Revista AGRIMEDIA - Martie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - March 2010

Inunda]ii [i Corpul legiuitor al ]`rii |n edi]iile anterioare ale publica]iei noastre am semnalat \n mod constant starea necorespunz`toare a sectorului de \mbun`t`]iri funciare, cu prec`dere a sistemelor de iriga]ii.

Aceast` period` este \ns` bântuit` de inunda]iile de nest`vilit, care spulber` lini[tea [i bruma de avut ale miilor de familii, preponderent din mediul rural.

Dar de ce se tot reediteaz` acest film de groaz`, cu o caden]` de 2-3 episoade anuale?

Dac` \nainte de 1989 exista o strategie unitar` de combatere a acestui fenomen, alocându-se [i fondurile necesare \n acest scop, \n ultimii 20 de ani, investi]iile \n protec]ia contra inunda]iilor, prin consolidarea digurilor, prin decolmatarea albiilor, prin lucr`ri specifice de desecare, s-au realizat sporadic.

Bani nu au fost, nu sunt [i nu vor fi la nivelul necesarului, \ns` speciali[tii au posibilitatea s` decid` sectoarele prioritare, prin aprecierea pericolelor iminente. |n acest sens, exist` structuri centrale [i locale care gestioneaz` resursele alocate \ntre]inerii digurilor [i realiz`rii desec`rilor, pentru decolmatarea albiilor, dar [i reglement`ri legale care sanc]ioneaz` distrugerea investi]iilor existente pentru ap`rare contra inunda]iilor - \ns` cu ce efect?

-m ii de hectare de terenuri agricole sunt inundate la prima ploaie sau la topirea z`pezii - z onele populate din arealul unor râuri interioare de pe valea Dun`rii [i din B`r`gan tr`iesc anual co[marul inund`rii propriet`]ilor - s -a permis ridicarea unor construc]ii chiar \n albia minor` a unor cursuri de ap` sau canale colectoare [i de evacuare a apei \n exces - s -au permis defri[`ri ira]ionale, devers`ri \n albiile râurilor a rumegu[ului sau a altor reziduuri - s -au dezafectat canale [i instala]ii subterane de drenare a apei \n exces. |n acest sens, este ilustrativ ce s-a \ntâmplat cu sistemul de drenare a apei \n exces de pe suprafe]ele din nordul Capitalei, pe care \n prezent troneaz` sute de construc]ii, predispuse la inundare \n perioadele ploioase. Acest fenomen este \ntâlnit de altfel [i \n multe dintre zonele limitrofe ale marilor ora[e sau ale sta]iunilor turistice.

Pentru redresarea situa]iei, din pu]inul pe care \l avem, din fonduri externe nerambursabile, dar [i din \mprumuturile deja contractate, judicios alocate, putem s` \ncepem s` punem stavil` \n calea apelor.

Corpul legiuitor al ]`rii, ales [i de cet`]enii colegiilor care ast`zi se confrunt` cu furia apelor dezl`n]uite, are datoria s` asigure urgent cadrul legal pentru \nl`turarea efectelor inunda]iilor, dar [i pentru promovarea unei strategii eficiente de combatere a acestui fenomen deosebit de p`gubitor.

Altfel, minunata noastr` Românie se afund` an dup` an \n mocirla inunda]iilor, din cauza nep`s`rii condamnabile!

Simona MUNTEANU Martie 2010

3

SUMAR: 3

Editorial

S.C. AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

6

|n dialog cu fermierii

8

erin]e ale supermaketurilor privind calitatea produc]iei C horticole

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro

10

O gam` larg` de produse pentru reu[ita culturilor agricole

14

00 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonelor 1 pesc`re[ti

20

CLEARFIELD UNION - Tehnologia culturilor bogate

28

Combaterea buruienilor porumbului

32

OMG - o mare provocare a cercet`rii europene!

38

Fertilizarea profesional` a gazonului

40

Sem`natul lucernei

41

onsiderente privind cultura cartofului extratimpuriu C [i timpuriu

42

Controlul familiilor de albine

44

ondurile europene, incluse \n planul de dezvoltare a F exploata]iei

46

Combinele Challenger - alegerea v` apar]ine

48

Ma[ina autopropulsat` de ierbicidat Hardi Alpha Varitrack

50

assey Ferguson prezint` noua serie de tractoare compacte M MF 1500

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

52

ela]iile dintre principalele elemente climatice [i produc]ia de R fructe

56

T`ierea vi]elor afectate de gerurile din timpul iernii

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro

60

BioFach, cel mai mare târg interna]ional de produse ecologice

62

Burse externe

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

64

Legisla]ie agricol`

66

Legisla]ie agricol`

ISSN 1844 – 3176

Anul IV, Nr. 3 / 2010 (36) Martie 2010 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]`

4

Martie 2010

www.euro-ferma.ro

www.euro-ferma.ro

Martie 2010

5

 |n dialog cu fermierii

• Cum se prezint` culturile de toamn` [i cum v` • De câ]i ani ave]i cultura de rapi]` \n asolament

6

Viorel Zahiu, administrator SC Agrozah 2005 SRL, localitatea Pogoanele, jude]ul Buz`u

Marian B\scoveanu, administrator SC Apofis Agro SRL, localitatea Dr`g`ne[ti, jude]ul Prahova

„Suprafa]a pe care o administrez este de 550 ha, iar structura culturilor agricole din acest an cuprinde urm`toarele plante: grâu (100 ha), rapi]` (70 ha), floarea-soarelui (100 ha) [i porumb. |n câmp, culturile de toamn`, respectiv grâul [i rapi]a, se prezint` foarte bine [i nu cred c` vom \nregistra pierderi.

Stratul de z`pad` care a acoperit culturile \n perioada de ger a protejat foarte mult plantele de temperaturile sc`zute. Dac` nu erau acoperite de z`pad`, culturile ar fi fost calamitate.

Pentru \nfiin]area culturilor de prim`var` vom \ntâmpina probleme din cauza lipsei banilor. Nu vom putea achizi]iona motorina la pre]ul actual. Culturile de toamn` le-am putut \nfiin]a pentru c` am f`cut un credit pe Legea 150, am achitat datoria, iar acum nu mai am surse financiare pentru a \ncepe campania de prim`var`. |n privin]a rapi]ei, este o cultur` pe care o avem de patru ani \n asolament, iar probleme \ntâmpinate \n vegeta]ie le-am avut acum doi ani, cu atacul d`un`torilor specifici. |n general, nu se face nici o avertizare pentru aplicarea tratamentelor. Noi mergem \n sole [i verific`m.

Pentru a nu mai avea probleme, anul trecut am aplicat, \n vegeta]ie, patru tratamente pentru protec]ia plantelor.”

„|n cadrul societ`]ii, administrez o suprafa]` de 500 ha, cultivat` cu grâu (200 ha), porumb (100 ha) [i floarea-soarelui (200 ha). Cultura de grâu a ie[it bine din iarn`, \nfr`]irea este total`, iar acum se afl` \n stadiul de \mp`iere. Când \mi va permite timpul, voi aplica, pentru o ac]iune mai puternic`, un fungicid sistemic, care s` con]in` dou` substan]e active.

Pentru culturile de prim`var`, m-am aprovizionat cu \ngr`[`mintele necesare [i am \ncheiat un contract pentru achizi]ia de material semincer. Din p`cate, pentru \nfiin]area culturilor de prim`var` nu vom mai avea motorin` subven]ionat`. Acest lucru va determina m`rirea cheltuielilor de produc]ie.

Vom \ncerca s` limit`m anumite opera]ii, atât cât vom putea, \ns` f`r` s` punem \n pericol calitatea produc]iei agricole. |n alte state ale Uniunii Europene, motorina este subven]ionat`.

Anul acesta nu am mai cultivat rapi]` deoarece anul trecut a ocupat \n cadrul exploata]iei o suprafa]` de 350 ha [i trebuia s` respect rota]ia culturilor.

De regul`, la aceast` cultur` nu \ntâmpin probleme \n vegeta]ie pentru c` aplic tratamente la primele semne de atac, atât pentru combaterea bolilor, cât [i a d`un`torilor.

Momentul prielnic pentru a aplica tratamentele de combatere \l alg dup` ce fac o vizit` \n câmp. |n cazul apari]iei g`rg`ri]ei (Ceutorhyncus napi), aplic un insecticid la un prag economic de d`unare de 3-4 adul]i/mp.”

Martie 2010

preg`ti]i pentru \nfiin]area celor de prim`var`? [i cu ce probleme v-a]i confruntat \n vegeta]ie?

{tefan Vasile, administrator SC Majest Agroserv SRL, localitatea Râmnicelu, jude]ul Buz`u „Exploatez o suprafa]` de 480 ha, iar culturile aflate \n asolament sunt grâul, rapi]a, coriandrul, porumbul [i floareasoarelui. Culturile de toamn` au ie[it destul de bine din iarn`. |n zona noastr` au fost temperaturi de -24°C [i, cu toate acestea, ne a[tept`m s` plece bine \n vegeta]ie.

Grâul a fost afectat de ger doar \n procent mic, de maximum 10%, iar r`s`rirea la aceast` cultur` este pu]in \ntârziat` din cauza lipsei apei din sol.

La \nfiin]area culturilor de prim`var` vom avea cheltuieli mari cu motorina.

Rapi]a o cultiv`m de patru ani \n exploata]ia agricol` [i [tiu c`, dac` aplici preventiv tratamentele specifice de protec]ie, nu \ntâmpini probleme cu atacul bolilor [i d`un`torilor.

Primele tratamente pe care le voi face vor fi luna martie. Anul trecut, din cauza secetei, nu am ob]inut produc]ii prea mari, (1.200 kg/ha), de[i am aplicat toate tratamentele necesare.

60% din suprafa]a \ns`mân]at` cu rapi]` a fost calamitat` din cauza secetei. Am f`cut dosar, dar am \n]eles c` nu vom primi desp`gubirea.”

„Societatea FirstFarm de]ine, \n total, o suprafa]` de 5.000 ha, \ns` doar 3.000 ha din aceasta este lucrat` efectiv. Structura culturilor din acest an va cuprinde urm`toarele plante: grâu (1.000 ha), rapi]` (500 ha), orzoaic` de prim`var` (600 ha), floarea-soarelui (400 ha) [i porumb. Pân` \n momentul acesta, culturile de toamn` arat` bine, doar rapi]a a fost afectat` \n propor]ie de 10%, din cauza viscolului care a spulberat z`pada. Este o pierdere pe care firmele de asigur`ri nu o acoper`. Noi am f`cut \n[tiin]are la prim`riile din Br`ila [i Buz`u, zone \n care noi oper`m, \ns` nu am primit nici un r`spuns. Ca stadiu de vegeta]ie, la rapi]` au ap`rut primele frunzuli]e [i urmeaz` s` aplic`m primul tratament pentru combaterea d`un`torilor. Grâul este o plant` mai rezistent` la temperaturile sc`zute, spre deosebire de cultura rapi]ei, el fiind afectat doar \n propor]ie de maximum 2%. Pierderile la grâu sunt nesemnificative. |n general, cultura a \nfr`]it bine.

Pentru \nfiin]area culturilor de prim`var`, ne-am preg`tit cu achizi]ia materialului semincer pentru orz, iar pentru porumb [i floarea-soarelui suntem \n negocieri. Ca niciodat`, ofertele primite de la distribuitori sunt \ntr-un num`r mare. Pentru campanie preg`tim, de asemenea, ma[inile agricole. Am achizi]ionat \ngr`[`mintele necesare, dar pre]ul la care le-am luat a fost cu 10-15% mai mare decât cel practicat \n luna decembrie. Din p`cate, nu am cump`rat atunci pentru c` speram s` se mai ieftineasc`. Problema cea mai mare pentru campania de prim`var` este pre]ul la motorin`, care a crescut [i nici nu este subven]ionat. La semin]e, \n schimb, pre]ul este u[or mai mic decât cel de anul trecut. |n cadrul exploata]iei agricole, rapi]a este cultivat` de doi ani, iar problemele \ntâmpinate \n vegeta]ie le-am avut anul trecut cu atacul de Ceutorhyncus napi (g`rg`ri]`) [i f`inare. La primele semne de atac aplic tratamentele de combatere. Nu mai primim, a[a cum era odat`, avertiz`ri pentru efectuarea tratamentelor. Noi mergem \n câmp [i verific`m plantele dac` sunt atacate de boli sau d`un`tori [i, \n func]ie de gradul de atac, aplic`m produsele de protec]ie.”

Martie 2010

7

Ana MUST~}EA

Florin Z`noag`, inginer agronom FirstFarms Agro SRL, localitatea F`urei, jude]ul Br`ila

La data de 25 februarie, membrii Asocia]iei Profesionale Na]ionale pentru Legume [i Fructe s-au \ntâlnit la sediul MADR pentru a discuta o serie de probleme cu care se confrunt` aceste sectoare.

Valorificarea produc]iei a fost unul dintre subiectele dezb`tute, iar la acesta au luat parte [i reprezentan]ii câtorva lan]uri de magazine: Metro Cash & Carry, Auchan [i Cora.

Ana MUST~}EA

Principalele cerin]e ale marilor lan]uri de magazine privind calitatea produc]iei horticole Principalul motiv pentru care marile magazine de retail au dat curs invita]iei a fost acela de a face cunoscute cerin]ele pe care le au cu privire la legumele [i fructele pe care le achizi]ioneaz`. Deschiderea de care au dat dovad` denot` faptul c` sunt dispu[i colabor`rii cu produc`torii autohtoni. „Dorim s` realiz`m un parteneriat benefic, astfel \ncât ambele p`r]i s` câ[tige. Trebuie cunoscut faptul c` ceea ce exist` \n magazine, pe raft, este dictat de trendul pie]ei, iar câ[tigul pe care noi \l ob]inem, contrar celor spuse, nu rezult` din taxele [i adaosurile comerciale practicate, ci din volumul mare pe care noi \l rul`m. De aceea, una dintre cerin]ele noastre este ca marfa s` ajung` peraft cu aceea[i ritmicitate [i la calitatea cerut`”, a precizat dna Delia Nica, director de rela]ii publice [i comunicare Metro Cash & Carry România.

Din partea hipermarketului Cora, dna Daniela Cimpoieru a afirmat c` cerin]ele privind achizi]ia de legume [i fructe ]in, \n principal, de continuitate [i calitate.

Preten]iile marilor lan]uri de retail privind continuitatea cu care trebuie s` primesc` marfa pot fi \ndeplinite prin unirea a mai multor produc`tori, care s` e[aloneze epoca de sem`nat a plantelor, astfel \ncât recoltarea s` se realizeze pe o perioad` mai \ndelungat` de timp. Cu toate eforturile depuse de produc`tori \n ob]inerea de recolte pe tot parcursul anului, sectorul legumicol are un caracter sezonier. Investi]iile \n construc]ii de sere necesit` din partea agricultorilor un aport financiar imens pe care, de cele mai multe ori, nu \l au.

Pe lista cerin]elor supermarketurilor se afl` [i sortarea m`rfii. „Am \ncheiat un contract pentru 2010, iar dificultatea de care ne-am lovit a fost aceea c` marfa nu era sortat`, calibrat`.

8

Martie 2010

Seriozitatea \n a sorta produc]ia pentru a ob]ine un raport bun calitate-pre] las` de dorit”, a spus Daniela Cimpoieru, reprezentantul hipermarketului Cora. „Orice lad` trebuie calibrat`”, a afirmat [i reprezentantul magazinului Metro.

Pia]a neagr` din sectorul legumelor [i fructelor a fost un alt subiect adus \n discu]ie. „Exist` un aspect de care toat` lumea [tie, \ns` noi nu putem schimba nimic, nu putem efectua controale.

Aceast` pia]` neagr`, de cele mai multe ori, influen]eaz` pre]ul. Cel care pl`te[te taxe [i impozite este imposibil s` nu aib` un pre] de valorificare mai mare”, a afirmat dna Nica.

Asocierea produc`torilor |n cadrul \ntâlnirii, reprezentan]ii supermarketurilor le-au oferit produc`torilor horticoli câteva sfaturi pentru \mbun`t`]irea activit`]ii pe care o desf`[oar`. „Sunt situa]ii când \n aceea[i localitate exist` dou` asocia]ii de produc`tori agricoli, \n loc s` se uneasc` [i s` fie doar una”, a afirmat dna Cimpoieru. „Fermierii trebuie s` se uneasc` pentru a realiza depozite \n comun. Acesta este viitorul”, a mai ad`ugat dna Nica.

Marile lan]uri de magazine \ndeamn` agricultorii s` se asocieze datorit` posibilit`]ii acces`rii de foduri europene pentru construirea de sere, de spa]ii de depozitare [i condi]ionare [i dotarea corespunz`toare a acestora. „Peste 70% din produsele alimentare provin din import, iar motivul pentru care se apeleaz` la acest lucru este faptul c` produsele vin pe toat` perioada de iarn`.

Consumatorii vor s` cumpere tomate, de exemplu, [i \n perioada rece. Pia]a este reglat` de cerere [i ofert`”, a afirmat dna Delia Nica.

Pentru consolidarea rela]iilor, marile magazine propun organiza]iilor de produc`tori s` angajeze o persoan` care s` se ocupe strict de partea de livrare [i comunicare. „De cele mai multe ori, cel care ]ine leg`tura cu noi este [i produc`tor. Suntem de p`rere c` nu putem fi buni la toate [i de aceea trebuie angajat` o persoan` specializat` pe acest domeniu. De exemplu, exist` ne\n]elegeri privind plata facturii, \ns` aceasta se realizeaz` atunci când ea ajunge la noi.

Sunt cazuri \n care este trimis` gre[it, la un alt sediu [i de aceea este important s` existe o persoan` care s` ]in` leg`tura cu noi, s` [tie aceste lucruri. |n principal, plata se face conform legii, \n termen de 12 zile de la primirea facturii”, a spus dna Nica.

Problema de comunicare a fost ridicat` [i de dl Gabriel Borozan, directorul de achizi]ii legume [i fructe de la hipermarketul Auchan, care a subliniat rolul important pe care \l are \n consolidarea rela]iei produc`tor-retail.

Informarea a fost un alt subiect atins \n cadrul \ntâlnirii dintre reprezentan]ii marilor magazine [i produc`tori. „Sunt cazuri \n care ni se spune c` nu se [tie cum se face etichetarea. Este foarte important ca produc`torii s` cunoasc` aceste informa]ii pentru ca produsul s` se vând`”, a afirmat dna Nica. |n cadrul evenimentului, au fost aduse preciz`ri privind contractul comercial. „|n contractul-cadru nu vor exista niciodat` cerin]e privind cantitatea sau graficul de livrare, deoarece aceste lucruri se negocieaz` \ntre p`r]i. Acestea se vor reg`si \n anexa ata[at` contractului-cadru.

Aici intervine capacitatea produc`torului de a negocia”, a precizat directorul de rela]ii publice [i comunicare Metro Cash & Carry România.

Martie 2010

9

O gam` larg` de produse pentru reu[ita culturilor agricole

La data de 18 februarie, firmele Limagrain [i SumiAgro România au prezentat \n jude]ul Buz`u oferta de produse din acest an.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul societ`]ii Agrinvest SRL, specializat` \n producerea de semin]e [i furnizarea de produse [i servicii pentru agricultur`. Firma este condus` de dl Ali Hamzeh.

10 Martie 2010

|n cadrul simpozionului, reprezentantul zonal al firmei Limagrain (LG), dl Markus Salmen, a prezentat, având \n vedere apropiata campanie de \nfiin]are a culturilor de prim`var`, hibrizii de porumb [i floarea-soarelui. |n descrierea lor, au fost abordate caracteristicile fiziologice ale plantelor, precum [i cerin]ele agronomice specifice.

Pentru cel mai vândut hibrid din jude]ul Buz`u, LG 33.62, seria de \nsu[iri cuprinde: rezisten]` la c`dere; toleran]` la boli (Fusarium, Ustilago); vigoare la r`s`rire; sistem radicular puternic; stay-green foarte bun [i comportament agronomic bun \n condi]ii dificile, de exemplu pe soluri s`race. Densitatea recomandat` la acest hibrid este de 58.000 plante/ha.

Pentru cei care dispun de sisteme de iriga]ii, au fost recomanda]i hibrizii LG 35.35, Coventry [i Aacienda, iar produc]iile ce se pot ob]ine sunt de peste 10 t/ha.

Agricultorii care urm`resc valorificarea porumbului pentru consumul uman pot cultiva hibrizii LG 32.32 [i Fantastic, datorit` calit`]ii superioare a boabelor, pretabile pentru producerea de m`lai.

Primul hibrid face parte din grupa FAO 230, este timpuriu, cu bobul sticlos, plantele sunt mari, s`n`toase, are un sistem foliar bogat, toleran]` la boli; \nflorire timpurie, umiditate sc`zut` la

recoltare [i stabilitate bun` \n diferite condi]ii de stres.

Hibridul Fantastic poate avea multiple utiliz`ri (boabe, siloz, m`lai), prezint` o vigoare bun` la r`s`rire, [tiule]i uniformi, de m`rime medie, cu o calitate deosebit` a boabelor [i toleran]` la atacul bolilor Sphaceloteca [i Fusarium.

Un hibrid comercializat cu succes de [ase ani pe pia]a româneasc` este LG 23.06, ce poate realiza, \n condi]ii de neirigat, produc]ii de 8,5 t/ha.

Pe pia]a din Europa Central` [i de Est se vinde foarte bine hibridul LG 33.30, datorit` poten]ialului ridicat de produc]ie.

Un alt avantaj pe care \l prezint` acest hibrid este stabilitatea \n ob]inerea produc]iei agricole.

La cultura florii-soarelui, firma Limagrain urm`re[te, \n primul rând, ob]inerea unei stabilit`]i \n raportul ulei-productivitate, precum [i rezisten]a la atacul bolilor specifice. Totodat`, hibrizii prezint` rezisten]` la parazitul Orobanche.

O alt` caracteristic` important` a hibrizilor LG este autopolenizarea. „Procentul de autopolenizare al hibrizilor LG este de pân` la 92%. Pentru un maximum de polenizare pute]i apela [i la apicultori”, a precizat dl Salmen. |n cadrul evenimentului, hibrizii de floarea-soarelui prezenta]i au fost din gama celor conven]ionali, high-oleici [i CLEARFIELD.

Simpozionul a cuprins [i prezentarea produselor oferite \n acest an de SumiAgro, realizat` de dl Iorgu Anastase, director tehnic [i de dezvoltare al firmei. Gama de produse propus` pentru 2010 este una mare, cuprizând insecticide, fungicide, erbicide, adjuvan]i, fertilizan]i foliari, precum [i semin]e (rapi]`, sorg, porumb, floarea-soarelui). |n privin]a adjuvan]ilor, dl Anastase a precizat c` folosirea lor a devenit o necesitate pentru \mbun`t`]irea tehnologiilor de cultivare a plantelor: „A[a cum a existat momentul introducerii hibrizilor \n tehnologia de cultivare a rapi]ei, a venit timpul utiliz`rii adjuvan]ilor, iar pe lâng` aceste produse se impune [i folosirea de fertilizan]i foliari, astfel \ncât s` \mbun`t`]im tehnologiile noastre”.

Prin folosirea adjuvan]ilor \n amestec cu produsele de protec]ia plantelor se ob]ine o serie de avantaje: dispersia pic`turilor este \mbun`t`]it`; produsul rezist` pe frunze mai mult timp, ducând astfel la cre[terea rezisten]ei de sp`lare de c`tre ploi; absorb]ia ridicat` a produsului de c`tre plant`. De asemenea, sunt adjuvan]i recomanda]i pentru reducerea gradului de scuturare a silicvelor dinaintea [i din timpul recolt`rii.

Un astfel de produs este Flexi, recomandat la cultura rapi]ei. „La hibrizi, \n general, nu sunt probleme cu deschiderea silicvelor, \ns` uneori exist` precipita]ii cu intensitate

mare sau vânt puternic [i atunci se pot \nregistra pierderi”, a afirmat dl Anastase.

Un alt adjuvant amintit a fost Backrow, cu rol \n opitimizarea eficacit`]ii erbicidelor preemergente, prin reducerea driftului [i realizarea unei acoperiri uniforme a suprafe]ei solului. Dac` se urm`re[te cre[terea ac]iunii glifosfatului sau a unor desican]i, se poate folosi adjuvantul Stamina Plus. Din gama fertilizan]ilor foliari au fost prezentate produsele Elite Verde, Brassitrel, Last N [i Teprosyn. „|n ultimii ani, fermierii români sunt pu[i \n situa]ia de a face fa]` unei competi]ii acerbe. Spre deosebire de agricultorii din vechile state ale UE, produc]iile pe care le ob]inem la hectar sunt destul de mici. |n plus, pre]urile \ncep s` se uniformizeze.

De aceea, pentru a rezista pe pia]`, trebuie s` sporim produc]ia agricol`, iar fertilizarea foliar`, \mpreun` cu cea de baz`, poate asigura acest lucru”, a spus reprezentantul firmei SumiAgro. |ngr`[`mântul Elite Verde con]ine, pe lâng` macroelementele principale NPK, [i microelementele sulf [i magneziu, care au rol \n cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Produsul se poate utiliza pentru mai multe culturi agricole, \ns`, datorit` con]inutului de sulf \n formulare, se poate aplica cu succes la cultura de rapi]`, care este o mare consumatoare a acestui element nutritiv. Brassitrel este un \ngr`[`mânt foliar de amestec:

bor, mangan [i molibden cu magneziu [i sulf. Avantajele utiliz`rii acestui produs sunt urm`toarele: asigur` un aport suplimentar de elemente nutritive, esen]iale unei cre[teri [i dezvolt`ri armonioase; contribuie la ob]inerea unei culturi bine \ncheiate \n toamn`; cre[te rezisten]a plantelor la iernat, reducând pierderile peste iarn`; ajut` la regenerarea plantelor \n prim`var`; \nflorire mai bun` [i maturare uniform`; cre[te productivitatea [i calitatea uleiului din semin]e. Doza de aplicare recomandat` este de 3 kg/ha.

Un alt \ngr`[`mânt foliar, dar din gama unei noi genera]ii, este Last N. Este un produs pe baz` de azot, con]inând 25% azot total, iar din acest procent 70% se elibereaz` gradual [i sub form` accesibil` plantelor. Acest lucru \nseamn` c`, pe o perioad` mai lung` de timp, putem asigura culturii agricole elementele nutritive de care are nevoie. |n cadrul prezent`rii sale, reprezentantul firmei SumiAgro a recomandat un program de efectuare a tratamentelor la cultura de rapi]`. Pentru combaterea g`rg`ri]ei tulpinilor se poate aplica \n luna martie produsul Novadim Progress, iar \n lunile mai-iunie se poate folosi \mpotriva g`rg`ri]ei semin]elor [i p`duchelui cenu[iu \n doz` de 1,5 l/ha. Pentru atacul gândacului lucios se pot aplica produsele Nurelle D [i Mospilan 20 SG. Martie 2010 11

Ana MUST~}EA

|mbun`t`]irea tehnologiilor agricole

Pioneer Hi-Bred România lanseaz` un nou website

Noi instrumente de suport pentru clien]ii Pioneer

Pioneer Hi-Bred Romania, o companie DuPont, [i-a lansat la \nceputul lunii februarie noul website.

