Revista AGRIMEDIA - Iulie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - July 2010 by Ionut Vinatoru

România, \n vâltoarea apelor «Speran]a este minunat`, \n primul rând pentru c` aceasta exist`» George Clemenceau Consemnat` \n cronicile vremii, prezent` [i \n memoria colectiv` a ultimilor ani, drama poporului român, pricinuit` de ploile diluviene, se perpetueaz` cu o caden]` tot mai accelerat`. Astfel, din 2005 pân` \n prezent, românii s-au confruntat cu patru valuri de inunda]ii majore. Se invoc` fenomene astronomice excep]ionale, \n strâns` leg`tur` cu \nc`lzirea global`. O fi un grùnte de adev`r [i \n aceast` ipotez`, dar nu se prea explic` de ce factorii responsabili au minimalizat tragediile consumate \n anii anteriori la Bechet, Rast-Bistre], Vadul - Ro[ca, Sùce[ti, Banat [i nu au luat m`suri de amploare pentru contracararea lor. Nu este prea clar, de exemplu, de ce \n epoca investing`rii satelitare a planetei, a performan]elor atinse de telecomunica]ii [i tehnica de calcul, locuitorii din Dorohoi, Cânde[ti, Gura Humorului, Sucevi]a, Mil`sù]i, Voievodeasa, Sùce[ti, T`m`[eni, Damuc - câteva dintre reperele suferin]ei [i disper`rii românilor - au aflat tardiv despre amploarea ploilor generatoare de inunda]ii, care le-au v`muit avutul [i le-au r`pit fiin]e dragi. Ministerul Mediului [i P`durilor, respectiv Regia Apele Române, ANIF, SNIF [i celelalte institu]ii cu responsabilit`]i \n domeniu ar trebui s` justifice resursele bugetare [i din surse externe alocate anual pentru lucr`ri de \ndiguire, consolid`ri de maluri, regulariz`ri de cursuri de ap`. Altfel nu se mai poate. Este condamnabil, de asemenea, c`, \n vreme ce autorit`]ile locale din zonele sinistrate, Inspectoratele pentru Situa]ii de Urgen]`, jandarmii, poli]ia local`, pompierii, militarii [i institu]iile sanitare - adev`ra]ii eroi ai acestor zile -, cu devotament [i spirit de sacrificiu, au smuls din ghearele mor]ii sute de semeni [i au salvat bunuri, o parte din ale[ii poporului, \[i iroseau timpul \n dispute sterile. Oare pe ace[ti oameni nu \i impresioneaz` suferin]a [i dezn`dejdea celor care prin votul lor i-au propulsat \n forul legiuitor al ]`rii? Poate ar trebui s`-i preocupe [i s` g`seasc` solu]ii \mpreun` cu Guvernul pentru a le alina suferin]ele. |n acest, sens ar putea avea \n vedere m`car cugetarea unui copila[ din zona Volov`], care, cu hìnu]ele ude, timorat de furia apelor, a conchis \n urm` cu câteva zile: «Pân` acum ne-a ajutat Dumnezeu, de acum \ncolo - cine [tie?». Aceast` cugetare se poate extrapola asupra existen]ei fiec`ruia dintre noi, având \n vedere pagubele enorme care se \nregistreaz` \n aceste zile [i \n agricultur`. Simona MUNTEANU

Iulie 2010

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

Editorial

|n dialog cu fermierii

APIMAR intr` \n parteneriat cu VDMA

Alt atentat la securitatea alimentar` [i energetic`, preg`tit \n «laboratoarele» Ministerului Mediului

Din activit`]ile FAO România

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna iulie

Diversificarea comer]ului atenueaz` volatilitatea pie]elor?

Care sunt perspectivele sistemului de iriga]ii din Uniunea European`?

Discu]ii privind viitorul PAC

Tehnologia CLEARFI ELD, v`zut` \n câmp

Campionatul na]ional al fermierilor

O nou` provocare: utilizarea durabil` a produselor de protec]ia plantelor

Tehnologia de cultivare a fasolei de gr`din` \n cultura succesiv`

John Deere a deschis \n Germania un nou centru de inovare

eglaje tehnologice pentru organele de lucru de la R combinele de recoltat cereale p`ioase

Noua serie de tractoare Fendt 800 Vario

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

New Holland - un specialist de marc` \n recoltarea strugurilor

rumul vinului \n legendarul Peloponez [i echipamante D pentru vinifica]ie

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro

Lucr`ri apicole \n luna lui Cuptor

Apicultura - un sector de produc]ie bine organizat

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

Burse externe

Legisla]ie agricol`

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro Anul IV, Nr. 7 / 2010 (40) Iulie 2010 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]`

Iulie 2010

www.euro-ferma.ro

Iulie 2010

 |n dialog cu fermierii

• Ce p`rere ave]i despre calita t ob]inute la culturile p`ioase \

Viorel Cârjan, administrator SC Agriprod SRL, localitatea Vân`tori, jude]ul Gala]i, S = 1.000 ha „|n cadrul exploata]iei, am cultivat pe o suprafa]` de 100 ha rapi]`, orzul ocup` 200 ha, iar grâul de]ine 300 ha. La \nceputul lunii iulie, am reu[it s` finalizez recoltarea la rapi]`, iar la orz recoltasem la acea dat` doar jum`tate din suprafa]a sem`nat`. Este o campanie de recoltat foarte dificil`, care, din cauza condi]iilor meteorologice nefavorabile, se va prelungi pân` \n august. Pierderile cantitative \nregistrate la rapi]` se situeaz` la circa 40%, din cauza scutur`rii plantelor. Am recoltat [i noaptea, pentru a vedea produc]ia \n hambar. Ploile au afectat [i calitatea culturii de rapi]`, care la maturitate ajunsese la o umiditate de 13 pân` la 15%. La recoltare am reu[it s` respect indicele de corpuri str`ine de 3%, \ns` parametrii de umiditate recomanda]i nu i-am putut atinge, din cauza precipita]iilor. Ploile reveneau la un interval de 2-3 zile. Produc]ia estimat` era de 2,5-3 tone/ha, iar la recoltare am ajuns la o cantitate de doar 1.200 kg/ha. |n ciuda acestor pierderi calitative, dar mai ales cantitative, am reu[it s` vindem produc]ia de rapi]` la un pre] bun, de 1,1 lei/kg, ne-am acoperit cheltuielile de produc]ie [i am \nregistrat un profit de 10-15%. Rapi]a r`mâne astfel cea mai rentabil` cultur`. La cultura orzului, cele mai mari pierderi sunt calitative, deoarece nu mai prezint` uniformitate [i umiditatea produc]iei este foarte ridicat`. Din cauza umidit`]ii, combina nu recolteaz` eficient, iar pierderile pe care le estim`m la aceast` cultur` sunt \n propor]ie de 50%. O alt` problem` este pre]ul mic de valorificare, de 0,31 lei/kg, dar noi sper`m s` porneasc` de la cel pu]in 0,34 lei/kg. Nici pân` la aceast` dat` (8 iulie) nu am intrat s` recoltez grâul. Deprecierea calit`]ii la aceast` cultur` este foarte mare, grâul a \ncol]it \n spic [i paiul este \nnegrit. Nu [tim ce produc]ii vom ob]ine. Pe teren b`lte[te apa [i nu putem intra cu combinele la recoltat. |n privin]a pre]ului de valorificare la grâu, sper s` fie de cel pu]in 0,35 lei/kg. Toat` produc]ia ob]inut` la culturile p`ioase o valorific la firmele care mi-au furnizat inputuri. Nu voi \nmagazina produc]ia, pentru c` nu am un depozit modern [i \mi este team` ca pe timpul stoc`rii s` nu se deprecieze. Culturile pr`[itoare arat` foarte bine [i ne punem baza ca m`car prin produc]iile ob]inute la acestea s` compens`m pierderile \nregistrate.”

Iulie 2010

Constantin Grigore, administrator SC Agroserv Grig SRL, localitatea M`ic`ne[ti, jude]ul Vrancea, S = 850 ha „Am \nfiin]at cultura de rapi]` pe o suprafa]` de 276 de hectare. |nainte de ploi, estimam o produc]ie de 3.100 kg/ha, \ns` când am \nceput recoltarea am ob]inut, \n medie, doar 1.700 kg/ha, din cauza faptului c` silicvele s-au scuturat. Am \nregistrat pierderi destul de mari. Produc]ia am valorificat-o la un pre] de 1,1 lei/kg. Am terminat de recoltat grâul la jum`tatea junii iulie, iar produc]ia ob]inut` a fost de 3.200 kg/ha. Soiul pe care l-am cultivat este Dropia, s-a comportat foarte bine, boabele nu au \ncol]it \n spic. Cultiv de mul]i ani acest soi, pe care \l procur de la Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare Agricol` din Br`ila. La pre]ul actual de valorificare, de 0,4 lei/kg, nu sunt dispus s` vând recolta de grâu. Mai mult, de]in spa]ii moderne de depozitare, cu o capacitate de 2.000 de tone, [i toat` produc]ia de grâu o voi \nmagazina.”

a tea [i cantitatea produc]iilor \n acest an?

PF Ion Dedu, localitatea Po[ta Câln`u, jude]ul Buz`u, S = 1.320 ha

Daniel Ciobanu, administrator SC Prodagras SRL, localitatea D`miene[ti, jude]ul Bac`u, S = 300 ha „Pân` la aceast` dat`, jum`tatea lunii iulie, nu am reu[it s` intr`m la recoltare nici la rapi]`, nici la grâu. Suprafa]a ocupat` cu aceste culturi este de 120 de hectare. Din suprafa]a total` pe care o administrez, circa 10% este inundat`. Suntem foarte bulversa]i, pentru c` nu [tim ce o s` facem, \n condi]iile \n care nici prognoza meteorologic` pentru urm`toarele zile nu este \mbucur`toare. Rapi]a s-a scuturat \n propor]ie de 20-30% din cauza ploilor \nso]ite de vânt. |n privin]a grâului, pân` când nu vom recolta, nu vom [ti care este nivelul calitativ. Oricând pot ap`rea boli, fenomene de \ncol]ire a bobului \n spic din cauza umidit`]ii. Soiul pe care l-am cultivat are o rezisten]` mai mare la \ncol]ire, \ns` predispuse sunt soiurile care au un con]inut mai ridicat de gluten. Zilele trecute, o vijelie puternic` a distrus loturile de hibridare la porumb \n propor]ie de 60%. Floarea-soarelui este culcat` din cauza ploilor. |n jude]ul Bac`u, 10% din suprafa]a agricol` este afectat` de fenomenele climatice nefavorabile din ultima vreme, ploi abudente, inunda]ii [i vânt. Dup` atâtea probleme, am auzit c` unele firme de asigur`ri anuleaz` poli]ele de asigurare pe motiv c` s-a dep`[it perioada optim` de recoltare. O alt` problem` este aceea c` Ministerul Agriculturii ne-a trimis acum un proiect la Legea 381 privind acordarea desp`gubirilor \n caz de calamit`]i naturale \n agricultur`, \ns` fermierii nici nu au fost consulta]i. Chiar [i \n lege 1exist` anumi]i termeni ambigui, care mai mult \ncurc` decât s` rezolve lucrurile.” Iulie 2010

Ana Must~}ea

„Pe suprafa]a pe care o administrez, cultura rapi]ei ocup` 50 de hectare. Ini]ial, aceasta a fost \nfiin]at` pe 100 ha, \ns` din cauza faptului c` am \ntârziat cu sem`natul, plantele nu au intrat preg`tite \n iarn`. Am terminat cu recoltarea la aceast` cultur` \n jurul datei de 5 iulie, iar produc]ia medie ob]inut` a fost de 2.400 kg/ha. Calitatea a avut de suferit din cauza gradului ridicat de \mburuienare a culturii. Corpurile strìne din produc]ie au fost, din p`cate, \ntr-un procent destul de ridicat, de 5%. Spre deosebire de al]i agricultori care au \nregistrat pierderi din cauza scutur`rii rapi]ei, pot s` spun c` hibrizii pe care i-am ales \n cultur` au prezentat o rezisten]` foarte bun` din acest punct de vedere. Firma cu care am colaborat este SumiAgro. |n privin]a valorific`rii, produc]ia de rapi]` am vândut-o la un pre] de 1,06 lei/kg. O alt` cultur` de pìoase pe care am \nfiin]at-o este orzul de toamn`, care ocup` o suprafa]` de 80 de hectare. |n medie, produc]ia ob]inut` la aceast` cultur` a fost de 4.300 kg/ha. Calitatea a fost bun` [i am avut o propor]ie mai mic` de 2% de corpuri strìne \n recolt`. Pre]ul de valorificare este de 0,32 lei/kg, dar \n condi]iile \n care cantitatea ob]inut` a fost de 4 tone, cultura a r`mas rentabil`. Cultura grâului ocup` \n cadrul exploata]ie 225 de hectare, iar campania de recoltare o \ncep abia acum (9 iulie). Din fericire, cultura se prezint` bine \n câmp, boabele nu au \ncol]it \n spic, deoarece am cultivat soiul Boema, care \n condi]iile climatice din acest an s-a comportat foarte bine. Din ce am observat, soiurile Flamura sau Dropia cultivate \n alte exploata]ii au \nregistrat pierderi de cel pu]in 10%. Pre]ul de valorificare care se vehiculeaz` la grâu este de aproximativ 0,4 lei/kg. Am observat c` marii depozitari de cereale, precum Agricover, stocheaz` \n cantit`]i semnificative produc]ia de grâu, pentru a o vinde mai târziu, când pre]ul pe pia]` va fi mai ridicat. Inten]ionez s` depozitez [i eu 400 de tone.”

PROMOTOR jude]ul: BUZ~U Descrierea firmei:

SC PIONEER HI-BRED ROMÂNIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispozi]ia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapi]` [i soiuri de soia, cu o înalt` puritate genetic` [i acordarea de asisten]` tehnic`, precum [i a altor servicii pentru realizarea de produc]ii [i profituri mari.

Responsabilit`]i:

1. Men]inerea unui contact permanent cu distribuitorii [i clien]ii 2. Identificarea poten]ialilor clien]i 3. Administrarea conturilor de clien]i din regiune 4. Preg`tirea la standard Pioneer [i controlul loturilor [i a încerc`rilor din zona de activitate 5. Asigur` asisten]` directorului de vânz`ri la diferite activit`]i

Cei interesa]i sunt ruga]i s` trimit` CV la e-mail: cristina.rapcea@pioneer.com, dieter.krampulz@pioneer.com sau la fax 021/303.53.01, pân` la data de 15 iulie 2010.

Cerin]e:

- absolvent al unei facult`]i cu profil agronomic - abilit`]i de comunicare [i rela]ii personale excelente concentrate pe client - cuno[tin]e minime de calculator - posesor auto

Ofert`

- un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte - salariu motivant - instruire permanent` - posibilit`]i de avansare

Sumi Agro România SRL \[i schimb` sediul Importatorul [i distribuitorul de pesticide, seminte [i fertilizan]i foliari Summit Agro România anun]` relocarea sediului central al companiei pe strada Dr. Felix nr. 87, etaj 5, sector 1, Bucure[ti, \n apropierea Pie]ei Victoria. Celelalte date de contact au r`mas neschimbate: tel. 021/223.14.47/48/49, fax 021/223.14.92, web: www.sumi-agro.ro. O dat` cu dezvoltarea activit`]ii din România, Summit Agro România decide schimbarea sediului din Bucure[ti ,pentru a facilita o mai bun` desf`[urare a activit`]ii companiei. |n ultimii ani, Summit Agro România [i-a extins activitatea, incluzând, pe lâng` pesticide, produse cum sunt semin]ele, adjuvan]ii [i fertilizan]ii foliari. Summit Agro România este prezent` \n România din anii ’70, prin firma-mam` Sumitomo Corporation. |n 1997, a fost \nfiinta]` ca firm` \n România. Summit Agro România a \nceput prin a reprezenta \n ]ara noastr` produc`torii japonezi de pesticide. Având \n vedere renumele de care a beneficiat pe plan intern [i interna]ional, portofoliul de produc`tori renumi]i prin calitatea produselor lor a crescut \n mod constant. Printr-o strategie de reinventare [i o continu` adaptare la fluiditatea pie]ei agricole, Summit Agro România se dedic` [i mai mult satisfacerii nevoilor actualilor [i poten]ialilor clien]i pentru asigurarea unui nivel ridicat de prestare a servicilor. Pentru informa]ii suplimentare, v` rug`m adresa]i-v` domnului Valerian Istoc la: tel. 0748.196.364 sau 021/223.14.47/48/49.

Iulie 2010

CARIERE - LIMAGRAIN, produc`torul num`rul 1 de semin]e \n Europa, scoate la concurs urm`torul post pentru zona de S-E a României:

Reprezentant zonal Descriere pozi]ie: • Responsabil vânz`ri [i promovare \n jude]ele Constan]a [i Tulcea - asigurarea suportului tehnic [i comercial \n rela]ia cu partenerii locali; dezvoltarea rela]iilor comerciale [i coordonarea ac]iunilor de promovare; analizarea nevoilor pie]ei [i p`strarea unei leg`turi permanente cu echipa comercial`, tehnic` [i de marketing.

Cerin]e post: • inginer agronom cu experien]` \n domeniu minimum 3 ani • posesor permis de conducere cat. B • capacitate bun` de comunicare • cunoa[tere operare PC • autonomie \n activitate V` rug`m trimite]i aplica]iile/CV la: alina.cretu@limagrainromania.ro; fax +4021/310.04.34.

La \nceputul lunii iunie, reprezentan]ii asocia]iilor profesionale, membre ale FNPAR, \mpreun` cu AGROSTAR, s-au \ntâlnit la ASAS pentru a-[i uni for]ele \n vederea ob]inerii unui sprijin mai consistent pentru agricultura româneasc`. |n acest sens, va fi organizat un comitet de criz`, pentru a purta o serie de discu]ii cu partidele politice, cu Comisiile de Agricultur` din Camera Deputa]ilor [i Senat, cu europarlamentarii de la Bruxelles, precum [i cu pre[edintele ]`rii, pentru a cunoa[te mai bine pozi]ia lor fa]` de agricultur`. |n condi]iile \n care solicit`rile membrilor FNPAR nu vor fi rezolvate, fermierii au anun]at c` vor recurge la ac]iuni ample de protest.

Liderii asocia]iilor profesionale cer echitate \ntre fermierii UE Viorel Matei, pre[edinte Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România (FNPAR) „Ne-am \ntâlnit cu to]ii pentru a sc`pa de acele «binefaceri» pe care Guvernul dore[te s` le fac` agriculturii, iar mesajul nostru c`tre agricultori este acela de unitate, pentru c` trebuie s` ac]ion`m \mpreun` pentru a deveni fermieri cu drepturi europene, c`ci \n momentul de fa]` avem numai obliga]ii [i nici un drept. Câ[tigarea acestor drepturi depinde de modul nostru de organizare.”

Niculae {tefan, pre[edinte AGROSTAR „Trecem printr-un moment de r`scruce, având în vedere c` din acest an toate formele de sprijin pentru sectorul agricol au fost diminuate sau eliminate. Mi se pare o form` de sadism la adresa agricultorilor. Trebuie s` le spunem celor care guverneaz` c` a venit momentul s` plece acas`, c` nu mai avem nevoie de ei. Este obliga]ia noastr` s` bloc`m acest dezastru care pune \n pericol securitatea alimentar` a ]`rii. |n ultimii 20 de ani, guvernan]ii nu au fost capabili s` pun` la punct strategii

coerente, viabile pentru sectorul agricol, ci doar pentru grupurile de interese pe care le-au reprezentat, iar din aceast` cauz` România a ajuns s` importe peste 70% din produsele agroalimentare [i s` creeze locuri de munc` în ]`rile de unde vin m`rfurile. A venit momentul s` ie[im în strad` cu familiile, cu utilajele [i cu animalele, pentru a le demostra c` suntem o for]` [i s` le cerem s` plece. Nu avem nevoie de ei. Au afirmat c` agricultura nu e impozitat`. România e singura ]ar` din UE unde se impoziteaz` [i subven]iile. Pl`tim impozite [i taxe [i nu primim nimic. |n cazul \n care se vor limita subven]iile, \n lunile august-septembrie vom picheta Prefecturile din toate jude]ele ]`rii, vom aduce 15 mii de agricultori \n Capital` pentru a organiza o ac]iune puternic` de protest [i dac` nici atunci nu se vor rezolva solicit`rile noastre, vom bloca drumurile na]ionale [i v`mile.”

Gheorghe Caruz, pre[edinte Pantronatul Român al C`rnii de Porc „Consider c`, \n acest moment, cel mai afectat sector al zootehniei este cre[terea porcului. Pe timp de criz`, este exclus s`

love[ti \n cel care produce. Este inadmisibil s` se reduc` subven]iile, sau chiar s` dispar`, \n condi]iile \n care celelalte state, precum Grecia sau Portugalia, acord` sprijin considerabil zootehniei, considerat` a fi motorul agriculturii. Fiecare stat acord` subven]ii pentru a avea produse ieftine pe pia]`, iar noi elimin`m acest sprijin [i nu vom mai avea produse accesibile, a[a cum este normal. Spre deosebire de alte ]`ri din UE, unde subven]ia pe hectar este chiar [i de 500 de euro, la noi este de doar 82 de euro. Cum s` fim rentabili \n aceste condi]ii [i cum s` putem concura cu fermierii europeni? Este p`cat c` multe ferme zootehnice se \nchid, chiar [i acelea \n care s-au realizat investi]ii masive. Consider c` exist` solu]ii dac` \n]elegem acest fenomen [i dac` se acord` sprijin sectorului agricol.”

George P`tra[cu, pre[edinte Federa]ia Cresc`torilor de Taurine Dâmbovi]a „Cerem, \n primul rând, protec]ie, deoarece produsele lactate sunt cele mai expuse evaziunii. Vrem s` se ini]ieze o ordonan]` de urgen]` pentru combaterea evaziunii fiscale. Dac` nu se iau acum m`surile Iulie 2010

Ilie Van, pre[edinte Uniunea Cresc`torilor de P`s`ri din România

necesare, s-ar putea s` fie prea târziu. |n al doilea rând, vrem ca b`ncile comerciale s` fie mai deschise c`tre fermieri, deoarece au câ[tigat foarte mult de pe urma noastr`, virându-ne subven]iile de la APIA cu \ntârzieri chiar [i de 14 zile. Multe b`nci practic` comisioane duble. V` \ntreb dac`, \n aceste condi]ii, b`ncile comerciale mai au interesul s` acorde credite fermierilor români?”

Nicolae Sitaru, pre[edinte LAPAR „Am ajuns s` avem circa 3 milioane de hectare nelucrate, iar 500 mii ha s` le \ nstr`in`m. Proiec]ia bugetar` pe urm`torii trei ani prevede lipsa subven]iilor [i, \n loc s` ni se acorde sprijin ca s` putem lucra aceast` imens` suprafa]` agricol`, statul ne pune piedici. Dac` nu vom mai primi sprijinul pe suprafa]` (SAPS), cel pu]in jum`tate din fermieri vor disp`rea \n urm`torul an. Nu este corect s` fie sc`zut` subven]ia pe SAPS [i s` primim doar un sfert din ceea ce primesc ceilal]i fermieri din UE.”

