Revista AGRIMEDIA - Noiembrie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - November 2010

Rug` pentru poporul român „Din voia tuturor, Un gând spre cer trimit Acest prea trist popor S` fie fericit!

Acest popor eroic munce[te [i \ndur` Incompeten]i pe um`r [i un c`lu[ \n gur` El, s`r`cit, r`mâne fiin]a cea mai pur` Când ho]ii lui, jignindu-l, spun c` românul fur`.

Sistemul economic \l trage de picioare {i-n fiecare iarn` poporul nostru moare {i \nviaz` iar`[i \n vara viitoare, Predestinat s` rabde aceea[i \njugare. |n România pâinii, el pâine nu g`se[te, Pe un p`mânt de ape, nu afl` os de pe[te, |n abatoare, carnea a [i-nv`]at nem]e[te {i de export vorbe[te [i iarba care cre[te.

Popor lipsit de [ans`, dar nu lipsit de sine Sperând mereu c` mâine va fi, oricum, mai bine, Dar nici o u[urare de nic`ieri nu vine {i trântorii iau mierea pu]inelor albine.

Popor n`scut iubirii [i f`r` nici o ur`, Popor care trude[te, popor care \ndur`, Fiin]a lui r`mâne istoric` [i pur`, C` de la sine fur` românul care fur`.”

Adrian P`unescu, Poezii cenzurate, 29 noiembrie 1987 O lacrim` [i o profund` recuno[tin]` pentru marele român, patriot [i poet Adrian P`unescu Toamna poate fi definit` ca anotimpul ploilor bacoviene, al bilan]ului \n agricultur`, dar [i mai nou ca sezonul unor efervescente dispute politice, pe fondul recesiunii economice, din care cu greu tot \ncerc`m s` ie[im.

Când Ministerul Agriculturii avea un departament de statistic` agricol` \ncadrat cu profesionali[ti de elit`, fiecare român, inclusiv factorii de decizie, puteau afla din buletinele zilnice o multitudine de [tiri utile pendinte de acest sector de activitate.

Cei interesa]i se puteau informa direct de la surs` cât s-a arat, cât s-a sem`nat \ntr-o campanie agricol`, gama de culturi la un moment dat sau [eptelul, inclusiv

volumul produc]iei aferente [i, poate cel mai important, pre]ul de cost pe unitatea de produs.

Ministerul mai comunic` [i ast`zi câteva date de interes general prin mijloace moderne, dar se pune \ntrebarea: câ]i dintre ]`ranii autentici au acces la vectorul care se cheam` generic Internet?

Ar mai fi câteva publica]ii de specialitate, care, prin devotamentul unor entuzia[ti, disemineaz` [tiri de interes pentru agricultori, dar [i aria de r`spândire a acestora este, din ra]iuni financiare, nepermis de restrâns`. |n acest sens, apreciem c` se impune ca publica]iilor de specialitate s` li se acorde facilit`]i fiscale, ce ar fi nesemnificative \n raport cu rolul lor \n informarea mediului rural, de pild`, cu oportunit`]ile de care poate beneficia, \n primul rând, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile. De altfel, CE recomand` sprijin financiar pentru publicitatea derul`rii unor proiecte care se implementeaz` \n agricultura României.

Toamna mai vine cu târguri [i festivaluri de tot felul, ca o continuare a tradi]ionalelor târguri [i iarmaroace, atât de importante de-a lungul istoriei \n dezvoltarea schimburilor comerciale. |n aceast` etap`, ar fi benefic ca, prin pârghii organizatorice, ]`ranii s` fie sprijini]i pentru a nu-[i mai valorifica produsele pe marginea drumului sau, ca ilegali[tii, pe trotuarele marilor ora[e. Ar fi de \ncurajat \n acest sens extinderea pie]elor volante, ca o form` de comer] civilizat, atât de eficient \n toat` Europa.

Se poate avea \n vedere de c`tre factorii de decizie locali [i experien]a unor ]`ri cu o economie consolidat` \n ceea ce prive[te valorificarea produselor agricole prin licita]ie deschis`. Acest instrument apropie nemijlocit produc`torul de consumator, iar raportul cererii [i al ofertei este garantul stabilirii pre]ului corect. |n sprijinul acestei solu]ii, apreciem c` licita]iile organizate recent, de pild`, la S`lciua, jude]ul Alba, \n Maramure[ sau Bucovina nu trebuie s` r`mân` evenimente singulare, fiind, \n fond, \n beneficiul consumatorilor [i al produc`torilor agricoli autohtoni.

S` nu uit`m c` [ansa major` a stabilit`]ii [i redres`rii economice a României este, \n primul rând, sprijinirea dezvolt`rii agriculturii.

Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010

SUMAR: ISSN 2069 – 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

|n dialog cu fermierii

8

Discu]ii pe tema PAC, la sediul MADR

Editorial

12

ansare de carte: „Schimb`ri climatice \n România L [i efectele asupra agriculturii”

14

niunea European` - sus]in`tor al normelor U comerciale multilaterale

16

| mbun`t`]irea rezisten]ei la iernare [i reducerea pierderilor din perioada de vegeta]ie la cultura de rapi]`

18

Calendarul lucr`rilor agricole \n luna noiembrie

20

Demonstra]ie la Neam] cu hibrizi Pioneer

24

Sulfammo, un fertilizant al viitorului

REDACTORI Ana Must`]ea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

26

Lucr`rile de protec]ie \mpotriva bolilor \n luna noiembrie

30

Sem`natul semin]elor de arbori [i arbu[ti ornamentali

Nicoleta Burtan nicoleta@agrimedia.ro

32

Expansiunea combinelor AGCO \n Europa

Victor V`t`manu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

34

Vaderstad [i-a deschis filial` \n România

36

I SOBUS KUHN - pe utilajele de distribuit îngr`[`minte, prese de balotat [i ma[ini de înfoliat

38

Clas` de putere superioar`, acum \n program complet!

40

Demonstra]ie BISO la Agrofam Fete[ti

42

Supravegherea iern`rii familiilor de albine

44

Sere de la Agromec {tef`ne[ti - AZROM

46

Agenda legumicultorului - cultura de hrean

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul IV, Nr. 11 / 2010 (44) Noiembrie 2010 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46

Ionu] V\n`toru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]` MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

3 6

Noiembrie 2010

48

Viticultorii au \nregistrat cheltuieli de produc]ie mai mari \n 2010

50

Burse externe

52

Legisla]ie agricol`

54

Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010

 |n dialog cu fermierii

• Ce ma[ini [i utilaje agricole ave]i/dori]i s` achizi

permite practicarea unei agriculturi performante ceva \n tehnica de preg`tire a terenului?

, Petru D`sc`lescu, administrator SC Spicul Holboca SRL, localitatea Holboca, jude]ul Ia[i „Exploatez o suprafa]` de 350 ha [i consider c` dotarea parcului de ma[ini [i utilaje este corespunz`toare pentru dimensiunea acestei exploata]ii.

De]in un tractor marca Claas de 200 CP, o combin` Case, cu o mas` de t`iere de 6,2 m, [i o gam` complet` de utilaje. Desigur c` \n parc am [i ma[ini agricole vechi, respectiv dou` tractoare U650. |n mare parte, achizi]ia de tehnic` agricol` s-a realizat din surse financiare proprii. Cu ajutorul fondurilor europene, prin programul SAPARD, am cump`rat doar o grap` cu discuri de la Vaderstad, modelul Carrier de 6,5 m, care este un utilaj performant. Pre]ul s`u a fost \n jurul a 35 mii euro. Am \ncercat s` accesez [i fonduri prin PNDR pentru a lua combina Case, dar proiectul, depus de trei ori, declarat eligibil, nu a beneficiat de finan]are. Pân` la urm` am cump`rat combina prin leasing, iar valoarea ma[inii a fost de circa 180 mii de euro. La suprafa]a pe care o administrez, calculul arat` faptul c` o voi amortiza \ntr-o perioad` destul de lung`. Investi]ii majore \n urm`toarea perioad` nu cred c` voi mai face, poate doar \ntr-un combinator, care m-ar ajuta la o preg`tire mai bun` a terenului. |nainte de a \nfiin]a societatea, \n 2005, am lucrat \n sistem familial, iar atunci utilajele nu erau atât de performante ca acum. Cu dotarea actual`, pot practica o agricultur` modern`. |n privin]a preg`tirii terenului la \nfiin]area culturilor de toamn`, am renun]at s` ar \n fiecare an. De]in dou` grape cu discuri performante [i o sem`n`toare [i cu acestea pot \nfiin]a cultura \n teren semipreg`tit, iar \n urm`torul an fac ar`tura. Avantajele acestui sistem sunt: men]inerea \n bune condi]ii a structurii solului [i, mai ales, economia de combustibil. La dou` treceri cu grapa cu discuri consumul de motorin` este de 16 l/ha, iar la ar`tur` consumul este de 24 l/ha. |n unii ani, pe lâng` ar`tur` trebuie s` faci mai multe discuiri, nu doar una.”

Noiembrie 2010

Petric` Hodorogeanu, administrator SC Hofra Impex SRL, sat Doroban], comuna Aroneanu, jude]ul Ia[i „Exploatez o suprafa]` de 500 ha, iar sub aspectul dot`rii parcului tehnic sunt mul]umit, deoarece am implementat dou` proiecte pentru achizi]ia de utilaje cu finan]are european` derulate atât prin programul de preaderare, respectiv SAPARD, cât [i prin cel de dup` aderare, [i anume PNDR. Valoarea total` a proiectelor s-a ridicat la suma de 650 mii de euro. O parte din dotarea agricol` pe care o de]in a fost realizat` cu bani proprii.

Consider c` \ntotdeauna agricultorul are nevoie de utilaje [i ma[ini din ce \n ce mai performante. Acum, sunt interesat de achizi]ia unei sem`n`tori pentru sem`natul fie direct \n miri[te, fie \n teren semipreg`tit.

Exploata]ia pe care o administrez \mi permite achizi]ia de ma[ini agricole performante, am cump`rat astfel de ma[ini, \ns` banii \i voi amortiza \n timp. Din momentul \n care am derulat programul SAPARD, \n fiecare an am ob]inut profit.

An de an am m`rit suprafa]a. |n anul 2005, când \ncepusem primul proiect aveam doar 50 de hectare.

Cu bani din surse proprii, f`r` cei din programele europene, nu a[ fi putut ajunge unde sunt. Dup` opinia mea, pot spune c` aceste programe au venit chiar târziu pentru agricultori.

O parte din utilajele achizi]ionate prin primul program sunt amortizate. Au trecut 5 ani de la \nceperea proiectului, iar acum m` gândesc s` vând o parte din aceste utilaje pentru a-mi cump`ra altele, astfel \ncât s` re\nnoiesc parcul de ma[ini [i utilaje agricole. M` voi orienta spre achizi]ia de utilaje complexe pentru reducerea lucr`rilor de preg`tire a patului germinativ. Mul]i fermieri nu au \ncredere \n sistemul de lucr`ri minime, \ns` eu, unul, nu mai vreau s` v`d plugul. |n aceast` toamn` am folosit, pentru \ntâia oar`, sistemul minimum tillage, de lucr`ri minime, [i sunt foarte mul]umit.

De]in o grap` cu discuri Carrier de 5 m [i o sem`n`toare pneumatic` Rapid de 6 m [i cu acestea \nfiin]ez culturile de toamn`, iar consumul total de motorin` pe care \l am este de 25 l/ha. |n dou` zile [i dou` nop]i am \nfiin]at cu sem`n`toarea Rapid o suprafa]` de 230 de hectare.

Prin practicarea sistemului de lucr`ri minime ob]ii, pe lâng` consum redus de combustibil, [i o serie de avantaje, precum calitate ridicat` a lucr`rii, reducerea uzurii utilajelor [i p`strarea apei \n sol.”

www.agrimedia.ro

i]iona]i? Gradul de dotare a exploata]iei v` e [i eficiente? |n decursul timpului a]i schimbat

„Lucr`m 180 de hectare, iar \n parcul de ma[ini [i utilaje agricole se afl` un tractor John Deere, de 125 CP, luat prin programul SAPARD, un tractor Same Deutz de 75 CP [i \ntreaga gam` de utilaje. |n afar` de tractorul luat cu ajutorul fondurilor europene, restul utilajelor le-am achizi]ionat din surse proprii, pentru c`, lucrând \n familie, nu avem cheltuieli de personal, iar 1/3 din suprafa]` este a noastr`. Ca dotare, am avea nevoie de o combin`, pentru care am \ntocmit un proiect PNDR, l-am depus \n mai, a fost declarat eligibil, \ns` nu are finan]are. Ne-am orienta spre o combin` John Deere sau Case, iar ca valoare nu vrem s` dep`[easc` 180 mii de euro. Am dori s` achizi]ion`m combina prin programul PNDR pentru c` altfel, din surse financiare proprii, nu ne permitem, iar la suprafata pe care o avem amortizarea s-ar face \ntr-o perioad` lung` de timp, poate chiar \n 8 ani. De trei ani practic`m un sistem redus de lucr`ri la preg`tirea patului germinativ, f`r` ar`tur`, iar beneficiile ob]inute sunt reducerea consumului de combustibil la jum`tate, precum [i timpul de stat \n câmp, care este la fel de important.”

IF Vonica Maniu, localitatea Crucea, jude]ul Constan]a „Exploatez o suprafa]` de 2.000 ha [i, totodat`, desf`[or [i o activitate zootehnic`: de]in circa 3.000 de oi \n Poiana Sibiului. |n privin]a dot`rii, agricultorii sunt \ntotdeauna interesa]i s` achizi]ioneze ma[ini [i utilaje noi, performante. Am un parc de ma[ini [i utilaje bine dotat, dar m-ar mai interesa achizi]ia unei sem`n`tori pneumatice, care s` aib` o l`]ime de lucru de cel pu]in 6 m. De curând am cump`rat un cultivator de la Horsch, modelul Tiger, iar \n toamn` am lucrat cu acest utilaj circa 500 ha. Pentru modernizarea exploata]iei am derulat \n 2006 un proiect SAPARD [i l-am implementat \n 2007, iar acum vreau s` depun un proiect pe M`sura 121. |n achizi]ia ma[inilor agricole, m-a interesat foarte mult modul \n care firma respectiv` asigur` service-ul. Dac` apar anumite probleme la ma[ina sau utilajul agricol \n perioada \n care tu ai cea mai mare nevoie [i nu se intervine rapid pentru remedierea eventualelor defec]iuni pierderile pot fi foarte mari.

M` preocup` [i eventuala construc]ie a unui siloz, \ns` deocamdat` am apelat la o solu]ie ingenioas` de stocare a produc]iei, respectiv \n saci speciali, furniza]i de o firm` din Argentina, denumit` Mainero. Costurile de stocare a produc]iei cu acest sistem sunt destul de mici, de circa 400 euro la depozitarea a 200 tone de cereale. Dotarea de care dispun la ora actual` \mi permite s` practic o agricultur` performant`. Frecvent m` interesez de tot ce este nou pe pia]` [i, atât cât \mi permite bugetul, aplic ultimele tehnologii. La preg`tirea terenului, lucrez cu un cultivator, iar prin aceast` tehnologie reu[im s` p`str`m apa \n sol.”

www.agrimedia.ro

Gelu Preda, administrator SC Agrobog Star SRL, comuna Puie[ti, jude]ul Buz`u „Administrez o suprafa]` de 1.056 ha [i prestez servicii pe circa 500 ha. |n anul 2000, când am \nfiin]at societatea, aveam 122 ha, \n 2005 lucram peste 200 ha [i, treptat, am ajuns la dimensiunea pe care o are exploata]ia \n acest moment. |n parcul de ma[ini [i utilaje am dorit s` am tehnic` performant`. De]in tractoare Case, unul de 200 CP, iar cel`lalt de 220 CP, dou` Steyr, de 125 CP, respectiv 195 CP, un tractor John Deere de 220 CP, o gam` complet` de utilaje, iar la combine am dou` Claas, modelele Tucano [i Mega.

Achizi]ia de ma[ini [i utilaje a fost posibil` prin demararea unui program SAPARD, \n valoare de 375 mii de euro, prin activitatea pe care o desf`[or, prin prestarea de servicii [i distribuirea de \ngr`[`minte chimice Azomure[.

Consider c` o investi]ie necesar` pentru dezvoltarea afacerii este construirea unui siloz [i, bine\n]eles, achizi]ia unui usc`tor. Am o magazie unde pot depozita o produc]ie agricol` de circa 3.000 tone, plus dou` [oproane unde oricând pot stoca \n jur de 2.000 tone de cereale. Totu[i, doresc un siloz performant, cu o capacitate de circa 5.000 tone. |n acest moment, dotarea de care dispun \mi permite s` lucrez chiar [i o suprafa]` de 3.000 ha, \ns` nu vreau s` m` extind [i s` risc s` nu mai fiu productiv. Am terminat facultatea de Economie Agrar` [i [tiu cum s`-mi ]in banii, respectiv \n produse, [i s` gestionez bine afacerea. |n parcul tehnic a[ mai avea nevoie de cel mult dou` tractoare de putere mijlocie, de pân` \n 100 CP. Cu privire la preg`tirea terenului, am \nceput s` fac opera]ia de scarificare pentru a aerisi solul. |n zona \n care \mi desf`[or activitatea sunt terenuri \n care b`lte[te apa.

Anul trecut am scarificat toat` suprafa]a pe care am \nfiin]at cultura de rapi]`, respectiv 253 ha. Aceast` opera]ie se face, de regul`, dup` recoltarea culturii de grâu, deoarece nu las` multe resturi vegetale la sol. |n privin]a ar`turii, consider c`, \n condi]iile din ]ara noastr`, este absolut necesar`. La noi, agricultura nu se poate face doar printr-o simpl` discuire. Am f`cut o experien]`; pe o suprafa]` am preg`tit terenul prin ar`tur`, iar pe alta am discuit. Produc]iile acolo unde am arat le-au dep`[it cu mult pe cele obtinute acolo unde terenul a fost doar discuit. |n alte ]`ri, precum Germania, \nfiin]area culturilor \n teren semipreg`tit este posibil` deoarece [i clima este favorabil` acestui sistem. Pentru condi]iile pedoclimatice de la noi, ar`tura se preteaz` cel mai bine. Brazda trebuie r`sturnat`, dup` opinia mea.”

Noiembrie 2010

Ana Must~}ea

AF Moraru Cornel „AgroMoraru”, localitatea Butimanu, jude]ul Dâmbovi]a

La data de 5 noiembrie a.c., dl Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a primit la sediul institu]iei vizita oficial` a omologului s`u german, dna Ilse Aigner.

Ana Must~}ea

Discu]ii pe tema PAC, la sediul MADR Pe agenda discu]iilor a fost reforma Politicii Agricole Comune (PAC), liniile sale directoare aplicabile \ncepând cu 2013.

Cu aceast` ocazie, dl Tab`r` [i-a exprimat dorin]a ca noua politic` s` fie mai aproape de fermieri, astfel \ncât s` fie capabili s` produc` pe pia]a european`, dar [i pe cea modial`. Un aspect asupra c`ruia ambele p`r]i [i-au exprimat o opinie convergent` este reducerea birocra]iei \n aplicarea PAC [i accesarea fondurilor europene, astfel \ncât domeniul agriculturii s` fie mai eficient.

