentru a marca direc]iile pe teren, iar acest lucru determin` sc`derea cheltuielilor cu for]a de munc`. Opera]iile de aplicare a substan]elor chimice se fac \n mod precis, eliminându-se astfel erorile de suprapunere. Acest lucru se traduce printr-o economie de combustibil [i inputuri, deoarece rândurile sunt paralele, indiferent de forma acestora (drepte, curbate, rotunde etc.). Prin utilizarea sistemelor de ghidare prin satelit se ob]ine nu doar o economie de inputuri, ci [i de timp. „|n func]ie de tipul semnalului, economise[ti un anumit num`r de ore.

La semnalul Egnos (precizie ±20 cm) economise[ti 4-5 ore; la Omnistar (±10 cm) economise[ti 6-7 ore, iar la RTK (±2 cm) economise[ti 8,2 ore”, a precizat directorul general adjunct al NHR Agropartners. Calculul a fost realizat pentru o suprafa]` de 500 ha.

Un lucru important este faptul c`, prin folosirea sistemelor de precizie, productivitatea este \mbun`t`]it` chiar [i \n condi]ii de lucru dificile, precum cea]`, noapte etc. Un alt avantaj ob]inut prin sistemele GPS este gradul ridicat de confort al operatorului.

Aplica]iile agricole care se pot face difer` \n func]ie de tipul de sistem GPS folosit. |n cazul sistemelor cu ghidare manual`, se pot face opera]ii de pulverizare, \mpr`[tiere a \ngr`[`mintelor, arat [i cartografiere a terenului. Sistemele cu direc]ie asistat`, care pot oferi o precizie de ±10 cm, pot fi folosite \n plus fa]` de cele enumerate mai sus la recoltare, \ns`mân]are [i cosire. La precizia ±3 cm, se pot face [i celelalte lucr`ri, precum pr`[itul, preg`tirea patului germinativ, plantarea etc.

Ana Must`]ea

Pre]uri estimative |n urma discu]iilor purtate pe seama sistemelor de ghidare prin satelit, tragem concluzia c` pre]urile variaz` \n func]ie de nivelul de precizie pe care acestea \l asigur`. Sistemele GPS cu direc]ie manual` care ofer` o precizie de 20 cm pân` la 30 cm au pre]uri pornind de la 1.000 de euro, iar sistemele care ofer` o precizie mare, de 2-3 cm pot costa [i pân` la 20.000 euro.

Pentru \mbun`t`]irea preciziei la unele sisteme GPS, \n special la cele care ofer` 34 Iunie 2010

o precizie de ±10 cm, se poate pl`ti un abonament lunar pe perioada \n care ai nevoie de o acurate]e mai mare. „Pentru sistemul SF 2, care ofer` o precizie de ±10 cm, se pl`te[te un abonament lunar \n jur de 130 euro”, a afirmat dl Nica.

Dl Coman St`nic`, directorul de vânz`ri de la Agrocomer] Holding SA, a afirmat c`, „pentru a \ncuraja utilizarea acestor sisteme [i de c`tre fermierii români, firma Agrocomer] \mpreun` cu Claas preg`te[te un nou program de pre]uri pentru aceste sisteme.”

Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR

poate s` investeasc` \ntr-un sistem de ghidare prin satelit.”

Aurel Dumitra[cu, pre[edinte Agriromex AD „La ora actual`, nu sunt multe cereri pentru aceste sisteme de ghidare prin satelit, pentru c` un fermier care se gânde[te la achizi]ionarea sistemelor GPS trebuie s` aiba [i dotarea corespunz`toare. |n viitor \ns` o s` existe un interes mai mare, dar acum, când agricultorii au primit subven]iile cu \ntârziere, iar unele forme de sprijin au disp`rut, se lovesc de problema lipsei banilor.”

„Consider c` de la 100 de hectare \n sus achizi]ionarea unui sistem simplu de ghidare se amortizeaz` destul de repede.

Agricultorii care vor s` lucreze eficient iau \n calcul dotarea utilajelor cu sisteme GPS, deoarece acesta este viitorul.

Personal, sunt interesat s` cump`r un sistem GPS, deoarece administrez o suprafa]` mare, de 2.500 ha, iar principalul obiectiv pe care \l urm`resc este reducerea cheltuielilor cu for]a de munc`.”

AF Voicu Dumitru, localitatea Fântânele, jud. Constan]a „Am un echipament de ghidare prin GPS, se nume[te EZ - Steer, care m` ajut` foarte mult la lucr`rile de erbicidat, deoarece nu mai folosesc jalonieri, fac o economie considerabil` de substan]e, nu mai am suprapuneri, iar precizia este foarte bun`. Cu acest sistem respect doza de solu]ie recomandat` la hectar [i, \n acest fel, nu stresez nici planta de cultur` [i n-am nici pierderi de substan]`.

Sistemul m-a costat, la momentul acela, \n jur de 7.500 euro f`r` TVA, \ns` investi]ia se va amortiza, deoarece lucrez o suprafa]` mare de teren.

Dispozitivul se poate monta pe orice ma[in` agricol`, \ns` pân` acum eu l-am folosit pe o ma[in` de erbicidat autopropulsat` marca Hardi, cu o l`]ime de lucru de 24 m. Sistemul cuprinde un motor electric montat lâng` volan [i un monitor care \]i ofer` toate informa]iile de care ai nevoie, precum [i harta solei care urmeaz` a fi erbicidat`. Cu acest sistem lucrez de-abia din aceast` prim`var` [i deja se v`d avantajele \n câmp. La marginea solei, echipamentul comand` oprirea duzelor de stropit. Consider c` un fermier care are peste 500 de hectare

O noutate prezentat` la târgul RomAgroTec de c`tre firma Valrom Exim, care comercializeaz` ma[ini de erbicidat marca Househam, este sistemul de ghidare Matrix, care ofer` informa]ii de ghidare [i video afi[ate simultan. „Sistemul ofer` date despre suprafa]a care urmeaz` a fi lucrat`, informa]ii de ghidare, propune anumite scheme de lucru \n func]ie de forma parcelei, iar noutatea este aceea c` are posibilitatea de a folosi o camer` video pentru a urm`ri mai bine performan]ele ma[inii, mai ales din unghiurile care nu permit o bun` vizibilitate din cabin`”, a precizat dl Oliver Mee, directorul general al firmei.

www.euro-ferma.ro

|n data de 27 mai a.c. a avut loc lansarea tractorului Zimbru, \n noua variant` propus` de MAT Craiova, \n parteneriat cu Valtec Group. Atmosfera de s`rb`toare s-a sim]it \ntreaga zi, iar fermierii prezen]i la eveniment au putut vizita noua sec]ie modernizat` [i au asistat la un spectacol de dans tematic cu influen]e tradi]ionale. |n cadrul evenimentului, au fost \nmânate diplome celor care au contribuit la fabricarea tractorului Zimbru \n decursul celor 35 de ani de când a fost lansat primul model.

Sloganul sub care s-au lansat noile tractoare Zimbru este „Puterea tradi]iei”.

Ana MUST~}EA

Tractorul Zimbru, \ntr-o nou` variant` Noua gam` de tractoare Zimbru este rezultatul parteneriatului dintre MAT Craiova [i Valtec Group, \nceput \n urm` cu un an, [i este total schimbat` fa]` de vechea serie. Actualele modele de tractoare, cinci la num`r, au puteri cuprinse \ntre 200 [i 300 CP [i sunt dotate cu motoare Cummins de fabrica]ie american`, cu 6 cilindri. Restul componentelor sunt produse \n Argentina. „|n prim` faz`, noi doar vom asambla tractorul, \ntrucât componentele provin din import, dar \n viitor vom produce \n uzin` anumite repere”, a afirmat dl Ovidiu Coman, directorul de vânz`ri al MAT Craiova.

Pentru realizarea acestui lucru, MAT Craiova va investi 10 milioane de euro \n modernizarea liniei de ansamblare [i de montaj.

Tractorul Zimbru de 300 CP are motor Cummins NT 855A de 14 litri, iar celelalte modele au motor Cummins de 8 litri.

Cutia de viteze are 12 trepte de mers \nainte [i 4 \napoi, este semisincronizat` [i se ac]ioneaz` manual, prin intermediul a trei manete.

Tractorul cânt`re[te \n jur de 10 tone, iar sistemul de ro]i duble permite un patinaj mai redus [i, implicit, o sc`dere a consumului de combustibil. „Pe viitor, vom veni cu dovezi clare asupra acestui consum”, ne-a asigurat dl Narcis Some[f`lean, directorul general al Valtec Group.

36 Iunie 2010

Pentru \nceput, pe pia]a româneasc` vor fi disponibile tractoarele de pân` la 240 CP, iar anul viitor vor fi produse cele din gama mare de putere. „Din aceast` toamn` vom \ncepe asamblarea tractoarelor cu puteri cuprinse \ntre 200 [i 240 CP, iar anul viitor vor fi \n produc]ie cele de 290 [i de 320 CP”, a precizat dl Narcis Some[f`lean.

Pân` la sfâr[itul acestui an, MAT Craiova inten]ioneaz` s` ansambleze 20 de unit`]i, iar \ncepând cu 2011 produc]ia anual` se va situa la aproximativ 100 de buc`]i. MAT Craiova mizeaz` mult pe succesul pe pia]a intern` a modelului prezentat, cel de 260 CP. Toate modelele de tractoare dispun de o dotare standard, neexistând variante op]ionale. Ele au sistem de aer condi]ionat, scaun ergonomic, geamuri cu

protec]ie solar` etc. |n privin]a pre]urilor, dup` afirma]iile celor implica]i, acestea vor fi cu pân` la 40% mai mici fa]` de tractoarele similare existente pe pia]a româneasc`.

Un aspect interesant, menit s` reduc` costurile cu carburan]ii, este acela c` MAT Craiova, \mpreun` cu Valtec Group, va analiza posibilitatea func]ion`rii cu GPL a tractoarelor Zimbru. Op]iunea va fi valabil` pentru toate gamele de puteri, iar fermierii vor putea opta pentru acest tip de motor cel mai probabil anul viitor. „Vrem s` fim primii din România care s` ofere aceast` posibilitate de a lucra pe sistem GPL, deoarece principalul avantaj este acela c` permite o economie de circa 20% din costul carburantului”, a precizat dl Some[f`lean.