Ana Must~}ea

Mihai Lungu, pre[edinte Cooperativa Muntenia „Pl`tim dobânzi de 20-24%, \n timp ce fermierii din UE pl`tesc 3%. Subven]ia este pentru Uniunea European` o filozofie de via]`, nu noi am inventat acest sprijin. |n situa]ii de criz`, trebuie s` dai bani sectorului agricol, nu s` \l limitezi. |n Germania se acord` un sprijin de 380 euro/ha, ceea ce \nseamn` c` 80% din costul de \nfiin]are a culturii este acoperit. Un fermier german suport` doar aproximativ 20% din cheltuielile totale de produc]ie per cap de suin. |n aceste

condi]ii, noi nu avem cum s` concur`m cu un fermier german. De ani de zile, \n România a fost \ ncurajat` evaziunea fiscal`, iar TVA a fost considerat` o m`sur` de protec]ie social`. Ne-am luptat ca s` se aplice taxarea invers`, \ns` nu [tim din ce motive actul normativ nu apare \n Monitorul Oficial.”

Viorel Nica, pre[edinte Liga Utilizatorilor de Ap` din România „|n anul 1989, \n România erau amenajate pentru iriga]ii 3 milioane de hectare. |n 2005, s-au irigat 1.200.000 ha, iar \n 2010 vor fi irigate cel mult 50 de mii de hectare. Din acest an, nu se mai acord` sprijin pentru irigarea culturilor, \ns` noi am venit cu o propunere, aceea de a ni se livra energia electric` necesar` la pre]ul de produc`tor. Nu [tim dac` aceast` propunere va fi luat` \n serios, dar este o solu]ie. |n partea de sud a ]`rii suprafe]e importante de teren sunt \n pericol de de[ertificare [i trebuie s` lu`m urgent m`suri.”

„|n luna aprilie a.c., fa]` de luna martie, produc]ia din sectorul avicol a sc`zut cu 20%. La sfâr[itul anului, ne putem a[tepta la o sc`dere de pân` la 40%. |n aceste condi]ii, risc`m s` apel`m la importuri masive de carne de pas`re, iar sectorul intern va avea de suferit. Sectorul avicol este unul extrem de important, ofer` 35 de mii de locuri de munc` [i \nc` 120 de mii \n activit`]i conexe. Este un segment important din for]a de munc` a României. Vrem ca Guvernul s` dea curs solicit`rilor noastre de sprijinire a investi]iilor, pentru asigurarea bun`st`rii animalelor. Am f`cut aceste solicit`ri \n urm` cu un an [i nici pân` acum nu s-a f`cut nimic concret. Vrem ordine pe pia]`, vrem s` stop`m evaziunea fiscal`, atât la TVA, cât [i pe pia]a neagr`. Trag un semnal de alarm` pentru aplicarea unor politici orientate spre dezvoltarea produc]iei primare, a[a cum se face \n toate ]`rile europene. Dac` nu vom face acest lucru, vom deveni tributari importului.”

“Zilele câmpului LG” Continuând tradi]ia evenimentelor \n câmp, [i anul acesta „Zilele campului LG” vor fi organizate de Limagrain România \n mai multe zone agricole. Primele evenimente din aceast` serie vor fi organizate pe 12 august 2010, \n localitatea Roseti, din jude]ul C`l`ra[i (pentru fermierii din jude]ele C`l`ra[i, Ialomi]a, Constan]a, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj) [i pe 17 august 2010, \n localitatea Albina, din jude]ul Brìla (pentru fermierii din jude]ele Brìla, Tulcea, Gala]i, Vaslui, Ia[i, Vrancea, Buzù, Prahova, Bacù, Neam], Boto[ani). Sunte]i a[tepta]i \n ambele loca]ii, pentru a vedea \n cultur` atât nout`]ile LG, cât [i pe cele ale partenerilor din domeniul inputurilor agricole, dar [i pentru a petrece o zi special` \mpreun` cu al]i fermieri sau speciali[ti \n agricultur`. LG - Cre`m pentru profit! Pentru detalii legate de program v` rug`m s` ne contacta]i la: alina.cretu@limagrainromania.ro - tel. 0729.600.475 sau markus.salmen@limagrainromania.ro - tel. 0729.600.474. 10 Iulie 2010

|n data de 23 iunie a.c., firma Naturevo, \n parteneriat cu Biocrop, reprezentan]a companiei germane DSV \n România, a organizat un eveniment \n cadrul c`ruia a fost prezentat un lot demonstrativ cultivat cu [apte hibrizi de rapi]`. |n câmp, fermierii au putut vedea atât caracteristicile principale ale fiec`rui hibrid \n parte, cât [i modul lor de comportare la tehnologia de tratament aplicat` de Naturevo.

Ana Must~}ea

Eveniment Naturevo [i Biocrop Biocrop este o companie relativ nou` pe pia]a româneasc` de semin]e, \n anul 2007 demarând importul de produse DSV (semin]e de rapi]`, grâu, orz), urmând ca \n viitorul apropiat s` completeze portofoliul cu material semincer pentru culturile furajere [i porumb. Mihai Moraru, directorul comercial [i de marketing al Biocrop, a dorit s` precizeze \n cadrul prezent`rii c` s`mân]a comercializat` \n România este produs` [i condi]ionat` \n Germania, ceea ce \nseamn` o calitate superioar` a tuturor semin]elor ambalate \n sac. Cu privire la colaborarea dintre cele dou` firme, dl Ioan Enoiu, directorul general al Naturevo, a precizat c` parteneriatul cu firma Biocrop a \nceput \n urm` cu trei ani, iar aceast` colaborare le ofer` fermierilor posibilitatea de a avea s`mân]` DSV de calitate [i tehnologii integrate de protec]ia plantelor. Hibrizii de rapi]` prezenta]i au fost Dynastie, Flash, Sitro, Rally, Exocet, Sofran [i Hornet. Dynastie - este un hibrid timpuriu, de ultim` genera]ie, cu un poten]ial de produc]ie foarte ridicat, este excelent adaptat sem`n`rii la densitate sc`zut` [i recolt`rii timpurii. Prezint` o dezvoltare echilibrat` \naintea intr`rii, dar [i la ie[irea din iarn`. Este un hibrid de talie medie, cu o bun` rezisten]` la \nclinare. Con]inutul \n ulei al semin]elor este foarte ridicat. „Hibridul de rapi]` Dynastie rezist` foarte bine la secet`, are o s`n`tate fitosanitar` bun`, rezist` la atacul de Phoma [i are o putere mare de ramificare”, a ad`ugat dl Moraru. 12 Iulie 2010

Rally - este un hibrid timpuriu, cu dezvoltare viguroas`, cu o bun` adaptare la condi]iile climatice ale zonei de sud-est. Se remarc` prin rezultate constante \n condi]ii de clim` diferite [i mai ales \n condi]ii de secet`. Ofer` o produc]ie de ulei peste medie, cu un con]inut sc`zut de glucosinola]i. Este un hibrid potrivit pentru sem`natul timpuriu, dezvoltarea sa \n toamn` fiind mai degrab` tardiv`. |n toamn`, dezvolt` o r`d`cin` puternic`, prin care posed` o capacitate excelent` de re]inere a apei \n sol, dep`[ind u[or perioadele uscate. |n prim`var`, are o dezvoltare mai tardiv`, minimizând riscul daunelor provocate de \nghe]ul târziu. Exocet - este un hibrid semitardiv, cu rezisten]` deosebit` la secet`. Este un hibrid foarte important pentru toate regiunile unde se cultiv` rapi]a pentru ulei. Prezint` o bun` toleran]` \n condi]ii de stres [i o bun` stabilitate. Datorit` unui sistem radicular bine dezvoltat, prezint` rezisten]` la secet`, astfel \ncât este recomandat regiunilor cu deficit de ap` \n sol. „Este cel mai plastic hibrid din portofoliul nostru, nu este preten]ios fa]` de sol [i clim` [i prezint` o toleran]` foarte bun` la Phoma. La acest hibrid am avut cele mai multe vânz`ri”, a precizat directorul comercial de la Biocrop. Monalisa - este un hibrid semitardiv, cu un poten]ial de produc]ie ridicat [i o rezisten]` foarte bun` la secet`. Este un hibrid Qura, cu un poten]ial ridicat de produc]ie \n condi]ii de secet`. Mai mult, poten]ialul a fost constant peste media hibrizilor compara]i. O alt` calitate a hibridului este rezisten]a la boli, bun` la

Phoma [i foarte bun` la Cylindrosporium. Reintrarea \n vegeta]ie la sfâr[itul iernii este mai tardiv`, la fel [i maturitatea de \nflorire. Aceasta asigur` o protec]ie ridicat` a culturii, care, \n condi]iile climatice ale ultimilor doi ani, a condus la produc]ii constant ridicate. Sistemul radicular al acestui hibrid este unul foarte bine dezvoltat, permite traversarea cu u[urin]` a perioadelor s`race \n precipita]ii.

Flexitechagro Aceasta este denumirea unui program dezvoltat de speciali[tii firmei Naturevo, iar acest lucru \nseamn` tehnologii flexibile pentru agricultur`. Mai exact, fiec`rui fermier care solicit` consultan]` i se \ntocme[te o schem` de tratament, bazat` \n principal pe specificul fermei, pe structura de culturi practicat`, istoricul locului sau tratamentele efectuate \n exploata]ie. Sunt scheme de tratament flexibile, pentru c` de la o ferm` la alta condi]iile de cultur` difer`. „Prin programul Flexitechagro oferim consultan]` fermierilor interesa]i, iar recomand`rile noastre pornesc de la cum trebuie preg`tit solul [i ce lucr`ri trebuie f`cute pân` aproape de recoltare, astfel \ncât s` asigur`m un management integrat al culturii. |n schemele noastre avem o re]et`-cadru bazat` pe istoric, iar cealalt` adaptat` condi]iilor concrete de cultur` din sola respectiv`. |n acest program avem \n vedere [i schimb`rile climatice, pentru ca plantele de cultur` s` reziste mai bine condi]iilor de stres hidric sau termic”, a afirmat dl Enoiu.

APIMAR intr` \n parteneriat cu VDMA |n ziua de 6 iulie a.c., APIMAR a \ncheiat un parteneriat cu Asocia]ia Industriei Germane de Inginerie (VDMA) pentru a avea o prezen]` mai puternic` pe pia]a de profil din România. VDMA este una dintre asocia]iile-cheie care furnizeaz` servicii \n Europa [i dispune de cea mai mare re]ea din industria constructoare de ma[ini din Europa.

14 Iulie 2010

La masa discu]iilor au fost prezen]i unii dintre cei mai importan]i actori din domeniul tehnicii agricole care opereaz` la nivel na]ional [i interna]ional, iar subiectele abordate au fost, \n principal, legate de nivelul de dezvoltare a agriculturii române[ti, de imensul poten]ial agricol pe care \l are ]ara noastr`, dar [i de slaba accesare a fondurilor europene. S-a vorbit, de asemenea, de statisticile \nvechite, neactualizate, care dau informa]ii eronate cu privire la gradul de dotare cu ma[ini [i utilaje agricole a exploata]iilor din România. |n opinia dlui Arnaud Van Strien, director general al IPSO - Agricultura [i pre[edinte al Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Ma[ini Agricole din România (APIMAR), fuziunea cu VDMA va \nt`ri prezen]a industriei pe pia]`. „Facem aceast` fuziune cu VDMA pentru a avea o singur` voce \n domeniul tehnicii agricole [i pentru a fi mai puternici. Vom \nv`]a de la o asocia]ie matur` cum s` transmitem informa]ii reale despre pia]`, pentru c` \n România actualele statistici sunt foarte \nvechite. Exist` multe probleme tehnice, dar [i organizatorice, [i din aceste motive dorim s` devenim o voce pentru agricultori. Vrem s` ne m`rim num`rul de membri [i deja fuzion`m cu Patronatul Constructorilor de Tractoare [i Ma[ini Agricole din România (PACMAR), deoarece avem nevoie de informa]ii privind pia]a”, a afirmat dl Arnaud. Henning Christian Paulsen, pre[edintele departamentului de ma[ini agricole din cadrul VDMA [i director al firmei Claas

\n Germania, [i-a exprimat speran]a ca \n urm`torii 10-20 de ani colaborarea cu APIMAR s` decurg` \ntr-un mod pozitiv, iar implementarea anumitor m`suri s` le confere, \n viitor, o pozi]ie puternic` pe pia]`. Asocia]ia industriei germane de inginerie VDMA num`r` 3.000 de firme, dintre care 150 activeaz` \n domeniul tehnicii agricole. „VDMA are o vechime de 120 de ani, este o asocia]ie care totalizeaz` 3.000 de firme, unde lucreaz` circa 850.000 de angaja]i. Avem mai multe departamente, cu diferite func]ii, iar \n domeniul tehnicii agricole avem 150 de membri. Cifra de afaceri \nregistrat` de VDMA a fost de 6 miliarde de euro, iar 70% din aceasta se realizeaz` \n afara Germaniei. Suntem o asocia]ie puternic orientat` spre export. Totodat`, ne implic`m \n organizarea celor mai importante expozi]ii de profil din lume, iar la Agritechnica, de la Hanovra, avem o mare influen]`”, a precizat dl Paulsen. Alte ]`ri unde VDMA se implic` \n organizarea de expozi]ii cu profil agricol sunt Rusia, Ukraina, Argentina etc. |n cadrul evenimentului, reprezentan]ii VDMA au afirmat c` se vor implica [i \n organizarea târgul intern RomAgroTec. Cu aceast` ocazie, dl Mihai Iva[cu, director de marketing al APIMAR, a furnizat informa]ii despre expozi]ia RomAgroTec, precizând c` \n anul 2004 au participat 20 de expozan]i, iar \n acest an num`rul lor a crescut, ajungând la 50. |n privin]a vizitatorilor, dl Iva[cu a afirmat c` mai mult de 80% sunt fermieri care au aproximativ 200-500 ha.

„Din p`cate, fermierii care au fost selecta]i, care au primit aprobare, dar nu au implementat proiectul \n perioada de timp stabilit` nu vor mai putea continua investi]ia [i vor fi nevoi]i s` rezilieze contractul. |n privin]a introducerii probei de cofinan]are, beneficiarii proictelor vor avea obligativitatea s` demonstreze c` dispun de surse de cofinan]are la semnarea contractului. Aceast` m`sur` a fost introdus` din aceast` prim`var` la toate m`surile din cadrul PNDR, pentru c` unele proiecte depuse s-au dovedit nefezabile”, a spus dna Vochi]oiu. |n opinia APIMAR, procentul real de utilizare a fondurilor europene este de doar 18%. Alte bariere care stau \n calea dezvolt`rii sectorului de agricultur` din România sunt suprafe]ele mari nelucrate, f`râmi]area terenurilor, lipsa unei pie]e organizate a cerealelor [i lipsa unor credite avantajoase cu dobânzi accesibile. Dna Monica Puiu, pre[edinte al NHR [i membru \n consiliul director al APIMAR, a vorbit despre marele dezavantaj pe care \l constituie dobânzile practicate de b`ncile comerciale din România [i neputin]a fermierilor de a accesa credite \n aceste condi]ii.

„Dobânda practicat` de b`nci pe an la creditele \n euro este de 7 pân` la 12%, iar la creditele \n lei este de 22%. Dobânzile foarte mari reprezint` cea mai mare piedic` pentru fermierii români”, a precizat dna Puiu. O recomandare f`cut` de pre[edintele NHR fermierilor este aceea de a dezvolta o rela]ie direct` cu produc`torii [i dealerii autoriza]i din România, pentru a avea avantajul ob]inerii unor servicii, precum asigirarea service-ului sau primirea unor garan]ii. La finalul \ntâlnirii, Henning Paulsen a dorit s` precizeze c` România are un poten]ial agricol uria[, care, din p`cate, nu este exploatat. |n opinia dânsului, fermierii trebuie s` fie cât mai bine califica]i pentru activitatea pe care o desf`[oar`, astfel \ncât s` aduc` profit \n agricultura româneasc`. Ca o concluzie, dl Dirk Stratman, pre[edintele gruplui de lucru pentru Agricultur` [i Industria Alimentar` \n cadrul Consiliului de Cooperare germano-român, a spus c` agricultorii români trebuie s` recupereze decalajul care exist` \ntre ei [i fermierii din celelalte state membre ale UE la nivelul de mecanizare [i s` lucreze mai eficient, la un nivel mai ridicat decât cel realizat pân` acum.

Ana Must~}ea

Dup` datele prezentate de directorul de marketing al APIMAR, \n parcul agricol exist` aproximativ 170.000 de tractoare, 68.000 de ma[ini de sem`nat [i 25.000 de combine. Problema este aceea c` aproximativ 70% din acestea sunt dep`[ite din punctul de vedere al normelor de utilizare. |n medie, \n România, unui tractor \i revine o suprafa]` de 55 de hectare, iar unei combine 100 ha. |n vechile state membre ale UE, media suprafe]ei de teren pe tractor este de 13 ha, iar pentru combin` este de 79 ha. Un subiect discutat cu interes \n cadrul \ntâlnirii a fost fondurile europene. Prezentarea principalelor m`suri de interes din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural` (PNDR), respectiv M`surile 1.21, 1.1.2 [i 3.12, a fost realizat` de dna Oana Vochi]oiu, din cadrul Agen]iei de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` (APIA). Pe parcursul prezent`rii, au fost oferite l`muriri cu privire la situa]ia proiectelor a c`ror implementare nu s-a realizat \n termenul stabilit [i la obligativitatea beneficiarilor de a prezenta proba de cofinan]are la semnarea contractului.

Surprinz`tor este faptul c` primim \n continuare „lec]ii prin mass-media” despre cum s` ne distrugem economia, [i \n mod special agricultura, tocmai de la reprezentan]ii acelui partid care se afl` la conducere, cu mici „sc`p`ri”, din 1989 [i pân` \n prezent.

Alt atentat la securitatea alimentar` [i energetic`, preg`tit \n «laboratoarele» Ministerului Mediului Daniel BOT~NOIU, director executiv FNPAR Dup` lec]iile referitoare la cum trebuie s` administr`m p`durile patriei, despre cum trebuie s` protej`m apele, astfel \ncât s` nu mai sup`r`m „marele vecin” cu produc]ia noastr` industrial`, ast`zi ni se serve[te „povestea” de succes despre cum s` inund`m circa 500.000 ha de teren de cea mai bun` calitate, cu cel mai mare con]inut de humus natural. Concret, este vorba despre hectarele care contribuie semnificativ la echilibrarea balan]ei de pl`]i a României, cele care asigur`, de o manier` important`, necesarul pie]ei interne de cereale, oleaginoase, plante tehnice [i furaje, precum [i un excedent important pentru export. Dac` este s` discut`m numai de Insula Mare a Br`ilei, aceasta este cea mai mare exploata]ie, culmea [i viabil`!, la nivel european, despre care deciden]ii europeni vorbesc cu admira]ie, ]inând cont de rezultatele ob]inute [i de faptul c` reprezint` un punct câ[tigat al agriculturii durabile comunitare. |n alt` ordine de idei, trebuie s` ]inem cont c` tocmai aceste 500.000 de hectare, pe care ministrul Borbely vrea s` le inunde, sunt cele care pot ob]ine cele mai sigure produc]ii [i la costurile cele mai mici, având \n vedere faptul c` irigarea \n 16 Iulie 2010

aceste zone se face f`r` s` fie nevoie de o pompare suplimentar`, deci de costuri care s` \ncarce pre]ul materiilor prime. Dac` este s` contabiliz`m, la cele circa 3 milioane de hectare necultivate, ar trebui s` mai ad`ug`m \nc` 500.000 de hectare inundate. Doar o filozofie ieftin` [i ira]ional`, pentru c` este cel mai u[or s` distrugi decât s` construie[ti. Ce v-a]i propus s` inunda]i, domnule ministru? Cele mai rentabile ferme ale României?! P`i dac` le inunda]i, de ce mai veni]i la munc`? Dumneavoastr`, dup` informa]iile pe care le avem, trebuia s` pune]i \n practic` mai multe programe [i totodat` s` le conserva]i pe cele existente. Domnule ministru, nu ave]i dreptul s` intra]i cu buldozerul \n ele, pentru c` nu a]i construit nimic [i pentru c` \n fundamentarea deciziilor dumneavoastr` nu v` baza]i pe rapoarte [tiin]ifice serioase. Nu [tiu ce va zice Europa despre decizia dumneavoastr`, dup` ce vom sesiza toate organismele abilitate, [tiut fiind faptul c` spa]iul european este un spa]iu al biodiversit`]ii [i protejarea fiec`rui metru p`trat de p`mânt este vital`. Noi v` rug`m s` v` pune]i mintea la contribu]ie [i s` realiza]i planuri (prevenirea inunda]iilor, conservarea apei

dulci, protejarea mediului etc.) care s` duc` la diminuarea riscurilor pentru popula]ie, nu s` distruge]i [i s` adânci]i [i mai mult criza \n care ne afl`m. Sau poate c` se dore[te ca România s` devin` dependent` total de cerealele venite de la fermierii din statul din nordvestul ]`rii noastre? Este un r`spuns greu de dat, dar nu este o \ntrebare care trebuie ignorat`. Trebuie s` re]inem c` au fost luate decizii cu efecte devastatoare pentru agricultorii români, [i anume: interzicerea cultiv`rii soiei modificate genetic, reducerea taxelor vamale la importul de cereale, reducerea drastic` a subven]iilor etc., care au dus la s`r`cirea fermierului român, la migra]ia acestuia [i la care au contribuit [i reprezentan]ii partidului din care domnul Borbely face parte, având \n vedere perenitatea la guvernare a acestuia. De aceea, nu mai avem nevoie de o alt` experien]` [i transmitem mesajul nostru c`tre Guvernul României, pre[edintele statului [i deciden]ii politici români s` analizeze cu competen]` [i responsabilitate astfel de declara]tii [i astfel de planuri, ale c`ror efecte, \n cazul punerii \n practic`, vor fi catastrofale pentru genera]iile urm`toare.

Din activit`]ile FAO România Bogdan BAZG~ este corespondent na]ional al FAO în România, din septembrie 2008 pân` \n prezent, consilier pentru Afaceri Europene, reprezentant desemnat pentru participarea la [edintele grupurilor de lucru din cadrul Consiliului UE, coordonator Working Group UN-FAO [i PROBA (UE - Organiza]ii Interna]ionale). |n anul 2009, dl Bazg` a fost medaliat al Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru alimenta]ie [i agricultur` UN-FAO - „World Food Day 2008-2009 FAO Europa [i Asia Central`”, dup` ce \n anul 2008 a fost desemnat cel mai activ corespondent na]ional UN-FAO din Europa [i Asia Central`. Prezentare FAO - Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` FAO - Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur`, fondat` în 1945, sub cupola c`reia \[i g`sesc locul 192 de state membre, toate strânse sub acelea[i scopuri umanitare. România a aderat la organiza]ie în 1961. FAO este UNICA organiza]ie specializat` a Na]iunilor Unite care lupt` pentru eradicarea foametei, malnutri]iei [i a s`r`ciei pe plan interna]ional, asigurarea calit`]ii alimentelor, respectarea siguran]ei [i securit`]ii alimentare, asigurarea unei agriculturi echilibrate [i durabile. Principalele activit`]i ale FAO

Punerea informa]iilor la dispozi]ia tuturor statelor lumii. FAO serve[te ca o re]ea perfect` de cuno[tin]e. Folose[te expertiza personalului propriu sau colaborator - agronomi, silvicultori, speciali[ti de animale, pescuit [i acvacultur`, nutri]ioni[ti, oameni de [tiin]` social`, economi[ti, statisticieni [i al]i profesioni[ti. Schimbul de experien]`. FAO sprijin` [i difuzeaz` c`tre ]`rile membre expertiz` în vederea elabor`rii de politicii agricole coerente [i durabile, sus]ine planificarea, elaborarea unei legisla]ii eficiente [i crearea 18 Iulie 2010

de strategii na]ionale pentru a se putea atinge obiectivele de dezvoltare rural` durabil`, securitate [i siguran]` alimentar` [i reducere a foamei la nivel mondial.