Ministrul federal pentru alimenta]ie, agricultur` [i protec]ia consumatorului din Germania, dna Ilse Aigner, a afirmat c`, la ora actual`, au loc negocieri privind viitorul PAC, care \ntotdeauna a constituit tema principal` de discu]ie a Uniunii Europene, iar

Noiembrie 2010

direc]iile pe care le sus]ine sunt cre[terea competitivit`]ii fermelor agricole [i protec]ia mediului \nconjur`tor. „|n cadrul Uniunii Europene, au avut loc mai multe reforme \n ultimii ani \n ceea ce prive[te configura]ia Politicii Agricole Comune. Ultima reform` din 2003 a fost cea care a pus \n valoare sporirea capacit`]ii exploata]iilor agricole de a concura pe pia]` [i, de asemenea, respectarea unor aspecte ecologice, legate de \mbun`t`]irea solurilor. |n aceste dou` direc]ii dorim s` continu`m eforturile noastre \n ceea ce prive[te PAC”, a afirmat dna Aigner. |n opinia ministrului federal, agricultura constituie una dintre arealurile importante ale economiei pentru c` ea „asigur` baza vie]ii [i, de asemenea, este important` prin structura exploata]iilor agricole, competitivitatea [i productivitatea lor”. |n privin]a echit`]ii pl`]ilor pe suprafa]` la nivelul UE dup` 2013, dna Aigner a afirmat c` este prea devreme pentru a se cunoa[te cum vor fi acestea alocate, deoarece trebuie, mai \ntâi, s` se stabileasc` bugetul PAC. „|ntr-adev`r, este o problem` despre care se vorbe[te intens, \ns` exist` dou` modele de pl`]i pe care dorim ca România s` le analizeze [i s` le dezbat` [i cu care sper`m c` vom echilibra lucrurile.

Dificultatea negocierilor se datoreaz`, pe de-o parte, discu]iilor purtate pe seama

bugetului Uniunii Europene, [i pe cealalt` parte, pe bugetul alocat Politicii Agricole Comune. |n acest moment, nu [tim cât va fi bugetul PAC”, a declarat dna Aigner.

Ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tab`r`, a exprimat dorin]a României ca, dup` reforma PAC, bugetul alocat s` fie cel pu]in la nivelul celui existent. |n cadrul \ntâlnirii dintre cei doi omologi s-a discutat despre structura exploata]iilor agricole, reorganizarea teritoriului, re\nnoirea parcului de ma[ini [i utilaje agricole, precum [i despre importan]a regiunilor montane [i necesitatea sprijinirii lor datorit` specificit`]ii lor ridicate.

Un subiect abordat \n cadrul conferin]ei de pres` a fost necesitatea stabiliz`rii fermierilor, de men]inere a fermelor active. „Foarte importante sunt stabilizarea fermierilor [i men]inerea fermelor active, care s` devin` economice [i s` produc` pentru pia]`”, a afirmat dl Tab`r`. |n Germania, procentul anual de fermieri care renun]` la activitatea agricol` este de doar 3%. |n privin]a cultiv`rii plantelor modificate genetic, ministrul agriculturii din Germania, dna Ilse Aigner, a afirmat c`, la nivelul Uniunii Europene, exist` o schimbare privind nivelul de organisme modificate genetic acceptat \n produsele agroalimentare, \ns` Germania militeaz` pentru un nivel de toleran]` „0”, atât pentru furaje, cât [i pentru alimente.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010

Lansare de carte: „Schimb`ri climatice \n România [i efectele asupra agriculturii” „Orice mecanism descoperit în [tiin]` este o fereastr` c`tre natur` [i fiecare dintre aceste ferestre contribuie la dezvoltarea viziunii noastre asupra tuturor lucrurilor care ne înconjoar`” C.F. Powell Colectivul de autori este reprezentat prin domnul Ion Sandu, doamna Elena Mateescu [i domnul Victor Viorel V`t`manu.

Un progres durabil al societ`]ii presupune conservarea [i protec]ia mediului natural. „Dezvoltarea durabil`” - satisfacerea nevoilor prezentului f`r` a le compromite pe cele ale genera]iilor viitoare - este un obiectiv fundamental, iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv politicile economice, sociale [i de mediu trebuie s` fie abordate într-un spirit de sinergie la toate nivelurile. Cu alte cuvinte, dincolo de eforturile fiec`rei ]`ri, ast`zi problemele protec]iei mediului înconjur`tor pot fi rezolvate numai printr-o larg` [i deschis` colaborare interna]ional` [i integrarea solu]iilor într-un tot unitar [i unanim acceptat. În 1992, Congresul de la Rio de Janeiro a promovat ideea c` problemele de mediu [i dezvoltare sunt obiectul unui consens mondial, aceasta traducânduse prin no]iunea concret` de dezvoltare durabil`. Principiul nr. 1 al Declara]iei de la Rio concluzioneaz` c` „în centrul preocup`rilor relative de dezvoltare durabil`, meteorologia [i hidrologia joac` un rol important în rezolvarea problemelor generate de rela]ia mediu înconjur`torom”. Apare astfel necesitatea [i utilitatea valorific`rii informa]iilor meteorologice/ climatice în combinarea cu alte tipuri de informa]ii (tehnologice, economice etc.), în scopul aplic`rii în practic` a planurilor de alert` [i securitate, respectiv implicarea în procesele decizionale [i stabilirea strategiilor de viitor pentru o dezvoltare durabil`. Întreb`rile despre mediu [i dezvoltare durabil` constituie componenta integrat` a tuturor problemelor privind protec]ia mediului [i dezvoltarea durabil`, 10 Noiembrie 2010

cele mai importante dintre ele referindu-se la orientarea aplica]iilor de meteorologie c`tre cercetarea solu]iilor [i gândirea viziunilor la sc`ri geografice diferite.

De aici, implicarea tot mai insistent` a organismelor cu voca]ie universal` - ONU [i a organismelor sale specializate - OMM, FAO, UNEP. Agricultura se va confrunta cu provoc`ri majore în urm`torii ani, având în vedere dependen]a de evolu]ia condi]iilor climatice [i, implicit, efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra produc]iei vegetale [i nu numai. Riscurile în ceea ce prive[te produc]ia alimentar` datorate cre[terii frecven]ei evenimentelor extreme, cum ar fi valurile de c`ldur`, perioadele de secet` sau inunda]iile, pot conduce la diminuarea stabilit`]ii recoltelor [i a capacit`]ii de produc]ie. De aceea, aplicarea celor mai bune practici agricole, compatibile cu noile condi]ii climatice, poate contribui în mod activ la conservarea [i protejarea mediului.

Volumul de fa]` î[i propune s` prezinte modific`rile actuale (1901-2010) ale resurselor agroclimatice (termice [i hidrice) în România, precum [i estim`rile datorate efectelor schimb`rilor climatice (20202050, 2080-2099 [i 2070-2100). În cuprinsul celor 6 capitole sunt prezentate în detaliu informa]ii privind: • problematica schimb`rilor climatice [i a poten]ialului de resurse agroclimatice al României ce poate fi valorificat în agricultur`; • seceta - fenomen de risc major în contextul schimb`rilor climatice; • interrela]ia mediu-ap`-plant`; • rezultate privind efectele schimb`rilor climatice previzibile asupra principalelor specii de câmp cultivate în ]ara noastr` (grâu de toamn` [i porumb) sau pomi fructiferi (cais, prun, p`r [i m`r); • op]iuni privind m`surile de adaptare la impactul schimb`rilor climatice în domeniul produc]iei vegetale.

Rezultatele prezentate în acest volum au fost ob]inute în decursul a numero[i ani de cercetare [tiin]ific`, ca urmare a particip`rii speciali[tilor din cadrul Administra]iei Na]ionale de Meteorologie în proiecte interna]ionale [i na]ionale

având ca obiective principale evaluarea impactului secetei [i de[ertific`rii în domeniul agriculturii, poluarea aerului [i adaptarea la efectele previzibile ale schimb`rilor climatice. Studiile de impact privind schimb`rile climatice [i efectele lor asupra culturilor agricole prezentate în acest volum au fost efectuate în cadrul a dou` proiecte na]ionale PNCDI-2, Programul 4 - Parteneriate \n domeniile prioritare; Direc]ia de cercetare 5. Agricultur`, siguran]` [i securitate alimentar`, care s-au derulat în perioada 2007-2010 [i în cadrul c`rora Administra]ia Na]ional` de Meteorologie a fost partener. Titlurile acestor dou` proiecte sunt: proiectul PNCDI-2 nr.

51073/2007: „Modalit`]i de reducere a impactului schimb`rilor climatice asupra recoltelor de grâu în sudul României.

Acronim - GRIMPCLIM” [i proiectul PNCDI2 nr. 51059/2007: “Evaluarea impactului schimb`rilor climatice asupra poten]ialului agroclimatic al României în scopul zon`rii produc]iei pomicole. Acronim - CLIMPACTPOMI”. Ambele proiecte na]ionale au avut ca principale obiective evaluarea impactului schimb`rilor climatice în agricultur`, respectiv asupra culturilor de grâu de toamn` [i porumb din zona de sud [i sud-est a României - considerate specii tradi]ionale [i cu importan]` major` în structura culturilor de câmp din ]ara noastr`, precum [i asupra principalelor specii pomicole - cais, prun, p`r [i m`r, cultivate în zona pomicol` a regiunii Muntenia.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimenta]iei, Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale (MADR) a organizat vineri, 15 octombrie 2010, „Ziua Por]ilor deschise la MADR”. Cu acest prilej, curtea institu]iei a g`zduit o expozi]ie de produse agroalimentare, inaugurat` chiar de ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tab`r`.

|n deschidere, ministrul Agriculturii a vorbit despre importan]a producerii de alimente, \n condi]iile actuale, ale cre[terii demografice, precizând c` pân` \n anul 2050 popula]ia global` va num`ra 9,5 miliarde de locuitori. „|n aceste condi]ii, competi]ia pentru producerea de alimente va fi mai acerb`. România poate fi un mare produc`tor de produse agroalimentare, capabil` s` hr`neasc` 80 de milioane de oameni, pentru c` are condi]ii pedoclimatice favorabile. Totul depinde \ns` de strategiile care se vor derula”, a afirmat dl Tab`r`. În fiecare an, pe 16 octombrie, se aniverseaz` Ziua Mondial` a Alimenta]iei, iar anul acesta, cu acela[i prilej, Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO) a celebrat cea de-a 65-a aniversare de la înfiin]are - 16 octombrie 1945.

Reprezentantul FAO \n România, dl Bogdan Bazg`, a vorbit despre necesitatea unirii pentru combaterea foamei, deoarece \n prezent, la nivelul întregii planete, peste un miliard de oameni sunt afecta]i de foamete cronic`. „Ce este mai trist este faptul c` aproximativ 30-40% din cei care sufer` de foame sunt copii. De aceea, fac un apel pentru semnarea unei peti]ii on-line pentru eradicarea foametei”, a afirmat dl Bazg`.

www.agrimedia.ro

Adresele unde se poate semna aceast` peti]ie sunt http://www.1billionhungry.org/ [i www.madr.ro.

Totodat`, reprezentantul FAO \n România a dorit s` mul]umeasc` celor care au oferit sprijin \n ac]iunile desf`[urate de organiza]ie, \nmânându-le cu acest prilej, \n mod simbolic, medalii.

Pentru sus]inerea activit`]ii FAO, Bogdan Bazg`, reprezentantul FAO \n România, i-a medaliat pe Valeriu Tab`r`, Petre Daia, Sorin Chelmu, Adrian R`dulescu [i pentru recunoa[terea activit`]ilor mass-media pe Gabriela St`nculescu, emisiunea tv Euro-ferma, [i Simona Munteanu, revista Agrimedia.

Conform Raportului FAO din iunie 2009 [i al Summit-ului G8 (Aquila, Italia), anii 2009-2010 au fost declara]i anii unei grave crize mondiale - „Anii Foametei”, motiv pentru care tema propus` de FAO pentru anul 2010 în lupta împotriva acestui

fenomen este „Uni]i împotriva foametei”.

Ziua Mondial` a Alimenta]iei 2010 invit` toate statele lumii la examinarea consecin]elor actuale [i viitoare ale schimb`rilor climatice, în vederea adopt`rii unor strategii noi, pentru o mai bun` gestionare a resurselor naturale [i a mediului înconjur`tor, precum [i pentru promovarea unei produc]ii agricole adecvate, care s` asigure securitatea alimentar`, în contextul unei popula]ii mondiale în expansiune.

La expozi]ia de produse agroalimentare organizat` \n curtea MADR au participat Asocia]ia Bio România, firme din industria de mor`rit [i panifica]ie, reprezentate de ROMPAN, Societatea Sonimpex Serv Com, cunoscut` pe pia]` datorit` produsului „Magiun de Topoloveni”, SC Costiana, cu produse [i specialit`]i din pe[te etc.

Noiembrie 2010 11

Ana Must~}ea

Ziua Por]ilor Deschise la MADR

|n perioada cuprins` \ntre 1996 [i 2006, popula]ia mondial` a fost obi[nuit` cu stabilitatea produc]iei agricole. Problemele legate de nivelul produc]iei agricole din anumite regiuni ale lumii au fost reechilibrate de cre[terea produc]iei \n alte regiuni. |ntr-o anumit` parte a lumii este u[or s` sus]ii c` rezervele alimentare sunt inutile atât timp cât tu e[ti gata s` expor]i ca urmare a stocurilor excedentare.

Rezervele alimentare, utile sau inutile? |n acest an, seceta din estul Europei [i vremea ploioas` din SUA au determinat actorii implica]i pe pie]ele produselor agricole s` anticipeze o reducere a stocurilor [i o cre[tere a pre]urilor. Exist` de mai bine de trei ani un scenariu similar, cu mari extreme, care a condus la cre[terea fulminant` a pre]urilor produselor agricole, antrenând embargouri la export, revolte [i cre[terea, \n lume, a num`rului de persoane care sufer` din cauza foamei. Varia]ia produc]iilor, observat` dup` anul 2006, este rezultatul for]elor naturale sau al schimb`rilor climatice? Este probabil mult prea mult s` atribuim aceste evenimente precise unei cauze sau alteia. Ceea ce trebuie s` [tim este faptul c` exist` \n trecutul nostru decenii, cum a fost cel cuprins \ntre 1996 [i 2006, care a cunoscut pu]ine probleme legate de nivelul produc]iilor agricole [i decenii, cum a fost perioada 1930-1940, când produc]ia nu era stabil`. Schimb`rile climatice, spunem noi, duc la cre[terea poten]ialului variabilit`]ii [i antreneaz` schimb`ri \n zonele de produc]ie agricol` de pe glob. Oricare ar fi problemele produc]iilor agricole neregulate, scopul corect de protejare a produc`torilor [i

12 Noiembrie 2010

consumatorilor r`mâne acela[i: rezervele (stocurile). Seceta din Rusia [i vremea umed` din SUA au dus la cre[terea pre]urilor produselor agricole. Ast`zi, din ce \n ce mai mul]i formatori de opinie vorbesc despre constituirea de rezerve. Este din ce \n ce mai evident c` structurile comerciale nu pot fi incitate s` de]in` rezerve, iar \n acela[i timp produc]ia agricol` mondial` nu este suficient` pentru a r`spunde cererii \n cre[tere. De aceea, este nevoie de rezerve publice. Cercetarea agricol` continu` s` contribuie la cre[terea nivelului randamentelor, \ns` noi trebuie s` utiliz`m anii cu supraproduc]ie pentru a crea rezerve care s` fie suficient de mari [i care s` poat` contracara problemele ce pot ap`rea \n anumite zone mari exportatoare.

Prezen]a rezervelor poate duce la stabilizarea pie]elor \n anii cu produc]ie adecvat`, dar acestea trebuie s` fie corelate cu instrumente care s` impiedice distorsionarea pie]elor \n perioadele sau când produc]ia este insuficient`.

Este evident c` rezervele pot proteja consumatorii, dar [i agricultorii consider` c` prezen]a rezervelor le poate da posibilitatea s` ob]in` un pre] corect pentru recoltele lor. Se spune c` rezervele

Dr. ing. C`t`lin RO{CULETE reprezint` o consol` a pie]ei, ceea ce se traduce prin men]inerea unui pre] inferior costului de produc]ie. Cu o politic` a stocurilor prost administrat`, putem vorbi despre acest lucru. Este vorba de p`strarea regulilor de comercializare fa]` de fluctua]iile de pre], care se consider` normale. Pe parcursul ultimilor ani, „rezervele au apar]inut agricultorilor”, regulile de stabilizare a pie]elor au fost \n totalitate eliminate, sabotându-se astfel conceptul de rezerve. Pe de alt` parte, este important s` not`m c`, pe parcursul perioadei 1998-2001, pre]urile produselor agricole au fost mai mici decât costul de produc]ie, \n absen]a rezervelor.

Pentru a fi corec]i cu consumatorii, rezervele trebuie s` fie suficient de mari pentru ai proteja \mpotriva marilor fluctua]ii de pre].

Programul de rezerv` public` trebuie s` fie suficient de credibil pentru a reduce la minimum perturba]iile schimburilor interna]ionale, prin impunerea unor restric]ii comerciale [i o restric]ie asupra previziunilor realizate de c`tre ]`rile exportatoare [i importatoare. Pentru a fi corec]i cu agricultorii, pre]ul trebuie s` fie suficient de mare, pentru c` ei s` câstige cea mai mare parte a venitului lor de pe pia]`.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 13

Uniunea European` are multiple contacte [i rela]ii comerciale cu ]`rile ter]e [i blocurile comerciale. Uniunea European` este unul dintre principalii actori pe pia]a mondial` a produselor agricole, fiind cel mai mare importator [i al doilea mare exportator de produse alimentare din lume. Uniunea European` joac` un rol major în încheierea acordurilor comerciale mondiale în cadrul Organiza]iei Mondiale a Comer]ului (OMC).

Dr. ing. Daniel BOT~NOIU

Uniunea European` - sus]in`tor al normelor comerciale multilaterale UE a încheiat [i este în curs de a negocia acorduri comerciale bilaterale cu anumite ]`ri ter]e, acorduri de liber schimb cu vecinii s`i, precum [i acorduri speciale cu ]`rile în curs de dezvoltare, acordându-le un acces preferen]ial pe pia]a sa. În afar` de aceasta, între]ine rela]ii strânse cu grup`ri regionale, precum ]`rile din America Latin` din gruparea MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay).

Organiza]ia european` este singura mare grupare comercial` din rândul ]`rilor bogate care nu numai c` acord` un acces preferen]ial pe pie]ele sale importurilor din ]`rile în curs de dezvoltare, ci [i import` cantit`]i considerabile din aceste ]`ri.

Politica Uniunii Europene este foarte clar`: dezvoltarea rela]iilor comerciale dintre toate ]`rile, fie ele dezvoltate sau mai putin dezvoltate, trebuie s` se bazeze pe norme comerciale multilaterale, în avantajul tuturor ]`rilor, în special al celor în curs de dezvoltare. De aceea, Uniunea European` este un puternic sus]in`tor al Organiza]iei Mondiale a Comer]ului [i a jucat întotdeauna un rol activ în cadrul discu]iilor [i negocierilor Organiza]iei Mondiale a Comer]ului privind comer]ul cu produse agricole.

UE se angajeaz` s` respecte rezultatele 14 Noiembrie 2010

negocierilor „Agendei de dezvoltare de la Doha” (ADD), al c`ror scop este continuarea liberaliz`rii comer]ului, în paralel cu favorizarea dezvolt`rii. În ceea ce prive[te agricultura, acordul din august 2004 a preg`tit terenul pentru negocieri ulterioare, care ar putea conduce la o liberalizare a comer]ului de produse agricole cu mult mai important` decât cea prev`zut` în negocierile comerciale anterioare („Runda Uruguay”).

Acordul, care consolideaz` reforma Politicii Agricole Comune realizate de Uniunea European`, ar trebui s` conduc` la o reducere substan]ial` a ajutoarelor agricole care denatureaz` practicile comerciale, la eliminarea practicilor concuren]iale de export, care le denatureaz` pe cele comerciale, [i s` contribuie la o deschidere semnificativ` a pie]elor agricole, permi]ând totodat` un tratament special pentru produsele sensibile.

Toate ]`rile în curs de dezvoltare vor beneficia de un tratament special care s` le permit` o liberalizare mai restrâns` pe o perioad` mai îndelungat`.

Al doilea mare exportator mondial [i cel mai mare importator

Agricultura european` joac` un rol important pe pie]ele mondiale de produse agricole. Marea capacitate de produc]ie a agriculturii europene, precum [i diversitatea [i calitatea produselor sale au f`cut din UE un exportator major de numeroase produse alimentare (al doilea mare exportator mondial, cu exporturi de produse agricole în valoare de 72,553 miliarde de euro în anul 2006).