Acesta poate fi vizitat la adresa

www.pioneer.com/romania

„Noul website va fi o surs` larg` de informa]ii pentru clien]ii no[tri”, a precizat Chavdar Dochev, manager opera]iuni în cadrul Pioneer Hi-Bred Romania. „Obiectivul nostru este s` le oferim noi oportunit`]i clien]ilor prin intermediul acestui website, cu acces la informa]ii actualizate despre produsele marca Pioneer®, respectiv solu]ii [i servicii pentru maximizarea productivit`]ii [i a profitabilit`]ii cultivatorilor.”

Pe lâng` aceasta, noul website con]ine un ghid despre utilizarea produselor, sugestii utile în ceea ce prive[te tehnologia de

cultur` a porumbului, florii-soarelui, rapi]ei [i a lucernei marca Pioneer [i despre utilizarea aditivilor furajeri Pioneer.

Un nou instrument online va ajuta clien]ii s` selecteze produsul dorit pentru regiunea lor climatic` [i un calculator care va ajuta utilizatorii s`-[i calculeze densitatea dorit`. „Pioneer Hi-Bred Romania a dezvoltat acest instrument nou [i puternic cu scopul de a completa pozi]ia de lider \n produse [i servicii pentru fermierii din România. Prin investi]iile sporite în cercetare, produc]ie, marketing [i vânz`ri din România,

Pioneer este pozi]ionat` în mod unic pentru a-[i ajuta clien]ii s` î[i m`reasc` profitabilitatea”, a încheiat Dochev.

Pioneer Hi-Bred este o companie DuPont, lider mondial de solu]ii personalizate pentru fermieri, pentru cresc`torii de vite [i cultivatorii de cereale [i plante oleaginoase. Cu sediul în Des Moines (statul Iowa, SUA), Pioneer ofer` acces la genetica avansat` a plantelor \n aproape 70 ]`ri.

DuPont este o companie de produse [i servicii bazate pe [tiin]`. Înfiin]at` în 1802, DuPont pune [tiin]a la munc`, prin crearea unor solu]ii valabile esen]iale pentru o via]` mai bun`, mai sigur` [i mai s`n`toas` a oamenilor de peste tot dinn lume. Desf`[urându-[i activitatea în peste 70 ]`ri, DuPont ofer` o gam` larg` de produse [i servicii inovatoare pentru diverse pie]e, inclusiv agricultur` [i pia]a alimentar`, construc]ii, comunica]ii [i transporturi.

Laz`r CHIRA

MON 810 - «Nu exist` efecte adverse asupra s`n`t`]ii, omului, animalelor [i mediului» Autoritatea [tiin]ific` competent` la nivelul UE (Autoritatea European` pentru Siguran]a Alimentelor - EFSA) concluzioneaz` cu privire la studiul semnat de Vendomois et. al. 2009, o compara]ie a efectelor a trei variet`]i de porumb modificat genetic asupra s`n`t`]ii mamiferelor (o reanaliz` statistic` a datelor din studiile de hr`nire de 90 de zile pe [obolani evaluate anterior de EFSA), astfel: „Afirma]iile autorilor cu privire la efectele secundare ce ar indica niveluri de toxicitate crescut` în rinichi [i ficat nu sunt sus]inute de datele prezentate în lucrare. Nu exist` informa]ii noi care s` conduc` la reconsiderarea opiniilor anterioare cu privire la cele trei evenimente de transformare MON 810, 12 Martie 2010

MON863 [i NK603, în care se concluziona c` nu exist` efecte adverse asupra s`n`t`]ii, omului, animalelor [i mediului.”

La concluzii similare a ajuns [i Înaltul Consiliu Francez pentru Biotehnologie (HCB), care a fost solicitat de parlamentarul francez François Grosdidier s` fac` o evaluare [tiin]ific` a concluziilor studiului semnat de Vendomois et. al.

Opinia final` a comitetului [tiin]ific al HCB este urm`toarea: „Comitetul [tiin]ific al Înaltului Consiliu Francez pentru Biotehnologie (HCB) indic` faptul c` studiul semnat de Vendomois et. al. nu aduce nici un element [tiin]ific nou ce ar putea fi acceptat pentru a demonstra c` toate cele trei variet`]i de porumb modificat genetic ar duce la niveluri crescute de toxicitate în sânge, ficat sau rinichi.”

|n anul 2008, porumbul modificat genetic MON 810 a fost cultivat în UE pe o suprafa]` de aproximativ 100.000 ha în Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia, Germania [i România.

Suprafa]a cultivat` cu porumb MON 810 în România, în anul 2009, a fost de 3.243,5 ha.

100 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonelor pesc`re[ti La nivelul Uniunii Europene, sectorul pesc`resc se afl` \n declin. Supraexploatarea [i schimb`rile climatice sunt principalele probleme care au dus la epuizarea stocurilor de pe[te. Codul, tonul ro[u sau merluciul sunt doar câteva dintre speciile afectate de pescuitul excesiv.

Pentru refacerea acestor rezerve [i pentru evitarea depopul`rii zonelor cu tradi]ie \n activitatea de pescuit, UE a pus la dispozi]ie un instrument financiar, Fondul European de Pescuit (FEP), pentru promovarea unui pescuit durabil [i diversificarea activit`]ilor economice.

14 Martie 2010

La \nceputul lunii februarie, la sediul MADR a avut loc lansarea Axei 4 din Programul Opera]ional pentru Pescuit (POP), care sprijin` implementarea unor strategii locale de dezvoltare, cu scopul de a ajuta comunit`]ile [i zonele pesc`re[ti s` g`seasc` noi resurse sustenabile pentru diversificarea activit`]ilor economice [i \mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii pe termen lung. „Având \n vedere declinul activit`]ii de pescuit din România, dar [i din UE, lans`m Axa 4 din POP, pentru diversificarea activit`]ilor economice, pentru a crea surse alternative de venituri, astfel \ncât calitatea vie]ii s` se \mbun`t`]easc`. De asemenea, prin aceast` m`sur` \ncerc`m s` evit`m depopularea zonelor pesc`re[ti”, a precizat dl Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii.

Fondurile alocate Axei 4 se ridic` la 100 de miloane de euro, iar m`sura are aplicabilitate pe tot teritoriul ]`rii, \ns` sunt prioritare zona de coast` a M`rii Negre, lunca Dun`rii, Delta Dun`rii, zonele din lungul Prutului [i al Siretului.

Dezvoltarea durabil` a zonelor pesc`re[ti va fi sus]inut` în cadrul POP prin intermediul Axei 4, prin sprijinirea aplic`rii unor strategii integrate de dezvoltare local`, elaborate de grupuri parteneriale locale (GL-uri).

Grupurile locale pot fi constituite din comunit`]i pesc`re[ti, persoane care activeaz` \n cadrul sectorului pesc`resc sau \n sectoarele conexe, comunit`]i locale, organiza]ii publice sau private implicate \n dezvoltarea zonei (ONG-uri, funda]ii, asocia]ii, consilii locale, societatea civil`).

Parteneriatele locale preselectate pentru a constitui un grup local FEP în Etapa I vor primi asisten]` tehnic` [i financiar` pentru construirea unui parteneriat autentic [i elaborarea unei strategii locale de dezvoltare integrat` a zonei pesc`re[ti vizate. Sprijinul financiar acordat pentru constituirea unui grup local este de maximum 30.000 de euro.

Documenta]ia pentru ob]inerea finan]`rii poate fi depus` \n perioada 10-22 martie a.c.

39 au parcurs prima etap` de verificare.

Programul POP este suspendat pe motiv c` nu am primit acreditare, \ns` suntem \n curs de a fi conformi cu cerin]ele CE. Celor care au f`cut proiecte anul trecut le vor fi decontate cheltuielile eligibile, cu condi]ia s` nu fi stopat investi]ia”, a precizat ministrul de resort.

O alt` obliga]ie este aceea ca vechile proiecte s` fie redepuse pe noile proceduri \n vigoare. „{tim c` oamenii au f`cut investi]ii, au preg`tit aceste proiecte, \ns` vor trebui redepuse pe aceste proceduri corecte”, a mai precizat dl Dumitru.

Depunerea de strategii locale atât de c`tre grupurile locale (GL) beneficiare de sprijin pentru constituire, cât [i de c`tre GL care s-au constituit [i [i-au elaborat strategia f`r` sprijin din fonduri europene se va face \n luna septembrie.

Obiectivele m`surilor finan]ate prin Programul Opera]ional de Pescuit (POP) vizând dezvoltarea durabil` a zonelor pesc`re[ti sunt: • sprijinirea înfiin]`rii grupurilor locale (GL) prin instruirea actorilor locali ai zonelor pesc`re[ti privind principiile [i

managementul dezvolt`rii locale (Axa 5); • sprijinirea implement`rii strategiilor locale de dezvoltare (Axa 4); • sprijinirea proiectelor de colaborare între grupurile locale (Axa 4).

Zonele pesc`re[ti sunt eligibile dac` îndeplinesc urm`toarele criterii minime: • o zon` pesc`reasc` trebuie s` fie mai mic` decât NUTS III (echivalentul unui jude]); • zona trebuie s` fie coerent` din punct de vedere geografic, economic [i social; • \n general, num`rul total al locuitorilor din zon` trebuie s` fie cuprins între 10.000 [i 150.000. Zona poate include [i ora[e cu mai pu]in de 100.000 de locuitori.

De asemenea, zona trebuie s` îndeplineasc` cel pu]in unul din urm`toarele trei criterii: • densitatea popula]iei trebuie s` fie mai mic` de 50 locuitori/kmp; • pescuitul este o activitate economic` important` în zon`, dar este în declin; • micile comunit`]i pesc`re[ti reprezint` o important` parte a popula]iei zonei.

Martie 2010 15

Ana MUST~}EA

Pentru finan]area proiectelor depuse \n cadrul etapei de preselec]ie a grupurilor locale, contribu]ia public` va fi de maximum 90% din totalul cheltuielilor proiectului, din care 75% din totalul costului eligibil provin din fonduri europene, iar 25% din bugetul na]ional.

Suma maxim` care poate fi acordat` unei strategii selectate este de pân` la 7 milioane de euro. „Dac` vor fi necesari mai mul]i bani pentru implementarea proiectului, se vor putea cumula fondurile alocate din POP cu cele din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural`. (...)

Actualmente, suntem \n faza de animare a acestui proces, desf`[ur`m seminarii de informare, preg`tim actorii locali s` se constituie \n grupuri locale [i s` elaboreze strategii locale de dezvoltare.

Noi vom selecta aceste strategii [i apoi le vom finan]a. Vom ajunge \n faza final` la sfâr[itul lunii decembrie”, a spus dl Dumitru.

Beneficiarii proiectelor POP realizate pân` acum vor putea beneficia \n continuare de sprijin, cu condi]ia ca investi]ia s` se deruleze [i pe viitor. „Anul trecut au fost depuse, \n total, 58 de proiecte, dintre care

Propuneri privind «Viitoarea Politic` Agricol` Comun` dup` 2013» (II) Dr. ing. Daniel BOT~NOIU

A[a cum am promis \n num`rul din luna februarie al revistei, revenim cu cea de-a III-a sec]iune, cu privire la „Propuneri privind orient`rile PAC dup` 2013”.

Sec]iunea a III-a Propuneri privind orient`rile PAC dup` 2013 Recentele reforme ale PAC, care au drept scop garantarea c` ansamblul agriculturii europene r`spunde preocup`rilor societ`]ii \n materie de securitate [i durabilitate a produc]iei, r`mân valabile [i vor trebui men]inute [i pe viitor.

Mai mult, m`surile introduse cu scopul \ncuraj`rii agricultorilor de a furniza servicii publice suplimentare, \n cadrul rolului lor, precum [i pentru gestionarea terenului, trebuiesc men]inute [i consolidate.

Totodat`, cu toate c` recentele reforme ale PAC au f`cut din agricultura UE un sector mai mult orientat c`tre pia]`, ele nu sunt \n m`sur` s` amelioreze veniturile agricultorilor, cunoscut fiind faptul c` sc`derea veniturilor a fost de 12,3% \n anul 2009. Veniturile agricultorilor, cu pl`]ile directe incluse, nu corespund decât unei propor]ii de 50% din salariul mediu al celorlalte sectoare ale economiei. Din p`cate, veniturile agricultorilor au atins un minimum istoric, motivul principal fiind sc`derea pre]urilor pe termen lung, pe care agricultorii le-au \ncasat \n urma livr`rii produsele lor. |ns` pentru a nu mai deveni dependen]i de bugetul european destinat agriculturii, produc`torii ar trebui 16 Martie 2010

Sec]iunea I: Politica Agricol` Comun` [i priorit`]ile viitorului buget comunitar Sec]iunea a II-a: Principiile [i obiectivele PAC dup` 2013 Sec]iunea a III-a: Propuneri privind orient`rile PAC dup` 2013 s` ob]in` o remunerare corespunz`toare din partea pie]ei. Aceasta \nseamn` c` PAC dup` 2013 ar trebui s` de]in` m`suri destinate amelior`rii competitivit`]ii agricultorilor [i cooperativelor lor pentru a le permite astfel s` ob]in` o parte din venitul lor actual, mai mare pe lan]ul de valorificare a alimentelor.

Agricultorii se vor confrunta cu importante provoc`ri pe parcursul anilor ce vor veni: • pia]a comunitar` totdeauna mai deschis` c`tre importuri, cu toate c` extremele climatice din \ntreaga lume conduc la o volatilitate din ce \n ce mai mare a pre]urilor \n UE. |n aceste condi]ii, agricultorilor europeni le va fi din ce \n ce mai greu s` supravie]uiesc` crizelor de pe pia]`; • necesitatea exploat`rii poten]ialului agricol european pentru a atenua schimb`rile climatice [i a cre[te securitatea energetic` prin produc]ia de resurse regenerabile, precum [i prin tehnologia de re]inere a carbonului vor fi esen]iale; • cererea mondial`, \n cre[tere, combinat` cu efectele produse de schimb`rile climatice asupra aprovizion`rii cu alimente vor trece problemele legate de securitatea alimentar` pe primul plan \n politicile guvernamentale din \ntreaga lume.

Este necesar s` avem, mai mult ca niciodat`, o PAC puternic`, \n contextul noilor provoc`ri care vor ap`rea.

Principalele modific`ri aduse PAC dup` 2013 trebuie s` vizeze, \n consecin]`, urm`toarele: • garantarea securit`]ii [i stabilit`]ii alimentare [i consolidarea rolului economic de produc`tor al agricultorilor; • s` permit` agricultorilor s` ob]in` un venit echitabil de pe pia]` [i s` continue s` furnizeze servicii rurale, apreciate de societate.

Aceste obiective necesit` modific`ri \n patru domenii principale: • func]ionare \mbun`t`]it` [i mult mai stabil` a pie]elor; • consolidarea pozi]iei agricultorilor \n interiorul lan]ului alimentar; • m`suri destinate amelior`rii pozi]iei competitive a agricultorilor [i ajutoare care s` scoat` \n eviden]` noile provoc`ri, \n special schimb`rile climatice; • avantaje care s` motiveze agricultorii s` presteze, \n continuare, servicii rurale apreciate de societate.

Este foarte important ca modific`rile aduse PAC dup` 2013 s` duc` la consolidarea naturii comune a politicii.

Toate rena]ionaliz`rile aduse prin PAC sunt inacceptabile.

Solidaritatea financiar` este esen]ial` pentru a garanta c` PAC r`mâne o politic` comun` care nu con]ine instrumente de distorsionare a concuren]ei.

Solidaritatea financiar` trebuie s` conduc` la un tratament just [i echitabil al tuturor

agricultorilor, ]inând cont de condi]iile \n care ace[tia \[i desf`[oar` activit`]ile.

Noile reforme ale PAC care contribuie la consolidarea agriculturii, la valorificarea mediului [i a vie]ii rurale, \n general, pentru a furniza servicii publice, r`mân \n continuare de o importan]` major`.

Este necesar s` se consolideze [i s` se \mbun`t`]easc` m`surile din primul pilon, atât timp cât noile provoc`ri identificate mai sus sunt, \n principal, legate de modul de func]ionare a pie]elor agricole [i de rolul economic al produc]iei agricole.

Cei doi piloni ai PAC ar trebui men]inu]i, \ns` cu o anumit` diferen]iere, mai coerent`. Al doilea pilon al PAC ar trebui s` aib` ca obiectiv sprijinirea agriculturii, ca furnizor de servicii publice, \n cadrul func]iunilor sale legate de mediu [i de zona rural`. Ar fi \n]elept s` se ia \n considerare deplasarea m`surilor destinate amelior`rii competitivit`]ii (axa 1, din al doilea pilon) c`tre primul pilon ca o m`sur` destinat` amelior`rii rolului produc`torilor agricoli [i pentru ca ace[tia s` atrag` un venit mai mare de pe pia]`.

Modularea, \ntre cele dou` piloane, ar trebui eliminat`, iar bugetul celor doi piloni ar trebui stabilit \mpreun` pe perioada perspectivei financiare multianuale.

Cu privire la pl`]ile directe, statele membre aplic` \nc` pl`]ile dup` perioada istoric`, \ns` acestea trebuie s` se apropie cât mai mult de pl`]ile decuplate, \n primul rând \n interiorul statelor membre [i apoi la nivel comunitar. Ar fi \n]elept s` se ajusteze o parte din pl`]ile directe pentru a se ]ine cont de condi]iile diferite de produc]ie, pe baz` de criterii europene comune, cu condi]ia ca toate pl`]ile s` r`mân` finan]ate 100% prin intermediul bugetului UE. Având \n vedere faptul c` scopul pl`]ilor directe din primul pilon este de a le permite agricultorilor s` furnizeze o serie de servicii publice legate de produc]ie (securitatea aprovizion`rii, produc]ia durabil`, locurile de munc`, prosperitatea economic` a zonelor rurale) toate ajust`rile viitoare ale instrumentelor privind pl`]ile directe trebuie s` ]in` cont de necesitatea de a garanta agricultorilor c` \[i pot desf`[ura activitatea [i c` aceste ajutoare nu ajung la proprietarii de teren agricol, ci la administratorii acestora.

M`surile actuale legate de zonele defavorizate sau de zonele montane, care sunt introduse \n Bilan]ul de S`n`tate, \n cadrul art. 68, trebuie s` fie integrate

\n politica general` destinat` men]inerii produc]iei \n zonele cu risc de abandon al terenului agricol. |n final, pentru a evita distorsiunea concuren]ei, limita actual` a pl`]ilor cuplate introduse \n Bilan]ul de S`n`tate trebuie s` fie \n continuare p`strat`.

Este important ca toate modific`rile aduse PAC s` treac` testul „simplific`rii” \n care sunt implica]i agricultorii. Cea mai mare parte a „simplific`rilor”, care au fost f`cute pân` \n prezent, au fost realizate \n avantajul organelor administrative, mai mult decât \n favoarea agricultorilor.

A fost propus` de c`tre agricultori prezentarea unei singure cereri de plat`, atât pentru primul, cât [i pentru al doilea pilon, la fiecare 5 ani. Aceasta le-ar permite agricultorilor s` \ntocmeasc` un plan economic coerent al exploata]iei, ]inând cont de pl`]ile pentru durabilitate [i pentru furnizarea serviciilor publice.

Agricultorii care din diferite motive modific` planul sunt obliga]i s` notifice aceste schimb`ri.

Trebuie s` existe o mai mare coeren]` \ntre diferitele politici comunitare.

Urm`toarele aspecte au o importan]` crucial` pentru agricultur`: • Politica comercial`: normele [i constrângerile dure [i costisitoare ale UE plaseaz` agricultorii \ntr-o pozi]ie competitiv` dezavantajoas` \n raport cu importurile [i \n contextul actual al schimburilor de pe pia]a mondial`.

Consumatorii europeni trebuie s` aib` garan]ia c` normele privind siguran]a alimentar` impuse agricultorilor de c`tre UE vor fi aplicate [i importurilor.

UE trebuie s` ob]in` garan]ii \n negocierea acordurilor comerciale, ca toate concesiunile acordate dosarului agricol s` fie asociate cu exigen]ele pe care trebuie s` le respecte importurile, \n materie de norme de mediu [i de bun`stare a animalelor, echivalent cu normele aplicate \n UE. • Schimb`rile climatice, mediu [i cercetare: este general admis c` marea majoritate a provoc`rilor din urm`toarele decenii vor consta \n garantarea unei securit`]i durabile \n aprovizionarea cu alimente a popula]iei la nivel mondial. Aceast` provocare trebuie considerat` ca fiind una prioritar` \n cadrul politicilor comunitare \n materie de schimb`ri climatice, de mediu [i de cercetare.

Martie 2010 17

Propuneri specifice care privesc cele patru domenii prioritare:

i) M `suri de pia]` destinate \mbun`t`]irii [i stabiliz`rii func]ion`rii acesteia.

Pe perioada crizei din 2009, din nefericire, autorit`]ile nu au dispus de instrumente necesare gestion`rii crizei, ceea ce, trebuie s` recunoa[tem, a fost destul de grav. |n numeroase sectoare de activitate, agricultorii s-au aflat \n situa]ii critice.

M`surile de regularizare a pie]ei [i „filetele de securitate” \nc` existente ar trebui men]inute, dar având \n vedere volatilitatea tot mai mare a pre]urilor [i pie]elor, noi m`suri vor fi necesare pentru a da garan]ia c` produc`torii pot supravie]ui crizelor, oferind totodat` o mai mare stabilitate pre]urilor pentru consumatori.

A fost examinat` o serie de noi instrumente de pia]`, printre care se g`sesc urm`toarele: • Realizarea de achizi]ii publice \n perioada \n care pre]ul produselor agricole este sc`zut, m`sur` care are drept scop s` ofere garan]ia existen]ei stocurilor necesare asigur`rii securit`]ii alimentare. Achizi]iile \n stocurile publice de interven]ie trebuiesc men]inute \n sectoarele relevante (de exemplu, \n sectorul de producere a cerealelor); • Regularizarea pre]ului sau a cantit`]ii prin intermediul organiza]iilor de produc`tori (extinderea tipului de m`suri existente \n sectorul de fructe [i legume); • Permisiunea dat` organiza]iilor produc`torilor [i organiza]iilor interprofesionale ale acestora de a contribui la stabilitatea pie]ei, prin \ncheierea acordurilor sectoriale; • Crearea unui fond de stabilitate destinat sus]inerii agricultorilor \n perioadele \n care pre]ul este sc`zut (acest fond va avea administrare public` [i va fi finan]at prin instituirea unei taxe, \n cazul \n care pre]ul dep`[e[te un anumit nivel); • Constituirea unui fond de asigur`ri care s` protejeze agricultorul \mpotriva: disfunc]ionalit`]ilor pie]ei (asigurarea venitului), schimb`rilor climatice [i bolilor (m`surile introduse \n Bilan]ul de S`n`tate cu privire la asigurare trebuie s` fie examinate pentru a vedea dac` este necesar` extinderea acestora pentru tot spa]iul UE sau acestea trebuiesc amendate); 18 Martie 2010

• |ncurajarea statelor membre de a ameliora m`surile fiscale aplicate agricultorilor. ii) Consolidarea pozi]iei agricultorilor pe \ntreg lan]ul alimentar Dac` se dore[te ca agricultorii s` atrag` o parte mult mai mare a veniturilor lor de pe pia]`, este esen]ial s` se consolideze pozi]ia acestora pe lan]ul alimentar. Se propun urm`toarele m`suri: • Consolidarea cooperativelor [i a organiza]iilor produc`torilor (de exemplu, prin adoptarea unui cod de conduit` pe \ntreg lan]ul alimentar, prin \ncurajarea promov`rii grupurilor de agricultori sau consolidarea cooperativelor, \n vederea \mbun`t`]irii activit`]ilor de procesare [i de comercializare); • Modificarea politicii concuren]ei pentru a le permite cooperativelor sau organiza]iilor produc`torilor s` fuzioneze (celor care sunt \n statul membru sau de o manier` transfrontalier`); • Revizuirea actualei politici comunitare de promovare, care s` permit` g`sirea de debu[ee pentru produsele europene, \n special pe pie]ele ter]e. Noile m`suri, cum sunt cele referitoare la sus]inerea exporturilor, \n conformitate cu regulile OMC, vor trebui examinate; • Consolidarea politicii de calitate [i etichetaj, care s` cuprind` [i protejarea indica]iilor geografice, trebuie sus]inut` \n continuare; • M`suri care s` permit` furnizarea de informa]ii agricultorilor cu privire la pia]`, o mai bun` transparen]` a pie]ei, \n special \n ceea ce prive[te marjele de pe lan]ul de valorificare a alimentelor sunt de sus]inut; • Numirea unui mediator european \ ns`rcinat s` arbitreze conflictele pe \ntreg lan]ul alimentar reprezint` o alt` m`sur` benefic`. iii) Sus]inerea agricultorilor [i a cooperativelor \n vederea amelior`rii pozi]iei lor competitive [i scoaterea \n eviden]` a noilor provoc`ri, respectiv schimb`rile climatice.

Ameliorarea competitivit`]ii agricultorilor va fi necesar` pentru a le permite s` atrag` o mare parte din venitul lor de pe pia]`, \n special \n contextul provoc`rilor viitoare.

• M`surile existente destinate sus]inerii agricultorilor pentru a deveni mai competitivi trebuie \mbun`t`]ite; • Având \n vedere previziunile legate de

cererea mondial` de alimente, care se va dubla pân` \n anul 2050, prioritatea politicii de cercetare [i de dezvoltare a UE trebuie s` aib` \n vedere g`sirea solu]iilor de men]inere a cre[terii productivit`]ii agricole, \n condi]iile schimb`rilor climatice, a constrângerilor foarte mari referitoare la resursele de ap`; • M`surile recent introduse \n Bilan]ul de S`n`tate, cu scopul de a sus]ine agricultorii pentru a se adapta la schimb`rile climatice [i pentru atenuarea efectelor lor (inclusiv m`suri referitoare la utilizarea [i gestionarea apei), ar trebui dezvoltate [i pe viitor. Va fi foarte important` sus]inerea transferului de cuno[tin]e, \n materie de cercetare [i inovare, pân` la nivelul exploata]iilor agricole; • Este necesar ca agricultorii [i cooperativele lor s` garanteze c` vor contribui la reducerea emisiilor de gaze [i la securitatea energetic`, prin maximizarea produc]iei de resurse regenerabile (energie, fibre, produse chimice) [i, de asemenea, la captarea carbonului; • Agricultorii se vor confrunta cu un cost ridicat al carburan]ilor, \ngr`[`mintelor [i produselor fitosanitare, pe m`sur` ce industria adopt` m`surile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser`.