FAO furnizeaz` asisten]` tehnic` statelor lumii în domeniile securit`]ii alimentare [i dezvolt`rii agricole [i rurale, în vederea atingerii Primului Obiectiv al Mileniului pentru dezvoltare - reducerea la jum`tate a num`rului de persoane care sufer` de foame [i de s`r`cie - [i în domeniul gestion`rii durabile a resurselor naturale (p`mânt, ap`, p`duri, pescuit, resurse fitogenetice [i zoogenetice), pentru a atinge cel de-al [aptelea Obiectiv al Mileniului pentru dezvoltare - asigurarea unui mediu durabil. FAO estimeaz` c` s`r`cia extrem` are la origine foametea, dar, în acela[i timp, foametea nu este un motiv de neglijat al s`r`ciei, din cauza efectelor nocive pe care le are asupra s`n`t`]ii [i poten]ialului productiv al indivizilor, al comunit`]ilor [i al tuturor na]iunilor. De curând, a creat un Comitet Extern de Nivel Înalt cu privire la Obiectivele Mileniului pentru dezvoltare având ca scop consilierea cu privire la m`surile ce trebuie luate pentru ajutorarea ]`rilor la atingerea obiectivelor, acordând o aten]ie deosebit` Obiectivelor 1 [i 7, care sunt direct legate de competen]ele de baz` ale FAO. Obiectivul 1 - Reducerea s`r`ciei severe [i Obiectivul 7 - Asigurarea durabilit`]ii mediului. Obiectivele strategice ale FAO Ca urmare a dezbaterilor avute în cadrul ultimelor conferin]e regionale FAO, dar [i a Summitului Mondial pentru Securitate Alimentar` FAO 2009, au fost stabilite o serie de obiective strategice: sus]inerea importan]ei [i rolului siguran]ei [i securita]ii alimentare la nivel mondial; reducerea s`r`ciei [i a foametei oamenilor din lume - peste 1 miliard de oameni sufer` de foame; \mbun`t`]irea securit`]ii alimentare [i a nutri]iei animaliere [i resurselor de

alimenta]ie; combaterea procesului de înc`lzire global` [i de[ertificare; intensificarea sus]inerii alimenta]iei - stabilizarea pie]elor; managementul volatilit`]ii pre]urilor; sus]inerea managementului [i utilizarea resurselor pentru agricultur`, pescuit [i acvacultur`, forestier [i p`duri, protec]ia mediului; sus]inerea managementului apelor, terenului [i resurselor genetice, îmbun`t`]irea protec]iei mediului la nivel global; crearea unui mediu adecvat pentru dezvoltarea pie]ei animaliere [i crearea de noi locuri de munc` [i ob]inerea de venituri; accesul la noile resurse [i dezvoltarea capacit`]ilor în acest sens - dezvoltarea [i sus]inerea mediului rural; \mbun`t`]irea [i dezvoltarea investi]iilor din domeniile publice [i private din agricultur` [i, în special, în mediul rural; dezvoltarea programelor [i a activit`]ilor FAO pentru sus]inerea fermierilor [i, în mod special, a activit`]ilor fermelor mici [i mijlocii; centralizarea priorit`]ilor [i ac]iunilor la nivel regional; diminuarea efectelor calamit`]ilor naturale în agricultur` [i preg`tirea de planuri de m`suri [i ac]iuni imediate pentru situa]iile de urgen]` în agricultur` (agricultur`, pescuit [i acvacultur`, forestier [i protec]ia mediului); ameliorarea mediului [i a biodiversit`]ii din zonele rurale; dezvoltarea cercet`rii agricole [i utilizarea noilor tehnologii; sprijinul [i dezvoltarea activit`]ilor fermierilor, printr-un management coerent [i programe de marketing pentru fermierii mici [i mijlocii; accesul [i afirmarea femeilor în agricultur` [i mediul rural, egalitate în drepturi; promovarea politicilor financiare regionale pentru sectorul de dezvoltare rural` [i, în special, a programelor pentru fermele familiale, investi]ii în calitatea hranei animalelor; dezvoltarea infrastructurilor din mediul rural [i investi]iile în capitalul uman, prin crearea a cât mai multor locuri de munc` în zona rural`; dezvoltarea nivelului de trai [i diversificarea activit`]ilor economico-agricole în zonele rurale.

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna iulie Culturile de câmp Principalele lucr`ri agricole la culturile de câmp din luna iulie sunt: recoltarea grâului, recoltarea ov`zului, sem`natul meiului \n cultur` succesiv`, dezmiri[tirea [i efectuarea ogoarelor de var` [i \ncorporarea sub brazd` a gunoiului de grajd, a \ngr`[`mintelor cu fosfor [i potasiu, iar \n zona solurilor acide, \ncorporarea amendamentelor cu calciu. Recoltarea grâului |n fiecare lun` a anului, undeva pe glob se recolteaz` grâu. |n România, grâul se coace \ncepând cu a doua decad` a lunii iunie - \n sudul ]`rii - [i pân` la sfâr[itul lunii iulie - \n nordul ]`rii [i \n zonele premontane. Alegerea momentului de recoltare trebuie s` asigure, pe de o parte, reducerea pierderilor, fie datorate treieratului incomplet - dac` treieratul se face prea devreme -, fie prin scuturare dac` treieratul se face la supracoacere, iar pe de alt` parte, s` asigure condi]ii bune de p`strare. Recoltarea grâului pentru consum cu combina poate s` \nceap` când umiditatea boabelor scade sub 18%, dar cele mai bune rezultate se ob]in când umiditatea este \ntre 14 [i 15%. De remarcat c` la umiditatea de 15%, grâul nu poate fi p`strat decât foarte pu]in timp, pentru a preveni deprecierea calit`]ii de panifica]ie [i a germina]iei. Grâul pentru s`mân]` nu se recolteaz` decât când umiditatea a sc`zut sub 15%. |ntârzierea recolt`rii duce la pierderi de 20 Iulie 2010

recolt`, prin scuturarea boabelor, [i la \mburuienarea lanurilor. Reglarea combinelor trebuie f`cut` de mai multe ori de-a lungul unei zile de lucru, numai astfel se pot reduce pierderile de recolt` [i se previne spargerea boabelor. O combin` bine reglat` trebuie s` aib` \n bunc`r boabe curate [i \ntregi, propor]ia de pierderi putând s` fie sub 2%. Grâul cultivat pe terenurile \n pant`, dar [i culturile de grâu puternic \mburuienate se pot recolta cu combinele de mare productivitate numai dup` ce \n prima faz` se taie plantele, iar \n faza a doua se treier`. Recoltarea \n aceste cazuri se face la coacerea \n pârg`, când umiditatea boabelor este de aproximativ 20-25%. Plantele de grâu se taier` cu coasa sau vindroverul, la \n`l]imea de 10-15 cm. Dup` t`iere, plantele de grâu se leag` \n snopi [i se a[az` \n cl`i, unde \n 7-10 zile se coace. Treieratul se poate efectua [i direct din brazd`, caz \n care miri[tea se las` mai \nalt` \n a[a fel \ncât combina echipat` cu ridicator de brazd` s` poat` lucra mai bine. Din recolta ob]inut`, paiele reprezint` \ntre 55 [i 65%. Recoltatul ov`zului Ov`zul are coacerea neuniform` [i este foarte sensibil la scuturare, motiv pentru care recoltarea este mai grea. Dac` se recolteaz` prea devreme, când tulpinile de ov`z nu sunt uscate, combina se \nfund` imediat, deoarece se \nf`[oar` pe tob`. Dac` se \ntârzie recoltarea pân`

când se coc toate boabele din panicul, la treieratul cu combina, boabele din vârful paniculului se scutur`. Din aceste motive, recoltarea la ov`z se face când boabele din vârful paniculului au ajuns la maturitate, iar celelalte boabe au consisten]a f`inoas`. Ov`zul pentru s`mân]` se recolteaz` când umiditatea boabelor a sc`zut la 14-15%, dup` care s`mân]a se expune la soare [i se lop`teaz` pentru uscare. Raportul boabe-paie, \n cazul culturii de ov`z, este de 1:1,5 pân` la 1:2.

Sem`natul meiului \n cultura succesiv` pentru boabe se poate realiza pân` la data de 15 iulie pe tot cuprinsul ]`rii. |n zonele de deal, lucrarea trebuie executat` \n primele zile ale lunii iulie. Terenul se preg`te[te printr-o ar`tur` superficial` sau printr-o lucrare cu grapa cu discuri \n agregat cu grapa cu col]i. Fertilizarea se realizeaz` \n special cu \ngr`[`minte pe baz` de azot, \n doz` de 50-80 kilograme la hectar. Se seam`n` o cantitate de 25 de kilograme de s`mân]`, la distan]` \ntre rânduri de 12,5 cm [i la o adâncime de 1,5-2 cm. Dup` sem`nat, este necesar` o t`v`lugire a terenului pentru a gr`bi r`s`rirea plantelor. Dezmiri[tirea este lucrarea prin care se combat buruienile, se p`streaz` apa \n sol [i se \mbun`t`]esc condi]iile de hran` pentru cultura care va urma. Pe m`sur` ce se elibereaz` tractoarele de la lucr`rile de recoltare, se trece la efectuarea ar`turilor de var` la adâncimi cuprinse \ntre 20 [i 40 cm. Prin aceste ar`turi, care sunt efectuate la vremea [i adâncimea potrivite, \n corela]ie cu condi]iile de sol, se realizeaz` p`strarea mai bun` a apei \n sol [i se distruge o bun` parte din entomofauna solului, d`un`toare plantelor agricole.

Culturile legumicole Luna iulie - luna zilelor fierbin]i, cu ploi r`zle]e [i cu cel mai \nc`rcat program de lucr`ri legumicole. Acum se trece la sem`natul culturilor de legume timpurii, aflate la ultimele recolte, la cel al culturilor care aduc produc]ie masiv` pentru consumul de iarn`, \n care se aplic` un vast program de lucr`ri de \ntre]inere [i ne\ntrerupt` recoltare, al`turi de grija \ns`mân]`rii [i plant`rii legumelor care continu` s` vegeteze pân` \n toamn`.

Pentru toate culturile de toamn` sau de primavar`, ar`turile de var` sunt aduc`toare de sporuri economice de recolt`. |n paralel cu executarea ar`turii de var`, se pot \ncorpora \ngr`[`minte organice (gunoiul de grajd fermentat), amendamente calcaroase pentru solurile acide [i \ngr`[`minte pe baz` de fosfor [i potasiu.

|n câmp, se \ncheie recoltatul verzei, conopidei timpurii [i a gulioarelor, eliberând terenul care se preg`te[te ne\ntârziat pentru culturile succesive. F`r` a dep`[i prima decad` a lunii, se termin` plantarea culturii de varz` [i conopid` de toamn`, la distan]a de 70 cm/30-35 cm. Se seam`n` fasolea pentru p`st`i de toamn`, la distan]` de 40/8 cm [i castraveciorii pentru murat, la distan]` de 100/10 cm. |nfiin]area acestor culturi se poate face numai cu asigurarea udatului (irigatului) \nainte [i dup` plantat [i sem`nat. La primele semne de maturare a cepei [i a usturoiului, la care \ncepe s` se \nmoaie tulpina [i plantele cad, acestea se recolteaz` ne\ntârziat, cu expunere

Iulie 2010 21

Victor V~T~MANU

la soare a bulbilor, pentru maturarea definitiv` a acestora, \n vederea unei bune p`str`ri peste iarn`. Arpagicul se recolteaz` când frunzele se \ng`lbenesc \n treimea superioar`. Ar[i]a distruge planta, mana rotunje[te [i matureaz` bulbii. Arpagicul se ]ine \n câmp, \n brazde, cu bulbii \n m`nunchi, acoperi]i de frunzele m`nunchiului urm`tor. Castrave]ii [i dovleceii din culturile \nfiin]ate cu r`sad plantat la \nceputul lunii mai fructific` din plin [i se recolteaz` tot la 2-3 zile, evitând c`lcarea [i mi[carea din loc a vrejilor. Fructele de pepeni galbeni [i verzi se marcheaz` pe m`sura form`rii, pentru a stabili cu u[urin]` momentul recolt`riii, care, se [tie, este la 4-6 s`pt`mâni, \n func]ie de soiul cultivat. |n toate culturile de bost`noase se vegheaz` la starea de s`n`tate a plantelor, aplicând tratamente preventive [i curative contra p`duchilor de frunz` [i a bolilor foliare (man`, f`inare, p`tarea unghiular` etc.) cu produsele indicate de speciali[tii Laboratoarelor Fitosanitare Jude]ene. La tomatele timpurii se ajunge cu recoltatul la etajul 2-3 [i chiar al 4-lea. Irigarea cu regularitate la 5-7 zile a culturii [i pra[ila care urmeaz` fiec`rei ud`ri devin o necesitate. Protec]ia culturilor de cele mai frecvente boli (man`, septorioz` [i putregaiul fructelor) se face prin tratamente repetate cu substan]e de tipul Dithane 0,2% sau Sumilex 0,05%, iar d`un`torii, cu substan]e de tipul Decis 0,05%, produse care au o perioad` de pauz` scurt`. La ardei [i vinete, de asemenea, \n plin` fructificare, se fac acelea[i lucr`ri. Petele negre din vârful fructelor de tomate [i ardei nu sunt cauzate de agen]i patogeni. Acestea reprezint` o boal` fiziologic` a plantelor supuse unui regim defectuos de irigare, cu alternan]` accentuat` a st`rii de usc`ciune [i umiditate a solului. Fertilizarea prin serbetare cu must de grajd diluat 1/10 p`r]i ap` [i gunoi de p`s`ri, 1/25 gunoi de cornute sau chiar de porci 1/10 stimuleaz` o fructificare abundent`. |n solarii, cultura de tomate mai dureaz` dou` decade, \n care plantele sunt l`sate sub cerul liber, folia fiind \nl`turat` \nc` de la sfâr[itul lunii iunie. Pentru refolosire, folia trebuie p`strat` \ngrijit, la loc r`coros sau la umbr`. Dup` defri[area culturii, terenul se preg`te[te cât 22 Iulie 2010

mai repede [i se \ns`mân]eaz` castrave]ii corni[on. Castrave]ii timpurii din solar se men]in \n continuare acoperi]i cu folie, care se ruleaz` pe marginile laterale pentru asigurarea zborului albinelor, care asigur` polenizarea, dar [i pentru evitarea temperaturilor mai mari de 35 de grade Celsius \n orele de ar[i]`. Serbetarea [i tratamentele fitosanitare pentru ardeii [i vinetele din câmp se aplic` cu rigurozitate [i \n solarii. Aceste dou` culturi legumicole pot fi descoperite definitiv de folie.

Culturile pomicole Tìerile \n verde dup` recoltarea fructelor la cire[ [i vi[in Acest sistem de tìere se aplic` la pomii intra]i pe rod [i se bazeaz` pe acelea[i principii ca la tìerile din perioada de repaos vegetativ. Cea mai potrivit` perioada pentru aceast` lucrare este sfâr[itul lunii iulie [i \nceputul lunii august. Aceast` tìere nu urm`re[te provocarea apari]iei de noi cre[teri vegetative, ci doar substitue tìerea \n uscat, ob]inându-se o cicatrice mai bun` a r`nilor [i, prin aceasta, evitarea scurgerilor de gome, care apar dup` tìerile \n uscat la cire[ [i vi[in. Tehnica de tìere este simpl` [i se face \n func]ie de vârsta pomilor, starea fiziologic` a pomilor [i obiectivele urm`rite prin tìeri. Se urm`re[te, \n general, ca prin tìeri s` se limiteze cre[terea coroanei \ncât s` se poat` realiza cât mai bine [i economic lucr`rile de \ntre]inere. Modelarea coroanei [i dimensiunea ei trebuie s` men]in` pomul \n spa]iul acordat. Coroana, dup` tìeri, trebuie s` fie simpl`, echilibrat` [i suficient de rezistent` pentru a men]ine recolta. De asemenea, trebuie regenerate, prin scurt`ri, [arpantele \mb`trânite, degarnisite [i semischeletul arcuit, epuizat. Cu ocazia tìerilor \n verde, dup` recoltare, se elimin` ramurile rupte, r`nite, uscate care rezult` dup` recolatare [i ramurile bolnave, \n special vârfurile

atacate de monilioz` [i afide. Pentru c` \n aceast` perioad` coroana pomilor este acoperit` cu frunze [i orientarea celui ce face tìerea se face dificil, este bine ca prima dat` s` se elimine ramurile mai groase [i dup` aceea s` se efectueze tìerile mai am`nun]ite. Efectul tìerilor \n verde efectuate dup` recolarea cire[elor [i a vi[inelor const` \n sl`birea vigoriii de cre[tere [i dezvoltare, \n ansamblu, a copilor, pentru c` diminueaz` suprafa]a foliar`. |n schimb, via]a pomilor este mai echilibrat`, mai bine aerisit` [i luminat`, \ncât mugurii care \[i des`vâr[esc diferen]ierea sunt mai numero[i [i, prin aceasta, produc]ia este mai bun` \n anul urm`tor, atât cantitativ, cât [i calitativ. Prin eliminarea focarelor de infec]ii cu boli [i dùn`tori se poate reduce num`rul de tratamente. Pomii tìa]i \n verde beneficiaz` de un regim mai bun de ap`, mai ales \n perioadele secetoase, iar elementele minerale sunt mai bine utilizate \n procesele biologice. Pentru ca efectul tìerilor \n verde s` fie la cote maxime, este bine ca dup` tìere s` se aplice o fertilizare la pom cu \ngr`[`minte chimice pe baz` de azot. Lucr`rile \n verde la pomi sunt criticate de unii pomicultori, pentru c` tìerile \n uscat sunt mai expeditive [i mai economice. Dar nu se ]ine seama de faptul c` strânsul ramurilor nu mai trebuie efectuat, pentru ca ele r`mân pe sol [i se degradeaz` pân` anul urm`tor. De asemenea, lucrarea de taieri efectuat` vara utilizeaz` mai bine timpul de lucru al muncitorilor, ace[tia putându-se ocupa cu lucr`ri \n perioada pân` la recoltarea prunelor [i a merelor, iar efectul tìerilor de var` este superior tìerilor \n uscat. Extinderea \n marea produc]ie, dar [i \n cur]i [i gr`dini a tìerilor \n verde dup` recoltare la cire[ [i vi[in se impune cu atât mai mult cu cât \n livezile moderne de mare densitate controlul asupra cre[terii [i fructific`rii pomilor asigur` condi]iile necesare \n vederea ob]inerii unor rezultate economice favorabile.

Organiza]ia Mondial` a Comer]ului a publicat un document emis de economi[tii B`ncii Mondiale, din care apare \ntrebarea legat` de efectul deschiderii comerciale a tuturor pie]elor asupra volatilit`]ii pre]urilor. Deschiderea pie]elor duce inevitabil la cre[terea volatilit`]ii pre]urilor, ceea ce poate avea repercusiuni negative asupra produc]iei [i cre[terii interne a ]`rilor. Cel mai bun remediu pentru a contrabalansa acest efect este reprezentat de cre[terea diversific`rii exporturilor, pentru c` pie]ele sunt independente [i c` volatilitatea agreat` se autocorecteaz`.

Diversificarea comer]ului atenueaz` volatilitatea pie]elor? Dr. ing. C`t`lin Aurelian Ro[culete Autorii spun c` ]`rile trebuie s` liberalizeze la maximum propriul comer], s` elimine toate barierele de pe pia]` [i politicile de regularizare, pentru a favoriza cre[terea economic` intern` [i pentru a diminua instabilitatea pie]elor. Concentrânduse pe impactul liberaliz`rii comer]ului asupra volatilit`]ii pre]urilor, Organiza]ia Mondial` a Comer]ului pune acum \n discu]ie o \ntrebare bun`, \ns` aceast` organiza]ie continu` s` dea r`spunsuri gre[ite. Astfel, f`r` a face demonstra]ii economice aprofundate, este \ntotdeauna indispensabil s` avem \n vedere c`: 1. „{ocurile sunt deconectate pe diferitele pie]e”, \ns` noi vedem, o dat` cu criza financiar`, c` ast`zi toate pie]ele sunt interconectate [i c` numero[i exper]i vorbesc de riscuri „sistemice”. Este din ce \n ce mai elocvent c` pie]ele agricole sunt din ce \n ce mai mult axate pe aspectul financiar. 2. „Volatilitatea agreat` se autocorecteaz`”, nu numai primul punct este cel care contrazice aceast` teorie, \ns` toat` lumea este de acord c` riscurile sistemice ale pie]elor nu pot fi mutualizate pe o pia]` globalizat`. Pentru riscurile exogene sau climatice, deschiderea frontierelor permite reducerea volatilit`]ii, \ns` este pu]in probabil ca un incident climatic major s` afecteze, \n acela[i timp, toate statele lumii. Ast`zi, se constat` c` liberalizarea 24 Iulie 2010

pie]elor nu este \ntotdeauna \nso]it` [i de o reducere a volatilit`]ii pre]urilor. Acesta este motivul pentru care deciden]ii politici recunosc c` este necesar` o regularizare a pie]elor, mai degrab` decât a le l`sa libere, din motive economice, politice [i strategice. Este adev`rat c` sectorul agrolimentar se caracterizeaz` printr-o volatilitate natural` a pre]urilor. Agricultura reprezint` baza dezvolt`rii tuturor statelor lumii, securitatea alimentar` a planetei depinzând exclusiv de func]ionarea ei. F`r` o marj` de siguran]` fa]` de volatilitatea pre]urilor, majoritatea agricultorilor din lumea \ntreag` sunt \mpin[i spre faliment, punându-se \n pericol securitatea alimentar` a popula]iei din ]`rile lor, iar pentru statele \n curs de dezvoltare, agricultura reprezint` dezvoltarea economic` [i stabilitatea politic`. Concluziile OMC, care sunt \mpotriva direc]iei de regularizare a pie]elor, reprezint` direc]ii gre[ite ale unei institu]ii cu un sistem inadecvat de guvernare interna]ional`. Este surprinz`tor faptul c` OMC trage concluzii ]inând cont c` pentru acest lucru organiza]ia are nevoie de un mandat. Nu numai economia mondial` a evoluat, ci chiar modul nostru de a \n]elege func]ionarea pie]elor, chiar a celor agricole, dar anumite imperative strategice [i politice nu trebuie s` fie neglijate. Liberalizarea reglementat` a pie]elor pare s` fie cea mai bun` solu]ie pentru a salva liberalismul, pentru c` permite remedierea

disfunc]ionalit`]ilor care \mpiedic` func]ionarea corect` a acestora. Poate c` este bine, \n acest sens, s` se reformeze guvernarea agricol` interna]ional`, prin crearea unui organism mondial al agriculturii. Acest organism trebuie s` aib` \n grij` crearea unui cadru de regularizare, \n interiorul c`ruia pie]ele s` se exprime liber, astfel \ncât s` nu se aduc` atingere securit`]ii alimentare, perenit`]ii activit`]ilor tuturor agricultorilor din \ntreaga lume [i s` permit` armonizarea strategiilor emise de diferitele institu]ii interna]ionale din domeniul de activitate, [i nu numai. Organiza]ia mondial` a agriculturii nu trebuie s` reprezinte o institu]ie mondial` \n plus, ci trebuie s` fie platforma care s` reuneasc` \n interiorul s`u, de o manier` temporar`, toate competen]ele existente [i instrumentele prezentate de cea mai mare parte a organiza]iilor interna]ionale, care s` trateze problemele agricole de o manier` convergent`. Aceast` organiza]ie trebuie s` func]ioneze a[a cum func]ioneaz` ast`zi Organiza]ia Mondial` pentru Comer] (FAO) - pentru securitatea alimentar`, Banca Mondial` - pentru programele de dezvoltare sau FMI - pentru problemele financiare. Este un lucru la care trebuie s` medit`m, ]inând cont de provoc`rile viitoare, \n care riscurile \[i pun amprenta tot mai des pe activitatea agricol`, pe veniturile agricultorilor [i mai ales pe securitatea alimentar` a popula]iei.