Noile modele europene din seria MF Fortia promit o performan]` ridicat` în condi]ii dificile de treierat. Trei modele noi - MF 9695, MF 9795 [i MF 9895 - reprezint` cu mândrie noua tehnologie cu flux axial de la Massey Ferguson. Combinele sunt produse în Hesston (SUA), dar pentru pia]a european` trebuie f`cut` o adaptare.

Combinele MF Fortia redefinesc parametrii performan]ei absolute Seria MF Fortia a fost conceput` pentru performan]e maxime la treieratul porumbului [i al cerealelor. Caracteristicile celui mai mare rotor de pe pia]`, cu un diametru de 800 mm [i o lungime de 3,55 m, împreun` cu hederul PowerFlow de pân` la 9,12m, subliniaz` înc` o dat` angajamentul Massey Ferguson de a fi în permanen]` al`turi de fermierii moderni.

Seria MF Fortia pune la dispozi]ie trei modele prev`zute cu rotor de ultim` genera]ie: MF 9695 (378 CP), MF 9795 (413 CP) [i MF 9895 (459 CP).

Primele dou` modele dispun de motoare Sisu de 8,4 litri, iar MF 9895 utilizeaz` puternicul CAT ACERT C13 de 12,4 litri.

Modelul MF 9695 dispune de un [nec de alimentare cu l`]ime de 1,12 m, iar modelele MF 9795 [i MF 9895, cu o l`]ime mai mare, de 1,4 m, ofer` o capacitate de alimentare [i mai ridicat`. {necul de alimentare asigur` un transport continuu, uniform, c`tre rotor. În acela[i timp, consumul de combustibil este extrem de redus, iar calitatea paielor este foarte bun`. Toate rotoarele de tip ATR (Advanced Technology Rotor) au aceea[i lungime, de 3,55 m, [i un diametru de 800 mm, dep`[ind astfel dimensiunea rotoarelor oric`rei firme concurente. Transmisia hidrostatic` asigur` valori excelente ale tura]iei rotorului: de la 200 la 1.040 rot./min. Tura]ia rotorului este constant` [i independent` de tura]ia motorului. Aceast` tehnologie de ultim` genera]ie asigur` o alimentare constant` cu material.

Pentru cre[terea suplimentar` a 38 Iunie 2010

randamentului, toate rotoarele sunt prev`zute cu [ine mai lungi, dispuse pe toat` suprafa]a de lucru. Astfel, se va evita, pe de-o parte, ruperea paielor în condi]ii de material uscat [i, pe de alt` parte, va fi diminuat consumul de combustibil.

Un randament ridicat de treierat [i împr`[tiere este posibil gra]ie conceptului patentat al tijelor paralele de la nivelul contrab`t`torului de pe modelele MF 9895, care contribuie la ob]inerea unui contact lin cu materialul recoltat. În spatele rotorului, la evacuarea paielor, nu se afl` nici un b`t`tor sau alte dispozitive de treierat. Aceast` construc]ie contribuie la economia de combustibil, necesit` mai pu]ine elemente de ac]ionare, iar boabele sunt bine protejate.

Contrab`t`torul, care poate fi reglat din cabin`, const` în trei p`r]i principale, care la rândul lor au câte 3 sec]iuni.

Suprafa]a contrab`t`torului este de 1,75 mp. Suprafa]a elementelor de treierat este acoperit` cu un strat de carbur` de wolfram, iar barele sunt cromate, pentru prelungirea duratei de func]ionare [i a durabilit`]ii.

Datorit` diametrului mare al rotorului, fermierul economise[te combustibil, deoarece nu este necesar` existen]a unui retur pentru spicele netreierate. Paiele pot fi a[ezate pe brazde sau pot fi împr`[tiate de toc`tor.

Bunc`rul combinei Fortia dispune de cea mai mare capacitate de pe pia]`, respectiv de 12.333 l. Datorit` vitezei

ridicate de desc`rcare, vor fi necesare doar 77 de secunde pentru a goli un bunc`r plin. {necul de desc`rcare, unic pe pia]` prin atributele sale, are un diametru de 381 mm, o în`l]ime de desc`rcare de 4,34 m, carcas` ranforsat` de 6 mm [i este prev`zut cu un num`r redus de elemente în mi[care. Pozi]ia consolei Datavision II poate fi adaptat` individual, în func]ie de necesit`]ile fiec`rui operator.

Monitorul poate fi personalizat [i \i ofer` operatorului informa]ii diverse, din care le poate selecta pe cele de interes curent. În afar` de aceasta, la modelele fabricate începând cu anul 2009 este prev`zut` o op]iune video. Noua dispunere a farurilor de lucru u[ureaz` sim]itor activitatea în timpul nop]ii. Lumina este distribuit` uniform pân` la o anumit` distan]` [i nu se reduce treptat. Capitonajul interior este conceput astfel încât operatorul s` dispun` de un grad maxim de confort. Exist`, de asemenea, posibilitatea încorpor`rii unei instala]ii radio. Stâlpii frontali ai noii cabine sunt mai îngu[ti, ceea ce m`re[te raza vizual`. Noul scaun pentru pasager este prev`zut cu un capac rabatabil, unde exist` spa]iu mare de depozitare [i un compartiment pentru b`uturi. O dat` cu lansarea modelului MF 9895, Massey Ferguson deschide o nou` er` în domeniul tehnologiei de treierat: seria Fortia reune[te tehnologie performant` de ultim` genera]ie într-un produs de maxim` fiabilitate [i are un randament fantastic la un nivel extrem de sc`zut al costurilor de operare.

www.euro-ferma.ro

«Zilele câmpului» \n inima Moldovei

|n zilele de 28 [i 29 mai, a avut loc pe terenul societ`]ii Almos Agrorom SRL din localitatea Dulce[ti, jude]ul Neam], cea de-a doua edi]ie a evenimentului „Zilele Câmpului”. Au participat \n mod activ la eveniment firme din toate ramurile agriculturii, pornind de la inputuri - semin]e [i hibrizi, tratamente -, pân` la utilaje agricole.

Invita]iile transmise c`tre Ministerul Agriculturii, din motive \nc` nespuse, nu au fost onorate.

40 Iunie 2010

|n cele dou` zile, vizitatorii, \n mare parte fermieri, au putut vedea nu doar utilajele agricole, ci [i loturile demonstrative.

Utilajele agricole ce au defilat \n câmp au fost prezentate de reprezentan]ii fiec`rei firme \n parte, de pe o scen` special amenajat`, prin fa]a c`reia au trecut rând pe rând zeci de utilaje de toate categoriile [i din toate gamele de putere. Nu au lipsit de la eveniment marii juc`tori din industria pesticidelor, dar [i a semin]elor, care au prezentat, pe lâng` produsele ambalate, [i loturi demonstrative.

Manifestarea a fost organizat` de societatea Almos, cu sediul în Nittendorf (Germania). Almos are ca obiect de activitate importul, exportul [i comercializarea cerealelor [i a plantelor tehnice. Societatea Almos de]ine filiale în [ase ]`ri din Europa: Germania, Cehia, Ungaria, Slovacia, Serbia [i România (începând din 2006). Societatea este reprezentat` \n România prin domnul Wolfgang Krüger, care, al`turi de domnul inginer Alexandru Molodoi, director tehnic al SC Almos Agrorom SRL, a fost gazda noastr` pe parcursul celor dou` zile ale evenimentului. În cadrul grupului figureaz` cinci firme, din care patru practic` agricultura, cultivând aproximativ 6.000 de hectare de teren pe raza jude]ului Neam], iar cea de-a cincea se ocup` de comercializarea [i distribu]ia utilajelor [i a ma[inilor agricole.

Domnul Florin Neac[u, director general adjunct NHR Agropartners, a prezentat \n detaliu fiecare utilaj care a defilat cu elegan]` prin fa]a scenei. Fiind un eveniment unic \n România, cu demonstra]ii [i defil`ri \n câmp, importatorul a prezentat o gam` vast` de utilaje de la firmele pe care le reprezint`: New Holland, JCB, Steyr, Pottinger etc.

Au fost prezentate din portofoliul de produse al firmei NHR Agropartners: Tractorul JCB Fastrac 8950, de 250 CP, cu transmisie automat` continu`, suspensii pe toate ro]ile. Acest tractor se poate deplasa cu o vitez` 80 km/h. Tractorul JCB 8950 a fost prezentat \n tandem cu un combinator de la Quivogne, combinator care asigur` uniformitatea patului germinativ, astfel \ncât se pot face foarte u[or lucr`rile de sem`nat.

Un alt tractor prezentat de NHR a fost New Holland 7030, de 175 CP, care a tractat un combinator Synkro de la Pottinger.

Combinatorul Synkro poate face o lucrare de dezmiri[tire, iar adâncimea de lucru poate ajunge pân` la 28-30 cm, discurile [i t`v`lugii asigurând o lucrare de foarte bun` calitate.

Am avut pl`cerea s` conduc tractorul New Holland din seria 7000 \n ringul de prezentare, asistat` de directorul de marketing al NHR, domnul Florin }âmpu.

Din seria T7000, New Holland a mai avut un tractor de 225 CP, al`turi de o

www.euro-ferma.ro

sem`n`toare Pottinger Terasem C6, cu o l`]ime de lucru de 6 metri. Br`zdarele cu dublu disc sunt montate independent de partea din fa]`, pentru o mai bun` uniformitate a suprafe]ei de sem`nat.

Pottinger produce [i utilaje pentru recoltarea furajelor: cositori, ma[ini pentru r`v`[it [i adunat furajul.

