Revista AGRIMEDIA - Septembrie 2010 / AGRIMEDIA Magazine - September 2010 by Ionut Vinatoru

Realit`]i de toamn` Vremea când ]`ranul trudea zi [i noapte, odihnindu-se doar pe sponci sub gluga de coceni sau pologul de fân, pân` ce \[i vedea sem`nat` [i ultima palm` de ogor sau culegând [i ultimul bob din recolt`, a trecut. De fapt, a disp`rut \n mare parte aceast` p`tur` social` [i, o dat` cu ea, [i autenticele tradi]ii ale satului românesc, \n ciuda zecilor de pseudofestivaluri organizate uneori de diriguitori locali mai degrab` din ra]iuni pecuniare. {i totu[i, ast`zi via]a locuitorilor din mediul rural ar trebui s` fie mai bun`, prin aportul pe care \l aduce gama de ma[ini agricole, fitotehnia, chiar [i modestele infuzii de fonduri europene [i bugetare \n acest sector. Se pare \ns` c` trebuie schimbat` filosofia de administrare a resurselor alocate \n agricultur` [i \mbun`t`]it acel mult invocat „Plan de m`suri pentru relansarea economic` a ]`rii”, deoarece planul aplicat pân` \n prezent e[ueaz` pe zi ce trece. Recent, fostul ministru al Agriculturii Mihai Dumitru ne-a comunicat victorios c` au fost virate pentru realizarea unor proiecte prin FEGA [i FEADR fonduri nerambursabile \n valoare de 3,6 miliarde de euro, c` a deblocat FEP cu un buget de 307 milioane de euro. Unii oficiali sus]in \ns` c` \n acest an agricultura a \nregistrat pierderi \n valoare de 1,5 miliarde de euro, gradul de absorb]ie a fondurilor nerambursabile fiind doar de 6%, iar subven]iile sunt de numai 118 euro/ha. |ngrijor`tor este c` multe forme de sprijin pentru produc]ia vegetal` [i pentru animale au fost anulate. Aceast` situa]ie determin` [i marile mi[c`ri de protest ale fermierilor declan[ate \n aceast` perioad` \n teritoriu. Trebuie s` fim totu[i reali[ti, deoarece cu subven]ii pe suprafe]ele deseori necultivate sau acordarea diverselor forme de asisten]` social` [i aloca]ii de sprijin ale unora care ar trebui s`-[i câstige pâinea prin munc`, eventual pe câmp, nu progres`m. Nu este productiv nici s` tot \mpov`r`m sectorul privat cu tot felul de taxe [i impozite, b`gându-l \n faliment, \ngro[ând astfel o p`tur` social` de [omeri. Au fost demarate reorganizarea [i restructurarea unor institu]ii bugetare din agricultur`. Astfel, \n primul rând, DADR-urile au fost decimate, \ns` aceast` ac]iune, \n opinia noastr`, trebuia acompaniat` de intrarea \n efectivitate a Camerelor agricole, care s` le preia din atribu]ii. Din p`cate, nu avem o lege aplicabil` cu privire la organizarea [i func]ionarea acestor entit`]i. Nu avem nici legea asigur`rilor \n agricultur` care s` apere fermierul de pierderile cauzate de unele fenomene naturale de excep]ie, dar [i multe alte reglement`ri legale, strict necesare unei activit`]i agricole eficiente. Nutrim convingerea ca noul titular al portofoliului agriculturii, cunoscut ca specialist cu experien]`, care s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai eficien]i mini[tri din ultimii 20 de ani, domnul Valeriu Tab`r`, cu gândirea temeinic` a ardeleanului [i profunda cunoa[tere a cerin]elor acestui sector de activitate, s` pun` lucrurile pe f`ga[ul normal. Aceast` abordare ar propulsa foarte repede activitatea agricol` ca sector profitabil, iar românii ar deveni mai pu]in dependen]i de hrana adus` cu tirul din toate cele patru puncte cardinale. Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

Editorial |n dialog cu fermierii eclara]ia ministrului Agriculturii cu privire la sus]inerea D cultiv`rii OMG

Pentru o agricultur` productiv` [i competitiv`

Sprijin pentru produc`torii de lapte din zonele defavorizate

Câmpuri care ard

Proiectul FARMAGAS

Congres mondial pe tema \ngr`[`mintelor chimice

Zilele câmpului Limagrain

onsanto Farm Progress Show, la a treia edi]ie, al`turi de M BASF [i IPSO

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna septembrie

Produc`torii apicoli la Târgul Interna]ional de Miere

assey Fergurson vrea s`-[i m`reasc` vânz`rile la gama de M combine

Ziua Interna]ional` Pottinger

Târgul Agralimex, la a XX-a edi]ie

Drumul c`tre tehnologia performant` Fendt - Feldtag

ârgul Na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i T naturale

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

Priorit`]i \n activitatea pomi-viticol`

tatistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase S [i uleiuri vegetale

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

Legisla]ie agricol`

Adormirea Maicii Domnului

Anul IV, Nr. 9 / 2010 (42) Septembrie 2010 REDACTOR-{EF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@agrimedia.ro Victor V`t`manu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]` MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

