Revista AGRIMEDIA - Octombrie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - October 2010

MADR -

prezent [i viitor Tot mai mult se acrediteaz` ideea c` institu]iile centrale din ]ara noastr`, inclusiv Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale (MADR), trebuie s`-[i restrâng` atribu]iile, transferându-le structurilor teritoriale administrative de specialitate.

Aceast` tez`, pân` la un punct, se justific`, \ns` reforma respectiv` trebuie realizat` cu discern`mânt, \n interesul dezvolt`rii economiei na]ionale, [i nu mecanicist. |n opinia noastr`, structurile centrale, optimizate corespunz`tor stadiului actual de dezvoltare, au datoria de a stabili [i de a implementa strategii coerente care s` conduc` la progres economic. De altfel, toate ]`rile membre ale UE sau din afara acestei comunit`]i \[i optimizeaz` structurile centrale specifice economiilor proprii, \n a[a fel \ncât acestea s` asigure direc]iile de dezvoltare general`, o parte din resurse [i, cel mai important, cadrul legislativ adecvat ducerii la \ndeplinire a acestor deziderate. |n acest sens, apreciem c` titularii portofoliului MADR nu trebuie s` cad` \n capcana unei descentraliz`ri haotice [i exagerate, altfel aceast` institu]ie de tradi]ie [i interes na]ional \n ultimii 100 de ani ar r`mâne \ntr-adev`r doar o construc]ie cu valoare de patrimoniu \n peisajul Capitalei.

Nu trebuie omis c` prin Ministerul Agriculturii au fost asigurate etapele negocierii capitolului „Agricultur`”, \n vederea ader`rii ]`rii noastre \n UE. Negocieri complexe [i anevoioase, asigurate de speciali[tii ministerului, care au avut ca finalitate dorin]a \ntregii na]iuni de aderare la marea familie a Comunit`]ii Europene.

Post-aderare, prin structuri specifice create ad-hoc, dar \n special prin Direc]ia general` buget-finan]e, MADR este recunoscut ca autoritatea central` responsabil` pe plan intern [i extern de derularea bugetelor, a \mprumuturilor externe [i \n special a subven]iilor comunitare nerambursabile, atât de necesare dezvolt`rii agriculturii [i mediului rural românesc. Nu \ntâmpl`tor, recent, reprezentan]ii Bancii Mondiale au avut un schimb eficient de opinii cu ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tab`r`, care le-a prezentat oaspe]ilor câteva domenii prioritare ale mandatului s`u, cum ar fi actualizarea cadastrului agricol, reglementarea pie]ei financiare a terenurilor, modificarea Legii arend`rii sau altele. De asemenea, \n cadrul programului \n derulare cu exper]ii B`ncii Mondiale, s-a solicitat realizarea cu prioritate a proiectelor care vizeaz` infrastructura, managementul [i resursele umane din MADR, respectiv prioritizarea m`surilor de sprijin pentru fermieri \n perioada 2015-2020.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, MADR este abilitat prin Constitu]ie s` elaboreze [i s` promoveze \ntreaga palet` de acte juridice din sector. |n acest context, Ministerului Agriculturii \i revine sarcina de implementare a PAC, fiind principalul responsabil cu promovarea m`surilor economice [i juridice, pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei.

Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul IV, Nr. 10 / 2010 (43) Octombrie 2010 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46

|n dialog cu fermierii

8

Bruxelles - Congresul Fermierilor Europeni

Editorial

12

AGRIPLANTA 2011 - expozi]ie \n câmp, un nou concept \n România

14

Energie inteligent` pentru Europa

16

omAgroTec 2011 - \n spiritul [i pentru spa]iul economic R românesc

18

« Cum au fost ob]inute cifrele cu care cresc pre]urile produselor agricole [i ale produselor de baz`?"

20

Cum putem ajuta rapi]a s` treac` mai bine peste iarn`?

24

|nc`lzirea serelor cu pele]i

REDACTORI Ana Must`]ea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

26

Porumbul, o plant` a viitorului

30

Calendarul lucr`rilor agricole la culturile de câmp

Nicoleta Burtan nicoleta@agrimedia.ro

32

Premise ale realiz`rii unor nutre]uri \nsilozate de calitate

Victor V`t`manu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

34

Agenda legumicultorului

36

hahar Vegetables ofer` cultivatorilor de cartofi parteneriate S pe termen lung

38

Promovarea noii combine Claas Lexion 770

40

Necesitatea conserv`rii [i refacerii patrimoniului forestier

42

Organizarea cuibului familiei de albine \n vederea iern`rii

44

epistarea oric`rei probleme din sectorul suin cu ajutorul D unui sistem informa]ional

46

Lucr`ri executate \n luna octombrie (Brum`rel) \n viticultur` [i pomicultur`

48 50

Asigurarea trasabilit`]ii produselor vitivinicole

52

Legisla]ie agricol`

54

Sf. Cuvioas` Parascheva

Ionu] V\n`toru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]` MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

3 6

Octombrie 2010

Burse externe

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010

 |n dialog cu fermierii

• Care este opinia dumneavoast r plantelor modificate genetic?

Nenciu Oprea, administrator SC Agro Rodion SRL, localitatea Pogoanele, jude]ul Buz`u „Pân` \n anul 2007, când s-a interzis cultivarea soiei modificate genetic, am avut-o inclus` \n asolamentul fermei timp de mai mul]i ani, iar avantajele pe care le-am ob]inut au fost semnificative.

Soia MG las` terenul liber de buruieni, este o bun` premerg`toare pentru grâu [i celelalte p`ioase, iar un alt avantaj care se ob]ine este c` dup` recoltare las` \n sol un aport important de azot.

Tratamentul efectuat pentru combaterea buruienilor se face cu produsul Roundup ready, care, printr-o singur` aplicare, distruge toate buruienile, având o ac]iune total`. Timp de patru ani, am lucrat cu firma Monsanto pentru a cultiva soia MG [i produc]iile pe care le-am ob]inut, \n condi]ii de neirigat, au fost de maximum 4 t/ha. La soia conven]ional` nu a[ fi putut ob]ine aceast` cantitate de produc]ie. |n linii mari, tehnologia de cultivare a soiei este una u[oar`, totul se face mecanizat, costul de \nfiin]are nu este mare, iar la valorificare se poate ob]ine un pre] bun. Am v`zut la burs` c` se vinde cu 1,5-1,8 lei/kg.

Dup` ce s-a interzis cultivarea soiei MG, \n anul 2008 am \ncercat s` cultiv soia conven]ional` [i de atunci nu am mai avut-o \n cultur`, deoarece

Octombrie 2010

pierderile \nregistrate au fost foarte mari, ob]inând o produc]ie de doar 900 kg/ha, iar terenul dup` recoltare a r`mas foarte \mburuienat.

Pentru fermierii români, interzicerea soiei MG \n cultur` a fost o lovitur`. |ntotdeauna am pledat pentru acceptarea ei \n cultur` [i sper`m c` ne vom rec`p`ta drepturile, mai ales c` ministrul Agriculturii, agronom de profesie, [tie foarte bine ce \nseamn` plantele modificate genetic.

Actualmente, singura plant` transgenic` acceptat` \n cultur` este porumbul, \ns` pân` acum nu am cultivat-o [i nici n-am v`zut o cultur` \n câmp, pentru c` \n zona noastr` s-au ob]inut produc]ii bune [i cu porumbul conven]ional. Eu am ob]inut, \n condi]ii de neirigat, o produc]ie de 7 t/ha. De curând am asistat la un simpozion de informare cu privire la cultivarea porumbului modificat genetic, organizat de Pioneer, [i cred c` voi \ncerca s` cultiv porumb MG pentru a vedea cum se comport` \n vegeta]ie [i ce produc]ii se ob]in.

Suprafa]a pe care o administrez \n cadrul societ`]ii este de 1.120 ha, iar structura de culturi cuprinde urm`toarele plante: orz (100 ha); grâu (400 ha); rapi]` (200 ha) porumb [i floarea-soarelui.”

www.agrimedia.ro

t r` cu privire la cultivarea Marin Nedu, administrator SC Miracom, localitatea C`z`ne[ti, jude]ul Ialomi]a

www.agrimedia.ro

Ilie Vasile, localitatea S`lcioara, jude]ul Ialomi]a „Sunt de p`r`re c` fermierii ar trebui s` decid` asupra posibilit`]ii de cultivare a plantelor modificate genetic.

Personal, nu am aplicat aceast` tehnologie, pentru c` \n aceast` zon` problema cea mai mare cu care ne confrunt`m este lipsa sistemelor de iriga]ii. |ntr-un singur an am avut soia \n asolament, \ns` produc]iile pe care le-am ob]inut au fost mici, pentru c` nu am irigat cultura [i nici condi]iile climatice nu au fost favorabile. Soia nu \]i poate garanta ob]inerea de produc]ii mari f`r` s-o irigi.

Vreau s` cultiv porumb modificat genetic, ca s` v`d dac` asigur` un spor de produc]ie.

La cultivarea plantelor modificate genetic se impun anumite restric]ii, \n special legate de asigurarea distan]ei de izolare, pentru a nu exista riscul poleniz`rii \ncruci[ate. Dificultatea const` \n faptul c` majoritatea fermierilor cu suprafe]e mici nu pot \ndeplini aceast` cerin]`. O alt` obliga]ie a agricultorilor care introduc plantele modificate \n cultur` este aceea de a asigura trasabilitatea produsului. La recoltare, combina trebuie s` fie foarte bine cur`]at`, iar transportarea [i depozitarea produc]iei trebuie s` se fac` separat de cea conven]ional`.”

Ana Must~}ea

„|n privin]a plantelor ameliorate genetic, Europa a pierdut, din p`cate, startul, iar liderul mondial \n acest domeniu sunt Statele Unite ale Americii.

Când soia modificat` genetic a fost acceptat` \n cultur`, am avut-o \n structura culturilor, iar rezultatele ob]inute au fost excep]ionale, atât asupra solului, mediului \nconjur`tor, cât [i asupra eficien]ei economice.

Nu am cultivat soia conven]ional` din cauza faptului c` nu dispun de sisteme de irigare [i, \n aceste condi]ii, este total nerentabil`, necesit` aplicarea mai multor tratamente, \n special pentru combaterea buruienilor. Soia MG are o tulpin` mai viguroas` [i rezist` mai bine condi]iilor de secet`. La aceast` cultur` se reduc foarte mult costurile cu erbicidarea.

Diferen]ele de produc]ie dintre soia modificat` genetic [i cea conven]ional` sunt semnificative. Alte avantaje ob]inute \n urma cultiv`rii soiei ameliorate sunt posibilitatea \nfiin]`rii pe un teren care nu a fost lucrat \nainte, a fost l`sat pârloag` [i siguran]a ob]inerii de produc]ii mari.

Nu am cultivat porumb modificat genetic din cauza restric]iilor impuse la cultivare. Trebuie s` \ndepline[ti toate condi]iile legate de trasabilitate [i acestea sunt destul de dificile. Un alt motiv pentru care nu am cultivat porumb MG este oferta foarte restrâns` de hibrizi. De asemenea, \nc` nu am adoptat \n cultur` aceast` variant` pentru c` nu [tiu cum se adapteaz` condi]iilor pedoclimatice din zona noastr`.

Pe pia]` exist` un hibrid modificat genetic, rezistent la atacul sfredelitorului, Ostrinia, iar \n regiune nu avem des probleme cu acest d`un`tor [i, datorit` acestui motiv, nu se impune cultivarea porumbului modificat genetic. |n acest an, atacul sfredelitorului porumbului a fost foarte slab.

Actualmente, ne-am orientat mai mult spre tehnologia clasic` de cultivare a porumbului, deoarece o st`pânim foarte bine, iar gama de hibrizi conven]ionali este foarte larg` [i avem de unde alege varietatea potrivit` condi]iilor climatice din zon`.

Dac` s-ar accepta \n cultur` soia MG, a[ cultiva-o, \n primul rând ca plant` amelioratoare a solurilor mai pu]in productive, pentru c` aprovizioneaz` terenul cu azot [i \l las` liber de buruieni.

Suprafa]a cultivat` \n cadrul societ`]ii este de 1.700 ha, iar structura culturilor este cea care se adapteaz` \n zon`, respectiv grâu (350 ha), orzoaic` pentru bere (300 ha), rapi]` (300 ha), floarea-soarelui, porumb [i maz`re.”

Octombrie 2010

Bruxelles - Congresul Fermierilor Europeni Viorel Matei, pre[edinte FNPAR

economic al agricultorilor din UE în furnizarea de produse alimentare [i servicii.

Veniturile agricole \n UE au sc`zut cu aproape 12% fa]` de anul trecut. Cu toate acestea, FAO se a[teapt` ca, per ansamblu, cererea mondial` de alimente s` se dubleze pân` în 2050.

|n perioada 5-6 octombrie 2010, s-a desf`[urat la Bruxelles Congresul Fermierilor Europeni, unde ]ara noastr` a fost reprezentat` de 11 membri ai Federa]iei Na]ionale a Produc`torilor Agricoli din România FNPAR. Copa-Cogeca a cerut UE s` asigure existen]a unui sector agroalimentar competitiv la nivelul UE [i o Politic` Agricol` Comun` (PAC) puternic`, dup` 2013 concentrându-se asupra rolului

Comisia European` trebuie s` se asigure, prin urmare, c` toate instrumentele sunt disponibile pentru a gestiona pia]a \n mod corespunz`tor, pentru ca pl`]ile directe pentru agricultorii activi s` continue.

Trebuie s` fie puse la dispozi]ie fonduri comune suficiente pentru a finan]a o Politic` Agricol` Comun` puternic`. F`r` sprijinul adecvat, produc]ia agricol` a UE va sc`dea în continuare, provocând o cre[tere accentuat` a pre]urilor la produsele alimentare. Bugetul PAC reprezint` doar 0,4% din PIB. F`r` PAC, consumatorii vor deveni dependen]i de importurile de produse alimentare [i nu vor avea nici un control asupra modului în care acestea sunt produse sau asupra

pre]ului sau disponibilit`]ii acestora. |n cadrul Congresului, Copa-Cogeca a adoptat o declara]ie major` privind viitorul Politicii Agricole Comune, subliniind nevoia pentru o PAC puternic`, prin care fermierii s` fie ajuta]i s` fac` fa]` noilor provoc`ri de volatilitate extrem` a pie]ei [i a schimb`rilor climatice. În timpul Congresului, participan]ii au dezb`tut op]iunile de politic` privind viitorul sectorului agricol din UE. Noi am ridicat dou` probleme stringente cu care se confrunt` agricultorii români: • Drepturi [i \ndatoriri egale cu fermierii europeni.

• Dreptul agricultorilor de a produce ceea ce consum`.

Copa-Cogeca a cerut un sector agroalimentar competitiv al Uniunii Europene [i o Politic` Agricol` Comun` puternic`, cerin]e ce au fost sus]inute de mul]i vorbitori la nivel înalt care au participat la acest eveniment.

Hot`rârile Guvernului nr. 755/2010 [i 759/2010 - modificate [i completate A fost aprobat` Hot`rârea de Guvern pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate, precum [i pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr.

759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic`.

La ini]iativa MADR, Guvernul României a adoptat, în [edin]a de miercuri, 29 septembrie 2010, Hot`rârea de Guvern pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate, precum [i pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr.

759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii

Octombrie 2010

produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic`.

Prin acest act normativ se introduc urm`toarele modific`ri: Modific`ri la HG nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate • Se creeaz` posibilitatea depunerii cererilor într-o nou` etap`, respectiv 1-29 octombrie 2010, pentru ca un num`r mai mare de produc`tori s` poat` beneficia de ajutor financiar comunitar.

• În consecin]`, se modific` [i perioada de control la fa]a locului, respectiv pân` la data de 15 noiembrie 2010.

Modific`ri la HG 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic` • Persoanele fizice neautorizate potrivit

Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr.

44/2008, cu modific`rile ulterioare, pot depune cererea de sprijin financiar, cu obliga]ia s` se autorizeze [i s` depun` copie de pe certificatul de înregistrare la Registrul Comer]ului pân` la data de 25 octombrie 2010.

• Prin excep]ie, pentru anul 2010, beneficiarii solicit` organismelor de inspec]ie [i certificare eliberarea, pân` la data de 29 octombrie 2010, a certificatului de conformitate/master certificatului/ certificatului de confirmare a conversiei.

Prin actul normativ aprobat, MADR urm`re[te men]inerea în activitate a produc`torilor de lapte, men]inerea exploata]iilor specializate pentru produc]ia laptelui de vac`, cre[terea veniturilor exploata]iilor care practic` agricultura ecologic`, revitalizarea spa]iului rural, prin trecerea la practicarea agriculturii ecologice.

www.agrimedia.ro

«Cre[terea pre]urilor la produsele agroalimentare este nejustificat` [i artificial`»

Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale În ultima perioad`, produc`torii [i procesatorii din sectorul agricol au prezentat publicului o serie de declara]ii referitoare la posibila cre[tere a pre]urilor la produsele agroalimentare. Fa]` de aceast` campanie, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale dore[te s` facem

www.agrimedia.ro

urm`toarele preciz`ri cu privire la scumpirea alimentelor.

Ministrul Valeriu Tab`r` nu este de acord [i nu va promova niciodat` o politic` de cre[tere a pre]urilor produselor agroalimentare, care în acest moment este nejustificat`. Astfel, atât ministrul Agriculturii, cât [i Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nu sus]in punctul de vedere al celor care arunc` vina pe produc`torul agricol român, fie el mic sau mare. Chiar în contextul în care pre]ul la materia prim` a crescut, exist` suficiente rezerve în costuri - de la procesator pân` la raft - care s` nu modifice pre]urile de vânzare c`tre consumatori.

MADR consider` c` multe dintre disfunc]ionalit`]ile pie]ei îi defavorizeaz`, în principal, pe produc`torii agricoli de materie prim` [i pe consumatorul român, în timp ce procesatorii [i cei care

comercializeaz` produse agroalimentare absorb profiturile din sistem. Discrepan]ele care apar în privin]a pre]urilor produselor agroalimentare sunt date [i de frac]ionarea sistemului agroalimentar românesc, ruptur` aproape total` între procesatori [i produc`tori. Totodat`, MADR subliniaz` c` nu subven]iile sunt cele care creeaz` disfunc]ionalit`]i legate de pre]uri, ci modul în care se speculeaz` cu produsele agroalimentare, lucru pe care nu îl fac produc`torii români din sectorul vegetal sau animal. Ministrul agriculturii, Valeriu Tab`r`, nu va accepta niciodat` ca asupra produc`torilor români de materie prim`, fie c` este vorba de sectorul vegetal, fie de cel animal, s` se exercite un [antaj legat de preluarea produc]iei. În concluzie, în acest moment, cre[terea pre]urilor la produsele agroalimentare este nejustificat` [i artificial`.

Octombrie 2010

DLG Intermarketing [i AGRARIA sus]in performan]a [i implicarea social` DLG Intermarketing, organizatorul Târgului Interna]ional AGRARIA de la Cluj-Napoca, a f`cut anul acesta un nou pas c`tre comunitate, oferind [ansa mai multor studen]i ai Universit`]ii de {tiin]e Agricole [i Medicin` Veterinar` din Cluj-Napoca s` ini]ieze [i s` implementeze proiecte de voluntariat [i responsabilizare social`.

Datorit` proiectelor care \ncep s` dea roade la nivelul comunit`]ii, reprezentan]ii DLG Intermarketing au ini]iat, \ncepând cu anul 2010, bursa „AGRARIA” pentru performan]` [i implicare social`. Bursa, \n valoare de 1.000 de euro, a fost oferit` anul acesta unui student al Universit`]ii de {tiin]e Agricole [i Medicin` Veterinar`,

Facultatea de Horticultur`, ca recompens` pentru implicare activ` \n proiectele de responsabilizare social` [i activit`]i de voluntariat \n cadrul comunit`]ii clujene.

Reprezentan]ii companiei au oferit bursa \n cadrul ceremoniei de deschidere a anului universitar la USAMV Cluj-Napoca, \n prezen]a ministrului MCTS, Daniel Funeriu.