Pentru opera]iile de erbicidare, a fost supus` aten]iei publicului o ma[in` de erbicidat tractat` de la Hardi, cu o capacitate de 4.400 litri; aceasta a fost adus` de un tractor New Holland din seria T6000, cu o putere de 140 CP. De la firma Steyr au fost prezentate dou` tractoare: unul de 105 CP - un tractor compact, ce realizeaz` lucr`ri de bun` calitate, cu consum de combustibil redus, [i unul de 195 CP, cu transmisie continu` automat`. Tractorul de 105 CP a avut o sem`n`toare Pottinger Aerosem 400 cu distribu]ie pneumatic` [i l`]ime de lucru de 4 m; tractorul de 195 CP a fost dotat cu o combina]ie de trei cositori, \n tandem cu discuri de la Pottinger, având o l`]ime de lucru cumulat` de 9 metri, apt` s` copieze perfect terenul. Din categoria utilajelor pentru recoltat a fost prezentat` combina

www.euro-ferma.ro

New Holland CX 8060, cu un motor de 333 CP, cu 6 scutur`tori. Reglajele se fac automat din cabin`. Vârful de gam` pentru combinele New Holland este reprezentat de combina cu dou` rotoare axiale CR 9090, aceasta stabilind un record neegalat \nc` - a recoltat 551 de tone de grâu \n 8 ore.

IPSO Agricultura, reprezentantul pentru România al firmelor John Deere, Kuhn [i Manitou, a prezentat, prin intermediul directorului de zon`, domnul Bogdan Aancu]ei, o parte din ma[inile [i utilajele agricole pe care le comercializeaz`: Tractorul John Deere 6930, cu un plug Kuhn Vari-Master 152, cu 4 corpuri de lucru. Pentru preg`tirea solului dup` arat, se folose[te un combinator de 4 metri semipurtat, ce cuprinde modulatoare, t`v`lug elicoidal de spart bulg`rii, combinator tractat de un tractor John Deere 6930, de 163 CP. Sem`natul se poate face cu o sem`n`toare Kuhn Premia 4000, de 4 metri, cu distribu]ie mecanic`, sistem

de sem`nat disc [i grap` de acoperire, capacitatea bunc`rului de s`mân]` este de 1.080 litri, cu posibilitatea de extindere pân` la 1.480 litri.

Sem`n`toarea Premia 4000 a lucrat cu un tractor John Deere 6630, de 137 CP. Mobilizarea solului se poate realiza [i cu Kuhn Mixter, compus din ancore, baterie de discuri [i t`v`lug. Fiind purtat pe 4 metri, pentru acest utilaj este recomandat un tractor cu o putere de 235 CP, John Deere 7830. Acest tractor a avut ata[at frontal un echipament de \mpr`[tiat \ngr`[`minte marca Kuhn, cu o capacitate de 3.000 de litri [i o distan]` de \mpr`[tiere de 26-36 metri. Au mai fost prezentate tractoare John Deere din seriile 6000 [i 5000. Tractoarele care se adapteaz` cel mai bine zonei sunt cele de 163 CP. John Deere are un raport calitate/pre] imbatabil [i un randament al investi]iei optim.

Iunie 2010 41

Mihai B`dina, Agroexpert Capital - reprezentantul Challenger pentru România, le-a

Simona MUNTEANU

prezentat invita]iilor tractorul pe [enile MT 765B cu motor de 9 litri Caterpillar, ce dezvolt` o putere de 330 CP, cutie automat`, vitez` de transport de 40 km/h [i capacitate de ridicare de 11,5 tone. Gradul de compactare a solului este foarte mic \n cazul acestui tractor datorit` [enilelor; suprafa]a de contact se face pe 3,4 mp, comparabil cu un tractor cu ro]i duble. |n cadrul evenimentului, gândit ca un regal al tehnologiilor agricole, au fost prezentate, printre altele, tehnologii de fertilizare [i erbicidare aplicate pe loturi demonstrative cultivate cu grâu, orzoaic` [i sfecl` de zah`r. Prezen]i la eveniment, reprezentan]ii de vârf ai companiei BASF au avut ca obiectiv prezentarea rezultatelor ob]inute pe dou` loturi demonstrative cultivate \n prim`vara acestui an, pe care s-au administrat trei dintre fungicidele cuprinse \n portofoliul firmei. Vizitatorii au putut observa efectele ob]inute prin aplicarea fungicidelor Duett Ultra, Tango Super [i Alegro (simple sau \n diferite combina]ii - Duett + Duett, Duett + Tango, Duett + Allegro) pe suprafe]e cultivate cu diferite soiuri de grâu, precum [i diferen]ele uria[e fa]` de loturile complet netratate.

Stephen Karl, Head of Crop Protection BASF Romania & Bulgaria, [i Tiberiu Dima, Sales & Commercial Manager BASF, au men]ionat planurile de viitor ale BASF \n domeniul protec]iei plantelor, subliniind importan]a deosebit` pe care o are protec]ia plantelor \n cre[terea productivit`]ii culturilor. Cei doi au ]inut s` atrag` aten]ia c` BASF sus]ine politica bunei colabor`ri dintre principalii juc`tori din domeniul agricol (produc`tordistribuitor-fermier) ca factor determinant \n cre[terea profitabilit`]ii afacerilor \n agricultur`.

Persoanele interesate de produsele BASF au putut ob]ine mai multe informa]ii de la standul firmei, unde reprezentan]ii companiei [i-au \ntâmpinat oaspe]ii ca ni[te adev`rate gazde, \ncercând s` le ofere o mic` oaz` de r`coare \n canicula de afar`. Prezen]a deosebit` a companiei BASF la acest eveniment a fost remarcat` [i de organizatori, care i-au acordat firmei premiul pentru cea mai bun` prezen]`.

42 Iunie 2010

Pe cele 6.000 de hectare cultivate, societatea Almos are urm`toarea structur` de culturi: 1.000 ha cereale p`ioase, 1.000 ha sfecl` de zah`r, 600 ha de rapi]`, 1.000 ha de mu[tar [i diferen]a - orzoaic` de bere [i secar`.

Domnul Molodoi, director tehnic, a precizat c`, „dintre toate culturile, sfecla de zah`r aduce un profit garantat, având pia]a de desfacere asigurat`.” „Sfecla de zah`r este considerat` una dintre culturile cu profit sigur. Îns`, pentru ca acest profit s` fie realizat, trebuie îndeplinite anumite cerin]e, respectiv o tehnologie modern`, suprafe]e mari, comasate, [i mecanizare complex`. Un simplu calcul economic arat` cât de profitabil` este cultura de sfecl` de zah`r. 60 de tone de sfecl` de zah`r, cu 25 de euro pe ton`, înseamn` 1.500 de euro venituri. Cheltuielile pentru înfiin]area unui hectar de sfecl` de zah`r, începând de la sem`nat [i ajungând la recoltare, la o tehnologie ultramodern`, sunt cam de 1.300 de euro. Din valorificarea produc]iei se ob]ine, a[adar, un profit de 200 de euro. Putem spune c` sfecla de zah`r este singura cultur` care are profit sigur, fiind, de altfel, singura la care pre]ul [i subven]iile sunt prestabilite. Din necesarul anual de 600 de mii de tone de sfecl` de zah`r pentru ]ara noastr`, dup` aderarea la Uniunea European` a fost alocat` o cot` de 104 mii de tone, repartizat` celor patru fabrici din ]ar` care mai proceseaz`, în momentul de

fa]`, sfecl` de zah`r, din cele 33 existente înainte de Revolu]ie. Pentru cultivarea sfeclei de zah`r, este nevoie de utilaje specifice, foarte multe societ`]i f`când investi]ii pentru achizi]ionarea de ma[ini necesare în acest scop. O combin` pentru recoltarea sfeclei de zah`r cost` 400 de mii de euro, îns` ea nu poate fi utilizat` decât pentru acest gen de cultur`. O produc]ie de 60 de tone la hectar este o ]int` realizabil`, dar pentru asta ai nevoie de peste 80.000 de plante la recoltare, cu un con]inut al zah`rului în r`d`cini de 17%, condi]ii care sunt îndeplinite în ]ara noastr`. Înfiin]area unui hectar de cultur` cu sfecl` de zah`r este echivalentul, la complexitate [i investi]ii necesare, a 5 hectare cultivate cu porumb sau grâu”.

Challenger - eficien]` dus` la extrem

La data de 17 mai, am participat \mpreun` cu dealerul din România, Agroexpert Capital, la conferin]a de pres` anual` a Challeger, care a avut loc \n Germania, la Halle. |ntâlnirea nostr` nu a \nceput \ntr-o atmosfer` prea roz, din cauza situa]iei economico-financiare ce plute[te la nivel mondial.

Pe parcursul discu]iilor, atmosfera s-a mai relaxat, \ntrucât solu]iile financiare [i performan]a utilajelor ne-au f`cut s` vedem [i o alt` parte a „business-ului \n agricultur`”.

www.euro-ferma.ro

Ultimii 10 ani au \nsemnat continue schimb`ri pentru fermierii profesioni[ti peste tot \n lume. Inconstan]a pre]urilor de baz`, coroborat` cu m`rirea costurilor de produc]ie, le-a impus produc`torilor adaptarea la aceste condi]ii prin cre[terea produc]iei [i continuarea cre[terii eficien]ei. „Challenger a fost al`turi de ace[ti produc`tori \n fiecare moment”, spune Eric Raby, vicepre[edinte Challenger EAOM. „Ultima decad` a adus enorme dificult`]i economice pentru clien]ii no[tri [i pentru noi, a trebuit s` reac]ion`m prompt [i decisiv pentru a ne asigura c` suntem capabili s` oferim echipamentele de \nalt` productivitate de care au nevoie pentru a face fa]` provoc`rilor prezente [i viitoare.”

ale ma[inii asigur` o cre[tere major` a capacit`]ii de produc]ie [i a economiei opera]iunilor. Terra-Gator 8333 poate împr`[tia un volum mai mare de substan]e pe o suprafa]` mai mare, mai rapid [i cu mai mult` precizie fa]` de ce exista \n trecut. Terra-Gator 8333 este disponibil cu sistemul de telemetrie AGCOMMAND, care ofer` monitorizare precis` [i în timp real, la distan]`, a loca]iei [i opera]iunilor ma[inii.

Transmisia cu varia]ie continu` TechStar vine \n dotarea standard, aceasta fiind mult mai eficace, comparativ cu orice alt tip de transmisie servo sau hidrostatic` [i poate transmite energie complet` motorului la orice vitez` cuprins` între 0 [i 40 km/h.