3 6

Septembrie 2010

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010

 |n dialog cu fermierii • Cum aprecia]i anul agricol 2010 propune]i \n viitorul apropiat \n

Ion Com`ni]`, administrator SC Ilsa Com SRL, localitatea Bârla, jude]ul Arge[ „Exploatez o suprafa]` de aproximativ 2.600 ha, iar structura de culturi cuprinde: grâu (800 ha), rapi]` (500 ha), orz (150 ha), orzoaic` de toamn` (130 ha), floarea-soarelui (500 ha) [i porumb (300 ha). Nu am valorificat produc]ia de grâu, am depozitat-o \n totalitate, deoarece preconizez o cre[tere a pre]ului de vânzare pân` la 0,8-0,85 lei/kg. Pe pia]a interna]ional` exist` o presiune pe pre]ul grâului, deoarece multe ]`ri au decis s` nu mai exporte, cum este [i cazul Rusiei. Cantitatea pe care am ob]inut-o a fost de numai 3.000 kg/ha, din cauz` c` a c`zut grindina [i a distrus o mare parte din cultur`. |n schimb, calitatea produc]iei de grâu a fost bun` [i sper c` voi ob]ine un pre] bun la valorificare. Din suprafa]a total` pe care o administrez, grindina a afectat circa 1.000 ha, din care 400 ha au fost distruse \n totalitate. Acum port discu]ii cu firma de asigur`ri ca s` \mi acorde desp`gubirea. |n cadrul fermei, cultura de rapi]` a ocupat o suprafa]` de 500 ha, din care aproximativ 200 ha au fost afectate de grindin` \n propor]ie de 100%. Am ob]inut o produc]ie de 1.900 kg/ha, pe care am valorificat-o imediat dup` recoltare, la un pre] de 1,25 lei/kg. La floarea-soarelui, vom \ncepe recoltatul pu]in mai târziu, pentru c` acum plantele sunt \nc` verzi. |n privin]a pre]ului, am observat c` se afl` \ntr-o u[oar`

Septembrie 2010

sc`dere, de la 1,25 lei/kg. |n câmp, cultura arat` foarte bine, exceptând-o pe cea care a fost calamitat`, circa 100 ha. Cultura porumbului arat`, de asemenea, bine. De regul`, noi respect`m tehnologia [i nu ne confrunt`m cu boli sau d`un`tori \n cultur`. 2010 a fost un an agricol destul de bun, promi]`tor, \ns` clima nu a ]inut cu noi. Cel pu]in \n cazul meu. Din cauza grindinei, nu am reu[it s` recoltez nimic de pe circa 400 ha. Sper s` primesc desp`gubirea, deoarece acum m` preg`tesc pentru \ns`mân]`rile de toamn`, iar subven]ia pentru motorin` \nc` nu am primit-o. Totodat`, sprijinul pe suprafa]` pe care-l vom primi va fi mai mic decât trebuia, cifrându-se la aproximativ 157 euro/ha. Este destul de dificil s` faci agricultur` f`r` o sus]inere real` din partea statului, deoarece noi concur`m direct cu produc`torii din alte state ale UE care primesc subven]ii consistente [i cu greu putem face fa]`. Pentru a dezvolta afacerea [i a \nchide circuitul de produc]ie am \ntocmit un proiect FEADR, \n valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, care const` \n dotare tehnic`, moar` [i construc]ia de silozuri cu o capacitate total` de 6.000 de tone. Anul viitor, \n iunie, este termenul de finalizare a proiectului [i sper`m s`-l ducem la bun sfâr[it. |n parcul de ma[ini [i utilaje agricole avem aproape toat` gama de care avem nevoie, \ns` ne-ar mai interesa achizi]ia unui utilaj performant de preg`tire a solului [i dou` tractoare de puteri mici.”

www.agrimedia.ro

pân` \n acest moment [i ce v` activitatea dvs.?

Sebastian Târn`cop, SC Agroseb SRL, localitatea R`suceni, jude]ul Giurgiu

„|n cadrul societ`]ii, administrez o suprafa]` de 750 de hectare, cultivat` cu grâu (360 de hectare), rapi]`, orzoaic` de toamn` (50 de hectare), porumb (20 de hectare) [i floarea-soarelui. Structura de culturi stabilit` ini]ial, la \nceputul anului agricol, a suferit unele modific`ri, deoarece am fost nevoit s` \ntorc cultura de rapi]` de pe o suprafa]` de 80 de hectare, din cauza atacului [oarecilor. Am avut mari probleme din cauza acestor r`z`toare, iar pierderile au fost totale. De aceea, \n prim`var` am decis s` m`resc suprafa]a cultivat` cu floarea-soarelui. La cultura de grâu am ob]inut o produc]ie de 5.000 kg/ha. De asemenea, calitatea recoltei a fost bun`, panificabil`, deoarece au fost respecta]i indicii standard de calitate: glutenul umed (22%), greutatea hectolitric`, indicele de c`dere etc. Pre]ul de valorificare a grâului a fost de 170 euro/ton` cu TVA. La grâu, am aplicat avio tratamentele fitosanitare necesare, de exemplu, le-am efectuat pentru combaterea bolilor foliare [i ale spicului. La cultura de floarea-soarelui vom \ncepe campania de recoltare [i preconizez c` voi ob]ine o produc]ie satisf`c`toare, de 2.500-3.000 kg/ha, deoarece \n câmp plantele arat` bine. La porumb sper s` ob]in circa 7 tone/ha. Ca dotare, pe lâng` cea tehnic`, am magazii pentru stocarea produc]iei agricole, cu o capacitate de 1.000 de tone.”