De asemenea, se va constata o cerere din ce \n ce mai mare de achizi]ionare a compens`rilor de carbon. De aceea agricultorii vor trebui \ncuraja]i s` comercializeze creditele de carbon, pentru a fi sustinu]i astfel s` compenseze costurile de produc]ie, care vor fi destul de mari. iv) Mai multe stimulente pentru agricultori, pentru a le permite s` presteze servicii rurale apreciate de societate.

Furnizarea de servicii publice de c`tre agricultori, cum ar fi administrarea terenului (spre exemplu: protejarea [i \ntre]inerea habitatelor naturale, biodiversitatea, peisagistica), dincolo de rolul lor de produc`tori, ar trebui tratate ca activit`]i antreprenoriale [i remunerate \n consecin]`. |n prezent, atât agricultorii, cât [i silvicultorii nu-[i pot amortiza cheltuielile reprezentate de prest`rile de servicii publice, neexistând, de altfel, nici un stimulent financiar care s` le permit` executarea de lucr`ri suplimentare pentru \ntre]inerea zonelor rurale.

Tehnologia CLEARFIELD a fost lansat` de BASF \n România pentru prima dat` \n 2005, iar ast`zi principalele companii din domeniul agriculturii, cum ar fi BASF, Syngenta, Limagrain, Euralis, Maisadour, Caussade, Saaten Union, RAGT [i multe altele sus]in [i dezvolt` aceast` tehnologie. Aceste companii au peste 120 de angaja]i \n România [i vânz`ri de peste 75 de milioane de euro; un grup impresionant de companii care promoveaz` [i sus]in o tehnologie comun`: CLEARFIELD. Având \n vedere cre[terea global` a cererii de hran`, România \[i propune ca \n viitor s` m`reasc` cifra exporturilor, de aceea este necesar ca produc]ia uleiurilor de origine vegetal` s` fie cât mai eficient` [i de \nalt`

calitate. Tehnologia CLEARFIELD este un factor determinant \n cre[terea produc]iei de floarea-soarelui de calitate \n România. |n Europa, aceast` tehnologie se utilizeaz` pe scar` larg`: 1,6 milioane de hectare sunt cultivate ast`zi cu aceast` tehnologie, iar aceast` suprafa]` va cre[te rapid o dat` cu lansarea CLEARFIELD [i \n Fran]a, Republica Ceh`, Kazahstan [i altele \n viitor.

Ast`zi, mai mult de 30 de hibrizi CLEARFIELD sunt cultiva]i \n Europa, iar 25 sunt prezen]i [i \n România, pentru a le oferi fermierilor posibilitatea de a alege o gam` larg`, \n func]ie de necesit`]i, care s` le asigure o recolt` bogat`.

CLEARFIELD UNION Tehnologia culturilor bogate LIMAGRAIN este prima compania care a introdus la comercializare un hibrid de floarea-soarelui cu rezisten]` la erbicide din familia imidazolinonelor.

HIBRIZI LG de tip CLEARFIELD. Cel mai complet portofoliu CL pe pia]a din România - cei mai performan]i hibrizi conven]ionali au acum [i varianta CL. Pentru un teren \mburuienat sau infestat cu Orobanche cumana rasele noi solu]iile optime sunt: RIMISOL, LG 56.58 CL, LG 56.63 CL, LG 55.43 CL (floarea-soarelui rezistent` la erbicidul Pulsar 40). Prin cultivarea hibrizilor LG de tip CL se controleaz` cele mai importante buruieni anuale [i perene [i toate rasele de Orobanche.

LG 56.63 CL Hibrid semitardiv, de tip CLEARFIELD. Rezisten]` la Plasmopara (rase cunoscute) [i prin tratamentul cu Pulsar 40 la Orobanche cumana (rase cunoscute).

Toleran]` crescut` la Phomopsis [i Sclerotinia de capitul. Genetic` nou`, cu poten]ial ridicat de produc]ie - LG 56.63 CL reprezint` varianta CL a hibridului LG 65.65, având un poten]ial de produc]ie [i o stabilitate \n cultur` comparabil` cu acesta. Densitate recomandat`: 55.000-60.000 plante/ha.

Rimisol Hibrid semitardiv, de tip CL. Plante 20 Martie 2010

\nalte, cu capitul bine dezvoltat, bine fecundat, chiar [i \n condi]ii de secet`.

Are o toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia de capitul. Prin tratament, are rezisten]` la rasele cunoscute de Orobanche cumana. Densitate la sem`nat: max. 55.000 plante/ha.

LG 55.43 CL - NOU Hibrid semitimpuriu cu talie medie/\nalt`. Plantele sunt uniforme, cu stay green bun, calatidiul este bine fecundat [i au portul semi\nclinat.

Rezistent la Orobanche cumana [i cu o toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia. Flexibilitate bun` \n condi]ii diferite de cultur`. Poten]ial genetic de produc]ie ridicat. Con]inut ridicat de ulei \n semin]e! Densitate recomandat`: 55.000-60.000 plante/ha.

LG 56.58 CL Hibrid semitimpuriu, CLEARFIELD de tip linoleic.

Plante \nalte, cu capitul bine dezvoltat, bine fecundat. Are o toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia de capitul. Prin tratament cu Pulsar 40, are rezisten]` la rasele cunoscute de Orobanche cumana.

Stabilitate crescut` a rezultatelor \n produc]ie. Stay green foarte bun, plantele r`mân verzi pân` aproape de recoltare.

Reune[te \n acela[i hibrid un aport foarte bun \ntre randament [i con]inutul \n ulei.

Densitate la sem`nat: max. 55.000 plante/ha.

INOVA}IE LIMAGRAIN Prima companie care a introdus \n portofoliu un hibrid rezistent la erbicidul Pulsar 40 vine acum cu un hibrid HO de tip CLEARFIELD: LG 54.51 HO CL - hibrid timpuriu cu un poten]ial genetic [i adaptabilitate \n cultur` foarte bune. Con]inut ridicat \n ulei. Con]inut high oleique stabil [i ridicat. Genetic` nou` de tip CLEARFIELD. Rezistent la noile rase de man`. Toleran]` genetic` bun` la Orobanche! Toleran]` la Phoma [i Macrophomina. Hibrid flexibil \n diferite condi]ii.

Mas 91.IR Hibrid timpuriu, cu con]inut mare \n ulei, hibrid tolerant la imazamox, vigoare la r`s`rire bun`, toleran]` bun` la frângere [i c`dere, rezisten]` genetic` la atacul de man` existent \n România. Toleran]` bun` la Sclerotinia tulpinilor [i foarte bun` la Sclerotinia calatidiilor.

Mas 91.IR poate fi cultivat \n toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România.

MMB 50-55 g, MHL 44 kg/hl, con]inut \n ulei 49-51% Densitatea recomandat` \n condi]ii irigat - 60.000 plante/ha [i \n condi]ii neirigat - 55.000 plante/ha.

Mas 93.IR Hibrid semitimpuriu, cu \n`l]ime medie, boabele au un con]inut mare \n ulei, hibrid tolerant la imazamox. Vigoare la r`s`rire foarte bun`. Este un hibrid cu o bun` plasticitate ecologic`.

Mas 93.IR se poate cultiva \n toate zonele de cultur` a floriisoarelui din Rom창nia MMB 65 g, MHL 42-44 kg/hl, con]inut \n ulei 48-50%.

Densitatea recomandat` \n condi]ii irigat: 58.000 plante/ha [i \n condi]ii neirigat: 52.000 plante/ha

Mas 95.IR Mas 95.IR are talia plantei medie, capitul mediu, convex, pu]in \nclinat [i bine acoperit cu semin]e, semin]ele sunt de m`rime mijlocie. Con]inutul de ulei \n semin]e este mediu.

Este un hibrid tolerant la imazamox.

Excelent poten]ial \n sistemul de produc]ie CLEARFIELD. Rezisten]` foarte bun` la c`dere [i fr창ngere. Toleran]` ridicat` la principalele boli ale florii-soarelui.

Mas 95.IR poate fi cultivat \n toate zonele de cultur` a floriisoarelui din Rom창nia, mai ales \n zone unde controlarea buruienilor este dificil`, iar \n zonele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana, A-E), numai dac` se face tratament cu erbicidul Pulsar 40.

Pentru valorificarea poten]ialului genetic [i pentru realizarea celei mai bune produc]ii, trebuie s` se respecte tehnologia florii-soarelui (asolament ra]ional de minimum 4 ani, preg`tirea solului, dat` de sem`nare, fertilizare, protec]ia plantelor).

Densitatea recomandat` \n condi]ii irigat: 55.000 plante/ha [i \n condi]ii neirigat: 50.000 plante/ha.

MMB 55 g, MHL 44 kg/hl, con]inut \n ulei 50%.

IMERIA CS (CSF 7603) Hibrid semitimpuriu.

Talia plantei: medie [i uniform`; Profil fitosanitar: Phomopsis - foarte pu]in sensibil (FPS); Sclerotinia de colet - pu]in sensibil (PS); Phoma - pu]in sensibil; Plasmopara - rezisten]` bun` la rasele 330, 710, 700, 730, 770, 300, 310, 100, 703, 304.

Rezisten]` bun` la c`dere [i fr창ngere, calatidiu mare, foarte bine acoperit cu semin]e, rezisten]` IMI, rezisten]` genetic` la Plasmopara, randament foarte bun, adaptabilitate la diferite condi]ii de sol, toleran]` bun` la condi]ii de secet`.

Densitatea recomandat` la neirigat 55.000-60.000 plante/ha [i la irigat 60.000-65.000 plante/ha.

Elemente de produc]ie: Con]inut \n ulei: 47-49% MMB: 60-68 g MH: 40-43 kg/hl Grad de acoperire calatidiu: 95-98% Poten]ial de produc]ie: 5.000-5.500 kg/ha Martie 2010 21

CSF 9305

ES BALISTIC CL

Hibrid semitimpuriu Rezisten]` IMI, rezisten]` genetic` la Plasmopara, randament foarte bun \n ulei, adaptabilitate la diferite condi]ii de tehnologie, toleran]` foarte bun` la complexul de boli.

Talia plantei este medie.

Profil fitosanitar: Phomopsis - foarte pu]in sensibil, Sclerotinia de capitul - foarte pu]in sensibil, Sclerotinia de colet - pu]in sensibil, Phoma - pu]in sensibil, Plasmopara - rezisten]` la rasele 100, 300, 304, 310, 330, 700, 703, 710, 730, 770. Rezisten]` foarte bun` la c`dere [i frângere

Hibrid semitimpuriu, high-oleic, cu tehnologie CLEARFIELD. Calatidiul este semipendul [i are un diametru de 22 cm.

Are un con]inut ridicat de ulei, de 48%, [i un con]inut excep]ional de acid oleic, de 89%. Este un hibrid deosebit de tolerant la Phomopsis [i Sclerotinia. Poten]ialul de produc]ie este foarte ridicat, chiar [i \n condi]ii mai pu]in favorabile. Densitatea recomandat` este de 55.000-60.000 boabe/hectar.

Elemente de produc]ie: Con]inut \n ulei: 53-54% MMB: 60-65 g MH: 40-43 kg/hl Grad de acoperire calatidiu: 95-98% Poten]ial de produc]ie: 4.500-5.000 kg/ha Densitatea recomandat` la neirigat 55.000-60.000 plante/ha [i la irigat 60.000-65.000 plante/ha.

ES PRIMIS Hibrid semitimpuriu cu tehnologie CLEARFIELD. Are calatidiu semierect, cu un diametru de 22 cm. MMB de 65 g [i un con]inut bun \n ulei, de 49%. Se caracterizeaz` prin boabe foarte mari. Este un hibrid deosebit de tolerant la boli, cum ar fi Sclerotinia (tulpina [i calatidiu) [i Phoma [i, de asemenea, este foarte tolerant la frângere. Este recomandat pentru toate zonele de cultur` a florii-soarelui. Are un poten]ial de produc]ie deosebit de ridicat.

Densitatea recomandat` este de 55.000-60.000 boabe/hectar.

ES FLORIMIS - hibrid semitardiv cu tehnologie CLEARFIELD. Are calatidiu semierect, cu un diametru de 23 cm. MMB de 57 g, iar con]inutul \n ulei este de 48%.

Este un hibrid foarte productiv, care se adapteaz` u[or la condi]ii diferite de sol [i clim`. Prezint` o toleran]` foarte bun` la boli (Sclerotinia, Phoma, Phomopsis). Este deosebit de tolerant la frângere. Densitatea recomandat` este de 55.000-60.000 boabe/hectar.

22 Martie 2010

Are o bun` vigoare dup` r`s`rit, bun` toleran]` la boli (Sclerotinia), bun` toleran]` la c`dere [i frângere, bun` toleran]` la secet`.

NK Neoma Hibrid rezistent la imazamox, semitimpuriu.

Tip linoleic, potential ridicat de produc]ie (Neoma are aceea[i surs` genetic` precum Brio), tolerant Orobanche - rasa E, bun` adaptabilitate \n toate regiunile de cultur` a florii-soarelui.

Talia este semi\nalt`. Are o bun` toleran]` la c`dere [i frângere, bun` toleran]` la principalele boli. MMB mare.

Sanay RM

ES ARTIMIS Hibrid semitardiv, cu tehnologie CLEARFIELD. Pornirea \n vegeta]ie este deosebit de viguroas`. Calatidiul este semipendul, cu un diametru de 23 cm.

Con]inutul \n ulei este foarte bun, de 48%, iar MMB = 58 g. Este un hibrid cu o adaptabilitate excelent` la condi]ii diferite, putând fi cultivat \n toate zonele de cultur` ale florii-soarelui, cu randament foarte bun. Densitatea recomandat` este de 52.000-57.000 boabe/hectar.

NK Alego Hibrid rezistent la imazamox, semitimpuriu.

Tip linoleic, tolerant Orobanche - rasa E, bun` adaptabilitate, pozi]ie capitul semierect`.

Are o bun` toleran]` la boli, poten]ial de produc]ie ridicat [i constant.

Densitatea recomandat`: 45.000-50.000 boabe germinabile/ha.

NK Meldimi Hibrid rezistent la imazamox, semitardiv.

Tip linoleic, tolerant Orobanche - rasa E, talie \nalt`, plant` robust`, sistem radicular bine dezvoltat.

Bun` polenizare, chiar [i la temperaturi ridicate.

Hibrid rezistent la imazamox, semitimpuriu.

Tip linoleic, tolerant Orobanche - rasa E, talie \nalt`.

Nu este recomandat \n zonele cu risc mare de Phomopsis. Are o bun` vigoare dup` r`s`rit, poten]ial de produc]ie foarte ridicat. Bun` adaptabilitate \n condi]ii de secet`.

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna martie Culturile de câmp Fertilizarea cu azot a culturilor de toamn` este o lucrare dificil`, la stabilirea dozelor de azot fiind necesar a se ]ine seama de mai mul]i factori, printre care amintim: bog`]ia solului \n azot, planta premerg`toare, \ngr`[`mintele aplicate \n anul anterior, caracteristicile climatice din anul anterior, rezisten]a soiului cultivat la c`dere [i la boli specifice speciei, starea de vegeta]ie a culturii. |n general, m`rimea dozelor de azot care se folosesc \n România este cuprins` \ntre 50 [i 150 kg/ha substan]` activ` (circa 150-400 kilograme de azotat de amoniu), per total perioad` de vegeta]ie, din care \n prim`var` se aplica 50-80 kg substan]` activ` (circa 150-250 kg de azotat de amoniu).

Trebuie acordat` prioritate, atât ca moment de aplicare, cât [i ca m`rime a dozei, culturilor sem`nate mai târziu \n toamn` [i care \n acest moment nu sunt bine \nfr`]ite.

La cultura orzului, doza de azot se poate reduce fa]` de cultura de grâu de toamn`, fiind mai sensibil la c`dere. l

Sem`natul ov`zului trebuie realizat imediat ce se poate intra \n câmp.

S`mân]a folosit` trebuie s` aib` puritatea [i germina]ia de peste 90%. |nainte de sem`nat, s`mân]a trebuie tratat` cu formalin`, prin scufundare sau prin stropire [i acoperire, pentru suda]ie, l

24 Martie 2010

folosind solu]ie de 0,15% (adic` se folosesc 350 ml de formalin` de 40% forma comercial` - \n 100 de litri de ap`).

Sem`natul se face la distan]` de 12,5 cm \ntre rânduri, cu densitatea de 450-550 b.g./mp, la adâncimea de 3-4 cm, folosind 120-140 kilograme de s`mân]` la hectar.

Sem`natul orzoaicei de prim`var` - c ultura de orzoaic` de prim`var` este mai preten]ioas` decât cultura de ov`z \n privin]a consumului de substan]e minerale din sol, deci aplicarea \nainte de sem`nat a 200-300 kilograme de \ngr`[`minte complexe la hectar este benefic` culturii.

Sem`natul trebuie realizat numai cu s`mân]` tratat` cu substan]e insectofungicide, \n doz` de maximum 200 de grame la 100 de kilograme s`mân]`. Orzoaica de prim`var` se seam`n` \n urgen]`, cu densitatea de 450-500 boabe germinabile la metrul p`trat, la o distan]` \ntre rânduri de 12,5 cm, la 2-4 cm adâncime, folosind 160-200 kilograme de s`mân]`. l

Sem`natul leguminoaselor pentru boabe \n luna martie se realizeaz` \n urm`toarea ordine: maz`re pentru boabe (cerin]` termic` minimum 2 grade Celsius), maz`re zaharat`, linte, n`ut, bob, lupin (cerin]` termic` de minimum 3-4 grade Celsius). Este indicat c` la toate leguminoasele pentru boabe,

\nainte de sem`nat, s` se efectueze un tratament cu preparate bacteriene specifice - Nitragin. l Maz`rea - se seam`n` la 12,5 cm \ntre rânduri, cu o densitate de 100-140 boabe germinabile la metrul p`trat, la o adâncime de 3-6 cm [i cu o cantitate de 250-300 kg/ha. l Lintea - se seam`n` la 12,5 cm \ntre rânduri, cu 250-300 boabe germinabile la metrul p`trat, la o adâncime de 3-5 cm [i o cantitate de 80-150 kg/ha. l Bobul mic - pentru s`mân]`, se seam`n` la distanta de 50-60 cm \ntre rânduri, cu o densitate de 40-60 semin]e la metrul p`trat, adâncime de sem`nat de 5-7 cm [i o cantitate de 250-300 kg/ha. l N`utul - se seam`n` \n rânduri simple sau duble, la 50-60 cm distan]` \ntre rânduri, la o adâncime de 5-7 cm, cu o densitate de 50 semin]e la metrul p`trat, revenind pentru sem`nat o cantitate de 80-120 kg/ha. l Lupinul alb - se seam`n` \n ogor propriu, pentru boabe, la distan]` de 15 cm, [i \n benzi, la 60 cm, cu 25 cm pe terenurile \mburuienate, cu densitatea de 50-60 de boabe germinabile pe metrul p`trat, ceea ce \nseamn` o cantitatie pentru sem`nat de 200-240 kg de s`mâna]` la hectar.

Plantarea cartofilor Pentru plantarea tuberculilor ne\ncol]i]i, perioada de plantare este determinat`

Legumicultura Culturi \n solarii Revizuirea scheletului de sus]inere a solariilor [i acoperirea cu folie de polietilen`.

Administrarea \ngr`[`mintelor chimice, \ncorporat \ngr`[`minte, mobilizat solul la 15-18 cm adâncime, modelat solul \n brazde ridicate pentru plantarea \n solarii a verzei [i conopidei timpurii, salatei [i chiar a tomatelor timpurii \n zona de sud l

[i sud-vest a ]`rii.

Dezinfectat [i erbicidat diferen]iat, \n func]ie de culturi.

Marcat, f`cut cuiburi [i plantat varza, salata, eventual tomate extratimpurii. |ngrijit \n sere \nmul]itor sau r`sadni]e, r`sadurile de vinete [i ardei; preg`tit amestec de p`mânt pentru \ns`mân]area castrave]ilor pentru solarii.

Culturi \n câmp Afânat solul la adâncimea de 5-8 cm, prin gr`pare, \n vederea \nfiin]`rii culturilor de r`d`cinoase, bulboase, varz`, verde]uri [i mazare. |nc`rcat, transportat [i administrat \ngr`[`minte chimice pentru culturile ce urmeaz` a fi \nfiin]ate \n luna martie (r`d`cinoase, varz` [i conopid` timpurie, gulioare, verde]uri, bulboase, linte, bob, ridichi).

Aplicat erbicide ppi (\nainte de sem`nat), pentru culturile de bulboase, r`d`cinoase, varz`, conopid` timpurie, bob, linte.

Deschis rigole adânci de 16-18 cm, \n vederea model`rii solului pentru \nfiin]area culturilor de bulboase, r`d`cinoase, varz`, conopid` [i verde]uri. |nfiin]area culturilor de r`d`cinoase, leguminoase, verde]uri, ceap` prin sem`nare direct \n câmp. |nfiin]area culturilor de bulboase (ceap`, usturoi - prin plantarea bulbilor) [i \ntre]inerea celor cultivate din toamn`.

Scos, transportat [i preg`tit r`saduri de varz` [i conopid` timpurie, gulioare [i salat`, cu plantarea lor \n câmp [i irigat dup` plantare, cu norme de maximum 150 metri cubi de ap` la hectar.

Preg`tit amestec de p`mânt, transportat la sera-\nmul]itor (r`sadni]e calde), preg`tit ghivece nutritive [i repicat tomate extratimpurii [i timpurii.

Udarea r`sadurilor - sem`n`turilor [i repicatul tomatelor timpurii. Preg`tit amestec de p`mânt [i sem`nat \n sere\nmul]itor sau rasadni]e material s`ditor pentru producerea de r`saduri de ardei [i vinete. l

Pomicultura |ngrijirea pomilor ro[i de iepuri Aceast` lucrare se execut` prim`vara devreme, \nainte de pornirea pomilor \n vegeta]ie.

Dac` roz`turile sunt \ntr-o mic` parte a trunchiului, problema este mai pu]in grav` [i r`nile vor fi netezite cu un briceag de altoit bine ascu]it. Cu ocazia netezirii, se taie por]iuni noi din coaj`, pân` se ajunge l

la coaja vie. Se ung apoi toate r`nile cu cear` de altoit, cu vopsea \n ulei sau cu p`mânt galben amestecat cu ap` [i baleg` proasp`t` de bovine. Toat` partea r`nit` se \nvele[te cu pânz` de sac [i se leg` strâns.

Dac` pomii au fost ro[i pe o por]iune mare \n jurul trunchiului, se procedeaz` \n mod diferit, \n func]ie de vârsta lor.

Astfel, pomii tineri se taie „la cep”, adic` sub roz`tur`. Din acest cep vor porni l`stari, dintre care se va alege unul pentru formarea viitorului trunchi.

La pomii \n vârst` se practic` altoirea \n punte. Aceast` altorire se face cu scopul de a restabili circula]ia sevei elaborate \ntre dou` por]iuni de pe tulpin`. Altoirea se face prim`vara, dup` pornirea \n vegeta]ie, imediat ce scoar]a se desprinde cu usurin]a de pe lemn, adic` \n lunile aprilie-mai. |ntr-o zon` neted`, aflat` la 7-10 cm sub ran`, se practic` o incizie logitudinal` lung` de 3-4 cm. |n cap`tul dinspre ran` a acestei incizii, se face \nc` una transversal` de 2-3 cm lungime.

Cele dou` incizii trebuie s` formeze litera T. |n mod identic se procedeaz` [i \n por]iunea de deasupra r`nii, dar T-ul format trebuie s` fie r`sturnat. Cu spatula briceagului se desprinde scoar]a de pe lemn la ambele sec]iuni, cu grij`, pentru a nu distruge ]esuturile cambiale.

Pentru altoire se folosesc numai ramuri-altoi recoltate \n toamna anului precedent [i ]inute pân` prim`vara stratificate \n nisip, la [ant sau \n pivni]e r`coroase, \nvelite \n mu[chi umezit, pentru evitarea deshidrat`rii. Lungimea altoiului este variabil`, \n func]ie de m`rimea r`nii. La ambele capete se execut` câte o sec]iune oblic` de 4-6 cm. Pentru m`rirea zonei de contact \ntre zonele generatoare, pe marginile sec]iunii se \ndep`rteaz` scoar]a pe o l`]ime de 2-3 cm.

Ramura-altoi se introduce cu ambele capete \n inciziile practicate pe portaltoi.

Ramurile-altoi trebuie s` fie orientate cu mugurii \n sus [i se leag` bine cu rafie, dup` care se unge cu cear` de altoit, pentru protejarea r`nilor.

Dac` sub ran` se afl` vreun l`star, acesta se apropie de trunchi [i se grefeaz` la partea superioar`, pe trunchi, dupa metoda descris` mai sus.

Februarie 2010 25

Victor V~T~MANU

de momentul zvânt`rii solului, pân` la adâncimea de plantare, plus 3-4 cm, astfel ca lucr`rile de preg`tire a solului s` se poat` efectua bine [i corect, f`r` tas`ri, care pot influen]a \n mod negativ cultura de cartof pe toat` perioada de vegeta]ie. |n general, perioada de plantare pentru cartoful extratimpuriu [i timpuriu se situeaz` \ntre 5 [i 25 martie, \n zona de câmpie, data maxim` de plantat fiind 20 martie.

Nu trebuie s` se a[tepte realizarea \n sol a temperaturii de 7 grade Celsius, temperatur` la care \ncepe pornirea \n vegeta]ie a col]ilor, deoarece tuberculii ne\ncol]i]i nu sunt afecta]i de posibile sc`deri de temperatur`. Problema num`rul 1 [i \ntrebarea produc`torilor agricoli particulari este: ce densitate vom folosi la plantare? Rezultate din cercetarea [tiin]ific` arat` c` num`rul de cuiburi la hectar trebuie s` fie cuprins \ntre 45.000 [i 70.000.

Pentru culturile de cartof extratimpuriu se planteaz` 65.000-75.000 tuberculi sau buc`]i de tuberculi cu 3-4 col]i.

Pentru cartoful care se recolteaz` la maturitate trebuie s` asigur`m 45.00055.000 tuberculi planta]i la hectar, cu marimea de 40-60 de grame fiecare.

Cantitatea de tuberculi folosi]i la plantarea unui hectar oscileaz` \ntre 2.000 [i 4.000 kg/ha, \n func]ie de greutatea medie a unui tubercul [i a num`rului de cuiburi.