Vom face \n continuare o prezentare a produselor cu care Challenger abordeaz` provoc`rile de pe pia]a ma[inilor agricole, tocmai \n ideea de a eficientiza la maximum exploata]iile agicole pe care le va dota.

Terra-Gator 8333 asigur` economie, control [i monitorizare complet` Ma[ina de \ncorporat dejec]ii \n sol Challenger Terra-Gator 8333 este primul vehicul de aplica]ie de specialitate din lume care beneficiaz` de transmisia cu varia]ie continu` furnizat` de AGCO. Împreun` cu transmisia cu varia]ie continu` TechStar, noile caracteristici Iunie 2010 43

Terra-Gator 8333 este echipat cu un motor AGCO SISU POWER Citius de 360 CP (max), în 6 cilindri, cu capacitate de 8,4 litri, care se potrive[te perfect transmisiei TechStar. Recunoscut pentru eficacitatea din punct de vedere al consumului de combustibil, acesta î[i dovede[te calit`]ile pe Challenger 2244 [i pe mai multe tractoare [i combine de recoltat din grupul AGCO. Motorul AGCO Sisu Power Citius dezvolt` o putere maxim` de 360 de cai la 2.000 de rota]ii pe minut; acest motor produce putere maxim` la viteze de rota]ie mici, lucru care se traduce \ntr-o economie de combustibil [i o cre[tere major` a cuplului de torsiune de 1.492 Nm la 1.500 rot/min., cu un cuplu nominal de 1.068 Nm la 2.200 rot/min.

Cabina modelului Terra-Gator 8333 are suspensie pneumatic` standard, montat` cu podeaua la 2 m deasupra solului [i cu o în`l]ime total` de 3,84 m. Cabina ofer` o vizibilitate foarte bun` peste noua capot` înclinat` [i îmbun`t`]e[te confortul cu un balans mai mic în p`r]ile laterale.

Noul Terra-Gator 8333 este echipat cu un rezervor cu o capacitate de 15 mc, cu cinci puncte de montare, pentru o distribu]ie egal` a greut`]ii. |ngr`[`mantul natural lichid este pompat cu ajutorul unei pompe de 6.000 l/min., ac]ionat` hidraulic prin intermediul unei cutii de transmisie direct`.

Challenger RoGator 600 este un concept cu totul nou în gama pulverizatoarelor autopropulsate.

Partea central` a conceptului pulverizatorului autopropulsat RoGator 600 este baza sa unic`, [asiul central care ofer` o gam`

44 Iunie 2010

variat` de caracteristici practice, inclusiv o distribu]ie perfect` a greut`]ii, manevrabilitate maxim`, stabilitate optim` a bra]ului, ecartament hidraulic reglabil. Exist` posibilitatea regl`rii în`l]imii de lucru a aparatului. RoGator 600 asigur` o gard` reglabil`, de la în`l]imea standard de operare de 75 cm pân` la un nivel maxim al g`rzii de 120 cm. L`]imea ecartamentului poate fi modificat`, hidraulic sau manual, de la 1,8 m pân` la 2,25 m, pentru adaptabilitate la orice culturi sau l`]imi ale rândurilor, set`rile pot fi efectuate direct de pe scaun.

Sistemul de suspensie hidropneumatic`, independent`, este ata[at la bra]ele triunghiulare duble [i amortizoare, cu fiecare unitate individual` montat` pe [asiu. Acest lucru permite întregului ansamblu s` se mi[te în afar` [i în interior, s` modifice l`]imea cadrului [i s` se înal]e [i s` coboare pentru a lucra la diferite în`l]imi. Suspensia permite atingerea unei viteze de lucru de pân` la

20 km/h. Pulverizatoarele RoGator 600 sunt disponibile cu rezervoare de 3.500-6.000 litri.

Forma rezervorului determin` centrul de greutate s` r`mân` întotdeauna în mijloc, indiferent de con]inutul acestuia.

Acest lucru ajut` la men]inerea trac]iunii, datorit` greut`]ii distribuite în mod egal pe ro]i în propor]ie de 50:50 între axele fa]` [i spate, atunci când bra]ul este strâns.

Rezervoarele sunt realizate din polietilen` de înalt` densitate, cu grosimea de 12 mm, cu col]uri ranforsate, în interior au o suprafa]` neted`, pentru a facilita cur`]area marginilor laterale prin intermediul înclin`rii c`tre baia central`. Toate modelele au 6 duze de rezervor, care sunt alimentate de un rezervor de ap` curat`, cu capacitatea

www.euro-ferma.ro

integral` de 500 de litri.

Bra]ul robust al pulverizatoarelor RoGator 600 este ata[at [asiului în fa]a axului spate. Acest design asigur` o îmbun`t`]ire semnificativ`, comparativ cu bra]ele montate în spate, [i ofer` siguran]a c` bra]ul va r`mâne la în`l]imea optim` deasupra culturii vizate; se reduce astfel alunecarea [i spore[te eficien]a aplica]iei.

Modelele cu l`]imi de la 24 m la 36 m sunt echipate \n dotarea standard cu un bra] de aluminiu. Bra]ul poate veni împreun` cu o gam` de suporturi pentru maximum 5 duze.

Ca op]iune suplimentar`, exist` bra]ul din o]el, fabricat de Chafer. Acesta este proiectat special pentru noul RoGator, iar prin montarea sa pe sistemul de suspensie devine o pies` integrant` a ma[inii.

Op]iunea Chafer este disponibil` la l`]imi cuprinse între 24 m [i 40 m, cu ansambluri de pliere duble [i triple, oferind posibilitatea de pulverizare la diferite l`]imi. Aceasta este deosebit de folositoare fermierilor care lucreaz` cu l`]imi de 12 m, 24 m [i 36 m. Bra]ul este echipat cu linii de pulverizare duble, din o]el inoxidabil, care faciliteaz` aplicarea de cantit`]i mari de îngr`[`mânt lichid.

O pomp` centrifug` Hypro este inima sistemului pe toate ma[inile RoGator, producând o cantitate de 784 l/min. la 2 bari [i 167 l/min. la 8,3 bari, oferind op]iunea unui adaptor cu amorsare independent`, care face ca RoGator s` fie autonom.

O alt` caracteristic` unic` a Challenger RoGator 600 este rezervorul de admisie chimic`, cu o capacitate de

www.euro-ferma.ro

60 de litri, care opereaz` cu un volum de umplere de 200 l/min. De asemenea, poate umple produse solide solubile cu o vitez` de 30 kg/min. datorit` unei func]ii speciale de „rotire”, care ajut` la dizolvarea rapid` a acestora.

Pulverizatoarele RoGator 600 sunt ac]ionate de motoare AGCO SISU. Pentru modelul 635, avem un motor cu 4 cilindri, capacitate de 4,9 litri, 49 CWA, oferind o putere maxim` de 175 CP. Modelul de clas` mijlocie RoGator 645 dispune de un motor cu 6 cilindri, capacitate de 7,4 litri, 74 CTA, care produce o putere maxim` de 210 CP, la fel ca [i cel mai mare model RoGator 655, cu diferen]a c` aici puterea produs` este de 236 CP. Motoarele sunt montate în lateral, în partea central` a ma[inii, pentru îmbun`t`]irea stabilit`]ii acesteia [i pentru a optimiza distribuirea greut`]ii.

Datorit` acestei pozi]ion`ri, este redus

zgomotul în cabin` [i se ofer` un acces rapid pentru service.

Challenger seria MT600C reprezint` standardul pentru putere, economie [i control |n cadrul seriei MT600C, avem cinci modele, cu puteri de la 240 la 340 CP. Dotate cu cel mai nou motor AGCO Sisu Power, de 8,4 litri CTA, cu cilindri cu 4 valve, cu ramp` comun` [i tehnologie e3, modelele seriei MT600C au cele mai bune caracteristici în ceea ce prive[te performan]a [i consumul de combustibil.

Economia de combustibil la MT600C este de cel pu]in 5%, puterea cre[te la maximum [i emisiile de gaze poluante sunt reduse semnificativ. Tehnologia SCR contribuie la consumul mic de carburant datorit` faptului c` permite inginerilor care proiecteaz` motoare s` regleze motorul astfel încât s` ob]in` putere [i economie optim` [i s` trateze gazele de e[apament rezultate

Iunie 2010 45

Simona MUNTEANU

dup` ardere cu AdBlue (uree apoas`) cu ajutorul unui sistem de injec]ie, dezvoltat în colaborare cu Bosch.

Cabina cu patru montan]i Pinnacle View dispune de aproape 30% mai mult spa]iu interior decât modelele de top anterioare, oferind operatorilor un mediu de lucru confortabil [i lini[tit. Cabina este dotat` \n standard cu toate suspensiile Opti-Ride. Acest lucru spore[te cu o treime confortul datorit` amortizoarelor hidraulice. La acestea se adaug` o bar` de torsiune în partea din spate, pentru a controla mi[c`rile laterale. Senzorii electronici monitorizeaz` [i controleaz` mi[carea, pentru a asigura men]inerea echilibrului cabinei. Un plus de confort îl asigur` sistemul op]ional de amortizoare „complet dinamic” Opti-Ride Plus, care-i permite operatorului s` regleze suspensiile astfel încât acestea s` fie uniforme, dar [i s` regleze suspensiile în mod automat, pentru un confort sporit.

Tractoarele seriei MT600C sunt dotate cu un Centru de Administrare a Tractorului (TMC) pentru a asigura un control [i confort optime. Principalul element al sistemului este TMC Armrest, care con]ine un ecran TMC complet reglabil. Proiectat într-un mod ergonomic, TMC Armrest cuprinde cele mai importante comenzi în imediata apropiere a scaunului. Toate func]iile ac]ionate frecvent, precum comanda pentru articula]ie fa]` [i spate, supapele de flux electrohidraulice sunt pozi]ionate pe bra] [i setate cu ajutorul ecranului TMC din partea din fa]`. Cu ajutorul Sistemului de Management al Capetelor de Rând, operatorii pot înregistra întreaga secven]` de întoarcere 46 Iunie 2010

[i o pot revizualiza prin atingerea unui buton. Sistemul poate memora pân` la 35 de func]ii pentru [ase operatori diferi]i.