Care sunt perspectivele sistemului de iriga]ii din Uniunea European`? Alix d’Armaille, AGPM Fran]a

Situa]ia infrastructurii de iriga]ii pentru culturile din Uniunea European` este rezultatul unui context climatic contrastant.

|n Europa mediteranean`, practica irig`rii culturilor este tot atât de veche ca [i agricultura din aceast` zon`. |n Spania [i Italia mai ales, dreptul la utilizarea apei [i modalit`]ile de alocare a acesteia \n scopul iriga]iei pentru agricultori sunt metode care deseori dateaz` de mai multe sute de ani. |n Fran]a, practica iriga]iilor - adoptat` mai \ntâi \n sistemele de cultur` din sudul ]`rii - s-a extins treptat, devenind un mijloc de produc]ie r`spândit \n majoritatea culturilor contractuale sau cu valoare ad`ugat` mare (legume, porumb de s`mân]`). Iriga]iile (totale sau suplimentare) permit, de asemenea, protec]ia culturilor \mpotriva riscurilor climatice - din ce \n ce mai frecvente -, precum [i ob]inerea unor randamente constante, de calitate ridicat`.

Un regim de reglementare din ce \n ce mai bine conturat pentru iriga]iile din Europa |n momentul de fa]`, \n Europa exist` diferite politici \n acest domeniu, cu impact asupra sistemelor de iriga]ii:  Directiva-Cadru privitoare la Ap` (DCE), 26 Iulie 2010

votat` \n 2000, prin care diversele state membre se angajeaz` s` ia m`surile necesare atingerii obiectivului comun - de \ntre]inere a bunei st`ri a luciurilor de ap`, pân` \n 2015, atât din punct de vedere cantitativ, cât [i calitativ. Acest obiectiv are un impact poten]ial important asupra volumului de ap` disponibil pentru iriga]ii.  |n 2007, a fost adoptat` o comunicare referitoare la rarefierea resurselor de ap` [i la problema secetei. Aceast` comunicare propune o serie de op]iuni strategice la diferite niveluri (european, na]ional, regional), menite s` orienteze Europa c`tre o abordare integrat` a resurselor de ap` [i o utilizare durabil` a acestora. Aceste op]iuni privesc toate sectoarele de activitate, printre care [i cel agricol. O m`sur` care se eviden]iaz` \n mod deosebit este cea privitoare la tarifarea resurselor de ap`, prin aplicarea principiului „utilizator-pl`titor”. Accentul este pus pe economisirea resurselor de ap` [i pe o repartizare adecvat` a acestora \ntre diferitele sectoare economice. Acest

Un exemplu: irigarea culturilor de porumb \n Fran]a

aspect are un poten]ial impact asupra disponibilului de ap` efectiv, pentru cei care desf`[oar` activit`]i de irigare, \n func]ie de pre]ul acesteia.  |n cadrul bilan]ului de s`n`tate al PAC, gestiunea apei a fost identificat` ca fiind o problem` prioritar`. Astfel, \n cadrul GAEC, a fost integrat` problematica apei: pân` \n 2010, acordarea ajutoarelor va depinde de respectarea procedurilor de autorizare a alimentarilor cu ap` pentru iriga]ii. De altfel, tehnologiile care vizeaz` economisirea apei, depozitarea acesteia, precum [i tehnicile de produc]ie axate pe economisirea apei vor putea fi finan]ate prin intermediul celui de-al doilea Pilon.

|n ceea ce prive[te cultura de porumb din Fran]a, suprafa]a irigat` este de aproape 700.000 ha, respectiv circa 40 la sut` din suprafa]a de porumb boabe; de asemenea, \ntreaga suprafa]` de porumb de s`mân]` este \n sistem irigat. Instalarea conductelor pentru iriga]ii s-a f`cut \n etape, de la finele anilor ‘70 [i pân` la \nceputul anilor ‘90, fiind determinat` \n principal de intervalele secetoase foarte importante (1976). |n plus, Politica Agricol` Comun` din 1992 a fost favorabil` sistemului de iriga]ii din Fran]a, prin ajutoarele suplimentare acordate acestei ]`ri. Pe toat` perioada men]ionat`, ameliorarea practicilor a fost constant`: optimizarea materialelor, combaterea risipei de ap`, iar mai apoi \mbun`t`]irea conductelor de iriga]ii. Având un nivel de standardizare foarte \nalt de la bun \nceput, aceste conducte au f`cut obiectul unor \mbun`t`]iri periodice, pe m`sur` ce au avansat [i cuno[tintele privitoare la metabolismul plantelor. Punerea la punct a metodelor de tip IRRINOV, cu conect`ri \n teren prin sisteme informatice [i de avertizare, adaptate fiec`rei culturi [i

fiec`rei regiuni \n parte, are \n vedere [i porumbul de s`mân]`, la care strategiile de irigare sunt, \n clipa de fa]`, bine puse la punct. Etapa urm`toare are \n vedere automatizarea metodelor de monitorizare a stadiului de desecare a solurilor, cuplate cu declan[area automat` a iriga]iei, prin teletransmisie. Ast`zi, progresul genetic, care nu se dezminte \n sectorul porumbului, ofer` o mai mare maleabilitate \n activitatea de gestionare a apei, prin rezisten]a sporit` a plantelor la stresul hidric, gra]ie capacit`]ilor lor de recuperare, din ce \n ce mai mari. Acest progres genetic va aduce, mai \ntâi de toate, beneficii culturii „pluviale” de porumb, preponderent` \n Europa, [i mai ales culturilor de porumb din Europa Central` continental`, supus` unor varia]ii climatice semnificative. Mai mult, apar perspective \n domeniul biotehnologiilor vegetale, care permit crearea unei rezisten]e sporite la stresul hidric. Chiar dac` nu vor conduce la eliminarea total` a iriga]iilor, aceste tehnologii vor permite reducerea utiliz`rii resurselor de ap` - aspecte care sunt din ce \n ce mai mult repuse \n discu]ie de c`tre societ`]ile europene.

Reprezentan]a Comisiei Europene \n România \mpreun` cu Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale au organizat \n data de 17 iunie, la Bucure[ti, conferin]a de pres` cu tema „Contribu]ii privind Reforma Politicii Agricole Comune (PAC)”. La eveniment, invitatul special a fost dl Pierre Bascou, [ef de Unitate DG Agri, din cadrul Comisiei Europene. Al]i participan]i la conferin]` au fost Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, Cecilia Alexandri, cercet`tor la Institutul de Economie Agrar`, Drago[ P\slaru, manager general al GEA Strategy & Consulting, [i Tudor Doroban]u, reprezentant Agrostar [i FNPAR.

Discu]ii privind viitorul PAC Anul acesta, Comisia European` a lansat o consultare public` privind PAC dup` 2013, iar ulterior va publica un document politic \n care vor fi prezentate diferite scenarii privind viitorul acestei politici. Conferin]a organizat` \n luna iunie a reprezentat o ocazie pentru participan]i de a cunoa[te punctul de vedere al Ministerului Agriculturii referitor la ini]iativa lansat` de CE. De asemenea, exper]ii [i reprezentan]ii principalilor actori din domeniu [i-au exprimat opinia cu privire la pozi]ia exprimat` de minister [i [i-au prezentat propria viziune asupra oportunit`]ilor pe care le deschide amplul proces de restructurare a Politicii Agricole Comune pentru ruralul românesc. Pierre Bascou, director al Diviziei de Agricultur` [i Dezvoltare Rural` din cadrul Comisiei Europene, a subliniat \n cadrul conferin]ei principalele concluzii eviden]iate \n urma dezbaterii lansate de comisarul european Dacian Ciolo[ la data de 12 aprilie 2010. Acestea sunt: asigurarea siguran]ei alimentare, printrun sector agricol competitiv; oferirea de produse de \nalt` calitate [i siguran]` alimentar`; asigurarea administr`rii durabile a resurselor naturale; dezvoltarea unor zone rurale [i reac]ia la schimb`rile climatice. Cet`]enii europeni au r`spuns la \ntreb`rile privind viitoarea PAC, cu privire la a[tept`rile lor de la sectorul 28 Iulie 2010

agricultur`, \ns` rezolvarea solicit`rilor este \ngreunat` din cauza actualelor provoc`ri de ordin economico-financiar, [i nu numai. Volatilitatea pre]urilor, cre[terea rapid` a costurilor de produc]ie, siguran]a alimentar` sau limitarea resurselor naturale, precum apa, solul, biodiversitatea [i siturile naturale sunt alte provoc`ri c`rora trebuie s` le facem fa]`. Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii, prezent la eveniment, a vorbit despre pozi]ia României cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune dup` 2013. „Actualmente, nu am elaborat o pozi]ie oficial` [i validat` cu privire la pozi]ia ]`rii noastre, suntem \n faza de analiz`, dar marile idei privind viitorul PAC sunt cunoscute, prezentate, le-am discutat \n Consiliul de Mini[tri. |n mare, România sus]ine o alocare bugetar` important` a PAC, care s` asigure un trai echitabil fermierilor, s` men]in` specificitatea agriculturii. Sus]inem continuarea finan]`rii PAC din bugetul comunitar, dar nu suntem de acord cu cre[terea procentului din bugetul na]ional. |n privin]a arhitecturii PAC, care actualmente func]ioneaz` pe doi piloni - Pilonul I se refer` la pl`]ile directe [i diferitele m`suri de pia]`, iar Pilonul II la dezvoltarea rural` -, suntem de p`rere c` aceast` structur` ne avantajeaz`. Experien]a tân`r` \n structurile europene arat` c` ace[ti piloni asigur` dezvoltarea agriculturii române[ti [i consider`m c`

men]inerea acestei arhitecturi este adecvat` pentru dezvoltarea sectorului. Cu privire la con]inutul acestor piloni, consider c` putem lansa anumite propuneri, ca, de exemplu, men]inerea anumitor pl`]i directe, renumerarea pentru anumite servicii de agromediu [i renun]area la referin]a istoric` \n alocarea anumitor forme de sprijin. Plata unic` pe suprafa]` este cea mai adecvat` pentru condi]iile noastre. |n privin]a mijloacelor de interven]ie pe pia]`, consider c` mai avem nevoie de anumite instrumente, mai ales \n ultimii ani, de când ne confrunt`m cu criza economic` [i financiar`. Aceste m`suri trebuie s` ac]ioneze ca o «plas` de siguran]`», care s` confere stabilitate pie]ei europene. De aceea, trebuie s` g`sim un mecanism comun de gestionare a riscurilor. Totodat`, trebuie s` simplific`m mai mult standardele pe care fermierii sunt obliga]i s` le aplice. La Pilonul II, care se refer` la dezvoltarea rural`, \ntâmpin`m probleme, deoarece distan]a de dezvoltare \ntre economia rural` a României [i vechile state membre este \nc` foarte mare. De aceea, avem nevoie de o injec]ie masiv` de capital pentru ca zona rural` a ]`rii s` se dezvolte. De asemenea, avem nevoie de o diversificare a m`surilor de interven]ie pentru dezvoltarea nevoilor române[ti, precum comasarea terenurilor, dezvoltarea de activit`]i nonagricole etc.”

anumite recomand`ri privind reforma Politicii Agricole Comune. Prima recomandare a fost aceea ca România s` se reorienteze strategic spre sus]inerea agriculturii de mijloc (20-100 ha), deoarece poate asigura atât cre[terea productivit`]ii, cât [i ridicarea din s`r`cie a popula]iei rurale. |n opinia dânsului, sus]inerea fermelor mari nu va duce decât la un model sud-american, de câteva mii de ferme mari \n mijlocul s`r`ciei rurale generalizate. O alt` recomandare este aceea de a se continua [i de a se pune de acord cu PAC unele programe na]ionale (Fermierul, Renta Viager`), care s` concentreze terenurile mici \n exploata]ii

mijlocii. România ar trebui s` renun]e la opozi]ia sa fa]` de plafonarea subven]iilor care pot fi primite de fermele foarte mari. „Exploata]iile care au mii de hectare sunt oricum viabile economic [i nu depind de subven]ii, \n schimb sumele primite de ele sufoc` dezvoltarea agriculturii mijlocii, singura [ans` pentru uria[a popula]ie agricol` româneasc` de a ie[i din s`r`cie pe termen mediu [i lung”, a mai spus dl Ghinea. Recomandarea f`cut` pentru Pilonul II este aceea c` România este avantajat` de actuala distribu]ie a fondurilor, care se orienteaz` spre dezvoltarea rural` a satelor s`race din Est. „Dar nu ar trebui s` lu`m ca sigur` aceast` distribu]ie [i ar trebui s` ne asigur`m c` obiectivul nostru \n reforma PAC post-2013 este men]inerea sumelor pentru dezvoltarea rural` de care satele noastre subdezvoltate au mare nevoie”, a afirmat directorul Centrului Român de Politici Europene. |n esen]`, CRPE a recomandat ca România s` tind` spre categoria ]`rilor care doresc men]inerea subven]iilor, limitarea lor pentru fermele mari [i cre[terea ponderii Pilonului II, undeva \n zona unde sunt acum Germania [i Austria.

Iulie 2010 29

Ana Must~}ea

La finalul prezent`rii, ministrul Agriculturii a precizat c` România are nevoi specifice [i sper` ca viitoare Politic` Agricol` Comun` s` respecte aceste nevoi, iar direc]iile strategice pe termen mediu [i lung s` ]in` cont de acestea. |n cadrul conferin]ei de pres`, dna Cecilia Alexandri, din cadrul Institutului de Economie Agrar`, a lansat câteva sugestii privind viitorul pl`]ilor directe \n România, \n contextul reformei PAC. Propunerile f`cute au fost urm`toarele: modularea progresiv` a pl`]ilor directe acordate marilor exploata]ii; egalizarea nivelului pl`]ilor directe; sus]inere integral` din fonduri europene [i includerea \n Pilonul II a unor m`suri pentru sus]inerea fermelor mici, care s` recompenseze faptul c` ele practic` o agricultur` nepoluant`, conserv` peisajele [i tradi]iile rurale, produc alimente ecologice. |n opinia dnei Cecilia Alexandri, consecin]ele propunerii CE de a ridica limita minim` pentru acordarea SAPS la intervalul de 2-5 ha ar duce, pe termen mediu, la accelerarea procesului de consolidare a fermelor, dar [i la amplificarea s`r`ciei rurale. Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a f`cut

TEHNOLOGIA CLEARFI E La \nceputul lunii iunie, compania produc`toare de produse pentru protec]ia plantelor BASF a prezentat tehnologia Clearfield la hibrizii de floarea-soarelui cultiva]i pe o platform` de 60 ha \n jude]ul Ialomi]a, pe terenurile exploata]iei administrate de domnul Mihai Gheorghe. Demonstra]ia f`cut` \n câmp de BASF, care a adunat toate firmele de semin]e care lucreaz` cu tehnologia Clearfield, este unic` pân` acum. Pe parcursul celor dou` zile, numero[i fermieri, din mai multe zone ale ]`rii, au venit la demonstra]ie pentru a se convinge de avantajele acestei tehnologii avansate, care ofer` un sistem inteligent de management al culturii, cu performan]e neegalate \n controlul buruienilor mono- [i dicotiledonate, precum [i \n combaterea eficient` a parazitului Orobanche. 12 hibrizi de floarea-soarelui toleran]i la substan]a activ` imazamox au fost cultiva]i pe 60 ha. A[a cum a recunoscut dl Daniel Tabacu, manager tehnic [i de dezvoltare BASF, „pentru a ar`ta aceast` tehnologie, [i mai ales pentru a o prezenta pe o suprafa]` atât de mare, a fost nevoie de curaj, iar aceast` demonstra]ie ofer` o imagine foarte clar` despre ceea ce companiile de semin]e ofer` pe pia]` [i, \n special, ce poate erbicidul Pulsar s` realizeze \n culturile de floarea-soarelui”. Principalele beneficii

30 Iulie 2010

care se ob]in prin aplicarea tehnologiei Clearfield sunt distrugerea printr-o singur` aplicare a buruienilor mono- [i dicotiledonate, inclusiv a celor dificil de comb`tut, precum Amrosia sau Xanthium, u[urin]a \n folosirea tehnologiei [i toleran]a garantat` pentru recolt`. Pentru zonele specifice atacului de Orobanche cumana, cea mai sigur` solu]ie de combatere este cultivarea de hibrizi toleran]i la imazamox. Parazitul are o puternic` plasticitate biologic` [i poate crea foarte repede rase noi. |n prezent, sunt cunoscute \n România rasele de la A la F [i a \nceput s` apar` rasa H. Pentru un control perfect al Orobanche, erbicidul Pulsar 40 trebuie aplicat \n stadiul de 6-8 frunze ale florii-soarelui, \ntr-o doz` de 1,2 l/ha. Companiile de semin]e care au prezentat tehnologia Clearfield la evenimentul din Ialomi]a au fost Maisadour, Euralis, Limagrain, Syngenta, Saaten Union, Caussade, RAGT [i Quality Crops, care a intrat de curând cu acest sistem de cultivare. Maisadour a prezentat hibridul timpuriu

Mas91 IR, care poate fi cultivat \n toate zonele de cultur` a florii-soarelui din ]ar`, de[i \n portofoliul companiei sunt trei hibrizi toleran]i la imazamox. Prezint` toleran]` bun` la frângere [i c`dere, rezisten]` genetic` la atacul de man`, toleran]` bun` la Sclerotinia tulpinilor [i foarte bun` la Sclerotinia calatidiilor. Euralis a prezentat doi hibrizi din tehnologia Clearfield, ES Primis [i ES Florimis. Primul este un hibrid semitimpuriu, cu o talie de circa 170 cm, cu o toleran]` foarte bun` la atacul de Phomopsis [i Phoma [i toleran]` bun` la Sclerotinia. ES Florimis este un hibrid cu un poten]ial de produc]ie foarte ridicat, iar con]inutul s`u \n ulei este de 45%. Hibridul are un profil fitosanitar foarte bun. „|n gama de produse de]inem patru hibrizi ce pot fi trata]i cu erbicidul Pulsar“, a afirmat reprezentantul firmei. Limagrain a prezentat hibrizii LG 56.63 CL [i LG 56.58 CL. Primul este un hibrid semitardiv, rezistent la Plasmopara [i, prin tratamentul cu

I ELD, V~ZUT~ |N CâMP

Syngenta a prezentat hibrizii semitimpurii NK Alego [i NK Neoma. Alego prezint` o bun` adaptabilitate, toleran]` la boli [i are un poten]ial de produc]ie ridicat [i constant.. Al doilea hibrid are, de asemenea, un poten]ial ridicat de produc]ie [i toleran]` la c`dere [i frângere. Dl Gabriel Bucur a precizat c`, actualmente, „Syngenta de]ine patru hibrizi cu toleran]` chimic` la erbicidele pe baz` de imazamox, iar anul viitor va avea la comercializare \n jur de [ase hibrizi pentru tehnologia Clearfield”.

Saaten Union a avut \n câmp hibrizii Tamara CL [i Celia CL. Primul este un hibrid simplu timpuriu, cu o perioad` de vegeta]ie de 114-116 zile, are o rezisten]` foarte mare la frângere, prezint` toleran]` medie bun` la secet` [i ar[i]`, rezisten]` mare la Plasmopara, Sclerotinia, Phomopsis [i este sensibil la rasele cunoscute de Orobanche. Directorul comercial al firmei, dl Marius Cre]u, a precizat c` poten]ialul productiv al hibrizilor este de circa 3,5 tone/ha. Caussade a fost prezent` cu hibridul semitimpuriu Imeria CS, care este rezistent la tratamentul cu imazamox [i are rezisten]` genetic` la Plasmopara. Este un hibrid cu un randament foarte bun, o toleran]` bun` la condi]ii de secet` [i adaptabil la diferite condi]ii de sol. |n cadrul prezent`rii, Dan Gherghiman a spus

c` hibridul Imeria nu a suferit nici un stres dup` aplicare tratamentului cu Pulsar. Quality Crops a expus hibridul Primi, care poate fi cultivat cu rezultate deosebite \n toate zonele agricole ale României, dar cu prec`dere \n sudestul ]`rii, unde atacul de Orobanche este foarte puternic, dar numai \n condi]iile aplic`rii erbicidului Pulsar. RAGT a fost prezent cu hibridul semitimpuriu Sikllos LL, care are o talie medie spre \nalt`, capitul foarte bine dezvoltat [i un con]inut ridicat de ulei \n semin]e, 46-47%. Hibridul are o rezisten]` bun` la secet` [i ar[i]`, toleran]` foarte bun` la boli precum Phomopsis, Plasmopara, Sclerotinia de capitul [i de r`d`cin`.

Iulie 2010 31

Ana Must`]ea

imaxamox, la Orobanche. Prezint` toleran]` crescut` la Phomopsis [i Sclerotinia. LG 56.58 CL este un hibrid semitimpuriu, cu capitul bine dezvoltat, bine fecundat, prezint` toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia de capitul. Avantajele acestui hibrid sunt cre[terea rezultatelor produc]iei [i un stay green foarte bun (plantele r`mân verzi pân` aproape de recoltare). „Hibrizii prezentan]i au o rezisten]` genetic` la Orobanche pân` la rasa E. Aceast` ras` arat` gradul de evolu]ie a lupoaiei. An de an, noi amelior`m hibrizii pentru a rezista la rasele dezvoltate de parazit, \ns` prin tehnologia Clearfield combaterea este sigur`”, a spus Alina Cre]u, directorul de marketing al companiei franceze LG. |n portofoliu, firma mai de]ine [i al]i hibrizi CL, iar al]i trei sunt \n testare.