Dar schimburile comerciale nu se realizeaz` într-un singur sens. Uniunea European` este totodat` [i cel mai mare importator mondial de produse agricole. În 2006, importurile de produse agricole în Uniunea European` au fost evaluate la 67,876 miliarde de euro.

Din 1990 încoace, pozi]ia de exportator net a Uniunii Europene a sc`zut în fiecare sector.

Comer]ul cu ]`rile \n curs de dezvoltare Volumul de produse agricole importate de Uniunea Europen` din ]`rile în curs de dezvoltare [i din cele mai pu]in dezvoltate este deja impresionant [i este mai mare decât cel înregistrat de SUA, Japonia, Canada, Australia [i Noua Zeelanda la un loc.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 15

|mbun`t`]irea rezisten]ei la iernare [i reducerea pierderilor din perioada de vegeta]ie la cultura de rapi]` Veronica Ciuc`, Marketing Field Crops Romania & Area Seed Relationship Manager BASF - Divizia Agro

Combaterea daunelor provocate de înghe] Daunele provocate de înghe] pot fi prevenite prin aplicarea în toamn` a fungicidului cu efect de regulator de cre[tere Caramba Turbo, care men]ine planta la o talie mai redus`, fortific` r`d`cinile acesteia, favorizeaz` acumularea substan]elor nutritive [i favorizeaz` un start bun în prim`var`.

Loturile demonstrative arat` c` rezisten]a la iernare a rapi]ei tratat` cu Caramba Turbo a fost mult mai mare, comparativ cu loturile netratate sau chiar cu cele tratate cu produse concurente. Acesta este rezultatul reducerii cre[terii p`r]ii aeriene a plantei, produsul având totodat` un impact pozitiv asupra cre[terii r`d`cinilor. Astfel,

16 Noiembrie 2010

coletul va fi aproape de sol [i va fi mult mai bine protejat împotriva înghe]ului.

Planta nu va mai cre[te excesiv, acesta fiind unul dintre principalele motive ale distrugerii culturii pe perioada iernii. Îmbun`t`]irea procesului de cre[tere [i dezvoltarea puternic` a r`d`cinilor ajut`, de asemenea, la parcurgerea cu succes a sezonului rece. Apa [i nutrien]ii absorbi]i vor fi folosi]i cu prec`dere pentru cre[terea [i fortificarea r`d`cinilor. În plus, nutrien]ii vor fi depozita]i sub form` de rezerv` în r`d`cini.

Acest lucru este extrem de important în prim`var`, când solul este înc`lzit suficient pentru a activa nutrien]ii [i a-i face disponibili pentru plant`. Între timp, planta poate

folosi nutrien]ii stoca]i. Rezultatul este un start mult mai puternic [i mai rapid în prim`var`, comparativ cu plantele netratate sau tratate cu produse similare.

Masa/volumul mai mare al r`d`cinilor are un efect adi]ional foarte important. Planta tratat` cu Caramba Turbo rezist` mult mai bine în condi]ii de stres (precum seceta).

R`d`cinile puternic ramificate [i adânci pot absorbi o cantitate mult mai mare de ap` [i nutrien]i din sol, comparativ cu r`d`cinile plantelor netratate.

Arhitectura optimizat` a tufei - baza pentru recolte mai mari Pe lâng` rezisten]a la iernare, este bine s` avem [i o arhitectur` îmbun`t`]it` a plantei. Primul obiectiv este acela de a reduce dominan]a tulpinii principale [i de a favoriza dezvoltarea l`starilor secundari.

Rezultatul este o plant` de rapi]` mult mai omogen`, cu mai multe ramifica]ii [i tuf` compact`. Aceasta determin` o coacere uniform` [i reducerea pierderilor la recoltare. Al doilea obiectiv este acela de a îmbun`t`]i stabilitatea tulpinei [i de a evita c`derea. C`derea poate determina pân` la 50% din pierderi [i trebuie, în orice caz, prevenit`.

Dup` utilizarea produsului Caramba Turbo, plantele au talie mai redus` [i sunt mult mai stabile, riscul de c`dere fiind astfel mult redus. Toate acestea pot fi ob]inute printr-o singur` aplicare a acestui produs în prim`var`, rezultatul fiind

www.agrimedia.ro

cre[terea recoltei. În plus, Caramba Turbo controleaz` eficient bolile specifice culturii de rapi]`. Este primul produs destinat culturii de rapi]` care combin` substan]a activ` a unui fungicid (Metconazol) cu cea a unui regulator de cre[tere (Mepiquat clorur`). Aceast` combina]ie asigur` controlul eficient al bolilor, oferind în acela[i timp avantajele unui regulator de cre[tere.

Substan]e active Metconazol este eficient în controlul unor boli precum Phoma lingam, Sclerotinia scleotiorum, Botrytis cinerea, Erysiphe communis, Alternaria brassicae, fiind totodat` o substan]` activ` eficient` [i ca regulator de cre[tere.

Mepiquat clorur` este o substan]` activ` cu efect de regulator de cre[tere în cultura de rapi]`. O caracteristic` special` a acestei substan]e este efectul s`u de lung` durat`. Este absorbit` de frunze [i transportat` c`tre r`d`cini. Acolo este depozitat` sub forma unei rezerve, de unde se absoarbe în mod continuu în metabolismul plantei, îmbun`t`]ind dezvoltarea acesteia, cu efecte de lung` durat`, pentru întreaga toamn`.

Formularea unic`, creat` special pentru rapi]`, ofer` noi oportunit`]i Formularea unic` a produsului Caramba Turbo ofer` flexibilitate mai mare în ceea ce prive[te perioada de aplicare [i mai mult` încredere în eficien]a/ eficacitatea produsului. Aceast` formulare realizat` special pentru cultura de rapi]` garanteaz` o mai bun`

absorb]ie a ingredien]ilor activi în plant` [i o distribu]ie mai rapid` a acestora comparativ cu produsele concurente.

Efectul se face sim]it imediat dup` aplicare. Pic`turile solu]iei se vor împr`[tia imediat ce ating frunzele, se vor usca, produsul fiind absorbit imediat. Acest proces de uscare rapid asigur` rezisten]` la ploaie la numai 30 de minute dup` aplicare, împiedicând sp`larea substan]ei active. Dup` aplicarea produsului Caramba Turbo, planta cap`t` un aspect lucios, a[a - numitul „efect de oglind`”.

Un impediment al utiliz`rii produselor în toamn` [i în prim`var` este acela c`, adesea, temperatura nu este favorabil` aplic`rii produsului. Este vorba în mod special despre azoli, care au nevoie de o temperatur` de aproximativ 15°C pentru a deveni eficien]i. În cazul temperaturilor reduse, eficacitatea produsului scade foarte mult. Rezultatul este un proces de cre[tere nesatisf`c`tor, iar riscul distrugerii plantei pe durata iernii cre[te considerabil.

Cu Caramba Turbo se elimin` acest risc.

Produsul poate fi folosit începând cu

temperaturi de aproximativ 5°C. Formularea special` a produsului Caramba Turbo ofer` flexibilitatea [i încrederea de care ave]i nevoie: • Efect puternic de regulator de cre[tere • Îmbun`t`]e[te rezisten]a la iernare prin dezvoltarea optim` a r`d`cinilor [i a coletelui • Combate principalele boli la rapi]` în toamn` [i în prim`var` • Îmbun`t`]e[te arhitectura tufei (tuf` uniform`, bogat ramificat`, cu rezisten]` crescut` la c`dere) • Flexibilitate în aplicare [i independen]` fa]` de condi]iile meteorologice • Spore[te produc]ia [i profitul Doza omologat`: 0,7 l/ha toamna [i 1 l/ha prim`vara Aplicare: 0,7 l/ha se aplic` toamna, când rapi]a are 4-6 frunze (maximum 8); 1 l/ha se aplic` prim`vara devreme, pân` la începerea alungirii tijei florale.

CARIERE - LIMAGRAIN- produc`torul num`rul 1 de semin]e \n Europa scoate la concurs urm`torul post pentru zona de EST a României:

Descriere pozi]ii:

Promotori zonali

• Responsablili promovare \n jude]ele Br`ila [i Gala]i - asigurarea suportului tehnic [i comercial \n rela]ia cu partenerii locali; dezvoltarea rela]iilor comerciale [i coordonarea ac]iunilor de promovare; analizarea nevoilor pie]ei [i p`strarea unei leg`turi permanente cu echipa comercial`, tehnic` [i de marketing.

Cerin]e post:

• Inginer agronom cu experien]` \n domeniu • Posesor permis conducere cat. B • Capacitate bun` de comunicare • Cunoa[tere operare PC • Autonomie \n activitate

V` rug`m trimite]i aplica]iile/CV la: alina.cretu@limagrainromania.ro ; FAX: +4021 310 04 34 www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 17

Pentru culturile de câmp, principalele lucr`ri agricole cuprind: executarea de sem`n`turi târzii (acolo unde nu a fost posibil` \ncadrarea \n timp a lucr`rii), \ngrijirea sem`n`turilor de toamn`, eliberarea terenului de culturile târzii, \n vederea efectu`rii ogoarelor de toamn` [i depozitarea produc]iei secundare, fertilizarea cu gunoi de grajd pentru culturile de prim`var` [i controlul atent al produselor depozitate.

Calendarul lucr`rilor agricole \n luna noiembrie To]i agricultorii cunosc avantajele sem`natului grâului \n epoca optim`, astfel \ncât grâul de toamn` s` poat` acumula din toamn` 100-500 de grade Celsius active [i s`-[i formeze un sistem radicular profund, cu 3-5 frunze [i respectiv cu 1-3 fra]i.

Dar nu \ntotdeauna reuse[te punerea de acord a dorin]ei cu realitatea anului agricol; \n cazul acestui an, din cauza multiplelor greut`]i, este necesar a continua sem`natul grâului [i \n prima decad` a lunii noiembrie, când, din pricina temperaturilor sc`zute, semin]ele nu mai r`sar \n cursul toamnei.

For]a mecanic` insuficient` fa]` de volumul foarte mare de lucr`ri, pre]ul ridicat al efectu`rii ar`turii [i pericolul de \ntârziere ne pun \n situa]ia de a recomanda preg`tirea terenului pentru cerealele de toamn` numai prin lucr`ri repetate cu grapele cu discuri, pân` la ob]inerea unui strat de sol afânat [i m`run]it, f`r` resturi vegetale, adic` de cel pu]in 15 cm, uniform. |n situa]iile \n care porumbul nu a ajuns la maturitate [i suprafe]ele eliberate de alte plante premerg`toare nu sunt suficiente, se impune a apela la ogoarele de var` f`cute dup` grâu sau, dac` nu sunt f`cute, prin discuire, \n cel mai scurt timp se vor prelucra pentru sem`nat.

18 Noiembrie 2010

Introducerea sub brazd` a 40-80 kg de fosfor este binevenit` pentru culturile cerealiere de toamn`, respectiv orz, orzoaic` [i grâu. Dac` nu a fost cu putin]`, \nainte de sem`nat se impune aplicarea [i \ncorporarea \n sol de \ngr`[`minte complexe, cu raportul \n favoarea fosforului (1:2:2). F`r` fertilizarea din toamn`, pe p`mânturile cele mai fertile recoltele din anul viitor nu vor dep`[i 2.500-3.000 kg/ha, iar \n zonele de deal, produc]iile vor fi sub 1.500 kg/ha, altfel spus, aceste culturi vor fi neeconomice.

Având \n vedere acest aspect, se impune a m`ri densitatea de sem`nat la 600-650 de boabe germinabile la metrul p`trat, ceea ce \nseamn` o cantitate de s`mân]` mai mare, care, \n func]ie de dimensiunea semin]elor, puritatea [i germina]ia acestora, se ridic` la 270-300 kg/ha.

Sem`n`turile acestea la nivel de risc trebuiesc executate cu mult` grij`, cu s`mân]` bine tratat`, la adâncime de 4-6 cm, astfel \ncât boabele s` fie bine acoperite de solul m`run]it [i a[ezat al patului germinativ. {i pentru a limita nelini[tea celor obliga]i s` semene târziu, preciz`m c` exist` numeroase date [tiin]ifice ob]inute de cercet`torii agricoli români care demonstreaz` c` [i \n cazul acestor culturi sem`nate \n afara epocii optime se pot ob]ine recolte mai mari decât la grâul

de prim`var`, sunt mai pu]in atacate de boli [i d`un`tori, iar din punct de vedere biologic, asigur` ob]inerea unor semin]e valoroase.

Toate lucr`rile din aceast` toamn` sunt mult \ntârziate [i pericolul ca s` nu se realizeze suprafe]ele de grâu planificate, de care ]ara are nevoie, este evident.

Dintre lucr`rile de \ngrijire pentru culturile de toamn`, care mai pot fi efectuate \n luna noiembrie, amintim: executarea rigolelor de \ngrijire pentru scurgerea apelor, acolo unde exist` pericol de b`ltire; pe terenurile unde s-a sem`nat grâu dup` grâu poate s` apar`, \n cazul unei luni noiembrie mai calde, atac de gândac ghebos, fiind necesar` tratarea culturii cu

www.agrimedia.ro

de superfosfat, dar [i fosforitele vor fi valorificate de culturile de prim`var` numai dac` sunt introduse \n p`mânt, sub ar`tura adânc` de toamn`.

La fel, se pune problema [i a s`rii potasice, atât de necesar` pe solurile mai nisipoase, dar [i pe cele din zonele de deal, sp`late, \ngr`[`mant valorificat bine numai dac` se introduce tot sub ar`tura de baz`.

Controlul atent [i permanent al produselor depozitate ne poate feri de mari necazuri.

O aten]ie deosebit` trebuie acordat` depozit`rii cartofilor; nu trebuie renun]at la nici un efort \n depistarea eventualelor cuiburi cu temperatur` mai ridicat` [i \n desfacerea acestora, dar [i resortarea materialului din zona respectiv`.

soarelui [i porumb.

Dac` nu se va reu[i aplicarea de gunoi de grajd decât pe o parte din suprafa]`, cele mai mari sporuri, respectiv cea mai bun` eficien]`, se vor ob]ine prin fertilizarea parcelelor \n care se va planta cartof sau \n cele pe care se va sem`na sfecl` de zah`r. |ngr`[`mintele cu fosfor sub form`

Floarea-soarelui recoltat` târziu trebuie ]inut` \n starturi sub]iri [i lop`tat` permanent, pentru a preveni râncezirea.

Aten]ie trebuie acordat` [i [tiule]ilor de porumb de la hibrizi mai târzii, cule[i cu umiditate mai ridicat` [i care pot muceg`i [i se pot deprecia foarte repede.

Controlul permanent al tuturor produselor depozitate este necesar s`pt`mânal [i se va interveni oricând este nevoie, pentru \nl`turarea fenomenelor negative.

Victor V~T~MANU

un insecticid; men]inerea sub control a atacului de roz`toare (hârciogi, popând`i, [oareci de câmp). |n paralel cu aceste probleme [i pe m`sura regl`rii lor, \ntregul efort trebuie \ndreptat spre eliberarea terenului, fertilizarea [i executarea ogoarelor pentru culturile de prim`var`.

Produsele secundare recoltate la timp [i bine depozitate sunt foarte valoroase, putând fi valorificate fie prin furajarea direct` a animalelor, fie vândute pentru diferite ramuri ale industriei (de exemplu, industria celulozei).

Cel mai important este \ns` ca terenul eliberat s` fie fertilizat imediat cu \ngr`[`minte cu fosfor, gunoi de grajd, iar pe solurile din zona de deal s` se aplice [i amendamente cu calciu, pentru corectarea reac]iei lor acide.

Cât vremea este \nca bun` \n luna noiembrie, se va acorda prioritate parcelelor ce urmeaz` fi sem`nate cu culturi de prim`var`, deosebit de preten]ioase la calitatea ogorului de toamn`. |n aceast` ordine, prioritate vor avea, dintre culturile de câmp, parcelele \n care se vor sem`na sfecl` de zah`r, cartofi, floarea-

Semin]ele de porumb - o ofert` mai sc`zut` decât a[tept`rile în 2010/2011 FNPSMS, organiza]ia interprofesional` francez` a produc`torilor de semin]e de porumb [i de sorg, î[i revizuie[te, la nivelul Uniunii Europene, bilan]ul de pia]`, exprimat în saci de semin]e de porumb.

Din prim`vara trecut`, se [tie faptul c` programele de produc]ie de semin]e de porumb ale Uniunii Europene pentru anul 2010 au fost reduse cu 29 la sut` fa]` de 2009, fapt ce a condus efectiv la o reducere a stocurilor. Pe m`sur` ce recolta anului 2010 se apropie de sfâr[it,

www.agrimedia.ro

bilan]ul de piat`, care indic` un stoc suficient pentru 2009 [i 2010, ar trebui s` reflecte în 2011 o diminuare mai accentuat` a ofertei fa]` de ceea ce se prev`zuse ini]ial.

Doi factori convergen]i explic` aceast` tendin]`: • produc]ii medii globale foarte decep]ionante în Europa Central` [i de Est, determinate de probleme meteorologice importante (inunda]ii în Ungaria, canicul` [i secet` în ]`rile situate în zonele mai estice); • p re]uri ale porumbului-boabe care au redevenit atractive [i o îmbun`t`]ire a situa]iei economice [i fluxului de trezorerie al exploata]iilor agricole, având drept consecin]` cre[terea cererii pentru genetica de calitate în România, Ucraina [i Rusia. {i în ultimele

dou` ]`ri este prev`zut` o cre[tere a suprafe]elor de porumb, care ar putea fi accentuat` de reducerea îns`mân]`rilor cu rapi]` [i cu cereale de iarn` din cauza unor noi condi]ii meteorologice dificile.

FNPSMS (Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor de Semin]e de Porumb [i de Sorg) este o organiza]ie francez` interprofesional`, care reune[te, pe de-o parte, sindicatele de agricultorimultiplicatori de semin]e de porumb [i de sorg [i, pe de alt` parte, societ`]i care ob]in [i produc semin]e în Fran]a.

Fran]a produce o medie anual` de 50.000 ha de semin]e de porumb, respectiv 48 la sut` din produc]ia Uniunii Europene, celelalte dou` mari produc`toare fiind Ungaria [i România. Aceste trei ]`ri - Fran]a, Ungaria [i România - totalizeaz` aproape 80 la sut` din suprafe]ele de semin]e de porumb produse în Uniunea European`.

Noiembrie 2010 19

Demonstra]ie la Neam] cu hibrizi Pioneer Pentru culturile de câmp, principalele lucr`ri agricole cuprind: executarea de sem`n`turi târzii (acolo unde nu a fost posibil` \ncadrarea \n timp a lucr`rii), \ngrijirea sem`n`turilor de toamn`, eliberarea terenului de culturile târzii, \n vederea efectu`rii ogoarelor de toamn`, [i depozitarea produc]iei secundare, fertilizarea cu gunoi de grajd pentru culturile de prim`var` [i controlul atent al produselor depozitate.

20 Noiembrie 2010

Maria Cârj`, director de marketing la firma Pioneer Hi-Bred România, a dorit s` spun` c` astfel de evenimente sunt organizate \n toat` ]ara, \ns` nu toate se bucur` de aceea[i anvergur`. „Anual, organiz`m peste 200 de loturi demonstrative \n diferite col]uri ale ]`rii, \ns` nu toate evenimentele pe care le avem au aceea[i amploare ca acela desf`[urat la TCE 3 Brazi. Avem foarte mul]i hibrizi afla]i \n testare, to]i sunt adapta]i pedoclimatic, iar aici putem vedea poten]ialul de produc]ie al fiec`rui hibrid \n parte. Pe lâng` cânt`rirea produc]iei, urm`rim [i procentul de umiditate din bob”.

Suprafa]a lotului demonstrativ a fost de 571 mp, iar hibrizii de porumb prezenta]i fac parte din mai multe grupe de maturitate. Ca nout`]i, au fost cultiva]i hibrizii Pioneer P 9025, P 9000, P 9100, P 9578, P 9641, P 9317, P 9400 [i P 9292. „|n fiecare an, TCE 3 Brazi a adunat fermieri din toate cele [ase jude]e ale Moldovei, respectiv Vaslui, Ia[i, Boto[ani, Neamt, Bac`u [i Suceava. Aici am venit cu \ntreaga noastr` colec]ie de hibrizi de porumb, de la FAO 250 pân` la FAO 550, astfel \ncât, \ntr-o singur` loca]ie, s` le putem prezenta fermierilor poten]ialul de produc]ie al hibrizilor no[tri”, a afirmat reprezentantul zonal al firmei Pioneer.