Tractoarele Challenger din Seria MT600C sunt echipate cu o unitate transosie pentru sarcini extreme, care face parte din structura [asiului. Aceasta este prev`zut` cu o articula]ie spate foarte mare, cu bra]e groase, puternice [i cu cilindri pentru a asigura o capacitate de ridicare de 12 tone. În partea din fa]`, articula]ia op]ional` este prev`zut` cu bra]e de cuplare inferioare, turnate dintr-o singur` bucat`, capabile s` ridice 5 tone.

Sistemul de telemetrie AGCOMMAND v` ofer` control deplin AGCOMMAND este un sistem de telemetrie avansat`, dezvoltat de AGCO, care ofer` clien]ilor costuri reduse, cu posibilitatea de înregistrare facil` a datelor [i de gestionare a flotei. Toate ma[inile Challenger, noi sau existente, m`rci înrudite [i ma[ini competitoare pot fi echipate cu AGCOMMAND, pentru a asigura colectarea informa]iilor pentru gestionarea flotei. „Cu ajutorul AGCOMMAND, între ma[ini [i birou exist` o leg`tur` continu` sau chiar

între dispozitive mobile corespunz`toare.

Clien]ii care folosesc sistemul pot ob]ine informa]ii referitoare la pozi]ia aparatului, loca]iile anterioare [i istoricul de pe teren; de asemenea, pot monitoriza performan]a ma[inii [i a personalului”, spune Philipp Kamps, reprezentant Challenger.

Performan]ele ma[inilor pot fi monitorizate cu ajutorul diferitelor rapoarte de eficien]` [i de cost de func]ionare, pe un calculator sau un dispozitiv mobil. De exemplu, acesta poate indica un grafic care analizeaz` durata de parcare a unei ma[ini, de întoarcere pe parcel`, durata de folosire la transport, \n lucru sau oprit` (în a[teptare). AGCOMMAND va fi disponibil pe patru niveluri. Acesta permite proprietarilor [i managerilor s` îmbun`t`]easc` performan]a, s` previn` timpul de nefunc]ionare, s` îmbun`t`]easc` nivelul repara]iilor, s` creeze [i s` transmit` sarcini. Operatorii pot alerta, de asemenea, proprietarii [i managerii cu privire la probleme, înc`rcând mesaje, fotografii sau orice alte informa]ii prin intermediul dispozitivelor mobile. Toate ma[inile Challenger sunt astfel concepute \ncât s` ofere cea mai bun` productivite [i un cost per hectar cât mai redus, sunt ma[ini care se pl`tesc singure. Perioadele de criz` economic` [i finaciar` sunt \ntotdeauna un impuls for]at pentru o rea[ezare a gândirii economice a fiec`rui agent economic \n parte, se urm`re[te evitarea risipei [i eficientizarea oric`rei activit`]i; pentru o exploata]ie agricol`, aici intervin ma[inile produse de Challenger, ele ajutând la ob]inerea unei eficien]e maxime, menit` s` creasc` veniturile fermierilor.

Lansat \n luna februarie 2009, \mpreun` cu tractorul New Holland cu hidrogen, la expozi]ia interna]ional` SIMA 2009, de la Paris, tractorul T7000 AutoCommand ofer` un concept complet nou de operare [i control al unui utilaj agricol.

Tractorul NEW HOLLAND T7000 AutoCommand Ovidiu Mirea, director filiala NHR Agropartners Ia[i Seria de tractoare T7000 a câ[tigat numeroase premii interna]ionale: Cel mai bun tractor 2008 Agritechnica - Germania, Medalia de aur pentru design 2008, Fima - Spania, Premiul pentru Inova]ie tehnic` 2008 pentru suspensia activ` pe puntea fa]` Terraglide II. Cele 5 modele T7000 AutoCommand sunt dotate cu transmisie cu varia]ie continu` (f`r` trepte) de ultim` genera]ie, fabricat` la Antwerp (Belgia) \n Fabrica de Transmisii New Holland, [i asigur` puteri de la 225 CP pân` la 250 CP cu Power Boost (ECE R120 / ISO 14396) pentru un raport putere-greutate \mbun`t`]it.

Primul care a schi]at o transmisie cu varia]ie continu` a fost Leonardo da Vinci, \n 1490. De atunci, mai multe firme au gândit [i realizat astfel de transmisii, dintre care multe au fost folosite [i la tractoare.

Transmisia cu varia]ie continu` este un hibrid \ntre un sistem hidraulic [i un sistem mecanic.

Aceste dou` sisteme ofer` dou` avantaje esen]iale fa]` de transmisia conven]ional`: • sistemul hidraulic asigur` varierea infinit` a vitezei • sistemul mecanic asigur` o eficien]` crescut`

Ce alte lucruri aduce \n plus seria AutoCommand fa]` de seria T7000 Power Command? 

n nou sistem de control al transmisiei U dezvoltat de c`tre Centrul de Excelen]` New Holland de la fabrica de Combine de Cereale [i de Furaje din Zedelgem (Belgia).

48 Iunie 2010

an[a multifunc]ional` de la seria M de combine de recoltat furaje FR9000 pentru un control facil [i operare prietenoas`.  Noua genera]ie de cotier` (Sidewinder™ II Armrest), ce con]ine monitorul Intelliview™ III de pe combinele CR cu touch screen, toate comenzile hidraulice pentru blocarea diferen]ialului, cuplarea pun]ii fa]`, ac]ionarea prizei de putere, sistemul de lumini etc.  New Holland s-a concentrat pe confort [i pe u[urin]` \n operare. Operatorul selecteaz` viteza de lucru dorit` [i sistemul AutoCommand regleaz` automat tura]ia motorului [i transmisia pentru ob]inerea unei eficien]e maxime.

AutoCommand are patru moduri de operare: automat, cruise (croazier`), cu prize de putere [i manual. |n modul Automat, implicit setat, man[a multifunc]ional` sau pedala de accelera]ie controleaz` viteza tractorului. Modul Cruise extinde aceast` func]ie, prin accelerarea pân` la viteza selectat`, sau men]ine aceast` vitez`. |n modul Manual, tura]ia motorului este controlat` fie de pedala de accelera]ie, fie de accelera]ia de mân`, iar man[a multifunc]ional` schimb` rapoartele de transmisie virtuale. Fiecare mod ofer` control precis [i operare u[oar`, permi]ându-i operatorului s` maximizeze performan]ele tractorului.

Folosind tehnologia CAN BUS, monitorul Intelliview™ III poate fi utilizat pentru a comanda [i monitoriza utilaje mari.

Ecranul poate fi folosit [i pentru sistemul de 

Autoghidare New Holland prin GPS. Acest sistem de ghidare se instaleaz` op]ional \n fabric` [i const` \n senzor de virare, valve de comand` [i control, hidraulic` [i cabluri.

Receptorul GPS [i Controlul Naviga]iei pot fi instalate ulterior, permi]ându-i operatorului fie s` urm`reasc` anumite c`r`ri prestabilite, fie pentru cartare. Pentru clien]ii care doresc s` exploateze toate avantajele tehnologiei DGPS, sistemul de virare New Holland IntelliSteer face tractorul T7000 AutoCommand s` vireze singur de-a lungul traiectoriilor marcate la o trecere anterioar`.

Ultimele genera]ii de trasmisii cu varia]ie continu` asigur` un consum redus de combustibil fa]` de alte transmisii, deoarece motorul func]ionez` permanent la parametri optimi.

Sarcina maxim` permis` a vehiculului este de 13.000 kg, la 50 km/h; sunt disponibile dou` variante: de 40km/h, respectiv 50km/h.

Tractorul T7000 este fabricat de Fabrica de Tractoare de Basildon (Anglia).

Pentru mai multe informa]ii, accesa]i site-ul www.nhr.ro.

Locul vacii de lapte performante este la câmpie, nu la munte V-am g`sit la târgul RomAgroTec. De ce aici?

La târgul RomAgroTec din acest an, l-am \ntâlnit pe dl {erban Nicu[or, administratorul societ`]ii Agroserv M`riu]a SRL, din jude]ul Ialomi]a.

Cresc`tor de vaci de lapte performante [i agricultor pe o suprafa]` de 4.500 de hectare, dl Nicu[or consider` c` viitorul agriculturii române[ti \l reprezint` fermele mari, industriale, iar sprijinirea lor ar trebui s` fie o prioritate a Ministerului Agriculturii. |n opinia dânsului, zootehnia este sectorul cel mai defavorizat, iar m`surile de \ncurajare pe care le propune autoritatea, \n cazul cre[terii vacilor de lapte, de exemplu, nu sunt \n m`sur` s` stimuleze marile investi]ii.

50 Iunie 2010

Am venit la târgul RomAgroTec deoarece este una dintre metodele de a te informa asupra nout`]ilor ap`rute pe pia]a utilajelor [i ma[inilor agricole. Un alt avantaj este acela c`, pe perioada expozi]iei, firmele lanseaz` anumite oferte [i astfel ai [ansa de a cump`ra la un pre] mai bun. De exemplu, am v`zut un combinator fabricat de SC Mecanica Ceahl`u cu un raport calitate/pre] foarte bun. De asemenea, la târg te \ntâlne[ti cu oameni noi [i creezi anumite leg`turi de afaceri. Ca o p`rere, edi]ia din acest an pare s` fi strâns mai pu]ini ofertan]i [i expozan]i.

V` intereseaz` s` achizi]iona]i ceva anume?

M` intereseaz` s` achizi]ionez o remorc` tehnologic` pentru furajare, \ns` n-am g`sit dimensiunile care mi-ar fi trebuit, dar am discutat cu firma ofertant` [i cred ca va reu[i s` \mi ofere ce \mi trebuie.

Remorca tehnologic` o aleg \n func]ie de num`rul animalelor care trebuie hr`nite, dup` tipul de ad`post, dimensiunea u[ilor [i puterea tractorului care o ac]ioneaz`.