Bursa „AGRARIA” va deveni o tradi]ie a DLG Intermarketing [i va recompensa anual studen]ii care se vor implica activ [i voluntar \n proiecte sociale.

Edi]ia a 17-a a târgului AGRARIA se va desf`[ura \n perioada 4-8 mai 2011, la Cluj-Napoca.

DLG Intermarketing este subsidiara din România a DLG Germania (Societatea German` pentru Agricultur`), organizatorul celui mai mare târg de agricultur` din lume -Agritechnica.

Echipa AGRARIA office@agraria.info.ro

Noi proiecte de cercetare \n domeniul economiei agroalimentare La 24 septembrie a.c., la sediul Facult`]ii de Economie Agroalimentar` [i a Mediului din Bucure[ti, au avut loc Conferin]a Interna]ional` „Competitivitatea economiei agroalimentare [i rurale \n condi]iile crizei mondiale” [i work-shop-ul „Managementul trasabilit`]ii c`rnii de porc [i a vinului”. |n cadrul conferin]ei, s-au diseminat rezultatele cercet`rii efectuate de echipa de implementare a proiectelor de cercetare 10 Octombrie 2010

„Proiectarea unui sistem informa]ional de monitorizare a trasabilit`]ii în produc]ia c`rnii de porc”, coordonat de prof. univ. dr. Nicolae Istudor, [i „Proiectarea sistemului informa]ional de monitorizare a trasabilit`]ii produselor pe filiera vitivinicol` din România”, condus de prof. univ. dr. Dan Boboc.

Ambele proiecte au fost finan]ate de Banca Mondial`, prin programul

Modernizarea Sistemului de Informare [i Cunoa[tere \n Agricultur` (MAKIS).

La conferin]`, tematica abordat` a fost divers`, cuprizând \n total 47 de lucr`ri [tiin]ifice, care au tratat necesitatea cre[terii comnpetitivit`]ii sectorului agroalimentar. |n cadrul sesiunilor de prezent`ri, au fost sus]inute lucr`ri [i de speciali[tii din cadrul Institutului de Economie Agrar` din Belgrad. (A.M)

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 11

AGRIPLANTA 2011 - expozi]ie \n

câmp, un nou concept \n România Corina Mare[, director general DLG InterMarketing SRL*

Programat` \n vara anului viitor, AGRIPLANTA reprezint` un nou concept expozi]ional, care se va distinge prin loturi demonstrative, demonstra]ii cu ma[ini [i utilaje agricole, panele de discu]ii pe teme de interes pentru agricultur`.

12 Octombrie 2010

Evenimentul va avea loc lâng` Bucure[ti (Fundulea, jud. C`l`ra[i), pe o suprafa]` de 20 de hectare, \n perioada 3-5 iunie 2011, [i este organizat de DLG InterMarketing, subsidiara din România a DLG Germania (Societatea German` pentru Agricultur`).

Platform` independent` de comunicare, AGRIPLANTA r`spunde cerin]elor unei agriculturi performante [i aduce \n prim-plan o gam` larg` de input-uri pentru agricultur` - semin]e, fertilizan]i, produse pentru protec]ia plantelor, echipamente agricole moderne, tehnologii de ultim` genera]ie [.a.

AGRIPLANTA ofer` astfel multe puncte de interes care contribuie la dezvoltarea unui eveniment atractiv pentru expozan]i, dar [i incitant pentru vizitatori: • loturi demonstrative; • spa]iu de expunere pe teren exterior - \n câmp [i \n corturi expozi]ionale; • zone special amenajate pentru demonstra]ii comentate; • ma[ini pentru prelucrarea solului; • ma[ini de erbicidat - ca noutate \n România, BUMPY ROAD - platform` de simulare pe teren accidentat, pentru

testarea stabilit`]ii (platform` certificat` DLG); • tractor ability: tractor [i tractorist performan]` [i abilit`]i; • tractor drive-test pentru vizitatori speciali[ti; • panele de discu]ii, cu participarea unor exper]i români [i str`ini.

AGRIPLANTA aduce \n beneficiul sectorului agricol din România experien]a de peste 125 de ani a DLG (organizatorul celui mai mare târg de ma[ini [i utilaje agricole din lume - Agritechnica) [i experien]a \ndelungat` pe pia]a de profil a Intermarketing & Consulting*, organizatorul târgului Agraria (care se desf`[oar` de 16 ani consecutiv la Cluj-Napoca). * Firma Intermarketing & Consulting SRL \[i schimb` denumirea \n DLG InterMarketing SRL

www.agrimedia.ro

Dr. Ing. Daniel BOTANOIU

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 13

Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România (FNPAR) \mpreun` cu TTZ - Bremerhaven, TTZ (Germania) - coordonator general al proiectului, BIOAZUL S.L. - BIOAZUL (Spania) - coordonator administrativ de proiect, Centrul Na]ional pentru Consiliere a Serviciului Agricol Danez - DAAS (Danemarca), Asocia]ia Polonez` de Cercetare [i a Speciali[tilor \n Agricultura Aplicat` - SITR (Polonia) [i Organiza]ia Ungar` Interprofesional` FruitVeb pentru Fructe [i Legume - HFV (Ungaria) au decis s` lucreze \mpreun` pentru implementarea Proiectului FARMAGAS, \n cadrul Programului cu titlul: „Energie Inteligent` pentru Europa”.

Energie inteligent` pentru Europa Proiectul FARMAGAS are drept scop promovarea dezvolt`rii sectorului biogazului în anumite ]`ri cu poten]ial ridicat în Europa, prin priceperea, difuzarea [i transferul de cuno[tin]e în scopul de a spori DA (digestia anaerob`) a de[eurilor agricole în fermele europene.

Proiectul FARMAGAS se bazeaz`, în principal, pe rezultatele finalizate cu succes ale proiectului de cercetare AGROBIOGAS (COLL-CT-2006-030348), cofinan]at de c`tre Comisia European`, în cadrul celui de-al 6-lea program-cadru.

Proiectul FARMAGAS urm`re[te r`spândirea [i transferul de cuno[tin]e cu privire la produc]ia de biogaz [i digestie anaerob`, la avantajele pe care acestea le ofer` \n ]`rile europene cu poten]ial agricol ridicat.

România, Polonia [i Ungaria sunt trei ]`ri europene foarte importante, cu

14 Octombrie 2010

caracteristici asem`n`toare: au un sector agricol puternic, chiar dominant, dar produc]ia de biogaz a acestora este printre cele mai sc`zute din Europa.

Având \n vedere importan]a considerabil` a agriculturii \n aceste ]`ri-cheie, FARMAGAS ofer` o solu]ie agriculturii prin managementul de[eurilor care promoveaz` ob]inerea biogazului.

Principalele obiective ale proiectului sunt: • S` ofere solu]ii de \ncredere pentru gestionarea de[eurilor agricole, promovând producerea [i folosirea biogazului; • S` r`spândeasc` informa]iile despre produc]ia DA (digestiei anaerobe) [i a biogazului; • S` permit` fermierilor accesul la sectorul informa]iilor despre biogaz; • S` identifice principalele obstacole [i bariere ale r`spândirii tehnologiei

biogazului, dar [i s` vin` cu alternative [i solu]ii pentru \ndep`rtarea lor; • S` \nt`reasc` infrastructurile de biogaz existente, s` transfere cuno[tin]ele c`tre fermieri; • S` transfere informa]ia relevant` derivat` din cercet`rile europene c`tre fermieri.

www.agrimedia.ro

a

Efectele pe termen lung, a[teptate prin implementarea proiectului FARMAGAS, \n sectorul de producere a biogazului sunt: • S` creasc` cota de energie RES din produc]ia DA (digestie anaerob`) [i de biogaz; • S` creasc` num`rul unit`]ilor de DA (digestie anaerob`) printre fermieri; • S` creasc` eficien]a energiei folosite \n ferme; • S` stabilizeze pia]a, prin stabilirea schemelor de suport [i a politicilor special create pentru biogaz; • S` sporeasc` [i s` diversifice sursele de venit ale fermierilor; • S` creeze un grup de producere a energiei de biogaz \n \ntreaga Europ`; • S` \mbun`t`]easc` sistemele de sprijin [i legisla]ia specific`. |n România, produc]ia de energie electric`

din surse regenerabile (E-SRE) este \ncurajat` prin sistemul cotelor obligatorii, combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi la pre]uri limitate legal inferior [i superior. Produc`torul de E-SRE vinde E-SRE pe pia]a de energie electric`, ca orice alt produc`tor, obtinând pentru aceasta pre]ul pie]ei, iar pentru acoperirea integral` a costurilor de producere [i ob]inerea unui profit rezonabil prime[te pentru fiecare MWh de energie electric` livrat în re]ea certificate verzi (CV), care pot fi tranzac]ionate în limitele de pre] legal stabilite . Legea 220/2008 modificat` prin Legea 139/2010 stabile[te c` produc`torii de energie electric` din biogaz primesc 3 certificate verzi/MWh livrat. Prin aceea[i lege sunt fixate [i pre]urile certificatelor. Pân` \n 2025, CV vor fi tranzac]ionate la minimum 27 euro/

certificat, pentru a proteja producatorul, [i maximum 55 euro/certificat, pentru a proteja consumatorii. |n fiecare ]ar` se vor organiza trei seminarii na]ionale de informare a fermierilor \n domeniul digestiei anaerobe [i al biogazului. |n România primul seminar, organizat de FNPAR, a avut loc \n perioada 27-28 septembrie 2010, la Bucure[ti, la Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar`.

Exist` multe oportunit`]i pentru a economisi energia [i pentru a \ncuraja folosirea surselor de energie regenerabil` \n Europa. „Energie Inteligent` pentru Europa” este un instrument de finan]are al UE pentru a imbun`t`]i condi]iile de producere [i de utilizare a unei energii mai inteligente pe \ntregul teritoriu al Uniunii Europene.

Managementul de[eurilor agricole \n scopul producerii de bioenergie

Dr. ing. Daniel Bot`noiu

Primul seminar al proiectului Farmagas, organizat de FNPAR, a avut loc la Bucure[ti, \n perioada 27-28 septembrie.

Pe parcursul celor dou` zile a fost sus]inut` o serie de prezent`ri, având ca tem` principal` producerea de biogaz din de[euri agricole. |n cadrul evenimentului, au fost furnizate informa]ii generale privind sectorul de biogaz din România, folosirea dejec]iilor animaliere, pericolul polu`rii cu nitra]i, folosirea culturilor energetice [i promovarea energiilor regenerabile. De asemenea, au fost prezentate instala]ii [i tehnologii moderne folosite \n ob]inerea biogazului, precum [i studii realizate de Facultatea de Inginerie a Sistemelor Biotehnice din cadul Universit`]ii Politehnica Bucure[ti, privind influen]a componentelor materialelor biologice folosite \n procesul de ob]inere a biogazului.

Informa]ii din partea Ministerului Agriculturii au fost expuse de c`tre dl Benone Velcescu, consilier superior \n cadrul institu]iei, subliniind faptul c` producerea de bioenergie reprezint` o necesitate, \n condi]iile cre[terii demografice [i ale schimb`rilor climatice. |n acest context, securitatea alimentar`

www.agrimedia.ro

[i cea energetic` vor avea o importan]` deosebit`.

Având \n vedere c` implementarea proiectului Farmagas se realizeaz` \n parteneriat cu diferite organisme interna]ionale, la seminar a participat TTZ Bremerhaven (Germania), \n calitate de coordonator general al proiectului. Anne Berghoff, reprezentanta organismului amintit, a vorbit despre proiectul Agrobiogas, finalizat \n ianuarie 2010, al c`rui obiectiv principal a fost acela de a dezvolta sectorul producerii de biogaz \n mai multe ]`ri europene.

Cu sprijinul TTZ Bremerhaven, [i nu numai, Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România va putea disemina informa]ii utile privind utilizarea eficient` a resurselor regenerabile de energie, precum biomasa sau dejec]iile animaliere.

Prin demararea unor investi]ii \n ob]inerea de biogaz, la nivelul fermelor agricole se va putea realiza un management mai bun al de[eurilor agricole [i mai ales se vor putea ob]ine venituri suplimentare rezultate din producerea de bioenergie.

Ob]inerea unei independen]e fa]` de re]eaua na]ional`, a unor beneficii legate de mediul \nconjur`tor [i posibilitatea

realiz`rii unui control mai bun asupra costurilor sunt alte avantaje care se ob]in \n urma acestei activit`]i.

Pân` \n anul 2020, România are obligativitatea de a reduce cu 20% emisiile de dioxid de carbon, de a cre[te cu 20% ponderea energiilor din surse regenerabile de energie [i de a cre[te, cu acela[i procent, eficien]a energetic`.

Cantitatea acumulat` a instala]iilor de biocarburan]i din România este de circa 400 mii tone/an biodiesel [i de circa 120 mii tone/an bioetanol. |n cadrul seminarului a fost prezentat un proiect-pilot de depozitare colectiv` a gunoiului de grajd, implementat la nivelul a [apte comune din jude]ul C`l`ra[i. {tefan Nicolau, specialist tehnic senior monitorizare [i evaluare din cadrul Ministerului Mediului, a vorbit despre impactul benefic pe care l-a avut [i continu` s`-l aib` acest proiect, demarat \n anul 2002 [i finalizat \n 2007. Un aspect important este acela c` proiectul se autosus]ine financiar, iar gunoiul de grajd, care odat` era \mpr`[tiat pe raza comunelor, este depozitat acum corespunz`tor, pe platforme hidroizolante, [i nu mai constitue un pericol pentru poluarea mediului \nconjur`tor.

Octombrie 2010 15

Cea de-a 8-a edi]ie a târgului RomAgroTec se va desf`[ura \n perioada 26-30 mai 2011, pe DN2, \n localitatea Lilieci, din jude]ul Ilfov. Perioada expozi]ional` a fost aleas` ]inând cont de faptul c` fermierii sunt mai liberi, fiind perioada de dinainte de recoltat, de altfel, o perioad` bun` [i pentru expozan]i.

RomAgroTec 2011 - \n spiritul [i pentru spa]iul economic românesc Fa]` de anul trecut, Carre Promotion - contractantul general - va fi noul organizator. Târgul RomAgroTec va fi organizat din anul 2011 cu sprijinul APIMAR, care \[i p`streaz` locul \n comitetul organizatoric, dar pentru a demonstra deschidere [i flexibilitate, planul din acest an a fost lansat odat` pentru to]i expozan]ii, \nscrierile fiind realizate pe principiul „primul venit primul servit”. |n acest moment, majoritatea membrilor APIMAR s-au \nscris, dar sunt [i firme \nscrise din afara asocia]iei. Fa]` de anul trecut, dac` ne raport`m la aceea[i perioad` de lansare, num`rul expozan]ilor este \n cre[tere. Programul de vizitare a târgului RomAgroTec va fi acela[i, de la ora 9 la 17, de joi pân` luni. {i pentru a avea o mai bun` prezentare a evenimetului, astfel \ncât to]i cei interesa]i - expozan]i sau vizitatori - s` poat` [ti la ce s` se a[tepte de la edi]ia RomAgroTec 2011, am stat de vorb` cu doamna Elena Neac[u, director general Carre Promotion.

Care sunt nout`]ile târgului RomAgroTec 2011?

Fa]` de edi]ia trecut`, avem 3 hectare \n plus, am evoluat de la 6 la 9 hectare, am m`rit suprafa]a expozi]ional`, cea static`, 16 Octombrie 2010

destinat` standurilor, dar [i suprafa]a aferent` demostra]iilor practice. Avem mult mai multe spa]ii, de diferite dimensiuni, destinate demonstra]iilor pentru toate gamele de utilaje. La edi]ia precedent`, nu am avut suprafe]e mici pentru demostra]ii, acestea \nsemnând aproximativ o jum`tate de hectar, dar pentru edi]ia din 2011 vom crea zone pentru expunere \n plus.

Intrarea se va face din parcarea vizitatorilor, va fi o intrare cu o poart` maramure[an`, cu multe flori, exact ca pe prispa bunicii. Va fi un RomAgroTec schimbat cu totul, schimbare ce se va vedea chiar de la intrare.

Vor exista spa]ii verzi, \n care vizitatorii se pot a[eza pe b`nci, pe balo]i de paie, se pot odihni, se pot bucura de expozi]ie \nainte de a trece la urm`torul stand.

Un om care intr` \n târg la ora 10, dac` vrea s` viziteze toate standurile, iese pe la 17, aproape de ora \nchiderii, de aceea este important s` aib` un spa]iu \n care s` stea, f`r` s` consume neap`rat ceva. Vizitatorii beneficiaz` de parcare p`zit`, toat` expozi]ia este \mprejmuit` [i asigurat`, va exista supraveghere video pe toat` durata desf`[ur`rii expozi]iei, \ncerc`m s` facem [i transmisii pe internet. |n parcare, vom avea oameni care \i vor dirija pe vizitatori, \n ideea

de a ocupa cât mai eficient spa]iul de parcare, dar [i de a face loc tuturor [i a evita crearea de blocaje. |n cadrul târgului, va exista un restaurant, pe o suprafa]` dubl` fa]` de precedenta edi]ie, grupuri sanitare [i \n interior, [i \n exterior. Cei care fac demonstra]ii practice au asigur`ri multirisc, nimeni nu se urc` pe un tractor f`r` s` fie \nso]it de un reprezentant al firmei respective, pentru c` a[a a fost \ntotdeauna.

Ce poate g`si un fermier care viziteaz` târgul RomAgroTec? Un fermier poate g`si la RomAgroTec tot ceea ce-i este necesar \n ferm`.

RomAgroTec este ca un corp uman: sistemul osos este format din firmele care expun utilaje agricole - tractoare, combine, sem`n`tori, pluguri. |ntr-o ferm`, considerând c` ferma este un organism viu, ai nevoie, pe lâng` tractoare sau combine, [i de bani, motiv pentru care vom avea \n cadrul târgului standuri ale unor importante b`nci sau firme de consultan]`.

Pentru c` este nevoie [i de capacit`]i de stocare, vom avea [i silozuri, usc`toare, ma[ini de \nsilozat, instala]ii de tratat, dar [i sector de anvelope [i piese de schimb.

Pentru edi]ia de anul viitor, suntem deschi[i c`tre firmele importatoare [i

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

pricep sau nu, vor avea [ansa s` \nve]e [i s` se \ntreac` \ntr-o curs` de tractoare adev`rate. RomAgroTec a fost primul târg care a organizat demonstra]ii practice, iar pentru edi]ia 2011 suprafa]a pentru demostra]ii va fi m`rit` [i diversificat`.

|n ce perioad` se pot face \nscrierile?

De exemplu, pentru Innov-Agri, o expozi]ie tot pe teren agricol, \nscrierile debuteaz` cu 4-5 luni \nainte de data deschierii oficiale. Dorim s` ajungem la acela[i nivel, este o form` de respect pentru expozan]i s`-i anun]`m din timp: ace[tia suntem, aceasta este expozi]ia, acesta va fi planul, s` aib` timp s` se organizeze [i s`-[i bugeteze o posibil` participare.

Anul acesta, am lansat expozi]ia \n luna septembrie, de[i ea va avea loc anul viitor, la sfâr[itul lunii mai. Asta pentru c` ne respect`m expozan]ii, pentru c` ne baz`m pe o disciplin` german`, lucru care mi-a fost „repro[at” de nenum`rate ori: am rigurozitatea unui neam] [i acel savoir-faire al unui francez.

Dorim ca expozan]ii s` [tie din timp ce le putem oferi, s` cunoasc` tariful, care nu a fost modificat de 8 ani, s` cunoasc` faptul c` \nscrierile se \nchid cu ceva timp \nainte de deschiderea oficial`, pentru a ne l`sa [i nou` timp s` preg`tim totul, astfel \ncât \n momentul \n care vin \n expozi]ie s` g`seasc` un RomAgroTec mai bun decât \n anul precedent. Am vizitat [i alte expozi]ii \n str`in`tate, dar foarte important este c` am preluat numai acele p`r]i care se potrivesc spiritului [i spa]iului economic românesc.

Cum sim]i]i pia]a \n aceste momente economice dificile, atât pentru fermieri, cât [i pentru firmele expozante?