CAMPIONATUL NA}IO N În zilele de 8 [i 9 iunie, compania BASF a organizat, în apropierea localit`]ii Iazu, din jude]ul Ialomi]a, Campionatul Na]ional al Fermierilor. Desf`[urat sub sloganul „Intr` pe teren cu cea mai bun` echip`”, obiectivul principal al evenimentului a fost acela de a promova tehnologia Clearfield de protec]ie a culturii de floarea-soarelui. Conceptul creativ al ac]iunii a avut la baz` o paralel` ingenioas` realizat` între fotbal [i echipa Clearfield: hibrizi de înalt` performan]` [i erbicid Pulsar. Campionatul Na]ional al Fermierilor este o întrecere în care câ[tig`tori sunt fermierii care doresc s` ob]in` performan]` în agricultur`. Daniel Tabacu, directorul tehnic al companiei BASF, a men]ionat c` anul acesta loturile demonstrative nu au fost organizate pe suprafe]e mici, atent îngrijite, a[a cum se procedeaz` de obicei, ci pe o suprafa]` mare, de 60 de hectare, în condi]ii reale de produc]ie, în care fermierii au putut observa întregul poten]ial al tehnologiei Clearfield. În cadrul unui tur al suprafe]elor cultivate cu floarea-soarelui, au fost prezentate rezultatele comparative ob]inute cu tehnologia Clearfield aplicat` pe diferite tipuri de hibrizi. Reprezentan]ii companiilor de semin]e Limagrain, Syngenta,

32 Iulie 2010

Euralis, Saaten Union, Caussade Semences, RAGT, Maisadour [i Quality Crops le-au explicat fermierilor prezen]i avantajele utiliz`rii diferitelor tipuri de hibrizi în combina]ie cu erbicidul Pulsar, vizibile chiar [i în cazul condi]iilor climatice neprielnice de anul acesta (cantitate redus` de precipita]ii, comparativ cu alte zone din ]ar`, [i o rezerv` foarte mare de buruieni în sol). Eficien]a tehnologiei Clearfield a putut fi, de altfel, observat` [i prin compara]ie cu suprafe]ele-martor r`mase netratate. Prezent la eveniment, Tiberiu Dima, director comercial BASF, a subliniat înc` o dat` avantajul „jocului” în echip` - echipa Clearfield Union, o asociere imbatabil` a companiilor din domeniul protec]iei plantelor. {i cum munc` f`r` distrac]ie nu exist`, participan]ii au fost invita]i s` se întreac` în cadrul unui concurs de [uturi la poart`, în care provocarea principal` a fost aceea de a distruge cu o minge Clearfield buruienile din poarta special amenajat`.

Majoretele din echipa BASF au fost al`turi de concuren]i [i în cadrul campionatului de foosball, unde fermierii au participat [i... au câ[tigat! Cine munce[te [i se distreaz` are îns` dreptul s` [i m`nânce: un gr`tar stropit din plin cu bere a încheiat dou` zile toride, dar foarte interesante. Un eveniment deosebit, a[a cum se cuvine pentru promovarea unei tehnologii de înalt` clas`.

O NAL AL FERMIERILOR

Iulie 2010 33

O nou` provocare: utilizarea durabil` a produselor de protec]ia plantelor Asocia]ia Industriei de Protec]ia Plantelor din România (AIPROM), cu sprijinul Asocia]iei Europene de Protec]ia Plantelor (ECPA), a organizat la Bucure[ti, la data de 10 iunie 2010, seminarul na]ional având ca tem` „Utilizarea durabil` a produselor de protec]ia plantelor cerin]ele Directivei-Cadru 2009/128/CE”. Directiva-Cadru a fost adoptat` la Bruxelles, la sfâr[itul anului 2009.

34 Iulie 2010

Scopul directivei vizeaz` reducerea riscului [i a impactului utiliz`rii produselor de protec]ia plantelor asupra s`n`t`]ii umane [i a mediului, stimularea unei abord`ri integrate de protec]ie a culturilor cu includerea metodelor alternative, nechimice, pentru controlul bolilor, d`un`torilor [i buruienilor. Pentru transpunerea [i implementarea acestei directive sunt prev`zute termene fixe [i apropiate de momentul actual. Astfel, statele membre trebuie s` asigure pân` la data de 14 decembrie 2011 transpunerea \n legisla]ia na]ional` a prevederilor directivei [i pân` la data de 14 decembrie 2012 trebuie s` comunice Comisiei Europene [i celorlalte state membre Planul Na]ional de Ac]iune. |n directiv` se recomand` ca \n procesul de transpunere autorit`]ile din fiecare stat membru s` organizeze consult`ri cu toate p`r]ile interesate: industrie, asocia]iile fermierilor, distribuitori etc., seminarul având ca principal scop con[tientizarea cu privire la importan]a cre`rii unui cadru \n care s` fie consultate toate p`r]ile vizate de aceast` directiv`, având \n vedere impactul pe care aceasta \l va avea asupra agriculturii. Pentru asigurarea implement`rii prevederilor directivei, statele membre trebuie s` elaboreze

planuri na]ionale de ac]iune cu obiective cantitative, m`surabile, cu calendare [i indicatori, \n vederea reducerii riscului [i a efectelor utiliz`rii produselor de protec]ia plantelor (PPP) asupra s`n`t`]ii umane [i a mediului. |n procesul elabor`rii Planului Na]ional de Ac]iune, statele membre trebuie s` ]in` cont de implica]iile utiliz`rii PPP asupra s`n`t`]ii, asupra aspectelor sociale, economice [i de mediu, precum [i de situa]ia na]ional`, regional` [i local` specific` [i de toate grupurile relevante de p`r]i interesate (asocia]ii de fermieri, distribuitori, companii etc.).

Impactul \n agricultur` Fermierii, cei care folosesc \n mod regulat produse de protec]ia plantelor, sunt cei care vor sim]i cel mai mult efectele implement`rii acestei legisla]ii. Implementarea corect` [i echilibrat` a acestei directive va stabili dac` fermierii vor avea \n continuarea mijloacele necesare s` poat` ob]ine culturi profitabile, \n acela[i timp reducând riscul asupra s`n`t`]ii lor [i a celorlal]i, precum [i asupra mediului \nconjur`tor. Directiva vizeaz` crearea unui set de reguli de urmat de c`tre fermieri, prin care s` se ob]in` ca rezultat final reducerea riscului

cauzat de utilizarea pesticidelor. Succesul transpunerii legislative a directivei \n legisla]ia na]ional`, precum [i elaborarea unui Plan Na]ional de Ac]iune, care s` asigure stabilirea de bune practici [i de m`suri de mitigare, prin care s` se men]in` buna desf`[urare a produc]iei agricole, cad \n sarcina autorit`]ilor. Sprijinul pentru o implementare corect` [i echilibrat` va fi reprezentat de contribu]ia tuturor celor care au interes \n agricultur`.

Ana Must~}ea

Principalele prevederi ale directivei Prevederile directivei vizeaz` cursuri de instruire [i dovedirea nivelului de cuno[tin]e \n vederea certific`rii obligatorii pentru achizi]ionarea [i folosin]a pesticidelor. Distribuitorii de produse pentru protec]ia plantelor vor trebui s` \ndeplineasc` noi cerin]e privind vânzarea de pesticide, prin asigurarea de personal calificat, posesor de certificat, [i abilitatea de a oferi informa]ii privind utilizarea pesticidelor [i gestionarea riscurilor legate de s`n`tatea uman` [i de mediu. Utilizatorii de echipamente de aplicare a pesticidelor (fermierii) vor trebui s` respecte anumite intervale de inspec]ie obligatorii, \n vederea verific`rii echipamentelor, dac` \ndeplinesc cerin]ele relevante \n vederea ob]inerii unui grad ridicat de protec]ie asupra s`n`t`]ii umane [i a mediului. Fermierii vor trebui s` adopte m`suri de protejare a apei [i a mediului acvatic, prin respectarea unor zone-tampon de anumite dimensiuni stabilite, care s` asigure reducerea riscului polu`rii cauzate de devierea pulveriz`rii de drenare [i de scurgere, de asemenea s` adopte tehnici de aplicare a pesticidelor prin echipamente de aplicare cu deviere mic`. Agricultorii, utilizatorii profesionali ai produselor de protec]ia plantelor, precum [i distribuitorii vor trebui s` respecte m`surile adi]ionale privind depozitarea, manipularea, amestecul, cur`]area echipamentului prin metode nechimice [i prin utilizarea unui consum redus de pesticide. |n cazul \n care utilizarea pesticidelor are efect negativ asupra unor zone publice sau asupra biodiversit`]ii, se pot lua m`suri de reducere a utiliz`rii sau chiar de interzicere. Pe baza unui set de indicatori armoniza]i la nivel european, precum [i pe baza celor utiliza]i la nivel na]ional se va evalua reducerea riscului [i a cantit`]ii utilizate, ob]inut` \n urma implement`rii prevederilor directivei, conform Planului Na]ional de Ac]iune. 36 Iulie 2010

Opinia AIPROM AIPROM consider` c` principalul obiectiv al seminarului „Utilizarea durabil` a produselor de protec]ia plantelor - cerin]ele Directivei-Cadru 2009/128/CE” a fost acela de a prezenta tuturor p`r]ilor interesate importan]a [i impactul acestei piese legislative [i de a transmite celor cu responsabilit`]i \n transpunerea [i implementarea directivei dorin]a AIPROM de a participa activ la ac]iunile care vor conduce, \n final, la elaborarea Planului Na]ional de Ac]iune, dar [i la implementarea m`surilor legate de acesta. Dl Paul Claxton, pre[edinte al AIPROM, a declarat la \nceperea seminarului urm`toarele: „Directiva urm`re[te s` umple un vid legislativ în ceea ce prive[te utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii Europene, prin stabilirea unor reguli minimale pentru utilizarea pesticidelor, astfel încât s` se reduc` riscurile pentru s`n`tatea uman` [i pentru mediu, iar punerea în aplicare a directivei va avea un impact major asupra agriculturii [i practicilor agricole. Pentru România, o ]ar` cu o situa]ie unic` în UE [i un poten]ial uria[ de cre[tere în agricultur`, este esen]ial ca, atunci când transpune [i pune în aplicare prezenta directiv`, autorit`]ile s` se asigure c` agricultorii vor avea instrumentele [i cadrul legal pentru a folosi acest poten]ial pentru avantajul lor reciproc, al comunit`]ii [i al economiei ]`rii. Cu to]ii [tim c` la o ferm` se desf`[oar` o activitate economic` [i c` aceasta trebuie s` fie profitabil`.”

Vorbitorii s-au axat pe prezentarea de modele de aplicare a Directivei de Utilizare Durabil` (SUD) [i au dat exemple de solu]ii realiste, care pot fi luate în considerare pentru elaborarea Planurilor Na]ionale de Ac]iune (PNA). „Normele obligatorii pe care le aduce directiva pot fi exploatate de agricultori ca oportunit`]i de a crea valoare pentru comunitate. Asocia]ia este dispus` s` sprijine autorit`]ile române în elaborarea PNA [i, \n acela[i timp, de a facilita accesul la experien]a pe care o au companiile multina]ionale care opereaz` în toate statele membre. În conformitate cu spiritul directivei, noi, ca industrie, consider`m c` transpunerea [i punerea în aplicare este bine s` fie f`cute printr-o consultare la nivel na]ional.” Prof. univ. dr. Valeriu Tabar`, pre[edinte al Comisiei de Agricultur` din cadrul Camerei Deputa]ilor a Parlamentului României, s-a adresat reprezentan]ilor institu]iilor guvernamentale, solicitând „o punere în aplicare pragmatic` a directivei, astfel \ncât s` fie asigurat` p`strarea competitivit`]ii agricultoriilor la nivelul pie]ei agricole”. Doamna Elena Leoat`, directorul Agen]iei Na]ionale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a ar`tat c` legisla]ia româneasc` care reglementeaz` produsele fitosanitare acoper` deja o parte din obiectivele principale ale Directivei de Utilizare Durabil`, cum ar fi formarea profesional` a operatorilor de produse pentru protec]ia plantelor, precum [i sistemul de licen]iere. Desigur, sunt necesare activit`]i suplimentare atât pentru extinderea dispozi]iilor existente la nivelul cerut de directiv`, cât [i pentru reglementarea acelor cerin]e care nu sunt \nc` acoperite în acest moment. În ceea ce prive[te punerea în aplicare a directivei, s-a ar`tat c` Agen]ia Na]ional` Fitosanitar` este organismul responsabil în România [i c` aceasta va efectua consultarea la nivel na]ional a p`r]ilor interesate \n elaborarea [i implementarea Planului Na]ional de Ac]iune. AIPROM este convins c` ini]iativa organiz`rii acestui seminar a fost bine primit` [i considerat` util`. Factorii de decizie de la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, Ministerul Mediului [i P`durilor [i Ministerul S`n`t`]ii vor participa la o consultare la nivel na]ional a tuturor p`r]ilor interesate, pentru stabilirea Planului Na]ional de Ac]iune.

P`st`ile tinere de fasole de gr`din` provenite din culturile târzii sunt foarte solicitate de consumatori, din ele putându-se preg`ti o gam` larg` de preparate culinare. |n aceast` perioad`, fasolea de gr`din` este folosit` [i la prepararea conservelor \n gospod`rie sau \n industria conservelor.

Tehnologia de cultivare a fasolei de gr`din` \n cultura succesiv` P`stìle de fasole de gr`din` se remarc` printr-un con]inut ridicat de hidra]i de carbon (5,8%), proteine (2,9%), s`ruri minerale [i vitamine, din care se remarc` vitamina C, cu 15 miligrame la 100 de grame de p`stì. Pentru cultura târzie a fasolei se aleg terenuri cu textur` mijlocie, afânate [i permeabile. Pe solurile grele [i reci, r`s`rirea plantelor are loc cu \ntârziere, plantele cresc \ncet [i au rezisten]` sc`zut` la boli [i dùn`tori. La alegerea terenului se ]ine seama ca fasolea, cultivat` pe suprafe]e mai mari, s` nu urmeze dup` o cultur` tratat` cu erbicide cu remanen]` \ndelungat`, care sunt toxice pentru cultura de fasole. Cultura târzie a fasolei de gr`din` d` bune rezultate dac` urmeaz` dup` culturi timpurii fertilizate cu \ngr`[`minte organice, cum sunt legumele v`rzoase, cartofii timpurii, verde]urile etc. Dup` lichidarea culturii timpurii, terenul se mobilizeaz` cu hârle]ul sau cu plugul superficial la 18-20 cm, urmat de 38 Iulie 2010

m`run]irea solului [i modelarea acestuia. Pe suprafe]e mai mari se pot aplica erbicide de tipul Treflan 3-5 litri/hectar, cu \ncorporare la 3-4 cm adâncime. Sem`natul fasolei de gr`din` târzie se face pân` \n jurul datei de 25 iulie \n zonele de câmpie [i cu circa 10 zile mai devreme \n zonele de deal, unde brumele cad mai devreme. Pe stratul \n`l]at la 94 cm se seam`n` 3 rânduri la 37 cm unul de cel`l`lt. Pentru 1.000 metri p`tra]i este necesar` o cantitate de s`mân]` de 8-10 kg, ceea ce asigur` o densitate de 30-40 plante pe metrul p`trat. Pe suprafe]e restrânse, sem`natul se poate face [i manual, iar \n cazul suprafe]elor mai mari, sem`natul se poate face cu sem`n`torile folosite pentru cultura plantelor pr`[itoare. Deoarece cultura de fasole târzie se realizeaz` \ntr-o perioad` caracterizat` prin temperaturi excesive [i ploi pu]ine, este necesar` aplicarea a 4-5 ud`ri pe parcursul perioadei de vegeta]ie. Aceste ud`ri se aplic` la r`s`rirea culturii (imediat dup` sem`nat) [i \n perioada de \nflorire

[i fructificare. Irigarea culturii de fasole se face cu norme moderate, de 350 mc/hectar, aplicate fie seara, \n timpul nop]ii, fie diminea]a, cu 2-3 ore \nainte de r`s`ritul soarelui, astfel \ncât pân` la venirea c`ldurilor ridicate apa s` fie infiltrat` \n adâncime. Neaplicarea ud`rilor la timp are ca urmare realizarea de produc]ii mici, cu p`stì diforme, a]oase [i f`r` fr`gezime. Pentru a conserva apa \n sol [i a-l men]ine curat de buruieni, se aplic` 2-3 pra[ile manuale. P`stìle de fasole se recolteaz` la intervale de 2-3 zile, pe m`sur` ce ajung la maturitatea de consum [i boabele sunt la \nceput de formare. P`stìle recoltate [i nevalorificate se pot p`stra 1-2 zile \n \nc`peri reci, cu temperaturi de 4-5 grade Celsius [i umiditate relativ` a aerului de minimum 90%.

|n perioadele c`lduroase [i secetoase, fasolea, mazarea [i bamele dau foarte repede \n bob, dep`[ind stadiul maturit`]ii de consum. Fiind legume foarte perisabile, trebuie s` acord`m o aten]ie sporit` la recoltare, ambalare [i p`strare. Recoltarea fasolei p`stì se face când p`stìle sunt tinere [i boabele abia \ncep s` se formeze. |n acest stadiu, p`stìle sunt suculente, fragede [i f`r` a]e. Pentru p`strare, recoltarea se face diminea]a, pân` la venirea c`ldurii sau seara. Recoltarea se face manual [i se repet` la 2-3 zile. Dup` recoltare, se ambaleaz` \n pungi de plastic perforate sau cutii de carton perforate, care s` permit` o bun` circula]ie a aerului, \n vederea elimin`rii c`ldurii degajate de p`stì. |n aceste ambalaje nu se introduce mai mult de 1 kg de fasole p`stì. Temperatura optim` de pastrare este de 7-10 grade Celsius [i 85-90% umiditate a aerului, condi]ii \n care fasolea p`stì se p`streaz` 10-12 zile. Mazarea de gr`din` se recolteaz` când p`stìle au ajuns la dimensiunile caracteristice soiului [i boabele sunt formate. Recoltarea se face diminea]a, iar boabele se introduc imediat \n spa]iul frigorific, deoarece boabele de maz`re au o activitate enzimatic` foarte intens`, depreciindu-se repede, prin modificarea gustului. Boabele de maz`re se ]in \n scafe de plastic de 1 kg, \n care se introduc dou` cuburi de ghea]`. P`strarea acestora se face la temperatura de 0°C [i la 90% umiditate relativ` a aerului. |n aceste condi]ii, maz`rea se poate p`stra 3-5 zile. La stabilirea momentului de recoltare a bamelor se ]ine seama de fr`gezimea capsulelor. Cu cât recoltarea se face mai devreme, cu atât fructele sunt mai gustoase [i mai fragede. Recoltarea se face diminea]a, când p`stìle sunt pu]in umede [i peri[orii nu irit` mâna. Dup` recoltare, bamele se introduc \n pungi de folie perforat` de 1 kg. Temperatura optim` de p`strare este de 2-4 grade Celsius, iar umiditatea

relativ` a aerului este de minimum 90%, condi]ii \n care bamele se p`streaz` 10-14 zile.

G`rg`ri]a fasolei [i combaterea ei G`rg`ri]a fasolei (Acanthoscelides obtectus Say.) este r`spândit` \n toate zonele de cultur` ale ]`rii, producând pagube importante culturilor de fasole, bob, nùt [i soia. |n anii cu condi]ii de dezvoltare, atacul este puternic, greutatea boabelor putând s` scad` cu peste 70%, iar facultatea germinativ` cu 70-90%. G`rg`ri]a fasolei ierneaz` \n stadiul de adult \n interiorul boabelor de fasole depozitate sau liber, \n magazii [i c`m`ri. Adul]ii p`r`sesc locurile de iernare \n prima decad` a lunii iunie, hr`nindu-se cu polenul diferitelor specii de plante cultivate sau spontane. Când p`stìle \ncep s` se \ng`lbeneasc` (boabele au m`rimea normal`), g`rg`ri]ele depun ou`le \n interiorul p`stìlor prin locul de sudur` a tecilor. Ou`le sunt depuse \n grupe de 10-20, prolificitatea unei femele este de pân` la 80 de ou` [i se e[aloneaz` pe o perioad` de 25-30 de zile, \n func]ie de factorii climatici. Incuba]ia dureaz` 3-15 zile. Dup` ecloziune, larvele se mi[c` aproximativ 24 de ore pe suprafa]a p`stìlor, dup` care sap` galerii [i p`trund \n interiorul boabelor, hr`nindu-se cu con]inutul lor. |ntr-un bob se pot dezvolta pân` la 30 de larve, iar con]inutul bobului este transformat \n resturi fìnoase. Adul]ii genera]iei care se dezvolt` \n câmp apar la sfâr[itul lunii septembrie [i \[i continu` evolu]ia \n depozite, unde, dac` temperaturile sunt favorabile, pot evolua 2-3 genera]ii, pân` \n prim`vara urm`toare. Pentru combaterea eficient` a acestui dùn`tor sunt necesare trei tratamente \n câmp: primul, la formarea majorit`]ii p`stìlor, iar urm`toarele, la intervale de câte 10 zile. Cele mai bune rezultate \n combaterea g`rg`ri]ei fasolei se ob]in aplicând substan]e insecticide de tipul: Sinoratox 35 CE 0,15%, Carbetox 37 EC 0,4%, Karate, Decis [i altele. Pentru a asigura o aderen]` corespunz`toare a insecticidului, \n solu]ii se adaug` aracet 0,2%. Dup` recoltare, \nainte de introducerea fasolei \n magazii pentru p`strare, s`mân]a de fasole se trateaz`, introducând \n fiecare sac câte o pastil` de Phostoxin sau Delicia. Iulie 2010 39

Victor V~T~MANU

P`strarea fasolei verzi, maz`rii p`st`i [i a bamelor

John Deere a deschis \n Germania un nou centru de inovare La sfâr[itul lunii iunie, IPSO - Agricultur`, importator [i distribuitor exclusiv al m`rcilor John Deere \n România, a invitat presa de specialitate din ]ar` s` participe la inaugurarea noului Centru European de Tehnologie [i Inovare (ETIC) din Kaiserslautern (Germania), al companiei John Deere. |n prima zi a evenimentului, speciali[tii au prezentat sistemele de precizie dezvoltate de-a lungul timpului de JD, iar \n cea de-a doua zi au avut loc demonstra]ii practice cu aceste echipamente inovatoare. 40 Iulie 2010

Centrul ETIC va furniza solu]ii inteligente [i tehnologii avansate pentru pia]a din Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu [i Apropiat, dar [i din alte p`r]i ale lumii. „Anual, John Deere investe[te aproximativ 4% din vânz`rile \nregistrate \n dezvoltare [i cercetare [i o bun` parte din acest procent este alocat pentru deschiderea unor noi centre de inovare \n Europa, pentru c` aceast` pia]` este una dintre cele mai exigente”, a afirmat la inaugurare dl Mark von Pentz, pre[edintele diviziei de agricultur`. Principalele direc]ii de cercetare ale centrului vor fi orientate spre dezvoltarea de solu]ii inteligente, integrarea electronicii la tractoare [i combine [i ridicarea nivelului de automatizare la ma[ini, pentru a reduce oboseala operatorului [i pentru a cre[te productivitatea.

|n opinia directorului adjunct al ETIC, dl Peter Pickel, amplasarea centrului de tehnologie [i inovare \n ora[ul Kaiserslautern nu este \ntâmpl`toare, deoarece ora[ul reprezint` o resurs` important` de speciali[ti de o înalt` calificare. „În afar` de Universitatea Tehnic` din Kaiserslautern, vom men]ine parteneriate strânse cu dou` institute din apropiere: Institutul Experimental de Inginerie [i Software (IESE) [i Institutul de Matematic` Technic` [i de Afaceri (ITWM). John Deere a devenit recent ac]ionar la Centrul German de Cercetare pentru Inteligen]a Artificial` (DFKI), care va avea un rol foarte important \n evolu]ia noastr` viitoare”, a afirmat dl Pickel.

|n prezent, centrul g`zduie[te aproximativ 90 de ingineri, exper]i în informatic`, tehnicieni [i personal administrativ. Suprafa]a de care dispune centrul ETIC este de 10.000 mp, iar cl`direa are birouri, laboratoare [i ateliere de lucru. Interesant este faptul c` institu]ia este dotat` cu un sistem inovator de protec]ie solar`, cu un senzor care regleaz` lumina din interior, un sistem geotermal de climatizare [i un sistem fotovoltaic. Spre deosebire de sistemele tradi]ionale de \nc`lzire [i de alimentare electric`, sistemele geotermale [i fotovoltaice vor reduce emisiile de CO2 cu peste 142 de tone/an. |n urm`torii ani, num`rul celor care lucreaz` \n centru va cre[te treptat, la aproximativ 200.