Despre colaborarea sa cu compania Pioneer, Culi]` T`râ]` a spus c` aceasta a \nceput cu mul]i ani \n urm`, mai exact \n 1994. „Am o colaborare foarte bun` cu Pioneer \nc` din anul 1994 [i aceasta va continua, pentru c` au produse foarte bune, de top. Spre bucuria fermierilor, aceast` firm` investe[te foarte mult \n cercetare, iar acest lucru se vede \n practic`”, a afirmat administratorul TCE 3 Brazi. |n privin]a anului agricol care s-a \ncheiat, dl T`râ]` s-a declarat mul]umit, \n ciuda pierderilor de produc]ie \nregistrate din cauza inunda]iilor [i a timpului nefavorabil din perioada campaniei de recoltare.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 21

Ana Must~}ea

„Am traversat un an agricol destul de dificil, de dur, am avut inunda]ii \n aceast` var`, iar ploile care au c`zut când am recoltat p`ioasele au dus la pierderi de recolt`. Din fericire, pre]urile de valorificare nu au fost mici, ele au crescut atât pe plan european, cât [i mondial, iar aceast` cre[tere a compensat pierderile de cantitate [i calitate a produc]iei din acest an”, a afirmat dl T`râ]`.

Pentru a afla mai multe despre cultura porumbului [i tehnologia aplicat` \n lotul demonstrativ, am discutat cu inginerul-[ef al exploata]iei din Neam], dl Vasile Iacob.

„Avem \n testare 150 de hibrizi de porumb, de la diferite firme, [i \n fiecare an facem determin`ri [i cânt`riri, iar pe cei care dau produc]ii mari [i de calitate \i cultiv`m.

De aceea, produc]iile pe care le ob]inem aici se situeaz` \ntre 9.500 [i 11.000 kg boabe stas la hectar. |n exploata]ie, cultura porumbului ocup` o suprafa]` de 1.800 ha [i 95% din aceasta este cultivat` cu hibrizi de la firma Pioneer. |n privin]a simpozionului organizat \mpreun` cu Pioneer, acesta a ajuns la a [aptea edi]ie, iar dac` \n trecut vorbeam mai mult despre rezisten]a la frângere a plantelor de porumb, \n ultimii ani accentul s-a pus pe rezisten]a la stresul hidric, la atacul d`un`torilor [i rezisten]a la temperaturile sc`zute, \n cazul \ns`mân]`rilor timpurii. Produc]iile la hibrizi difer` \n func]ie de gradul de maturitate. Pân` anul acesta, cultivam hibrizi tardivi, iar produc]iile ob]inute erau de 11.000-12.000 kg/ha. Anul acesta \ns` am cultivat hibrizi de porumb mai timpurii deoarece am constatat c` nu ne mai cost` foarte mult uscatul. Am preferat s` ob]inem o produc]ie mai mic` la hectar, dar cu costuri mai mici la uscare.

|n loturile experimentale, s-a aplicat aceea[i tehnologie ca la cultura mare. |ns`mân]atul s-a efectuat pe data de 25 aprilie, densitatea a fost de 67.000 de plante la hectar, iar ca fertilizare am administrat, la preg`tirea terenului, o cantitate de 150 kg de 18:48 complexe [i 200 kg nitrocalcar. Pentru combaterea buruienilor, am folosit, \n special, produsul Merlin Duo \nainte de sem`nat, iar dup` \ns`mân]are Titus. Alte opera]ii de protec]ie a culturii nu am realizat, deoarece porumbul este tolerant la boli [i d`un`tori, iar cheluielile sunt mai mici dacât \n cazul cerealelor p`ioase, unde cantitatea de fungicide este mult mai mare [i pre]ul de cost, de asemenea.

Produc]iile ob]inute la cultura porumbului au fost destul de mari, fiind cuprinse \ntre 9.500 [i 12.500 kg boabe stas/ha. |n privin]a pre]urilor, acest an este unul foarte bun. Rari sunt anii când porumbul este atât de rentabil”, a afirmat dl Iacob.

La finalul evenimentului, firma Pioneer a prezentat un tabel cu rezultatele ob]inute la 31 de hibrizi de porumb, \n care se pot vedea poten]ialul de produc]ie al fiec`rui hibrid [i procentul de umiditate.

Recolte record ob]inute prin fertilizare organic` La sfâr[itul lunii octombrie, în comuna Jimbolia, jude]ul Timi[, a avut loc la recoltarea public` a unui lot-martor de 10 ha cultivat cu porumb hibrid Pioneer [i fertilizat organic de c`tre Smithfield Ferme.

La eveniment au participat, din partea companiei, Smithfield Ferme, directorul agricol - dl Ovidiu }imbota, din partea companiei Pioneer - directorul regional dl Miki Babu[cov, proprietarul terenului - dl Eugen Baziliuc, reprezentan]ii G`rzii Na]ionale de Mediu [i ai Agen]iei Na]ionale de Protec]ie a Mediului, autorit`]i locale [i fermieri. „Este cel de-al treilea an consecutiv în care Smithfield Ferme organizeaz` acest experiment, fapt care demonstreaz` preocuparea noastr` permanent` pentru promovarea agriculturii moderne. Beneficiile îngr`[`mintelor organice sunt reconfirmate, 22 Noiembrie 2010

înc` o dat`, prin rezultatele deosebite ob]inute la recoltarea loturilor fertilizate organic de c`tre speciali[tii no[tri - 12 tone la hectar, valori care dep`[esc rezultatele de pe loturile cultivate f`r` fertilizare sau fertilizate chimic”, declar` Ovidiu }imbota, director agricol Smithfield Ferme. În urma recolt`rii loturilor cultivate cu porumb hibrid Pioneer [i fertilizate organic s-au înregistrat recolte record de peste 12 tone/ha.

Evenimentul face parte din programul Smithfield Ferme de promovare a agriculturii moderne, realizate cu ajutorul fertilizatorilor organici, derulat în parteneriat cu compania Pioneer [i sub supravegherea Oficiului de Studii Pedologice [i Agrochimice Timi[. „Suntem onora]i de parteneriatul cu Smithfield Ferme, cu care, împreun`, an de an, demonstr`m eficien]a combinat` a produselor noastre [i suportul pe care acestea îl reprezint`, în mod constant, pentru fermierului român”, a declarat Miki Babu[cov, directorul regional Pioneer.

Smithfield Ferme fertilizeaz` anual câteva mii de hectare cu îngr`[`mânt organic,

aplicat prin cele mai sigure [i moderne tehnici de injectare [i scarificare, dup` planuri [i analize care determin` pentru fiecare parcel` de teren în parte cantitatea optim` de îngr`[`mânt necesar` culturii.

Aceste planuri [i analize sunt autorizate [i emise de Oficiul pentru Studii Pedologice [i Agrochimice, organ tehnic de specialitate al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale.

Din 2004, când a intrat pe pia]a româneasc`, Smithfield Ferme a investit în opera]iunile sale din România peste 500 de milioane de dolari. Ast`zi, în România compania opereaz` 47 de ferme active în jude]ele Timi[ [i Arad, construite în mare parte în regim green-field (peste 47.500 de scroafe, 850.000 de porci comerciali pe an) [i dou` fabrici ultramoderne de nutre]uri combinate. Activând pe raza a peste 30 de comune [i ora[e din jude]ele Timi[ [i Arad, activitatea de responsabilitate social` a Smithfield Ferme con]ine [i o important` component` financiar`, contribuind anual la dezvoltarea economic` a zonei, prin aportul semnificativ la bugetul acestor localit`]i, cu peste 5 milioane de lei anual.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 23

Sulfammo, un fertilizant al viitorului Nicoleta Banu, Business Developer Timac Agro România

Sulfammo Mesactyl N-Pro este un fertilizant pe baz` de azot [i reprezint` rezultatul Departamentului de Cercetare [i Dezvoltare al Timac AGRO [i al expertizei sale industriale, \n colaborare cu Institutul Na]ional de Cercetare Agricol` din Fran]a (INRA).

Prin fertilizarea culturilor agricole ar trebui s` urm`rim hr`nirea plantelor [i nu aportul de elemente nutritive \n sol.

Trebuie s` utiliz`m \ngr`[`minte cu un Coeficient Real de Utilizare (CRU) cât mai mare. Ce \nseamn` acest lucru?

Reprezint` cantitatea de azot utilizat` de plante din totalul cantit`]ii aplicate.

Cele mai mari pierderi ale azotului din \ngr`[`minte se produc prin levigare: dac` se aplic` \n cantit`]i mari, azotul este sub form` nitric` NO3, plantele nu sunt \n stadiul de consum de azot [i avem precipita]ii abundente. Pe lâng` pierderile economice, levigarea azotului produce [i poluarea apelor de suprafa]` sau a pânzei freatice.

Sulfammo este un fertilizant eficace pentru c`, datorit` compozi]iei sale, are o eliberare treptat` a azotului, adic` o cinetic` de punere la dispozi]ie a azotului apropiat` de curba de absorb]ie a plantelor, ne\nregistrându-se pierderi de substan]` activ`. Prin utilizarea acestui fertilizant asigur`m atât nutri]ia plantelor, cât [i respectarea mediului \nconjur`tor. |n plus, prin eliberarea treptat` a azotului se asigur` un bun management al apei \n sol [i din plant`.

Sulfammo este un fertilizant: • nonacidifiant, datorit` Mesactyl, care 24 Noiembrie 2010

men]ine via]a microbian` din sol, \mbun`t`]e[te structura solului [i transformarea natural` a materiei organice \n minerale; • care nu este expus \n mod direct levig`rii, datorit` combina]iei dintre forma amoniacal` [i ureic`; • aduce mai pu]ini nitra]i \n solu]ia solului, datorit` efectului gradual de eliberare a azotului [i o mai bun` transformare a acestuia \n frunz`, cu ajutorul moleculei N-PRO. Timac Agro este cunoscut pe pia]` pentru plusvaloarea fertilizan]ilor, dat` de specificit`]ile acestora. Sulfammo are dou` specificit`]i: Mesactyl [i N-PRO, care au un rol important \n stimularea absorb]iei elementelor nutritive din sol, atât prin crearea unei zone de micropH, cât [i prin stimularea transform`rii azotului \n frunze.

Mesactyl [i zona de micro-pH Calciul din compozi]ia acestui produs, provenit din sedimente marine de tip Mescal, contribuie la o mai bun` utilizare a elementelor din sol [i la reducerea pierderilor de substan]` activ`. Datorit` structurii sale foarte fine [i poroase, a suprafe]ei mari de contact, a con]inutului \n minerale [i oligoelemente, Mescal stimuleaz` via]a microbian` din sol, prin cre[terea num`rului de bacterii nitrificatoare [i celulolitice. |n plus, ionii de calciu iau locul ionilor de hidrogen din complexul argilo-humic, având loc o modificare localizat` a pH-ului c`tre 7 [i, implicit, cre[terea disponibilit`]ii azotului, a potasiului, dar mai ales a fosforului.

N-PRO este un extract de alge, cu rol \n stimularea enzimei Nitrat Reductaz`, care transform`, \n frunz`, azotul nitric \n azot amoniacal, pentru a intra \n circuitul aminoacizilor [i pentru formarea proteinelor. Cu cât azotul se transform` mai rapid \n frunze [i nu avem acumul`ri de nitra]i la nivelul acestora cu atât se stimuleaz` absorb]ia azotului la nivelul r`d`cinilor.

Sinergismul dintre elementele nutritive Sulfammo este mai mult decât un fertilizant cu azot, datorit` con]inutului s`u \n sulf, magneziu [i calciu. Prezen]a sulfului [i a magneziului determin` manifestarea fenomenului de sinergism dintre N-S-Mg, adic` se intensific` efectul pozitiv al azotului, prin prezen]a simultan` a ionilor de sulf [i magneziu, astfel \ncât efectul final dep`[e[te suma efectelor individuale ale acestora luate separat. Aflat \n compozi]ia unor aminoacizi esen]iali (cisteina, metionina) [i proteine specifice, sulful are rolul de a activa un num`r mare de enzime [i de a determina cantitatea [i calitatea produc]iilor. Sulful are efect starter, intr` \n compozi]ia aminoacizilor responsabili de \nsu[irile de panifica]ie ale grâului.

La rapi]`, sulful contribuie la cre[terea produc]iei [i a con]inutului de ulei din semin]e. Magneziul este atomul central al moleculei de clorofil`, de unde rezult` rolul s`u esen]ial \n intensificarea fotosintezei. El asigur` \nmagazinarea [i transferul energiei metabolice, favorizeaz` sinteza proteinelor [i contribuie la echilibrul acido-bazic din celul`.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 25

Lucr`rile de protec]ie \mpotriva bolilor \n luna noiembrie

Victor V~T~MANU

|n luna noiembrie, pricipalele lucr`ri de protec]ie \mpotriva bolilor se execut` la culturile p`ioase [i \n planta]iile de pomi.

La cerealele p`ioase de toamn`, \n principal la grâu [i la orzul de toamn`, sunt vizate bolile foliare [i ale bazei tulpinii, care pot s` apar` \ntre fenofazele de trei frunze [i \nceputul \nfr`]irii. La grâu, \n acest interval, se pot manifesta boli cum sunt: p`tarea \n ochi a bazei tulpinii (Cercosporella herpotrichoides), f`inarea (Erysiphe graminis f.sp. tritici) [i septorioza (Septoria tritici). Tot \n acest interval, pe lâng` p`tarea sub form` de ochi a bazei tulpinii [i f`inare (Erisiphe graminis f.sp. hordei), la orz se poate manifesta [i sfâ[ierea frunzelor (Helminthosporium graminearum). |n cazul \n care vremea este r`coroas` [i umed`, la orz pot ap`rea [i atacuri incipiente de Rhynchosporium secalis. |mpotriva acestor boli se aplic` un singur tratament, recomandându-se folosirea unei substan]e cu spectru larg de combatere, pentru a reduce cantitatea de inocul [i a posibilit`]ilor de infec]ie prim`vara devreme, când \nc` nu se poate intra pe cultur` din motive meteorologice (precipita]ii, \nghe]uri târzii etc.).

Substan]ele care se folosesc pentru aplicarea tratamentului sunt cele stabilite [i transmise \n teritoriu de c`tre Laboratorul 26 Noiembrie 2010

Fitosanitar Jude]ean [i care con]in substan]` activ` \n doza necesar` pentru combaterea efectului acestor boli.

Tot \n aceast` lun` se continu`, prin m`suri fizice [i chimice, limitarea cantit`]ii de inocul \n livezi. Principalii agen]i patogeni \mpotriva c`rora se iau m`suri de limitare a cantit`]ii de inocul sunt, dup` cum urmeaz`: l la m`r: f`inarea (Podossphera leucotricha), p`tarea cafenie (Venturia inaequalis) [i putrezirea fructelor (Monilia fructigena). l la p`r: p`tarea cafenie (Venturia pirina), p`tarea alb` a frunzelor (Mycosphaerella sentina) [i putrezirea fructelor (Monilia fructigena). l la prun: ciuruirea bacterian` (Xanthomonas pruni [i Pseudomonas morsprunorum), f`inarea (Podosphaera tridactyla), ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii), hurlupii (Taphrina pruni) [i putrezirea fructelor (Monilia laxa). l la piersic: deformarea frunzelor (Taphrina deformans), f`inare (Sphaerotheca pannosa) ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii) [i putrezirea fructelor (Monilia laxa). l la cais: ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii), f`inarea (Podosphaera trydactylia) [i putrezirea fructelor (Monilia laxa).

l

la cire[ [i vi[in: ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii), antracnoza (Coccomyces hiernalis) [i monilioza (Monilia laxa).

Dintre lucr`rile fizice care se execut` \n aceast` perioad` \n livezi pentru reducerea cantit`]ii de inocul sunt: demoniliozitul, desprinderea din pomi a fructelor putrezite care au r`mas lipite pe schelet, strângerea [i arderea acestora, strângerea frunzelor la mijlocul intervalului dintre rândurile de pomi [i \ngroparea lor prin ar`tur`, t`ierea ramurilor cu tumori [i r`ni adânci produse de bacterii.

Substan]ele chimice cu care se execut` tratamentele indicate de speciali[tii Laboratorului Fitosanitar Judetean, dup` c`derea frunzelor, sunt acele substan]e care au ca substan]` activ` sulfatul de cupru, polisulfura de bariu [i polisulfura de calciu, \n dozele indicate de speciali[tii pomicoli.

MEWI Import Export SRL, în Topul Firmelor din Timi[ La data de 28 octombrie 2010 a avut loc cea de-a 17-a edi]ie a Topului Firmelor din Jude]ul Timi[, eveniment organizat de Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Timi[. În cadrul manifest`rii, au fost premiate societ`]ile care au ob]inut cele mai bune rezultate în cursul anului 2009.

SC MEWI Import Export Agrar Industritechnik SRL a fost premiat` pentru a treia oar` consecutiv cu premiul întâi la categoria „Comer] cu piese [i accesorii de schimb”.

www.agrimedia.ro

Performan]a companiei a fost recunoscut` [i printr-un premiu de excelen]` în activitate, trofeu acordat societ`]ilor care au reu[it s` se claseze pe unul dintre primele trei locuri la ultimele cinci edi]ii. Firma MEWI este un important juc`tor pe pia]a ma[inilor [i utilajelor agricole din România, reprezentând consacratele branduri Fendt, Valtra, Horsch, Rabe, Knoche, Geringhoff, Fella, Spearhead, Agrio, Bargam, Mascar, Kemper, Krampe, Kroger, Hawe, Strautmann, Kotte, Merlo, Thaler, Rasspe.

Noiembrie 2010 27

28 Noiembrie 2010

Noiembrie 2010 29

Victor V~T~MANU

Sem`natul semin]elor de arbori [i arbu[ti ornamentali Intervalul \ns`mân]`rii semin]elor de arbori [i arbu[ti ornamentali depinde de \nsu[irile biologice ale semin]elor, de procedeele aplicate pentru a influen]a germina]ia [i de condi]iile climatice ale zonei, de condi]iile de sol (mai ales pentru sem`n`turile \n terenul pepinierei).

Majoritatea speciilor autohtone se seam`n` toamna, dup` recoltare: brad, castan, lemn câinesc, dracil` [.a.; tot toamna se seam`n` [i speciile ale c`ror semin]e au fost recoltate \n sezonul precedent [i au fost supuse unor tratamente de favorizare a germina]iei: tei, ienup`r, frasin, sâmbovin`, m`lin [.a.

Sem`natul de toamn` are avantajul c` exclude p`strarea [i stratificarea la o serie de specii [i totodat` permite folosirea mai bun` a rezervei de ap` din sol de c`tre puie]i.

Varianta de cultur` se stabile[te \n raport cu biologia speciilor, m`rimea semin]elor, lucr`rile de \ngrijire necesare sem`n`turilor, mijloacele tehnice, condi]iile sta]ionale.

Majoritatea speciilor lemnoase se seam`n` direct \n terenul pepinierei, dar exist` [i un num`r redus de specii la care sem`natul se face \n substraturi artificiale, \n condi]ii neprotejate sau sub ad`post.

Pentru sem`narea \n teren exist` dou` 30 Noiembrie 2010

variante de sistem de cultur`: \n teren nemodelat [i sem`narea pe straturi (teren modelat).

Sem`narea \n teren nemodelat

adâncimea de sem`nat este mai mare la sem`n`turile de toamn`, comparativ cu cele de prim`var` [i pe solurile u[oare comparativ cu solurile grele.

este generalizat` pentru speciile foioase autohtone cu cre[tere mai viguroas` (castan, frasin, ar]ar, stejar [.a.).

Sem`natul se face \n rânduri (rigole), dup` anumite scheme de sem`nat, astfel: \n rânduri simple, cu echidistan]a de 40 cm; \n benzi de câte 2-3 rânduri cu echidistan]a de 10-45 cm [i distan]a \ntre benzi de 35-70 cm.