Distan]a \ntre rânduri la culturile extratimpurii [i timpurii \nfiin]ate cu tuberculi \ncol]i]i \nainte de plantare este de 55-60 cm, plantarea efectuându-se semimecanizat.

Pe suprafe]e mai mici, se deschid rigole cu rari]a sau cultivatorul cu corpuri de rari]`.

Acoperirea tuberculilor se face manual, cu sapa, sau mecanizat, cu acelea[i mijloace cu care s-au deschis rigolele. Distan]ele \ntre tuberculi pe rând oscileaz` \ntre 19 [i 27 cm, \n func]ie de densitatea dorit`.

Plantatul \n biloane este obligatoriu \n cazul irig`rii prin brazde.

KWS - lider de pia]` la porumbul pentru siloz Hran` pentru ferma ta Silozul este un furaj deosebit de valoros în alimenta]ia rumeg`toarelor [i, în special, a bovinelor, contribuind substan]ial prin valoarea sa energetic` ridicat`, la sporirea [i ieftinirea produc]iei de carne [i lapte. Marele avantaj al porumbului pentru siloz este acela c` se recoleaz` [i se utilizeaz` mai departe în hrana animalelor toat` partea aerian` a plantei.

Calitatea silozului depinde, în primul rând, de calit`]ile masei verzi [i de reu[ita însiloz`rii.

Principalele însu[iri ale porumbului KWS pentru siloz sunt: • nivelul excelent al produc]iei totale • procentul mare de substan]` uscat` [i de [tiule]i • digestibilitatea foarte bun` a materiei organice din masa verde însilozat` Digestibilitatea este puternic influen]at` de propor]ia de [tiule]i din masa plantelor întregi, deoarece ace[tia au o digestibilitate cu mult superioar` tuturor celorlalte p`r]i ale plantei. De aceea porumbul pentru siloz trebuie s` aib` o produc]ie foarte ridicat` de boabe.

Digestibilitatea variaz` în limite destul de strânse, de la 70% la 76%.

Compozi]ia chimic` a boabelor de porumb: proteine - 9-10%; gr`simi - 5-6%; hidra]i de carbon (amidon) - aproximativ 70%; substan]` uscat` - peste 86% 26 Martie 2010

Cei mai performan]i hibrizi KWS pentru siloz În portofoliul hibrizilor de porumb exist` un num`r mare de hibrizi cu pretabilitate pentru siloz, îns` principala noastr` recomandare se leag` de numele urm`torilor hibrizi: Mikado, Krassus, Luce, Kitty, Kiris, Stanza [i KWS1394, ale c`ror performan]e sunt prezentate în graficul al`turat, ca medie pe ultimii doi ani.

Mikado Cele mai mari produc]ii de porumb siloz FAO 550 • SGUT (>10°C) = 1.382°C • Perioada de vegeta]ie 145-155 zile Scurt` descriere Mikado este cel mai cultivat hibrid pentru siloz datorit`, în primul rând, produc]iilor excelente [i a stabilit`]ii acestora. În zonele favorabile cultiv`rii pentru boabe a hibrizilor tardivi [i în condi]ii optime de tehnologie, Mikado se eviden]iaz` prin poten]ialul productiv foarte ridicat.

Talia plantei este foarte înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt` [i cu un foliaj foarte bogat. {tiuletele este lung [i gros, de form` conic`, îngro[at`. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben închis.

Avantaje • cel mai cultivat hibrid pentru siloz • calitate foarte bun` a silozului ob]inut • stabilitate foarte bun` a produc]iilor de siloz

• digestibilitate superioar` a silozului • poten]ial foarte ridicat pentru produc]ia de boabe

Recomand`rile KWS Mikado este principalul hibrid cultivat pentru producerea de siloz, dar în condi]ii foarte favorabile de cultur` (rota]ie, fertilizare, irigare, soluri cu aport freatic din zonele de câmpie) realizeaz` produc]ii foarte ridicate de boabe, îns` numai în zonele de câmpie, acolo unde se acumuleaz` necesarul termic pentru ajungerea la maturitate a hibrizilor tardivi.

Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 52.000-55.000 plante/hectar la irigat: 58.000-65.000 plante/hectar siloz: >70.000 plante/hectar.

Densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvate.

Combaterea buruienilor porumbului

Ce strategie trebuie s` alegem pentru a contracara flora s`lbatic` actual`?

Valérie BIBARD, ARVALIS - Institutul Sectorului Vegetal

Activitatea de combatere a buruienilor la cultura de porumb din Fran]a a fost bulversat` cu mai mult de 10 ani în urm`, o dat` cu decizia autorit`]ilor de a elimina atrazina din lista substan]elor autorizate.

De atunci, numeroase substan]e cu spectru specializat au ap`rut pe pia]a francez`, acoperind par]ial pierderile de eficacitate determinate de aceast` eliminare. Cu aceast` ocazie, am putut observa evolu]ii foarte rapide, uneori surprinz`toare, ale florei de buruieni asociate culturii porumbului.

Recent, „Grenelle Environnement” a încurajat sectorul agricol s` se orienteze treptat c`tre tehnicile alternative, îndep`rtându-se de substan]ele chimice. În materie de protec]ie a plantelor, spiritul inovator va trebui s` fie \n continuare puternic.

28 Martie 2010

„Totul înainte”, „Totul dup`” sau „|nainte, apoi dup`”? Care strategie de combatere a buruienilor porumbului este cea mai eficace? Aceasta este întrebarea c`reia ARVALIS - Institutul Sectorului Vegetal i-a consacrat un studiu, încheiat în octombrie 2009. Eficacitatea diferitelor strategii a fost evaluat` pe flora spontan` actual` a porumbului, îndeosebi la gramineele estivale, precum iarba b`rboas` (Echinochloa crus-galli), mei[orul (Digitaria sanguinalis) [i mohorul (Setaria sp.), care au întotdeauna o prezen]` semnificativ` (fig. 1).

În materie de combatere a buruienilor, vremea strategiilor universale a trecut de mult Se caut` înc` o strategie care s` implice o singur` trecere - fiind cea mai economicoas` -, îns` ea nu este posibil` decât în câteva situa]ii, mai ales la o flor` anual` clasic` (fig. 2).

Strategiile bazate pe dou` treceri permit agricultorului s` ac]ioneze asupra unui spectru important de buruieni [i s` gestioneze r`s`ririle e[alonate de flor` s`lbatic`.

Fig. 2: Eficacitatea diferitelor strategii de combatere a buruienilor pe tot ansamblul florei s`lbatice (eficacitatea global`) A gândi interven]iile în func]ie de fiecare situa]ie în parte este o tendin]` puternic` în cea mai mare parte a cazurilor. Prin acest procedeu se are în vedere un control mai bun al popul`rilor cu specii s`lbatice

(mai ales o dat` cu apari]ia unei noi flore problematice), ]inând cont, totodat`, de un anume realism de ordin economic.

Acest demers este cu atât mai actual cu cât porumbul se confrunt` cu un tip nou de popula]ii de specii s`lbatice Nivelul de eficien]` a activit`]ii de combatere a buruienilor Pe ansamblul florei din testele efectuate, diferitele strategii studiate ofer` o fiabilitate medie de aproape 50 la sut`.

Exist` totu[i câteva diferen]e semnificative: tratamentul dublu de dup` r`s`rire se dovede[te cel mai sigur în testele noastre, în care sunt alese cel mai mult parcelele cu specii dominante de dicotiledonate dificile. Aceast` strategie ofer` cea mai mare flexibilitate, atât din punctul de vedere al produselor alese, cât [i al dozelor folosite. E un avantaj care permite un control bun al unei flore s`lbatice de cea mai mare complexitate, îndeosebi cea format` din specii dicotiledonate. Pe de alt` parte, ea nu este cea mai potrivit` în momentul unei presiuni semnificative a gramineelor de var`.

Tratamentul unic dup` r`s`rire este mai nesigur, pentru c` este vorba, în general, de un tratament tardiv, efectuat asupra unor specii s`lbatice, uneori prea dezvoltate. Un studiu mai aprofundat al rezultatelor indic` faptul c` este preferabil s` nu se întârzie tratamentul prea mult, mai ales pentru a nu afecta produc]ia medie a culturii prin ac]iunea d`un`toare a florei s`lbatice.

Strategia înainte+dup` r`s`rire prezint` o fiabilitate foarte bun`, mai ales în cazul fig. 1a

fig. 1b

unei popula]ii mari de graminee de var`.

Trei strategii de combatere a buruienilor Concret, exist` trei strategii, care sunt utilizate în propor]ii destul de stabile: o treime din suprafa]` este tratat` dup` metoda „totul înainte”, care a înregistrat o u[oar` diminuare de la începutul acestui deceniu. Peste o treime din suprafa]` este tratat` dup` principiul „totul dup`”. Cea de-a treia reprezint` suprafe]a tratat` „înainte, apoi dup`” r`s`rire.

Se observ` varia]ii de marj` în fiecare an, în func]ie de contextul climatic. În anii cu prim`veri umede, procentul de suprafe]e tratate „înainte” de r`s`rire este mai ridicat, iar cel tratat conform metodei „înainte, apoi dup`” este u[or mai sc`zut [i cu mai pu]ine „recuper`ri”, gra]ie condi]iilor favorabile unei aplic`ri eficace înainte de r`s`rire. {i totu[i, strategia unic` de dinainte de r`s`rire depindea, în trecut, foarte mult de atrazin`. În prezent, pentru mai multe specii, tratamentele de acest gen nu mai fac fa]` (trep`d`toarea, loboda s`lbatic`, troscotul comun, hri[ca urc`toare). Chiar [i atunci când condi]iile de eficacitate anterioare r`s`ririi sunt bune (umiditate suficient`), este deseori necesar` o interven]ie dup` r`s`rire. |mpotriva gramineelor estivale Strategia „înainte+dup`” pare, de altfel, cel mai bine adaptat` pentru combaterea celor trei specii de graminee dominante din parcelele de porumb: iarba b`rboas` (Echinochloa crusgalli), mei[orul (Digitaria sanguinalis) [i mohorul (Setaria sp.). Ea ofer` un nivel de eficacitate satisf`c`tor (cf. fig. 3).

Trecerea dubl` dup` r`s`rire are, în general, o eficacitate inferioar` strategiei „înainte, apoi dup`”, îns` r`mâne totu[i acceptabil`.

Fig. 3: Eficacitatea diferitelor strategii de combatere a buruienilor la iarba b`rboas` (Echinochloa crus-galli), mohor (Setaria) [i mei[or (Digitaria sanguinalis) În ce prive[te trecerea unic` dup` r`s`rire, ea nu este recomandat` acestui tip de flor`, decât poate doar când combina]ia de triceton`-sulf este înso]it` de un antigramineu radicular. Practic, acesta din urm` este cel care conteaz`. C` este utilizat înainte de r`s`rire sau în stadiu timpuriu dup` r`s`rire, el împiedic` apari]ia gramineelor care, dup` formarea primelor 2-3 frunze, sunt dificil de ]inut sub control cu ierbicidele foliare. |mpotriva dicotiledonatelor clasice {tirul s`lbatic (Amaranthus retroflexus), spanacul alb (Chenopodium album) [i zârna (Solanum nigrum) fac parte din flora s`lbatic` clasic` a porumbului. Fa]` de aceste trei specii de dicotiledonate, ierbicidele au o ac]iune destul de asem`n`toare.

Toate strategiile propuse aici prezint` o eficacitate medie satisf`c`toare [i comparabil`. Rata de distrugere este de minimum 97 la sut`. La aceste specii s`lbatice, trecerea unic` cu un amestec de triceton` [i sulfoniluree dup` r`s`rire ofer` niveluri foarte bune de control, cu condi]ia utiliz`rii unor doze suficiente.

Aportul unui antidicotiledonat foliar dup` r`s`rire nu face decât s` creasc` [i mai mult eficacitatea acestui tratament.

fig. 2 o rat` de combatere foarte bun`. De remarcat c`, în toate strategiile, o doz` medie este întotdeauna mai eficient` decât o doz` slab`.

{i aplicarea ierbicidelor radiculare este gândit` atent!

Acest studiu confirm` faptul c` men]inerea sub control a gramineelor de var` necesit` erbicide radiculare, folosite în principal în perioada de dup` îns`mân]are [i înainte de r`s`rire, dar uneori [i în fazele timpurii de dup` r`s`rire. Aceste erbicide din clasa cloroacetamidelor sunt cunoscute [i utilizate de mult timp, iar impactul lor asupra mediului a fost studiat în foarte mare m`sur`. L`sarea unor benzi de iarb` [i a altor zone netratate de-a lungul cursurilor de ap`, al`turi de optimizarea diversific`rii substan]elor active din fiecare zon` [i bazin versant constituie ast`zi o gestionare responsabil` [i durabil` a acestor erbicide, obiectivul fiind acela de a concilia eficacitatea global` [i controlul riscurilor legate de calitatea apei.

fig. 3

Pentru a ob]ine niveluri mari de eficacitate, tratamentul de dup` r`s`rire trebuie efectuat devreme, pentru a avea efect asupra plantelor tinere Strategia „înainte+dup`” este foarte interesant` pe parcelele cu flor` mixt`, format` din dicotiledonate clasice [i graminee estivale. Ea ofer` în acest caz Martie 2010 29

Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` a lansat luni, 1 martie 2010, campania de primire a cererilor de plat` pentru schemele/m`surile de sprijin pe suprafa]`.

Laz`r CHIRA

APIA prime[te cereri de plat` pentru schemele/m`surile de sprijin pe suprafa]` Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafa]`, fermierii trebuie s` depun` la Centrele APIA, în intervalul 1 martie17 mai 2010, o singur` cerere de plat`.

Pentru depunerea cererilor de plat` dup` data de 18 mai se vor aplica penalit`]i de 1% pentru fiecare zi lucr`toare de întârziere. Dup` data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admis` la calculul pl`]ii pentru anul în curs.

Beneficiarii m`surilor de sprijin pe suprafa]` pot fi persoanele fizice [i/sau juridice care exploateaz` terenul agricol pentru care solicit` plata, în calitate de proprietari, arenda[i, concesionari, administratori în cadrul asocia]iilor în participa]iune etc. Dac` proprietarul a dat terenul în arend`, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafa]a respectiv` va fi acordat celui care lucreaz` terenul.

Preciz`m c` sunt eligibile la plat` exploata]iile cu suprafa]a de cel pu]in un hectar, formate din parcele agricole cu suprafa]a de cel pu]in 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbu[tilor fructiferi, suprafa]a minim` a parcelei trebuie s` fie de cel pu]in 0,1 hectare.

De asemenea, solicitantul trebuie s` respecte Bunele Condi]ii Agricole [i de Mediu (GAEC) pe toat` suprafa]a fermei.

30 Martie 2010

Schemele/m`surile de sprijin pe suprafa]` cuprind: Schema de plat` unic` pe suprafa]` (SAPS) Pl`]i na]ionale directe complementare (PNDC): - PNDC 1 culturi în teren arabil - PNDC 2 in pentru fibr` - PNDC 3 cânep` pentru fibr` - PNDC 4 tutun - PNDC 5 hamei - PNDC 6 sfecl` de zah`r Schema de plat` separat` pentru zah`r; Pl`]i tranzitorii pentru tomate destinate proces`rii; Pl`]i compensatorii pentru m`surile de dezvoltare rural`: M`sura 211 - Pl`]i compensatorii pentru zonele montane defavorizate; M`sura 212 - Pl`]i compensatorii pentru zonele specific [i semnificativ defavorizate din punct de vedere natural; M`sura 214 - Pl`]i de Agromediu: - pachetul 1 - paji[ti cu înalt` valoare natural`; - pachetul 2 - practici agricole tradi]ionale; - pachetul 3 - paji[ti importante pentru p`s`ri; - pachetul 4 - culturi verzi.

Schemele/m`surile de sprijin pe suprafa]` sunt finan]ate din Fondul European de

Garantare Agricol` (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural` (FEADR) [i din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale (MADR). Pentru campania 2010, România beneficiaz` de o aloca]ie financiar` de 729,8 milioane de euro (FEGA) pentru plata unic` pe suprafa]` (SAPS), ceea ce reprezint` aprximativ 81 de euro pentru un hectar.

Uniunea European` continu` s` fie incoerent` vizavi de subiectul legat de biotehnologii. Aceast` tem` este abordat` doar \n subsidiar, \ns` ea continu` s` fie extrem de important` [i de prezent` pe buzele agricultorilor. Comisia European` nu a depus suficient efort \n direc]ia apari]iei unei reglement`ri europene, cu privire la acest subiect fierbinte, creând astfel „pr`p`stii” \ntre produc`torii din Europa [i produc`tori din alte regiuni ale lumii.

Organismele modificate genetic - o mare provocare a cercet`rii europene!

Dr. ing. C`talin RO{CULETE, director general Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare Caracal

Multe state europene au activat clauza de salvgardare, interzicând astfel cultivarea plantelor modificate genetic.

Argumentele avansate de aceste state, pentru justific`rile interzicerii porumbului modificat genetic Bt, au fost totdeauna comb`tute de opiniile emise de EFSA. |n acela[i timp, Consiliul de Ministri nu a g`sit niciodat` o majoritate, astfel \ncât s` caseze aceast` decizie luat` la nivel na]ional de anumite state membre. Europa se izoleaz` din cauza unei decizii politice, f`r` s` ]in` seama de opiniile [tiin]ifice exprimate de cei \n m`sur`.

Totodat`, importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi modificate genetic, continu` s` fie permise. |n acest context, produc`torii europeni sunt priva]i de instrumentele inovatoare care s` le permit` protejarea culturilor de atacul d`un`torilor, s` le permit` ob]inerea de produc]ii superioare calitativ [i ameliorarea continu` a practicilor de cultur`, \nainte de a limita impactul lor asupra mediului.

O dat` cu emiterea autoriza]iilor asincrone, Europa ofer` avantaje extraordinare de competitivitate porumbului din SUA, Argentina, Brazilia etc., oferind sectorului de cre[terea animalelor furaje provenite din organisme modificate genetic. Pe termen mediu [i lung, aceast` distorsionare a competi]iei va avea repercusiuni asupra \ntregii filiere agricole [i agroalimentare europene.

Cum v` imagina]i c` ]`rile care export` ast`zi \n Europa soia [i porumb nu fac nici un efort \n direc]ia modific`rii 32 Martie 2010

strategiilor lor comerciale, nu fac eforturi pentru transformarea acestor produc]ii [i reanalizarea comer]ului cu produse transformate (pas`re, porc). Dac` exist` pia]`, [i aceasta este [i sigur`, atunci este bine s` stimul`m deciden]ii politici s` ac]ioneze \n direc]ia actual`, \n care produc`torilor agricoli europeni li se ia dreptul de a decide asupra tehnologiilor, \ns` europenilor li se impune s` consume produse provenite din organisme modificate genetic. Aceasta este filozofia american`, care nu poate fi acuzat` de lips` de pragmatism!

Nu \mi amintesc ca ONG-urile ecologiste s` fie atât de pornite \n SUA, Brazilia, Argentina, China, Ucraina sau India referitor la plantele modificate genetic. Ele sunt extrem de active doar \n statele din spa]iul comunitar.

Exist` o \ntrebare, la care nu am primit r`spuns de foarte mult timp, [i anume: de ce ONG-urile ecologiste de la noi, dup` interzicerea cultiv`rii soiei modificate genetic, nu au r`mas \n continuare virulente [i \n direc]ia importurilor de soia sau derivate ale acesteia provenite din plante modificate genetic?

UE nu poate r`mane „\n gar`” [i s` se

uite cum „trenurile” cu progres tehnic [i agronomic trec pe lâng` ea. Pe o pia]` globalizat`, aceast` a[teptare nu duce decât la erodarea competitivit`]ii filierelor europene. F`r` un semnal politic puternic, cercetarea european` va continua s` r`mân` \n pan` [i tot mai s`rac`!

Numeroase companii europene deplâng eforturile realizate \n direc]ia cercet`rii, deplâng faptul c` nu se pot bucura de acelea[i facilit`]i ca [i companiile de pe alte continente.

Produc`torii agricoli europeni au nevoie de aceste noi descoperiri tehnologice pentru a r`mâne competitivi, mai ales \n situa]ia \n care autorit`]ile sanitare europene au dat und` verde acestor culturi.

Agricultorii sunt capabili s` gestioneze coexisten]a acestor plante \n cadrul filierelor [i s` evite distorsiunile de concuren]` ce pot ap`rea \n diferitele bazine de produc]ie european`.

România, prin intermediul FNPAR, face parte din Confedera]ia European` a Produc`torilor de Porumb din Europa, permi]ându-mi astfel s` de]in câteva date legate de cultura porumbului la nivel european, pe care doresc s` vi le ofer [i dumneavoastr`, cititorilor.

Trebuie s` ne gândim \ns` la un singur lucru: scoaterea soiei modificate genetic din cultur` a dus la pierderi de 1,2 miliarde de euro anual pe \ntreaga filier` \n România! Dac` „agen]ii verzi” sunt dispusi s` plateasc` \n fiecare an aceast` sum` numai pentru cultura soiei, eu promit c` voi face toate eforturile s` devin cel mai mare ecologist, \n caz contrar, o urm` de bun-simt [i responsabilitate sunt binevenite!

Suprafa]a de porumb boabe [i furaj \n Uniunea European` Suprafa]` porumb boabe (1.000 ha)

Suprafa]` porumb furaj (1.000 ha)

Total porumb (1.000 ha)

2007

2008

2009

Var. % 09/08

2007

2008

2009

Var.% 09/08

2007

2008

2009

Var.% 09/08

Germania

385

520

490

- 5%

1475

1565

1.600

+ 2%

1.860

2.085

2090

~=

Austria

195

215

200

- 7%

80

80

80

=

275

295

280

- 5%

Belgia

60

60

60

=

160

175

175

=

220

235

235

=

Danemarca

0

5

5

=

145

150

150

=

145

155

155

=

Spania

365

360

335

- 7%

90

75

75

=

455

435

410

-5,9%

Fran]a

1.485

1.700

1.670

- 2%

1.365

1.410

1.410

=

2.850

3.110

3.080

- 1%

Grecia

200

240

190

- 20%

5

5

5

=

205

245

195

- 20%

Italia

1.050

1.090

1.015

- 7%

275

225

225

=

1.325

1.315

1240

- 6%

Olanda

19

20

20

=

215

210

210

=

234

230

235

+ 2%

Portugalia

105

100

100

=

50

50

50

=

155

150

150

=

Marea Britanie

0

0

0

=

145

145

145

=

145

145

145

=

Ungaria

1.080

1.190

1.150

- 4%

140

90

80

- 10%

1.220

1.280

1.230

- 4%

Polonia

260

320

260

- 19%

370

410

410

=

630

730

670

- 9%

Cehia

95

110

100

- 10%

180

180

170

-5 %

275

290

270

-8,5%

Slovacia

160

165

165

=

80

80

80

=

240

245

245

=

Slovenia

40

45

45

=

45

25

25

=

85

70

70

=

Bulgaria

215

340

330

- 3%

10

10

10

=

225

350

340

- 3%

România

2.525

2.465

2.340

- 5%

45

25

25

=

2..570

2.490

2.365

- 5%

Altele

11

35

25

95

105

115

101

150

145

TOTAL UE-27

8.250

8.980

8.505

4.970

5.015

5.040

13.215

14.005

13.545

- 5%

Produc]ia de porumb \n UE-27 (1.000 t)

}ara

2007

2008

2009

=

- 3%

Produc]ia de porumb \n UE-27 (1.000 t) }ara

2007

2008

2009

Germania

2.755

3.090

3.245

Germania

3485

4.920

4655

Austria

5.100

5.500

6.745

Austria

1.755

2.270

2.000

Spania

500

710

700

Belgia

780

700

730

Fran]a

46.895

55.800

64.390

Spania

2.460

3.510

3015

Italia

3.330

4.840

5.800

Ungaria

22.850

26.220

30.800

Fran]a

14.100

15.810

15.510

Polonia

2.480

1.910

2.300

Grecia

2.390

2050

1.520

Cehia

1.220

1.140

1.260

Italia

9.800

10.330

9.135

Slovacia

3.160

3.510

4.500

Bulgaria

1.030

1.800

1.800

România

11.570

19.000

19.000

TOTAL UE-27

101.080

123.750

140.659

Olanda

230

230

235

Portugalia

595

615

605

Ungaria

4.315

8.955

6.830

Polonia

1.730

1.840

1.560

Cehia

630

790

720

Slovacia

690

1.010

975

Slovenia

310

295

310

Bulgaria

430

1.290

1.220

România

3.790

7.150

6.320

TOTAL UE-27

48.650

61.975

55.510

Din analiza acestor date rezult` c` România cultiv` cu porumb a doua suprafa]` ca m`rime din UE-27, iar ca produc]ie suntem pe locul al 4-lea, ceea ce ne trimite cu gândul la utilizarea tehnologiilor \nalte care s` ne permit` s` exploat`m la maximum poten]ialul agricol pe care \l avem. |n anul 2007, suprafe]ele de teren cultivate cu plante modificate genetic au dep`[it 114 milioane de hectare, conform datelor ISAAA, 90% din aceast` suprafa]` g`sindu-se \n America de Nord [i America Latin`. |n ]`rile membre ale UE, \n absen]a „penuriei de alimente”, cet`]enii europeni, obi[nui]i fiind cu abunden]a de produse alimentare, au f`cut din OMG un subiect artificial, cu tent` pasional`.

Dou` tipuri de modific`ri genetice principale au fost utilizate, [i anume: toleran]a la insecte a plantelor de cultur` (69%), rezisten]a la erbicide (18%) sau cele dou` combinate (13%).

Din punct de vedere [tiin]ific [i tehnic, argumentele asocia]iilor „anti-OMG” sunt lipsite de rigoare [i sunt pline de diletantism, nu exist` \n prezent nici un motiv pentru a scoate din cultur` toate plantele modificate genetic, cum nu exist` nici un motiv de a accepta toate plantele modificate genetic, f`r` \ns` a analiza fiecare caz \n parte.

Nr. crt.

}ara

Suprafa]a (mil. ha)

Plantele transgenice

1.

SUA

57,7

soia, porumb, bumbac, rapi]`, dovleac, papaya, lucern`

2.

Argentina

19,1

soia, porumb, bumbac

3.

Brazilia

15,0

soia, bumbac, porumb (ian. 2008)

4.

Canada

7,0

rapi]`, porumb, soia

5.

India

6,19

bumbac

6.

China

3,85

bumbac, tomate, plop, papaya, ardei

7.

Paraguay

2,59

soia

8.

Africa de Sud

1,85

porumb, bumbac, soia

9.

Uruguay

0,5

soia

10.