Pia]a este aceea[i, fermierul mereu a fost \n criz`, expozan]ii din domeniul agricol totdeauna au fost \n criz`.

Cu toat` criza, anul acesta s-au \nregistrat cele mai bune produc]ii, cu cele mai bune pre]uri. Nu contest criza, dar unii expozan]i [i-au m`rit suprafa]a, al]ii au p`strat-o pe cea din anii preceden]i, \ns` avem [i expozan]i noi.

Criz` \n agricultur` a fost tot timpul, pentru c` vorbim de agricultur`, iar statul nu sprijin` cum ar trebui acest domeniu vital \n România. Luat \n particular, acest an a fost mai bun decât unul \n care nu a fost aceast` criz` economic`. Fermierii particip` la târguri de profil, fie c` este criz`, fie c` nu. Ei au nevoie s` vad` ce este nou pe pia]`, s` vad` cum trebuie s` se doteze cu utilaje performante, pentru c` asta este via]a lor, ei nu au alternativ`, ei nu sunt ca oamenii de la ora[, care \[i schimb` locul de munc` [i se angajeaz` la alt` firm`.

Trebuie s` fie \n permanen]` \n contact cu ceea ce este nou.

RomAgroTec este locul unde fermierii vin s` g`seasc` ceea ce au nevoie pentru activitatea lor de zi cu zi, dincolo de teorii, dincolo de p`reri sau impresii, este realitate, este via]a de zi cu zi, este, pân` la urm`, o „\ntâmplare frumoasa”, f`cut` de români pentru români. Pentru c` noi \ntre noi ne \n]elegem [i ne cunoa[tem cel mai bine nevoile, aspira]iile, greut`]ile zilnice. Aici ne ajut` foarte mult faptul c` societatea noastr`, Carre Promotion, ofer` [i consultan]`. Suntem \n contact cu via]a agricultorului român, nu zi de zi, ci secund` de secund`. Cunoa[tem problemele cu care se confrunt`, [tim ce ar vrea [i \ncerc`m \mpreun` cu partenerii no[tri - expozan]ii - s` venim \n \ntâmpinarea lor cu solu]ii reale. Cu sprijinul APIMAR, care a \n]eles c` fermierul român \i este partener, nu doar client, am f`cut din RomAgroTec un spa]iu de afaceri, unde pre]uim ceea ce conteaz` cu adev`rat: loialitatea, o strângere de mân` ferm` [i promisiunea respectat`.

Octombrie 2010 17

Simona Munteanu

produc`toare de inputuri (ca de exemplu Limagrain), care au participat \ntotdeauna la RomAgroTec. Suntem deschi[i tuturor propunerilor!

Intrarea va fi liber`, cu minima condi]ie ca vizitatorul s` completeze un chestionar, pentru a vedea exact ce-l intereseaz` la o astfel de expozi]ie. A[a am procedat \n fiecare an [i astfel am putut stabili un profil al fermierului, am putut afla de unde se informeaz`, ce \[i dore[te s` vad`. |n 2010, am f`cut o statistic` a problemelor din agricultur`, ce \l doare pe fermierul care ne viziteaz` [i doar a[a, de la un an la altul, putem veni \n \ntâmpinarea dorin]elor lui.

Nu \ntotdeauna vizitatorii sunt deschi[i, dar prin completarea chestionarului \i ajut`m [i pe ei. Dac` ne dau o adres` exact`, anul urm`tor vor primi o invita]ie sau le putem trimite informa]ii, atât de la noi, cât [i de la ceilal]i participan]i. Din 2011, dorim s` le oferim expozan]ilor datele colectate, pentru ca ace[tia s` aib` un profil al vizitatorului, o eviden]` a fermelor: câte sunt mici, câte medii, câte hectare lucreaz`.

O alt` noutate a târgului o constituie „Ziua presei”, care va fi organizat` \n ziua deschiderii oficiale. Va fi o \ntâlnire a reprezentan]ilor mass-media cu directorii companiilor din expozi]ie, o \ntâlnire informal`. |ncepând cu aceast` edi]ie, vom avea acredit`ri pentru pres`, deoarece dorim s` ne aliniem nivelului expozi]iilor interna]ionale. Pe pagina de internet www.romagrotec.ro va fi postat formularul de acreditare. }inând cont de experien]a pl`cut` pe care am avut-o \n anul 2008, vom organiza sâmb`t` [i duminic` „Zilele Copilului”, când vor avea loc concursuri de pictur`, teatru pentru copii, curse de minitractoare, puse la dispozi]ie de c`tre expozan]i, pe o pist` amenajat` [i sub directa supraveghere a p`rin]ilor, spectacole cu clovni, dar [i pictur` pe fa]`. Cei mai buni vor primi bine\n]eles [i premii. Le vom avea \n vedere [i pe doamne, a[a c` vom organiza un concurs al doamnelor tractoriste. Chiar dac` se

Romania are o strategie \n domeniul agriculturii pentru perioada 2007- 2013 care este uitat` [i ignorat` uneori, atât de fermieri, cât [i de clasa politic`, chiar [i de unele institu]ii ale statului”, sus]ine Mihail Dumitru, pre[edinte al Comisiei Preziden]iale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii \n România [i fost ministru al Agriculturii.

«Cum au fost ob]inute cifrele cu care cresc pre]urile produselor agricole [i ale produselor de baz`?» „Am unele semne de \ntrebare \n legatur` cu modul \n care au fost ob]inute cifrele privind cre[terea pre]urilor la produsele agricole [i la cele de baz`”, a declarat Mihail Dumitru, \n cadrul emisiunii Bucure[ti Punkt Bonn, realizat` de HotNews.ro [i Radio Deutsche Welle. „Cât am fost ministru al Agriculturii, nu am avut nici un instrument credibil prin care s` pot evalua evolu]ii ale pre]urilor la produsele agricole [i agroalimentare de pe pia]a româneasc` [i m-am confruntat de foarte multe ori cu aceast` \ntrebare: cu cât cresc pre]urile? (...) „Ca economist, [tiu c` se pot face astfel de modele, \ns` eu nu am v`zut un astfel de model \n România, astfel c` de fiecare dat` când mi s-au adus la cuno[tin]` astfel de informa]ii - c` pre]urile cresc cu câteva procente - m-am \ntrebat cum au fost ob]inute aceste cifre. (...)

Exist`, f`r` \ndoial`, pe pia]` anumite evolu]ii [i pe unele le putem anticipa, dar pentru a determina aceste procente exacte, am anumite semne de \ntrebare.

18 Octombrie 2010

De altfel, domnul ministru Tab`r` a men]ionat c` va face o analiz` [i va veni cu alte informa]ii. (...)

Anul acesta, pre]ul produselor agricole au crescut [i au adus un spor de venit fermierului; când cresc aceste pre]uri, fermierii sunt multumi]i. (...)

România are o strategie pentru perioada 2007-2013, care este uitat` [i ignorat` uneori, atât de c`tre fermieri, cât [i de clas` politic`, chiar [i de unele institu]ii ale statului; este o strategie \n baza c`reia s-a stabilit cel mai mare program de spriin financiar \n domeniul agricol din istoria Romaniei. (...)

Aceasta strategie a fost negociata cu Comisia Europeana. (...)

Strategia urm`toare, pe care o preg`tim acum la Comisie, este pentru perioada 2013-2020. Ea va trebui s` fie \n conformitate cu liniile directoare, care se vor stabili la nivel comunitar, cu viitorul politicii agricole a UE [i cu obiectivele pe care [i le propune România. (...)

Cât despre atragerea fondurilor europene \n agricultur`, acestea se adreseaz`,

\n primul rând, mediului rural, iar comunicarea [i informarea au fost un punct dificil. De exemplu, accesul online pentru popula]ia rural` este mult mai limitat. (...)

Oamenii de la sate sunt mai conservatori, mai pu]in conecta]i la celelalte mijloacele de comunicare [i informare; mul]i dintre ei folosesc radioul sau televizorul ca singurele mijloace de informare, citesc mai pu]in presa scris`. (...)

Aceasta este o problem` cunoscut` la nivel european; pe de alt` parte, limbajul european este sofisticat, tehnic, dificil de \n]eles; trebuie g`sit mesajul cel mai simplu, care s` fie transmis popula]iei-]int`. (...) |n cariera mea profesional` (lucrez de 15 ani cu fonduri europene), am fost impresionat de banii pu]ini, dar care au fost investi]i cu efecte foarte importante. Pentru mine, un proiect de succes este acela care reu[e[te s` obtin` foarte mult cu bani pu]ini [i am v`zut astfel de proiecte.”

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 19

Cum putem ajuta rapi]a s` treac` mai bine peste iarn`? |n aceast` toamn`, mul]i fermieri nu au putut \nfiin]a cultura de rapi]` \n epoca optim`, din cauza condi]iilor climatice nefavorabile. Din cauza \ntârzierii sem`natului, exist` riscul ca plantele de rapi]` s` nu reziste la temperaturile sc`zute din timpul iernii. |ns` [i culturile de rapi]` care au fost \nfiin]ate \n perioada optim`, dar au o cre[tere accelerat`, pot fi sensibile la gerurile iernii.

Pentru a avea premisele unei produc]ii bune \n anul urm`tor, agricultorii trebuie s` se asigure c` plantele de rapi]` sunt \n fenofaza \n care au o rezisten]` bun` pentru iernare, respectiv atunci când au 8 frunze. |n prim`var`, cultura trebuie s` aib` o bun` pornire \n vegeta]ie, obiectiv care nu poate fi \ndeplinit dac` rapi]a nu a fost ajutat`. Aplicarea unor produse foliare, cu un con]inut important \n elemente nutritive esen]iale, pot ajuta aceast` cultur` foarte important` pentru fermieri, atât din punct de vedere al profitabilit`]ii, cât [i al siguran]ei valorific`rii.

Pentru a afla cum poate fi sporit` rezisten]a plantelor de rapi]` la temperaturile sc`zute din timpul iernii, am vorbit cu speciali[tii de la firmele Timac Agro, Aectra Agrochemicals [i Sumi Agro, care [i-au exprimat opiniile vizavi de aceast` problem`.

20 Octombrie 2010

Dr.Vasile Trif, director tehnic Aectra Agrochemicals SRL „Posibilit`]i de m`rire a rezisten]ei la iernare a rapi]ei de toamn`” „Toat` lumea este de acord c` rapi]a este o cultur` dificil` [i complex` din punct de vedere al tehnologiei, dar profitabil` [i u[or vandabil`, iar din acest motiv merit` toate eforturile pentru a o cultiva. |ns` condi]iile climatice din toamna aceastui an au fost printre cele mai dificile, pentru înfiin]area acestei culturi, din ultimii 10 ani. Din acest motiv, asist`m în aceast` perioad` la o diversitate de situa]ii, de la o zon` agricol` la alta, nemaiîntâlnit` pân` acum, iar riscul de a înregistra pierderi în timpul iernii este mai mare ca niciodat`. |n func]ie de zon`, ne putem a[tepta ca la venirea iernii s` avem suprafe]e mari cu

plante cu o cre[tere insuficient`, pentru care gerul prognozat \n timpul iernii s` aib` un efect devastator, dar [i suprafe]e pe care plantele se vor apropia de faza de buton floral [i la care asprimea iernii va avea acela[i efect. În zonele de sud [i sud-est, majoritatea fermierilor, cu excep]ia celor care au avut posibilitatea de a iriga, au fost pu[i practic în imposibilitatea de a înfiin]a cultura în epoca optim`, din cauza secetei cronice care a afectat aceste zone în ultimele dou` luni. În aceste zone, culturile au fost sem`nate cu peste trei s`pt`mâni întârziere, [i probabilitatea ca plantele s` intre în iarn` în faza de 3-4 frunze [i cu o slab` rezisten]` natural` la temperaturi mai joase de -15°C este în acest moment foarte mare. În zonele de cultur` a rapi]ei din Moldova [i Banat, situa]ia este mult mai bun` [i complet diferit` fa]` de sudul ]`rii. În aceste zone, rezerva de ap` din sol [i regimul precipita]iilor mult mai favorabil au permis înfiin]area la timp a culturilor [i r`s`rirea uniform` [i la scurt timp de la sem`nat a acestora.

Cei care au respectat ca la carte epoca de sem`nat [i au efectuat aceast` lucrare important` la sfâr[itul lunii august se pot confrunta cu situa]ia ca rapi]a s` fie \ntr-o fenofaz` prea avansat` de cre[tere, caz

www.agrimedia.ro

în care plantele vor avea, de asemenea, rezisten]a la iernare mult diminuat`. În aceste condi]ii extrem de diverse, sub aspectul stadiului fenologic de cre[tere în care se vor g`si culturile la intrarea în iarn`, noi întrevedem câteva posibilit`]i de interven]ie pentru corectarea, atât cât este posibil, a acestor situa]ii [i reducerea riscului de pierderi din timpul iernii.

Pentru culturile la care r`s`rirea s-a produs cu mare întârziere [i se estimeaz` ca la intrarea în iarn` plantele nu vor dep`[i stadiul de 2-3 frunze adev`rate, este imperios necesar` gr`bire cre[terii, pentru a le aduce cât mai aproape de faza de 8 frunze, în care ele au rezisten]a cea mai bun` la iernare. Solu]ia este aplicarea simultan`, imediat ce r`s`rirea este încheiat`, [i const` \n aplicarea stimulatorului de cre[tere Atonik, în doz` 0,5 l/ha, în combina]ie cu fertilizantul foliar Nutrivit, în doz` de 2 l/ha.

Stimulatorul are rolul de a intensifica la maximum posibil procesul de cre[tere, iar fertilizantul sus]ine acest proces prin aportul suplimentar de azot, fosfor, potasiu, la nivelul frunzei [i nu al r`d`cinii, care este insuficient dezvoltat`, [i nu are în acest stadiu capacitatea necesar` de a extrage din sol, la nivelul necesar, aceste elemente.

Pentru culturile la care se estimeaz` a se afla la intrarea în iarn` în faza de 5-6 frunze, trebuie luate m`suri pentru cre[terea vigorii plantei [i a concentra]iei sucului celular. Terra - Sorb, aplicat în doz` de 2 l/ha, r`spunde perfect acestor cerin]e.

Aminoacizii din compozi]ia sa stimuleaz` dezvoltarea unui sistem radicular puternic [i m`resc rezisten]a la iernare, prin acumularea suplimentar` de oligozaharide la nivel celular. Tratamentul se efectueaz` la sfâr[itul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie.

Pentru acele culturi care acum se afl` în faza de 8 frunze [i se estimeaz` c` la intrarea în iarn` vor avea tija complet format` [i se vor apropia de faza de buton floral este necesar a se efectua de urgen]` un tratament cu Terra - Sorb 2 l/ha + Fezan 0,5 l/ha, pentru a realiza un efect sinergic maxim de oprire a procesului de cre[tere a plantelor [i de m`rire a concentra]iei sucului celular. Fezan, ca fungicid pe baz` de tebuconazol, are în acela[i timp un rol foarte important în prevenirea infec]iilor primare cu putregai uscat (Phoma lingam).

Desigur, toate aceste m`suri propuse

www.agrimedia.ro

presupun un efort suplimentar din punct de vedere financiar din partea fermierilor, dar dac` se ]ine cont de faptul c` suprafe]ele îns`mân]ate cu rapi]` sunt mult mai mici comparativ cu al]i ani [i de faptul c` pre]ul la rapi]` pentru anul viitor se a[teapt` a fi ridicat, din cauza ofertei mici de pe pia]`, atunci aceste cheltuieli sunt pe deplin justificate.

Fiecare din cele trei m`suri propuse vor reprezenta o [ans` în plus pentru supravie]uirea culturilor peste iarn`, cu condi]ia s` fie aplicate la timp [i a[a cum trebuie.”

Ing. Nicoleta Banu, business developer Timac Agro România „Cultivarea rapi]ei, o permanent` provocare” „Rapi]a poate fi considerat` cea mai preten]ioas` plant` de cultur`, cu costuri mari de produc]ie, cu riscuri la fel de mari, dar [i cu valorificare f`r` probleme [i cu venituri bune. Cine reu[e[te s` st`pâneasc` tehnologia acestei culturi în fiecare an este un profesionist. Anul acesta, în zonele cu poten]ial (sudul [i sud-estul ]`rii) s-a întârziat sem`natul [i cu 3-4 s`pt`mâni, din cauza lipsei precipita]iilor [i a imposibilit`]ii preg`tirii terenului.

Chiar dac` perioada optim` de sem`nat a fost dep`[it`, terenul s-a preg`tit foarte greu, mul]i fermieri s-au ambi]ionat s` semene. În aceste condi]ii, rapi]a are nevoie de ajutor prin tehnologia aplicat` pentru a ne da speran]e c` va ajunge s` fie recoltat`. S-a investit prea mult pân` a fost sem`nat` pentru a fi abandonat` acum!

Fertiactyl Starter este unicul biostimulator radicular pentru rapi]`. Rolul lui este de a ac]iona, în primul rând, asupra dezvolt`rii sistemului radicular, prin acest efect diferen]iindu-se de celelalte produse care au un efect general asupra plantei.

Aten]ie, aplicarea azotului sau a unui produs care influen]eaz` cre[terea vegetativ` în condi]iile în care plantele sunt mici ar sensibiliza [i mai mult plantele! Rapi]a are nevoie de o r`d`cin` viguroas` pentru a rezista la gerurile din timpul iernii [i pentru o bun` pornire în vegeta]ie [i ramificare în prim`var`.

Este foarte cunoscut faptul c` rezisten]a la iernare este dat` de vigoarea r`d`cinii.

Dac` la intrarea în iarn` aceasta atinge grosimea de 8 mm [i lungimea de 8 cm, sunt [anse s` treac` peste

gerurile din timpul iernii. Acest stadiu de dezvoltare radicular corespunde cu 8 frunze. Acest biostimulator radicular, datorit` complexului Fertiactyl, activeaz` multiplicarea celular` la nivelul sistemului radicular, stimulând dezvoltarea r`d`cinilor, intensific` fotosinteza [i ca urmare cre[te con]inutul de zaharuri acumulate în r`d`cin`, stimuleaz` absorb]ia elementelor nutritive din sol, în special a fosforului [i a oligoelementelor, cre[te rezisten]a plantelor la stres, stimuleaz` repornirea în vegeta]ie în prim`var` [i o mai bun` ramificare.

Complexul Fertiactyl este rezultatul cercet`rii Grupului Roullier, fiind brevetat în Centre de Cercetare din Europa.

Timac Agro, filiala Grupului Roullier, este cunoscut` pe pia]` prin solu]iile inovatoare de nutri]ie vegetal` propuse pentru toate culturile [i pentru toate sadiile de vegeta]ie.”

Ing. Nicolae Popescu, administrator al SC Impact Marsilieni, jude]ul Ialomi]a Suprafa]a lucrat` în 2009/2010 - 1.472 ha, din care: 560 ha rapi]`, 500 ha grâu, 100 ha orzoaic` de toamn`, 130 ha coriandru, 80 ha porumb, 70 ha floarea-soarelui, 20 ha maz`re, 12 ha lucern`. „F`r` fertilizare de baz`, r`s`rirea rapi]ei în toamna anului 2009 a fost neuniform`, motiv pentru care am aplicat biostimulatorul radicular Fertiactyl Starter 3 l/ha, în stadiul de 3-4 frunze. La intrarea în iarn`, r`d`cinile erau viguroase, cu multe ramifica]ii [i peri[ori absorban]i.

La sfâr[itul lunii februarie [i începutul lunii martie, am aplicat Sulfammo 30, în doz` de 150 kg/ha pentru toate culturile de toamn`.

Octombrie 2010 21

Rezultatul a fost extraordinar, în luna mai cultura de rapi]` era uniform`, „ca un zid”, r`d`cina foarte dezvoltat`, tulpina viguroas`, înflorirea uniform`, cu premisele unor rezultate foarte bune.

Diferen]ele sunt mari fa]` de orice alt` tehnologie folosit`. Voi folosi cu încredere produse de la Timac, chiar dac` sunt scumpe la prima vedere, dar sunt de foarte bun` calitate [i, prin produc]ia ob]inut`, se justific` diferen]a fa]` de produsele clasice, atât la cantitate, cât [i la calitate.