Ana MUST~}EA

10 ani de precizie La deschiderea Centrului European de Tehnologie [i Inovare (ETIC) al John Deere, dl Thomas Engel, directorul general al departamentului AMS (Agricultural Management Solutions) în Europa, a f`cut o scurt` prezentare a echipamentelor de precizie realizate pân` acum. De când a fost lansat`, \n 2001, prima genera]ie de receptoare de satelit StarFire [i monitoare GreenStar, \mpreun` cu sistemele de cartografiere [i de urm`rire \n paralel, departamentul AMS a câ[tigat o cot` tot mai mare de pia]`, iar acum este considerat a fi unul dintre cei mai mari furnizori de sistem din Europa. Explicând succesul tehnologiilor de precizie ale companiei, dr. Engel a subliniat doi factori-cheie: „John Deere este singurul produc`tor de echipamente agricole care dezvolt` [i produce componentele sale proprii de \nalt` tehnologie (high-tech), cum ar fi receptoarele StarFire sau monitoarele GreenStar pentru sistemele de orientare. Mai departe, putem oferi solu]ii telematice [i de ghidare complet integrate. Acest nivel de integrare ne ajut` s` atingem un grad ridicat de automatizare, nu numai în aplica]ii de orientare, dar [i pentru 42 Iulie 2010

cre[terea performan]ei [i eficien]ei ma[inii. O alt` exclusivitate a John Deere este propria re]ea StarFire de corec]ie, care ofer` prin receptorul de satelit un nivel de precizie adaptat \n func]ie de necesit`]ile fermierilor”. AMS Europa a fost deschis oficial în vara anului 2000. La acel moment, doar 15 de angaja]i au început s` dezvolte sisteme de orientare prin satelit, precum [i aplica]ii telematice. Ulterior, gama de produse AMS a fost consolidat` [i diversificat`, pentru a satisface cerin]ele \n continu` schimbare ale fermierilor. |n 2002, John Deere a introdus sistemul de ghidare AutoTrac complet automatizat, care a devenit un best-seller. „Ast`zi, toate tractoarele [i combinele JD mari sunt vândute cu AutoTrac, astfel încât s` poat` fi u[or echipate cu sisteme complete de ghidare pentru optimizare performan]elor”, a declarat dr. Engel. Pân` în prezent, la nivel mondial, John Deere a vândut peste 100.000 de receptoare StarFire [i un num`r similar de sisteme AutoTrac; un procent semnificativ din aceste vânz`ri a fost realizat în Europa.

O alt` inova]ie a fost sistemul HarvestLab la ma[inile autopropulsate pentru recoltat furaje, care analizeaz` umiditatea plantelor [i regleaz` automat lungimea de t`iere. |n viitor, pot fi folosi]i [i senzori pentru a m`sura con]inutul de proteine sau fibre din furaj. „Acum, când sistemele de ghidare devin tot mai frecvente, ne gândim la aplica]ii de precizie \n agricultur` de un nivel mai \nalt, bazate pe aplica]ii RTK”, a afirmat dl Engel. Cea mai nou` genera]ie de sisteme de ghidare include iTEC Pro (Intelligent Total Equipment Control), pentru un managemet complet automatizat. „Cu iGuide, putem \mpiedica utilajul s` alunece \n pante sau pe teren deluros, iar cu iSteer, utilajul se ghideaz` singur [i se pozi]ioneaz` pe direc]ia potrivit`”, a spus dl Engel. Mai mult, sistemele de precizie ajut` fermierii s` ob]in` informa]ii cât mai precise privind eficientizarea costurilor cu inputurile, optimizarea terenurilor, reducerea impactului asupra mediului [i cre[terea productivit`]ii. Folosind documenta]ia GreenStar, agricultorii pot aplica rate variabile de nutrien]i pentru fiecare parcel` \n parte. Cu ajutorul sistemului de comunicare wireless JDLink, John Deere a dezvoltat solu]ii telematice pentru gestionarea de la distan]` a parcului tehnic. O realizare important` a John Deere sunt sistemele automate de control al sec]iunilor la ma[inile de stropit, plantat [i împr`[tiat \ngr`[`minte chimice.

Preg`tirea combinelor \n vederea recolt`rii cerealelor p`ioase const` \n verificarea st`rii tehnice [i a posibilit`]ilor efectu`rii reglajelor pentru fiecare organ sau ansamblu \n parte, pentru a func]iona f`r` defec]iuni [i cu minimum de pierderi.

Reglaje tehnologice pentru organele de lucru de la combinele de recoltat cereale p`ioase Reglarea \n`l]imii de t`iere - se

Reglajele aparatului de treier

realizeaz` mecanic, cu ajutorul patinelor, [i hidraulic, cu ajutorul cilindrilor hidraulici. |n func]ie de denivel`rile terenului, se alege, pe cât posibil, t`ierea cât mai de jos a plantelor agricole.

- se refer` la: tura]ia b`t`torului (400-1.200 de rota]ii pe minut) depinde de cultur`, de gradul de coacere, umiditate, densitate. Distan]a dintre b`t`tor [i contrab`t`tor (15 mm la intrare [i 3 mm la ie[ire) depinde de natura culturii, umiditate, grad de coacere.

Reglarea transportului melc de alimentare - se refer` la: asigurarea unei distan]e corespunz`toare \ntre melc [i jgheabul platformei de secerare, pozi]ionarea melcului mai \n fa]` sau mai \n spate, \n func]ie de talia [i densitatea culturii, distan]a dintre vârfurile degetelor escamotabile ale melcului transportor [i fundul jgheabului (2-5 mm), distan]a dintre r`zuitoare [i spirele melcului s` fie minim`, pentru a nu permite plantelor s` se \nf`[oare pe melc.

Victor V~T~MANU

Reglarea rabatorului - se refer` la: pozi]ionarea rabatorului \n plan orizontal cu ajutorul cilindrului hidraulic cu dublu efect, pentru a asigura preluarea plantelor f`r` pierderi, pozi]ionarea rabatorului \n plan vertical prin cilindrii hidraulici cu simplu efect ca s` nu loveasc` spicele, tura]ia rabatorului (16-25 de rota]ii pe minut), se impune ca viteza periferic` a paletelor s` fie pu]in mai mare decât viteza de \naintare a combinei, \nclinarea paletelor [i a ghearelor rabatorului \n func]ie de starea lanului.

Reglarea transportorului central - se execut` ca s` nu ating` fundul carcasei, dar s` transporte \ntreaga cantitate de material. 44 Iulie 2010

Reglajele scutur`torului - se refer` la: tura]ia axului scutur`torului (180-220 de tura]ii pe minut) - modificarea se face \n func]ie de starea culturii, prin scoaterea sau ad`ugarea de [aibe de reglaj \ntre fuliile de antrenare.

Reglarea organelor de cur`]ire - se refer` la: \nclinarea [i men]inerea pozi]iei sitei superioare cu lamele \n func]ie de cultur` (orizontal` la culturile la care vraful alunec` greu, \nclinare medie pentru grâu [i alte cereale p`ioase [i inclinare mai mare pentru culturile la care vraful de material alunec` u[or), deschiderea sitei superioare [i a prelungirii acesteia (depinde de cultur` [i umiditate), alegerea sitei schimbabile se face \n func]ie de cultur` [i m`rimea boabelor, reglarea tura]iei ventilatorului principal (tura]ia de 690-1.080 rota]ii pe minut), reglarea direc]iei [i a intensit`]ii curentului de aer. La cultura a II-a, se aleg sitele \n func]ie de dimensiunea boabelor, orietarea direc]iei curentului de aer, astfel ca s` nu arunce boabele peste marginea posterioar` a sitei, asigurarea debitului necesar de aer.

materialului din circuitul retur, care se face fie la b`t`tor, fie la postb`t`tor, pentru a asigura treierarea spicelor netreierate.

Reglajele sistemelor [i mecanismelor motorului, a organelor de ac]ionare [i de deplasare ale combinei - se refer` la: men]inerea tura]iei, \n limitele admise, a arborelui motor (2.100-2.250 rota]ii pe minut), func]ionarea ambreiajului f`r` patin`ri, pentru a se asigura corelarea cu tura]ia rabatorului, echipamentul hidraulic s` asigure ac]ionarea tuturor cilindrilor hidraulici prin comenzi, viteza de lucru a combinei se va alege \n func]ie de densitatea lanului, pentru ca aparatul de treier s` nu fie suprasolicitat sau s` lucreze \n gol, iar separarea boabelor s` se fac` \n mod corespunz`tor.

Reglarea circuitului de retur spice - se refer` la: desc`rcarea

www.euro-ferma.ro

Pia]a ma[inilor [i utilajelor agricole este dominat` de produc`tori a c`ror pozi]ie s-a consolidat în timp, nu numai datorit` unui management agresiv, performant sau cum mai poate fi acesta numit, ci [i datorit` unei politici care sanc]ioneaz` automul]umirea. Nu este suficient s` ajungi s` fii cel mai bun, trebuie s` încerci mereu s` te autodep`[e[ti.

Noua serie de tractoare Fendt 800 Vario Inova]ie Se pare c` aceast` filosofie o abordeaz` Fendt, lider de pia]` în produc]ia de ma[ini agricole. Inova]ie, acesta este cuvântul pe care îl rostim cel mai des când analiz`m un nou produs ie[it de pe liniile de asamblare Fendt. Toamna lui 2009 a însemnat pentru produc`torul german lansarea unei noi serii Fendt 800 Vario. Re]eta este relativ simpl`: a luat ce este mai bun [i consacrat de la seriile precedente, a adus inova]ii, a[a cum ne-a obi[nuit la fiecare lansare de produs, [i rezultatul este uimitor. Fendt 800 Vario este o combina]ie perfect` între structura compact` a celebrelor modele Fendt 820 Vario, puterea premiatei serii Fendt 900 Vario [i… inova]ie.

Cabina x5 O dat` cu cabina x5, Fendt introduce noi standarde în ceea ce prive[te confortul în timpul lucrului. Cabina cu suspensie în trei puncte este vitrat` la maximum, oferind o vizibilitate perfect` de jur-împrejur. Spa]iul de lucru în interiorul cabinei este ergonomic, iar comenzile sunt plasate optim. Prezen]a Varioterminalului prev`zut cu tehnologie touch-screen asigur` accesul la diverse func]ii prin simpla navigare în meniurile afi[ate. Nu în ultimul rând, postul de conducere reversibil m`re[te considerabil func]ionalitatea tractorului.

Vario Mai mult decât niciodat`, aceste modele utilizeaz` eficient puterea dezvoltat` de motor (200-280 CP) datorit` cunoscutei transmisii Vario. Acest lucru înseamn` o plaj` mare de lucr`ri [i profitabilitate 46 Iulie 2010

f`r` compromisuri, cu un consum de combustibil mai mic. Ajustarea vitezei de lucru între 20 [i 60 km/h se face prin varia]ie continu`, dând posibilitatea atingerii vitezei ideale indiferent de lucrarea executat`.

AdBlue Da! Vorbim despre tehnologia AdBlue la tractoarele agricole. Tractoarele Fendt 800 Vario sunt primele care adopt` motoriz`rile cu tehnologie AdBlue. Acest lucru înseamn` noi standarde privind emisiile de noxe [i respect pentru mediul înconjur`tor.

Câmp vs. autostrad` Tractoarele Fendt 800 Vario ating viteza de 60 km/h, la o tura]ie a motorului de 1.750 rpm, cu un consum optim de combustibil. Ace[ti parametri l`rgesc aria de utilizare a

lor [i în sfera transportului. Structura [asiului, noua suspensie fa]` [i sistemul de frânare dublu circuit mai puternic dau posibilitatea rul`rii pe [osea cu viteze de 60 km/h, în condi]ii de maxim` siguran]` [i confort. La viteze de peste 20 km/h, sistemul FCS (Fendt Stability Control) intr` în ac]iune, blocând compensarea dintre cilindrii de suspensie punte fa]` stânga/dreapta, crescând astfel stabilitatea în timpul rul`rii cu viteze sporite [i siguran]a în timpul frân`rii. Sub viteza de 15 km/h, sistemul de compensare a suspensiei punte fa]` va fi din nou activat, pentru a îmbun`t`]i contactul cu solul. Se pot spune multe despre aceste tractoare. Dar poate cel mai bine ar fi s` le încerca]i. Vor fi prezentate în premier` în România cu ocazia demonstra]iilor practice organizate de MEWI Import Export Agrar Industrietechnik SRL, în perioada 22-30 iulie 2010. Pentru mai multe detalii despre eveniment accesa]i pagina de internet www. mewi.ro MEWI Import Export Agrar Industrietechnik SRL Importator Fendt pentru România

Este deja cunoscut faptul c` ma[inile de recoltat struguri New Holland sunt \ntâlnite \n viile din \ntreaga lume. Mai bine de jum`tate din ma[inile de recoltat struguri folosite pe plan mondial sunt New Holland. De[i se produc [i modele pentru vii plantate \n rânduri apropiate, majoritatea ma[inilor de recoltat struguri sunt VL6060, destinate planta]iilor cu distan]` \ntre rânduri mai mare de 1,8 m.

New Holland - un specialist de marc` \n recoltarea strugurilor Florin Neac[u, director general adjunct NHR Agropartners SRL Ele se sprijin` pe tehnologia Braud, având \n spate mai bine de 35 de ani de experien]` \n domeniu [i capacitate de inovare permanent`: - cap de recoltare pendular, cu medalii de aur la SITEVI, \n 1980, 1988, 2003, [i EIMA 2003. Acesta se orienteaz` automat pe vertical`, f`r` a fi necesare comenzi electrice, hidraulice sau pneumatice suplimentare, senzori palpatori sau alte sisteme care au \ntârziere de reactie din cauza iner]iei [i care scumpesc [i complic` func]ionarea ma[inii; - sistem de colectare a strugurilor cu co[ule]e tip Noria din cauciuc siliconic, cu capacitate mare [i pierderi minime, brevetat, de dou` ori medaliat cu aur; - sistem de scuturare [i de punere \n func]iune rapid` a scutur`torilor (premiat de trei ori cu aur), cu posibilitatea de modificare rapid` din cabin` a frecven]ei [i a pozi]iei, \n func]ie de condi]iile specifice ale culturii, ceea ce asigur` o recolt` curat` [i un tratament fin al plantelor. Este sistemul cel mai pu]in agresiv pentru buta[i din tot ceea ce exist` pe pia]`. - dispozitiv revolu]ionar (brevetat) de „desciorchinare“, de separare a boabelor de pe ciorchine, foarte eficient, montat deasupra benelor, f`r` a reduce din capacitatea de colectare a acestora; - 4 ventilatoare de cur`]are, dou` inferioare [i dou` superioare, care elimin` frunzele [i eventualele

corpuri str`ine, asigurând o recolt` curat`, lucru foarte important pentru calitatea vinului; - sistem op]ional de detectare a spalierilor [i de reducere a frecven]ei scutur`torilor \n dreptul acestora, pentru protejarea spalierilor; - cabin` confortabil`, montat` decalat fa]` de rând, pentru o excelent` vizibilitate [i pentru optimizarea calit`]ii lucrului [i productivit`]ii operatorului. De asemenea, man[a multifunc]ional`, cu toate comenzile la \ndemâna operatorului, [i monitorul, pe care se afi[eaz` to]i parametrii func]ionali ai ma[inii, u[ureaz` exploatarea acesteia; - nou sistem de programare [i reglare electric` a vitezei de lucru [i control radar al vitezei; - motoare noi \n 6 cilindri, turbo, cu intercooler, cu consumuri de combustibil [i emisii poluante reduse, de la 145 la 175 CP, cu rezervor de motorin` de 260 l, care-i asigur` autonomie pentru o zi prelungit` de lucru; - o transmisie hidrostatic` nou`, care asigur` cre[terea sensibil` a cuplului [i optimizarea transmisiei cu o nou` pomp` hidrostatic` de mare capacitate; transmisia 4x4 cu motoare hidraulice la fiecare roat` permite reducerea

patin`rii [i u[ureaz` deplasarea chiar [i pe terenuri greu accesibile; - sistemul de orizontalizare, care permite lucrul \n pant` sau \n ramp`, de pân` la 40° [i \nclinare lateral` de maximum 30°. Acestea permit atingerea unei productivit`]i de 0,75-1 ha/h, \n func]ie de distan]a dintre rânduri, produc]ia de struguri la hectar, starea terenului, timpii mor]i etc. O astfel de ma[in` are o productivitate excelent`, putând \nlocui cu succes munca manual` a 100 de culeg`tori [i asigura o calitate sporit` a materiei prime pentru vinuri de cea mai bun` calitate. Este o investi]ie care te scute[te de dureri de cap [i al c`rei efect este vizibil din prima zi. Datorit` sistemelor performante de conducere [i urm`rire a func]ion`rii, ma[ina poate lucra atât ziua, cât [i noaptea, când temperatura este mai redus` [i oxidarea strugurilor este mai lent`. Demonstra]iile f`cute de NHR Agropartners cu VL6060, la Opri[or, \n jude]ul Mehedin]i, la Segarcea, \n Dolj, la Cogealac [i la Ostrovit, \n jude]ul Constan]a, sus]in aceste afirma]ii. Ma[inile sunt astfel concepute pentru a u[ura munca de \ntre]inere zilnic`, de gresare sau de cur`]are, reducând efortul operatorului, dar [i timpii neproductivi. Dup` cum [ti]i, efortul produc`torilor a fost recompensat prin mai multe premii [i medalii ob]inute la cele mai importante manifest`ri tehnice interna]ionale, cele mai recente fiind ob]inute la târgul SITEVI - Montpellier, \n toamna anului trecut. Iulie 2010 47

Drumul vinului \n legendarul Peloponez [i echipamente pentru vinifica]ie

La \nceputul lunii iunie, ne-a fost propus de c`tre compania elen` Grekis Inox un itinerar diferit fa]` de cel cu care eram obisnui]i cei care vizitam Grecia pân` acum; am fost invita]i s` parcurgem \mpreun` Drumul Vinului din regiunea Nemea, situat` \n legendara peninsul` a Peloponezului. Regiunea Nemea este recunoscut` ca zon` viticol` pentru prima dat` \n scrierile lui Homer, care o denume[te Ampeloessa - „Plin` de vin” -; ast`zi este renumit` ca fiind cea mai important` zon` viticol` din sudul Greciei \n care se produce vin ro[u. Soiul principal de vi]`-de-vie care se cultiv` aici este unul autohton, denumit Agiorgitiko.

Grekis Inox este produc`tor de utilaje destinate industriei alimentare. Prin acest eveniment, compania elen` [i-a propus s` fie locul de \ntâlnire al produc`torilor de vin, jurnali[tilor [i degust`torilor autoriza]i din România [i Grecia. Al`turi de numero[i invita]i din ]ara noastr`, am asistat la prezent`ri [i degust`ri de vinuri tradi]ionale din zona Nemea, am vizitat patru crame utilate de firma Grekis Inox, fabrica de utilaje a gazdelor noastre, [i Olympic Brewery - cea de-a treia fabric` de bere ca m`rime din Grecia. Prima cram` vizitat` din regiune a fost Skouras, o cram` de top care export` vinuri grece[ti \n toat` lumea, din Europa pân` \n Statele Unite [i Australia. Domeniile Skouras au fost \nfin]ate \n 1986, la Pyrgela - Argos, de oenologul George Skouras, dup` terminarea specializ`rii la Dijon. George Skouras este cel care lanseaz` \n 1988 Megas Oenos, este primul oenolog care amestec` Agiorgitiko cu Cabernet Sauvignon pentru a ob]ine un nou soi. Skouras cultiv` soiuri autohtone

48 Iulie 2010

de struguri \n Nemea, Argolida, Arcadia [i Mantinia: Roditis [i Moscofilero (soiuri albe) [i Agiorgitiko (varietate ro[ie); dar [i soiuri cosmopolitane: Chardonnay, Viognier, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc [i Merlot. Loca]ia actual` a cramei de la Malandreni a fost stabilit` \n 2004. Crama a fost dotat` cu rezervoare de pritocire [i fermentare de Grekis Inox. Aici sunt produse mai multe soiuri [i variet`]i de vinuri, dar [i vinuri cu denumire de origine controlat`. Dintre soiurile albe amintim Moscofilero, aflat \n topul preferin]elor invita]ilor, un vin produs 100% din soiul de struguri cu acela[i nume, fermentat \n tancuri din o]el, f`r` fermenta]ie malolactic`, un vin vioi, cu arome intense, recomandat a se servi la mas` cu pe[te sau fructe de mare. Alte vinuri albe din cramele Skouras ce iau drumul lumii \ntregi sunt: Cuvee Prestige Blanc (50% Roditis [i 50% Moscofilero), Almyra (100% Chardonnay), Viognier, Viognier Eclectique fermentat [i \mb`trânit

\n butoaie fran]uze[ti de stejar, de 225 litri; Dum Vinum Sperum (100% Chardonnay), fermentat [i \mb`trânit vreme de 10 luni \n barriques (butoaie de stejar). Vinurile ro[ii se afl` [i ele la loc de cinste \n crama Skouras. Dup` cum aminteam mai \nainte, vinul inventat aici - Megas Oenos - se afl` la mare c`utare; el este produs din 20% Cabernet Souvignon [i 80% din soiul autohton Agiorgitiko, este fermantat [i macerat \n tancuri de inox, se face apoi o fermentatie malolactic` complet` \n butoaie de stejar, maturarea are loc \n butoaie noi de stejar (french barriques) vreme de 18 luni, dup` care vinul mai st` \n sticl` 6 luni, pentru a completa procesul de maturare. Din categoria vinurilor ro[ii produse aici mai amintim: Cuvee Prestige Rouge, Saint George Nemea, Grande Cuvee Nemea, Merlot, Synoro. Pentru a ob]ine un vin rose au fost combinate cele dou` soiuri autohtone, Moscofilero [i Agiorgitiko, \n propor]ie de 30 [i, respectiv, 70%, s-a ob]inut astfel Cuvee Prestige Rose. {i acest vin este fermentat \n tancuri de inox cu macerare scurt` [i f`r` fermenta]ie malolactic`.