Filipine

0,3

porumb

Martie 2010 33

Mulciul bioactiv format din culturi verzi de protec]ie

- solu]ie de valorificare superioar` a unei m`suri de agromediu

Florin Oancea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec]ia Plantelor

Culturile verzi (de protec]ie, din timpul iernii) reprezint` una dintre m`surile de agromediu destinate protej`rii solului împotriva eroziunii [i diminu`rii riscului scurgerilor de nutrien]i (în special azot) în apele de suprafa]`.

Culturile verzi au fost considerate, în cadrul Programului Na]ional pentru Dezvoltare Rural` 2001-2013, ca fiind unul dintre instrumentele de agromediu necesare pentru a sprijinii dezvoltarea durabil` a zonelor rurale [i pentru a r`spunde cererii din ce în ce mai mari a societ`]ii pentru servicii de mediu (Pachetul 3.1, Subm`sura 3 - Protec]ia solului [i a apei). Aceste culturi verzi, sem`nate imediat dup` recoltarea culturilor de toamn`, reprezint` una dintre cele mai simple [i mai accesibile m`suri de implementare a Strategiei tematice pentru sol (COM(2006) 231), a propunerii de Directiv`-cadru pentru sol (COM(2006) 232) [i a Directivei-cadru pentru ap` (2000/60/EC). Acest pachet de conservare a apei [i a solului este în prezent inclus în Schema de plat` unic` pe suprafa]` (SAPS), cu suma de 130 euro/ha [i este aplicabil pentru terenul arabil la nivelul întregii ]`ri.

De[i termenul de „culturi verzi” poate fi considerat o traducere nu foarte corect` a denumirii engleze[ti de „cover crop”, el a devenit cunoscut în limba român` prin publicarea în Monitorul Oficial, în cadrul pachetelor de agromediu; acest pachet de „culturi verzi” este un pachet specific pentru to]i fermierii care de]in teren agricol, cu obligativitatea

36 Martie 2010

ca biomasa ob]inut` de pe teren s` fie încorporat` în sol.

Culturile verzi (maz`rea, maz`richea, rapi]a, mu[tarul, lupinul [i sulfina) trebuiesc sem`nate imediat dup` recoltare, finalizarea lucr`rilor trebuind s` se fac` pân` la sfâr[itul lunii septembrie, s` nu se foloseasc` fertilizan]i chimici, biomasa format` pe timpul iernii s` fie încorporat` în sol cel târziu la finalul lunii martie, iar lucr`rile agricole necesare pentru urm`toarea cultur` pot începe doar dup` ce s-a realizat aceast` ac]iune. |ncorporarea în sol se poate face atât prin tehnicile tradi]ionale de arare, prin care biomasa vegetal` este încorporat` în profilurile din adâncimea solului, cât [i prin tehnicile de mulcire bioactiv` (tehnici conservative din categoria celor f`r` ar`tur`) propuse prin noua solu]ie tehnic`. Tehnologia de mulcire bioactiv` accentueaz` caracterul conservativ al pachetului de culturi verzi, propunând în final sisteme tehnologice alternative, prin care se ating concomitent obiective de protec]ia mediului, protec]ia plantelor cultivate [i conservarea calit`]ii solurilor.

Cerin]a cuprins` în standardele de Bune Condi]ii Agricole [i de Mediu - GAEC 1, adoptat` prin Ordinul comun al ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii

Rurale [i ministrul Mediului [i Dezvolt`rii Durabile nr. 15/56 din 2008, publicat în MO nr. 78/31 ianuarie 2008, pentru adoptarea m`surilor privind bunele condi]ii agricole [i de mediu în România, specific` faptul c` „pe timpul iernii, terenul arabil trebuie s` fie acoperit cu culturi de toamn` sau s` fie l`sat nelucrat pe cel pu]in 20% din suprafa]a de teren arabil al fermei”. Pentru a se evita orice suprapunere cu acest GAEC 1, pachetul „Culturi verzi” din m`sura de agromediu se poate aplica pe maximum 80% din suprafa]a de teren arabil apar]inând unei ferme. Ca urmare a respect`rii acestei practici de agromediu referitoare la culturile verzi, fermierii suport` costuri mai mari. Aceste costuri constau în consum crescut de combustibil [i for]` de munc` pentru efectuarea lucr`rilor agricole suplimentare necesare pentru implementarea acestei m`suri, într-o uzur` suplimentar` a echipamentelor agricole [i în costuri suplimentare cu achizi]ionarea semin]elor. Aceste costuri suplimentare, asociate faptului c` nu exist` un venit (suplimentar) din valorificarea culturilor verzi, reprezint` motiva]ia acord`rii pl`]ii compensatorii de 130 euro/ha.

Sistemul de agricultur` alternativ` propus stimuleaz` accesarea acestui pachet de agromediu, pentru c` aduce o valoare ad`ugat` suplimentar` m`surii de agromediu referitoare la culturile verzi (de protec]ie în timpul iernii), prin transformarea acestor culturi verzi în timpul prim`verii în mulci vegetal bioactiv, cu rol în protec]ia [i nutri]ia plantelor de cultur` succesive.

Transformarea culturilor de protec]ie în mulci vegetal este considerat` o practic` agricol` cu valoare ridicat` în conservarea [i utilizarea durabil` a resurselor de sol (Kuepper 2001; Sullivan, 2003). Aceast` practic` agricol` s-a dovedit util` în limitarea dezvolt`rii buruienilor [i stimularea entomofaunei utile (Pullaro et al., 2006; Clark, 2007), ca [i în modularea agrotehnic` a exprim`rii unor gene valoroase din punct de vedere agronomic (Kumar et al. 2004, Neelam et al., 2008).

Noutatea acestei solu]ii tehnologice o reprezint` utilizarea unor tulpini de microorganisme selec]ionate pentru accelerarea mineraliz`rii mulciului vegetal; studiile întreprinse pân` în prezent în cadrul unor proiecte de cercetare anterioare

(CEEX 38; CEEX 132) au reliefat poten]ialul agronomic ridicat al acestei noi solu]ii tehnice, tulpinile de microorganisme poten]ând ac]iunea componentelor biologic-active eliberate în timpul descompunerii materialului vegetal.

Pachetul „Culturi verzi” din subm`sura de Protec]ia solului [i a apei, finan]at prin Schema de plat` unic` pe suprafa]` (SAPS), permite utilizarea urm`toarelor tipuri de culturi: maz`re, m`z`riche, rapi]`, mu[tar, lupin, sulfin`. Practic, aceste culturi verzi apar]in de dou` familii de plante, leguminoase (Papilionacea) [i crucifere (Brasicaceae). Culturile de protec]ie formate din plantele din cele dou` familii exercit` ac]iuni diferite asupra solului. Leguminoasele sunt recunoscute ca fixatoare de azot în simbioz` cu bacteriile fixatoare de azot, culturile verzi de protec]ie din aceast` familie reprezentând o surs` de azot pentru culturile succesive, [i în special pentru cele de porumb (Blevind et al., 1990; Reinbot et al., 2004; Cavigelli et al., 2008). Culturile verzi de crucifere au un efect biofumigant (Vincent, 2007; Verhallen 2008), care se reflect` prin reducerea num`rului de ciuperci fitopatogene, nematozi [i semin]e de buruieni.

Prin transformarea culturilor verzi în mulci vegetal [i tratarea cu microorganisme selec]ionate, care accelereaz` mineralizarea materialului vegetal, se formeaz` pe suprafa]a solului un mulci bioactiv, din care sunt eliberate treptat ingrediente active care activeaz` o serie de alte gene valoroase din punct de vedere agrochimic, inclusiv a celor implicate în activarea sistemic` a r`spunsului de ap`rare din plante (Oancea et al., 2007). |n paralel

cu accelerarea mineraliz`rii materialului vegetal, microorganismele selec]ionate (cum sunt, de exemplu, tulpinile din genul Trichoderma) au [i o ac]iune antagonist` fa]` de fitopatogeni (Oancea et al.

2008). |n final, efectele benefice cumulate ale mulciul vegetal bioactiv (protec]ie fa]` de fitopatogeni; favorizarea dezvolt`rii entomofaunei utile de pr`d`tori, parazitoizi [i polenizatori; limitarea dezvolt`rii buruienilor; stimularea dezvolt`rii plantelor [i întârzierea senescen]ei; nutri]ia biologic` prin mineralizarea treptat` a elementelor încorporate în mulciul bioactiv) se cuantific` într-un spor de recolt` (sau cel pu]in men]inerea nivelului produc]iilor), în condi]iile reducerii cheltuielilor legate de aplicarea tratamentelor agrochimice (costurile pentru fertilizan]i, pesticide, combustibili, for]` de munc`) [i a iriga]iilor la cultura succesiv`.

Utilizarea în practic` a sistemului agricol alternativ face ca valoarea pl`]ii pentru m`sura de agromediu, destinat` s` compenseze nevalorificarea culturii verzi de protec]ie, s` ajung` în întregime în marja brut` a culturii succesive.

Implementarea solu]iei tehnologice propuse poate determina o stimulare a utiliz`rii în practic` a pachetului „Culturi verzi” din m`sura de agromediu pentru c` aduce [i o plusvaloare semnificativ` adi]ional` fermierului care o aplic`. Se realizeaz` astfel un interes public (respectiv satisfacerea cererii din ce în ce mai mari a societ`]ii pentru servicii de mediu din agricultur`), concomitent cu o satisfacere a interesului cultivatorilor pentru reducerea inputurilor agricole, cu asigurarea unor recolte sigure [i stabile.

Martie 2010 37

La sfâr[itul lunii februarie, firma Scotts a prezentat la sediul Facult`]ii de Horticultur` din Bucure[ti noua linie de \ngr`[`minte Landscaper Pro, destinat` \nfiin]`rii [i \ntre]inerii profesionale a gazonului.

Pe plan mondial, Scotts este una dintre cele mai mari companii produc`toare de \ngr`[`minte din domeniul horticulturii, având suprafe]e de testare care m`soar` peste 85 de hectare.

Victor V~T~MANU

Fertilizarea profesional` a gazonului Spre deosebire de celelalte produse existente pe pia]`, \ngr`[`mintele Landscaper Pro pun la dispozi]ia plantelor elementele nutritive de care acestea au nevoie pe m`sur` ce se dezvolt`.

Nutrien]ii sunt elibera]i treptat \n func]ie de necesit`]ile plantelor, determinând dezvoltarea unui gazon mai viguros, cu un vârf de cre[tere mai puternic [i mai rezistent la folosirea zilnic` [i la uzur`.

De asemenea, eliberarea controlat` stimuleaz` planta s` dezvolte un sistem radicular mai puternic, mai adânc, ce are o eficien]` crescut` \n absorb]ia apei [i rezisten]` la secet`.

Succint, avantajele \ngr`[`mintelor Landscaper Pro cu eliberare controlat` sunt: concentra]ie crescut` de nutrien]i disponibili; eliberare sigur` a nutrien]ilor pe o perioad` mare de timp; efect de durat` [i sigur pentru plante; azotul este furnizat pe o perioad` mai lung` de timp; p`streaz` echilibrul \ntre cre[terea masiv` a plantei [i dezvoltarea sistemului radicular. |n cazul celorlalte tipuri de \ngr`[`minte, elementele nutritive sunt eliberate rapid [i necontrolat, cauzând o cre[tere masiv`, urmat` apoi de lipsa nutrien]ilor \n perioadele critice ale plantelor. Eliberarea masiv` a nutrien]ilor duce la o cre[tere intens`, \ngreunând tunderea [i aerisirea peluzei. Sistemul radicular se va mic[ora din cauza indisponibilit`]ii nutrien]ilor imediat dup` aplicare.

Ceea ce este important \n cazul \ngr`[`mintelor Landscaper Pro este faptul c` fiecare granul` con]ine acela[i raport \ntre nutrien]i (NPK), iar dimensiunea mic` a granulelor permite o aplicare rapid` [i uniform`.

38 Martie 2010

Gama de produse Landscaper Pro cuprinde urm`toarele \ngr`[`minte: Maintenance;

Anti-Stres; New Grass; All Round; Pre-Winter, Full Season, Weed Control, Moss Control, Water Control, Flora.

Produsul Maintenance este cel mai des utilizat \ngr`[`mânt cu eliberare controlat` pentru utilizare general` [i \ntre]inere ce poate fi folosit \n toate programele de fertilizare. Con]inutul echilibrat de nutrien]i este eliberat gradual pe o perioad` de timp. Are un efect vizual rapid, oferind plantei o vigoare pe termen lung. Anti-Stres are rolul de a proteja iarba de stresul temperaturilor extreme. Ajut` planta s`-[i sporeasc` capacitatea de rezisten]` la stres termic; cre[te con]inutul nutrien]ilor din interiorul plantei; \nt`re[te planta pentru a putea rezista \mpotriva climei nefavorabile. |ngr`[`mântul New Grass este un produs multifunc]ional folosit când se planteaz` rulouri de gazon, când se \ns`mân]eaz` iarba sau când se renoveaz` o peluz` deja existent`.

All Round este un \ngr`[`mânt perfect pentru fertilizarea gazonului \n fazele intermediare, granulele de \ngr`[`mânt având un \nveli[ unic - ceea ce face ca eliberarea nutrien]ilor s` se fac` pe o perioad` lung` de timp. Pre-Winter este un produs care furnizeaz` plantei nutrien]i suficien]i pentru a trece peste iarn`; ajut` gazonul s` porneasc` mult mai repede \n prim`var`. Full Season este un \ngr`[`mânt mineral care economise[te timp, fiind aplicat o singur` dat` pe an, [i care furnizeaz` nutrien]i pe \ntreaga perioad` de vegeta]ie. Elementele nutritive sunt eliberate treptat, pe o perioad` de 8-9 luni.

|n gama Landscaper Pro sunt cuprinse produse pentru combaterea eficient` a buruienilor cu funz` lat`, precum [i a mu[chiului. Pentru controlul eficient al apei, se recomand` utilizarea produsului Water Control, care ajut` la cre[terea umidit`]ii \n sol \n timpul perioadelor de secet`. |n zone cu ploi toren]iale, acela[i produs favorizeaz` absorb]ia apei de c`tre straturile inferioare ale solului. La fertilizarea rondurilor [i bordurilor florale se recomand` produsul Flora, bazat pe tehnologia Osmocote, renumit` la nivel mondial. Acest produs are un amestec unic de nutrien]i ce asigur` \nflorire maxim` [i o cre[tere s`n`toas` a plantei. |n cadrul prezent`rii, speciali[tii de la Scotts au propus programe de fertilizare a gazonului \n func]ie de num`rul de tratamente dorite a fi aplicate \n cursul unui an. Astfel, pentru o singur` vizit` se recomand` aplicarea produsului Full Season, iar pentru multiple tratamente se recomand` un program intensiv de fertilizare, ce include dou` aplic`ri ale produsului Maintenance [i o administrare de Pre-Winter. Pentru stabilirea programului de fertilizare este foarte important s` se cunoasc` pH-ul solului. La un pH cuprins \ntre 5,8 [i 6,5 elementele nutritive pot fi absorbite f`r` probleme de c`tre plante, iar la peste 7, nutrien]ii se blocheaz`, \n special fierul. |n 2008, cifra de afacere \nregistrat` de firma Scotts a fost de un miliard de dolari, iar anul trecut aceasta a crescut cu 5%.

Partea de cercetare este foarte important`, anual alocându-se 2% din cifra de afaceri.

Gama de produse Scotts cuprinde \ngr`[`minte, semin]e de gazon, pesticide, substraturi [i aplicatoare.

Multiplele \ntrebuin]`ri ale lucernei (Medicago sativa), [i \n mod deosebit ca plant` furajer`, au f`cut ca aceasta s` fie luat` \n cultur` cu mult mai bine de 3.000 de ani \n urm`, cultivându-se ast`zi \n toat` lumea, pe o suprafa]` de aproximativ 30 de milioane de hectare. |n România, suprafe]ele cultivate cu lucern` variaz` de la un an la altul, \n func]ie de posibilit`]ile financiare ale produc`torilor agricoli particulari. Aceste suprafe]e se datoreaz` faptului c` lucerna poate fi folosit` ca nutre] verde, fân, semifân, siloz (\n amestec cu graminee), f`in` de fân, granule sau brichete, dar [i la prepararea furajelor combinate

Victor V~T~MANU

Sem`natul lucernei

De asemenea, lucerna este o component` de baz` a paji[tilor temporare folosite pentru cosit; este o plant` amelioratoare a solului prin cantit`]ile mari de azot l`sate \n sol. Pe lâng` produc]iile mari care se ob]in la cele trei coase de baz` pe an (uneori chiar 4-5), proteina din lucern` este de calitate superioar`, având un con]inut ridicat de aminoacizi valoro[i; astfel, la 35 de tone mas` verde la hectar se ob]in 1.150 kg protein` digestibil`, deci o valoare nutritiv` foarte mare a furajelor.

Pentru orice gospod`rie agricol` particular` \n care se cresc vaci de lapte, lucerna este necesar` pentru a fi transformat` \n fân sau pentru a fi folosit` ca mas` verde \n a doua parte a verii. |n România, lucerna g`se[te condi]ii foarte favorabile [i favorabile pentru cultivare, [tiut fiind faptul c` lucerna este o plant` de prim`var` care trebuie sem`nat` imediat ce se poate ie[i \n câmp.

Solele pe care se seam`n` lucerna trebuie s` fie arate din toamn`, urmând ca \n prim`var` s` se preg`teasc` doar patul germinativ. Acesta se preg`te[te cu combinatorul, prin mobilizarea superficial` a solului.

Prin aceast` lucrare se asigur` la adâncimea de 3-4 cm o mobilizare optim` a solului. Atunci când solul este afânat, pentru a se asigura r`s`rirea plantelor, se execut` o lucrare cu t`v`lugul.

40 Martie 2010

Tot la preg`tirea patului germinativ se aplic` erbicide antigramineice preemergente de tipul: Eradicane, Diizocab, Eptam, Dual [i altele, care, deoarece sunt volatile, solicit` \ncorporarea cu combinatorul la 6-10 cm adâncime. |n general, lucerna se seam`n` \n prima jum`tate a lunii martie; prin \ntârzierea sem`natului se \nregistreaz` pierderi de produc]ie de 7-8 tone la hectar substan]` uscat` \ntr-un ciclu de cultur` de 3-4 ani.

La sem`nat trebuie folosit numai material biologic semincer, care respect` toate perceptele prev`zute de STAS [i care provine de la sta]iile de decuscutare, opera]iune obligatorie pentru certificarea semin]ei de lucern`.

Exigen]ele pentru germinarea [i dezvoltarea lucernei sunt satisf`cute \n cazul sem`natului \n prim`var`, când temperatura solului este de 4-5 grade Celsius la adâncimea de \ncorporare a semin]elor. S`mân]a de lucern` germineaz` la 1 grad Celsius, optimul fiind cuprins \ntre 20 [i 30 grade Celsius.

Densitatea medie la sem`natul lucernei este de 950-1.150 semin]e germinabile la metrul p`trat, ceea ce corespunde unei norme de sem`nat de 20-22 kg/ha.

Norma de sem`nat se poate reduce la 300-400 seminte germinabile la metrul p`trat \n cazul unui pat germinativ

excelent preg`tit [i \n condi]ii de umiditate optim`. De asemenea, norma de sem`nat se mai poate reduce cu 10-20% \n cazul folosirii erbicidelor pentru combaterea buruienilor sau \n condi]ii de irigare.

Distan]a optim` de sem`nat este de 12-15 cm \ntre rânduri, \n acest caz plantele dispun de cele mai bune condi]ii de luminozitate [i reu[esc s` acopere rapid, ducând o lupt` mai eficient` cu buruienile. Fiind o plant` cu s`mân]` mic`, adâncimea optim` de sem`nat este de 2,5 cm. Pe solurile bine prelucrate, sem`natul lucernei se poate face [i la 1,5-2,5 cm; pe solurile grele nu se recomand` dep`[irea adâncimii de 2 cm; pe solurile u[oare, lucerna se seam`n` la 3 cm adâncime. Sem`natul lucernei se face \n ogor propriu, sistemul acesta asigur` \n to]i anii sporuri de produc]ie de peste 50%. Nu se recomand` sem`natul \n cultur` ascuns` din cauza dezvolt`rii firave a lucernei sub planta protectoare [i a dispari]iei plantelor \n contact cu razele fierbin]i ale soarelui \n perioada de var`.

Sem`natul se execut` cu SUP, prev`zute cu co[uri pentru semin]e mici, fiind obligatorie respectarea adâncimii de sem`nat.

Rezultate bune privind procentul de r`s`rire a plantelor de lucern` s-au ob]inut [i atunci când sem`natul s-a f`cut cu sem`n`torile de tip Saxonia.

Cartoful timpuriu este una dintre plantele agricole care poate fi cultivat` cu u[urin]` \n gospod`riile ]`r`ne[ti [i care aduce venituri mari pentru c` are desfacere [i pre] bune pe pia]a marilor ora[e \n lunile iunie [i iulie.

Considerente privind cultura cartofului extratimpuriu [i timpuriu

Reu[ita deplin` a culturii sub aspectul unei culturi cantitative [i calitative, dar [i a profitului este condi]ionat` de respectarea unor m`suri tehnologice obligatorii: 1. folosirea de soiuri timpurii autentice, produse \n depresiunile intra- [i extramontane. Acest material de plantat se poate procura din unit`]ile de tip Unisem sau direct de la produc`torii autoriza]i din jude]ele Bra[ov, Covasna, Harghita [i Suceava. Pentru plantare se vor folosi tuberculi s`n`to[i, sorta]i [i calibra]i la dimensiunea de 30 pân` la 45 mm \n diametru sau 45-60 mm.

2. la plantare se folosesc numai tuberculi

\ncol]i]i, preferabil [i \nr`d`cina]i, astfel:

a) \ncol]irea const` \n urm`toarele opera]iuni: tuberculii destina]i plant`rii se trateaz` cu solu]ie de formalin` 0,5%, prin \mb`iere timp de 5 minute [i suda]ie, dup` care se a[az` \n l`di]e, \n 2-3 straturi; scoaterea din repaus a mugurilor prin men]inerea tuberculilor la temperatura de 17-18 grade Celsius pân` când col]ii albi au 1-3 mm lungime (10-12 zile); fortificarea col]ilor, prin trecerea la regim de lumin`, temperatur` de 12-15 grade Celsius, aerisire zilnic` [i din 7 \n 7 zile se schimb` l`di]ele [i tuberculii \ntre ei pentru a asigura o iluminare uniform`, se asigur` umiditate \n \nc`pere;

b) \nr`d`cinarea materialului de plantat - „tuberculi \ncol]i]i” - se realizeaz` prin a[ezarea acestora \n co[uri sau l`zi, intercalând un strat de amestec (1 mrani]`/1 nisip) la fiecare strat de tuberculi din co[ sau lad`, dup` care, \n fiecare strat, se ud` amestecul folosit pentru \nr`d`cinare. Aceast` opera]iune se face cu 8-10 zile \nainte de plantare.

Co[urile sau l`di]ele cu tuberculi [i amestec se vor uda bine cu solu]ie stimulatoare, format` din 10 litri de ap`, 60 g superfosfat [i 30 g sulfat de potasiu sau, mai simplu, \n gospod`riile produc`torilor agricoli individuali se poate folosi o solu]ie de 500 g cenu[` de lemn la 10 litri de ap`. Aceast` solu]ie se preg`te[te cu o zi \nainte de a[ezarea tuberculilor \ncol]i]i \mpreun` cu amestecul lor \n co[uri sau l`zi, urmând ca udarea s` se fac` din 5 \n 5 zile.

3. A grotehnica culturii. Cultura se \nfiin]eaz` pe terenuri u[oare, fertilizate cu gunoi de grajd 300-500 kg/ha, 3 kg superfosfat/ar [i 2,5 kg sulfat de potasiu/ar, sau aceste \ngr`[`minte pot fi \nlocuite cu 15-20 kg de cenu[` de

lemn, care se distribuie pe brazdele de plantare sau \n cuiburi.

Cultura extratimpurie se poate realiza \n sistem gospod`resc [i prin plantarea tuberculilor \ncol]i]i [i \nr`d`cina]i, pe brazde cu gunoi cald [i protejarea ulterioar` cu tunele joase acoperite cu folie de polietilen` perforat`.

Gunoiul de grajd folosit se pune, \n prealabil, \n platforma de pre\nc`lzire, asem`n`tor ca pentru r`sadni]e. Acesta trebuie s` fie \n faza de „aburire” [i se a[az` pe fundul brazdei \nainte de plantarea tuberculilor. |n fiecare cuib se pune câte un pumn de amestec folosit ca material de stratificat la faza de \nr`d`cinare a tuberculilor \n l`zi.

Cultura timpurie se realizeaz` cu tuberculi \ncol]i]i [i se recomand` s` se fac` fertilizare local`, pe brazde sau la cuiburi, cu mrani]` (50-100 kg/ar). Plantarea se face \n teren bine m`run]it [i preg`tit, de preferin]` din toamn`.

Distan]ele de plantare sunt: 50-70 cm \ntre rânduri, 18-25 cm \ntre cuiburi cu o densitate de 500-700 plante/ar.

Adâncimea de plantare este de 7-10 cm, pentru a feri tuberculii cartofilor de un eventual \nghe] dup` plantare. |nainte de r`s`rirea plantelor, cultura de cartof extratimpuriu [i timpuriu se poate erbicida cu produsele recomandate de Oficiile Jude]ene Fitosanitare [i de Protec]ia Plantelor, \n doza [i la timpul indicate de speciali[tii fitosanitari.

Pr`[itul, bilonatul [i irigatul sunt lucr`ri obligatorii pe care fiecare cultivator particular trebuie s` le fac`, dup` posibilit`]i (\n special financiare).

Recoltarea se va face treptat, f`r` a culege cantit`]i mai mari de cartofi decât cele solicitate pentru valorificare.

Martie 2010 41

Victor V~T~MANU

Posibilitatea recolt`rii e[alonate, \n func]ie de pre]ul de vânzare [i cererea pie]ei, poate asigura condi]ii de \nfiin]are a culturilor succesive „duble” de legume, spre exemplu: varza [i conopida de toamn`, castrave]ii, fasolea pentru p`st`i, ridichi de iarn` [i altele.

Cartoful timpuriu se poate cultiva [i \n asociere cu alte plante. Intercalarea rândurilor de cartofi pe intervalele dintre rândurile de pomi \n livezile tinere sau printre rândurile de pepeni verzi sau galbeni aflate la distan]e de de 1-1,5 metri asigur` o valorificare eficient` a terenului. |nfiin]area culturii se face cât mai timpuriu, \n luna martie, ]inând cont de faptul c` plantele r`sar dup` 20-25 de zile de la plantare, când se folosesc tuberculi \ncol]i]i, [i la 30-35 de zile când se planteaz` tuberculi ne\ncol]i]i, [i de probabilitatea distrugerii vrejilor de eventualele brume târzii de prim`var`, cu apari]ie frecvent`, \n general, \n a doua parte a lunii aprilie. Plantele afectate vor regenera, dar acest accident climatic duce la \ntârzierea recoltei.