Produc]ia medie din acest an a fost de 3.000 kg/ha, cu men]iunea c` 500 kg/ha au fost pierderi din cauza condi]iilor climatice. În anul 2008/2009, Fertiactyl Starter mi-a adus un spor de produc]ie de 22% la rapi]`, comparativ cu sola-martor, unde nu am aplicat acest biostimulator.”

Ana Must~}ea

Ing. Vasile Ciobanu [i Alexandru Baciu administrator SC TRANS LIBERTA SRL, jude]ul C`l`ra[i Suprafa]a lucrat` - 2.694 ha, din care: grâu 755 ha, rapi]` 676 ha, floarea-soarelui 600 ha; porumb 443 ha, mu[tar 172 ha, lot demomstrativ orz 24 ha, lot demonstrativ porumb 24 ha. „În ceea ce prive[te cultura de rapi]` fertilizat` cu Starter (50% din suprafa]`), am v`zut un sistem radicular bine dezvoltat, în profunzime, explorând un spa]iu mai mare de nutri]ie, talia plantei mai mare [i mai viguroas`, un num`r mai mare de flori pe plant`, un num`r mic de flori avortate, deoarece în perioada de înflorire au fost diferen]e mari de temperatur`, un num`r mai mare de ramifica]ii [i, în final, un num`r mai mare de silicve [i de boabe în silicve. Produc]iile ob]inute la solele fertilizate

22 Octombrie 2010

cu Fertiactyl Starter au fost de 4.000 kg/ha la Exagone, 3.880 kg/ha la Extend [i 3.870 kg/ha la Excell. Folosirea acestui produs la cultura rapi]ei aduce un spor de produc]ie garantat.”

Iorgu Anastase, director tehnic [i de dezvoltare al Sumi Agro România „Pentru o cre[tere mai rapid` \n toamn` [i sporirea rezisten]ei plantelor de rapi]` la temperaturile sc`zute din timpul iernii, Sumi Agro v` recomand` utilizarea fertilizantului foliar Brassitrel. Acest produs con]ine macro- [i microelementele sulf, bor, mangan, magneziu [i molibden, care sunt esen]iale pentru o dezvoltare s`n`toas` a plantelor de rapi]`. Brassitrel a fost creat special pentru a corecta deficitul unor elementele nutritive specifice acestei culturi. Se [tie c`, pentru o bun` absorb]ie [i utilizare de c`tre plante a unui produs foliar, formula substan]ei active este foarte important`, pentru c` aceasta influen]eaz` în mare m`sur` randamentul.

De asemenea, alte ingrediente, cum ar fi componentele de umidificare, substan]ele ce reduc tensiunea superficial` sau componentele de dispersie sunt importante. Brassitrel este fabricat \n Anglia de firma Yara, folosind tehnologie de ultim` genera]ie. Produsul \ntrune[te calit`]ile mai sus men]ionate [i are o capacitate de dizolvare [i amestecare foarte bun`. Efectul s`u este sesizabil, plantele r`spund prin accelerarea cre[terii [i absen]a nuan]elor de decolorare a frunzelor specifice unor caren]e. De asemenea, [ansa acestora de a supravie]ui peste iarn` cre[te.

Cum se aplic`? La rapi]a de toamn`,

se aplic` o fertilizare foliar` înainte de intrarea culturii în repausul din timpul iernii, iar a doua aplicare are loc prim`vara, pân` la apari]ia butonului floral. Toamna se aplic` în faza de 4-6 frunze, când aparatul foliar va putea intercepta [i folosi cel mai bine \ngr`[`mântul. Doza este de 3 kg/ha, iar produsul se comercializeaz` \n ambalaj de 6 kg.

Brassitrel va asigura un aport suplimentar de elemente nutritive esen]iale unei cre[teri [i dezvolt`ri armonioase [i va contribui la ob]inerea unei culturi bine \ncheiate \n toamn`. Prim`vara, produsul ajut` la regenerarea plantelor, \nflorirea mai bun` [i maturare uniform`, m`rind astfel procentul de flori legate, productivitatea [i calitatea recoltei.

Având \n vedere c` Brassitrel este la fel de util atât toamna, cât [i prim`vara, orice cantitate r`mas` nefolosit` \n toamn` va putea fi reutilizat` prim`vara devreme.

Brassitrel se recomand` [i la alte culturi, cum ar fi cele de varz`, tomate, ardei, fasole, maz`re, morcov, cereale, ceap`, salat`, cartof, soia sau sfecla pentru zah`r.

Un alt produs cu care Sumi Agro a venit pe pia]` pentru a ajuta cultura de rapi]` este Teprosyn, un produs special creat pentru aplicare pe semin]e, cu rol \n accelerarea cre[terii pl`ntu]elor \n primele faze de vegeta]ie, pân` la trecerea la hr`nirea autotrof` (pe propriile r`d`cini).

De asemenea, produsul este folosit pentru a cre[te rezisten]a plantelor la condi]ii de stres (secet`, frig), care pot surveni \n primele faze de vegeta]ie.

Teprosyn con]ine nuntrien]ii esen]iali pentru o germina]ie bun`, cum ar fi: azot, fosfor [i zinc [i este creat s` ofere efectul de fortificare [i „start-up” pentru cultur`, necondi]ionat de particularit`]ile de hran` a culturii [i de condi]iile de sol. Componentele minerale sunt u[or solubile, hr`nirea este precis` [i la ]int`.

Hr`nirea foarte timpurie a plantelor cu Teprosyn favorizeaz` ob]inerea unei culturi \ncheiate. Produsul se poate aplica \nainte de ambalarea semin]elor \n saci, o dat` cu produsele insecto-fungicide sau dup` desigilarea sacilor, cu pu]in timp \nainte de sem`nat. Poate fi aplicat atât separat, cât [i \n amestec cu produsele fitosanitare. Doza este de 8 l/tona de semin]e \n cazul culturilor de rapi]`, porumb, floarea-soarelui [i ceapa.

Se recomand` [i la cerealalele p`ioase. \n doz` de 4-5 l/tona de semin]e.”

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 23

|nc`lzirea serelor cu pele]i

Ana Must`]ea

Investi]ie cu bani europeni

|n cercul legumicultorilor, [i nu numai, numele Mircea Croitoru este unul cunoscut. Dedicat muncii sale [i sus]in`tor al intereselor celor din aceea[i bran[` cu dânsul, pre[edinte al grupului de agricultori din comuna Matca, unul dintre cele mai cunoscute bazine legumicole din ]ar`, dl Croitoru ne-a dezv`luit cea mai recent` preocupare a sa pentru dezvoltarea afacerii: cultivarea unei suprafe]e de dou` hectare cu salcie, din care s` ob]in` pele]i pe care s`-i foloseasc` la \nc`lzirea serelor \n sezonul rece.

Ideea de a folosi acest arbore pentru \nc`lzirea serelor, care se \ntind pe 2.000 mp, i-a venit \n urma unei deplas`ri de informare realizate \n Fran]a, Spania [i Italia. Mai exact, sistemul de \nc`lzire pe pele]i din salcie l-a v`zut \n Fran]a [i vrea s` aplice principiul de func]ionare a acestuia [i la \nc`lzirea serelor sale. „|n urma unei deplas`ri \n afara ]`rii, am v`zut mai multe sisteme de \nc`lzire a serelor, iar \n Fran]a am v`zut aceast` instala]ie care func]iona pe pele]i din salcie energetic`, denumit` astfel datorit` puterii sale calorice ridicate”, ne-a informat dl Croitoru.

Re\ntors \n ]ar`, a \nceput s` se documenteze, timp de un an, cu privire la investi]ia pe care vrea s-o fac` [i, convins c` poate fi profitabil`, a demarat \ntocmirea unui program, \n scopul acces`rii de fonduri europene. „Proiectul este pe M`sura 121 [i, pe lâng` instala]ia de f`cut pele]i [i centrala de \nc`lzire a serelor, cuprinde [i achizi]ia unei ma[ini speciale de recoltat, deoarece vreau s` cultiv aceast` salcie pe o suprafa]` de dou` hectare. O parte din produc]ia de pele]i pe care o voi ob]ine am s-o folosesc pentru \nc`lzirea serelor, iar cealalt` parte o voi valorifica. Investi]ia privind sistemul de \nc`lzire se ridic` la aproximativ 20.000 euro”, a afirmat dl Croitoru. |n opinia pre[edintelui asocia]iei

legumicultorilor, \nc`lzirea serelor din România, \n actualele condi]ii, este problematic`. “Unele sere sunt \nc`lzite cu sobe, au burlane, iar pentru alimentare presupune munca multor oameni.”

Pentru demararea aceastei investi]ii, dl Croitoru a purtat o serie de discu]ii cu mai mul]i speciali[ti \n domeniu, s-a interesat cu privire la construc]ia instala]iei de \nc`lzire, a achizi]iei de buta[i [i asupra tehnologiei de cultivare a salciei. „Dup` cum am \n]eles, costul cu \nfiin]area unui hectar de salcie este de aproximativ 2.000 de euro, iar din prim`var` voi \ncepe s` plantez. Inten]ia mea este aceea de a produce [i pe timpul iernii, deoarece trebuie s` fim din ce \n ce mai competitivi, pentru c` nu dispunem de subven]ii a[a cum dispun ceilal]i legumicultori din UE.” Con[tient c` \nceputul este mai greu, dl Croitoru are \ncredere c` va ob]ine o serie de avantaje, iar din calculele sale reiese faptul c` investi]ia se va amortiza \n 3 ani.

CARIERE - LIMAGRAIN- producatorul numarul 1 de seminte in Europa scoate la concurs urmatorul post pentru zona de EST a Romaniei :

Descriere pozitii:

Promotori zonali

• Responsablili promovare in judetele Braila si Galati – asigurarea suportului tehnic si comercial in relatia cu partenerii locali; dezvoltarea relatiilor comerciale si coordonarea actiunilor de promovare ; analizarea nevoilor pietei si pastrarea unei legaturi permanente cu echipa comerciala, tehnica si de marketing.

Cerinte post:

• Inginer agronom cu experienta in domeniu • Posesor permis conducere cat. B • Capacitate buna de comunicare • Cunoastere operare PC • Autonomie in acivitate

Va rugam trimiteti aplicatiile/ CV la : alina.cretu@limagrainromania.ro ; FAX: +4021 310 04 34 .

24 Octombrie 2010

www.agrimedia.ro

Victor V~T~MANU

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 25

Porumbul, o plant` a viitorului |n data de 14 septembrie a.c., Confedera]ia European` a Produc`torilor de Porumb, \mpreun` cu Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România, a organizat \n localitatea Ra[i, jude]ul Ialomi]a, „Ziua Porumbului”.

La eveniment au participat, pe lâng` dl Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, [i Adrian R`dulescu, secretar de stat \n cadrul MADR, Stelian Fuia, pre[edintele Comisiei pentru Agricultur` din Camera Deputa]ilor, precum [i al]i oficiali ai administra]iilor locale [i jude]ene.

Din partea francez`, au participat Henri Bernard Cartier, secretar general al Confedera]iei Europene a Produc`torilor de Porumb, [i Regis Doucet, expert \n cultura porumbului la Institutul Arvalis.

26 Octombrie 2010

Demonstra]ia despre hibrizii de porumb a avut loc pe terenurile administrate de Nicolae Sitaru, pre[edintele Ligii Asocia]iilor Produc`torilor Agricoli din România, iar firmele produc`toare de semin]e care au participat au fost [apte la num`r [i fiecare s-a prezentat cu câte trei hibrizi de porumb considera]i a fi cei mai reprezentativi pentru zona de cultur` a Ialomi]ei. Aceste firme au fost: Limagrain, Syngenta, Monsanto, Caussade Semences, Euralis, Maisadour [i RAGT Semences, nou intrat` pe pia]a din România.

Prin organizarea acestui eveniment [i implicarea celor dou` federa]ii, FNPSMS [i FNPAR, s-a realizat o promovare a culturii de porumb, sub aspectul productivit`]i [i al competitivit`]ii. |n opinia FNPAR, agricultura, îndeosebi cultura porumbului, este un sector strategic, care are ambi]ia de a r`spunde obiectivelor legate de securitatea alimentar` [i sursele de energie regenerabile [i de a contribui la echilibrul mondial. FNPSMS [i FNPAR, care pledeaz`

pentru o agricultur` a progresului, se înscriu pe linia acestui obiectiv, care se bazeaz`, în principal, pe genetic`.

Viitorul nu este numai al produc]iei alimentare |n deschiderea evenimentului, ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tab`r`, a dorit s` vorbeasc` despre locul important pe care \l de]ine cultura de porumb \n dezvoltarea agriculturii române[ti.

Porumbul, pe lâng` faptul c` este folosit pentru ob]inerea produc]iei alimentare [i furajere, poate fi utilizat [i pentru ob]inerea etanolului folosit drept combustibil. „Porumbul r`mâne una dintre plantele strategice ale momentului, dar mai ales ale viitorului. A se vedea ce se întâmpl` ast`zi pe pia]a mondial` cu porumbul, inclusiv rela]iile pe pia]a american` între cele dou` mari puteri asiatice, China [i Japonia. În Statele Unite, 30% din

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Cre[terea randamentului - o prioritate a oric`rui fermier Cu ocazia „Zilei porumbului”, ministrul Agriculturii a precizat c` agricultura României nu se va putea extinde f`r` porumb, îns` trebuie lucrat la cre[terea randamentului. „Dac` ne gândim în continuare s` realiz`m 3-4 tone la hectar, nu vom intra niciodat` într-un circuit economic normal [i vor rezista cei care tind c`tre 8, 9, 10 tone de porumb în sus. Nu este o poveste. Aceasta ar trebui s` fie ]inta oric`rui fermier care cultiv` porumb.

Asta înseamn` s` aleag` hibrizi de bun` calitate, s` fie surs` de aplicare a unor tehnologii corecte [i, de ce nu, s` aplice tehnica agricol` corespunz`toare, care duce la reducerea costurilor la combustibil”, a spus dl Tab`r`.

de reformare a Politicii Agricole Comune.

Trebuie s` reconstruim o nou` PAC, deoarece lucrurile au evoluat. Europa ar trebui s` se pun` la punct cu biotehnologia. Dac` vrem s` producem mai mult [i mai bine, biotehnologia este unul dintre instrumente [i trebuie s` \ncet`m cu aceast` politic` a stru]ului, s` mai accept`m s` import`m furaje ce con]in OMG [i s` nu avem noi \n[ine voie s` cultiv`m plante modificate genetic. To]i avem un rol [i putem influen]a politica agricol` european`, de aceea insist asupra organiz`rii fermierilor”, a afirmat dl Cartier.

Tot \n privin]a rentabilit`]ii, ministrul Agriculturii a afirmat c` are în plan dezvoltarea unor ferme care s` aib` trei domenii de activitate, care s` devin` rentabile. Pentru acest proiect va purta dicu]ii cu asocia]iile fermierilor. |n cadrul evenimentului, Regis Doucet, cercet`tor la Institutul Arvalis din Fran]a, a vorbit despre rolul acestei institu]ii, care const` \n promovarea progresului genetic [i adaptarea culturii de porumb la noi factori ce influen]eaz` produc]ia. „|n primul rând, misiunea noastr` este aceea de definire a zonelor de produc]ie.

Cultiv`m hibrizi de la foarte timpurii pân` la foarte târzii \n sudul Fran]ei. Pe tot arealul Fran]ei exist` factori climatici diferi]i [i trebuie s` fim foarte aten]i cum adapt`m ace[ti hibrizi. Putem, de asemenea, impune anumi]i hibrizi pentru anumite necesit`]i, cum ar fi, de exemplu, produc]ia de etanol. Dac` urm`rim evolu]ia hibrizilor \n ultimii 50 de ani, vedem c` cei timpurii au avut o evolu]ie mai rapid` decât cei tardivi. Criteriile agronomice s-au schimbat de-a lungul timpului. |n ultima perioad`, urm`rim evolu]ia hibrizilor la anumite boli, cum ar fi Helminthosporium [i Fusarium, [i adaptarea hibrizilor la stresul hidric”, afirmat dl Doucet. |n câmp, au fost prezenta]i 21 de hibrizi, iar suprafa]a ocupat` de ace[tia a fost de circa 8 hectare. Dup` prezentarea caracteristicilor, s-a \nceput recoltarea, iar, \n final, au fost prezentate rezultatele cu produc]iile ob]inute la fiecare hibrid \n parte.

Octombrie 2010 27

Ana Must~}ea

produc]ia de porumb se duce în produc]ia de etanol. Viitorul nu este numai al produc]iei alimentare. Viitorul este al produc]iei de energie, dincolo de ceea ce înseamn` porumbul [i cerealele ca materie prim` pentru diversele industrii.

Produc]ia agicol` a lumii \n viitor, \n 2030-2050, va trebui s` fie \mp`r]it` pe ceea ce înseamn` surs` de hran`, materie prim` pentru industrii [i pe ceea ce înseamn` producerea de bioenergie de diverse feluri. Acesta este motivul pentru care discut`m ast`zi, de multe ori, despre ceea ce înseamn` acceptarea unor descoperiri revolu]ionare la nivel mondial în domeniul cercet`rii agricole. Revolu]ia verde, declan[at` de Norman Borlaug în anii ’60-’70, dup` marile descoperiri din genetic`, tinde spre epuizare [i se termin` [i cu probleme de mediu. Exist` o alt` clas` [i noi rezultate care ne pot duce spre ceea ce înseamn` obiectivele anilor 2050, cu o popula]ie la nivelul globului de peste 9 miliarde de locuitori”, a afirmat dl Tab`r`.

Despre necesitatea progresului \n agricultur` a vorbit [i Bernard Cartier, secretar general al Confedera]iei Europene a Produc`torilor de Porumb, subliniind faptul c` deciziile care se iau la nivelul Comisiei Europene sunt foarte importante pentru acest sector [i c` pozi]ia produc`torilor europeni ar trebui s` fie mult mai ferm` \n mai multe privin]e, cum ar fi acceptarea \n cultur` a organismelor modificate genetic. „Deciziile care se iau la nivelul CE sunt foarte importante.

Europa are nevoie de o agricultur` puternic` pentru a face fa]` provoc`rilor actuale. Ne afl`m \ntr-o etap` crucial`,

28 Octombrie 2010

Octombrie 2010 29

Calendarul lucr`rilor agricole la culturile de câmp Principalele activit`]i din agricultura culturilor de câmp sunt reprezentate de: alegerea celor mai bune plante premerg`toare pentru culturile de grâu [i orz, \n condi]ii specifice ale toamnei acestui an agricol: fertilizarea [i preg`tirea terenului pentru sem`natul cerealelor de toamn`; alegerea judicioas` a soiurilor ce urmeaz` a fi cultivate; sem`natul culturilor de orz, orzoaic` de toamn`, ov`z de toamn` [i al grâului de

30 Octombrie 2010

Pentru cerealele de toamn` sunt bune premerg`toare plantele care elibereaz` terenul devreme, f`r` boli [i d`un`tori comuni, dup` care solul poate fi arat \n bune condi]ii; \n aceste ar`turi, pân` la data sem`natului, se vor acumula ap` [i nitra]i, iar buruienile vor fi distruse prin lucr`ri repetate cu grapele cu discuri. |n aceast` grup` intr` leguminoasele pentru boabe (maz`rea, fasolea, borceagul, trifoiul) [i alte plante cum sunt: rapi]a de toamn`, inul, porumbul mas` verde, cânepa [.a.

Dar aceste suprafe]e, \n general, nu asigur` nici jum`tate din totalul necesar, diferen]a urmând a fi asigurat` de premerg`toare cum sunt: floarea-soarelui, cartoful timpuriu, sfecla de zah`r, soia.

Deoarece porumbul [i grâul dep`[esc 60% din suprafa]a fiec`rei gospod`rii ]`r`ne[ti, aceast` rota]ie este foarte frecvent`. |n anul agricol anterior, vremea c`lduroas` a permis coacerea timpurie a porumbului pentru boabe, ceea ce a creat condi]ii bune pentru eliberarea terenului de resturi vegetale [i preg`tirea \n timp optim a patului germinativ pentru sem`n`turile de toamn` (\n cazul amintit, grâul de toamn`).