Cea de-a doua cram` vizitat` - Nemeion Estate Winery - prezint` o caracteristic` unic` printre cramele din Grecia: este singura cram` unde tot procesul tehnologic func]ioneaz` prin for]a gravita]ional`. Crama este o tradi]ie de familie, fiind \nfiin]at` \n 1905 de Giorgos Vassiliou. El este cel care a plantat primele 50 Iulie 2010

vii pentru produc]ia de vin. Nepotul lui Giorgos, care a preluat afacerea familiei, a stabilit Domeniile Viticole Vassiliou la Koropi, Attica. |n c`utarea soiurilor indigene, Giorgos Vassiliou (nepotul) a ajuns la Nemea, unde \n 2003 a fondat Nemeion Estate Winery, denumit` dup` vechea Nemea. Crama Nemeion a fost creat` cu scopul de a produce vinuri de calitate superioar`. Aici se produc numai vinuri ro[ii. Planta]ia de vi]`-de-vie se afl` la o altitudine de 500 de metri, strugurii sunt cule[i cu mâna \n 10 zile \n fiecare an [i sunt transporta]i \n containere mici c`tre cram` [i fermenta]i organic. |n toat` crama nu exist` nici un cablu sau furtun, totul se realizeaz` cu ajutorul for]ei gravita]ionale, vinurile sunt maturate \n butoaie fran]uze[ti de stejar timp de doi ani, apoi procesul continu` \nc` doi ani \n sticle. Dou` dintre vinurile produse aici sunt Hgemon [i Nemeion Estate, ambele realizate din Agiorgitiko, din cultur` care respect` normele bio. Hgemon este un vin ro[u cu un con]inut de alcool de 14%, cu arome de vanilie, stejar [i o aciditate total` de 5 g/l. Nemeion Estate este un vin ro[u cu arome complexe de fructe, vanilie [i cui[oare, con]inutul de alcool 14% este ob]inut prin metoda clasic` de vinifica]ie la o temperatur` controlat` de 25 de grade, \n tancuri de inox. Vinul este maturat pentru doi ani \n crama subteran`, \n butoaie de stejar, [i \nc` un an \n sticl`. Acest vin poate fi maturat pân` la 15 ani de la data fabrica]iei. |n anticul Kleones \[i are planta]iile de vi]`-de-vie [i crama familiei Lafazanis. Afacerile cu vin ale familiei dateaz` din 1946, când principala ocupa]ie era comer]ul. Ast`zi, Lafazanis de]ine o fabric` de vin ultramodern`, proiectat` [i

echipat` cu ajutorul Grekis Inox. Fabrica este \nconjurat` de o podgorie privat` de 10 hectare, \n care soiul principal este Agiorgitiko, cultur` biologic`. Familia Lafazanis colaboreaz` cu un mul]i produc`tori din zon`, ajungând astfel s` proceseze o cantitate de struguri provenit` de pe 200 de hectare de la produc`tori care trebuie s` respecte standarde specifice. Crama se \ntinde pe o suprafa]` de 1.200 mp, temperatura este controlat` automat [i sunt folosite butoaie de stejar noi. Acestea sunt câteva dintre premisele ob]inerii unui vin de calitate. Strugurii provin din podgorii situate la altitudinii de la 300 la 450 metri. Amestecate cu variet`]i fran]uze[ti nobile, cum ar fi Carbenet Sauvignon, vinurile ro[ii includ câteva dintre cele mai moderne [i caracteristice vinuri. Vinurile ro[ii produse aici includ bine\n]eles [i Agiorgitiko - un vin ro[u sec, cu o concentra]ie de alcool de 12,4%, fermentat la 18 grade. La produc]ia acestui soi nu se folosesc butoaie, strugurii provin din regiunea Nemea - Korinthia, de pe un sol calcaros [i sunt cule[i \n perioada 10-20 septembrie; vinul are culoare rubinie, cu arome de fructe ro[ii proaspete, cum ar fi cire[ele [i prunele, cu note discrete de piper negru. Tot din gama de vinuri ro[ii ne-au mai atras aten]ia: Nemea (sec, 13,1% alcool, 100% Agiorgitiko), Selection Lafazanis Red (sec, 12,8% alcool, 40% Agiorgitiko/60% Cabernet Sauvignon) [i Prorogos (sec, acesta se produce [i \n variantele rose [i alb). Variet`]ile de vin alb includ: Moscofilero, Roditis, Savatiano, Muscat [i Chardonnay. Un vin alb realizat 100% dintr-un alt soi autohton este Roditis, strugurii sunt cultiva]i la o altitudine de 400-500 de metri, pe un sol argilos [i calcaros. Dup` stoarcere, strugurii fermenteaz` \n suc propriu la o temperatur` de 15-16 grade

\n tancuri de inox. Nici acest vin produs \n crama Lafazanis nu este ]inut \n butoaie. Roditis este un vin alb sec, de culoare galben-pal, cu reflexii verzi [i cu arome de citrice [i flori de lamâi. Un gust proasp`t [i elegant \ncânt` papilele gustative. Crama Semeli a fost fondat` \n anul 1979, pentru a produce vinuri de \nalt` calitate. Compania a investit \n crearea unui soi de vi]`-de-vie, alegerea soiurilor, dar [i \n metode de cultivare considerate

pionierat la acea vreme. Pachetul majoritar de ac]iuni al domeniului Semeli a fost achizi]ionat de familia Sallas. Din acest moment, accentul s-a pus pe tendin]ele interna]ionale [i pe men]inerea unui bun raport \ntre calitate [i pre]. Crama Semeli se afl` pe domeniul Helios, situat \ntre coline. Domeniul dispune de facilit`]i de cazare de un lux discret pentru iubitorii de vin care trec pragul cramei [i de un spa]iu pentru evenimente care poate g`zdui pân` la 400 de persoane.

Ionu] V|N~TORU

Sub numele Semeli g`sim vinuri ro[ii, albe, rose. Domaine Helios White este un vin alb, dup` cum o spune [i numele, ob]inut din cele dou` soiuri autohtone de vi]`de-vie - 90% Moscofilero [i 10% Roditis, prezint` arome de l`mâie, pepene [i petale de trandafiri. Mantinia Nassiakos, Semeli White, Domaine Semeli Chardonnay, Espera sunt alte vinuri albe ob]inute din soiuri autohtone [i cosmopolitane. Vinurile ro[ii sunt realizate, \n principal, din soiul local Agiorgitiko, Agiorgitiko \n amestec cu Cabernet Sauvignon, dar [i din Cabernet Sauvignion [i Merlot. Domaine Helios Red, Semeli Red, Chateau Semeli, Semeli Nemea Reserve, Domaine Helios Grande Reserve Red sunt vinurile ro[ii produse sub sigla Semeli. 52 Iulie 2010

Toate aceste crame au fost dotate cu echipamente pentru vinifica]ie de gazdele noastre, firma Grekis Inox Tehnic. }inând pasul cu schimb`rile intense din ultimii ani din domeniul vinifica]iei din Grecia, colaborând cu oenologi [i produc`tori de vinuri, compania elen` proiecteaz` [i produce rezervoare [i echipamente pentru industria vinului, dar [i pentru industria alimentar`. Grekis Inox produce rezervoare de pritocire, pentru fermentarea variet`]ilor albe cu r`cire. Diferitele tipuri de vinificatoare \ndeplinesc toate cerin]ele industriei actuale de vinuri. Exist` vinificatoare cu piese mecanice pentru str`pungerea mai u[oar` a capacului, vinificatoare cu pistoane, vinificatoare rotative, vinificatorul Ganimede. |n gama de produse a companiei elene g`sim, de asemenea, stabilizatoare cu sistem intern de recirculare sau agitator mecanic, rezervoare de macerare la rece, rezervoare de vin spumant, bunc`re de struguri, benzi transportoare de recep]ie [i selec]ie. Toate produsele sunt realizate \ntr-o fabric` modern` din apropierea Atenei, \n localitatea Schimatari. Debitarea foilor de inox se realizeaz` cu o ma[in` ultramodern` de mare vitez` High Definition Plasma, controlat` de calculator, sudura este f`cut` de profesioni[ti cu \nalt` preg`tire, prin tehnica TIG (arc f`cut cu electrod de tungsten \n argon). Fiecare tanc este realizat cu precizie \n conformitate cu cerin]ele clientului. Grekis Inox acord` consultan]` clien]ilor, pentru a le propune cea mai bun` solu]ie \n concordan]` cu nevoile acestuia. Se pot

realiza rezervoare la dimensiuni standard, dar [i la dimensiunile cerute de client. Grekis Inox are o experien]` aprofundat` [i \n realizarea sistemelor microfabric` de bere sau restaurant-ber`rie. Sistemele de fabrici de bere au capacit`]i de 10, 15, 20, 25 [i 30 de hectolitri, dar la comand` pot fi realizate capacit`]i de produc]ie de pân` la 200 hl. Sistemele includ toate componentele esen]iale pentru distribuirea c`tre rezervoare; se pot fabrica toate tipurile de bere: lager, pilsner, bere de grâu, bere slab`, bere brun` [i altele. Prin Olympic Brewery, compania elen` este [i produc`toare de bere, aceasta este cea de-a treia fabric` de bere ca m`rime din Grecia [i a fost \nfiin]at` \n 2007. Olympic Brewery produce berea Fix, cea mai veche bere greceasc`, având o istorie care \ncepe din 1864. Pe lâng` echipamentele pentru vinifica]ie [i bere, Grekis Inox mai produce echipamente [i pentru ulei, pentru industria chimic`, farmaceutic` [i pentru industria laptelui. Grekis Inox este prezent` [i \n ]ara noastr` cu o reprezentan]` comercial` la Buz`u. Cei interesa]i de echipamentele comercializate se pot adresa doamnei Crina Stoica - Sales Manager \n România (0238/719.060). Parcurgând Drumul Vinului din Grecia, am descoperit vi]a-de-vie de pe aceste t`râmuri legendare: Moscofilero, Agiorgitiko, Roditis, vinul grecesc [i farmecul lui, echipamente de vinifica]ie moderne de cea mai bun` calitate care se preteaz` \n orice cram`. Pentru un novice \n ale vinului, am r`mas cu cel pu]in dou` cuvinte pe care le voi folosi ori de câte ori voi avea ocazia s` vizitez Grecia: Moscofilero [i Agiorgitiko.

Lucr`ri apicole \n luna lui Cuptor Luna iulie, denumit` popular [i luna lui Cuptor, \[i pune vizibil amprenta atât asupra evolu]iei cuibului, cât [i asupra florei melifere. Dup` cum bine [tim, \n aceast` lun` se deruleaz` culesurile de nectar la tei, floarea-soarelui [i altele. Teiul, de[i capricios [i sensibil la fenomenele climaterice, are o capacitate deosebit de mare \n ceea ce prive[te secre]ia de nectar (800-1.200 kilograme miere la hectar), motiv pentru care merit` s` i se acorde toat` aten]ia, iar apicultorii cu posibilit`]i de transport s` se deplaseze la masivele de tei, unde pot avea mari satisfac]ii. 54 Iulie 2010

Floarea-soarelui, cea mai stabil` (productiv) plant` melifer`, asigur` \ntre 40 [i 120 kilograme de miere la hectar. La aceast` cultur`, de prim` importan]` nu este produc]ia de miere [i polen obtinut`, ci faptul c`, prin polenizarea culturii de floarea-soarelui cu ajutorul albinelor, se ob]ine un spor de recolt` de 30-50%. Trebuie avut \n vedere c` \n acest moment albinele au tendin]a de a bloca cuibul cu miere c`p`cit`, semn al preg`tirii pentru iernare. La familiile puternice, pentru a debloca cuibul, se ridic` 2-3 faguri cu miere, f`r` albine, [i se introduc \n familiile mai slabe (formate \n lunile precedente). |n situatia \n care culesul de la floarea-soarelui nu a fost corespunz`tor, iar familiile nu au asigurat` hrana pentru iernare, se va trece imediat la completarea rezervelor (se va administra sirop de zah`r) necesare \n vederea iern`rii. Dac` lucrarea se face mai târziu, siropul va fi invertit (transformat) \n miere de albinele care vor ierna, ceea ce le va uza prematur [i, drept urmare, va ap`rea o mortalitate mare chiar \n prima perioad` de iernare.

Dup` terminarea hr`nirii de completare, se vor efectua hr`niri de stimulare, luând \n ambele cazuri m`suri de prevenire a furti[agului \n stupin`. Recoltarea [i extragerea mierii ob]inute din culesurile de var` trebuie f`cute cu mult` grij`, l`sând fiec`rei familii circa 10-12 kilograme de miere (echivalentul a 4 faguri de dimensiunile 415x270 mm sau a 5-6 faguri de dimensiunile 415x205 mm). Cel mai favorabil moment al schimb`rii m`tcilor necorespunz`toare (nu depun ou` \n mod normal, ca urmare a \mb`trânirii sau a epuiz`rii) din familiile de baz` cu m`tci tinere din nucleele formate \n acest scop (\n luna iunie) este dup` culesul de var`. |n momentul efectu`rii reviziei generale a cuiburilor, se scot din cuibul familiei fagurii vechi, negri, care sunt focare de boli, [i se vor topi. Se vor cerceta cu aten]ie to]i fagurii puiet (nec`p`cit [i c`p`cit) pentru depistarea [i tratarea bolilor puietului [i se reduce deschiderea urdini[ului \n caz de nevoie. Fagurii de rezerv` vor trebui trata]i contra g`selni]ei, \n caz contrar existând riscul degrad`rii lor.

o colonie de albine, \n timpul sezonului activ, se compune din 40-60.000 de indivizi?  \n perioada de maxim` activitate, matca depune 1.500-2.000 de ou` pe zi, care cânt`rite dep`[esc greutatea ei?  o colonie de albine puternic` recolteaz` \n cursul unui an peste 100 de kilograme de nectar, 30-50 kilograme de polen [i 50 de litri de ap`?  num`rul b`t`ilor aripilor albinei \n zbor este de 400-500 pe secund`?  pe timp favorabil, f`r` vânt, albinele zboar` cu o vitez` de 25-30 kilometri pe or`, iar când este ajutat` de vânt, poate atinge viteze de pân` la 60 de kilometri pe or`?  o albin` care cânt`re[te circa 100 miligrame poate transporta \n gu[` [i pe picioare o \nc`rc`tur` total` de peste 75 miligrame?  albina zboar` \n mod normal la o \n`l]ime de 10-30 de metri de la sol, dar \n zonele cu vânturi foarte puternice are tendin]a de a zbura cât mai aproape de sol? 

|nmul]irea intensiv` a familiilor de albine prin metoda nucleelor |n decursul existen]ei lor, albinele au reu[it s`-[i conserve [i s`-[i perpetueze specia gra]ie unui sistem propriu de \nmul]ire, ce poart` denumirea de roire. Acest instinct puternic de \nmul]ire se manifest` \n sezonul activ prin divizarea familiilor puternice [i s`n`toase, care au atins nivelul maxim de dezvoltare, \ntr-un num`r mai mare de unit`]i biologice (roi sau nucleu). Dup` culesul principal de la salcâm, \n perioada de roire natural` a albinelor, se stabile[te pentru familiile puternice, preg`tite din timp pentru acest scop, num`rul de rame cu puiet [i cu provizii necesare acestora, iar cu restul fagurilor se formeaz` nuclee. |n momentul \n care zborul albinelor este mai intens, familiile de baz` se \mpart \n nuclee care con]in 2-3 faguri, din care un fagure c`p`cit gata de ecloziune [i 1-2 faguri cu provizii de hran` [i albinele care acoper` to]i ace[ti faguri. Nucleele se pot caza \n stupi \mp`r]i]i \n mai multe compartimente sau \n stupi separa]i. Dup` formare, nucleele

se a[az` pe locuri umbrite, situate la distan]` (2-3 kilometri) de familiile divizate. |n vederea evit`rii depopul`rii nucleelor, urdini[urile stupilor care le ad`postesc se \nchid timp de 36-48 de ore (asigurând o bun` ventila]ie) sau se las` deschise, dar \n acest caz se pun \n fa]a lor [omoioage de iarb`, care \ngreuneaz` ie[irea albinelor \n exterior. Dup` 3-6 ore de la formare, \n fiecare nucleu se introduc 1-2 botci gata de ecloziune. Seara, se procedeaz` la reorganizarea cuibului familiilor divizate, \n care au r`mas faguri cu puiet nec`p`cit [i o parte din albinele culeg`toare, pentru valorificarea culesurilor de var`. Periodic, dup` \mperecherea m`tcilor eclozionate din botci, nucleele se \nt`resc cu faguri cu puiet c`p`cit aproape de ecloziune, lua]i din familiile care se preg`tesc de roire sau din cele puternice. |n locul fagurilor sco[i din familiile donatoare, se introduc faguri artificiali. |n momentul \n care nucleele ad`postite \n stupi compartimenta]i devin suficient de puternici, se transfer` \n stupi separa]i. Pentru a preveni r`t`cirea albinelor, stupii se a[az` al`turi de compartimentele din care au fost transferate nucleele. |nt`rirea nucleelor se continu` pân` când ele devin familii dezvoltate normal. Nucleele depopulate sau m`tcile pierdute \n timpul zborului nup]ial se desfiin]eaz`, fagurii cu puiet [i miere se introduc \n nucleele care au evoluat \n mod normal. Nucleele formate, posedând un num`r mare de albine tinere, sunt capabile s` valorifice culesurile de var` (tei, floareasoarelui, fânea]` etc.) [i, \n majoritatea cazurilor, s`-[i asigure rezervele de hran` necesare iern`rii. Toamna, nucleele care nu pot ierna individual se desfiin]eaz`, albinele [i proviziile lor fiind

\mp`r]ite familiilor apte de a ierna. Pe baza celor consemnate anterior, atragem aten]ia asupra perioadei de formare a nucleelor. Opin`m c` cel mai bine este ca nucleele s` se formeze de la sfâr[itul lunii mai, pân` cel târziu la 10 iunie. |n luna iunie, m`tcile tuturor nucleelor se pot \mperechea, producând pân` \n toamn` (\n 90-100 de zile), 4-5 genera]ii de albine, ceea ce face ca roiul s` ajung` \n prag de iarn` cu 3-5 intervale compacte de albine. |nt`rirea periodic`, \n sezonul activ, cu rame cu puiet c`p`cit, gata de ecloziune, poate contribui la ob]inerea unor familii de putere medie, capabile s` ierneze separat. Trebuie evitat` formarea nucleelor pe 2-3 rame la sfâr[itul culesului de floarea-soarelui, adic` la sfâr[itul lunii iulie, cu m`tci crescute de nuclee din botcile de salvare. Aceste familii au [anse reduse de supravie]uire pân` \n prim`var` [i constituie un real pericol pentru stupin`. Prin \nmul]irea intensiv` a familiilor de albine prin metoda nucleelor se asigur` cre[terea efectivului acestora \n stupin`, se previne intrarea \n frigurile roitului a familiilor puternice [i se ob]ine, concomitent, o produc]ie mare de miere.

Iulie 2010 55

Victor V~T~MANU

Despre albine: [tia]i c`...

Apicultura - un sector de produc]ie bine organizat În data de 22 iunie a.c., a avut loc o conferin]` de pres` sus]inut` de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultur`, \mpreun` cu Asocia]ia Crec`torilor de Albine din România (ACA), iar temele abordate \n cadrul acesteia au fost legate de sectorul apicol na]ional, produc]ii realizate, precum [i de volumul destinat importului [i exportului din ultimii ani. Un subiect tratat cu interes a fost apicultura ecologic`, considerat` de pre[edintele asocia]iei, dl Ioan Fetea, o activitate de perspectiv`, \n condi]iile \n care sunt pie]e europene interesate de acest segment, cum este, de exemplu, cea a Fran]ei. 56 Iulie 2010

ACA este considerat` a fi cea mai mare organiza]ie de profil din Europa, având un model de organizare care include, pe de-o parte, apicultorii, iar pe de alta, cercet`torii din cadrul ICDA. Asocia]ia are 41 de filiale [i unit`]i economice jude]ene [i dou` unit`]i economice la nivel central: Complexul Apicol Veceslav Harnaj SA [i Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultur` SA. Prima unitate economic` se ocup` cu depozitarea, producerea [i comercializarea mierii, producerea de cosmetice pe baz` de produse apicole, producerea de instrumente apicole, echipamente [i instala]ii [i cu ob]inerea de produse alimentare [i vitalizante bazate pe produse apicole. ICDA are ca principal obiectiv desf`[urarea de activit`]i de cercetare

[tiin]ific`, iar pe plan secundar produce [i furnizeaz` material biologic de reproduc]ie, medicamente de uz veterinar apicol, produse apicole [i apiterapeutice. „Avem cea mai mare asocia]ie de profil din Europa, este foarte bine organizat`, atât pe orizontal`, cât [i pe vertical`. Fiind cea mai reprezentativ` asocia]ie din domeniu, nu \n]elegem de ce am fost exclu[i de la accesarea fondurilor europene pe M`sura 112, unde prioritate au grupurile de produc`tori sau cooperativele. Am sesizat aceast` problem` la MADR [i sper`m s` se rezolve, a[a cum s-a \ntâmplat [i la M`sura 141, unde, ini]ial, am fost elimina]i”, a afirmat dl Ioan Fetea, pre[edinte ACA. |n privin]a num`rului de familii de

albine din România, \n anul 2009 acesta a fost de 1.101, iar ponderea cea mai mare din acest efectiv este reprezentat` de exploata]iile de mici dimiensiuni, de pân` la 50 de familii. Produc]ia na]ional` de miere \ nregistrat` anul trecut a fost de 21.500 de tone, iar jum`tate din aceasta a fost destinat` exportului. „|n anul 2009, am ob]inut produc]ii mari de miere, de circa 21.500 de tone. Este o cantitate asem`n`toare celei ob]inute \n Fran]a, \ns` diferen]a const` \n aceea c` ei o valorific` intern, iar noi nu consum`m nici m`car jum`tate din produc]ia total` realizat`. Consumul de miere pe cap de locuitor \n România este printre cel mai sc`zut din Europa, de aproximativ 400 g/an”, a spus dl Fetea. Cel mai mare consum de miere se \nregistraz` \n Germania, de circa 2 kg/pers./an, urmat` de Olanda [i Belgia, cu câte 1,5 kg. |n ultimii ani, consumul de miere \n România a avut un trend cresc`tor, datorat cre[terii interesului consumatorilor pentru produsele naturale [i a cre[terii num`rului de re]ele de magazine specializate. Mierea \mpreun` cu alte produse apicole, precum polenul, propolisul, l`pti[orul de matc`, ceara de albine, veninul stau la baza realiz`rii unei game largi de suplimente nutritive sau produse cosmetice. Produc]ia de polen este de 50-60 de tone anual, mai ales \n zona de centru [i de nord, dar poate ajunge [i chiar dep`[i 100 tone/an. Prognoza produc]iilor de miere din acest an nu este una foarte \ncurajatoare, din cauza condi]iilor climatice nefavorabile. „Anul trecut am realizat o produc]ie de miere de salcâm de circa 7.000 de tone, iar \n acest an,

din cauza condi]iilor meteorologice, nu cred c` va dep`[i 2.000 de tone. Tot din aceste motive, produc]ia mierii de tei nu va dep`[i 17 mii de tone. |n privin]a pre]urilor, cele de achizi]ie au crescut deja cu 10-15%, iar la raft, probabil vor fi cu 25-30% mai mari. Sper`m \ntr-un an destul de bun, pentru a ne acoperi cheltuielile de produc]ie”, a mai afirmat pre[edintele asocia]iei. |n cadrul conferin]ei de pres`, s-a discutat [i despre cele mai recente investi]ii derulate de Asocia]ia Cresc`torilor de Albine [i ICDA. Una dintre acestea se refer` la modernizarea unei hale pentru produc]ia de cosmetice pe baz` de produse apicole, iar o alt` investi]ie const` \n dotarea unor fluxuri tehnologice pentru fiecare produs \n parte. Produsele apiterapeutice vor ocupa un loc important \n produc]ia asocia]iei. Valoarea ambelor proiecte de investi]ii se ridic` la suma de 1.260.000 de dolari.