Distan]ele dintre plante pe rând se aleg \n func]ie de rapiditatea [i puterea de cre[tere, cele mai utilizate fiind 15 cm, respectiv 20 cm.

Normele de sem`nat se stabilesc pentru fiecare specie [i depind de calitatea semin]elor, de desimea optim` a puie]ilor, de agrotehnica aplicat` [i de condi]iile sta]ionale.

De exemplu, la scumpie (Cotynus coggygria) [i c`tin` ro[ie (Tamarix ramosissima) norma este de 2,5 grame, \n timp ce la castan (Castanea sativa), norma de sem`nat este de 280 de grame. |n ceea ce prive[te adâncimea, se seam`n` mai adânc semin]ele mari (7-8 cm, exemplu: stejar) [i mai superficial cele mici (1-2 cm, exemplu: m`ce[); de asemenea,

necesit` un pat germinativ mai fin sau ameliorat cu nisip, turb`, p`mânt de frunze, la speciile care necesit` \ngrijiri deosebite [i la speciile care produc cantit`]i mici de puie]i.

Straturile se amenajeaz` pe un teren foarte bine preg`tit, având l`]imea de 1,2 m [i lungimea \n func]ie de lungimea parcelei.

Metoda [i schema de sem`nat se stabilesc \n raport cu specia ce urmeaz` a fi sem`nat`: de exemplu, pentru r`[inoasele care germineaz` u[or se recomand` sem`natul \n rânduri distan]ate la 20 cm, iar \n cazul semin]elor foarte mici (anin, mesteac`n [.a.) rezultatele cele mai bune se ob]in sem`nând prin \mpr`[tiere.

Semin]ele foarte mici se seam`n` la suprafa]`, f`r` s` se acopere, multe putând germina la lumin` (Spirae, Rhododendron [.a.).

Semin]ele r`[inoaselor, având o putere de strabatere mai mic`, se acoper` cu un strat de 0,5 cm de nisip, iar semin]ele mijlocii se pot acoperi cu un strat de 1-2 cm de p`mânt de frunze.

Sem`narea pe straturi (teren modelat) se practic` la speciile care

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 31

Ionu] V|N~TORU

Expansiunea combinelor AGCO \n Europa AGCO \[i \nt`re[te pozi]ia pe pia]a ma[inilor agricole de recoltat ca urmare a \n]elegerii prin care intr` \n posesia restului de 50% din ac]iunile Laverda S.p.A. AGCO este produc`tor [i distribuitor la nivel mondial de echipamente agricole.

Sub cupola acestui concern g`sim patru mari branduri de ma[ini agricole care s-au impus de-a lungul timpului [i \n ]ara noastr`: Challenger, Fendt, Massey Ferguson [i Valtra. |n anul 2007, AGCO a achizi]ionat 50% din ac]iunile Laverda de la grupul ARGO. Fabrica de la Breganeze a grupului italian produce din 2004 combine Challenger, Fendt [i Massey Ferguson pentru AGCO, al`turi de combinele Laverda. Conform noii \n]elegeri, AGCO de]ine 100% din ac]iunile Laverda, prin aceast` \n]elegere concernul american devine [i proprietarul produc`torului german de ma[ini de recoltat furaje [i fân Fella-Werke GMBH. „Acest nou pas subliniaz` strategia noastr` pe termen lung, menit` s` accelereze dezvoltarea segmentului de ma[ini de recoltat [i consolidarea expansiunii gamei de combine \n Europa”, declar` Martin Richenhagen, pre[edintele AGCO. „Este \nc` un semnal clar c` investim toate resursele necesare pentru a pune \n practic` planurile noastre ambi]ioase de dezvoltare a sectorului ma[inilor de recoltat, ne ax`m pe investi]ii \n produc]ie [i \n 32 Noiembrie 2010

dezvoltarea de noi produse. Parteneriatul nostru cu fabrica din Breganeze s-a rodat de-a lungul anilor [i acest pas a fost unul firesc atât pentru noi, cât [i pentru Laverda. Laverda este un nume consacrat pe pia]a combinelor, se bucur` de o reputa]ie deosebit` \n rândul fermierilor, de aceea avem \n vedere s` cre[tem [i s` dezvolt`m poten]ialul pe care acesta \l ofer`”, a mai ad`ugat dl Richenhagen.

Fabrica din Berganeze are 450 de angaja]i [i produce combine de mai bine de 50 de ani. Actualele hale de produc]ie au fost deschise \n 1979 [i ocup` o suprafa]` de 22 de hectare, fabrica de]ine toate standardele de calitate ISO. De când a \nceput colaborarea cu AGCO produc]ia de combine s-a dublat [i, o dat` cu intrarea \n produc]ie a noilor modele de combine, cre[terea produc]iei va fi iar`[i semnificativ`. Investi]iile recente au reorganizat complet lan]ul de aprovizionare, fabrica a fost dotat`

cu un robot pentru sudat [i cu o linie de asamblare ultramodern` pentru hedere. „Acordul original prin care AGCO prelua 50% din ac]iunile Laverda a fost un succes”, declara Mario Scapin, directorul executiv al Laverda S.p.A. „Anun]ul de achizi]ie integral` a Laverda coincide cu \nceputul produc]iei la uzina din Breganeze a combinelor AGCO cu 8 c`i[ori. Primele combine din aceast` serie au ie[it de pe linia de produc]ie \n octombrie. Aceast` realizare este urmat` \ndeaproape, \n noiembrie, de produc]ia \n cadrul fabricii noastre a primelor combine AGCO Hybrid”, completeaz` dl Scapin.

La Breganeze se produce acum o gam` complet` de combine cu 5, 6 [i 8 c`i[ori, precum [i noile combinele Hybrid ca[tig`toare ale distinc]iei Ma[ina Anului 2010 \n cadrul Târgului Agritehnica 2010 de la Hanovra (Massey Ferguson Delta). „Suntem bucuro[i c` am ajuns la aceast` \n]elegere cu ARGO, vom continua s` c`ut`m noi oportunit`]i strategice pentru cooperarea \ntre cele dou` companii”, declar` Gary Collar, vicepre[edintele [i director general AGCO. „Recentele lans`rii ale combinelor Hybrid [i ale combinelor de recoltat furaje (Fendt Katana) sunt semnale clare cu privire la inten]ia noastr` de a oferi mai multe op]iuni fermierilor din \ntreaga regiune”, a ]inut s` sublinize dl Collar.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 33

Vaderstad [i-a deschis filial` \n România La data de 27 octombrie a.c. a avut loc inaugurarea filialei Vaderstad \n România.

Sediul se afl` \n ora[ul Otopeni, dispune de un spa]iu interior destinat birourilor [i depozit`rii pieselor de schimb marca Vaderstad, iar la exterior se afl` o suprafa]` de expunere a echipamentelor pe care compania suedez` le produce [i le comercializeaz`, respectiv sem`n`tori [i utilaje de prelucrat solul.

34 Noiembrie 2010

Pe lâng` fermierii veni]i din diferite zone ale ]`rii, reprezentan]ii altor firme din domeniul ma[inilor [i utilajelor agricole, la deschidere au fost prezen]i dl Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei la Bucure[ti, [i dna Christina Stark, directorul general al Vaderstad. |n discursul s`u, dna Stark a dorit s` precizeze motivul pentru care compania a decis s` deschid` aceast` filial`: „Suntem prezen]i pe pia]a româneasc` de 10 ani, \ns` acum am decis s` fim mai aproape

de agricultori, prin deschiderea filialei, deoarece România are un poten]ialul agricol imens, iar pia]a ma[inilor [i utilajelor agricole este din ce \n ce mai important`. Ne intereseaz` s` [tim cât mai multe despre agricultura din aceast` ]ar` [i s` ne implic`m \n dezvoltarea sa.

Mai precis, scopul nostru este acela de a fi \n servicul fermierului cu sfaturi potrivite, echipamente [i servicii complete”, a afirmat dna Stark.

O afacere de familie

Servicii de service rapide

Istoria companiei \ncepe \n anul 1962, când a fost lansat` grapa cu col]i fix`, iar lemnul, utilizat pân` atunci la fabricarea utilajelor, a fost \nlocuit cu fierul, asigurând astfel o longevitate mai mare a echipamentelor agricole. Plierea utilajelor pentru deplasarea lor pe drumurile publice a fost inventat` pentru prima oar` de compania Vaderstad, \n anul 1966. Printre alte exemple de inova]ii ale companiei sunt suspenisia de cauciuc, lama de nivelare, lama de mixare sau din]ii pliabili. Aceste \mbun`t`]iri nu se opresc aici, deoarece compania promite s` vin` anual cu nout`]i \n domeniul agricol. |n ceea ce prive[te preg`tirea patului germinativ, Vaderstad are o lung` experien]`, producând de aproximativ 50 de ani utilaje din ce \n ce mai performante, capabile s` asigure mai multe opera]ii la o singur` trecere, cu o capacitate mare de lucru. Acest lucru se traduce printr-o economisire de timp, energie [i bani - aspecte foarte importante pentru agricultori. Totodat`, durata lung` de via]` a ma[inilor agricole le ofer` un plus de valoare.

Reprezentan]ii firmei Vaderstad afirm` faptul c` ma[ini vechi, chiar [i de 30 de ani, sunt \nc` \n lucru, iar la fabrica din Suedia se mai produc, la comand`, piese de schimb pentru acestea.

Testele la care sunt supuse utilajele sunt foarte dure, ele se fac \ntr-o carier` de piatr`, iar acest lucru confirm` atât calitatea \nalt` a echipamentelor, cât [i durata lung` de exploatare.

Discurile V55 [i d`l]ile Marathon ce intr` \n contact cu solul sunt din o]el special tratat, pentru a asigura o durat` lung` de via]` \n orice tip de sol.

Pe partea utilajelor de prelucrat solul, Vaderstad de]ine [ase game, respectiv: Carrier, Cultus, TopDown, Nz, Rexius [i Rollex.

La sfâr[itul anului 2006, Vaderstad p`trunde pe pia]a sem`n`torilor prin cump`rarea a 49% din ac]iunile companiei canadiene Seed Hawk. Sem`n`toarea Rapid este vândut` din anul 1992, iar pân` la aceast` dat` mai mult de 16.000 de sem`n`tori Rapid au fost vândute, multe dintre acestea sem`nând pân` acum peste 30.000 de hectare [i aflându-se \nc` \n utilizare. |n România, s-ar p`rea c` sem`n`toarea cea mai veche a lucrat o suprafa]` de peste 17.000 ha.

Vaderstad este reprezentat` \n peste 30 de ]`ri [i dispune de o re]ea bine stabilit` de filiale, importatori [i dealeri. |n stoc, se afl` piese pentru toate ma[inile produse de Vaderstad, iar livrarea lor, \n cazul României, se face \n 18 ore. Pentru situa]iile \n care se solicit` fabricarea unei piese, \n special pentru utilajele vechi, termenul de furnizare este de maximum dou` s`pt`mâni. „Pentru utilajele vechi putem furniza atât piese de schimb, cât [i solu]ii constructive pentru modificarea acelei ma[ini, \n scopul unei \ntre]ineri ulterioare facile”, a afirmat un reprezentant al Vaderstad.

Pre]ul pieselor de schimb este la aceea[i cota]ie de baz`, f`r` adaosuri comerciale la pre]ul de list`, el fiind identic cu cel de la toate sucursalele Vaderstad din lume.

Partea de piese [i accesorii reprezint` 13% din totalul cifrei de afaceri al companiei Vaderstad.

www.agrimedia.ro

Mai aproape de fermieri

Vaderstad furnizeaz` ma[ini de cea mai \nalt` calitate [i metode de produc]ie c`tre fermieri \nc` din anul 1962.

Este o companie suedez`, familial`, reprezentant` \n peste 30 de ]`ri, pe tot cuprinsul globului.

Noiembrie 2010 35

Ana MUST~}EA

Directorul filialei, dl Mihai Rausser, a dorit s` precizeze c`, o dat` cu deschiderea sediului Vaderstad din România, compania va fi mai aproape de clien]i: „Deschiderea acestei filiale \nseamn` r`spundere, mult` munc`, deoarece ne angaj`m [i ne asum`m anumite obliga]ii pe care vrem s` le respect`m cu orice pre]. Oricine de]ine un utilaj Vaderstad, fie c` l-a cump`rat de la vechiul distribuitor, fie din alt` parte, este un client Vaderstad [i poate beneficia de toate serviciile noastre”, a declarat dl Rausser.

Pentru acest an, [i nu numai, eprezentan]ii Vaderstad vor s` promoveze utilajul TopDown, care permite prelucrarea adânc` sau superficial` a solului. Se vor face demonstra]ii \n ]ar` cu acest utilaj, iar primele se vor desf`[ura \n luna noiembrie, \n jude]ul Timi[.

Compania Vaderstad are mai multe filiale \n lume, iar \n România, pe lâng` sediul central din Otopeni, are dou` puncte de lucru \n Moldova [i Transilvania. „Pe m`sura necesit`]ii, se vor deschide [i alte puncte de lucru”, ne-a asigurat dl Rausser.

ISOBUS KUHN pe utilajele de distribuit îngr`[`minte, prese de balotat [i ma[ini de înfoliat Presele de balotat [i ma[inile de înfoliat: comenzi simple [i rapide aflate la îndemân` În urma cre`rii asocia]iei CCI (Centrul de Competen]` Isobus), printre fondatorii c`reia se num`r` [i KUHN, este disponibil sistemul ISOBUS pe trei game de ma[ini: utilaje pentru distribuit îngr`s`minte, prese de balotat [i ma[ini de înfoliat.

Utilajele pentru distribuit îngr`[`minte: întotdeauna la fel de precise Utilajele de împr`[tiat amendamente 50.1 W cu sistem de cânt`rire sunt disponibile cu versiunea ISOBUS, cu terminal CCI 100 sau f`r` terminal de control, care se folose[te cu terminalul ISOBUS al tractorului. În plus, fa]` de avantajele versiunii AXIS 50.1 W „standard” (o productivitate de pân` la 500 kg/min., cânt`rire [i reglare în fiecare secund`, o l`]ime de lucru de pân` la 50 m, agitator rotativ extrem de lent), versiunea ISOBUS este dotat` [i cu: • O cutie de viteze de 750 rpm, pentru o mai bun` adaptare la tractoarele de mare putere echipate doar cu o priz` de putere de 1.000 rpm. Vitez` redus` a motorului, pentru o conducere economic` care determin` economisirea de combustibil.

• Controlul electric al ridic`rii/coborârii dispozitivului Telimat monitorizat de la caseta de control.

36 Noiembrie 2010

Presele de balotat rotunde cu camer` variabil`, ma[inile mixte cu pres` de balotat [i sistem de ambalare, presele de balotat cu densitate mare, dar [i primele ma[ini de ambalat baloturi cu forme rotunde [i p`trate compatibile cu terminalul ISOBUS pot fi controlate cu ajutorul casetei de control CCI sau cu ajutorul terminalului ISOBUS al tractorului.

Terminalul CCI poate fi conectat la o camer` video pentru a se urm`ri desf`[urarea ciclului de ambalare de pe ma[inile mixte sau pentru a monitoriza formarea balotului în camera de presare cu densitate mare.

Dispun de numeroase aplica]ii pentru manevrarea [i controlul unei ma[ini din ce în ce mai inteligente.

CCI 100: un terminal cu dispozitive multiple Terminalul ISOBUS CCI permite gestionarea,cu încredere deplin`, mai multor ma[ini KUHN dotate cu tehnologia ISOBUS, dar [i a ma[inilor cu ISOBUS produse de ceilal]i membri ai grupului CCI. Acest lucru limiteaz` num`rul de terminale din cabin`.

Principalele avantaje ale acestui terminal sunt ergonomia, ecranele tactile color. ce pot fi îmbun`t`]ite oferind posibilitatea de a g`zdui func]ii suplimentare.

Treptat, vor mai ap`rea [i alte ma[ini dotate cu tehnologia ISOBUS în gama de utilaje KUHN. În prezent, IPSO Agricultur` num`r` peste 180 de angaja]i, care î[i desf`[oar` activitatea în 7 centre regionale pentru distribu]ie de utilaje, piese de schimb [i service, respectiv: Mogo[oaia, Fete[ti, Craiova, Timi[oara, Oradea, Tg. Mure[ [i Filipe[ti, [i în 4 puncte de lucru pentru vânzare piese de schimb, respectiv: Gala]i, Ulmeni, Alexandria [i Alba Iulia.

Grupul Monnoyeur investe[te în România înc` din 1991, iar aceast` nou` investi]ie în domeniul agriculturii nu va fi ultima.

Sunt în curs de studiere [i alte proiecte destinate asigur`rii satisfac]iei clien]ilor [i care implic` planuri de recrutare [i de formare importante. Pentru a lucra bine sunt necesare echipe bune, pentru a avea echipe bune trebuie desf`[urate programe de formare continu` astfel ca fiecare angajat s` evolueze permanent.

www.agrimedia.ro

Ana MUST~}EA

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 37

Amazone l`rge[te programul s`u de sem`n`toare de pr`[itoare EDX cu trei noi ma[ini purtate. Cinci tipuri de sem`n`tori v` stau acum la dispozi]ie, pentru toate cerin]ele de func]ionare relevante deocamdat`, ma[ini de performan]` \nalt`, \n marimea potrivit`.

Clas` de putere superioar`, acum \n program complet!

EDX 6000-2, EDX 6000-2C [i EDX 6000-2FC - a[a sun` denumirile noilor tipuri de sem`n`tori de pr`[itoare EDX pentru montarea \n hidraulica spate a tractorului. Având l`]ime de lucru de 6 m, sunt proiectate pentru performan]e de campanie de 400-700 ha sunt proiectate

pentru utilizarea la structuri mici [i \nguste.

Sem`n`torile de pr`[itoare tractate EDX 9000-TC [i EDX 6000-TC cu 9, respectiv 6 m l`]ime de lucru, pe care Amazone le-a adus deja pe pia]` \n 2007, respectiv 2009, sunt utilizate la structuri de suprafe]e mai mari, la care EDX 9000-TC acoper` performan]e de campanie de pân` la 1.500 ha, iar 6000-TC pân` la aproximativ 900 ha.

Clasificarea tehnologiei EDX \ntr-o clas` nou`, de perfoman]` superioar`, face din Amazone una cu sistem nou de m`run]ire [i depunere a boabelor Xpress. Acest sistem faciliteaz` viteze de lucru de pân` la 15 km/h. La aceasta se adaug` diverse nout`]i constructive, cu ajutorul c`rora sunt redu[i [i timpii de echipare, [i cei secundari. |n compara]ie cu sem`n`torile de pr`[itoare conven]ionale, clasa EDX creeaz` astfel productivit`]i care se situeaz` la o calitate egal` a depunerii cu aproximativ 30-50% mai mare. Experien]ele practice arat` c`, de exemplu, cu marele EDX 9000-TC sunt posibile performan]e de depunere de 1.100 ha \n 10 zile.

Astfel, spectrul de utilizare a programului EDX se \ntinde asupra \ns`mân]`rii de porumb, floarea-soarelui [i rapi]`, indiferent dac` se face dup` prelucrare conven]ional` sau conservatoare a solului, respectiv la \ns`mân]are direct`. Pe lâng` execu]iile

38 Noiembrie 2010

standard, cu distan]a \ntre rânduri de 75 cm (op]ional 70 cm), sunt posibile dot`ri cu distan]e \ntre rânduri mai \nguste, a[a \ncât se las` umplute cerin]ele actuale ale cadastrului de eroziune (distan]e \ntre rânduri de mai pu]in de 45 cm), respectiv \ns`mân]are \ngust` relevant` din punct de vedere al cultiv`rii plantelor. Comut`rile c`ilor tehnologice necesare \n condii]ile date v` stau \n egal` m`sur` la dispozi]ie.

Noile ma[ini de cultivare, \n detaliu Toate noile ma[ini purtate sunt concepute pentru domenii de utilizare speciale.