Este necesar de [tiut c`, de[i este posibil` cultivarea grâului \n cultur` repetat` (monocultur`), timp de 2-3 ani consecutiv, se impun anumite m`suri speciale pentru

combaterea bolilor [i d`un`torilor, folosirea de \ngr`[`minte organice [i chimice, combaterea energic` pe cale chimic` a buruienilor; \n caz contrar, recoltele de grâu vor fi mici, putând cobor\ sub nivelul cheltuielilor. |n condi]iile tehnologiilor pe care le pot aplica \n prezent majoritatea ]`ranilor, nu-i posibil` cultivarea grâului dup` grâu decât un singur an.

www.agrimedia.ro

Soiurile ce urmeaz` a fi cultivate, pentru fiecare specie \n parte, sunt cele recomandate de c`tre speciali[tii agronomi, pe baza Listei Oficiale a soiurilor [i hibrizilor ce se cultiv` \n România, ]inând cont de specificitatea proprie a fiec`rui soi ce urmeaz` a fi cultivat. Indiferent de soi, \n primul rând, cultivatorii sunt obliga]i s` semene s`mân]` certificat`, din categorii biologice superioare, produs` de unit`]ile de cercetare-dezvoltare apar]inâd Academiei de {tiinte Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu Sise[ti” din Bucure[ti sau de c`tre unit`]ile agricole specializate \n producerea de s`mân]`.

Exist` [i cazuri (din ce \n ce mai dese) când produc`torii agricoli folosesc s`mân]` produs` de ei (\mpropriu termenul de s`mân]`) pentru sem`nat.

Pentru aceasta este nevoie ca o prob` din aceste semin]e s` fie trimis` c`tre Laboratoarele Jude]ene pentru controlul semin]elor [i numai dac` ob]ine buletin tip`rit \n culoarea ro[ie poate s` o foloseasc` la sem`nat. Dac` buletinul este tip`rit \n culoarea neagr`, se impune o analiz` a motivului pentru care a fost respins` proba. |n caz c` respingerea se datoreaz` germina]iei sc`zute, nu r`mâne

www.agrimedia.ro

decât solu]ia de a cump`ra s`mân]` nou` (produs` \n anul \n curs). Dac` respingerea se datoreaz` purit`]ii prea mici, se poate \ncerca [i condi]ionarea din nou a cantit`]ilor de s`mân]` [i trimiterea c`tre unitatea specializat` a unei alte probe la analiz`.

Perioada optim` de sem`nat trebuie astfel aleas` \ncât \ntre data r`s`ritului [i data intr`rii \n iarn` plantele s` beneficieze de 40-50 de zile, perioad` \n care plantele pot s` \nr`d`cineze [i s` \nfr`]easc`.

Rezisten]a cea mai bun` la iernare se

realizeaz` dac` plantele au format 2-3 fra]i [i 3-5 frunze.

Sem`natul \n cadrul epocii optime se va efectua, \n prim` parte, \n zonele deluroase, iar \n cea de-a doua parte a intervalului specificat se vor sem`na suprafe]ele din zonele de câmpie.

Densitatea la sem`nat va fi cuprins` \ntre 400 [i 500 de boabe germinabile la metrul p`trat la orz, orzoaic` [i ov`zul de toamn` [i \ntre 500 [i 600 de boabe germinabile la metrul p`trat la grâul de toamn`.

Pentru realizarea acestor densit`]i se va folosi o cantitate de s`mân]` de 130-140 de kilograme la hectar la ov`zul de toamn`, 160-200 de kilograme la hectar la orzul [i orzoaica de toamn` [i 200-250 de kilograme la hectar pentru grâul de toamn`, \n func]ie de parametrii biologici ai semin]ei folosite.

Distan]a \ntre rânduri la aceste culturi este de 12,5 cm, iar adâncimea de sem`nat va fi de 3-5 cm pentru culturile de orz [i ov`z de toamn` [i 4-5 cm pentru culturile de grâu de toamn`.

Tratarea semin]elor de cereale p`ioase este una dintre verigile cele mai importante ale unei tehnologii moderne.

Printr-un tratament bine efectuat sunt comb`tute toate bolile care se transmit prin semin]e. |n cazul cerealelor p`ioase, bolile care se transmit prin semin]e sunt produse de ciuperci care infesteaz` cariopsele atât epifit (la suprafa]a semin]elor) cât [i endofit (\n interiorul semin]elor, \n endosperm [i embrion).

Pentru combaterea ciupercilor care infecteaz` semin]ele epifit este suficient` folosirea unui fungicid de contact, \n timp ce pentru ciupercile care infecteaz` s`mân]a endofit este necesar un fungicid sistemic a c`rui substan]` activ` s` p`trund` \n interiorul semin]ei.

Un alt avantaj major al semin]elor tratate \l reprezint` faptul c` substan]ele folosite protejeaz` pl`ntu]ele pân` \n momentul r`s`ririi, contribuind astfel la o r`s`rire uniform` [i cât mai aproape de desimea proiectat` [i indicii calitativi din buletinul de analiz` al semin]elor.

Datorit` importan]ei deosebite a acestei verigi tehnologice, firmele agricole importante care se ocup` cu comercializarea semin]elor pun \n vânzare doar semin]e tratate. Cei care \nfiin]eaz` culturi de cereale p`ioase cu s`mân]` provenit` din propria cultur`, mai ales \n acest an, care a fost deosebit de favorabil atacului de boli (malur`, t`ciuni, fuzarioz`, septorioz`), sunt obliga]i s` trateze s`mân]a dac` doresc ca la intrarea \n iarn` culturile s` aib` desimea dorit`.

Tratarea semin]elor se poate face cu produse recomandate de speciali[tii Laboratorului Jude]ean Fitosanitar, \n strâns` leg`tur` cu speciali[tii firmelor produc`toare. Cea mai bun` metod` de tratare pentru produc`torii agricoli individuali este folosirea ma[inii de tratat MTS - 1, care asigur` uniformitatea unui tratament corect executat.

Foarte important` este \ns` respectarea tuturor normelor de igien` [i sanitare prev`zute de protec]ia muncii \n ceea ce prive[te p`strarea substan]elor fungicide [i manipularea lor de c`tre agricultori.

Octombrie 2010 31

Victor V~T~MANU

Preg`tirea patului germinativ pentru cerealele de toamn` se execut` diferit, \n func]ie de data când planta premerg`toare p`r`se[te terenul, de gradul de aprovizionare cu ap` etc. (\n condi]iile noului an agricol, lipsa de ap` din sol a \ntârziat preg`tirea patului germinativ \n condi]ii optime, lucr`rile de baz` f`cându-se chiar \n perioada optim` de sem`nat).

Este bine s` se cunoasc` faptul c` pentru culturile de toamn` nu adâncimea de executare a ar`turii conteaz`, ci calitatea acesteia. La data sem`natului, ar`tura trebuie s` fie nivelat`, m`run]it`, curat` de buruieni [i suficient de a[ezat`. |ngr`[`mintele cu fosfor [i potasiu se introduc \n sol sub ar`tura de baz` sau, cel mai târziu, sub form` de \ngr`[`minte complexe, la preg`tirea terenului.

Pe terenurile s`race, nefertilizate cu gunoi de grajd de mai mul]i ani, este necesar a se aplica, \nc` de la preg`tirea patului germinativ, 40-50 de kilograme de azot substan]` activ`, pentru ca plantele s` beneficieze de toate elementele chimice [i s` intre \n iarn` bine \nfr`]ite [i bine \nr`d`cinate.

Modificarea tipului de alimenta]ie a animalelor din perioada de iarn`, apropiindu-l de cel de peste var`, se poate realiza prin p`strarea furajelor \n vederea folosirii lor pe timpul iernii. |n condi]iile ]`rii noastre, p`strarea peste iarn` a furajelor se poate face prin uscare, ob]inând astfel fânul, [i prin \nsilozare, ob]inând nutre]ul murat.

Victor V`t`manu

Premise ale realiz`rii unor nutre]uri \nsilozate de calitate Ob]inerea nutre]ului murat sau a silozului prezint` mai multe avantaje, atât din punct de vedere al tehnicii de preparare, aceasta putând fi mecanizat` complet, cât [i prin ob]inerea unui furaj de o valoare nutritiv` ridicat`, datorit` p`str`rii unor calit`]i apropiate de nutre]ul verde din care provine. Utilizând aceast` metod` de p`strare a furajelor, se \nregistreaz` pierderi minime, care nu dep`[esc 5-10% din con]inutul furajului verde.

Prin tehnicile de \nsilozare se valorific` superior o serie de produse secundare ob]inute din agricultur`. |n func]ie de con]inutul chimic [i procentul de S.U. (substan]` uscat`), furajele verzi se pot \nsiloza singure, \n amestec ori prin adaos de alte produse. |n general, \n prima categorie, datorit` unui con]inut ridicat de glucide fermentescibile [i a unui procent bun de substan]` uscat`, se \ncadreaz` porumbul, sorgul, iarba de Sudan, secara, ov`zul, orzul, dar [i floarea-soarelui.

Din cea de-a doua categorie, principalele plante ce se pot \nsiloza sunt lucerna [i rapi]a, care, datorit` unui con]inut insuficient de glucide fermentescibile sau ridicat de ap`, se amestec` cu porumb, orz, ov`z, raigras aristat [i altele.

Tot \n amestec se pot g`si [i cocenii de porumb, paiele, plevurile \mpreun` cu sfecl`, gulii, morcovi, dar [i bost`noase [i crucifere furajere. |n cazul \nsiloz`rii cu adaos de alte 32 Octombrie 2010

produse, principalele adaosuri sunt: la 100 kg de nutre] de lucern` se aplic` 5 litri de solu]ie, \n concentra]ie de 5%, de acid formic; la 100 kg de nutre] de porumb ori floarea-soarelui se aplic` 1,5-2 kg de melas`, spre a \mbun`t`]i calitatea acestora. |nsilozarea furajelor se face \n construc]ii speciale sau \n spa]ii amenajate, ce poart` denumirea de silozuri; acestea sunt de trei categorii: de suprafa]`, semi\ngropate [i \ ngropate. Cele mai folosite \n practic` sunt silozurile de suprafa]` orizontale, acestea putând avea un caracter permanent, deci sunt construite din c`r`mid` [i ciment, sau pot avea pere]i din materiale ieftine, cum ar fi lemn, panouri, balo]i de paie; de asemenea, silozurile pot fi [i f`r` pere]i. |n general, \nsilozarea este precedat` de cur`]irea silozurilor. Momentul optim de recoltare a plantelor difer` \n func]ie de faza de vegeta]ie, putând oscila de la maturitatea lapte la maturitatea \n cear` la porumb; \nceputul \nfloritului la lucern` ori toamna târziu, la varza furajer`.

Concomitent cu recoltatul, este realizat [i tocatul, cele mai folosite ma[ini de tocat sunt cele care, \n acela[i timp, fac [i recoltatul plantei \n vederea \nsiloz`rii.

Furajul recoltat [i tocat se transport` [i se basculeaz` direct \n siloz, unde se a[az` strat peste strat, dup` care se trece cu [enilarul pân` la tasarea complet`, urm`rindu-se, \n principal, eliminarea aerului.

Conservarea plantelor verzi prin \nsilozare se realizeaz` \n urma acidifierii nutre]ului introdus \n siloz, pân` la un pH cuprins \ntre 3,6 [i 4,2, la aceast` valoare a pH-ului nemaiputându-se dezvolta bacterii care ar duce la alterarea nutre]urilor.

Aceast` acidifiere se urm`re[te s` se ob]in` pe cale natural`, la scurt timp dup` presarea plantelor \n siloz, ea fiind produs` de acidul lactic [i \ntr-o mic` m`sur` de c`tre acidul acetic.

Deci, \n siloz se produc o serie de procese biologice [i biochimice, dintre care cea mai mare importan]` o are fermenta]ia lactic`, al`turi (dar \ntr-o propor]ie mic`) de fermenta]ia acetic` [i alcoolic`. |ntr-o gospod`rie de la ]ar` se pot amenaja u[or silozuri de tip tran[ee acoperite cu pleav`. Asemenea silozuri pot fi amenajate [i \ntre dou` [ire de fân sau de paie. |n cursul lunii octombrie, se poate \nsiloza porumbul pentru siloz, la care epoca optim` de recoltare este faza de laptecear` (folosind hibrizi de porumb tardivi sau hibrizi de porumb cultiva]i \n sistem succesiv sau culturi duble).

Tocarea porumbului se poate face [i manual \n gospod`riile ]`r`ne[ti de mici dimensiuni. |mpreun` cu porumbul pentru siloz, se mai pot \nsiloza porumb verde din cultura a doua, bost`noase, sfecla \mpreun` cu frunzele de sfecl`, colete de sfecl` cu frunze, resturi din culturile legumicole sau t`ie]ei de sfecl` \n stare proaspat`.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 33

Apari]ia primelor brume timpurii de toamn` este posibil` \nc` din prima sau a doua decad` a lunii octombrie.

Legumicultorul trebuie s` fie preg`tit pentru prevenirea pagubelor probabile [i s` urm`reasc` evolu]ia climei din zon` [i, \n special, a temperaturii seara [i diminea]a.

Agenda legumicultorului Protejarea culturilor \n dou`-trei dimine]i senine [i r`coroase, care urmeaz` dup` zile cu ploi reci de toamn` [i cu vânt care bate din direc]ia nord sau nord-vest, poate asigura prelungirea vegeta]iei la culturile de ardei, vinete, tomate de toamn`, aducând astfel sporuri de recolt` comercial`. Dac` condi]iile meteorologice se anun]` cu temperaturi nocturne [i matinale sub -4...-2 grade Celsius, este recomandat` strângerea recoltei \nainte de instalarea acestui climat rece. |n aceste condi]ii, protejarea culturilor prin metodele perdelelor de fum, de irigarea prin aspersiune, a sobi]elor nu mai d` rezultate.

Pe parcursul \ntregii luni, se vor recolta ultimele legume din câmp, ca ]elina, sfecla ro[ie, morcovul, p`stârnacul, p`trunjelul, ardeiul, vinetele, tomatele, [i se \ncepe recoltatul e[alonat la varz`, conopid`, gulii, care se vor valorifica sau se vor depozita, \n func]ie de posibilit`]ile cultivatorului [i cerin]a [i pre]ul produsului pe pia]`. |n aceast` lun` \ncepe \nfiin]area culturilor de prim` apari]ie pentru produc]ia de legume verde]uri a anului viitor, ca salat`, spanac, ceap` [i usturoi pentru stufat.

Victor V`t`manu

Salata pentru consum sub form` de c`p`]ân` \n prim`vara anului viitor se planteaz` pân` la 15 octombrie, folosind r`sad cu 4-5 frunze de rozet` [i vârsta de 30 de zile, produs pe strat, \n câmp, \n luna septembrie.

Terenul destinat plant`rii se fertilizeaz` [i se mobilizeaz` \naintea plant`rii, aplicând mrani]` sau gunoi foarte bine descompus 34 Octombrie 2010

(2-4 kg/mp) [i \ngr`[`minte chimice: superfosfat, 30 g/mp, [i sulfat de potasiu, 20 g/mp. Se mobilizeaz`, m`run]e[te, niveleaz` [i se preg`tesc straturile de plantare.

Plantarea se face manual, pe strat \n`l]at, cu l`]imea la coronament de 100-120 cm, la distan]` de 25-30 cm \ntre rânduri [i, respectiv, 15-20 cm pe rând. Se planteaz` 20-22 plante la metrul p`trat.

Dup` plantare, se ud` pe rândul de plante cu norma de 4-8 litri de ap` pe 1 metrul liniar de rând. Nu se ud` abundent, este preferabil` udarea repetat`, cu norme mici \n toamnele secetoase.

Spanacul Sem`natul se face obligatoriu \n prima decad` a lunii octombrie pentru ca instalarea temperaturilor sc`zute s` g`seasc` plantele viguroase \n câmp.

Sem`natul se face la 25-30 cm, distribuind s`mân]a pe rând la 2-3 cm adâncime. Se folosesc 2-3 grame de s`mân]` la metrul p`trat. Dup` sem`nat, dac` terenul este uscat, se ud` moderat.

Ceapa pentru stufat (ceapa verde) - se planteaz` e[alonat, pe tot parcursul lunii octombrie, folosind arpagic de categoria a III-a, având diametrul mai mare de 22 mm, sau „ceapa consum”, rezultat` de la sortare din cauza diametrului mic. Distan]a \ntre rânduri este de 20-25 cm, iar \ntre bulbi, pe rând, de 3-4 cm [i adâncimea de plantare este de 3-4 cm. Terenul destinat plant`rii trebuie s` fie modelat \n straturi [i este bine s` fie fertilizat \n prealabil cu 4-5 kilograme de mrani]` la metrul patrat, pentru ca \n prim`var` s` se poat` planta intercalat, \nc` din a doua parte a lunii aprilie, tomatele timpurii, \n paralel cu recoltarea cepei verzi. Pentru ob]inerea de bulbi calitativi de ceap` uscat` pentru consum este recomandat ca arpagicul mic, de categoria I, s` fie plantat \nc` din toamn`.

La plantare se folose[te numai arpagic cu diametrul \ntre 7 [i 14 mm.

Usturoiul verde [i usturoiul de toamn` - se planteaz` \n prima parte a lunii octombrie folosind bulbilii cei mai mari din bulb, atât pentru cultura destinat` consumului ca usturoi verde, cât [i pentru usturoi uscat. Usturoiul se planteaz` la 25-30 cm \ntre rânduri [i la 6-10 cm \ntre plante pe rând, cu desime de 40-70 plante la metrul p`trat, mai mare la usturoiul pentru consum \n stare verde [i mai mic` la usturoiul pentru consum ca usturoi uscat. Adâncimea de plantare este de 3-5 cm. Se recomand` ca, dup` plantare, peste stratul plantat s` se \mpr`[tie cenu[` de lemn.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 35

Shahar Vegetables ofer` cultivatorilor de cartofi parteneriate pe termen lung „Oferim cultivatorilor de cartofi din România parteneriate pe termen lung, la pre]uri corecte [i consultan]` permanent`”, spune domnul Rafael Shaul, director general al Shahar Vegetables. „Suntem interesa]i s` dezvolt`m o rela]ie foarte bun` cu fermierii din România [i s` \i asigur`m c` an de an vom fi lâng` ei. Avem \n vedere extinderea investi]iilor [i a re]elei noastre de parteneri. Inten]ion`m s` cump`r`m cantit`]i mari de cartofi \n fiecare an [i s` fim al`turi de cultivatorii români cu sfaturi [i sprijin, pentru a asigura recolte de o calitate superioar`. Speciali[tii no[tri sunt pe teren 365 de zile pe an, asigurându-se c` totul este \n regul`.

Politica companiei este de a pl`ti \ntotdeauna la timp, de a oferi consultan]` \n leg`tur` cu sistemul de iriga]ii, cele mai bune soiuri [i \ngr`[`mintele potrivite fiec`rui sol [i chiar de a pl`ti un avans partenerilor no[tri.”

Shahar dispune de un depozit nou [i 36 Octombrie 2010

modern situat \n B`icoi, lâng` Ploie[ti, \n apropierea DN1, ce con]ine atât hale de depozitare, cât [i o linie performant` de prelucrare primar` a cartofilor.

Investi]ia, \n valoare de peste 5 milioane de euro, asigur` o temperatur` de p`strare a cartofilor \ntre -1° [i 8°C [i are o capacitate

total` de depozitare de 15.000 de tone.

Compartimentat \n 11 celule frigorifice, fiecare cu o suprafa]` de 284 mp [i o capacitate de depozitare de 1.370 de tone, depozitul beneficiaz` de un sistem frigorific performat, de instala]ii speciale de generare diferen]iat` a umidit`]ii, un program de control al temperaturii, precum [i de monitorizare computerizat`, \n scopul asigur`rii calit`]ii [i conformit`]ii produselor cu standardele europene.

De asemenea, compania dispune de o linie tehnologic` de sortare, sp`lare [i ambalare a cartofilor unic` \n ]ar`.