Pe parcursul iernii, familia de albine sl`be[te mereu ca putere, deoarece, rând pe rând, albinele de toamn` care au iernat mor, iar albinele tinere nu reu[esc s` acopere pierderile.

Având \n vedere aceast` caracteristic` natural` a speciei, Marian Bura consider` c`, pentru a ajuta familiile de albine s` valorifice eficient viitoarele culesuri, se impune efectuarea unei revizii sumare prim`vara.

Controlul familiilor de albine la sfâr[itul iarnii [i asigurarea apei la stupin` la \nceputul prim`verii |n primele zile c`lduroase de prim`var`, când temperatura aerului dep`[este 12 grade Celsius, se realizeaz` controlul sumar (revizia) de prim`var`, cu scopul de a stabili starea familiilor de albine [i de a lua m`suri imediate de \ndreptare a st`rilor anormale survenite \n timpul iernii. Pentru a nu provoca r`cirea puietului, controlul se efectueaz` rapid, f`r` a descoperi cuibul \n \ntregime [i f`r` a-l ]ine mult timp deschis.

Cu ocazia reviziei de prim`var` a familiilor de albine se stabilesc: puterea familiei (se apreciaz` dup` num`rul de intervale dintre rame ocupate cu albine), prezen]a m`tcii (se apreciaz` dup` existen]a puietului pe fagurii centrali), existen]a proviziilor de iarn`, starea fagurilor [i starea general` a cuibului.

Concomitent cu acest control se face [i cur`]irea sau \nlocuirea fundului stupului, \n vederea \ndep`rt`rii albinelor moarte \n timpul iernii [i a rumegu[ului rezultat prin desc`p`cirea mierii.

|n timpul reviziei sumare de prim`var` se pot \ntâlni o serie de situa]ii nedorite, cum ar fi: - f amilii de albine muribunde din lips` de hran`: se recunosc prin faptul c` o parte din albine sunt c`zute pe fundul 42 Martie 2010

stupului cu trompele \ntinse, iar altele se mi[c` greoi pe faguri, fiind \ntre via]` [i moarte, intrând \n celule dup` ultima pic`tur` de hran`. |n aceast` situa]ie, ce poate fi \ntâlnit` [i la familii apreciate ca puternice, se verific` existen]a m`tcii, se introduc faguri cu rezerv` de hran`, se reorganizeaz` cuibul la un num`r de faguri pe care albinele reu[esc s`-l acopere [i se reface \mpachetajul termoizolator.

Reactivitatea albinelor muribunde este posibil` numai \n situa]ia \n care opera]iunea se execut` \ntr-o \nc`pere \nc`lzit`.

- familii de albine care nu au acces la hran`: situa]ia poate s` apar` la sfâr[itul iernii, când familiile de albine au \nc` miere, dar situat` departe de zona \nc`lzit` a cuibului. La o r`cire brusc` a vremii, albinele nu mai au acces la hran`, existând riscul ca \ntr-un interval scurt de timp s` fie predispus` la pieire. Pentru a ajuta aceste familii, se reorganizeaz` cuibul, inversând fagurii periferici cu provizii de hran` cu fagurii centrali din care albinele au consumat \n timpul iernii. |n cazul \n care familia nu dispune de faguri cu provizii, se umplu cu sirop de zah`r, \n propor]ie de 2:1, faguri de culoare mai \nchis`, care se pun

lâng` fagurii cu puiet din cuib. O aten]ie deosebit` se va acorda \n final \mpachetajului termoizolator.

- familii moarte prin \nfometare: se recunosc dup` faptul c` albinele mor \n c`utarea unei pic`turi de hran`, r`mânând cu \ntregul corp \n celulele fagurelui sau c`zând pe fundul stupului, cu trompele \ntinse.

Dat fiind faptul c` familiile nu mai pot fi salvate, fagurii muceg`i]i sau cu pete diareice sunt topi]i.

- f amiliile de albine moarte din cauza nosemozei se recunosc dup` abunden]a petelor de diaree. |n aceast` situa]ie, albinele moarte se strâng [i se ard, fagurii se topesc, iar inventarul lemnos se cur`]` mecanic [i se dezinfecteaz`; - familiile de albine cu popula]ie redus` numeric [i uzat` pot fi recunoscute dup` faptul c` albinele au abdomenul negru, peri[orii de pe torace par bruma]i, iar fagurii ce sunt p`ta]i cu excremente diareice eman` un miros nepl`cut, p`trunz`tor. Aceste familii nu pot fi redresate [i se desfiin]eaz` total; - familiile de albine f`r` matc` se recunosc dup` absen]a

|n luna martie, consecutiv zborurilor de cur`]ire, familiile de albine \[i intensific` activitatea, fapt resim]it \n sporirea consumului de hran`, \n cre[terea temperaturii \n interiorul ghemului de iernare [i \n stimularea m`tcii de a depune un num`r din ce \n ce mai mare de ou`. |n acest moment, apa devine indispensabil` vie]ii albinelor, deoarece \n cazul unei hr`niri abundente ele au nevoie de cantit`]i progresiv mai mari de ap` pentru diluarea mierii cristalizate [i pentru prepararea hranei puietului.

Apa constituie unul dintre componen]ii de baz` ai l`pti[orului de matc`. |n alimenta]ia larvelor, pentru diluarea amestecului de miere [i polen, apa intr` \n propor]ie de a [aptea parte. S-a constatat c` lipsa apei scurteaz` cu 50-70% via]a albinelor [i c`, \n perioadele critice, albinele sacrific` o parte din puiet, sugând lichidul din larve.

Consumul de ap` necesar activit`]ii normale a unei familii de albine variaz` \n func]ie de puterea coloniei [i de temperatura mediului. Zilnic, o familie de albine puternic` este capabil` s` consume \ntre 200 [i 500 ml ap`. La un zbor, o albin` poate transporta circa 40 ml ap`.

Dac` sursa de ap` nu este apropiat`, albinele fac eforturi foarte mari pentru procurarea apei. Efortul depus de albinele sacagiste (cele care transport` apa) este amplificat [i de faptul c` \n mare parte albinele din stup

sunt \nc` afectate de rigorile iernii sau sunt obligate s` r`mân` \n interiorul stupului pentru \nc`lzirea [i hr`nirea puietului. Transportul apei este mai intens \n zilele cu temperaturi sc`zute, când secre]ia de nectar este inhibat` de condi]iile atmosferice.

Pentru a asigura apa necesar` familiilor de albine, este recomandat ca prim`vara timpuriu, mai exact \n acela[i moment cu efectuarea primului zbor de cur`]ire, s` instal`m \n stupin` ad`p`torul apicol. |n vederea stimul`rii frecven]ei de vizitare de c`tre albine a ad`p`torului, este bine ca acesta s` fie amplasat \n apropierea stupinei, \ntr-un loc \nsorit [i ferit de curen]i, iar \n primele zile s` se picure \n el miere sau sirop de zah`r. |n cazul \n care nu instal`m ad`p`torul \n stupin`, albinele sunt obligate s` aduc` ap` neigienic` din b`l]i sau din [an]uri. Exist` pericolul ca albinele ce pornesc \n c`utarea apei s` nu se mai \ntoarc` \n stup, deoarece pot s` amor]easc` de frig sau s` se \nece \n b`ltoacele de ap`, din cauza rafalelor puternice de vânt.

Cel mai mare pericol \l reprezint`, dup` aprecierile lui Marian Bura, faptul c` albinele pot contracta din apele st`tute din mediul natural o serie de boli, ca de exemplu: septicemii, amebioz`, paratifoz` [i altele. |n timpul culesului de nectar mai abundent, albinele viziteaz` \n num`r mai mic ad`p`torul, deoarece ele \[i asigur` apa din

nectarul proasp`t.

Atunci când culesul de nectar este slab, ad`p`torul este intens frecventat de albine.

Prin instalarea timpurie a unui ad`p`tor \n stupin`, putem contribui la diminuarea mortalit`]ii albinelor, la prevenirea apari]iei unor boli, la prelungirea vie]ii albinelor, la dezvoltarea familiei de albine [i la cre[terea productivit`]ii acesteia.

Martie 2010 43

Victor V~T~MANU

ou`lor \n fagurii din centrul cuibului.

Pentru redresarea acestei st`ri, fie c` familiilor orfane li se vor da m`tci de rezerv`, fie c`, \n absen]a acestora, familia orfan` se va unifica cu o familie cu matc`. |n ambele situa]ii, matca va fi protejat` \n colivie.Prin efectuarea timpurie a controlului sumar de prim`var` a familiilor de albine putem accelera ritmul de dezvoltare a acestora, contribuind astfel la valorificarea culesurilor timpurii.

Fondurile europene, incluse \n planul de dezvoltare a exploata]iei Cum a]i \nceput activitatea agricol`? |n localitatea Vân`tori, din jude]ul Gala]i, \[i are sediul societatea C\rjan Agriprod SRL, condus` de Viorel C\rjan, un tân`r fermier. Planurile sale de viitor includ achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole performante, instala]ii de irigat [i modernizarea spa]iului de depozitare a produc]iei agricole.

Aceste planuri s-ar putea realiza mult mai u[or, prin accesarea de fonduri europene, \ns` pân` acum acestea s-au dovedit dificil de ob]inut.

44 Martie 2010

A[ putea spune c` afacerea pe care o administrez este o mo[tenire de famile, care s-a perpetuat din genera]ie \n genera]ie, de la bunicul meu [i pân` la mine. Dup` absolvirea Facult`]ii de Agricultur` din Bucure[ti, \n anul 2005, am decis s` m`resc suprafa]a exploatat`.

Dup` doi ani de activitate, am ajuns, de la 800 de hectare, s` lucrez circa 1.800 ha. Pot spune c` progresul \nregistrat s-a oprit oarecum aici, din cauza tehnicii agricole \nvechite. Pentru a rezolva aceast` problem`, am \ntocmit un proiect pentru accesarea fondurilor europene, pentru modernizarea exploata]iei, \ns`, \n perioada \n care am depus proiectul, modul de acordare a punctajelor s-a modificat [i a trebuit s`-l refac. Acum am redepus proiectul [i am reu[it s` cumulez 65 de puncte, dintre care 15 puncte au fost acordate pentru c` am sub 45 de ani.

Proiectul este depus pe M`sura 121, dar, din p`cate, se pare c` punctajul pe care

am reu[it s`-l strâng nu este destul de bun pentru a fi [i aprobat. |n urm`toarea perioad` de timp, sper s` reu[esc s` achizi]ionez utilaje agricole performante cu ajutorul fodurilor acordate de la Uniunea European`.

Ce suprafa]` exploata]i \n prezent [i care este structura culturilor din acest an?

Suprafa]a exploatat` este de 1.100 ha [i este structurat` pe urm`toarele culturi: 650 ha cereale p`ioase (orz, grâu); 200 ha cereale pr`[itoare (floarea-soarelui, porumb); 150 ha plante tehnice [i aromatice (rapi]`, coriandru); 100 ha legume (ceap`, morcov, cartofi, varz`).

Un lucru important este acela c` suprafa]a pe care o exploatez este destul de compact`, având sole de 40-50 ha.

Ce soiuri [i hibrizi folosi]i?

La cultura grâului, folosesc, \n principal, soiuri române[ti, Dropia [i Boema. La orz, pe lâng` cele române[ti, cultiv [i câteva

A]i efectuat cartarea agrochimic` a solului?

Pe terenurile exploatate nu s-a f`cut o cartare agrochimic`, dar \ncerc`m s` asigur`m, anual un aport cât mai bun de \ngr`[`minte chimice solide [i lichide [i un asolament care s` ne asigure performan]e atât din punct de vedere calitativ, cât [i cantitativ la produc]ia ob]inut`.

Ce ma[ini [i utilaje agricole de]ine]i?

De]in dou` tractoare John Deere, de 300 CP, respectiv 200 CP, toat` gama de utilaje, precum [i dou` combine marca Claas.

Pentru c` vreau s` continui modernizarea fermei cu utilaje performante, am \ntocmit proiectul FEADR.

Dispune]i de spa]ii de \nmagazinare a produc]iei agricole?

Am o magazie unde pot depozita o cantitate de 1.500 de tone, \ns` aceasta trebuie modernizat`.

Ave]i suprafa]` irigat`?

Da. Pot iriga o suprafa]` de 300 ha, \ns` eficient, aceasta se poate realiza doar pe 150 de hectare, acolo unde am investit \n sisteme de irigat cu tambur. Restul de 150 ha este irigat cu instala]ii vechi [i nu este rentabil.

Pentru c` doresc s` m`resc suprafa]a irigat`, \n proiect am inclus achizi]ia unor instala]ii de irigat tip pivot. Cu acest sistem nu mai este nevoie de for]` de munc` mare, func]ionarea

este automat`, iar \ntre]inerea [i manevrarea sunt simple. Pre]ul unui astfel de sistem de iriga]ie este de aproximativ 70 mii de euro.

Sunte]i [i produc`tor de s`mân]`?

Da. Multiplic s`mân]` de grâu [i orz pentru necesarul exploata]iei, iar pân` anul trecut am produs [i s`mân]` de porumb. Am avut loturi de hibridare pe o suprafa]` de 50 ha, iar contractul de valorificare l-am \ncheiat cu firma Monsanto. Pentru c` nu pot iriga eficient, nu cred c` voi mai produce s`mân]` de porumb anul acesta.

Pentru agricultorii care dispun de sisteme noi de iriga]ii [i pot asigura distan]a minim` de izolare, cultivarea porumbului pentru s`mân]` este o afacere rentabil`.

Dup` legume, consider c` producerea de s`mân]` este o activitate avantajoas`.

La producerea grâului pentru s`mân]`, câ[tigul nu este mare [i destui fermieri \[i asigur` singuri materialul semincer necesar, deoarece nu este o cultur` preten]ioas` [i nu este nevoie s` irigi.

|n afar` de culturile semincere, ce alt` cultur` asigur` venituri fermierilor?

Rapi]a este singura cultur` rentabil` care se valorific` repede dup` recoltare, iar pre]ul de vânzare este unul rezonabil, de 1 leu/kg. La polul opus se afl` cultura de grâu, din cauza pre]ului mic ob]inut la valorificarea produc]iei agricole, de 0,35 lei/kg.

|n structura culturilor ave]i incluse [i plante legumicole. |ntr-adev`r, am inclus plantele legumicole pentru simplul motiv c` sunt rentabile.

Pot s` v` spun c`, la nivel de localitate, suprafa]a ocupat` cu legume este de circa 600 ha [i pe viitor cred c` va deveni un bazin legumicol important.

Care sunt problemele cu care v` confrunta]i?

O problem` foarte mare de care ne lovim este pre]ul mult prea mare al motorinei folosite \n agricultur`. Noi nu consum`m motorina pentru a ne plimba pe [osele, ci pentru a merge pe câmp, s` \nfiin]`m culturi agricole, iar profitul \l \ncas`m abia dup` nou` luni. Pre]ul actual la motorin` este de 4 lei/l [i, din p`cate, nu vom mai primi nici acea subven]ie de 1 leu/l. |n prim`var`, trebuie s` \nfiin]ez culturile de floarea-soarelui [i de porumb pe o suprafa]` de 400 ha [i nu am bani.

O alt` problem` cu care agricultorii se confrunt` este \ntârzierea cu care primesc subven]iile. De asemenea, pre]ul mic ob]inut la valorificare este un alt impediment \n activitatea pe care noi o desf`[ur`m. Lipsa banilor este o problem` pentru majoritatea agricultorilor. Apel`m la firmele distribuitoare, care ofer` un sprijin agricultorilor la \nfiin]area culturilor agricole, prin asigurarea inputurilor necesare, \ns` la recoltare ne iau produc]ia la un pre] mic. Este un sistem care se practic` peste tot, pl`te[ti la var`, dup` recoltare. |n principiu, sistemul este bun, dar nu [i unul corect.

Am cump`rat inputuri \n valoare de 7 miliarde de lei vechi, iar dup` ce am valorificat produc]ia, am ob]inut doar 5 miliarde de lei vechi. Din cauza pre]urilor mici ob]inute la valorificarea produc]iei, am r`mas dator cu 2 miliarde de lei vechi. Pentru rezolvarea acestei probleme, consider c` statul ar trebui s` intervin`, fie prin stabilirea unui pre] minim garantat, fie prin g`sirea unor solu]ii financiare avantajoase pentru fermieri. De asemenea, b`ncile comerciale ar trebui s` ofere credite accesibile pentru agricultori, deoarece dobânzile practicate, de 18%, sunt mult prea mari. Dificultatea cu care sunt accesate fondurile europene este o alt` problem` cu care ne confrunt`m.

Ghidul solicitantului se schimb` mereu, intervin alte cerin]e [i alt` gril` de punctaj.

Depui un proiect, iar pe parcurs apar modific`ri [i nu mai \ndepline[ti condi]iile de eligibilitate. Dac` nu voi reu[i s` accesez fonduri europene, ori voi mic[ora suprafa]a agricol`, ori voi cump`ra \n leasing utilajele de care am nevoie.

Face]i parte dintr-o asocia]ie?

Da, fac parte din Liga Produc`torilor Agricoli din România (LAPAR), iar sprijinul pe care mi-l ofer` este doar unul informativ.

Martie 2010 45

Ana MUST~}EA

soiuri din Austria. La porumb, \n fiecare an aleg mai mul]i hibrizi, din grupe de precocitate diferite, precum [i de la mai multe m`rci, pentru a vedea eficien]a. Consider c` hibrizii de la Pioneer [i Monsanto sunt mai productivi, dând, \n condi]ii climatice normale, produc]ii de 8-9 t boabe/ha. La rapi]`, am hibrizi de la Monsanto [i Rustica. La floarea-soarelui, anul trecut, am folosit un hibrid marca Pioneer, rezistent la erbicid, deoarece am avut probleme cu buruienile.

Produc]ia pe care am ob]inut-o a fost de 3.200 kg/ha.

Challenger 680B - tehnologie consacrat` pentru un rotor care asigur` o treierare uniform` [i productivitate maxim`

Challenger 652 asigur` performan]e optime pentru toate recoltele care pot fi colectate cu combina

CombineleAlegerea Challenger v` apar]ine CHALLENGER 680B

Gama de combine Challenger a fost proiectat` pentru a oferi rezultate optime pentru operatori din întreg spectrul agricol.

Fermierii din ziua de azi sunt presa]i din ce în ce mai mult s` ob]in` o eficien]` maxim` din ma[inile pe care le folosesc [i, indiferent dac` sunte]i un proprietar/ operator mic sau mediu sau o antrepriz` de mari dimensiuni, exist` un utilaj Challenger proiectat pentru a v` asigura o recuperare optim` a investi]iei.

46 Martie 2010

Pentru recoltare la maximum, consacrata combin` rotativ` Challenger ofer` cultivatorilor o tehnologie de recoltare alternativ`, caracterizat` printr-o treierare lin` pe o suprafa]` extrem de mare, p`strând astfel calitatea cerealelor, în special la porumb [i culturi cu semin]e mari, cum ar fi maz`rea, fasolea [i soia.

Capabil de recolte masive, dar cu un consum de combustibil economic, modelul 680B folose[te cel mai mare rotor din industrie. Având o l`]ime de 800 mm [i o lungime de 3,55 m, asigur` o cre[tere substan]ial` a capacit`]ii de recoltare.

Rotorul poate fi rotit în sens invers printr-un sistem hidraulic controlat din cabin`, pentru a face fa]` oric`ror condi]ii de bran[are. Recolta este dirijat` uniform în rotor prin intermediul b`t`torului cu palete elicoidale, care se întinde pe toat` l`]imea acestuia. Acest proces uniform - care are un ciclu de 360 de grade prin zona de treierare - reduce la minimum deteriorarea grânelor [i paielor [i asigur` un consum redus de combustibil.

Capetele de secerare PowerFlow cu l`]imi de 9,0 m sau 7,7 m sunt montate în varianta standard, iar timpul de desc`rcare este redus semnificativ cu ajutorul sistemului de referin]` în domeniu Direct High Volume (DHV). Având o capacitate

de desc`rcare de 158 l/s, întregul rezervor poate fi desc`rcat într-un minut [i 20 de secunde! Capul de secerare PowerFlow are o capacitate dovedit` cu 15% mai mare în cazul cerealelor. De fapt, cu cât condi]iile sunt mai dificile, cu atât func]ioneaz` mai bine! Aceste performan]e superioare sunt ob]inute prin direc]ionarea recoltei în melc, ceea ce elimin` pierderile rezultate în urma sf`râm`rii [i asigur` o alimentare continu`. Trecerea rapid` de la un tip de recolt` la altul, cum ar fi cereale, rapi]`, maz`re [i in, este simpl`. Nu trebuie s` umbla]i la racordurile capului de secerare - doar s`-l ata[a]i [i pute]i începe recoltarea. Monitorul GTA Console II ofer` set`ri pentru monitorizarea recoltei [i a productivit`]ii, care pot fi controlate centralizat, dintr-o singur` loca]ie. Monitorizarea productivit`]ii este disponibil` în versiunea standard [i sistemul Auto-Guide este disponibil pentru dirijare în paralel, contur [i centru-pivot.

CHALLENGER 652 Modelul 652 asigur` performan]e optime în toate recoltele care pot fi colectate cu combina. Ideal` pentru operatori [i contractori de dimensiuni medii [i mari, aceast` ma[in` se ocup` la fel de bine de cereale, fasole, maz`re, floarea-soarelui, rapi]` oleaginoas`, semin]e de iarb` [i porumb.

www.euro-ferma.ro

Challenger 646 - ideal pentru proprietari/operatori cu terenuri arabile de dimensiuni mici [i medii.

Asigurând l`]imi de t`iere de 5,40 m pân` la 6,70 m, modelul 652 poate fi prev`zut cu capete de secerare FreeFlow sau PowerFlow. Transmisia hidrostatic` cu patru viteze permite o flexibilitate maxim` de recoltare, iar ma[inile sunt prev`zute cu motoare de ultim` genera]ie controlate electronic. Performan]ele optime la secerare sunt asigurate de cilindrul iner]ial [i concava de mare capacitate, prev`zute cu vitez` reglabil` [i separator rotativ. Concava are reglaje independente în fa]` [i în spate. Separatorul rotativ al modelului asigur` o capacitate de separare extraordinar`, în special în condi]ii de umezeal` [i când volumul de paie este mare. Când nu este necesar, separatorul rotativ poate fi dezactivat, rotind concava în sus, deasupra tamburului separatorului.

Aceasta îi asigur` în schimb operatorului mai mult` flexibilitate, reducând la minimum degradarea paielor [i optimizând e[antioanele de grâne [i performan]ele ma[inii în condi]ii de recoltare uscat`. |n plus, consumul de combustibil este, de asemenea, redus.

Cabina de înalt` clas` asigur` un confort sporit operatorului. Debitul de desc`rcare a grânelor este de 105 l/s.

CHALLENGER 646 / 645 Combinele de recoltat Challenger 646 / 645 sunt destinate [i construite folosind ultima tehnologie pentru a oferi solu]ia de vârf în încredere, eficien]` [i produc]ie.

Reputa]ia lui Challenger a fost câ[tigat` prin aten]ie minu]ioas` la detalii, pentru a produce o gam` de tractoare [i ma[ini de cea mai înalt` calitate, cu r`d`cinile în marca legendar` Caterpillar®, seria de

www.euro-ferma.ro

Challenger 645 - ideal pentru proprietari/operatori cu terenuri arabile de dimensiuni mici [i medii.

combine nef`când excep]ie. |ncorporând cele mai bune dintre sistemele [i componentele dovedite, optimizare prin concepte moderne [i inovatoare, aceste combine reprezint` noua er` în recoltarea culturilor. În fiecare an, to]i fermierii \[i doresc o recoltare f`r` probleme, f`r` defec]iuni, între]inere minim` [i pierderi sau pagube neglijabile ale culturilor. Acum, datorit` gamei excep]ionale de combine Challenger, acest vis poate deveni realitate.

Toate cele trei modele sunt capabile s` recolteze numeroase culturi - de la cereale pân` la iarb`, de la porumb pân` la floarea-soarelui -, chiar [i în cele mai grele condi]ii. Combinele de recoltare 646 / 645 sunt subiectul unor verific`ri de calitate foarte exigente pe întregul parcurs al procesului de construc]ie. {i, deoarece au numele Challenger scris pe ele, pute]i avea încredere deplin` în abilitatea dumneavoastr` de a termina lucrul la timp. Un [asiu foarte puternic [i rigid car` componente proiectate [i construite pentru o siguran]` f`r` defecte, durabilitate mare [i o lung` durat` de via]`. Experien]a îndelungat` arat` c` p`r]ile care vin în contact direct cu culturile trebuie s` fie din materiale dure, astfel c` au fost folosite, f`r` compromisuri, materiale mai groase [i mai solide. În plus, mai mult de 80 la sut` din fiecare combin` este galvanizat` [i vopsit` înainte de a fi asamblat`, extinzând durata de via]` a ma[inii [i îmbun`t`]ind semnificativ valoarea rezidual`, când eventual ve]i decide s` investi]i într-o combin` nou` Challenger. Asigurând o recoltare f`r`

complica]ii pentru proprietarii/operatorii cu suprafe]e arabile de dimensiuni medii sau mici, modelul 646 / 645 îmbin` cu succes performan]ele ridicate cu simplitatea în operare [i service.

Ma[ina este compatibil` cu capete de secerare cu l`]imi cuprinse între 4,8 [i 6 m [i ofer` transmisie hidrostatic` cu trei viteze, motoare de ultim` genera]ie controlate electronic, scutur`tor de paie cu baza închis` [i un mediu de lucru excelent pentru operator. Debitul de desc`rcare a rezervorului de grâne este de 85 l/s. Capul de secerare Freeflow are un cadru sudat pe care sunt prinse cu [uruburi panouri (asemenea cadrelor de sus]inere a capetelor de secerare), ceea ce permite înlocuirea extrem de facil` a componentelor atunci când este necesar. T`ierea este efectuat` de un cu]it cu cur`]are automat` Schumacher [i un angrenaj. Recolta secerat` intr` într-un melc de mari dimensiuni prev`zut cu degete de r`sfirare pe întreaga sa lungime, care asigur` o alimentare omogen` a recoltei în elevatorul de recolt` principal. Controlul automat al în`l]imii de t`iere face parte din dotarea standard, maximizând performan]ele de t`iere pe orice teren. Toc`toarele de paie sunt prev`zute cu cu]ite zim]ate [i contracu]ite, care asigur` o t`iere eficient` [i reduc consumul de energie. Pentru reziduuri, sunt disponibile op]ional deflectoare electrice [i dispozitive de împr`[tiat paiele. În interiorul cabinei, confortul operatorului este asigurat de aerul condi]ionat, înc`lzire, scaunul cu suspensie de lux [i oglinzile electrice, care fac parte din dotarea standard.