Astfel, Amazone ofer` EDX 6000-2 pentru \ns`mân]area f`r` fertilizare cu picior inferior, EDX 6000-2C pentru \ns`mân]are porumb cu fertilizare cu picior inferior cu rezervor de fertilizare integrat sau EDX 6000-2FC, cu rezervor de fertilizare frontal.

La ma[ina construit` compact EDX 6000-2C cu rezervor de fertilizat integrat, care poate fi dotat cu l`rgimi de rânduri de 70, 75 sau 80 cm, domeniile de func]ionare stau aproape unul de altul \n domeniul spate al tractorului.

Bunc`rul de fertilizat integrat are 1.100 l, iar bunc`rul de s`mân]` central - 360 l. La EDX 6000-2FC, rezervorul de \ngr`[`mânt central serve[te concomitent ca balast fa]` la tractor, a[a \ncât ma[ina poate fi

www.agrimedia.ro

dotat` f`r` probleme [i pentru semin]e \nguste, cu distan]e \ntre rânduri de 37,5, 44,9 (45), 50 sau 55 cm. Aici, bunc`rul de s`mân]` central are o capacitate de 400 l. Bunc`rul de \ngr`[`mânt frontal, care st` la dispozi]ie cu cadru de montare sau packer anvelope fa]`, are 1.500 l, respectiv 2.000 l la utilizarea unui ajutaj de bunc`r. Conform experien]elor din practica efectuat` cu ma[inile de preserie, performan]ele orare ale noilor ma[ini purtate se situeaz` la aproximativ 4 ha.

Astfel, [oferul poate s` supravegheze [i s` regleze pozi]ia racletei, confortabil [i simplu, din cabin`, f`r` s` opreasc` [i f`r` s` coboare din tractor. Reglarea presiunii pe br`zdarele de \ngr`[`mânt, respectiv br`zdarele de s`mân]` are loc, \n egal` m`sur`, prin dou` sisteme hidraulice de presiune separate. {i pentru aceasta exist`, op]ional, la dispozi]ie o deservire electric` la distan]`.

Modul de func]ionare a sistemului Xpress de m`run]ire a boabelor [i de depunere a lor

Toate func]iile sem`n`torii de pr`[itoare EDX sunt deservite prin terminalul Amatron+. Acest terminal supravegheaz` concomitent tura]iile [i nivelurile de umplere ale ma[inii [i informeaz` [oferul \n leg`tur` cu datele de performan]` actuale. |n al treilea rând, Amatron+ ofer` un management al comenzilor simplu de folosit. Acest confort ridicat reduce munca [oferului [i serve[te astfel, \n egal` m`sur`, la cre[terea performan]ei.

La sistemul Xpress de m`run]ire [i depunere a boabelor, m`run]irea nu mai are loc separat pentru fiecare rând, ci printr-un sistem pneumatic, precum [i printr-una sau dou` tobe de m`run]ire centrale. |n continuare, la m`run]ire, boabele de s`mân]` sunt sparte prin furtunuri cu depunere cu spa]iu separat, a[a-numitul sistem de prindere Xpress cu formator brazd` [i role de prindere.

Formatorul de brazde trage de-a lungul urmei celor dou` discuri de t`iere antelucr`toare o brazd` cu sec]iune \n unghi drept. Rola de prindere urm`toare \ncheie jos [i la pere]ii laterali pozitiv cu aceast` brazd`. Urm`toarea rol` de prindere \nchide jos [i pozitiv pere]ii laterali cu aceast` brazd`. De aceea, boabele nu pot s` ruleze [i la condi]ii de sol dezavantajoase, ci vor fi prinse [i presate de c`tre rola de prindere din spatele formatorului brazdei. Acela[i lucru este valabil [i la viteze mari de lucru, când se asigur` o calitate optim` a depunerii.

Faptul c` aceasta nu este doar teorie, o dovedesc, pe de o parte, experien]ele din practic`, pe de alt` parte, \ncerc`ri

Noul EDX 6000-2C

www.agrimedia.ro

Confort de deservire suplimentar exacte de depunere, pe care Amazone le-a realizat pentru \ns`mân]area de porumb \n anul 2010. S-a comparat o sem`n`toare de pr`[itoare EDX cu diverse ma[ini obi[nuite. Atât la distan]a \ntre boabe pe [ir, cât [i la num`rul de locuri de referin]` rezultatele \ncerc`rilor au confirmat c` tehnologia EDX, chiar [i la viteze mari, respect` exact adâncimile de depunere [i distan]ele \ntre rânduri.

Timpi de dotare [i timpi secundari redu[i Datorit` \nc` unuia sau dou` rezervoare de s`mân]` mari, centrale, umplerea, golirea [i schimbul de s`mân]` sunt accelerate la sem`n`torile de pr`[itoare EDX. Concomitent, capacitatea mare a rezervoarelor de s`mân]` [i de \ngr`[`mânt reduce timpii de umplere ulterioar`. La EDX 9000-TC, de exemplu, capacitatea ajunge la aproximativ 25 ha.

Racle]ii nu trebuie s` fie regla]i individual la fiecare agregat de s`mân]`, cu atât mai mult, sunt ajusta]i prin tobele de m`run]ire centrale pentru mai multe rânduri. Ca op]iune, Amazone ofer`, prin Amatron+, chiar [i o deservire electric` la distan]` pentru reglarea racletului.

EDX 6000-2FC

«Speed-Seeding», \n clasa superioar` de performan]` Prin l`rgirea programului sem`n`torii de pr`[itoare EDX cu trei ma[ini purtate, Amazone ofer` acum ma[inile potrivite pentru toate cerin]ele func]ionale. Datorit` vitezelor mari de lucru, a timpilor redu[i de dotare [i secundari, precum [i confortului de deservire m`rit se ob]in productivit`]i care, \n esen]`, sunt mai mari decât la sem`n`torile de pr`[itoare conven]ionale.

Aceste cre[teri de perfoman]`, Amazone le rezum` sub no]iunea de „Speed-Seeding“ [i situeaz` programul EDX \ntr-o clas` de performan]` nou`, superioar`. Ma[inile sunt mai rapide [i mai avantajoase din punct de vedere al costurilor [i adecvate cerin]ei Amazone: „Mai mult` performan]`, cu un consum redus!“.

EDX S06 Noiembrie 2010 39

La sfâr[itul lunii octombrie compania Romcontract, membr` a BISO Schrattenecker a organizat o demonstra]ie \n câmp cu utilajele comercializate, pe terenurile societ`]ii Agrofam Holding din Fete[ti administrat` de domnul {tefan Poienaru.

Demonstra]ie BISO la Agrofam Fete[ti

|n deschiderea evenimentului domnul Andreas Feichtlbauer,director general BISO România, a eviden]iat faptul c` societatea pe care o coordoneaz` este un partener de încredere [i de lung` durat` al fermierului român.

“Aderarea României la UE \n anul 2007 a fost un pas \nainte pentru fermieri prin acordarea subven]iilor agricole, dar banii nu sunt problema cheie pentru cre[terea continu`, problema cheie este dorin]a pentru progres, pentru afaceri [i mai ales partenerii de \ncredere. {i pentru c` vrem s` fim partenerul fermierilor, am construit \nlocalitatea Drajna, un centru tehnic de competen]` agricol` pentru fermieri [i vom continua s` construim o re]ea puternic`, pentru c` tot mai mul]i clien]i apreciaz` puterea noastr` [i o strângere de mân`.

Strângerea de mân` este prima misiune \n afaceri.”

Domnul Marcel Vigheci, directorul de vânz`ri a precizat ca strategie de viitor: “vrem s` cre[tem num`rul filialelor \n teritoriu \ncepând cu zona Craiova, Ro[iori, Drajna, Buz`u, Arge[, Constan]a, Tulcea 40 Noiembrie 2010

[i Roman. Aceste filiale am dori s` le finaliz`m pân` la sfâr[itul anului 2011.”

Pentru numero[ii fermieri prezen]i la evenimentul de la Agrofam Fete[ti au fost prezentate o serie de ma[ini [i utilaje agricole pe care Romcontract le ofer` pe pia]a din ]ara noastr`. Prezent`rile au fost f`cute de domnul R`zvan Petcu, directorul de marketing al companiei, care a \nceput turul ma[inilor [i utilajelor cu tractorul New Holland T6070 de 140 cai putere, dotat cu tiran]i frontali, cu priz` de putere pe fa]` [i transmisie Powershift. Urm`torul produs prezentat a fost o sem`n`toare de plante pr`[itoare Great Plains Yield-Pro, aceasta este o sem`n`toare tip gemeni direct \n miri[te, cu o productivitate crescut`, \n jur de 140 de hectare pe zi, distribu]ia semin]elor se face pneumatic, fertilizarea se face cu \ngr`[`mânt lichid, distan]a dintre rândurile duble este de 20 de cm, iar distan]a \ntre celelalte rânduri de 70 de cm.

Din gama de tractoare de mare putere primul prezentat a fost New Holland T8050 cel mai mare din gama T8000, acesta dezvolt` 325 cai putere [i dispune de transmisie Ultra-Command, 18 cu 4 viteze, maxim 40 de km/or`. |n modul automat de lucru treapta de vitez` se schimb` automat atunci când tura]ia motorului ajunge la o anumit` valoare. |n spatele acestui tractor a fost prezentat un plug de tip BISO cu 7 trupi]e , roat` de adâncime [i transport [i cadru dublu.

New Holland T6010 este cel mai mic tractor din gama T6000, dezvolt` 101 cai putere este ideal pentru fermele cu suprafe]e cuprinse \ntre 150 [i 200 de

hectare, este un tractor cu transmisie mecanic` sincronizat`, 24 cu 24 viteze.

Tractorul T6010 a avut pentru lucru o remorc` cu 3 axe produs` BISO, dou` din cele 3 axe sunt axe de viraj. Remorca este echipat` cu un melc de desc`rcare, are o capacitate cuprins` \ntre 25 [i 35 mc.

Este singurul tip de remorc` agricol` care are cilindrul de ridicare \n fa]`, remorca dispune de o instala]ie hidraulic` proprie ac]ionat` prin priza de putere astfel nu mai este folosit` hidraulica tractorului.

Un alt utilaj prezentat a fost un combinator ce are 7 opera]ii de prag`tire a solului.

Adâncimea de lucru este \ntre 3 [i 15 cm, iar viteza de lucru \ntre 8-12 km/or`.

Combinatorul se poate folosi dup` primul

plug sau disc, astfel \ncât la sfâr[itul opera]iunilor terenul va fi nivelat [i f`r` bolovani. Cele 6 l`]imi de lucru solicit` tractoare cu puteri cuprinse \ntre 90 [i peste 400 cai putere astfel: combinatorul

www.agrimedia.ro

de 3 metri necesit` o putere de 90 CP, cel de 4 metri poate fi utilizat cu tractoare de 120-125 cai putere, cel de 6 metri necesit` 185 de cai putere, cel de 8 metri -250 de cai putere, cel de 9 metri - 300 de cai putere, iar celui mai mare de 12 metri \i sunt necesari peste 400 de cai putere.

A impresionat prin dimensiunile [i performa]ele sale ma[ina de erbicidat autopropulsat` Miller Nitro 4365, dotat` cu un motor Cummins de 8,9 litri ce dezvolt` 365 cai putere. Ma[ina dispune de un bazin de 6000 de litri, ramp` de 36 metri, transmisieTorq-Trac hidrostatic` independent` pe fiecare roat`, viteza maxim` de deplasare este de 60 km \n starea de transport. |n`l]imea la sol [i ecartamentul \ntre ro]i sunt reglabile.

Productivitatea este de 700-800 hectare pe zi \n condi]ii optime - a ad`ugat dl.

V`leanu Traicu Laurian, director general la Agrofam.

Cel mai puternic tractor prezentat a fost New Holland T9030 cu o putere nominal` de 385 cai putere la 2200 de rota]ii pe minut [i o putere maxim` de 418 de cai putere la 2000 de rota]ii pe minut. T9030 are o aderen]` foarte bun` mai ales când se pun ro]i duble.

Tractorul T9030 dezvolta suficient` putere pentru a lucra cu grapa cu discuri grea BISO Field Boss de 7 metri. BISO Field Boss este o grap` de tip tandem tractat`, cu diametrul discurilor de 720 mm care necesit` o putere de 330-370 CP, poate fi folosit` direct \n miri[te la o adâncime de 25-27 cm \n func]ie de puterea tractorului.

Grosimea discurilor este de 8 mm. Este echipat` cu t`v`lugi pe spate, iar toate comenzile de pe disc sunt hidraulice. Sunt disponibile cu l`]imi de lucru pornind de la 5 la 12 metri.

Toate combinele New Holland prezentate

www.agrimedia.ro

au fost echipate cu headere BISO. Cea mai mic` combin` de la demostra]ie a fost TC5050 de 180 cai putere, cu un bunc`r de 5000 de litri [i o productivitate de 18-20 de hectare pe zi.

A doua combin` supus` aten]iei fermierilor New Holland CX880 dezvolt` 360 cai putere, este echipat` cu un header BISO VX 750 de 7,5 metri cu reglaj automat \n plan orizontal [i control al \n`l]imii de t`iere. Headerul are o platform` de cu]ite mobil`, acestea sunt ac]ionate hidraulic [i au o curs` de reglare de pân` la 70 cm.

BISO VX 750 are cu]ite verticale speciale pentru rapi]` pe stânga [i dreapta, este un header f`cut pentru p`ioase, adaptabil la orice condi]ii, se poate folosi [i \n cultura culcat` de vânt. Are un melc de inox foarte rezistent. Rezultatele testelor f`cute, chiar \n România, au ar`tat o productivitate mai mare cu 20 -25%, acest spor de produc]ie s-a realizat prin mic[orarea pierderilor.

Amortizarea cheltuielilor cu acest heder se face numai din recolta de rapi]` din prima campanie.

Alte dou` combine ce au putut fi studiate de fermieri au fost New Holland CX 8080 [i CR9080. Combinei NH CX 8080 i-a fost ata[at un header de floarea soarelui de 12 rânduri, BISO Sunpower 12-70, are cu o productivitate foarte bun` [i pierderi foarte mici, combina are un motor ce dezvolt` 360 cai putere.

Combina NH CR 9080 cu motor de 489 cai putere a fost echipat` cu header BISO Cornpower destinat culturii de porumb, dar acest header poate fi folosit [i pentru floarea soarelui. Combina dispune de dou` rotoare axiale, cu un diametru de 559 mm [i cu o lungime de 2638 mm. Capacitatea bunc`rului este de 10500 litri [i poate fi desc`rcat cu o vitez` de 110 litri/sec.

O noutate \n portofoliul de produse a fost combina de recoltat porumb siloz[i furaje New Holland FR 9040, motorul cu care este echipat` aceast` combin` dezvolt` o putere nominal` de 403 cai putere [i o putere maxim` de 424 cai putere. Este o

ma[in` care poate fi folosit` cu mai multe tipuri de hedere.

La lucru fermierii au mai putut vedea sem`n`toarea de plante pr`[itoare cu fertilizare Great Plains NTA 3510 cu o l`]ime de lucru de 10,4 m., 54 de rânduri [i dou` bunc`re de 2500 litri ce pot fi folosite [i pentru fertilizare [i pentru semin]e.

Sem`n`toarea Great Plains NTA 3510 are un senzor pe fiecare furtun pentru a verifica \n permanen]` fluxul de semin]e.

Distribu]ia se face pneumatic pe fiecare tub, \nc`rcarea este hidraulic` prin melcul de alimentare, dispune de greut`]i pentru stabilirea exact` a adâncimii de sem`nat. |n fa]a discurilor de sem`nat sunt discuri de t`iere a solului, ele lucreaz` numai pe rând, nu [i \n lateral. Când discurile intr` \n sol, acestea intr` perpendicular, iar când ies, ies paralel preg`tind terenul pentru sem`nat. Discurile de sem`nat sunt dispuse \ntotdeauna unul mai \n fa]` decât cel`lalt. |ntre cele dou` discuri de \ns`mân]at exist` o patin` de urm`rire a semin]ei, \n a[a fel \ncât aceasta s` cad` exact \n mijloc. |n teren nepreg`tit, direct \n miri[te, discurile au o presiune de pân` la 250 kg pe cm p`trat, greutatea normal` este de 180 kg pe cm p`trat. Pentru lucrul cu aceast` sem`n`toare este nevoie de tractoare cu puteri de 400 cai putere.

Sem`n`toarea Great Plains NTA 3510 poate p`rea scump` \n compara]ie cu alte sem`n`tori, dar pe suprafe]e mari datorit` productivit`]ii foarte bune, de pân` la 140 de hectare pe zi se poate dovedi a fi o investi]ie \n]eleapt`.

Noiembrie 2010 41

Supravegherea iern`rii familiilor de albine are drept scop depistarea \n timp util a situa]iilor critice care pot s` survin` \n via]a albinelor, \ntr-un sezon când ele nu-[i pot restabili singure starea de normalitate [i este imperios necesar` interven]ia apicultorului.

Supravegherea iern`rii familiilor de albine |n timpul iernii, când temperaturile exterioare sunt sc`zute, deschiderea stupului timp de 2-3 minute, pentru o cercetare sumar`, poate face dificil` refacerea temperaturii adecvate \n interiorul ghemului [i contribuie la r`cirea m`tcii, care devine inapt` pentru reproducere. |n acest timp, la temperatur`

42 Noiembrie 2010

sc`zut`, albinele pot c`dea din ghem pe fundul stupilor, unde amor]esc de frig [i mor. Pentru a evita aceste pierderi, supravegherea iern`rii familiilor de albine se rezum` la ascultarea activit`]ii din stup (control auditiv), la examinarea resturilor de pe fundul stupului (control vizual) [i la cur`]irea z`pezii sau a ghe]ii de la urdini[.

Controlul auditiv se face cu ajutorul unui furtun lung de un metru [i cu diametrul interior de 1 cm. Ascultarea se efectueaz` ori de câte ori semnele de pe scândura de zbor sau de la urdini[ ne aten]ioneaz` de existen]a unei abateri de la normal. Unul dintre capertele furtunului este ]inut \n dreptul urechii, iar cel`lalt este introdus prin urdini[ pân` sub ghem, pân` percepem zumzetul din interiorul stupului.

Ascultarea se face \n mod obligatoriu din dou` \n dou` s`pt`mâni, \n lunile noiembrie [i decembrie, [i s`pt`mânal, \n lunile ianuarie, februarie [i martie. |n urma controlului auditiv, putem constata urm`toarele situa]ii: -u n zumzet moderat [i uniform indic` o iernare normal`;

- zumzetul se intensific`, dar este tot uniform, când frigul este mai p`trunz`tor; la o b`taie scurt` [i u[oar` \n peretele stupului zumzetul se intensific` puternic [i revine la normal \n 2-3 secunde; - un zumzet foarte slab, \nso]it de un fo[net de frunze, indic` o stare de fl`mânzire a albinelor; - un zumzet puternic, plâng`tor, continuu, cu sc`deri [i intensific`ri alternânde, sugereaz` c` familia este orfan`; - un zumzet puternic, f`r` intensific`ri sau sc`deri, ar`tând o agita]ie permanent`, denot` \mboln`virea familiei de albine; - absen]a oric`rui zumzet, chiar dup` b`t`i repetate \n pere]ii stupului, este urmare a mor]ii albinelor sau a amor]irii lor, fapt ce solicit` interven]ia imediat`; - dac` temperatura exterioar` nu este prea sc`zut` [i \n stup se aude totu[i un zumzet puternic, semn al nelini[tii albinelor, \nseamn` ca umiditatea este prea mare din cauza ventila]iei insuficiente.

Controlul vizual se efectueaz` cu ocazia cur`]irii fundului stupului, când, \n urma

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

- dac` pe foaia de control \ntâlnim un strat gros, de 2-3 mm, de albine moarte, care blocheaz` urdini[ul, familia a intrat \n iarn` cu multe albine b`trâne. |n situa]ia \n care dup` cur`]irea fundului stupului mai g`sim la urdini[ din nou câteva albine moarte, ne putem da seama c` familia de albine este puternic` [i \[i cur`]` singur` stupul. |n acela[i timp, existen]a de puiet g`sit mort la urdini[ ne sugereaz` faptul c` matca a \nceput ouatul..