Aceast` linie tehnologic` are o capacitate de procesare de 12 tone/or`, putând astfel asigura o eficien]` sporit` a procesului de condi]ionare [i ambalare a cartofilor. |ntrebat despre planurile de viitor ale Shahar Vegetables, domnul Rafael Shaul a declarat c` Shahar crede \n calitatea solului românesc [i a produselor autohtone [i este aici ca s` r`mân`.

Principalul brand al Shahar se nume[te Rom Cartof, o marc` prin care se garanteaz` atât calitatea cartofilor, cât [i faptul c` ace[tia sunt 100% române[ti.

Gama de produse se va extinde [i cu Rom Ceapa, Rom Morcov, Rom Ro[ie, deoarece credem cu fermitate c` \n România este nevoie de „Produse române[ti pentru români”.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 37

Promovarea noii combine Claas Lexion 770 Agrocomer] Holding, importator unic al m`rcii Claas \n România, a organizat, nu de mult, dou` evenimente importante, la Arad [i Turnu M`gurele, cu scopul de a promova noua serie de combine de capacitate mare seria Lexion 700. Gama cuprinde patru modele, iar 770 reprezint` modelul de vârf al tehnologiei moderne de recoltat.

38 Octombrie 2010

Evenimentele au strâns numero[i fermieri dornici s` afle nout`]ile cu care speciali[tii de la Claas vin pe pia]a combinelor agricole.

Lexion 770 este dotat cu motor Mercedes de 16 litri, cu 8 cilindri, care dezvolt` o putere de 586 CP. Combina dispune de o serie de \mbun`t`]iri menite s` m`reasc` confortul combanierului [i, mai ales, s` sporeasc` performan]a \n activitatea de recoltare. Cabina din seria Lexion 700 permite o mai bun` vizibilitate panoramic`, u[urând astfel lucrul \n câmp, este izolat` fonic [i mult mai spa]ioas`.

Setarea diferitelor comenzi precum ridicarea/coborârea hederului, reglarea tubului de desc`rcare etc. se face cu u[urin]`, de la o manet` multifunc]ional` \ncorporat` \n cotier`. Pentru o \ntre]inere facil`, Lexion 770 prezint` \mbun`t`]iri la capotele laterale, fiind mai u[or de deschis, asigurând un acces mai bun la organele de lucru.

Aparatul de treierat, denumit de mul]i fermieri „inima combinei”, pe lâng` motor, a fost optimizat prin introducerea sistemului APS Hybrid. „Denumirea de APS provine de la activitatea de accelerare-preseparare a boabelor, unde acceleratorul are rolul de a asigura o alimentare rapid` [i uniform` a toc`torului, la nivelul c`ruia se realizeaz` o separare a boabelor de cereale. Acest sistem asigur` un randament cu pân` la

20% mai ridicat, iar acest lucru contribuie [i la reducerea consumului de carburant”, a afirmat dl Luigi Radu, reprezentantul firmei Claas \n România.

Pe lâng` sistemul APS, cu preaccelerarea fluxului de recolt`, combina dispune [i de sistemul Roto Plus, alc`tuit din dou` rotoare, cu rol \n separarea boabelor reziduale. La combinele din seria Lexion 600, separarea este realizat` de scutur`torii tradi]ionali.

Monta]i excentric, rotorii dezvolt` for]e centrifugale foarte mari. Cu un diametru de 445 mm [i o lungime de 4,20 m, Lexion ofer` o suprafa]` de separare foarte mare.

Combina]ia dintre APS [i rotor-sistem-deseparare Roto Plus este una revolu]ionar`, asigurând o performan]` ridicat` combinelor din seria Lexion 700.

Un lucru important [i de mare avantaj este faptul c` tura]ia tobei este independent` de tura]ia rotorului. Avantajul acestui sistem se traduce printr-o adaptare rapid` la diferitele culturi, grade de umiditate [i condi]ii din câmp.

Firma Claas a venit cu \mbun`t`]iri [i la nivelul sitelor - un element important \n urm`rirea pierderilor.

La capitolul dispozitivelor frontale, s-a discutat despre gama variat` pus` la dispozi]ie de Claas pentru recoltarea eficient` a diferitelor culturi agricole.

Hederele Vario, cu l`]imi de pân` la 12 metri, asigur` o performan]` cu pân` la

www.agrimedia.ro

toc`tor se face printr-o simpl` ap`sare de buton. |n cadrul prezent`rii, s-a discutat [i despre sistemul Terra Trac, ce presupune echiparea combinei cu [enile de cauciuc, astfel \nc창t s` se poat` lucra \n condi]ii grele, cum ar fi umiditate crescut`. Combina poate fi echipat` pentru lucrul \n condi]ii mai dificile, gen orez`rii, cu [enile metalice.

Combinele din seria Lexion 700 pot atinge o vitez` de deplasare pe [osele de maximum 40 km/h. Suprafa]a de contact a anvelopelor a crescut cu 22%, iar avantajul acestui lucru este acela c` nu se mai realizeaz` tasarea solului.

Ana Must~}ea

770, volumul bunc`rului este de 12.000 de litri, iar capacitatea de golire, de p창n` la 110 l/s. Rezervorul de carburant are un volum de 800 de litri, la care se mai adaug` un bazin suplimentar de 350 de litri. Un subiect abordat a fost managementul paielor, iar pentru aceasta Claas s-a ocupat intensiv de crearea unui toc`tor, denumit Special Cut II, de genera]ie nou`, echipat cu un num`r mai mare de cu]ite, care asigur` o tocare m`runt` a paielor. Paiele tocate sunt distribuite uniform pe \ntreaga l`]ime a hederului \n a[a fel \nc창t s` fie o mas` organic` valoroas`. Decuplarea acestui

Ana MUST~}EA

10% mai ridicat`.

O parte important` a combinelor este cea de cur`]are. Prin sistemul Jet Stream se asigur` o cur`]are eficient`, adaptat` \n func]ie de dimensiunea combinei [i de sistemul de scuturare. Sistemul este format, la combinele mari, din patru ventilatoare de cur`]are.

Av창nd \n vedere c` fermierii nu mai doresc s` realizeze desc`rcarea de pe loc, ci din mers, Claas a lucrat, cu ocazia lans`rii noii serii, la adaptarea tubului de desc`rcare.

Firma poate oferi cinci lungimi de tuburi de desc`rcare, adaptate \n func]ie de l`]imea hederului. La combina Lexion

Octombrie 2010 39

Victor V~T~MANU

Necesitatea conserv`rii [i refacerii patrimoniului forestier A devenit o eviden]` faptul c` biosfera, cu toate ecosistemele ei naturale, este amenin]at` cu distrugerea de c`tre tehnosfera creat` [i mânuit` de om.

Petri[or Petru consider` c`, \n aceste condi]ii, se impun cu fermitate m`suri pentru ocrotirea [i conservarea naturii, idee sus]inut` [i \n declara]ia primei conferin]e Mondiale a Na]iunilor Unite consacrat` protec]iei mediului \nconjur`tor (Stockholm, 1972): „Omul are o r`spundere deosebit` cu privire la protec]ia [i administrarea \n]eleapt` a patrimoniului pe care \l constituie flora [i fauna s`lbatic` [i locurile de via]` ale acestora, care sunt ast`zi grav amenin]ate, printr-un concurs de factori defavorabili.

Conservarea naturii, \n special a florei [i faunei s`lbatice, trebuie s` ocupe un loc important \n planificarea referitoare la dezvoltarea economic`.“ Care este pozi]ia României \n acest context? Semnatar` a mai multor conven]ii, România este recunoscut` [i apreciat` pe plan mondial pentru eforturile sale de conservare a biodiversit`]ii [i interzicerea comer]ului cu specii de flor` [i faun` amenin]ate cu dispari]ia.

Investi]iile \n domeniul protec]iei mediului s-au ridicat la sume importante, atât \n ac]iuni directe (re\mp`durirea \n toate jude]ele ]`rii, refacerea calit`]ii [i reconstruc]ia ecologic` a unor locuri ale c`ror calit`]i deosebite balneare au fost deteriorate \n ultimii ani; marcarea [i formarea rezerva]iei Biosferei Delta Dun`rii, realizarea unor centre de vizitatori cu scop educa]ional, importante lucr`ri de refacere a circuitului apelor \n aceast` zon`, circula]ia apei jucând rolul de pl`mân al Deltei), dar [i reducerea polu`rii apelor [i a aerului, m`suri de protec]ie \mpotriva unor investi]ii ce afecteaz` negativ calitatea mediului.

P`durile, având \n vedere rolul pe care \l exercit`, au câteva func]ii foarte clar conturate: de produc]ie (lemn, fructe de p`dure, plante medicinale, produc]ie melifer`, extrase din diferite p`r]i ale arborilor), hidrologic`, de protec]ie a solurilor, climatic`, sanitar`, recreativ`, estetic`, [tiin]ific`, precum 40 Octombrie 2010

[i de conservare a naturii (\n sistemul rezerva]iilor, parcurilor na]ionale [i naturale).

Dac` \n zonele bogate \n p`duri arborele devine valoare, \n special ca bu[tean, \n regiunile s`race el este mai pre]ios, r`mânând \n picioare. P`durea este unicul condensator, depozit [i regulator al apei tuturor râurilor, având un rol hot`râtor \n men]inerea [i chiar \n majorarea resurselor de ap`, \n pre\ntâmpinarea inunda]iilor [i a eroziunii solului, \n protec]ia [i ameliorarea calit`]ii apelor.

Fondul nostru forestier este amplasat aproape \n totalitate (circa 85-90%) \n zonele de munte. Muntele fiind „castelul de ap`” al ]`rii, orice dereglare a mediului s`u natural, \ndeosebi a echilibrului ecosistemelor forestiere, produce modific`ri asupra regimului hidrologic al \ntregii ]`ri. A[a \ncât la noi, mai mult decât \n alt` ]ar`, p`durea [i regimul hidrologic sunt indisolubil legate prin infinite conexiuni.

Ocupând mai mult de 30% din suprafa]a total` a globului, p`durea este [i un excelent depoluant al atmosferei, cur`]ind-o, ca un imens filtru, de praf [i impurit`]i, atenueaz` extremele de temperatur` a aerului [i solului, reduce radia]iile reflectate [i luminozitatea, cre[te umiditatea aerului, reduce viteza vântului, echilibreaz` procesele de evapotranspira]ie, reduce eroziunea solului.

Speciile forestiere reprezint` [i un eficient dezinfectant al aerului (datorit` substan]elor aromate volatile pe care le eman` \n aer se creeaz` \n jur o zon` lipsit` de microbi patogeni).

Deosebit de importante sunt [i func]ia estetic` (ce nu poate fi \n]eleas` decât \n cadrul conceptului de „frumos natural”), sanitar-igienic` (p`durii recunoscându-i-se rolul sublim de ocrotitoare a s`n`t`]ii omului) [i func]ia recreativ` (cadrul cel mai prielnic pentru agrement [i turism). Dar toate aceste \nsu[iri excep]ionale sunt posibile numai \n cazul unor ecosisteme forestiere normal structurate [i ra]ional gospod`rite.

De aceea, se impune protejarea acestor p`duri \mpotriva ruperilor, t`ierilor, cioplirilor, \mpotriva oric`rui fel de

distrugere.

Pentru a nu pierde toat` aceast` frumuse]e [i bog`]ie, [i o dat` cu ea posibilitatea continuit`]ii existen]ei noastre, exploatarea resurselor forestiere, ca parte integrant` a folosirii ra]ionale a resurselor biosferei, va trebui s` urmeze patru idei esen]iale pentru raportul dintre om [i p`dure: minima distrugere a interac]iunilor ecologice, maxima conservare a naturii vii, permanen]a folosin]elor multiple, grabnica reconstruc]ie ecologic` a ecositemelor func]ional necorespunz`toare.

Cre[terea continu` a popula]iei a dus [i duce inevitabil la cre[terea suprafe]elor ocupate de localit`]i, de obiective industriale, c`i de comunica]ii, lacuri de acumulare, dar [i a suprafe]elor agricole pentru a putea asigura hrana acestei popula]ii. |n mare m`sur`, toate acestea se realizeaz` pe seama p`durii.

Bine\n]eles, nimeni nu [i-ar mai putea \nchipui \ncetarea oric`rei ac]iuni a omului asupra naturii, deoarece aceasta nu este posibil`. Dar este vital ca activitatea omului s` fie strâns corelat` cu posibilit`]ile naturii.

Ar trebuie s` privim natura ([i p`durea ca un component al ei) ca pe un prieten.

Ar trebui s` ne gândim foarte serios dac` avem dreptul de a ucide, din dorin]a de „distrac]ie”, animalele [i plantele a c`ror refacere dureaz` ani sau uneori nu mai este posibil`, iar dispari]ia unei specii vegetale poate provoca sau amenin]a cu moartea 10-30 de specii care depind de ea: insecte, animale mari [i chiar alte plante.

P`durea nu \nseamn` doar bog`]ie [i un puternic izvor de s`n`tate, ci [i o parte a fiin]ei noastre suflete[ti, [i a o distruge ar fi mai mult decât o gre[eal` economic`, ar fi o mutilare a sufletului poporului nostru.

Dac` la acest \nceput de mileniu III nu vom face tot ce ne st` \n putin]` (de la plantarea unui pom, pân` la utilizarea celor mai sofisticate aparaturi) pentru prevenirea [i ameliorarea problemelor ecologice, risc`m s` adeverim cuvintele lui Chateubriand: „P`durea preced` omul, de[ertul \l urmeaz`...”.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 41

Organizarea cuibului familiei de albine \n vederea iern`rii |n luna octombrie (chiar la \nceputul acesteia) trebuiesc terminate toate lucr`rile care concur` la buna iernare a familiilor de albine.

Prin organizarea cuibului \naintea iern`rii se urm`re[te dimensionarea lui \n raport cu puterea familiei, precum [i repartizarea proviziilor de hran` \n a[a fel \ncât albinele din ghemul de iernare s` aib` acces la acestea, f`r` a fi nevoite s` se deplaseze pe al]i faguri.

Pentru a stabili num`rul de faguri ce vor fi l`sa]i \n cuib, familiile sunt controlate diminea]a devreme, dup` o noapte rece, care a determinat albinele s` se strâng` \n ghem. |n cuib se las` atâ]ia faguri \ncât spa]iile dintre ei s` cuprind` complet cuibul de iernare, f`r` spa]ii suplimentare.

Fagurii re]inu]i \n cuib pentru iernare trebuie s` con]in` minimum 1,5 kilograme de miere.

Organizarea cuibului se face \n raport de puterea fiec`rei familii, de rezervele de hran` disponibie [i de tipul stupului.

42 Octombrie 2010

|n stupii orizontali, \n situa]ia \n care dispunem de provizii suficiente de miere (circa 18 kilograme de miere per familie), \n centru se a[az` fagurii, care au cel pu]in 1,5-2 kilograme de miere fiecare, cu celulele din partea de jos goale, pentru a da posibilitatea ghemului s` se formeze pe acestea. De o parte [i de alta a acestora se a[az` \n ordine crescând` fagurii care con]in cantit`]i din ce \n ce mai mari de miere. |n cazul \n care proviziile de miere pentru sezonul rece sunt suficiente (8-12 kilograme per familie), organizarea acestora \n stupii orizontali se face \n modul urm`tor: \n mijlocul cuibului se a[az` fagurii cu cantitatea cea mai mare de miere, iar lateral cei cu cantit`]i descrescânde de provizii, dar nu mai pu]in de 1,5 kilograme. |n situa]ia \n care iern`m dou` familii de albine \ntr-un stup orizontal, dispunem fagurii \n mod descresc`tor, de la diafragma separatoare spre pere]ii laterali ai stupului.

www.agrimedia.ro

Stimularea familiilor de albine \n vederea intensific`rii cre[terii puietului \n perioada de toamn` Preg`tirea familiilor de albine pentru sezonul apicol din anul urm`tor \ncepe \nc` din toamna anului precedent. |n acela[i timp, o bun` iernare a familiilor de albine, cu un consum de hran` redus [i cu cre[terea timpurie a puietului, este asigurat` de existen]a \n toamn` a unor familii de albine puternice, cu rezerve de hran` suficiente [i cu multe albine tinere eclozionate toamna. |n condi]iile climei temperat continentale de la noi, o dat` cu sc`derea culesului de nectar [i polen, \ncepând din luna august, matca \[i diminueaz` treptat ponta, depunând 600-800 de ou` pe zi, iar la mijlocul lunii octombrie \nceteaz` s` mai depun` ou`. M`tcile tinere depun ponta pân` toamna târziu, fapt ce face ca familiile lor sa ias` mai puternice \n prim`var`. |n momentul venirii toamnei, este necesar s` se creeze condi]ii pentru cre[terea unui num`r cât mai mare de albine tinere, care s` fie capabile ca \n prim`vara urm`toare s` \ngrijeasc` primele genera]ii de albine tinere.

Prelungirea perioadei de ouat a m`tcilor

www.agrimedia.ro

se realizeaz` prin: asigurarea unui cules de \ntre]inere sau, \n lipsa acestuia, de hr`niri stimulente; organizarea cuibului [i asigurarea unui regim termic adecvat; schimbarea m`tcilor b`trâne cu m`tci tinere [i prolifice.

Pentru stimularea ouatului m`tcilor, familiile de albine au nevoie de un cules de \ntre]inere, care poate fi asigurat prin deplasarea stupilor \n apropierea unor culturi de floarea-soarelui, bost`noase sau a diferitelor plante melifere. Trebuie avut grij` pentru c` albinele, la \nceputul toamnei, au tendin]a de a depozita nectarul \n fagurii din cuibul din care a eclozionat puietul, diminuând spa]iul de ouat al m`tcilor. Situa]ia poate fi solu]ionat` prin introducerea \n cuiburile blocate a unor faguri de culoare \nchis`, cu multe celule goale, care permit m`tcilor s`-[i continue ouatul. |n vederea men]inerii c`ldurii \n cuib, având \n vedere faptul c` toamna nop]ile sunt reci, se recurge la reducerea cuibului la ramele bine acoperite de albine [i la \mpachetarea cuibului cu materiale termoizolante.

Organizarea cuibului pentru iernare \n condi]iile din ]ara noastr` se face \ncepând de la sfâr[itul lunii septembrie. Fagurii cu rezerve de hran` trebuie s` con]in` cel pu]in 1,5-2,5 kilograme de miere c`p`cit` de bun` calitate.

Calitatea [i vârsta m`tcii au implica]ii deosebite \n realizarea unor familii puternice \n perioada de toamn`. |n acest scop, m`tcile vârstnice sau cu defecte vor trebui

\nlocuite \nainte de \nceperea stimul`rii de toamn` cu m`tci tinere, prolifice, capabile s` asigure genera]iile de albine tinere. Albinele eclozionate toamna formeaz` contigentul care va ierna, via]a lor durând 5-8 luni. Longevitatea acestora este influen]at` de activitatea redus` de cules [i de cre[tere a puietului, ceea ce face posibil` acumularea de rezerve de hran` \n corpul gras.

Sub ramele pe care ierneaz` albinele se a[az`, pe fundul stupului, o foaie de hârtie cerat`, denumit` „foaie de control”, care poate furniza informa]ii despre modul cum se desf`[oar` via]a \n stup.

Dup` organizarea cuibului familiilor de albine [i \mpachetarea cu materiale termoizolatoare, pentru p`strarea c`ldurii \n cuib, se recurge la reducerea urdini[urilor [i la protejarea lor cu gratii contra roz`toarelor.

Aceste opera]iuni efectuate la timp pot contribui la men]inerea unui ouat al m`tcii la un nivel ridicat, fapt ce va avea efecte benefice asupra ponderii albinelor tinere \n ansamblul popula]iei ce va ierna [i asupra dezvolt`rii familiei \n anul apicol care urmeaz`.

Octombrie 2010 43

Victor V~T~MANU

Iernarea familiilor de albine \n stupi multietaja]i pe dou` corpuri impune dispunerea \n corpul superior de faguri plini cu miere, aranja]i asem`n`tor ca la stupii orizontali, când avem provizii suficiente. |n corpul inferior, doar fagurii laterali pot con]ine miere (7-8 kilograme \n total), \n timp ce fagurii din centru con]in p`stur` [i celule goale. |n stupul astfel organizat, ghemul ocup` partea central` a acestuia, fiind dispus pe fagurii cu miere pu]in`, dar având contact cu rezervele mari de miere (18-20 kilograme) din corpul de sus. Pe m`sur` ce albinele consum` mierea \n timpul iern`rii, ghemul se ridic` din ce \n ce mai sus, consumând proviziile din fagurii corpului superior.