Exist` [i varianta autopropulsat`, mai scump`, dar mai eficient`, deoarece tractorul \l po]i folosi la o alt` treab`, iar remorca este utilizat` strict pentru furajare. |n orice caz, sunt multe aspecte pe care le iau \n calcul când cump`r un utilaj sau o ma[in` agricol`.

Referitor la achizi]ii, a[ vrea s` mai cump`r dou` combine, \ns` a[tept campania de recoltare s` v`d ce produc]ii

voi ob]ine [i la ce pre]uri voi putea s` valorific produsele agricole.

Pentru c` a]i adus vorba de produc]ii [i pre]uri, a[ dori s` v` \ntreb cum crede]i c` vor fi acestea \n apropiata campanie de recoltare.

Noi, agricultorii, lucr`m \n „cea]`”. Nu prea [tim la ce pre]uri putem valorifica [i, mai grav, nici nu putem previziona. Nu am prea mult` \ncredere \n politicile guvernamentale [i nu [tiu la ce s` m` a[tept \n ceea ce prive[te sprijinul pentru fermieri. Nu [tim ce m`suri guvernamentale vor fi dac` se ob]in produc]ii mari sau mici. Lucr`m f`r` s` [tim ce va fi [i aceasta din cauza lipsei unei strategii na]ionale pentru agricultur` de care vorbe[te toat` lumea, \ns` nimeni nu se apuc` s-o fac` [i nici nu cred c` altcineva, \n afar` de fermieri, ar trebui s-o fac`.

Ce p`rere ave]i despre programul „Rabla” pentru tractoare?

Programul „Rabla” este ceva mai mult decât nimic. |n ferm` am tractoare vechi [i b`nuiesc c` to]i agricultorii au, \ns` prea repede nu vom sc`pa de ele, deoarece prima de casare care se acord` prin acest program este mic`. |n schimbul tractorului vechi prime[ti circa 4.000 de euro, iar pre]ul unuia nou porne[te de la cel pu]in 15.000 de euro, variind \n func]ie de puterea ma[inii, de marc` etc. |n acest an, fermierii \ntâmpin` foarte multe probleme financiare, subven]iile au venit

Sunte]i un cresc`tor important de vaci de lapte, ce p`rere ave]i despre sprijinirea acestui sector?

Dup` p`rerea mea, \n acest an, cel mai defavorizat sector este cel zootehnic, iar ramura cea mai afectat` este cea reprezentat` de vaca de lapte performant`.

Ministerul Agriculturii face eforturi pentru sprijinirea vacii de lapte la munte, \ns` vaca Holstein, care d` lapte de calitate superioar`, se cre[te la câmpie. Oriunde \n lume, locul vacii de lapte este la câmpie.

Cred c` ministrul ar trebui s`-[i schimbe consilierii. Nu cred c` este cazul s` facem experimente \n România, c`ci vaca de lapte performant` se cre[te \n zonele de câmpie, acolo unde exist` \n cantit`]i corespunz`toare porumb de siloz [i fânul de lucern`, iar distribu]ia gunoiului de grajd se poate face pe suprafe]e \ntinse. |n zona de munte se cresc anumite rase de vaci de lapte, pentru a realiza produse tradi]ionale, specifice zonei. Produc]ii \nsemnate de lapte se ob]in \n California, Israel, sudul Spaniei, Fran]ei, Italiei. Mai mult, dac` ne uit`m la cei care au venit din Belgia, Danemarca sau Italia, nici unul nu a venit s` fac` ferm` familial` \n România, ci exploata]ii de mii de hectare, cu un num`r mare de capete de animale. Trebuie s` ne \ntreb`m ce fel de agricultur` ne dorim, una bazat` pe ferme familiale, cum dore[te ministrul,

sau o agricultur` performant`, pentru a atinge acel deziderat de a nu mai importa peste 80% din produsele agroalimentare.

Trebuie s` ne uit`m la ]`rile din jur, la Ungaria, de exemplu, care a sus]inut sectorul zootehnic, iar acum are ferme de vaci de lapte cu mii de capete [i consecin]a direct` este c` jum`tate din procesatorii din Transilvania aduc lapte de acolo. |ncet, \ncet, \ncepem s` nu mai aducem doar produse finite pe pia]a româneasc`, ci [i materii prime, ceea ce este [i mai grav.

Se pare c` nici \n acest an România nu va putea atinge cota de lapte. |ntr-adev`r, nu cred c` vom atinge nici \n acest an cota de lapte stabilit` pentru România [i sper c` fermierii care vor dep`[i cota nu vor pl`ti penalit`]i.

Ce p`rere ave]i despre subven]ia pe cap de animal?

Aceast` subven]ie se va acorda pân` \n 2013, iar anul trecut a fost de 571 lei/cap de animal. România are posibilitatea de a ridica aceast` subven]ie de la un total de 184 de milioane de euro la 245 milioane de euro, important este s` se doreasc` stimularea sectorului zootehnic.

Mecanismul de acordare a subven]iilor este unul defectuos, pentru c` nu este normal ca aceia care au avut vaci la 30 ianuarie 2008, dat` de referin]`, s` primeasc` sprijin indiferent dac` au f`cut sau nu modific`ri ale efectivului de animale, iar cei care \nfiin]eaz` ferme noi s` nu aib` posibilitatea de a primi subven]ie. Este o abera]ie [i cred c` nu a fost explicat` situa]ia foarte clar la Bruxelles. Normal este ca subven]ia s` ajung` efectiv la oamenii care au animale.

Se vorbe[te despre eficien]a sc`zut` din agricultur`, \ns` vinova]i nu sunt fermierii,

ci aceia care au hot`rât cum, cât [i la ce tip de activitate s` se acorde subven]ie.

Dac` nu vom avea o strategie, o ]int` pe care România s-o ating` \n urm`torii ani, probabil c` vom continua s` vorbim despre bani investi]i \n agricultur` cu efect zero.

Ce planuri de viitor ave]i? |n toamn`, am adus din Germania 100 de juninci gestante [i sper s` fie ultimele aduse, deoarece din 2012 ferma noastr` ar putea deveni furnizor de juninci gestante pentru pia]a româneasc`, [i nu numai.

Noi ne preg`tim \mpreun` cu asocia]ia Holstein s` conducem registrul genealogic.

Acest lucru se \ntampl` \n toat` lumea, nu statul conduce registrul, ci fermierii.

Am aflat c` din acest an nu se mai dau subven]ii pentru registrul genealogic.

Problema principal` nu este aceea c` nu vom mai primi subven]ii, ci aceea c` statul român a cheltuit prin contracte, pentru controlul oficial [i pentru registrul genealogic, multe miliarde de lei f`r` nici un efect. Ne trezim acum, \n 2010, c` din aceast` munc` de ameliorare, din acest efort financiar nu am ob]inut nici un rezultat. }ara noastr` nu are \n momentul de fa]` nici un taur românesc \n testare. Atunci se pune urm`toarea \ntrebare: pentru ce s-au cheltuit acei bani? Import`m material seminal [i continu`m s` facem acest lucru pentru c` este singura modalitate de a avea genetic` performant`. Noi am dori ca o parte din materialul seminal s` provin` de la taurii no[tri, \ns` pentru aceasta trebuie s` avem un program de ameliorare, carte de ras` bine organizat`, iar controlul oficial s` fie realizat de c`tre organisme acreditate.

Vrem s` fim l`sa]i s` ne facem treaba \n continuare, chiar f`r` sprijin din partea statului, s` facem controlul [i reproducerea de ras` pentru c` noi, fermierii, [tim s` facem aceast` activitate a[a cum trebuie.

Iunie 2010 51

Ana MUST~}EA

cu \ntârziere, sprijinul pentru motorin` nu [tim când se va acorda, iar alte tipuri de sprijin nu se mai acord`.

Pentru c` posibilit`]ile de sus]inere a agriculturii sunt foarte mici, aproape inexistente, cred c` nici nu trebuie s` ne angaj`m \n prea multe investi]ii. Pân` când nu vom vedea cum vor fi recolta, pre]urile, \ncas`rile, nu ne vom putea angaja \n demararea unor investi]ii.

Biodiversitate [i agricultura ecologic` Asocia]ia „Bio-România” \n parteneriat cu Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a organizat la data de 4 iunie, \n Aula Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice, Conferin]a Interna]ional` cu tema „Biodiversitate [i Agricultura Ecologic`”. Aceast` manifestare s-a desf`[urat [i datorit` faptului c` 2010 a fost declarat „Anul Interna]ional al Biodiversit`]ii”.

Invitatul special al evenimentului a fost dl Pierre Rahbi, agricultor, cercet`tor, scriitor, cuget`tor francez de origine algerian` [i unul dintre pionierii agriculturii ecologice în Fran]a. Rahbi [i-a consacrat existen]a, de mai bine de 45 de ani, luptei pentru con[tientizarea necesit`]ii de a schimba rela]ia distrug`toare [i pr`d`toare dintre noi - oamenii - [i p`mântul care ne hr`ne[te [i ne g`zduie[te. |n cadrul conferin]ei, [i-a exprimat foarte clar dezacordul cu privire la folosirea pesticidelor \n agricultur` [i cultivarea plantelor modificate genetic. „P`mântul este viu [i, dac` folosim produse chimice, \ngr`[`minte, tot lan]ul vie]ii va fi afectat.

Oblig`m plantele s` absoarb` aceste pesticide [i, mai devreme sau mai târziu, aceste substan]e introduse \n p`mânt se vor reg`si \n ciclul vie]ii. (...) Sub pretextul c` plantele modificate genetic vor salva omenirea de la foamete, firmele mari câ[tig`. OMG sunt organisme «himerice», pentru c` niciodat` natura nu le-a prev`zut, iar impactul cel mai mare va fi asupra ]`rilor s`race. Agricultura ecologic` este solu]ia”, a afirmat dl Pierre Rahbi.

Scopul conferin]ei interna]ionale a fost de a educa, informa [i con[tientiza societatea româneasc` cu privire la importan]a agriculturii ecologice.

Asocia]ia „Bio-România” este un partener puternic de dialog cu autorit`]ile statului, sprijin` crearea condi]iilor economice favorabile de dezvoltare a produc]iei, proces`rii [i comer]ului cu produse ecologice române[ti.