Sistemele de monitorizare asigur` o imagine de ansamblu, cuprinz`toare, a func]iilor combinei, pe un afi[aj u[or de citit.

Martie 2010 47

Vândut` \n peste 100 de ]`ri, fabricat` de Grupul HARDI INTERNATIONAL A/S, cu fabric` \n Danemarca, Spania, Fran]a, USA [i Australia, ma[ina autopropulsat` de erbicidat HARDI ALPHA VariTrack a devenit, \ncepând cu anul 2009, partenerul ideal pentru fermierii români \n lupta cu bolile foliare, [i nu numai, pentru culturile de paioase [i pr`[itoare.

Ma[ina autopropulsat` de ierbicidat Hardi Alpha Varitrack Octavian Orita, director regional vânz`ri Ialomi]a [i C`l`ra[i, NHR Agropartners Fabricat` \n dou` variante constructive, cu rezervoare de 2.500 l (ALPHA VariTrack 2500) [i 3.000 l (ALPHA VariTrack 3000), ma[ina este echipat` cu motoare Diesel Deutz 2012 (4 cilindri la 140 CP [i 6 cilindri la 190 CP); trasmisie 4x4, cu direc]ie hidrostatic` pe ambele pun]i, cu aliniere automat` [i blocare a direc]iei spate la deplas`rile pe drumurile publice, suspensie [i amortizoare pe ambele pun]i (spate [i fa]`), motoare hidrostatice pe fiecare roat`, cu frânare hidraulic`. Rampele de distribu]ie din aluminiu, cu reglaj hidraulic pe vertical` \n func]ie de talia culturilor tratate, poate asigura l`]imi de lucru de la 24 m la 32 m.

Suspensia rampelor asigur` o stabilitate excelent` atât \n condi]ii de câmp, cât [i la deplas`rile pe drumurile publice. Reglajul pe vertical` al rampelor poate fi f`cut cu ajutorul dispozitivului paralelogram, dar [i prin modificarea g`rzii la sol a [asiului ma[inii, de la 1 m la 1,12 m.

Rampele de distribu]ie Twin Force cu pern` de aer asigur` o distribu]ie uniform` [i precis` \n cele mai dificile condi]ii. Jetul de solu]ie al duzelor trijet, protejat de curentul de aer, poate fi dirijat sub diferite unghiuri de la postul de conducere, \n func]ie de condi]iile atmosferice (ex.: \n condi]ii de vânt). Cu sistemul Twin Force se asigur` o distribu]ie perfect`, mai ales \n cazul tratamentelor \mpotriva bolilor foliare.

48 Martie 2010

Monitorul de bord HC6500 asigur` controlul tuturor func]iilor, de la cele legate de conducerea ma[inii pân` la cele tehnologice, legate de distribu]ia \n câmp, cum ar fi: - autosp`larea rezervorului; - umplerea automat` a rezervorului; - autoagitarea solu]iei din rezervorul ma[inii; - controlul automat al distribu]iei pe fiecare sec]iune a rampei; - controlul asistat al distribu]iei la cap`tul solei \n cazul \ntoarcerilor ma[inii.

www.euro-ferma.ro

www.euro-ferma.ro

Massey Ferguson prezint` noua serie de tractoare compacte MF 1500 MF 1500 este o gam` flexibil` de tractoare pentru horticultur`, terenuri de golf, stadioane, amenaj`ri municipale [i pentru o mul]ime de alte aplica]ii care necesit` ma[ini mici [i u[oare.

Construc]ia compact`, u[oar` [i \n acela[i timp robust` face ca noile tractoare s` fie ideale pentru o mare varietate de aplica]ii urbane [i de gospod`rire comunal`. Seria dispune de [apte modele de baz`, cu puteri cuprinse \ntre 19 [i 46 CP, la care se pot ad`uga, la cerere, numeroase op]iuni, \n func]ie de specificul luc`rilor.

Tractoarele MF 1500 se remarc` prin parametri \nal]i de performan]`, adaptabilitate ridicat` [i fiabilitate, sunt u[or de operat [i pun la dispozi]ia fermierului un grad excelent de confort.

Se poate alege \ntre variantele cu [i f`r` cabin`, cu transmisie mecanic` [i hidrostatic`.

Seria MF 1500 pe scurt: • motoare Diesel de 1,1-2,2 l, r`cite cu ap`, cu 3 sau 4 cilindri, cu puteri cuprinse \ntre 19,5 [i 46 CP (TIER 3); • transmisie mecanic` cu schimb`tor de viteze, sau transmisie mecanic` cu reductor cu 4 trepte, sau transmisie hidrostatic`; • modele cu sau f`r` cabin`; • frâne cu disc r`cite cu ulei; • capacitate de ridicare de pân` la 1,5 t; • priz` de putere: 540/1.000 rot/min, priz` de for]` ventral`: 2.000 rot/min.

Seria MF 1500 se remarc` prin dimensiunile reduse, ideale pentru 50 Martie 2010

executarea precis` a unui spectru larg de aplica]ii \n diverse domenii: \n agricultura tradi]ional`, gr`din`rit, legumicultur` [i horticultur` [i gospod`rire comunal`.

Tractoarele au o greutate foarte redus`, sunt flexibile [i deci perfecte pentru aplica]iile \n spa]ii \nguste de lucru, cum ar fi serele sau planta]iile de pomi fructiferi.

Gradul excelent de vizibilitate [i design-ul special ale cabinei, ce ofer` un cadru extrem de spa]ios pentru dimensiunile reduse ale tractorului, asigur` condi]ii excelente de lucru [i un ambient ideal pentru zile lungi [i obositoare.

Linia dispune de motoare puternice [i silen]ioase, ce respect` cele mai stricte norme de emisii [i garanteaz` valori ridicate de cuplu pentru toate domeniile de exploatare.

Tractorul MF 1500 poate fi prev`zut la cerere cu priz` frontal` de for]`, pe puntea din spate sau priz` de putere ventral`.

Tura]ia depinde de modelul ales [i va fi perfect compatibil` cu echipamentul cuplat (2.000 rot/min pentru priza frontal` de for]`, respectiv 540/1.000 rot/min pentru priza de putere de pe puntea din spate).

Ambele sunt prize sincrone de for]`. Noile tractoare MF 1500 dispun de multiple func]iuni, menite s` ofere un randament ridicat, func]iuni ce nu se reg`sesc \n aceast` clas` de putere la nici un alt

competitor. Ele sunt prev`zute cu trac]iune integral`, ce poate fi dezactivat`. Seria MF 1500 ofer` a[adar tractoare universale, cu ajutorul c`rora pot fi executate aplica]ii diverse, indiferent de anotimp. Ele sunt prev`zute cu ridic`tor de categoria I, cu capacitate excelent` de ridicare. |nc`rc`torul frontal op]ional contribuie la executarea \n parametri optimi a tuturor aplica]iilor comunale.

Pentru modelele MF 1540 [i MF 1547 este disponibil` op]ional o cabin` cu cadru integrat de siguran]`. Cabina este spa]ioas` [i ofer` un grad optim de vizibilitate, lucru extrem de important, \n special \n cadrul aplica]iilor cu echipamente purtate. Aceste modele pot fi echipate op]ional [i cu o instala]ie de aer condi]ionat. |n`l]imea cabinei \n acest caz atinge 2.220 mm.

Seria MF 1500 ofer` o gam` variat` de sisteme de transmisie. „Puternicele” MF 1540 [i 1547 sunt echipate cu transmisie Dyna-QPS, similar` cu Dyna-4 la scar` mai mic`, respectiv trei trepte de vitez`, schimbare f`r` ambreiaj prin intermediul schimb`torului. La aceste caracteristici se adaug` [i func]ia PowerShuttle.

Seria MF 1500 ofer`, de asemenea, [i o gam` larg` de accesorii (motor/colector de iarb`, lam` de z`pad`, \nc`rc`tor frontal, pulverizator cu montaj central etc.).

www.euro-ferma.ro

La \nfiin]area unei planta]ii pomicole, mai mare sau mai mic`, trebuie lua]i \n calcul factorii meteorologici de baz`, de regul` cei care ne folosesc din punct de vedere statistico-matematic [i care ne conduc la ni[te date utile [i cu eficien]` imediat` \n practica pomicol`.

Utilitatea acestor elemente de clim`, conjugate cu cele de natur` tehnologic` ac]ioneaz` concomitent asupra proceselor biologice din pom [i, implicit, asupra recoltei, fapt ce impune un studiu profund privind corelarea acestora, \n scopul determin`rii influen]ei cantitative a produc]iei de fructe.

Rela]iile dintre principalele elemente climatice [i produc]ia de fructe La amplasarea speciilor pomicole, pentru orice zon` pedoclimatic` \n care dorim s` realiz`m \nfiin]area unei livezi, trebuie s` ]inem cont de: valoarea temperaturilor minime [i maxime, frecven]a \nghe]urilor, de expozi]ie [i de valorile pluviometrice optime. („|nfiin]area [i \ntre]inerea exploata]iilor pomicole”, 2009).

Accidentele climatice, indiferent de natura lor, afecteaz` ciclul biologic al pomilor [i produc]ia de fructe sub diverse forme, de aceea \nregistrarea permanent` a acestora devine o obliga]ie. Din studiile f`cute \n acest domeniu pân` \n prezent a rezultat c` exist` rela]ii \ntre elementele de clim`, procesele de cre[tere-dezvoltare [i produc]ia de fructe. Urm`rirea desf`[ur`rii morfogenezei florale cu ajutorul elementelor meteorologice \n zone pomicole diferite a permis s` se determine riscurile ce ar putea interveni la speciile pomicole, [i nu numai, \n perioada fenofazelor de vegeta]ie datorat` acestor condi]ii de mediu. |n acest sens, s-a demonstrat c` temperatura are un rol predominant atât \n perioada morfogenezei, cât [i \n perioada parcurgerii acestui proces de dezvoltare a mugurilor de soi. Al`turi de factorul de temperatur`, ap`, elementele de nutri]ie, intensitatea luminii condi]ioneaz` decisiv 52 Martie 2010

la diferen]ierea mugurilor de rod [i la formarea organelor florale.

temperaturi mai mari [i aceasta \n func]ie de soiul de m`r luat \n cultur`.

Ca element climatic principal, temperatura ac]ioneaz` asupra pomilor pe tot parcursul anului, dar cea din preajma \nfloritului este hot`râtoare pentru produc]ia de fructe.

S-a demonstrat c` temperaturile sc`zute sau ridicate influen]eaz` negativ cre[terea mugurilor dup` ie[irea din repaus. Iernile ,,c`lduroase’’ din zona temperat` pot aduce daune grave mugurilor speciei de pomi prin \ntârzierea primei fenofaze (dezmuguritul), deshidratarea [i c`derea mugurilor, prelungirea perioadei de \nflorit etc. De asemenea, dezvoltarea organelor florale este favorizat` de temperaturile ridicate, pe când temperaturile negative care intervin dup` o perioad` c`lduroas` provoac` pierderi \nsemnate de produc]ie, deoarece mugurii sunt sensibili la aceste temperaturi [i se distrug din cauza presiunii osmotice din ]esuturile celulare. |n general, la specia m`r, diferen]ierea mugurilor de rod are loc cu mult \nainte, din prim`var` [i se coreleaz` cu cre[terea intens` a l`starilor. De regul`, l`starii [i frunzele se formeaz` la temperaturi cuprinse \ntre 5 [i 15 grad Celsius.

Transformarea mugurilor vegetativi \n muguri de rod are loc, dup` unii autori, la

Al`turi de factorul climatic, [i umiditatea influen]eaz` la fel de mult procesul de diferen]iere a mugurilor de rod, numai \n situa]ia unei satura]ii optime cu ap` a celulelor din vârfurile de cre[tere.

Pentru pomii tineri, concentra]ia substan]elor nutritive se acumuleaz` mai mult \n vârfurile de cre[tere, \n condi]iile \n care umezeala aerului prezint` valori sc`zute. |ns` la pomii afla]i \n plin` produc]ie, cu un frunzi[ bogat, pe m`sur` ce evapor` mari cantit`]i de ap`, deficitul de ap` apare pregnant tocmai \n perioada \n care are loc diferen]ierea mugurilor de rod. Asigurarea unui regim hidric optim \n perioada de vegeta]ie, corelat cu o agrotehnic` corespunz`toare a solului influen]eaz` \n mod direct procesul de diferen]iere a mugurilor de rod [i comportamentul acestora la temperaturile sc`zute din timpul iernii.

Lumina ac]ioneaz`, al`turi de umiditate, temperatur` [i elementele de nutri]ie, direct asupra procesului de fotosintez` la nivelul aparatului foliaceu, favorizând diferen]ierea organelor generative [i determinând num`rul de flori din inflorescen]`.

Victor V~T~MANU

Mecanismul de formare a mugurilor de rod Dezvoltarea mugurilor de rod este un proces complex [i parcurge obligatoriu dou` etape care necesit` condi]ii diferite de nutri]ie a celulelor din ]esutul meristemic [i se reg`se[te \n induc]ia floral` [i diferen]ierea morfologic`.

Prima etap` - induc]ia floral` - este de natur` relativ scurt` [i const` \n schimbarea direc]iei de evolu]ie a mugurilor vegetativi \n form` incipient` spre mugurii de rod.

A doua etap` - are loc diferen]ierea morfologic`, se prelunge[te pe parcursul a mai multor luni, când au loc transform`ri morfologice ale florilor, formându-se primordiile florale. Aceast` etapa este dependent` de prima, iar dac` nu are loc, mugurii de rod nu se mai formeaz` [i \n final este compromis` produc]ia pentru anul care urmeaz`.

La majoritatea speciilor pomicole, procesul de formare a mugurilor de rod are loc când mugurii de rod nu se mai formeaz` [i \n final este compromis` produc]ia pentru anul care urmeaz`. |n zona noastr` temperat`, diferen]ierea morfologic` la majoritatea speciilor pomicole se termin` \nainte de sosirea iernii, iar celulele sexuale (anteza) se formeaz` \n prim`vara urm`toare. Ritmul de diferen]iere morfologic` a mugurilor de rod poate fi influen]at de factorii interni sau externi.

Temperatura sc`zut`, \nso]it` de excesul de umiditate, \ncetine[te sau opre[te acest proces. |n ceea ce prive[te condi]iile interne, acestea sunt legate de \nc`rc`tura de substan]e din pomi. Studii recente arat` c` factorii agrotehnici influen]eaz` \n mod pozitiv induc]ia floral` la speciile semin]oase. |n acest sens, au fost enumerate lucr`rile de r`rit chimic [i manual; acestea se efectuez` când fructele au diametrul cuprins \ntre 10 [i 14 mm, \n func]ie de soi. |n aceast` etap` se regleaz` echilibrul hormonal [i \ncepe ini]ierea floral`, etap` când administrarea \ngr`[`mintelor complexe (NPK) \n doze optime favorizeaz` formarea mugurilor de rod.

Aplicarea t`ierilor severe \n perioada de repaus vegetativ al pomilor cu poten]ial 54 Martie 2010

mare de cre[tere poate inhiba ini]ierea floral`, prin apari]ia cre[terilor viguroase care provoac` umbrirea coroanei [i reducerea fotosintezei. De asemenea, factorii limitativi ai fotosintezei (atacuri de boli [i d`un`tori, grindina, tratamentele gre[ite) influen]eaz` negativ formarea mugurilor de rod.

Cercetarea [i practica de produc]ie arat` c`, atunci când to]i factorii sunt independen]i (produc]ia de fructe, \ngr`[`mintele, t`ierile, starea de s`natate a frunzi[ului, regimul hidric al solului), pomii produc constant, ei aflându-se \ntr-o stare de echilibru fiziologic, fiind capabili s` formeze muguri de rod \n fiecare an, s` dea recolte \n fiecare toamn` [i s` formeze ramuri noi, care s` devin` fertile \n anii urm`tori.

Alternan]a de rodire - m`suri de contracarare |ntreaga gam` de m`suri agrotehnice aplicate \n livezi au drept scop realizarea unor produc]ii constante de fructe an de an. Cu toate aceste m`suri de \ngrijire, unele specii, ca m`rul, p`rul, prunul, ridic` probleme deosebite privind alternan]a de rodire. Astfel, valoarea produc]iei de fructe ob]inut` \ntr-un an este strâns legat` de produc]ia din anul care a trecut.

O produc]ie de fructe exagerat de mare conduce la o diferen]iere a mugurilor de rod sau tinde spre o valoare mic`, ceea

ce \nseamn` c` produc]ia anului urm`tor va fi sub valoarea optim`. |n anul cu produc]ie mic` sunt condi]ii de formare a mugurilor de rod \n mod exagerat, urmând pentru anul urm`tor o produc]ie excesiv`, astfel planta]ia pomicol` intr` \n alternan]` de rodire. Pentru contracararea acestui fenomen de alternan]` de rodire este necesar ca \nc`rc`tura de rod a pomilor s` fie normat`.

Formarea \nc`rc`turii de rod are drept scop realizarea raportului optim \ntre num`rul de muguri de rod [i cei vegetativi, \ntre \nc`rc`tura de fructe [i suprafa]a foliacee necesar` procesului de fotosintez` pentru desf`[urarea \n condi]ii optime a proceselor de cre[tere [i fructificare a pomilor. |nc`rc`tura de rod trebuie normat` judicios, astfel \ncât fructele r`mase s` aib` asigurat`, prin intermediul aparatului foliaceu, o nutri]ie normal`, f`r` a se neglija capacitatea diferit` de a lega fructe \n condi]ii optime de mediu [i agrotehnic` adecvat`, precum [i c`derea fiziologic` manifestat` de acestea.

De men]ionat c` alternan]a de rodire este cu atât mai puternic` cu cât fertilitatea soiului este mai mare. Pentru soiurile cu rodire normal`, raportul \ntre mugurii de rod [i cei vegetativi este de circa 50-100.

Oportunitatea t`ierilor de rodire nu poate fi pus` la \ndoial`, de[i aceastea \n perioada de tinere]e \ntârzie intrarea pomilor pe rod, iar mai târziu contribuie la crearea unui echilibru [i la p`strarea unui anumit nivel al num`rului de muguri floriferi.

Alternan]a de rodire se poate \ntâlni pregnant la pomii f`r` t`ieri sau cu t`ieri severe.

La aplicarea m`surilor de contracarare a alternan]ei de rodire se va ]ine cont \ntotdeauna de recomand`rile f`cute, \n a[a fel \ncât normarea produc]iei s` se fac` pe specii [i soiuri, dup` o fundamentare strict [tiin]ific`.

Temperaturile sc`zute din timpul iernii sunt un factor limitativ pentru cultura vi]ei-de-vie, acestea putând afecta (sub anumite limite) toate organele plantei.

T`ierea vi]elor afectate de gerurile din timpul iernii Mugurii vi]ei-de-vie \nghea]` la temperaturi mai sc`zute de -16…-18 grade Celsius. Coardele de un an rezist` pân` la temperaturi de -20…21 grade Celsius, iar lemnul multianual, pân` la -23…-24 grade Celsius. Efectul distrug`tor al temperaturilor sc`zute este amplificat de: sc`derile bru[te de temperatur` spre sfâr[itul iernii, când vi]a se dec`le[te; perioade \ndelungate de temperatur` sc`zut`; cultivarea de soiuri cu rezisten]` slab` la ger. |n func]ie de gradul de afectare a butucilor de temperaturile sc`zute din timpul iernii, pot fi \ntâlnite urm`toarele necesit`]i: refacerea poten]ialului de produc]ie al butucilor; refacerea poten]ialului vegetativ al butucilor; refacerea tulpinilor [i coardelor; refacerea densit`]ii planta]iilor \n cazul butucilor distru[i complet de \nghe].

Refacerea poten]ialui de produc]ie al butucilor este posibil când pierderile de ochi sunt de 30-75%, putând fi \ntâlnite dou` situa]ii: 1. la vi]ele la care t`ierile de rodire au fost executate, refacerea poten]ialului de produc]ie este mai greu de realizat.

Imediat dup` apari]ia inflorescen]elor, to]i l`starii sterili se ciupesc pentru a favoriza apari]ia copililor, care sunt purt`tori de rod. Prin acest procedeu se poate realiza un spor de produc]ie de pân` la 20%; 2. la viile la care nu au fost executate t`ierile de rodire se vor aplica t`ieri de compensare.

Refacerea poten]ialului vegetativ al butucilor este necesar` atunci când pierderile de ochi sunt mai mari de 75%, fiind afectat` chiar [i o parte din coarde.

1. la vi]ele t`iate, refacerea poten]ialului vegetativ se realizeaz` pe seama 56 Martie 2010

Refacerea densit`]ii planta]iilor \n cazul butucilor distru[i complet de \nghe]

l`starilor proveni]i din mugurii dorminzi, ai celor unghiulari [i ai celor rezulta]i din ochi de iarn`, l`starii ap`ru]i pe coarde se ciupesc când au 3-5 frunze, pentru a emite copili.

Ace[tia vor garnisi cordoanele cu elemente de rod \n anul urm`tor.

2. la viile la care nu s-a executat t`ierea se realizeaz` o t`iere de rodire provizorie \nainte de dezmugurit, cu sarcini de rod compensate la maximum, definitivarea t`ierii realizându-se dup` pornirea \n vegeta]ie.

Se impun diferite metode \n func]ie de vârsta planta]iilor: - pentru planta]ii de vii tinere (cel mult 8-10 ani) - completarea golurilor cu vi]e STAS provenite din pepinier`; - pentru planta]ii de vii cu vârsta pân` la 15 ani - completarea golurilor cu vi]e fortificate \n ghivece; - pentru planta]iile de vii cu vârsta mai mare de 15 ani - completarea golurilor prin marcotaj.

Refacerea tulpinilor [i cordoanelor se bazeaz` pe existen]a

T`ierea vi]elor afectate de \nghe]urile târzii de prim`var`

cepilor de siguran]` sau pe apari]ia l`starilor din mugurii dorminzi de la baza tulpinilor 1. Prin refacerea butucilor din coardele formate pe cepii de siguran]` din coarda superioar` se formeaz` tulpina, legându-se de tutore sau de tulpina degerat`. Se realizeaz` \n continuare cordoanele sau capul \n`l]at \n func]ie de tipul de conducere ales.

Din coarda inferioar` se realizeaz` capul de siguran]`, scurtându-se la doi ochi.

2. Din por]iunea de lemn ne\nghe]at, mugurii dorminzi vor emite l`stari, dintre care se aleg 3-4 mai viguro[i, ceilal]i \ndep`rtându-se. Unul dintre l`starii re]inu]i se va folosi pentru refacerea tulpinii [i se va palisa de tutore sau de tulpina degerat`, ciupindu-se sub sârma portant`.

Ceilalti doi-trei l`stari se vor ciupi, ajutând la men]inerea echilibrului vegetativ al butucilor. Pe l`starul folosit pentru refacerea tulpinii se continu` cu formarea cordoanelor sau a capului \n`l]at, \n func]ie de forma de conducere aleas`.

|n anumi]i ani, \nghe]urile [i brumele târzii de prim`var` pot surveni pân` la mijlocul lunii mai, fiind afecta]i l`starii tineri, vârfurile de cre[tere ale l`starilor [i chiar inflorescen]ele.

Sunt afectate mai ales viile aflate la [es, la baza pantelor sau pe v`i, cele mai expuse fiind vi]ele cultivate \n form` joas`. Dac` bruma sau \nghe]ul a survenit la \nceputul vegeta]iei, când l`starii sunt de numai câ]iva centimetri, ace[tia pot fi distru[i \n \ntregime. |n acest caz, nu se execut` nici un fel de t`ieri, locul l`starilor principali fiind luat dup` circa 10-20 de zile de l`starii secundari, forma]i din mugurii ochiului de iarn`.

Produc]ia se va putea realiza \n propor]ie de 20-30%, dar va fi asigurat lemnul de rod pentru anul urm`tor. Dac` bruma sau \nghe]ul survine când l`starii au 15-20 cm lungime, vor fi distruse vârfurile de cre[tere ale acestora, precum [i inflorescen]ele, care sunt foarte sensibile. Dup` 4-6 zile, timp \n care por]iunile afectate se brunific` [i se usuc`, acestea se vor \ndep`rta prin t`iere.

Por]iunile de l`stari nev`t`mate vor emite copili, care trebuie p`stra]i, deoarece vor asigura lemnul de rod pentru anul urm`tor.

Imediat dup` executarea t`ierii se va face un tratament fitosanitar cu zeam` bordelez` 1%, pentru protec]ia l`starilor sec]iona]i.

www.euro-ferma.ro

Anual, Institutul de CercetareDezvoltare pentru Protec]ia Plantelor (ICDPP) organizeaz` o serie de manifest`ri [tiin]ifice, cu scopul de a disemina rezultatele ob]inute \n urma proiectelor de cercetare desf`[urate de speciali[ti [i de a fi puse \n practic` \n exploata]iile agricole.

Ana MUST~}EA

Proiecte [tiin]ifice elaborate de ICDPP La data de 15 februarie a.c. a avut loc prezentarea proiectului „R`spândirea bolilor la vi]a-de-vie asociate cu fitoplasme [i insectele-vector pentru acestea”, lucrarea fiind sus]inut` de dna Constantina Chireceanu, cercet`tor \n cadul ICDPP. |n Europa, \ng`lbenirea [i degenerarea diferitelor soiuri de vi]`-de-vie este un sindrom caracteristic infec]iei cu microorganisme procariote lipsite de perete celular \n vasele liberiene din plante, denumite ini]ial cu termenii de micoplasme (fitoplasme). Aceste microorganisme sunt transmise specific de la o plant` la alta prin anumite specii de insecte care se hr`nesc cu floem, cum este, de exemplu, cicada Scaphoideus titanus. |n România, \n condi]iile schimb`rilor climatice, fenomenele de \ng`lbenire [i degenerare la vi]`-de-vie produse de fitoplasme au luat amploare.

Cercet`rile efectuate au scos la iveal` prezen]a simptomelor tipice de boal` \n podgoriile din regiunile Oltenia, Dobrogea, Transilvania [i Bucure[ti, la soiurile Chabernet souvignon, Chardonnay, Chasselas d’Ore, Pinot noir [i Hamburg [i pe volbur`. Cel mai mare num`r de cicade vectoare, Scaphoideus titanus, au fost semnalate \n zona Bucure[tiului, deoarece \n aceast` zon` nu s-au mai efectuat tratamente. Cercet`torii trag un semnal de alarm` pentru limitarea apari]iei fenomenelor de \ng`lbenire [i degenerare la vi]a-de-vie deoarece vectorul care transmite boala, Scaphoideus titanus, este \nscris \n lista organismelor de carantin`, ceea ce presupune o precau]ie mult mai mare din partea autorit`]ilor [i a viticultorilor.