La familiile slabe, care ierneaz` \ntr-un singur corp, o parte din celulele fagurilor trebuie s` fie goale, deoarece, dac` toate sunt pline, albinele constituite \n ghem vor sta numai \n intervalele dintre rame, ceea ce va face dificil` men]inerea temperaturiii \n limite optime [i va provoca un consum mai ridicat de miere.

Un proiect finan]at de Banca Mondial`, care prevede realizarea unui sistem informa]ional de monitorizare a trasabilit`]ii \n produc]ia c`rnii de porc, realizat de Facultatea de Economie Agroalimentar` [i a Mediului, va fi finalizat \n acest an.

Ana Must~}ea

Depistarea oric`rei probleme din sectorul suin cu ajutorul unui sistem informa]ional Timp de trei ani, speciali[tii au cules date importante despre acest sector de activitate, iar beneficiarii acestui sistem vor fi to]i actorii de pe filier`, respectiv cresc`torii de suine, procesatorii, comercian]ii [i, bine\n]eles, consumatorii, c`rora li se va da siguran]a c` produsele din carne de porc respect` normele de siguran]` alimentar`.

Mai multe detalii despre acest proiect ne-a oferit prof. dr. univ Victor Manole, decan al Facult`]ii de Economie Agroalimentar` [i a Mediului: „Proiectul este finan]at de Banca Mondial`, prin programul MAKIS, [i se deruleaz` pe o perioad` de trei ani, iar acum suntem \n faza de finalizare a sistemului informa]ional.

Problema trasabilit`]ii este una complex`.

Trasabilitatea \nseamn` a asigura siguran]a produselor [i acest proces \ncepe cu producerea sau procurarea materialului biologic, cu sacrificarea [i procesarea c`rnii de porc, cu distribuirea [i, \n final, cu consumatorul. Tot ce intr` \n procesul de produc]ie [i comercializare trebuie controlat, ba, mai mult, se creeaz` [i trebuie creat un sistem informa]ional care s` permit` ca atunci când apar probleme legate de siguran]a alimentar`, acestea s` fie cât mai repede depistate. Probleme pot s` apar` pe toat` filiera, inclusiv \n procesul de cre[tere a suinelor. Pot exista diverse probleme legate de s`n`tatea animalelor, cum ar fi trichineloza, care este o boal` parazitar` ce apare la porci. To]i factorii ce pot influen]a negativ siguran]a 44 Octombrie 2010

produsului pot fi depista]i cu ajutorul sistemului informa]ional. Beneficiarii finali ai acestui proiect de monitorizare a trasabilit`]ii c`rnii de porc sunt to]i actorii implica]i \n acest sector.

Pentru realizarea sistemului, am colaborat cu mai mul]i parteneri, printre care [i Institutul de la Peri[, ce are \ncorporat` [i activitatea de cercetare pentru cre[terea porcinelor. Este o unitate de prestigiu, care dispune de unul dintre cele mai moderne abatoare din ]ar`. De asemenea, este \n curs de elaborare un proiect pentru construirea unui FNC cu tehnologie german`. Un alt partener al acestui proiect a fost societatea Cicalex”, a declarat dl Manole. |n opinia dlui Manole, una dintre problemele eviden]iate \n urma realiz`rii sistemului informa]ional din sectorul suin este legat` de modul de furajare a animalelor. „La nivelul \ntregii ]`ri, majoritar sunt cei care nu folosesc premixuri \n hrana porcinelor. Nu se realizeaz` o furajare modern`, optimizat`, ci una tradi]ional`.

Acest lucru se realizeaz`, \n special, \n gospod`rii. Dac` vorbim despre fermele specializate, acolo se folosesc furaje combinate, iar \n majoritatea unit`]iilor de dimensiuni mari se utilizeaz` re]ete optimizate, care s` con]in` [i premixuri, asigurând astfel sporuri zilnice foarte mari. |n Germania, cu un consum specific mic, de 2,4 kg de furaje, se asigur` un spor \n greutate de 1 kg/zi. Acest lucru se

traduce prin performan]`”, a spus decanul facult`]ii. |n privin]a importurilor pe filier`, dl Manole a spus c` majoritatea provin din Ungaria [i Germania. „La ora actual`, material performant seminal [i biologic se aduce, \ntr-o propor]ie destul de mare, din Ungaria, urmând apoi Germania [i Olanda. Din p`cate, noi nu avem ferme specializate \n producerea materialului biologic performant [i suntem dependen]i de import. Institutul de la Peri[ are o preocupare destul de sus]inut` pentru crearea unui material biologic performant autohton”, a afirmat dl Manole.

Spre deosebire de perioada de dinainte de ’89, când industria autohton` a c`rnii de porc era una dintre cele mai puternice de pe pia]a european`, ast`zi import`m circa 60% din necesarul intern. Poten]ialul cre[terii porcinelor este unul foarte mare, având \n vedere faptul c` dispunem de o suprafa]` agricol` semnificativ`.

Octombrie 2010 45

Lucr`ri executate \n luna octombrie (Brum`rel) \n viticultur` [i pomicultur` Recoltarea strugurilor |n aceast` lun`, se desf`[oar` urm`toarele lucr`ri \n viticultur`: se \ncheie recoltarea strugurilor pentru mas` [i vin; strugurii de mas` se trec \n consum sau la p`strare, iar cei pentru vin se prelucreaz`; se completeaz` golurile \n planta]ie; se execut` fertilizarea de baz`, ar`tura adânc` de toamn` [i se protejeaz` vi]ele contra gerului; se preg`te[te terenul pentru \nfiin]area noilor planta]ii viticole; se recolteaz`, sorteaz` [i depoziteaz`, \n vederea iern`rii, vi]ele din [coala de vi]e; \n pivni]` se termin` lucr`rile de vinificare a strugurilor; vinurilor ob]inute li se acord` lucr`rile de \ngrijire necesare [i li se asigur` condi]ii optime de p`strare.

46 Octombrie 2010

O dat` cu venirea toamnei, \n luna octombrie \n viticultur` este \n plin` desf`[urare campania de recoltare [i prelucrare a strugurilor.

Recoltarea strugurilor este o opera]ie de maxim` importan]`. Ea trebuie efectuat` la timp, cu o deosebit` aten]ie, f`r` pierderi, deoarece strugurii reprezint` rezultatul muncii viticultorilor \n anul respectiv.

Una dintre principalele verigi din lan]ul de m`suri tehnologice care stau la baza realiz`rii unor vinuri de calitate deosebit` este stabilirea datei când trebuie \nceput` recoltarea strugurilor.

Recoltarea strugurilor pentru mas` Strugurii pentru mas` se consider` cop]i atunci când boabele au m`rimea, forma, culoarea, gustul [i aroma

caracteristice soiului.

Aten]ie! Dup` recoltare, strugurii nu mai evolueaz` \n coacere. |n cazul strugurilor pentru mas`, momentul optim de cules se stabile[te \n urma examin`rii aspectului [i degust`rii lor sau pe baza analizelor chimice de laborator, prin care se determin` aciditatea [i con]inutul \n zah`r. |n func]ie de soi, aciditatea trebuie s` fie de 3,5-4,5 grame per litru, exprimat` \n acid sulfuric, iar con]inutul \n zah`r, de 140-160 grame la litru, exprimat \n zaharuri.

La un soi, pe m`sur` ce strugurii ajung la maturitate, se fac 2-3 recolt`ri. Dac` este posibil, recoltarea se face pe timp frumos, f`r` ploaie [i se \ntrerupe \n orele de ar[i]`.

Strugurii cop]i se recolteaz` prin t`ierea pedunculului cu cu]ite sau cu foarfeci, dup` care se a[az` \n l`di]e, \ntr-un singur rând, cu pedunculul \n jos. |n urma recolt`rii, strugurii trebuie s` fie \ntregi, boabele s` aib` pruina intact`, ceea ce le d` un aspect comercial cât mai pl`cut, lucru important \n cazul strugurilor pentru mas`.

Strugurii pentru mas` sunt supu[i

www.agrimedia.ro

Recoltarea strugurilor pentru vin Momentul optim de recoltare la strugurii pentru vin se stabile[tre prin urm`rirea dinamicii de maturare a strugurilor, analizându-se \n laborator cantitatea de aer, aciditatea [i greutatea a 100 de boabe.

Analizele se fac din 5 \n 5 zile, \ncepând cu momentul când strugurii sunt \n faza de pârg`.

Strugurii pentru vin se recolteaz` la maturitatea tehnologic`, adic` atunci când au o anumit` compozi]ie chimic` specific` prepar`rii diferitelor categorii de vinuri.

Strugurii se recolteaz` pe soiuri [i numai \n situa]ii deosebite se recolteaz` \n amestec, dar nici \n acest caz nu se vor amesteca soiurile albe cu cele ro[ii, dup` cum nu se vor amesteca struguri s`n`to[i cu cei ataca]i de boli.

Recoltarea strugurilor \ncepe cu soiurile albe, se continu` cu soiurile aromate [i se \ncheie cu soiurile ro[ii. Hibrizii produc`tori se recolteaz` direct [i se vinific` separat.

Culesul strugurilor trebuie efectuat la timp, deoarece, \n cazul soiurilor ro[ii [i aromate, bruma depreciaz` aroma [i substan]ele colorante.

Pentru a ob]ine un vin de bun` calitate, transportul strugurilor la cram` se face cât mai repede posibil, f`r` a se zdrobi boabele, [i se prelucreaz` \n cel mai scurt timp.

Recoltarea la timp a strugurilor \n bune condi]ii, transportul rapid [i vinificarea corespunz`toare asigur` ob]inerea unor vinuri de calitate.

Recoltarea merelor Recoltarea merelor include totalitatea opera]iunilor necesare pentru ca fructele s` ajung` din livad` la beneficiar.

Cele mai importante opera]iuni sunt: desprinderea fructelor din pom, \nc`rcarea lor \n recipiente [i ambalaje, transportul lor, sortarea, ambalarea [i transportul la

www.agrimedia.ro

beneficiar.

Desprinderea fructelor de face prin cules cu mâna, la fructele care se consum` \n stare proasp`t`, [i prin scuturare, la merele ce se industrializeaz`. La recoltarea manual`, fiecare fruct se prinde \n podul palmei \n a[a fel \ncât vârful degetului ar`t`tor s` se afle pe codi]a fructului, \n apropierea locului unde aceasta se prinde de ramur`.

Printr-o u[oar` ridicare a fructului [i prin ap`sarea codi]ei cu degetul sau chiar printr-o u[oar` r`sucire, codi]a se desprinde de ramur`. Merele nu se apas` cu degetele [i nu se arunc` \n g`leat`, co[ sau sacul de recoltare, ci se a[az` u[or, f`r` a le lovi.

Desprinderea fructului se face \n a[a fel \ncât s` nu se rup` r`murica de rod (bursa, vatra) pe care se afl`, iar codi]a fructelor trebuie s` r`mân` intact`. Recoltarea prin smulgere a merelor (tragere) nu se recomand`, pentru c` duce la ruperea forma]iunilor fructifere [i diminuarea produc]iei din anul urm`tor [i r`nirea merelor la punctul de inser]ie a codi]ei.

La recoltarea din pom, fructele nu trebuie lovite sau \n]epate, pentru a-[i p`stra nu numai compozi]ia chimic`, ci [i \nsu[irile organoleptice, aspectul comercial [i capacitatea de p`strare. Merele se culeg numai pe timp frumos, f`r` ploaie sau vânt, dup` ce dispare roua de pe pom.

Fructele ude, mai ales a[ezate \n gr`mad`, se \ncing [i putrezesc. |n zilele prea c`lduroase, merele nu se recolteaz` \n perioada prânzului.

Recoltarea se face de la periferie spre interiorul coroanei [i din partea de jos a coroanei spre partea superioar`. Pentru a recolta merele din partea superioar`, se folosesc sc`ri, dar mai recomandate sunt platformele, s`niile [i banchetele de recoltare, pe care se pot a[eza [i ambalajele. |n ultimul timp, co[urile [i g`le]ile \n care se f`cea recoltarea au fost \nlocuite cu

saci de recoltare, care sunt ni[te cilindri de pânz` tare, cu capacitatea de 10-20 kg [i fundul mobil, prev`zut cu dou` cârlige, pentru a se ag`]a de gura sacului.

Sacul este prins de pieptul culeg`torului, permi]ându-i s` recolteze cu ambele mâini.

Fructele nu se mai golesc unul câte unul, ci se descarc` \n lad` sau boxpalet prin scoaterea cârligelor [i rabatarea fundului sacului. Folosirea sacilor de recoltare m`re[te productivitatea muncii cu circa 20-25%.

Recoltarea trebuie efectuat` \n a[a fel \ncât s` se fac` o presortare direct din pom, \n func]ie de scopul [i destina]ia valorific`rii fructelor, eliminându-se merele cu v`t`m`ri mecanice, deform`ri, subcalibrate [i cu urme de boli [i d`un`tori, care se recolteaz` separat [i c`rora li se d` alt` destina]ie.

Umplerea ambalajelor este bine s` se fac` pân` la nivelul marginii l`zilor, pentru a evita strivirea prin presare prin a[ezarea lor suprapus`. Ambalajele cu merele culese se ]in la umbra pomilor, nu \n b`taia soarelui, [i este bine s` fie expediate cât mai repede \n depozite sau locuri cu temperatur` mai coborât`.

Recoltarea merelor din siturile de iarn` reprezint` cea mai mare parte din volumul lucr`rilor manuale [i mecanice, putând ajunge la 60-70% din necesarul de for]` de munc` al culturii. |n func]ie de sistemul de cultur`, un muncitor poate s` recolteze pe zi \ntre 300 [i 400 kg \n livezile clasice cu trunchi mijlociu, 500-800 kg \n cele intensive [i 800-1.200 kg \n cele superintensive.

Manipularea [i transportul ambalajelor se fac cu grij`, pentru evitarea lovirii merelor [i baterea lor. |nainte de livrarea merelor c`tre beneficiar, se execut` opera]iunile de sortare (separarea pe calit`]i) [i calibrare (separarea pe dimensiuni \n cadrul acelora[i calit`]i). Indicii calitativi [i dimensiunile pe care trebuie s` le \ndeplineasc` sunt prev`zute \n standardele de stat sau cele comerciale, care caracterizeaz` autenticitatea [i uniformitatea soiului, forma, m`rimea, culoarea, aspectul pieli]ei.

Fructele sortate [i calibrate se ambaleaz` \n l`zi sau \n cutii speciale, practice, rezistente, u[oare, aspectuoase [i cu o etichetare cât mai frumoas` [i mai atr`g`toare, care s` se preteze la stivuire [i s` men]in` integritatea [i calitatea merelor pe timpul transportului.

Octombrie 2010 47

Victor V~T~MANU

`

opera]iilor de sortare, cizelare [i ambalare. |n urma acestor opera]iuni, se \ndep`rteaz` strugurii atacati de boli [i d`un`tori, boabele mici necoapte, ofilite sau bolnave. Dac` este cazul, se pot \ndep`rta aripioarele sau vârfurile strugurilor care au boabe mai mici.

A[ezarea strugurilor \n l`di]e se face \n modul ar`tat mai sus; \n plus, trebuie s` se aib` grij` ca strugurii s` nu dep`[easc` marginea l`di]ei, pentru a nu fi zdrobi]i \n timpul transportului.

Ana MUST~}EA

Asigurarea trasabilit`]ii produselor vitivinicole |n mod curent, România trebuie s` raporteze la Bruxelles situa]ia legat` de activitatea vitivinicol` din ]ar`, având obliga]ia ca datele s` fie \n bun` corela]ie cu cele \nregistrate \n teren.

Din cauza faptului c` nu dispunem de un instrument informativ eficient care s` permit` culegerea tuturor datelor din sector, s-a impus realizarea unui software, mai exact a unui sistem electronic de elaborare a datelor. |n realizarea acestui sistem informa]ional de monitorizare a trasabilt`]ii produselor pe filiera vitivinicol` s-a implicat Facultatea de Economie Agroalimentar` [i a Mediului, cu sprijinul B`ncii Mondiale, iar beneficiarul soft-ului va fi Ministerul Agriculurii. „Proiectul vizeaz` informatizarea trasabilit`]ii produselor pe filiera vitivinicol`, este structurat pe patru etape [i a fost \nceput la sfâr[itul anului 2008, urmând s` fie finalizat \n decembrie 2010.

A fost realizat prin programul MAKIS, care are o valoare de 240 mii de euro, iar beneficiarul proiectului este Ministerul Agriculturii. Ideea proiectului a pornit de la obligativitatea exprimat` prin Ordonan]a de Urgen]` emis` de MADR privind necesitatea cre`rii unei baze de date care s` preia \n mod obiectiv informa]iile din teritoriu. Aceast` baz` trebuie s` fie \n bun` corela]ie cu UE, respectiv cu raport`rile care se fac la Bruxelles. Avem obliga]ia s` trimitem date s`pt`manal [i apoi lunar. Or, informarea Comisiei Europene nu se poate face decât printr-un mecanism care s` fie asem`n`tor tuturor ]`rilor care se g`sesc \n pia]a comun`”, a 48 Octombrie 2010

precizat directorul proiectului, prof. univ. dr. Dan Boboc.

Cu ajutorul acestui sistem se pot culege informa]ii privind solul, planta]iile viticole, structura soiurilor, calitatea strugurilor, produc]iile ob]inute, procesul de vinifica]ie, de \mbuteliere sau de distribu]ie, num`rul produc`torilor etc. Aceste date, culese de pe \ntreaga filier` vitivinicol`, vor fi de folos pentru to]i actorii implica]i, deoarece se vor cunoa[te, printre altele, produc]iile reale [i cerin]ele pie]ei vizavi de sortimentul de vinuri. „Acest soft ne va permite cunoa[terea produc]iilor reale \nregistrate la hectar, pentru c`, \n func]ie de acestea, cunoa[tem nivelul de randament, ne va oferi date legate de starea de s`n`tatea planta]iilor vitivinicole, de regionalitatea lor, de calitatea strugurilor care se folosesc \n vinifica]ie, de partea de procesare, \mbuteliere [i distribu]ie. Ultima faz` este foarte important`, pentru c` putem urm`ri condi]iile de p`strare a produselor vitivinicole \nainte de a fi livrate c`tre consumatorul final. {i pentru c` am vorbit de consumator, ciclul trasabilit`]ii se \ncheie la consumator, c`ruia \i putem oferi informa]ii cu privire la modul de produc]ie, de ob]inere [i p`strare a vinurilor. |n acest fel, se sus]ine conceptul de siguran]` alimentar`”, a afirmat dl Boboc. |n opinia directorului programului, sistemul informa]ional de monitorizare a trasabilit`]ii produselor din sectorul vitivinicol va putea putea face ordine pe pia]a de profil [i va putea fi folosit

\mpotriva evaziunii fiscale. „Produc`torii no[tri se afl` \n situa]ia privilegiat` de a plasa marfa absorbit` de pia]`. Producem mai pu]in decât necesarul de consumul pe cap de locuitor, iar \n acest gol pot p`trunde vinuri de import, fie \mbuteliate, fie vrac, [i, aten]ie!, pot s` intre [i vinuri false, cele evazioniste, care nu se reg`sesc pe factur`. De aceea, acest gol trebuie foarte bine manageriat, supravegheat, pentru a nu se \nregistra efecte negative. Dorin]a noastr`, prin sistemul trasabilit`]ii, este de a reu[i s` fix`m pe pia]` produc`torii autohtoni [i s` lupt`m \mpotriva evaziunii [i a pie]ei negre. Totodat`, prin asigurarea trasabilit`]ii [i a bunei organiz`ri, produc`torii vor reu[i s` se impun` mai bine pe pia]`”, a spus dl Boboc.