Ana MUST~}EA

Târgul na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale

În perioada 4-6 iunie 2010, a avut loc prima edi]ie a „Târgului na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale”, produse ob]inute în ferme [i gospod`rii ]`r`ne[ti.

Evenimentul se va desf`[ura la sfâr[itul fiec`rei s`pt`mâni, în curtea Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu-{i[e[ti’ (ASAS).

52 Iunie 2010

La prima edi]ie a târgului, au participat circa 25 de produc`tori, majoritatea fiind din Maramure[.

Din partea acestora, ne-a vorbit dl Ioan T`t`ran, pre[edintele Asocia]iei Produc`torilor de Produse Tradi]ionale [i Ecologice (APPTE) Maramure[: „Asocia]ia APPTE, consecvent` în promovarea valorilor cultural-tradi]ionale ale satului românesc, î[i propune realizarea mai multor evenimente, la care produc`torii de produse tradi]ionale, me[terii populari, grupurile folclorice s` etaleze frumuse]ea [i farmecul satului maramure[ean. Din acest motiv, ne bucur`m s` colabor`m cu organizatorii, pentru a realiza un târg permanent cu produse tradi]ionale române[ti, de unde oamenii s` se poat` aproviziona constant. Hot`rârea noastr` este legat` [i de profesionalismul, de calit`]ile manageriale ale celor care au gândit c` este benefic` aceast` manifestare pentru fermieri ca noi“.

Din jude]ul Bra[ov au fost aduse sortimente de brânzeturi din lapte de vac`, oaie, capr` sau bivoli]`, în coaj` de brad, iar produsele apicole au fost, în mare parte aduse din S`laj, Arad [i

Prahova. Alte produse prezentate la târg au fost: cârna]i [i salamuri, preparate dup` re]ete ]inute secret în familiile din mediul rural; p`str`v din satul Cighe[, comuna Palanca, jude]ul Bac`u, cu tradi]ionala m`m`ligu]` moldoveneasc`, aromat cu usturoi [i leu[tean; sarmale tradi]ionale maramure[ene în foi de varz` acr` „de acas`”, umplute cu p`sat; bomboane dacice, o minune din prun` afumat`, cu miez de nuc`, trecut` prin miere [i uscat` în cuptor; gemuri [i dulce]uri din fructe de p`dure; pr`jituri de cas`, turt` dulce [i halvi]`; pâine de cas`; b`uturi din siropuri naturale; vin ecologic, germeni de grâu, miere [i brânz` ecologic`. În cadrul târgului, au avut loc diferite ac]iuni dedicate vizitatorilor, în cadrul campaniei „S`n`tatea ta are culoare?“, prin care s-a urm`rit cre[terea consumului de lapte [i de produse lactate, pentru o alimenta]ie s`n`toas`.

De asemenea, cei care au trecut pragul „Târgului na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale” au putut afla povestea ]estului.

Târgul a fost organizat de Media Link Business, cu sprijinul ASAS.

www.euro-ferma.ro

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

7.05.2010 - 28.05.2010

PIA}A GRâULUI Pia]a grâului a reac]ionat la venirea ploilor, acest lucru relaxând pu]in situa]ia privind stresul hidric.

Previziunile cu privire la sfâr[itul lunii mai nu anun]` precipita]ii semnificative, ceea ce determin` operatorii de pe pia]` s` fie extrem de pruden]i, deoarece \n anumite zone pierderile de recolt` pot fi ireversibile.

Pre]ul grâului la sfâr[itul lunii mai a fost de 125,9 euro/ton`, FOB Rouen, calitatea standard, pentru livr`rile din luna iunie.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului a fost de 147 euro/ton`, FOB Bordeaux, pentru livr`rile din luna iunie 2010. Pre]ul porumbului tinde s` se refac` pe pia]a european`, profitând de numeroase elemente de sus]inere, printre care amintim o cerere consistent`.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

7 mai 2010

143.7

171.7

146.9

14 mai 2010

140.5

167.9

145.9

21 mai 2010

145.7

169.3

151.3

28 mai 2010

141.3

164.9

152.3

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

7 mai 2010

183.5

202.3

102.7

14 mai 2010

170.3

185.7

104.3

21 mai 2010

174.7

190.7

107.3

28 mai 2010

169.3

190.3

105.7

PORUMB

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului furajer, FOB Rouen, a fost de 95 euro/ton`, \n cazul livr`rilor din luna iunie 2010. Pre]ul a pierdut circa 3 euro/ton` fa]` de nivelul de la jum`tatea lunii mai, ca urmare a influen]ei pie]ei grâului.

54 Iunie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

7 mai 2010

90.3

96.7

95.7

97.7

102.3

113.7

14 mai 2010

95.7

96.9

95.7

96.9

102.3

113.7

21 mai 2010

84.7

96.3

97.7

96.7

102.7

113.7

28 mai 2010

91.3

97.7

101.3

96.9

105.7

115.7

PIA}A SOIEI Pe pia]a american`, pre]ul semin]elor de soia a sc`zut, chiar dac` cererea a r`mas mare, \ns` exportul este sub a[tept`ri. Operatorii chinezi nu sunt hot`râ]i \n ceea ce prive[te achizi]ionarea de noi cantit`]i de soia sau produse derivate din aceasta.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

7 mai 2010

349.5

370.3

865.9

14 mai 2010

348.5

372.3

875.3

21 mai 2010

343.7

370.3

840.5

28 mai 2010

344.5

371.3

859.9

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei, cu livrarea \n luna noiembrie, este de 310 euro/ton`, acesta câ[tigând 3,5 euro/ton` fa]` de pretul \nregistrat la mijlocul lunii mai. Pre]ul rapi]ei r`mâne la un nivel ridicat, ca urmare a unei cereri foarte bune venite din partea procesatorilor.

Data

Bursa din Paris

7 mai 2010

301.3

14 mai 2010

304.7

21 mai 2010

300.7

28 mai 2010

306.9

Floarea soarelui semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI |n Europa, operatorii, „\nc`lzi]i” de volatilitatea dolarului american fa]` de moneda unic`, au ezitat s` se manifeste pe pia]`. Cursul de schimb a ocupat \ntotdeauna un loc important pe pia]a produselor agricole.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

7 mai 2010

915.7

7 mai 2010

335.3

14 mai 2010

920.7

14 mai 2010

335.3

21 mai 2010

910.7

21 mai 2010

337.7

28 mai 2010

900.7

28 mai 2010

335.7

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Iunie 2010 55

Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 104/4 mai 2010

privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agen]iile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine [i ovine - M.O. nr. 0296/6 mai 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale SanitarVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 41/30 aprilie 2010 privind calificarea exploata]iilor de bovine în raport cu bruceloza bovin` - M.O. nr. 0303/10 mai 2010

Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr.

713/6 mai 2010 privind

aprobarea cotelor de recolt` pentru speciile de faun` de interes cinegetic, la care vânarea este permis`, pentru sezonul de vân`toare 15 mai 201014 mai 2011 - M.O. nr. 0308/12 mai 2010 56 Iunie 2010

Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii nr. 109/12 mai 2010 privind

modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 1366/2005 pentru aprobarea Regulilor [i normelor tehnice privind producerea în vederea comercializ`rii, controlul [i certificarea calit`]ii [i/sau comercializarea semin]elor de legume - M.O. nr. 0323/17 mai 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale SanitarVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 42/12 mai 2010 pentru modificarea Normei sanitarveterinare privind standardele minime pentru protec]ia g`inilor ou`toare, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr.

136/2006 - M.O. nr. 0333/19 mai 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale SanitarVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 45/17 mai 2010

pentru aprobarea Normei sanitarveterinare privind condi]iile sanitarveterinare de func]ionare a târgurilor de animale vii - M.O. nr. 0333/19 mai 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale SanitarVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor din 17 mai 2010 al privind condi]iile sanitar-veterinare de func]ionare a târgurilor de animale vii - M.O. nr. 0333/19 mai 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale SanitarVeterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 46 din 17 mai 2010 privind modificarea Ordinului

pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 5/2010 privind informarea consumatorilor în leg`tur` cu produsele [i serviciile supuse controlului sanitar-veterinar [i pentru siguran]a alimentelor care sunt puse la dispozi]ia acestora de c`tre persoanele fizice [i juridice - M.O. nr. 0333/19 mai 2010

www.euro-ferma.ro

de comercializare în România a produselor medicinale veterinare autorizate prin procedur` na]ional` - M.O. nr. 0345/25 mai 2010

Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr. 740/13 mai 2010 privind aprobarea Normelor

metodologice de agreare a exper]ilor evaluatori, membri titulari ai Asocia]iei Na]ionale a Evaluatorilor din România, care desf`[oar` activit`]i de evaluare a terenurilor forestiere [i agricole supuse exproprierii - M.O. nr. 0351/27 mai 2010

Legea nr. 88/21 mai 2010

privind aprobarea unor m`suri financiare pentru întreprinderile mici [i mijlocii din industria berii - M.O. nr. 0351/27 mai 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr.

48/26 mai 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare [i pentru siguran]a alimentelor privind autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitarveterinar [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0354/28 mai 2010

Actul ministrului Mediului [i P`durilor din 6 mai 2010 - Ghid

de finan]are a Programului privind cre[terea produc]iei de energie din surse regenerabile - M.O. nr. 0341/21 mai 2010

Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr. 714/6 mai 2010

pentru aprobarea Ghidului de finan]are a Programului privind cre[terea produc]iei de energie din surse regenerabile - M.O. nr. 0341/21 mai 2010

Ordinul nr. 718/7 mai 2010 al ministrului Mediului [i P`durilor pentru aprobarea Normelor

metodologice privind atestarea persoanelor fizice [i juridice care efectueaz` proiectarea [i/sau execut` lucr`ri de îmbun`t`]iri funciare din domeniul silvic - M.O. nr. 0342/21.05.2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 47/21 mai 2010

pentru aprobarea Normei sanitarveterinare privind modul de solu]ionare a cererilor pentru transferul autoriza]iilor

www.euro-ferma.ro

Ordinul nr. 126/26 mai 2010 al Ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare [i control, precum [i a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizat` în agricultur` - M.O. nr. 0354/28 mai 2010

Hot`rârea Guvernului României nr. 498/26 mai 2010

privind modificarea Hot`rârii Guvernului României nr. 365/2010 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.233/2009 al Comisiei produc`torilor de lapte [i produse lactate, grav afecta]i de criza din sectorul lactatelor - M.O. nr. 0360/1 iunie 2010

Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 120/19 mai 2010 privind aprobarea Suplimentului nr. 1 al Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur` din România pentru anul 2010 - M.O. nr. 0366/3 iunie 2010

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 49/2 iunie 2010 privind calificarea exploata]iilor de bovine în raport cu tuberculoza bovin` [i leucoza enzootic` bovin` - M.O. nr.