Dac` la temperaturi ale mediului ambiant de sub 9 grade Celsius observ`m sporadnic zburând albine de la unii stupi, iar pe scândura de zbor remarc`m pete ruginii, \nseamn` c` albinele au diaree provocat` de: neasigurarea lini[tii necesare iern`rii, excesul de umiditate, miere de man` [i nosemoz`.

Controlul pe timpul iernii trebuie f`cut cu mult` aten]ie, deranjând cât mai pu]in lini[tea familiei de albine. Deranjarea repetat`, uneori f`r` rost, duce familia de albine la un consum ridicat de hran`, supra\nc`rcând intestinul gros cu resturi nedigerate [i provocând apari]ia diareii.

Pentru a nu produce zgomot, scândura de zbor [i urdini[ul se cur`]` de ghea]` [i de

z`pad` cu ajutorul unui metal \nc`lzit.

Dac` z`pada depus` la urdini[ este afânat`, ea nu va fi \ndep`rtat`, deoarece permite accesul aerului \n stupi [i constitue, \n acela[i timp, un bun strat protector.

Noiembrie 2010 43

Victor V~T~MANU

tragerii afar` a foii de control, dup` resturile existente, putem aprecia starea familiei de albine. |n urma controlului vizual, putem \ntâlni diverse situa]ii: - dac` pe foaia de control exist` pu]ine albine moarte [i mult rumegu[ de cear` dispus sub form` de linii paralele, \nseamn` c` familia este puternic` [i ierneaz` bine; - dac` pe foaia de control se g`sesc, al`turi de albinele moarte, cristale de miere \nseamn` c` ventila]ia este puternic` [i mierea s-a cristalizat \n faguri; - dac` pe foaia de control g`sim albine f`r` cap, buc`]i de picioare, buc`]i de fagure, excremenete de soareci [i un miros specific de soareci ne putem da seam` c` \n stup au p`truns [oarecii; - dac` albinele moarte au abdomenul umflat, iar pe foaia de control [i pe corpul albinelor moarte se observ` pete de culoare ruginie albinele sufer` de nosemoz` sau de diaree; - dac` albinele moarte sunt \n num`r mare, au abdomenul supt [i alungit, limba scoas` [i exist` pu]in rumegu[ de cear`, familia a dispus de provizii insuficiente;

Sere de la Agromec {tef`ne[ti [i AZROM

Compania Agromec {tef`ne[ti SA desf`[oar` o activitate intens` în sectorul agricol de mai mul]i ani.

De aceea, suntem con[tien]i de importan]a de a acorda cele mai bune servicii clien]ilor no[tri, pentru care punem la dispozi]ie o larg` varietate de produse.

44 Noiembrie 2010

Amplasat` lâng` linia de Centur` a Capitalei, pe {oseaua {tef`ne[ti nr. 11, în imediata vecin`tate a DN2 Bucure[tiUrziceni, acumulând o experien]` din ce în ce mai bogat`, Agromec {tef`ne[ti [i-a dezvoltat [i diversificat necontenit activitatea, care cu timpul a c`p`tat un caracter preponderent comercial.

Baza activit`]ii a constituit-o comer]ul cu tractoare, combine, remorci [i ma[ini agricole, precum [i piese de schimb aferente acestora, societatea noastr` reprezentând în partea de sud a României marea majoritate a produc`torilor de astfel de utilaje din ]ar`.

SC Agromec {tef`ne[ti SA este o companie cu capital privat, ce are ca principal obiect de activitate servicii specializate pentru fermieri, activând pe aceast` pia]` de aproximativ 15 ani, având ca arie de activitate zona de sud a României.

Obiectele de activitate pot fi structurate astfel: 1. Comer]ul cu tractoare (Same, Deutz - FAHR, Lamborghini), combine (Deutz - FAHR [i Fendt), utilaje [i ma[ini agricole (Maschio, Gaspardo, Vogel & Noot, Horsch, Knoche, Sigma4, Gallignani, OMA, Pronar, SIP Slovenia, Lemken, Himel, BCS, Casorzo, Barbieri,

Solo, Mecanica Ceahl`u, MAT Craiova, Tehnofavorit Bontida etc.). Acest sector de activitate asigur` un departament de vânz`ri în care activeaz` patru ingineri specializa]i, un departament de service cu doi ingineri [i [ase mecanici. Zona de prezentare permanent`: 20.000 mp.

2. Vânz`ri de piese de schimb prin magazinul cu o suprafa]` de aproximativ 1.000 mp.

3. Atelier specializat în repararea RK de tractoare, remorci, buldoexcavatoare [i orice alt tip de motor Diesel.

În cadrul centrului de repara]ii RK se pot efectua repara]ii pentru orice tip de tractor, indiferent de brandul acestuia. În domeniul comer]ului cu tractoare [i utilaje agricole, compania noastr` este de 5 ani lider în vânz`ri pentru to]i marii produc`tori autohtoni. În prezent, avem distribuitori în toate jude]ele din zona de sud a României: Dâmbovi]a, Prahova, C`l`ra[i, Ialomi]a, Buz`u, Giurgiu, Teleorman, Arge[. În acest context, pentru a diversifica oferta noastr`, ne-am hot`rât s` încheiem un

www.agrimedia.ro

parteneriat strategic cu un furnizor de sere din Israel, dorind s` g`sim o companie cu o reputa]ie la fel de bun` ca a noastr` [i cu ani de experien]` în sectorul agricol.

Totodat`, am c`utat o companie care s` fie con[tient` de importan]a de a veni în întâmpinarea nevoilor clien]ilor no[tri. În urma unor cercet`ri de pia]` am`nun]ite, am luat decizia de a colabora cu compania AZROM, fiind printre pu]inele firme israeliene cu o vast` experien]` în proiectarea serelor. AZROM este de altfel cea mai mare companie din Israel specializat` în proiectarea, produc]ia [i furnizarea de sere. Totodat`, se num`r` printre principalele companii la nivel mondial în construc]ia de proiecte de sere la cheie.

Compania AZROM a fost înfiin]at` în 1975 [i, pentru mai mult de 30 de ani, [i-a dedicat activitatea dezvolt`rii unor

noi modele de sere. Îmbun`t`]irea [i perfec]ionarea modelelor brevetate de AZROM se realizeaz` periodic, iar în prezent compania preg`te[te lansarea unei noi linii de produse.

AZROM [i-a dezvoltat la nivel mondial o re]ea de agen]i [i reprezentan]i, precum [i tehnicieni specializa]i în construirea serelor [i personal autorizat pentru lucr`ri de între]inere a proiectelor realizate de companie.

Toate aspectele enun]ate mai sus au contribuit, de-a lungul anilor, la dezvoltarea unor cuno[tin]e vaste în

www.agrimedia.ro

proiectarea [i construirea de sere din punct de vedere al eficien]ei [i eficacit`]ii.

AZROM are capacitatea de a organiza amplasamente de produc]ie în diferite locuri din lume, pentru a se localiza cât mai aproape de clientul final.

Structura serei reprezint` platforma pe care sunt montate sistemele suplimentare. Îmbinarea corect` a acestor elemente creeaz` climatul propice de cre[tere, necesar fiec`rui tip de cultur`.

AZROM se poate mândri cu finalizarea unor proiecte în mai mult de 50 de ]`ri din lume, în regiuni precum estul Australiei, America Central`, numeroase ]`ri din Asia, Europa [i Africa. Ideea principal` care se poate desprinde de aici este c` AZROM de]ine cuno[tin]e pentru construirea serelor în condi]ii climatice diferite, de

la tropical [i foarte cald, precum clima din Africa, pân` la cel foarte rece din Europa.

Experien]a companiei permite echipei de ingineri atât s` adapteze, cât [i s` selecteze echipamentele adecvate pentru crearea condi]iilor climatice optime, necesare fiec`rei culturi.

Echipa de agronomi [i fermieri cu care colaboreaz` este specializat` în cre[terea în ser` a legumelor [i florilor. Agronomii ofer` sfaturi profesionale chiar la ferma

clientului sau prin suport electronic. Este foarte important ca ace[tia s` cunoasc` condi]iile climatice ale ]`rii în care se vor deplasa, în vederea adapt`rii sistemelor din ser` la condi]iile specifice.

Nu în ultimul rând, AZROM este con[tient` de poten]ialul pie]ei din România [i de capacitatea acesteia de a se dezvolta, ]inând cont de faptul c` face parte din

pia]a european` [i beneficiaz` de fondurile pentru dezvoltare oferite prin programe europene. În ultimii doi ani, echipa AZROM s-a deplasat periodic în România pentru a studia condi]iile climatice locale. În cursul acestor vizite, reprezentan]ii companiei au intrat în contact [i cu speciali[ti autohtoni [i chiar fermieri pentru a se sf`tui în preg`tirea funda]iilor pentru construirea de sere în diferite zone ale ]`rii. Aceste vizite profesionale au avut ca scop [i cunoa[terea nevoilor fermierilor. În acest context, compania are siguran]a c` modelul de ser` ales pentru România împreun` cu echipamentele [i sistemele suplimentare sunt cele mai potrivite pentru condi]iile din ]ara noastr`.

La aproape un an de la începutul colabor`rii noastre, Agromec {tef`ne[ti SA are convingerea c` AZROM este o companie foarte serioas`, iar \ mpreun` vom dezvolta proiecte de succes, asigurând furnizarea rapid` a serei, construirea ei, asisten]a tehnic` postvânzare [i suportul agronomic al exper]ilor israelieni. Împreun`, cele dou` companii, Agromec {tef`ne[ti SA [i AZROM au capacitatea de a furniza [i finaliza proiecte de ser` în România într-un mod cât mai eficient [i rapid. În acest context, ]inând cont de faptul c` proiectul dumneavoastr` a fost declarat eligibil pentru finan]are [i sunte]i în c`utarea unui partener de încredere, societatea noastr` î[i propune s` v` ofere cele mai bune sisteme [i tehnologii necesare serei, care s` întâlneasc` a[tept`rile cele mai înalte ale dumneavoastr` [i care împreun` s` lucreze în cel mai eficient mod pentru ca s` v` pute]i maximiza produc]ia, astfel încât s` v` recupera]i investi]ia f`cut`.

Noiembrie 2010 45

Agenda legumicultorului - cultura de hrean Hreanul este o plant` legumicol`

Victor V`t`manu

Luna noiembrie (Brumar) - luna \n care prezen]a brumelor de toamn` este evident`, fapt care oblig` legumicultorul s`-[i strâng` ultimele recolte de r`d`cinoase [i v`rzoase. |n aceast` lun` \nc` se pot \nfiin]a culturi de legume perene. Se fertilizeaz` cu \ngr`[`minte organice [i se execut` ar`turile de toamn` pe \ntreaga suprafa]` destinat` gr`dinii de legume. |n acest sens, exemplific`m extinderea culturii de hrean.

46 Noiembrie 2010

peren`, apreciat` pentru valoarea culinar` [i terapeutic`, fiind cultivat pe suprafe]e relative mici.

Extinderea \n cultur` este condi]ionat` de existen]a materialului de plantat \n cantit`]i suficiente pentru suprafe]ele aferente acestei culturi.

Reu[ita culturii de hrean este asigurat` de respectarea urm`toarelor verigi tehnologice: • bune premerg`toare pentru hrean sunt culturile de maz`re [i fasole, tomate, ardei [i vinete, dovlecei, castrave]i [i pepeni; • terenul se preg`te[te prin efectuarea unei ar`turi adânci de desfundare, la 40-60 cm, apoi se m`run]e[te [i se modeleaz` \n straturi cu l`]imea la coronament de 94 cm [i se marcheaz` dou` rânduri pe strat; • se preg`te[te materialul de plantat, care poate s` fie produs din r`d`cinile principale sau secundare, având urm`toarele dimensiuni: lungime - 5-20 cm [i diametru \ntre 0,5 [i 2 cm, respectiv r`d`cini care nu se pot valorifica pe pia]`; • pentru plantare se pot folosi [i buta[i

ob]inu]i din sec]ionarea r`d`cinilor pe direc]ie transversal`. |nfr`]irea rozetelor astfel ob]inute se realizeaz` \n ser` sau solar, \ntr-un strat de mrani]`, p`mânt de ]elin` [i nisip; • cantitatea de material destinat plant`rii unei suprafe]e de 1 ar este de 4 kilograme de buta[i cu lungime de 5 cm sau de 15 kilograme de buta[i cu lungime de 10 cm; • plantarea se face manual, folosind un plantator confec]ionat din lemn (ex. coad` de lopat`), care se \nfige \nclinat \n sol, la un unghi de 30 de grade, la adâncimea de 20-30 cm; • desimea culturii este de 710 plante/ar (7,1 plante/mp), când se planteaz` dou` rânduri pe strat la 70 cm [i la 30 cm \ntre plante pe rând; • \n prim`var`, cultura se poate erbicida preemergent (\nainte de r`s`rire se execut` lucrarea de erbicidat cu produse indicate de speciali[tii laboratorului fitosanitar jude]ean), se pr`[e[te, se fertilizeaz` [i se irig` (acolo unde este cazul - rezerva de ap` din sol este insuficient`); • ob]inerea unor r`d`cini de calitate (peste 30 cm lungime [i diametru mai mare de 2 cm) este condi]ionat` de executarea lucr`rii de copcit (\nl`turarea r`d`cinilor secundare); • produc]iile care se pot realiza difer` de la un an la altul, \n func]ie de vârsta culturii [i modul de \ntre]inere a acesteia, ajungând de la 10 pân` la 30 de tone la hectar.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2010 47

Viticultorii au \nregistrat cheltuieli de produc]ie mai mari \n 2010 Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Na]ional al Viei [i Vinului (PNVV)

Cu ocazia unui eveniment desf`[urat pe subiectul vitivinicol, l-am intervievat pe dl Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Na]ional al Viei [i Vinului (PNVV).

Care este produc]ia na]ional` de vin realizat` \n acest an?

De regul`, \n România, produc]ia medie anual` este de 5,5 milioane de hectolitri. |n 2005, a fost realizat` o produc]ie de vin de doar 2,5 milioane hl, din cauza vremii nefavorabile. Dup` cum \mi amintesc, \n acel an am avut probleme cu seceta.

De asemenea, anul 2010 fost unul cu probleme din cauza atacului puternic de boli, precum man` [i f`inare, dar [i a

condi]iilor climatice nefavorabile, respectiv \nghe] [i secet` excesiv` pe perioade scurte de timp.

Estimarea f`cut` de noi, de PNVV, privind produc]ia de vin din acest an a fost realizat` la mijlocul lunii septembrie, iar de atunci, din p`cate, au c`zut multe ploi, care au \mpiedicat ulterior dezvoltarea strugurilor. Drept urmare, de la estimarea ini]ial`, care ar`ta o cantitate de 5,5 milioane hl, s-ar putea ca produc]ia de vin s` fie mai mic`. La ora actual`, nu putem spune cu certitudine care este produc]ia de vin realizat` \n acest an.

Ce a]i putea spune totu[i despre calitatea strugurilor [i, implicit, a vinurilor?

Calitatea este bun` acolo unde produc`torii au aplicat tratamentele necesare. F`r` aceste tratamente, bine\n]eles c` planta]ia de vie sufer`, iar strugurele nu mai poate produce un vin de calitate.

Dar majoritatea produc`torilor care sunt prezen]i pe pia]`, care

48 Noiembrie 2010

produc struguri \n vederea ob]inerii de vin au aplicat tratamente [i au o produc]ie bun` din punct de vedere calitativ.

Anul 2010 nu este unul spectaculos, cum au fost anii 2000 sau 2008, dar calitatea vinurilor este satisf`c`toare.

Ne pute]i spune ce impact au avut factorii climatici nefavorabili din acest an asupra activit`]ii vitivinicole? |n primul rând, au ridicat costul de produc]ie, din cauza m`ririi schemei de tratamente aplicate. Cine nu a efectuat tratamentele la timp [i preventiv a ob]inut, \ntr-adev`r, o produc]ie diminuat` cu 10 pân` la 50%. Sunt anumite regiuni din ]ar`, mici ca suprafa]`, unde produc]ia a fost mai mic` chiar [i cu 60% fa]` de anul precedent. |n principiu, când facem o estimare nu ar trebui s` ne raport`m la anul 2009, pentru c` a fost un an foarte bun, atât sub aspect cantitativ, cât [i calitativ. Statistica arat` c` anul trecut am avut o produc]ie de 6,3 milioane hl.

Media tratamentelor aplicate la unitatea de suprafa]` este 7, dar anul acesta au fost situa]ii când s-au aplicat chiar [i 12 tratamente. Prin tratamentele efectuate, cheltuielile de produc]ie au \nregistrat o cre[tere de 30 pân` la 50%.

www.agrimedia.ro

Ce ne pute]i spune despre structura soiurilor?

mustului de struguri concentrat [i/sau concentrat rectificat, realizarea de investi]ii, promovarea vinurilor pe pie]ele ]`rilor ter]e [i asigurarea recoltei.

Anual, prin acest program sunt plantate circa 3.500-4.000 de hectare, iar beneficiarii nu sunt doar produc`torii mari, ci [i aceia cu 5-10 ha, chiar 100-200 ha, care vor s` p`trund` pe pia]a vinului.

Structura soiurilor este urm`toarea: 65% din suprafa]` este ocupat` cu soiuri din care se ob]in vinuri albe [i 35% cu struguri ro[ii. |n ultima perioad`, prin programul de reconversie-restructurare [i acolo unde pedoclimatul permite se pune accent pe cultivarea soiurilor din care se ob]in vinuri ro[ii.

Ce ne pute]i spune despre originea vinurilor de pe pia]a româneasc`?

Care este suma anual` alocat` prin programul de reconversie [i restructurare?

Ini]ial, când am purtat discu]ii cu Comisia European` pe reforma viei [i vinurilor, suma destinat` României era de 21 de milioane de euro. |n urma negocierilor, sus]inute de PNVV, de dl Dacian Ciolo[, care la acel moment era ministrul Agriculturii, asocia]ii din domeniu, ONG-uri [i prin lobby-ul f`cut am ob]inut suma de 42,1 de milioane euro/anual, pân` \n 2013. Vreau s` v` spun c` anual

aceast` sum` se cheltuie[te, depunându-se chiar un num`r de cereri care dep`[esc ca sum` plafonul alocat ]`rii noastre.

Din cele 42 de milioane de euro, aproximativ 35-38 de milioane sunt direc]ionate spre reconversia [i restructurarea podgoriilor, iar restul este distribuit pe alte m`suri: utilizarea

|n afara vinurilor autohtone, \n România se aduce vin v`rsat, care este \mbuteliat aici [i are ca surs` dou` ]`ri mari produc`toare de vin - Spania [i Italia. Dac` vorbim de vinul \mbuteliat, exist` o palet` foarte larg` din toate ]`rile, chiar [i din Chile, Australia, Africa de Sud [i, \ntr-adev`r, avem un accent pe vinurile italiene [i spaniole. Se import` din toat` lumea, dar provenien]a vinurilor din afara Uniunii Europene este de sub 5%.

Cunoscut` ca firm` care ofer` servicii complete \n domeniul viticol [i pomicol, Paolo Consult a s`rb`torit la sfâr[itul lunii octombrie, \ntr-un cadru distins, la Hotel Marriott din Bucure[ti, cei patru ani de activitate desf`[urat` pe pia]a din România.

Echipa, invita]ii apropia]i, partenerii [i câ]iva reprezentan]i din presa de specialitate s-au strâns laolalt`, ca \ntr-o mare familie, s` celebreze acest eveniment.

Firma Paolo Consult a derulat \nc` de la \nceput, mai exact din anul 2006, contracte importante, colaborând cu InterAgro [i Cerealcom Dolj, iar pe parcurs a reu[it s` câ[tige \ncrederea celorlal]i actori de pe pia]` prin calitatea ridicat` a serviciilor prestate, ajungând astfel ca \n prezent s` colaboreze cu to]i produc`torii importan]i

www.agrimedia.ro

de vinuri. Chiar \n ziua \n care s-au s`rb`torit cei patru ani de activitate, echipa tehnic` nu a putut r`mâne pân` la sfâr[it pentru c` trebuia s` ajung` la o lucrare, al c`rei beneficiar este compania Cotnari.