Pie]e de desfacere Principala pia]` de desfacere este cea extern`, peste 60% din produc]ia de miere româneasc` se export` \n ]`ri precum Germania, Marea Britanie, Italia, Fran]a, Austria, dar [i SUA, Canada, Japonia sau China. Mierea româneasc` este foarte apreciat` pe pie]ele externe, dar este valorificat` la pre] sc`zut deoarece procesatorii de miere ofer` pre]uri mici. O alt` cauz` a pre]ului sc`zut este aceea c` \n exportul de miere româneasc` este preferat sistemul angro. |n 2008, am exportat 7.087 de tone, iar anul trecut 10.654 tone. Importul de produse apicole a sc`zut anul trecut, fa]` de 2008, cu circa 262 de tone.

Scopul acestei ramuri de produc]ie este ob]inerea unor produse apicole pure [i de cea mai bun` calitate, f`r` utilizarea de substan]e chimice de sintez`. Calitatea mierii [i a produselor apicole certificate \n agricultura ecologic` este strâns legat` de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar \n egal` m`sur` [i de condi]iile de extrac]ie, de prelucrare [i depozitare a produselor apicole. |n România, apicultura ecologic` este un sector dinamic. Primii produc`tori certifica]i \n apicultura ecologic` s-au \nregistrat \n anul 2000. De atunci, \n fiecare an num`rul produc`torilor cre[te, ajungând ca \n 2009 s` existe 1.018, fa]` de 132 \nregistra]i \n 2005. De asemenea, produc]ia de miere ecologic` a \nregistrat un trend cresc`tor. Astfel, \n anul 2000, România producea 6 tone de miere certificat` ecologic, \n 2005 realiza 610 tone, iar \n 2008 se situa la o cantitate de 2.357 de tone. Pentru anul 2010, se estimeaz` o cantitate de 3.300 de tone. Mierea [i produsele apicole certificate ecologic sunt comercializate atât pe pia]a intern`, cât [i pe cea extern`. |n anul 2006, peste 65% din mierea ecologic` a fost destinat` exportului, iar \n 2008 o cantitate de 1.100 de tone a fost exportat` c`tre pie]ele UE. |n anul 2009, 90% din produc]ia apicol` ecologic` a fost destinat` pie]elor externe. Sistemul de produc]ie ecologic, aflat \n perioada de conversie, beneficieaz` de anumite forme de sprijin, alocat \n func]ie de dimensiunea exploata]iei apicole. Sprijinul porne[te de la 750 euro/ stupin` [i poate atinge 950 euro, \n cazul exploata]iilor apicole mari, de peste 100 de familii de albine. Singurul dezavantaj al sectorului apicol ecologic este, dup` p`rerea dlui Ioan Fetea, pre[edintele ACA, lipsa unei pie]e bine organizate. „Din p`cate, nu avem o pia]` bine organizat` pe segmentul de apicultur` ecologic`, \ns` noi am ini]iat, \mpreun` cu Ambasada Fran]ei, un lan] de distribu]ie pentru toate produsele ecologice, nu doar a celor apicole. Totodat`, vrem s` investim, \n cadrul combinatului apicol, \ntr-o linie de procesare a produselor apicole ecologice”, a precizat dl Fetea.

Ana MUST~}EA

Sectorul ecologic

Iulie 2010 57

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

04.06.2010 - 25.06.2010

PIA}A GRâULUI Pia]a grâului a fost stabil`, pre]ul fiind de 135 euro/t FOB Rouen, acesta pierzând circa 1 euro/t fa]` de pre]ul \nregistrat la mijlocul lunii iunie. Volatilitatea pie]ei a fost mai redus`, ca urmare a \nceperii recoltatului \n anumite zone din emisfera nordic`. Primele rezultate indic` un randament mai sc`zut comparativ cu situa]ia din anul anterior de pia]`, \ns` este prematur \n a trage anumite concluzii cu privire la nivelul recoltei. Numeroase cereri de ofert` au fost lansate, spre sfâr[itul lunii iunie, \n frunte situându-se Arabia Saudit`, care vrea s` achizi]ioneze 990.000 tone grâu de calitate, din care 880.000 tone din Germania, restul din Canada.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului, negociat pe pia]a fizic`, dar [i pe cea la termen, a fost aproape de cel mai ridicat nivel \nregistrat la sfâr[itul lunii mai. Sc`derea stocului de porumb, de la sfârsitul anului de pia]`, a dus la cre[terea pre]ului, fiind un element de sustinere a acesteia. Se estimeaz` c` stocul de porumb la nivel european este de 4,9 milioane de tone, ceea ce permite cre[terea pre]ului, mai ales pe termen scurt. Precipita]iile [i temperatura \n cre[tere au creat condi]ii de dezvoltare a culturii de porumb. De urm`rit ceea ce se \ntâmpl` cu balan]a porumbului pe continentul nord-american. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

4 iun. 2010

133.9

155.9

146.9

11 iun. 2010

137.5

160.9

150.3

18 iun. 2010

142.3

164.9

153.3

25 iun. 2010

134.9

156.9

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

4 iun. 2010

160.9

182.5

100.5

11 iun. 2010

161.9

185.7

99.3

18 iun. 2010

169.9

193.5

101.3

25 iun. 2010

167.9

189.5

98.5

PORUMB

PIA}A ORZULUI Coceral estimeaz` c` produc]ia european` de orz va fi de 55,34 milioane de tone, \n sc`dere cu 2% fa]` de recordul \nregistrat \n anul precedent de pia]`. Ucraina estimeaz` o produc]ie medie de 2.679 kg/ha de pe primele suprafe]e recoltate. |n cazul orzului pentru bere din varietatea Sebastian, pre]ul a fost de 139 euro/tona, FOB Creil, acesta \nregistrând o u[oar` cre[tere, de circa 1 euro/ton`.

58 Iulie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

4 iun. 2010

105.3

106.9

113.3

103.7

135.7

142.3

11 iun. 2010

104.7

106.9

107.7

106.9

134.3

137.7

18 iun. 2010

107.3

106.9

110.3

106.9

133.3

140.7

25 iun. 2010

108.5

106.9

113.3

105.7

139.3

149.3

PIA}A SOIEI Pia]a uleiurilor vegetale a \nregistrat câteva disparit`]i spre sfârsitul lunii iunie. Uleiul de soia nu a avut o s`pt`mân` „\nfloritoare”, deoarece China s-a ar`tat extrem de discret` pe pia]a importurilor, ceea ce a f`cut ca stocurile de ulei s` creasc`, \n special \n depozitele americane. |n acest sens, activitatea de procesare a soiei nu se realizeaz` la capacitatea maxim`.

SOIA

t ,

, `,

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

4 iun. 2010

343.5

372.3

834.5

11 iun. 2010

347.7

376.9

845.3

18 iun. 2010

353.7

381.5

873.5

25 iun. 2010

351.7

379.3

879.5

PIA}A RAPI}EI Noi cre[teri ale pre]urilor oleaginoaselor au fost \nregistrate la mijlocul lunii iunie \n Europa, \n special cre[teri ale pre]ului rapi]ei. Previziunile cu privire la bilan]ul rapi]ei pentru anul de pia]` 2010/2011 sunt extrem de tensionate, ca urmare a disponibilit`]ilor sc`zute oferite de noua recolt` [i a consumului aflat \n permanent` cre[tere. Cre[terea pre]ului este pus` pe seama cererii mari venite din partea procesatorilor de rapi]` europeni, care solicit` cantit`]i \nsemnate pentru producerea biodieselului. Ploile c`zute \n Canada duc, de asemenea, la diminuarea disponibilit`]ilor de marf` de pe pia]a interna]ional` a rapi]ei. Data

Bursa din Paris

4 iun. 2010

307.7

11 iun. 2010

315.5

18 iun. 2010

324.5

25 iun. 2010

329.5

Floarea soarelui semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui a profitat de men]inerea pre]urilor celorlalte oleaginoase la un nivel destul de ridicat [i [i-a p`strat nivelul \nregistrat la mijlocul lunii iunie. Cultura de floarea-soarelui se prezint` bine \n statele produc`toare din Europa, beneficiind de precipita]ii consistente, mai ales \n ]`rile din estul european.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

4 iun. 2010

900.3

4 iun. 2010

330.7

11 iun. 2010

900.7

11 iun. 2010

305.7

18 iun. 2010

885.5

18 iun. 2010

310.7

25 iun. 2010

885.7

25 iun. 2010

310.7

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Iulie 2010 59

Legea nr. 100 din 3 iunie 2010 privind împ`durirea terenurilor degradate - M.O. nr. 0376/7 iunie 2010 Rectificarea referitoare la Ordinul nr. 126 din 8 iunie 2010

al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 126/2010, în anexa nr. 4 - M.O. nr. 0380 /8 iunie 2010

Ordinul nr. 123 din 25 mai

2010 privind stabilirea anumitor derog`ri pentru acceptarea popula]iilor locale [i a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradi]ional, în localit`]i [i regiuni specifice [i care sunt amenin]ate de eroziune genetic` [i a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsec` pentru produc]ia agricol` comercial`, dar create pentru a fi cultivate în condi]ii speciale, precum [i pentru comercializarea semin]elor acestor popula]ii locale [i soiuri - M.O. nr. 0380/8 iunie 2010

Hot`rârea nr. 514 din 2 iunie 2010 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Hot`rârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea [i func]ionarea Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a 60 Iulie 2010

Alimentelor [i a unit`]ilor din subordinea acesteia - M.O. nr. 0380/8 iunie 2010 Ordinul nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit M.O. nr. 0391/14 iunie 2010

Ordinul nr. 138 din 7 iunie 2010, pentru modificarea [i completarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activit`]ilor economice în vederea diversific`rii economiei rurale [i a cre[terii calit`]ii vie]ii în spa]iul rural“, aprobat` prin Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 567/2008 - M.O. nr. 0392/14 iunie 2010 Ordinul nr. 51 din 9 iunie 2010 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Programului ac]iunilor de supraveghere, prevenire [i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protec]ia animalelor [i protec]ia mediului pentru anul 2010, aprobate prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 2/2010 - M.O. nr. 0392/14 iunie 2010

Ordinil nr. 50 din 9 iunie 2010 privind modificarea Ordinului pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 18/2007 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare [i pentru siguran]a alimentelor privind substan]ele nedorite din hrana pentru animale - M.O. nr. 0397/15 iunie 2010 Ordinul nr. 113 din 12 Mai 2010 pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune în domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere în domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10 din

www.euro-ferma.ro

alimentelor privind condi]iile sanitar-veterinare în care se poate efectua vânzarea direct` a laptelui crud prin intermediul automatelor - M.O. nr. 0408/18 Iunie 2010

Ordinil nr. 54 din 14

iunie 2010 privind organizarea, func]ionarea [i atribu]iile Comitetului pentru produse medicinale veterinare - M.O. nr. 0408/18 iunie 2010 Ordin nr. 146 din 17 iunie 2010 pentru modificarea Procedurilor specifice de implementare [i control, precum [i a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizat` în agricultur`, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii [i dezvolt`rii rurale nr. 126/2010 - M.O.nr. 0412 din 21 iunie 2010

Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 16/2010 - M.O. nr. 0399/16 iunie 2010

Ordinul nr. 52 din 9 iunie 2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infec]ioase ecvine pe teritoriul României - M.O. nr. 0400/16 Iunie 2010 Ordinul nr. 52 din 9 iunie 2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infec]ioase ecvine pe teritoriul României - M.O. nr. 0400/16 iunie 2010 Ordinul nr. 862 din 3 iunie 2010 pentru aprobarea înfiin]`rii Consiliului Na]ional de Vân`toare - M.O. nr. 0408/18 unie 2010 Ordinul nr. 55 din 14 iunie 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare [i pentru siguran]a

www.euro-ferma.ro

regulilor na]ionale privind autorizarea importurilor de produse agroalimentare ecologice din ]`ri ter]e - M.O. nr. 0439/30 iunie 2010

Ordinul nr. 56 din 21 iunie 2010 pentru aprobarea regulilor na]ionale privind autorizarea importurilor de produse agroalimentare ecologice din ]`ri ter]e - M.O. nr. 0439/30 iunie 2010 Ordinul nr. 152 din 24 iunie 2010 pentru stabilirea componen]ei Comisiei Na]ionale de Clasare [i Evaluare a Cabalinelor de Ras` M.O. nr. 0440/30 iunie 2010 Ordinul nr. 150 din 22 iunie 2010 privind comercializarea semin]elor de plante oleaginoase [i pentru fibre - M.O. nr. 0440/30 iunie 2010

Ordinul nr. 143 din 16 iunie 2010 privind componen]a [i func]ionarea Comitetului pentru Organiza]iile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum [i procedurile de recunoa[tere, monitorizare [i control, retragere a recunoa[terii, extindere a acordurilor interprofesionale [i delegare de atribu]ii pentru organiza]iile interprofesionale pentru produsele agroalimentare - M.O.nr. 0412/21 iunie 2010

Ordinul nr. 89 din 14 aprilie 2010 pentru aprobarea Protocolului-cadru privind asigurarea siguran]ei spa]iului aerian pe timpul interven]iilor active în atmosfer` - M.O.nr. 0446/1 iulie 2010

Ordinul nr. 139 din 8 iunie 2010 privind controlul nematozilor cu chi[ti ai cartofului - M.O.nr. 0419/23 iunie 2010

Ordinul nr. 57 din 24 iunie 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitar` veterinar` a unit`]ilor care produc, proceseaz`, depoziteaz`, transport` [i/sau distribuie produse de origine animal` - M.O.nr. 0462 din 6 iulie 2010

Ordinul nr. 145 din 17 iunie 2010 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, p`durilor [i dezvolt`rii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finan]ate în cadrul Programului Opera]ional pentru Pescuit 20072013 - M.O. nr. 0424/24 iunie 2010 Ordinul nr. 149 din 21 iunie 2010 privind comercializarea semin]elor de cereale - M.O.nr. 0439/30 iunie 2010 Ordinul nr. 51 din 1 martie 2010 pentru aprobarea

Ordinul nr. 155 din 29 iunie 2010 privind producerea în vederea comercializ`rii [i comercializarea semin]elor de plante furajere Monitorul Oficial nr. 0447/1 iulie 2010

Ordinul nr. 58 din 24 iunie 2010 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind formularele de prescrip]ie medical` cu regim special [i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare [i a normelor metodologice referitoare la utilizarea acestora, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 184/2006 - M.O.nr. 0475/9 iulie 2010 Iulie 2010 61

Victor V~T~MANU

Sf. Prooroc Ilie |n multe feluri, Dumnezeu [i-a manifestat grija [i iubirea Sa fa]` de oameni. Modul cel mai frecvent a fost acela \n care mijlocitorul a fost ales chiar \n persoana omului, bine\n]eles a celor care s-au \nvrednicit prin cur`]irea inimii [i sfin]enia vie]ii. Acesta este cazul cu profe]ii [i cu proorocii, cei dintâi fiind \nv`]`torii omului \n cele dumnezeie[ti, iar ceilal]i, mustr`tori pentru faptele rele [i \ndemn`tori spre cìn]` [i fapte bune. {i unii, [i al]ii lucrau la \ndemnul [i porunca lui Dumnezeu, care, f`r` contenire, poart` de grija neamului omenesc, pentru a-l izb`vi de p`cate [i a-l mântui. Astfel, la 20 iulie, Biserica \l pomene[te pe Sfântul Prooroc Ilie Testeviteanul, care apare \n istoria omenirii cu 900 de ani \nainte de Hristos, pe vremea nelegiuitului [i idolatrului rege Ahab [i a Izabelei, ale c`rui rùt`]i ajunseser` „strig`toare la Cer”, c`ci „Ahab, fiul lui Omri, a f`cut ce este rù \naintea Domnului mai mult decât to]i ce fuseser` \naintea lui“ (III Regi, 16,30). N`scut \n ]inuturile Arabiei, \n localitatea Tesbe, de unde [i numele de Testeviteanul, proorocul Ilie, \ndemnat de dragostea [i râvna pentru adev`rul divin, se prezint` \naintea lui Ahab [i \l mustr` pentru nelegiuirile prin care a jignit iubirea [i bun`tatea lui Dumnezeu. „Viu este Domnul Dumnezeu, al c`rui slujitor sunt, c` \n anii ace[tia nu va fi nici rou`, [i nici ploaie, decât dup` cuvântul meu” (III Regi, 17,1). Ilie se retrage apoi lâng` pârâul Crit, „care este fa]a Iordanului”. Aici este hr`nit \n mod minunat de corbii cerului. Apoi merge \n Sarepta Sidonului, la o femeie v`duv`, care, cu \n]elegere [i bun`tate, \i ofer` ultima turt` de pâine. Pentru bun`tatea ei, Dumnezeu face ca fìna [i uleiul s` nu se mai \mpu]ineze din casa ei cât` vreme a bântuit seceta. Murind fiul v`duvei, Ilie \nal]` rug`ciuni c`tre Dumnezeu [i-l readuce la via]`, zicându-i femeii: „Iat`, fiul tù este viu”, la care femeia, fericit` c`-[i vede copilul viu, zice: „Cunosc semn c` e[ti un om al lui Dumnezeu [i cuvântul Domnului \n gura ta este adev`r”. (III Regi, 17,24). Pentru c` Ahab nu contenea cu f`r`delegile \naintea lui Dumnezeu, Ilie \l ceart` [i-i arat` puterea adev`ratului Dumnezeu, f`când s` fie mistuite cu foc din cer altarul de jertf` [i apa din 62 Iulie 2010

[an]ul dimprejur. Astfel, Ahab [i slujitorii idolilor au fost ru[ina]i, iar Ilie, care prin rug`ciunea lui dovede[te c` „Dumnezeu este Cel ce este”, iar \nchinarea la idoli este \nchinarea adus` \nchipuirii [i minciunii. Dumnezeu \ns` \[i arat` \ndurarea Sa fa]` de popor, c`ci, \ndat` dup` biruin]a lui Ilie asupra \nchin`torilor la idoli, a dat o ploaie binef`c`toare, p`mântul \nsetat s-a r`corit [i toat` f`ptura s-a \nviorat dup` 3 ani [i 6 luni de secet`. Izabela, suflet viclean, plin` de rùtate [i de duhul r`zbun`rii, aflând de faptele minunate ale lui Ilie [i de \nfrângerea idolilor, pune la cale omorârea lui. Pentru c` misiunea sa nu era \nc` \ndeplinit`, Ilie se retrage pe muntele Horeb, unde este hr`nit [i ap`rat de un \nger. Ahab [i Izabela, prin mijloace necinstite [i josnice, r`pesc via unui oarecare om s`rac, Nabot. Acesta este adus \n fa]a judec`]ii, unde doi martori mincino[i depun jur`mânt strâmb \mpotriva lui, Nabot fiind omorât cu pietre. Aflând de aceast` nelegiuire strig`toare la cer, Ilie merge \naintea lui Ahab cu tot curajul [i, f`r` teama c`-[i pune via]a \n pericol, \l \nfrunt`, zicând: „A[a grìe[te Domnul: «Nu e[ti tu un uciga[ [i un ho]?»”. Scriptura ne arat` c` atât Ahab, cât [i Izabela au murit dup` pu]in` vreme de o moarte n`prasnic`, \ndeplinindu-se astfel cuvântul profetic al „trimisului lui Dumnezeu”, Ilie. Dup` ce \[i s`vâr[este misiunea, Ilie merge \n p`r]ile Iodanului, \mpreun` cu Elisei, pe care cu putin timp \nainte l-a uns ca urma[ al sù. Aici, el este \nv`luit de un nor [i \n`l]at la cer, \ntr-un car cu foc. Acestea sunt, pe scurt, via]a [i faptele Sfântului Prooroc Ilie. |ntre ceilal]i profe]i, el este figura cea mai popular`, cea mai iubit` de popor, iar pentru lumea cre[tin` se afl` \n rândul marilor profe]i [i e numit chiar „temeiul proorocilor”. Biserica i-a alc`tuit un imn de laud`, cinstindu-l cu frumoasele cuvinte: „Cel ce a fost \nger \n trup, temeiul proorocilor, al doilea \ntâimerg`tor al venirii lui Hristos, Ilie proorocul”. A fost pre]uit [i iubit de popor pentru curajul sù, râvna [i dragostea cu care ap`ra credin]a \n Dumnezeu. Ilie m`rturise[te cu deplin` siguran]` fiin]a [i existen]a lui Dumnezeu, c` „Cel ce este” [i, de multe ori, cuvântul

s`u \ncepe astfel: „Viu este Domnul Dumnezeu, viu este Domnul Savaot” (III Regi, 17, 1-15). Proorocul Ilie este atât de cunoscut de popor, astfel c`, atunci când cei trimi[i din Ierusalim la Ioan Botez`torul s` afle cine este, \l \ntreab`: „Tu cine e[ti? Nu cumva e[ti Ilie?” (Ioan 1,21). De asemenea, lâng` Cezareea lui Filip, Iisus \i \ntreab` pe apostoli: „Cine zic oamenii c` sunt Eu?” Apostolii r`spund: „Unii zic c` e[ti Ioan Botez`torul, al]ii zic c` e[ti Ilie, al]ii Ieremia sau unul din prooroci” (Matei, 16, 13-14). Iisus, vorbind despre Ioan Botez`torul, spune: „{i dac` voi]i s` \n]elege]i, el este Ilie care trebuia s` vin`”. (Matei 11,19). Când Iisus s-a schimbat la fa]` pe muntele Tabor, „str`lucea fa]a Lui ca soarele, iar hainele Lui erau albe ca z`pada”, atunci s-au aratat [i Moise [i Ilie, stând de vorba cu El (Matei, 17, 2-3). Iar Sfantul Apostol Petru, \ntrez`rind frumuse]ea vie]ii ve[nice, exclama plin de uimire: „Doamne, bine este s` fim aici; s` r`mânem totdeauna aici. S` facem trei colibe, dintre care una s` fie pentru Ilie“ (Matei 17,4). |n cânt`rile sale, Biserica \l nume[te pe Ilie al doilea „\naintemerg`tor”, pentru c` tradi]ia spune c` la a doua venire a lui Iisus Hristos, pe care \ngerii o vor anun]a cu sunete de trambit]` [i vor chema din cele patru vânturi lumea la judecat`, atunci, ca un \naintemerg`tor, prooorocul Ilie \l va ar`ta lumii pe Iisus ca Fiul lui Dumnezeu. De aceea, Biserica \l aseam`n` pe Ilie cu Iisus. Ilie a ap`rut \n timpul regelui idolatru Ahab; Iisus se na[te \n vremea regelui Irod, când poporul \[i pierduse cur`]enia sufleteasc`, iar sub cârmuirea romanilor de \nfiripeaz` idolatria; Ilie fuge din fa]a lui Ahab [i a Izabela, dup` cum Iisus va fugi din Egipt, din fa]a lui Irod. Ilie \l \nvie pe fiul vaduvei din Sarepta Sidonului; Iisus \l va \nvia pe fiul v`duvei din Nain. Ilie a \nmul]it f`ina [i uleiul, dup` cum Iisus va \nmul]i pâinile [i pe[tii \n pustie, s`turând mii de oameni. Ilie a pogorât foc din cer ca s` mistuie jertfa de pe altarul idolilor, iar Iisus va trimite \n ziua Cincizecimii focul Sfântului Duh peste apostoli.