Parteneri la acest proiect au fost unii dintre cei mai mari produc`tori de vin din România, respectiv Murfatlar, Cotnari [i Reca[. „Am luat trei mari unit`]i din ]ar`, iar r`spunsul, fire[te, a fost unul pozitiv, pentru c` produc`torii doresc s` existe ordine pe pia]`, astfel \ncât s` putem lupta \mpotriva evaziunii fiscale, a substituen]ilor de vinuri [i chiar a fraudei \nregistrate prin produc]ia neeviden]iat`”, a mai ad`ugat directorului programului.

Un mesaj pe care dl Boboc a vrut s`-l transmit` a fost acela c` propor]ia de vinuri ar trebui modificat`, \n favoarea celor ro[ii. „Peste 75% din suprafa]a ocupat` cu planta]ii viticole este ocupat` cu struguri din care ob]inem vinuri albe, iar 25% cu struguri din care se ob]in vinuri ro[ii.

Trebuie s` ne gândim la o schimbare a acestui raport, \n sensul de a cre[te suprafa]a de vie produc`toare de struguri ro[ii \n defavoarea celor albi. Vinurile ro[ii au un poten]ial mai bun de s`n`tate, con]in mai pu]ini sulfi]i [i sunt mai bine percepute de consumatori. Pe de alt` parte, vrem s` transmitem [i mesajul de vin-aliment.”

Sistemul informa]ional de monitorizare a trasabilit`]ii produselor vitivinicole va fi pus la dispozi]ia MADR, ca beneficiar al acestui proiect, iar aceast` institu]ie se va ocupa de implementarea sa. „Sper`m ca acest proiect s` se finalizeze printr-o implementare. Cu aceast` ocazie, am invitat [i am purtat discu]ii [i cu cei de la Oficiul Na]ional al Viei [i Vinului, c`rora vrem s` le transmitem oferta noastr` de colaborare, de a face un demers de continuare [i de analiz` practic` a acestui efort financiar”, a spus dl Boboc.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2010 49

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale 3.09.2010 - 24.09.2010

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

PIA}A GRâULUI

Presiunea sc`zut` ca urmare a dorin]ei de a ob]ine profit, ]inând cont de apropierea de sfâr[itul schimburilor comerciale din luna noiembrie, a dus la sc`derea pre]ului grâului. |n contextul actual al pie]ei, trebuie p`strat` vigilen]a \n fa]a volatilit`]ii pre]urilor, ce poate ap`rea \n acest` perioad`. Paritatea euro/dolar a avut, de asemenea, un rol important de jucat. Paritatea de 1,34 a influen]at direct schimburile, singurul concurent al UE fiind \n acest moment SUA.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

3 sept.2010

260.9

307.3

160.9

10 sept 2010

258.9

305.7

160.9

17 sept. 2010

271.7

271.7

165.9

24 sept 2010

264.9

292.3

162.9

PIA}A PORUMBULUI Dubiile legate de nivelul recoltei de porumb nu au \mpiedicat sc`derea pre]ului spre sfâr[itul lunii septembrie, ca urmare a cre[terii euro fa]` de dolarul american. Incertitudinile despre nivelul produc]iei de porumb din UE r`mân \n continuare ridicate, ca urmare a dubiilor legate de suprafa]a de porumb pentru siloz recoltat`, \n detrimentul porumbului recoltat \n boabe.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

3 sept.2010

177.3

220.3

197.5

10 sept 2010

182.5

226.9

201.3

17 sept. 2010

202.3

241.3

211.3

24 sept 2010

205.5

245.7

209.7

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului furajer a sc`zut u[or spre sfâr[itul lunii septembrie, influen]at fiind de sc`derile \nregistrate [i pe celelalte pie]e ale cerealelor p`ioase. Cre[terea euro fa]` de dolar a dus la sc`derea exporturilor europene, \n compara]ie cu exporturile nord-americane, ceea ce a dus la sc`derea pre]ului. Din stocul de interven]ie, poate fi pus la dispozi]ia cresc`torilor de animale, foarte rapid, circa 1-2 milioane de tone.

50 Octombrie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

3 sept.2010

169.3

179.3

174.7

180.5

228.5

225.3

10 sept 2010

173.3

183.5

179.3

184.5

223.3

220.7

17 sept. 2010

181.5

197.3

188.5

197.3

224.3

221.3

24 sept 2010

182.5

199.7

187.5

199.3

227.3

225.7

www.agrimedia.ro

*

PIA}A SOIEI Pre]ul soiei a atins cel mai ridicat nivel din ultimul an, ceea ce a dus la cre[terea pre]urilor uleiurilor vegetale. Se estimeaz` c` pre]ul va cre[te [i \n perioada urm`toare, ca urmare a cererii mari venite din partea Chinei.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

3 sept.2010

378.5

427.7

992.9

10 sept 2010

376.9

427.7

1004.3

17 sept. 2010

392.9

440.3

1017.3

24 sept 2010

413.7

455.9

1070.3

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei se men]ine la un nivel ridicat, \n contextul existen]ei elementelor de sus]inere. Suprafa]a cultivat` cu rapi]` din Germania [i Polonia este \n sc`dere, iar sem`natul este \nt창rziat, ca urmare a ploilor c`zute sau secetei \nregistrate. Suprafa]a cultivat` cu rapi]`, la nivel european, este \n sc`dere fa]` de anul anterior de pia]`.

Data

Bursa din Paris

3 sept.2010

378.5

10 sept 2010

382.5

17 sept. 2010

384.5

24 sept 2010

384.5

PIA}A FLORII-SOARELUI Situa]ia de pe pia]a uleiurilor vegetale duce la cre[terea pre]ului florii-soarelui, ceea ce alimenteaz` tensiunea existent` pe pie]ele oleaginoaselor. Diminuarea produc]iei de floarea-soarelui din Ucraina a reprezentat un element serios de sus]inere a pre]ului pe pia]a interna]ional`.

www.agrimedia.ro

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

3 sept.2010

1030.3

3 sept.2010

380.5

10 sept 2010

1090.3

10 sept 2010

400.7

17 sept. 2010

1100.3

17 sept. 2010

400.7

24 sept 2010

1180.5

24 sept 2010

410.3

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, av창nd la baza urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Octombrie 2010 51

Ordinul nr. 202 din 7 septembrie 2010 pentru aprobarea cantit`]ilor de motorin` aferente trimestrului II 2010, care beneficiaz` de ajutor de stat acordat sub form` de rambursare - M.O. 0632/8 septembrie 2010

documentelor de constituire, organizare [i func]ionare, precum [i con]inutul Registrului na]ional al administratorilor de p`duri [i al ocoalelor silvice, aprobat` prin Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr.

904/2010 - M.O. 0647/17 septembrie 2010

Ordinul nr. 110 din 10 septembrie 2010 privind aprobarea modelului de legitima]ii de serviciu pentru personalul din cadrul aparatului propriu [i al unit`]ilor subordonate ale ANSVSA - M.O. 0642/14 septembrie 2010

Hot`r창rea nr. 958 din 8 septembrie 2010 privind modificarea anexei nr. 3 la Hot`r창rea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum [i trecerea din domeniul public al statului \n domeniul privat al acestuia a unor construc]ii-anexe aflate \n administrarea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` - Centrul Jude]ean Harghita, \n vederea scoaterii din func]iune [i demol`rii - M.O. 0647/17 septembrie 2010

Rectificarea nr. 185 din 15 septembrie 2010 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 185/2010 - M.O. 0644/15 septembrie 2010 Ordinul nr. 109 din 8 septembrie

2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/\ nregistrare sanitar` veterinar` a unit`]ilor ce desf`[oar` activit`]i \n domeniul hranei pentru animale de ferm` [i a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de ferm` - M.O. 0646/16 septembrie 2010

Norm` nr. - din 8 septembrie 2010 privind procedura de autorizare/ \nregistrare sanitar` veterinar` a unit`]ilor ce desf`[oar` activit`]i \n domeniul hranei pentru animale de ferm` [i a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de ferm` - M.O. 0646/16 septembrie 2010 Ordinul nr. 1433 din 9 septembrie 2010 pentru modificarea Procedurii privind constituirea [i autorizarea ocoalelor silvice [i atribu]iile acestora, modelul 52 Octombrie 2010

Norme tehnice de completare nr. - din 22 aprilie 2010 a Registrului

agricol pentru perioada 2010-2014 - M.O. 0650/20 septembrie 2010

Ordinul nr. 95 din 21 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a Registrului agricol pentru perioada 2010-2014 - M.O. 0650/20 septembrie 2010 Ordinul nr. 1998 din 16 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010-2014 - M.O. 0650/20 septembrie 2010 Norme tehnice de completare nr. - din 21 aprilie 2010 a Registrului

agricol pentru perioada 2010-2014 - M.O. 0650/20 septembrie 2010

Ordinul nr. 3241 din 22 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare a Registrului agricol pentru perioada 2010-2014 - M.O. 0650/20 septembrie 2010 Ordinul nr. 215 din 28 septembrie 2010 privind stabilirea modului de implementare, a condi]iilor specifice, a criteriilor de eligibilitate [i a termenilor de referin]` pentru aplicarea schemelor de pl`]i na]ionale directe complementare \n sectorul zootehnic la specia bovine, \n acord cu reglement`rile comunitare \n domeniu - M.O. 0667/29 septembrie 2010 Ordinul nr. 112 din 29 septembrie 2010 privind modificarea [i completarea Normei sanitare veterinare privind procedura de \nregistrare/autorizare sanitar-veterinar` a unit`]ilor/centrelor de colectare/exploata]iilor de origine [i a mijloacelor de transport din domeniul s`n`t`]ii [i al bun`st`rii animalelor, a unit`]ilor implicate \n depozitarea [i neutralizarea subproduselor de origine animal` care nu sunt destinate consumului uman [i a produselor procesate, aprobat` prin Ordinul pre[edintelui ANSVSA nr.

16/2010 - M.O. 0671/1 octombrie 2010 Ordinul nr. 221 din 30 septembrie 2010 privind aprobarea repartiz`rii cotelor de produc]ie de zah`r din sfecl` de zah`r \n anul comercial 2010-2011 pentru societ`]ile comerciale acreditate produc`toare de zah`r - M.O. 0671/1 octombrie 2010

www.agrimedia.ro

Hot`rârea nr. 995 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate, precum [i pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru \mbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole \n sectorul de agricultur` ecologic` - M.O. 0670/1 octombrie 2010 Ordinul nr. 203 din 15 septembrie

2010 privind actualizarea Listei cu substan]ele active autorizate pentru utilizare \n produse de protec]ie a plantelor pe teritoriul României - M.O. 0680/7 octombrie 2010

Ordinul nr. 214 din 24 septembrie 2010 privind modificarea [i completarea Ordinului ministrului

Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind \nregistrarea operatorilor \n agricultura ecologic` - M.O. 0673/4 octombrie 2010

Hot`rârea nr. 920 din 30 august 2010 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru produc`torii agricoli din sectorul cre[terii animalelor, \n vederea colect`rii cadavrelor de animale - M.O. 0672/4 octombrie 2010 Ordinul nr. 212 din 24 septembrie 2010 privind modificarea Ordinului ministrului Apelor [i Protec]iei Mediului [i al ministrului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor nr. 452/105.951/2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Comisiei [i a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de ac]iune pentru protec]ia apelor \mpotriva

polu`rii cu nitra]i proveni]i din surse agricole - M.O. 0674/4 octombrie 2010

Ordinul nr. 218 din 29 septembrie 2010 privind aprobarea Normelor tehnice pentru desf`[urarea activit`]ii Inspec]iei de stat \n zootehnie, modelului legitima]iei, al [tampilei [i al procesului-verbal de constatare [i sanc]ionare a contraven]iilor la normele zootehnice - M.O. 0676/5 octombrie 2010 Ordinul nr. 1533 din 24 septembrie 2010 pentru suspendarea aplicabilit`]ii prevederilor art. 15-20 din Procedura privind constituirea [i autorizarea ocoalelor silvice [i atribu]iile acestora, modelul documentelor de constituire, organizare [i func]ionare, precum [i con]inutul Registrului na]ional al administratorilor de p`duri [i al ocoalelor silvice, aprobat` prin Ordinul ministrului Mediului [i P`durilor nr.

904/2010 - M.O. 0683/8 octombrie 2010

Reguli noi privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologic` În data de 4 octombrie 2010, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 673, „Ordinul de ministru nr. 214/2010 privind modificarea [i completarea OM 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologic`”.

Conform acestui act normativ, beneficiarii persoane fizice care î[i schimb` forma de organizare potrivit OUG 44/2008 trebuie s` solicite, pân` la data de 25 octombrie 2010, reînregistrarea activit`]ii, prin depunerea unei noi fi[e de înregistrare, înso]it` de copia certificatului de înregistrare, la Oficiul Registrului Comer]ului/certificatului de înregistrare fiscal`.

Pentru rezolvarea neconcordan]elor ap`rute între informa]iile din fi[a de înregistrare [i certificatul de confirmare a conversiei, respectiv diferen]e între suprafe]e/culturi/num`r de animale (familii de albine) prezentate în anexa nr.

2 la O.M. nr. 219/2007 (registrul parcelar sau/[i tabel de produc]ie animalier`) [i cele prezentate în certificatul de confirmare a conversiei, emis de

organismul de inspec]ie [i certificare, se solicit` poten]ialilor beneficiari recompletarea corect` a anexelor la fi[a de înregistrare ini]ial` a produc`torului, în conformitate cu informa]iile prezentate în certificatul de confirmare a conversiei.

Actul normativ a fost emis pentru a u[ura aplicarea prevederilor HG 759/2010, cu complet`rile [i modific`rile ulterioare.

A[a cum este cunoscut, în scopul facilit`rii absorb]iei ajutorului specific pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic`, în data de 29 septembrie 2010 a fost aprobat` „Hot`rârea nr.

995 pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate, precum [i pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 759/2010, privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbun`t`]irea calit`]ii produselor agricole în sectorul de agricultur` ecologic`”, publicat` în Monitorul Oficial 670 din 1 octombrie 2010.

Conform acestei hot`râri a Guvernului, termenul de depunere a cererilor pentru ajutorul financiar în sectorul de agricultur` ecologic` a fost stabilit, pentru a doua etap`, între 1 [i 29 octombrie 2010. De asemenea, termenul pân` la care persoanele fizice au obliga]ia s`-[i schimbe forma de organizare, potrivit OUG 44/2008 privind desf`[urarea activit`]ilor economice de c`tre persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale [i întreprinderi familiale, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, a fost prelungit de la 15 octombrie la 25 octombrie 2010. În plus, termenul pân` la care beneficiarii puteau solicita organismelor de inspec]ie [i certificare eliberarea unor certificate de conformitate a fost prelungit, de la 15 august (cum era prev`zut în HG 759/2010) pân` la 29 octombrie 2010, conform noii Hot`râri de Guvern nr.

995/2010.

O alt` modificare adus` de HG 995/2010 este cea care prevede prelungirea termenului pentru efectuarea controlului la fa]a locului, de la 15 octombrie la 15 noiembrie 2010.

Octombrie 2010 53

Victor V~T~MANU

Sf. Cuvioas` Parascheva Am \ntrebat odat` un credincios „de ce \[i iube[te patria [i neamul” - spunea Horia Taru, [i r`spunsul a fost: „|mi iubesc ]ara fiindc` este leag`nul \n care s-a n`scut poporul nostru [i \n care tr`im noi. O iubesc pentru c` este frumoas` [i bogat` [i doresc s` contribui [i eu la \nfrumuse]area ei. |mi iubesc neamul fiindc` sunt ml`di]` a lui, fiindc` a dat mul]i b`rba]i lumina]i, mul]i oameni de [tiin]`, mul]i viteji [i eroi”.

Omul a \nceput s` \n[ire numele multora, \ncât m-am minunat de mul]imea cuno[tin]elor, relata Horia Taru. Dar, a continuat credinciosul, „\l iubesc fiindc` Dumnezeu a \mbracat \n haina sfin]eniei sale ni[te vase alese din rândul fiilor lui. {i \mi iubesc ]ara fiindc` \n p`mântul ei se afl` moa[tele sfin]ilor; de aceea, 54 Octombrie 2010

pentru mine ea este nu numai un loc frumos, ci [i un loc sfânt”, \ncheia credinciosul.

Iat` o m`rturie care ne umple inima de bucurie [i de care ne aducem aminte ori de câte ori pr`znuim amintirea unui sfânt odr`slit din semin]ia neamului nostru sau ale c`rui moa[te se afl`, ca o comoar` de mare pre], \n cuprinsul patriei noastre. |n fiecare an, credincio[ii Bisericii Ortodoxe - [i cu deosebire cei din Moldova - pr`znuiesc cu mare evlavie pe Prea Cuvioasa noastr` Maic` Parascheva, c`reia i se mai spune [i Sfânta Vineri.

Via]a ei plin` de credin]`, de smerenie, de blânde]e, de cur`]enie [i \nc`rcat` de faptele milosteniei str`bate veacurile ce ne despart de vremea \n care a tr`it ea [i str`luce[te ca un far luminos \n via]a

tuturor credincio[ilor care se str`duiesc s` \mplineasc` voia lui Dumnezeu.

Este o adev`rat` pild` \n evlavie [i bun`tate pe care Biserica ne-o \nf`]i[eaz` \n aceast` s`rb`toare [i ne cheam` s`-i urm`m exemplul, zicând: „Bucur`-te, dând celor flamânzi [i goi \mbrac`minte [i hran`” (Acatistul).

Cuvioasa Parascheva s-a n`scut \n satul Epivat, nu departe de ]`rmul M`rii Negre, la \nceputul secolului al XI-lea, \ntr-o familie cre[tin`. Fratele ei, Ieftimie, ajunsese episcop pentru bun`tatea [i \n]elepciunea sa. Parascheva ad`ugase \nc` de la \nceput pornirea de a-i ajuta cu evlevie pe cei s`raci, de a face bine.

Credin]a [i evlavia ei nu au r`mas numai ca o floare care i-a \mpodobit via]a, ci a devenit, de nenum`rate ori, fapt` bun`, fapt` de milostenie pentru cei s`raci [i n`p`stui]i de soart`. |nc` de când era copil` \[i \mp`r]ea hainele bune [i scumpe copiilor s`raci [i venea acas` \mbr`cat` \n zdren]ele lor.

P`rin]ii ei au \ncercat mai \ntâi cu binele, apoi cu asprimea s` o abat` de la acest drum. Dar totul a fost zadarnic. Râvna ei spre acest lucru era tot mai mare [i nu avea o mai mare bucurie decât atunci când putea s`-i ajute pe cei s`raci.

Dup` moartea p`rin]ilor, [i-a vândut toat` averea pe care o primise de la ei - o \mp`r]ise s`racilor - [i a pornit spre cetatea sfânt` a Ierusalimului. Ardea de dorul de a cunoa[te aceste locuri sfinte.

A ajuns la Constantinopol, unde a poposit [i s-a rugat \n m`rea]a Biseric` Sfânta Sofia, zidit` de |mp`ratul Iustinian.

Apoi a mers mai departe, [i \n Ieracleea din Pont prime[te cinul Monahal, „haina \mp`r`teasc`” a ascult`rii depline de Dumnezeu, cur`]eniei feciorelnice [i a s`r`ciei de bun`voie.

Dup` cinci ani, a pornit spre Ierusalim [i a intrat \ntr-o mân`stire de maici, unde a petrecut \n rug`ciune [i osârdie timp de 25 de ani. |n urma unei ar`t`ri cere[ti, se \ntoarce \n satul s`u, Epivat, unde a mai tr`it doar doi ani.

A dus o via]` de lini[te [i \mbun`t`]ire duhovniceasc`, necunoscut` aproape de nimeni [i, mai ales, nimeni din cei de acolo nu cuno[teau virtu]ile care i-au \mpodobit via]a.

S-a sfâr[it c` o lumânare pe marginea m`rii. Pescarii i-au g`sit trupul [i l-au \ngropat \ntr-un loc ne[tiut de oameni.

Moartea a avut loc, dup` unii cercet`tori ai vie]ii ei, cam pe la anul 1070. Moa[tele Sf. Parascheva se afl` ast`zi la Ia[i.

www.euro-ferma.ro