Paolo Lucaccioni, directorul general al firmei Paolo Consult, ne-a vorbit cu aceast` ocazie despre oportunitatea pe care o ofer` fondurile europene pentru dezvoltarea domeniului vitivinicol, precizând faptul c` tocmai aceste surse financiare fac ca mediul de afaceri \n acest domeniu s` fie atractiv. „Ne-a interesat s` investim \n România, \n primul rând datorit` fondurilor europene alocate acestui sector. Anual, pe partea de reconversie-restructurare se distribuie o suma important`, care este consumat` \n totalitate. De asemenea, \ntocmirea dosarului pentru accesarea acestor fonduri europene este foarte simpl`, iar banii, spre deosebire de cei care vin prin FEADR, ajung repede la beneficiar, chiar [i \n 40 de zile”, a afirmat dl Lucaccioni. |n cadrul evenimentului, directorul general al firmei a prezentat echipa sa [i i-a mul]umit pentru sprijinul acordat \n to]i ace[ti ani, dar le-a mul]umit [i partenerilor care i-au fost al`turi, respectiv firmelor Valente, AZ Inox SRL, Galaxia Energy [i

Naandanjain, specializat` \n producerea [i furnizarea de sisteme de irigare.

Despre omul Lucaccioni am aflat c` din toat` activitatea pe care dânsul o desf`[oar`, partea practic`, cea din câmp, \i este mai aproape de suflet [i, de fiecare dat` când ajunge pe teren, este imposibil s` nu se implice [i s` nu conduc` un tractor. Acest lucru este lesne de \n]eles, având \n vedere c` dl Lucaccioni provine dintr-o familie cu tradi]ie \n domeniul viticol, de]inând circa 50 de hectare de vie \n regiunea Umbria (Italia).

Un produs remarcabil cu care firma Paolo Consult s-a prezentat pe pia]a horticol` este „Planta]ia la cheie”, care presupune realizarea tuturor opera]iilor necesare \nfiin]`rii unei planta]ii viticole sau pomicole, incluzând preg`tirea terenului, furnizarea [i plantarea de material s`ditor, precum [i implantarea sistemului de sus]inere, \n func]ie de op]iunea clientului.

Pe pia]a România, Paolo Consult s-a remarcat prin calitatea lucr`rilor [i serviciilor furnizate \n domeniul viticol [i pomicol, iar prin acest lucru \n]elegem c` nu \ntâmpl`tor motto-ul firmei este „Calitatea deschide drumul spre succes.

Noi deschidem drumul spre calitate. |mpreun` spre excelen]`!”.

Noiembrie 2010 49

AnaV~T~MANU MUST~}EA Victor

Paolo Consult, de patru ani \n România

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

8.10.2010 - 29.10.2010

PIA}A GRâULUI Departamentul de Agricultur` al SUA a estimat c` doar 47% din suprafa]a cultivat` cu grâu se afl` \n condi]ii bune spre excelente, \n comparatie cu cele 64,9% cât se \nregistra \n anul anterior de pia]`. Grâul r`mâne pe o pia]` \n care schimburile sunt relativ limitate.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului depinde de evolu]ia pre]ului grâului, pe pia]a interna]ional` ap`rând \ngrijor`ri cu privire la nivelul recoltei australiene, dar [i la stadiul sem`natului din SUA. Balan]a porumbului e foarte tensionat` \n SUA, recoltatul \ncheinduse pe 92% din suprafa]`. Randamentul e foarte sc`zut \n compara]ie cu estimarea lunar` a USDA, iar nivelul produc]iei totale poate s` mai scad`, lucru ce se poate observa \n data de 9 noiembrie, o dat` cu apar]ia noului raport. Ucraina a anun]at exportul a 2 milioane de tone \n Rusia, ceea ce confirm` starea catastrofal` a produc]iei ruse[ti.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

8 oct.2010

207.9

247.3

208.5

15 oct.2010

221.7

258.7

202.7

22 oct.2010

220.5

257.5

196.3

29 oct.2010

229.3

262.9

202.7

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

8 oct.2010

264.9

295.3

167.9

15 oct.2010

258.9

290.3

161.9

22 oct.2010

246.9

293.3

161.9

29 oct.2010

263.9

296.7

170.3

PORUMB

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului a evoluat \n func]ie de cursurile \nregistrate la celelalte cereale [i \n special la cele furajere. |n ultima s`pt`mân` a lunii octombrie tranzac]iile au fost destul de modeste, exceptând poate vânz`rile la export ale Fran]ei.

50 Noiembrie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

8 oct.2010

180.5

190.5

185.3

190.3

220.3

220.3

15 oct.2010

174.3

182.5

178.5

182.5

217.3

217.3

22 oct.2010

174.3

182.5

178.5

182.5

205.7

205.7

29 oct.2010

177.3

185.3

181.5

185.3

215.3

209.7

www.agrimedia.ro

PIA}A SOIEI Semin]ele de soia au atins un nou maxim din septembrie 2008 [i pân` \n prezent, pre]ul fiind mai mare cu 12,49 USD/ton`. Cu toate c` se a[teapt` o recolt` important`, cererea dep`se[te oferta actual`. Soia profit` din plin de exporturile cu destina]ia China. Soia a profitat \n ultima s`pt`mâna a lunii octombrie de o cre[tere accentuat` a cererii.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

8 oct.2010

417.3

455.7

1087.5

15 oct.2010

435.5

471.5

1152.7

22 oct.2010

440.7

475.7

1184.5

29 oct.2010

450.9

482.5

1191.3

PIA}A RAPI}EI Situa]ia este \n continuare tensionat` pe pia]a rapi]ei. Cererea mondial` r`mâne puternic`, iar elementele de sus]inere a cre[terii pre]ului nu lipsesc. Pre]ul uleiului de palmier a crescut foarte mult \n ultima s`pt`mân` a lunii octombrie. Nevoia \n cre[tere de uleiuri vegetale a dus la cre[terea pre]ului semin]elor de rapi]` \n ultima parte a lunii octombrie.

Data

Bursa din Paris

8 oct.2010

385.7

15 oct.2010

387.5

22 oct.2010

385.9

29 oct.2010

399.3

FLOAREA -SOARELUI - semin}e

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul petrolului r`mâne la un nivel destul de ridicat, care permite sus]inerea oleaginoaselor. |n absen]a cantit`]ilor necesare de floareasoarelui [i cu un consum sus]inut, pre]ul acesteia se men]ine la un nivel ridicat pe pia]a mondial`.

www.agrimedia.ro

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

8 oct.2010

1250.3

8 oct.2010

415.7

15 oct.2010

1285.5

15 oct.2010

440.7

22 oct.2010

1305.7

22 oct.2010

450.7

29 oct.2010

1330.3

29 oct.2010

455.7

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baza urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Noiembrie 2010 51

Ordinul Ministrului Finan]elor Publice nr. 2389 din 4 octombrie

2010 pentru aprobarea Procedurii de valorificare, în regim de urgen]`, a bunurilor de consum alimentar [i a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, p`s`ri vii sau plante, în cazul aplic`rii m`surilor asigur`torii [i/sau executorii prev`zute de Ordonan]a Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur` fiscal - M.O. nr. 0684/8 octombrie 2010

Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 1063 din 16 septembrie

2010 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art.

14 alin. (1) lit. e) din Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor m`suri de reglementare a pie]ei pe filiera cerealelor [i a produselor procesate din cereale, precum [i ale art. 31 [i art. 34 alin. (1) din Ordonan]a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven]iilor - M.O. nr. 0685/11 octombrie 2010

Hot`rârea Guvernului României nr. 938 din 8 septembrie

2010 privind preluarea unei activit`]i finan]ate integral din venituri proprii de la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale la Ministerul Mediului [i P`durilor - M.O. nr. 0687/12 octombrie 2010 52 Noiembrie 2010

Rectificarea Parlamentului României nr. 171 din 15 octombrie

2010 referitoare la Legea nr. 171/2010 privind stabilirea [i sanc]ionarea contraven]iilor silvice - M.O. nr. 0692/15 octombrie 2010

Ordinul Ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 230 din 12 octombrie 2010 pentru aprobarea Procedurii de lucru privind implementarea Regulamentului (CE) nr. 485/2008 al Consiliului din 26 mai 2008 privind controalele efectuate de statele membre cu privire la opera]iunile care fac parte din sistemul de finan]are prin Fondul European de Garantare Agricol` - M.O. nr.

0695/18 octombrie 2010

Decretul Pre[edintelui Româiei nr. 957 din 12 octombrie 2010 pentru

promulgarea Legii privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului [i din administrarea Regiei Na]ionale a P`durilor - Romsilva în domeniul public al unor unit`]i administrativ-teritoriale [i în administrarea consiliilor locale ale acestora - M.O. nr.

0695/18 octombrie 2010

Ordinul Ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 232 din 20 octombrie 2010 pentru modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 631/2006 privind controlul [i certificarea calit`]ii semin]elor prin

testarea soiurilor nemodificate genetic [i care pot fi impurificate cu soiuri modificate genetic - M.O. nr. 0705/22 octombrie 2010

Ordinul Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 125 din

22 octombrie 2010 privind modificarea [i completarea Normei pentru siguran]a alimentelor care stabile[te condi]iile în care se deruleaz` opera]iunile de importexport, tranzit [i comer] intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimal` supuse supravegherii [i controlului pentru siguran]a alimentelor, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr.

145/2007 - M.O. nr. 0706/22 octombrie 2010

Ordinul Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 119 din

15 octombrie 2010 pentru completarea anexei nr. 1 la Norma sanitar` veterinar` privind notificarea intern` [i declararea oficial` a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 79/2008 - M.O. nr. 0710/25 octombrie 2010

Ordinul Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru

www.agrimedia.ro

Siguran]a Alimentelor nr. 124 din 18 octombrie 2010 pentru modificarea anexei nr. 2 la Norma sanitar` veterinar` [i pentru siguran]a alimentelor privind autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar-veterinar [i pentru siguran]a alimentelor, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 48/2010 - M.O. nr. 0713/26 octombrie 2010

Ordinul Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr.

123 din 18 octombrie 2010 pentru

modificarea anexei nr. 9 la Norma sanitar` veterinar` privind procedura de ĂŽnregistrare [i autorizare sanitar` veterinar` a unit`]ilor [i activit`]ilor din domeniul farmaceutic veterinar, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 24/2008 - M.O. nr. 0713/26 octombrie 2010

Ordinul Autorit`]ii Na]ionale Sanitar Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 122

www.agrimedia.ro

din 18 octombrie 2010 pentru modificarea anexei nr. 4 la Norma sanitar` veterinar` [i pentru siguran]a alimentelor privind procedura de Înregistrare sanitar` veterinar` [i pentru siguran]a alimentelor a activit`]ilor de ob]inere [i de vânzare direct` [i/sau cu am`nuntul a produselor alimentare de origine animal` sau nonanimal`, precum [i a activit`]ilor de produc]ie, procesare, depozitare, transport [i comercializare a produselor alimentare de origine nonanimal`, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 111/2008 - M.O. nr.

0713/26 octombrie 2010

Ordinul Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr.

121 din 18 octombrie 2010 pentru modificarea anexelor nr. 7, 8 [i 10 la Norma sanitar` veterinar` privind procedura de introducere pe pia]` [i de utilizare a reagen]ilor [i a seturilor de diagnostic de uz veterinar, aprobat`

prin Ordinul pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 81/2008 - M.O. nr. 0713/26 octombrie 2010

Ordinul Ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 241 din 28 octombrie 2010 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 480/2009 privind constituirea Comisiei pentru acordarea licen]elor de depozit pentru semin]ele de consum - M.O. nr. 0730/2 noiembrie 2010

Ordinul Ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 236 din 25 octombrie 2010 pentru aprobarea Listei gradatorilor autoriza]i - M.O. nr. 0730/2 noiembrie 2010

Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 1309 din 14 octombrie 2010 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor articolului 120 din Legea nr. 46/2008 Codul silvic - M.O. nr. 0748/9 noiembrie 2010

Noiembrie 2010 53

Sfin]ii Arhangheli

Victor V~T~MANU

Mihail [i Gavriil

Str`dania puternic` a sufletului nostru ne \ndeamn` \n via]` spre ce este bine, frumos [i adev`rat atunci când nu ne cople[esc ispitele [i p`catul. |n aceast` str`danie, vedem fiecare dintre noi dorul sufletului nostru spre izb`vire, spre mântuire. Pentru preg`tirea noastr` spre mântuire, Biserica a rânduit peste an mai multe popasuri duhovnice[ti: s`rb`torile cre[tine. Horia Taru consider` c` Sfin]ii P`rin]i ai Bisericii noastre au rânduit s`rb`tori \n cinstea dumnezeie[tilor persoane ale Sfintei Treimi, iar dintre acestea cele mai multe sunt \n cinstea Domnului Iisus Hristos; altele le-au rânduit \n cinstea Fecioarei Maria, solitara [i rug`toarea noastr` c`tre Dumnezeu; altele \n cinstea sfin]ilor care s-au ridicat la cele mai \nalte trepte, prin via]a curat` [i \mbun`t`]it`, prin osteneli, renun]`ri [i nevoin]e de tot felul. N-au uitat Sfin]ii P`rinti nici de ceata cere[tilor [i netrupe[tilor puteri, de ceata \ngerilor. La 8 noiembrie, Biserica a rânduit s` s`rb`torim Soborul maimarilor Arhangheli Mihail [i Gavriil [i al tuturor cere[tilor [i f`r` de trupuri puteri. Credin]a \n grija \ngerului p`zitor era foarte scump` primilor cre[tini. Sf. Ap. Petru era \nchis. Acolo, fiind p`zit cu str`[nicie, a[tepta judecata [i osânda din partea lui Irod Agripa. |n acest timp, cre[tinii se rugau pentru Apostoli. |n noaptea dinaintea judec`]ii, un \nger, de bun` seam` \ngerul p`zitor al Apostolului, \l trezi, \l desprinse din lan]uri, \l scoase din \nchisoare, ale c`rei por]i se deschideau singure. Apoi \ngerul a disp`rut (faptele Apostolilor, 54 Noiembrie 2010

12.7). |n „Actele Martirilor” se arat` cât de puternic` era \n acela[i timp credin]a \n ocrotirea [i c`l`uzirea vie]ii de \ngerul p`zitor. |n vremea P`rin]ilor Bisericii, aceast` credin]` era general`, dup` cum m`rturise[te Sf. Vasile cel Mare. Dar aceast` credin]` \n c`l`uzirea [i ap`rarea vie]ii noastre de c`tre \ngeri a venit pân` \n zilele noastre. Ea este puternic` [i ast`zi \n inimile celor ce caut` [i umbl` pe calea mântuirii. Ea este puternic`, mai ales \n rug`ciunile pe care le adres`m zilnic \ngerului p`zitor.

Credin]a \n \ngerul p`zitor o m`rturisim [i \n rug`ciunile Bisericii, \n chip deosebit \n Sf. Liturghie. Aici, noi pream`rim pe Dumnezeu cu \ngerii, cântând cu ei: „Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Savaot, plin este Cerul [i p`mântul de m`rirea Lui”. Sf. Ioan Gur` de Aur zice: „O, daruri minunate ale lui Hristos”. Serafimii fac s` se aud` \ntreita cântare; pe p`mânt, mul]imea oamenilor trimite spre Cer acelea[i laude. Cerul [i p`mântul se unesc laolalt` \n s`rb`toare: mul]umiri, bucurie, totul este comun. Acest imn, pe care negr`ita bun`tate a lui Dumnezeu ni-l \ng`duie sl`biciunii noastre, l-a compus Duhul Sfânt.

De vrem s` [tim mai am`nun]it care este lucrarea \ngerului p`zitor, s` ne aducem aminte de istoria tân`rului Tobie, \nso]it \n c`l`toria lui de \ngerul Rafael. Acest trimis al lui Dumnezeu i-a dat lui Tobie sfatul bun, l-a c`l`uzit pe drum, l-a ferit de primejdie când a trecut apa, l-a ajutat s` duc` la bun sfâr[it misiunea dat` de tat`l s`u, i-a ar`tat mijlocul care l-a t`m`duit pe tat`l s`u orb. |n sfâr[it, l-a \ntors s`n`tos \n casa p`rinteasc`. Ajutoarele pe care Rafael i le-a dat lui Tobie sunt acelea[i pe care ni le poate da \ngerul nostru p`zitor dac` \l chem`m \n ajutor. Ajutorul lui r`mâne pentru noi acum o tain`, nu ne d`m seama \n fiecare moment de el, dar, dup` cum Rafael necunoscut de Tobie \n timpul c`l`toriei, când s-a \ntors \n casa parinteasc` a b`trânului Tobit, a f`cut cunoscut` „lucrarea lui Dumnezeu prin el”, tot a[a [i nou`, „când vom ajunge \n Casa Tat`lui Ceresc”, \ngerul nostru p`zitor, \nso]itorul bun [i scump al c`l`toriei noastre \n lume ne va descoperi tot ceea ce a f`cut pentru noi, de câte

accidente ne-a sc`pat via]a noastr` trupeasc`, câte idei s`n`toase [i \n]elepte ne-a inspirat, câte hot`râri fericite ne-a \ndemnat s` le lu`m, câte ispite de la cel r`u ne-a ajutat s` biruim [i cât ajutor zilnic ne-a dat.

Atunci ne vom \ncredin]a de cuvintele psalmistului, care zice: „Ingerii Lui v` vor \ntinde mâinile [i piciorul vostru nu se va lovi de piatr`” (Psalm 90). Tot ceea ce facem bine, rug`ciunile, milosteniile [i toate faptele izvorâte din dragoste de oameni sunt \nf`]i[ate \naintea lui Dumnezeu de \ngerul nostru p`zitor, a[a precum i-a spus \ngerul Rafael b`trânului Tobit: „Rug`ciunile voastre cu lacrimi [i \ngroparea mor]ilor cu pre]ul atâtor sacrificii, eu le-am \nf`]i[at \naintea Domnului” (Tobit 12,12). Iar mai la urm`, când vom \ncheia c`l`toria noastr` aici pe p`mânt, \ngerul nostru p`zitor va duce sufletul nostru \naintea lui Dumnezeu, ca s` dea r`spuns bun, a[a cum ne-a \ncredin]at \nsu[i Mântuitorul, prin pilda s`racului Laz`r: „S`racul a murit [i a fost dus de \ngeri, \n sânul lui Avram” (Luca 16,22). Iat` cât de necesar` [i binef`c`toare este lucrarea \ngerului p`zitor \n via]a noastr`. De aceea, Biserica ne \nva]` s` cerem lui Dumnezeu: „|nger de pace, credincios, \ndrept`tor, p`zitor al sufletelor [i al trupurilor noastre”. Cunoscând lucrarea \ngerului p`zitor pentru mântuirea noastr`, vom \n]elege cât de mult trebuie s` mul]umim lui Dumnezeu pentru aceast` negr`it` purtare de grij`, prin trimiterea \ngerilor S`i, [i cât de recunosc`tori se cuvine s` fim acestor soli ai Cerului. Tân`rul Tobie, ajuns acas`, i-a zis \ngerului Rafael: „Ce r`splat` s`-]i d`m pentru tot binele ce ni l-ai f`cut?” Ei voiau s`-i ofere jum`tate din averea lor, dar \ngerul s-a f`cut nev`zut. {i noi se cuvine s` fim con[tien]i de ajutorul \ngerului nostru p`zitor, care este pururea cu noi. S` \mplinim voia lui Dumnezeu, dup` sfatul bun al \ngerului p`zitor.

Gândurile noastre, sentimentele noastre, hot`rârile [i faptele noastre s` fie c`l`uzite de sfatul \ngerului p`zitor [i s` \nlesnim, prin purtarea noastr`, ocrotirea lui asupra vie]ii noastre. S` avem \ncredere \n \ngerul p`zitor, s`-l chem`m \ntr-ajutor \n vreme de necaz [i s` nu-l \nstr`in`m prin faptele noastre rele.

www.agrimedia.ro