58 Martie 2010

Descrierea simptomelor ap`rute pe frunzele de vi]`-de-vie: • Frunzele au limbul r`sucit spre baz` [i culori neobi[nuite. La soiurile de struguri albi, partea expus` la soare se \ng`lbene[te, fapt care d` frunzei un aspect metalic. Mai târziu, \n plin sezon, de-a lungul nervurilor apar pete galben-crem, cu un contur bine delimitat.

Aceste pete se m`resc [i formeaz` benzi galbene, continue, de-a lungul nervurilor, care \n final ocup` suprafe]e mari din limbul foliar. La soiurile negre, decolor`rile devin ro[ietice, iar centrul zonelor decolorate se necrozeaz` [i se usuc`. Frunzele rigide [i casante sunt adesea deta[ate de vânt sau, dimpotriv`, rezist` la frigul toamnei [i cad mult mai târziu decât cele s`natoase.

Simptome pe coarde • Când infec]ia se produce timpuriu, lemnul r`mâne verde, cu aspect cauciucat [i atârn`. Pe timp de iarn`, l`starii nelignifica]i se \nnegresc [i mor.

Simptome pe ciorchine • |n cazul infec]iilor timpurii, legarea fructelor este redus`, iar inflorescen]ele se usuc` [i cad.

• |n cazul infec]iilor târzii, strugurii capat` o culoare maronie, se \ncre]esc, iar pedunculii se usuc`.

bolii, \nainte ca buta[ii de vi]`-de-vie s` fie planta]i se trateaz` cu ap` cald`, la 60°C, timp de 10 minute. |n Elve]ia, statul a pus chiar la dispozi]ia viticultorilor ma[ini speciale cu ap` cald` pentru aplicarea acestui tratament.

Tratamentul chimic este unul intensiv [i scump.

Tot \n cadrul manifest`rilor [tiin]ifice organizate de Institutul de CercetareDezvoltare pentru Protec]ia Plantelor (ICDPP) a fost cuprins proiectul cu titlul „Sistem de agricultur` alternativ` pe baz` de mulci vegetal bioactiv format din culturi verzi”, finan]at \n cadrul Schemei Competitive de Granturi a programului „Modernizarea Sistemului de informare [i Cunoa[tere \n Agricultur` - MAKIS”, prezentat la data de 17 februarie.

Dr. Florin Oancea, directorul [tiin]ific al institutului, a prezentat tehnologia de folosire a mulciului vegetal bioactiv [i avantajele acestuia. Pentru \nceput, a fost accentuat` importan]a aplic`rii acestui sistem \n zonele calde [i \n cele \n curs de aridizare, aflate, \n special, \n sudul României. „|n ]ara noastr`, regiunile secetoase sunt Banatul, Oltenia [i Dobrogea. Una dintre solu]iile pentru aceste zone aride este aplicarea unei agriculturi conservative, bazat` pe mulci”, a precizat dl Oancea.

La unele soiuri, boabele de struguri cad la cea mai mic` scuturare. |n planta]iile viticole, pierderile de recolt` \nregistrate pot fi semnificative.

Tratamentul profilactic este mult mai ieftin decât cel de combatere. Pentru prevenirea

www.euro-ferma.ro

www.euro-ferma.ro

|n perioada 17-20 februarie 2010, \n ora[ul german Nürenberg s-a desf`[urat edi]ia a 21-a a târgului interna]ional BioFach, cea mai prestigioas` manifestare expozitional` interna]ional` dedicat` produselor ecologice certificate.

BioFach, cel mai mare târg interna]ional de produse ecologice Tema edi]iei din acest an a fost „Organic & Fair” (Produse organice [i comercializarea lor echitabil`) [i s-a focalizat pe produsele textile organice [i vinul bio.

La aceast` edi]ie, au fost 2.534 de expozan]i din 84 de ]`ri, aproximativ 1.700 dintre ace[tia fiind firme str`ine. Au fost prezente cu pavilioane na]ionale 25 de ]`ri, printre care [i România. }`rile cu cea mai numeroas` participare au fost Germania (823 de produc`tori), Italia (384 de firme), Spania (174 de firme), Fran]a (169), Austria (103) [i Olanda (83).

România a participat cu un pavilion na]ional cu o suprafa]` de 200 mp, organizat de Ministerul Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri, Centrul Român pentru Promovarea Comer]ului [i Investi]iilor Str`ine [i Asocia]ia Interprofesional` Bio România, cu sprijinul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale.

Cele 14 firme române[ti expozante au fost: Agroexim Tulcea, Apicola Deva, Apiprodex Târgu Mure[, Bio Petras Deva, Bioapis Serv Gorj, Biodam Tulcea, Canah Interna]ional Bucure[ti, Delta Dun`rii Organic Tulcea, 60 Martie 2010

Eco Market Transilvania Cluj-Napoca, EcoFruct Târgu Mures, Proecolog Gorj, Teocris Deva, Tremot Dobre [i Fiii Prahova [i Vifrana Constan]a.

Participan]ii români au expus produse ecologice certificate, reprezentative pentru exportul acestui sector, printre care: cereale [i plante tehnice (grâu, porumb, orz, soia, floarea-soarelui), miere [i alte produse apicole, fructe de p`dure, plante

medicinale, ciuperci, produse procesate (vin bio, ulei din floarea-soarelui, soia [i cânep`). „BioFach este cel mai mare târg de produse ecologice din lume, iar pavilionul na]ional a fost foarte bine apreciat \n cadrul acestei manifest`ri.

Firmele române[ti prezente la târg au fost mul]umite atât de participare, cât [i de rezultatele ob]inute. De asemenea, pentru a participa la BioFach, firmele au beneficiat de un sprijin financiar, alocat printr-un program care sus]ine exportul.

Firmele care vor s` participe la edi]ia urm`toare a târgului BioFach vor putea, \n continuare, beneficia de acest sprijin”, a precizat dl Cristian Petrovici, coordonatorul pavilionului na]ional din cadrul MECMA De[i BioFach 2010 s-a desf`[urat \ntr-un context economic nefavorabil, num`rul firmelor participante [i num`rul estimat al vizitatorilor \n acest an nu a \nregistrat decât un recul nesemnificativ \n raport cu anul precedent. |n opinia oficialilor germani, aceasta demonstreaz` importan]a crescând` a sectorului agriculturii organice \n economia global`, pe fondul cre[terii gradului de

www.euro-ferma.ro

con[tientizare a consumatorilor privind efectele benefice pe care consumul acestor produse \l are asupra mediului [i s`n`t`]ii oamenilor. |n acest sens, secretarul de stat german al agriculturii a subliniat c` se impune sprijinirea \n mai mare m`sur` a sectorului agriculturii ecologice pentru compensarea, prin subven]ii, a pierderilor de produc]ie.

Lucica Petrescu, reprezentantul societ`]ii Agro Exim Grup, Tulcea „Particip`m de cinci ani la târgul BioFach, deoarece este o manifestare extrem de important` din domeniul produselor ecologice. La aceast` edi]ie, pavilionul na]ional a fost bine reprezentat, iar num`rul de expozan]i a fost unul mare. Pentru noi, participarea este foarte benefic`, deoarece ne facem noi clien]i [i avem discu]ii care se materializeaz` \n contracte, ceea ce este extrem de important. Export`m cereale certificate ecologic \n ]`ri ca Germania, Elve]ia [i Italia. Pot spune chiar c` nu putem face fa]` cererii. |n Europa, produsele ecologice sunt foarte c`utate. |n Italia export`m, \n special, grâu durum, din care se fac paste f`inoase.

Un lucru important este faptul c` la târgul BioFach, pe lâng` expozan]i, au fost [i invita]i din România care au putut s`-[i fac` noi rela]ii.”

Marius Gabor, administrator SC Petras Bio, Deva „Este a patra participare la târgul BioFach, iar standul României a fost unul mai bine organizat. Pentru noi, acest eveniment este asemenea unei platforme de \ntâlniri, deoarece aici vin clien]i atât din Germania, cât [i din alte ]`ri. Este singurul târg interna]ional la care particip`m [i pân` acum suntem

www.euro-ferma.ro

mul]imi]i, deoarece cre[tem [i aceasta se datoreaz` rela]iilor comerciale pe care le dezvolt`m.

Anul trecut, am \nregistrat o rat` de cre[tere de 102%. Actualmente, avem discu]ii cu ni[te clien]i din Fran]a [i Marea Britanie. Sper`m ca statul român s` ne sus]in` \n continuare pentru a participa la târgul BioFach.”

Vasile Nasca, manager de proiect SC Api Prodex, Târgu Mure[ „Societatea particip` la târgul BioFach \nc` din anul 2002. Spre deosebire de edi]ia trecut`, standul României din acest an a fost mai mare, atât ca suprafa]` de expunere, cât [i ca participan]i. La modul general \ns`, num`rul de expozan]i a fost mai mic cu aproximativ 20%.

Sub aspectul rela]iilor pe care le-am realizat, BioFach a fost un succes, am \ntâlnit vechi parteneri de afaceri, am \ncheiat precontracte [i ne-am f`cut parteneri noi din Spania, Grecia, Italia [i Olanda. |n Germania, export`m circa 80% din produsele noastre.

Pe pia]a european`, interesul pentru mierea româneasc` este mare, dar, din p`cate, pre]ul de vânzare nu a crescut. Noi sper`m ca acesta s` se men]in` m`car la nivelul celui de anul trecut. Vom participa [i la urm`toarea edi]ie a târgului BioFach [i, dup` informa]iile pe care le am, statul român dore[te ca pavilionul na]ional s` dispun` de un spa]iu expozi]ional mai mare [i cu o prezen]` mai num`roas`.”

Martie 2010 61

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

5.02.2010 - 26.02.2010

PIA}A GRÂULUI Pre]ul grâului a r`mas, \n linii mari, cam la acelea[i nivel cu cel \nregistrat la mijlocul lunii februarie, fiind cifrat la 112 euro/tona FOB Rouen pentru calitatea standard \n cazul livr`rilor din luna mai. Pia]a grâului r`mâne complicat`, având \n vedere contextul actual, când stocurile sunt \nsemnate cantitativ. Pia]a grâului r`mâne \n continuare sensibil` la inciden]ele climatice care pot influen]a nivelul viitoarei recolte. Cererile de grâu european r`mân sc`zute, exportul este influen]at de grâul din bazinul M`rii Negre, care este extrem de competitiv. Au mai r`mas aproximativ 4 luni pân` la \nceperea recoltatului \n emisfera nordic`, iar incertitudinile legate de evolu]ia climei pot influen]a pre]ul grâului pe termen mediu.

GRÂU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului a \nregistrat o sc`dere spre sfâr[itul lunii februarie de 2 euro/ton`, ajungând la 125 euro/tona FOB Bordeaux, \n cazul livr`rilor din luna mai 2010. Pia]a porumbului se caracterizeaz` printr-o activitate din ce \n ce mai redus`, ca urmare a reducerii num`rului de cump`r`tori.

Cump`r`torii prefer` achizi]ionarea cerealelor p`ioase, care sunt mult mai atractive atât din punct de vedere al pre]ului, cât [i din punct de vedere al ofertei. Recolta bun` de porumb anun]at` de Argentina face ca disponibilit`]ile exportabile de pe pia]a interna]ional` s` creasc`, ceea ce va limita vânz`rile de porumb francez pe pia]a comunitar`.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

5 feb 2010

138.5

164.9

132.5

12 feb 2010

142.3

167.9

132.3

19 feb 2010

141.7

165.9

130.3

26 feb 2010

148.5

173.3

128.5

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

5 feb 2010

173.9

188.5

94.5

12 feb 2010

178.5

193.3

95.3

19 feb 2010

176.9

202.3

92.5

26 feb 2010

185.9

208.5

95.3

PORUMB

PIA}A ORZULUI Pia]a orzului r`mâne inactiv` \n actualul context european [i interna]ional. Pre]ul orzului furajer a fost de 91 euro/t FOB, \n cazul livr`rilor din luna mai 2010, iar \n cazul contractelor noi, pre]ul este de 97 euro/t, fiind unul dintre cele mai sc`zute pre]uri de la \nceputul campaniilor de achizi]ie. Concuren]a venit` din partea orzului furajer din bazinul M`rii Negre este destul de puternic`, ceea ce influen]eaz` exporturile de orz european.

Data

62 Martie 2010

Burs`

Burs`

Burs`

Burs`

Burs`

Burs`

Creil

Dunkerque

Moselle

Rouen

Creil**

Moselle**

5 feb 2010

90.3

92.3

95.3

94.7

95.5

107.3

12 feb 2010

89.5

92.3

94.7

93.7

98.5

107.3

19 feb 2010

89.5

92.3

93.3

92.7

96.7

106.9

26 feb 2010

88.5

91.7

91.7

92.3

95.3

105.7

PIA}A SOIEI |n SUA, pia]a soiei r`mâne sensibil` la perspectivele de \ns`mân]are, ceea ce poate influen]a mi[c`rile viitoare ale pre]ului noii recolte. Operatorii de pe pia]` r`mân foarte aten]i la situa]ia climatic` din Argentina [i la condi]iile de umiditate excesiv`, ceea ce poate duce la o sc`dere a volumului recoltei de soia. |n anumite regiuni ale globului produc`toare de soia, luna februarie r`mâne determinant` pentru dezvoltarea culturii, pentru \nflorirea [i umplerea bobului.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

5 feb 2010

335.7

359.3

898.5

12 feb 2010

347.3

371.9

902.3

19 feb 2010

347.3

371.3

915.3

26 feb 2010

349.5

374.5

912.3

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a fost de 298,5 euro/tona FOB Moselle, \n cazul livr`rilor din luna mai, acesta pierzând aproximativ 2 euro/ton` la sfâr[itul lunii februarie. Procesarea rapi]ei este o activitate favorizat` de lipsa de [rot de pe pia]`, precum [i de \nregistrarea unui pre] bun al uleiului, ceea ce men]ine ridicat, \n continuare, interesul cump`r`torilor pentru rapi]`.

Data

Bursa din Paris

5 feb 2010

258.9

12 feb 2010

292.3

19 feb 2010

296.3

26 feb 2010

292.7

FLOAREA SOARELUI semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui a crescut la sfâr[itul lunii februarie, ca urmare a cre[terii interesului pentru consumul de ulei.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

5 feb 2010

955.7

5 feb 2010

280.5

12 feb 2010

959.9

12 feb 2010

285.5

19 feb 2010

959.9

19 feb 2010

295.3

26 feb 2010

945.3

26 feb 2010

320.7

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Martie 2010 63

Ordinul nr. 5 din 4 februarie 2010 privind informarea consumatorilor \n leg`tur` cu produsele [i serviciile supuse controlului sanitar-veterinar [i pentru siguran]a alimentelor care sunt puse la dispozi]ia acestora de c`tre persoanele fizice [i juridice - M.O. nr. 0087/9 februarie 2010 Ordinul nr. 33 din 8 februarie 2010 privind desemnarea domnului secretar de stat Mihai Capr` [i a domnului secretar de stat Gheorghe Emacu ca reprezentan]i ai Ministerului Administra]iei [i Internelor În componen]a Comisiei Centrale pentru Recens`mântul General Agricol - M.O. nr.

0091/10 februarie 2010 Ordinul nr. 4 din 2 februarie 2010

pentru modificarea anexei la Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0093/10 februarie 2010 Ordinul nr. 29 din 4 februarie 2010 64 Martie 2010

pentru modificarea anexei la Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr.

30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0093/10 februarie 2010

2010 pentru modificarea anexei la Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr.

30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0093/10 februarie 2010

Ordinul nr. 32 din 9 februarie 2010 pentru modificarea anexei la Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr.

30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0093/10 februarie 2010 Ordinul nr. 91 din 8 februarie

Ordinul nr. 130 din 10 februarie 2010 pentru modificarea anexei la Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 30/366/337/1.511 /577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr.

0093/10 februarie 2010 Ordinul nr. 7403 din 4 februarie 2010 pentru modificarea anexei la

www.euro-ferma.ro

Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor, al ministrului Administra]iei [i Internelor, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor, al ministrului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i al ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 30/366/337/1.511 /577/2004 pentru aprobarea posturilor de inspec]ie la frontier` stabilite pentru importul, exportul [i tranzitul tipurilor de m`rfuri supuse controalelor veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr.

0093/10 februarie 2010

Ordinul nr. 6 din 11 februarie 2010 pentru aprobarea cadrului general privind stingerea focarelor de boli la animale - M.O. nr. 0099/12 februarie 2010 Ordinul nr. 15 din 25 ianuarie 2010 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur`/România pentru anul 2010 - M.O. nr. 0100/15 februarie 2010 Ordinul nr. 27 din 5 februarie 2010 privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2010 - M.O. nr.

0100/15 februarie 2010 Ordinul nr. 31 din 9 februarie 2010 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 480/2009 privind constituirea Comisiei pentru acordarea licen]elor de depozit pentru semin]ele de consum - M.O. nr. 0100/15 februarie 2010 Ordinul nr. 33 din 11 februarie 2010 pentru aprobarea listei punctelor de trecere a frontierei de stat în care este organizat control fitosanitar - M.O. nr.

0100/15 februarie 2010 Ordinul nr. 140 din 11 februarie

2010 pentru aprobarea listei punctelor de trecere a frontierei de stat în care este organizat control fitosanitar - M.O. nr.

0100/15 februarie 2010

Decizia nr. 93 din 15 februarie 2010 pentru numirea domnului Cristian Apostol în func]ia de secretar de stat la Ministerul Mediului [i P`durilor - M.O. nr.

0105/16 februarie 2010 Ordinul nr. 8 din 15 ianuarie 2010 privind prohibi]ia pescuitului în anul 2010 - M.O. nr. 0109/18 februarie 2010

www.euro-ferma.ro

Ordinul nr. 30 din 8 februarie 2010 pentru aprobarea bunelor condi]ii agricole [i de mediu în România - M.O. nr. 0111/18 februarie 2010 Ordinul nr. 8 din 16 februarie 2010 pentru modificarea Normei sanitar-veterinare privind organizarea [i desf`[urarea activit`]ii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de c`tre personalul de specialitate în unit`]ile care produc alimente de origine animal`, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 64/2007 - M.O. nr. 0116/22 februarie 2010 Ordinul nr. 7 din 12 februarie 2010

pentru modificarea [i completarea unor ordine ce reglementeaz` domeniul sanitarveterinar - M.O. nr. 0119/23 februarie 2010

Decizia nr. 12 din 12 ianuarie 2010 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) [i art. 36 alin. (5)/Legea fondului funciar nr. 18/1991 [i ale art. 3/Legea nr.

1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.

18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr.

0122/23 februarie 2010 Ordinul nr. 39 din 18 februarie 2010 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agen]iile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine [i ovine - M.O. nr. 0127/24 februarie 2010 Ordinul nr. 41 din 19 februarie 2010 privind aprobarea formularului-tip de cerere unic` de plat` pe suprafa]` pentru anul 2010 - M.O. nr. 0128/25 februarie 2010 Ordinul nr. 50 din 25 februarie 2010 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 20/2010 privind condi]iile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum [i modelele permiselor de pescuit sportiv - M.O. nr.

0136/1 martie 2010 Hot`rârea nr. 118 din 17 februarie

2010 pentru aprobarea Metodologiei de achizi]ionare prin cump`rare, schimb sau dona]ie de c`tre stat, prin Regia Na]ional` a P`durilor - Romsilva [i ceilal]i administratori, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate public` a statului - M.O. nr. 0135/1 martie 2010. Metodologia de achizi]ionare nr.

-/17 februarie 2010 prin cump`rare, schimb sau dona]ie de c`tre stat, prin Regia Na]ional` a P`durilor - Romsilva [i ceilal]i administratori, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate public` a statului - M.O. nr. 0135/1 martie 2010

Ordinul nr. 49 din 25 februarie 2010 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 6/2010 privind stabilirea programului de lucru [i a num`rului de posturi necesare efectu`rii controlului fitosanitar vamal pentru inspectoratele de carantin` fitosanitar` vamal` - M.O. nr. 0137/2 martie 2010 Ordinul nr. 19 din 27 ianuarie 2010 privind aprobarea m`surilor de reglementare a efortului de pescuit [i a cotelor de pescuit pentru anul 2010 - M.O. nr. 0140/3 martie 2010 Decretul nr. 332 din 1 martie 2010 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr.

6/2009 pentru modificarea termenului privind sanc]ionarea contraven]iilor prev`zute la art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.

12/2006 pentru stabilirea unor m`suri de reglementare a pie]ei pe filiera cerealelor [i a produselor procesate/cereale - M.O. nr.

0144/4 martie 2010 Legea nr. 23 din 2 martie 2010 pentru modificarea [i completarea art. 7 din Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construc]iilor zootehnice dezafectate, destinate cre[terii, îngr`[`rii [i exploat`rii animalelor, precum [i a fabricilor de nutre]uri combinate dezafectate - M.O. nr.

0143/4 martie 2010 Hot`rârea nr. 161 din 3 martie 2010 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului [i P`durilor pe anul 2010 din Fondul de rezerv` bugetar` la dispozi]ia Guvernului - M.O. nr. 0148/8 martie 2010 Martie 2010 65

A ap`rut de curând o nou` problem` a ]`ranului român, [i anume: cel care a dobândit dreptul de a fi proprietarul p`mântului (tat`l, bunicul etc.) a decedat.

Prin urmare, se pune \ntrebarea fireasc`: cine mo[tene[te p`mântul? |ncerc`m, \n cele ce urmeaz`, s` d`m un r`spuns, f`r` a avea preten]ia c` nu pot [i c` nu au intervenit anumite modific`ri ale legisla]iei \n vigoare.

Dreptul de mo[tenire legal` asupra terenurilor agricole Pân` \n anul 1991, \ncepând din anul 1950, prin Decretul 151/10 mai 1950 pentru comasarea [i circula]ia bunurilor agricole, art. 8, se \ngr`dea dreptul de \nstr`inare a bunurilor rurale.

Acesta a fost \nceputul, deoarece, treptat, treptat, \nstr`inarea, respectiv vânzareacumpararea de terenuri agricole \n extravilan a fost interzis` total prin Legea nr. 59/1974, art. 44. De[i legea prevedea c` terenurile agricole se pot transmite numai prin mo[tenire legal`, aceasta viza un num`r mic de beneficiari ai legii, ace[tia fiind mo[tenitorii legali ai terenurilor din zonele necooperativizate.

O dat` cu apari]ia Legii 18/1991 [i stabilirea dreptului de proprietate privat` asupra terenurilor agricole prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, se pune problema dreptului de mo[tenire legal` prev`zut` [i de art. 8, al. 2) al legii amintite.

Calitatea mo[tenitorilor se stabile[te, dup` cum afirm` Petru Petri[or, pe baza certificatului de mo[tenitor sau a hot`rârii judec`tore[ti definitive; \n lipsa acestora, prin probe din care rezult` acceptarea mo[tenirii.

Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafa]a de teren determinat` pe numele tuturor mo[tenitorilor, urmând ca ei s` procedeze, potrivit dreptului comun. |ntrucât \n dreptul nostru mo[tenirea legal` este o mo[tenire de familie, legea reglementeaz` chemarea la mo[tenirea unei persoane decedate f`r` testament, \ntemeindu-se pe leg`turile de familie, de rudenie dintre defunct [i succesibilii s`i.

66 Martie 2010

Sfera persoanelor chemate ca mo[tenitori \n temeiul legii este limitat` la acelea care au calit`]i de rude cu defunctul - din c`s`torie, din afara c`s`toriei sau din \nfiere. Al`turi de acestea este chemat [i so]ul supravie]uitor.

Potrivit prevederilor art. 659, 669-672 Cod Civil, sunt rude \n grad succesibil cu defunctul urm`toarele persoane: copiii, nepo]ii, str`nepo]ii, p`rin]ii, fra]ii [i surorile, precum [i descenden]ii acestora prin reprezentare, bunicii, str`bunicii, unchii [i m`tu[ile [i verii pân` la gradul IV inclusiv.

So]ul supravie]uitor este chemat la mo[tenirea so]ului cu fiecare clas` de mo[tenitori.

Legea - art. 659 [i 671, Cod Civil, a grupat rudele succesibile ale defunctului \n patru clase sau categorii, dup` cum urmeaz`: -C lasa I - descenden]ii (copiii, nepo]ii de fii etc.); -C lasa a II-a - ascenden]i privilegia]i (p`rin]i) [i colateralii privilegia]i (fra]ii [i surorile), precum [i descenden]ii colateralilor privilegia]i (nepo]i de frate [i sor`); -C lasa a III-a - ascenden]i ordinari (bunici, str`bunici etc.); - C lasa a IV-a - colaterali ordinari (unchi, m`tu[i [i veri primari).

So]ul supravie]uitor nu face parte din nici o clas` de mo[tenitori, nefiind rud` cu defunctul. El vine la mo[tenire \n concurs cu fiecare clas` \n parte, potrivit Legii 319/1994.

|n vederea stabilirii exacte a voca]iei succesorale a succesibililor legali, au fost stabilite trei principii, [i anume: - mo[tenitorii sunt chema]i la succesiune \n ordinea claselor din care fac parte, de exemplu, mo[tenitorii din clasa I (copii, nepo]i de fii etc.) \i \nl`tur`, \n caz de acceptare a succesiunii, pe to]i mo[tenitorii din clasele II-IV; - \n caz c` lipsesc mo[tenitorii din clasa I (descenden]i), succesiunea va reveni celor din clasa a II-a, care \i vor \nl`tura pe cei din clasele a III-a [i a IV-a, [i a[a mai departe; de la acest principiu este exceptat so]ul supravie]uitor, deoarece el nu face parte din nici o clas` de mo[tenitori [i vine \n concurs cu mo[tenitorii din fiecare clas`; - \n cadrul aceleia[i clase, mo[tenitorii \n grad mai apropiat de rudenie cu defunctul \i \nl`tur` pe to]i ceilal]i. |n concluzie, succesibilii care \ndeplinesc condi]iile cerute de lege [i au capacitatea succesoral` s` fie chema]i la succesiune (voca]ie succesoral`) [i s` nu fie exclu[i de la mo[tenire \n temeiul legii se vor prezenta la notarul public cu toate actele necesare, \n vederea deschiderii succesiunii. Notarul public va elibera certificatul de mo[tenitor \n care vor figura cotele (respectiv suprafa]a) de teren agricol la care este \ndrept`]it fiecare mo[tenitor, \n func]ie de clasa de mo[tenitori din care face parte [i de gradul de rudenie (rudele de grad mai apropiat cu defunctul \nl`tur` de la mo[tenire rudele de grad mai \ndep`rtat).