0367/3 iunie 2010

Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 131/2 iunie 2010

privind modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominaliz`rii arealelor viticole [i încadr`rii localit`]ilor pe regiuni viticole, podgorii [i centre viticole - M.O. nr.

0371/4 iunie 2010

Actul ministrului Agriculturii Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 132/2 [i Dezvolt`rii Rurale nr. 119/19 mai 2010 privind aprobarea Procedurii iunie 2010 pentru modificarea [i preliminare de înregistrare a cererilor de protec]ie a noilor denumiri de origine, a indica]iilor geografice [i a men]iunilor tradi]ionale ale produselor vitivinicole la nivel na]ional [i de modificare a condi]iilor specifice ale produselor vitivinicole ob]inute într-o denumire de origine controlat` sau o indica]ie geografic` - M.O. nr. 0356/31 mai 2010

completarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr.

247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/ reconversie a planta]iilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014 - M.O. nr. 0371/4 iunie 2010

prin Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr.

765/2009 - M.O. nr. 0356/31 mai 2010

pentru promulgarea Legii privind împ`durirea terenurilor degradate - M.O. nr. 0376/7 iunie 2010

Legea nr. 100/3 iunie 2010 Ordinul ministrului Agriculturii privind împ`durirea terenurilor degradate - M.O. nr. 0376/7 iunie 2010 [i Dezvolt`rii Rurale nr. 124/25 mai 2010 pentru modificarea Normei Decretul pre[edintelui cu privire la animalele de reproduc]ie de României nr. 542/2 iunie 2010 ras` pur` din specia bovine, aprobat`

Iunie 2010 57

Victor V~T~MANU

Valori nestemate ale istoriei Un obicei românesc - Sânzienele Obiceiurile legate de Sânziene se pierd departe, \n timp. Sunt datini autohtone, al c`ror nume dac s-a pierdut. S-a p`strat numele roman - Sânziana, care provine de la Sâncta Diana, zei]a silvestr`, care circul` [i ast`zi \n Ardeal, [i cel slav, de la Dr`gaica, venit mai târziu, care circul` \n Muntenia [i Oltenia. De[i sunt asociate s`rb`torii cre[tine a Na[terii Sfântului Ioan Botez`torul [i a Aducerii Moa[telor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele \[i au originea \ntr-un str`vechi cult solar. Sânzienele erau considerate, \nc` din vremea lui Cantemir, ca reprezent`ri fitomorfe (Florile de Sânziene) [i divinit`]i antromorfe. |n credin]a popular`, Sânzienele erau considerate a fi ni[te femei frumoase, ni[te adev`rate preotese ale soarelui, divinit`]i nocturne ascunse prin p`duri \ntunecate, neumblate de om. Nu este exclus ca \n vremuri \ndep`rtate, popula]ia din mun]i s` se fi \ntâlnit la momentele solsti]iale (Sânzienele) sau echinoc]iale pentru a s`vâr[i ritualuri \nchinate Soarelui, zeul suprem d`t`tor de lumin`, caldur` [i hran`.

Megali]ii din Muntii C`limani, pe care s-au descoperit \nsemne solare (rozete, soarele antropomorfizat) pot fi m`rturii \n acest sens, Mun]ii C`limani fiind locul unde se desf`[urau unele s`rb`tori de var`, din care au derivat, mai apoi, nedeile locale.

Conform tradi]iei, Sânzienele plutesc \n aer sau umbl` pe p`mânt \n noaptea de 23 spre 24 iunie, cânt` [i danseaz`, \mpart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile c`s`torite, \nmul]esc animalele [i p`s`rile, umplu de leac [i miros florile [i t`m`duiesc bolile [i suferin]ele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezent`ri fantastice aduc`toare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni [i foarte d`un`toare, lovindu-i pe cei p`c`to[i cu „lan]ul Sânzienelor”, pot stârni din senin vijelii, pot aduce grindina, l`sând câmpul f`r` rod [i florile f`r` de leac. S`rb`toarea de Sânziene, care se pr`znuie[te la data de 24 iunie, este legat` de cultul recoltei, al vegeta]iei [i al fecundit`]ii [i se p`streaz` \n ea, ca de fapt \n toat` tradi]ia româneasc`, un amestec fascinant de cre[tinism, p`gânism [i de vr`jitorie. |n Noaptea de Sânziene, 58 Iunie 2010

ielele (Rusaliile) pot fi \mblânzite [i fetele tinere pot s`-[i afle destinul, sp`lându-se, la r`s`ritul soarelui, cu rou` curat` de pe flori. Sânzienele sunt plante cu flori galben-aurii [i pl`cut mirositoare. Cresc prin livezi, p`[uni, margini de p`duri [i poieni]e. |nso]ite de muzica [i chiuiturile flac`ilor, fetele adun` florile de Sânziene \n buchete, fac colane [i \mpletesc cununi circulare [i cruciforme sau le strâng \n buche]ele. Aceste coroni]e [i buche]ele sunt aduse \n sat, unde sunt a[ezate pe por]i, u[i, ferestre, pe [uri, pe stupi [i chiar \n straturile de legume, \n credin]a c` ele vor ocroti casa [i gospod`ria de puterea for]elor malefice, aducând totodat` noroc, s`n`tate [i bel[ug oamenilor, animalelor [i sem`n`turilor (vor \nflori ca Sânzienele).

Florentina-Clarisa Florica [i colaboratorii (2009) arat` c`, \n noaptea de Sânziene, femeile pornesc \n plin` noapte spre locuri [tiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac [i descântece. Multe dintre florile [i ierburile care se culeg \n aceast` zi se duc la biseric`, cu credin]a c` ele vor fi sfin]ite [i prin aceasta vor fi cur`]ite de influen]ele negative ale Rusaliilor, un fel de zâne rele ale p`durilor. Numai astfel, se zice, vor fi bune de leac. Al`turi de func]ia de ap`rare, Sânzienele erau socotite uneori de fetele tinere [i un mijloc de a-[i afla ursitul, dar [i timpul când se vor m`rita.

Cununile b`rba]ilor, \mpletite \n form` de cruce, iar cele ale fetelor, \n form` de cerc, sunt aruncate pe cas`. Dac` jerbele se opresc pe acoperi[, e semn de nunt`, iar dac` nu, ursitul sau ursita mai trebuie astepta]i. De asemenea, se considera c` omul va trai mai mult \n cazul \n care coroni]a r`mânea pe cas` sau, dimpotriv`, c` va muri repede, atunci când coroni]a aluneca spre marginea acoperi[ului sau c`dea de pe acesta. |n unele sate exist` obiceiul ca pe drumul de \ntoarcere c`tre sat fetele s` priveasc` prin cunun`, pentru ca, \n func]ie de vârst` [i \nsu[irile fizice ale persoanei v`zute, s` deduc` [i calit`]ile morale ale viitorului so]. Fetele \[i pun flori de Sânziene ne\mpletite sub c`p`tâi. |n acea noapte, ele \[i vor visa ursitul. Dac` vor fi purtate \n p`r sau \n sân de fecioare sau tinere neveste, acestea vor deveni atr`g`toare [i dr`g`stoase. |n unele zone,

fetele \[i f`ceau coroni]e din Sânziene, pe care le l`sau peste noapte \n gr`dini sau \n locuri curate. Dac` diminea]a g`seau coroni]ele pline de rou`, era semn sigur de m`riti[ \n vara care \ncepea. |nainte de r`s`ritul Soarelui, fetele [i fl`c`ii se apropie de oborul vitelor. Cununile sunt aruncate \n coarnele vitelor. Dac` ginga[a coroni]` se opre[te \n cornul unei vite tinere, fata se va m`rita dup` un tân`r, iar dac` se opre[te \n cornul unei vite b`trâne, ursitul va fi un om \n vârst`. Gospodarii \ncercau s` afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene; \n seara din ajunul s`rb`torii ag`]au cununi de Sânziene la col]ul casei orientate c`tre r`s`rit [i, dac` a doua zi \n coroni]e erau prinse fire de p`r de la anumite animale sau puf/pene de la p`sari, considerau c` anul va fi bun, mai ales pentru acestea. |n ajun de Sânziene, se \ntâlnesc fetele care vor s` se m`rite cu fl`c`ii care doresc s` se \nsoare. B`ie]ii fac ruguri, aprind f`clii [i le \nvârtesc \n sensul mi[c`rii Soarelui, strigând: „Du-te Soare, vino Lun` Sânzienele \mbun`, S` le creasc` floarea-floare, Galben`, mirositoare, Fetele s` o adune, S` le prind` \n cunune, S` pun` la p`l`rie, Floare pentru cununie, Babele s` le rosteasc`, Pân`-n toamn` s` nunteasc`”.

A doua zi, \n zori, cetele de feciori str`bat satele cu flori de Sânziene la p`l`rie, \n semn c` au v`zut cununile de flori pe hornurile de la casa fetelor care-i intereseaz`. Ei chiuiesc, cânt` [i strig`: „Du-te Lun`, vino Soare, C` tragem la-nsur`toare, Cununile neursite, Zac sub hornuri azvârlite”.

Fetele se \mbrac` de s`rb`toare, \[i pun marame albe pe cap [i coroni]e din floarea galben` [i spice de grâu. La brâu sunt \ncinse cu flori de Dr`gaic` (de Sânziene), iar \n mâini ]in spice de grâu [i seceri.

www.euro-ferma.ro