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010

Ana Must~}ea

Marinel Barbu, administrator SC Parimpex SRL, comuna C`lm`]uiu, sat Nicolae B`lcescu, jude]ul Teleorman

„Exploatez o suprafa]` de 1.500 de hectare, din care 400 ha se afl` \n proprietate. Pe lâng` activitatea vegetal`, m` ocup [i de zootehnie, \n sensul c` de]in o ferm` de bovine, cu o capacitate de 300 de capete. Laptele \l comercializez la firma Lacta Giurgiu, iar pre]ul de valorificare pe care-l ob]in este de 0,9 lei/l. Produc]ia medie de lapte ob]inut` pe zi este de 1.300 de litri. |n ferma zootehnic` am demarat anumite investi]ii de modernizare, care constau \n achizi]ia unor utilajelor necesare [i a unei s`li de muls 8x2. Valoarea investi]iei se ridic` la suma de 110 mii de euro. |n privin]a problemelor \ntâmpinate \n acest domeniu, pot s` v` spun c` acestea sunt legate de valorificarea slab` [i lipsa unui sprijin din partea statului. Anul trecut, am primit subven]ii pentru laptele conform de 0,3 lei/l [i de 500 de lei pe cap de animal. Hrana necesar` animalelor o asigur \ntr-un procent destul de mare, de circa 80%, din ferma vegetal`. |n produc]ia vegetal`, structura culturilor este format` \n propor]ie de 70% din plante p`ioase, iar restul de plante pr`[itoare. Produc]ia ob]inut` la grâu a fost de 4.000 kg/ha [i o parte din aceasta am valorificat-o la un pre] de 158 euro/ton`, iar cea r`mas` am decis s-o depozitez. De]in spa]ii \n care pot stoca o produc]ie de 2.000 de tone. La cultura de rapi]`, care a ocupat \n asolamentul fermei o suprafa]` de 350 ha, am ob]inut o produc]ie de 2.500 kg/ha. Pre]ul de valorificare a fost de 330 dolari/ton`. Cultura de floarea-soarelui ocup` 100 de hectare, iar produc]ia pe care sper s-o ob]in pe unitatea de suprafa]` este de 2.500 kg. |n privin]a pre]ului de valorificare, sper s` fie de 380 dolari/ton`, iar la porumb m` a[tept s` fie de 150 euro/ton`. La cultura de porumb, cred c` am s` ob]in o produc]ie de 6.500 kg/ha. O problem` cu care m-am confruntat anul acesta pe partea vegetal` fost aceea c`, pe circa 100 ha, a b`ltit apa [i culturile au fost afectate din aceast` cauz`. De[i mi-am asigurat culturile agricole, am \n]eles de la firma cu care am \ncheiat poli]a de asigurare c` nu acord` desp`gubiri pentru pagubele cauzate de b`ltirea apei. |n ceea ce prive[te modernizarea fermei, am depus un proiect pe M`sura 121, \n septembrie anul trecut, \n valoare de 1,5 milioane de euro, care const` \n achizi]ia de tehnic` agricol`, printre care [i cump`rarea a dou` combine performante [i construc]ia unor spa]ii pentru depozitarea produc]iei agricole.”

Declara]ia ministrului Agriculturii cu privire la sus]inerea cultiv`rii organismelor modificate genetic

Domnul ministru Valeriu Tab`r` a dorit s` fac` urm`toarea declara]ie cu privire la sus]inerea cultiv`rii organismelor modificate genetic [i conflictul de interese în care s-ar afla:

Valeriu Tab`r`, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale „De-a lungul întregii mele cariere de cadru didactic universitar, la Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` a Banatului din Timi[oara, [i de cercet`tor am colaborat, printre altele, [i cu Institutul de Stat pentru Testarea [i Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) din cadrul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. ISTIS este institu]ia abilitat` s` testeze, în scop [tiin]ific, în condi]ii de câmp - pe lâng` alte plante - [i plante modificate genetic, pentru care companiile de]in`toare ale dreptului de proprietate intelectual` au autoriza]ie de introducere deliberat` în mediu, în scop [tiin]ific, emis` de Ministerul Mediului sau de Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia

Mediului, începând din anul 2008. Pentru activitatea [tiin]ific` depus` în cadrul diferitelor proiecte la care am participat sau pe care le-am coordonat în ultima perioad`, nu am fost remunerat, cu excep]ia proiectului MAKIS, în derulare la cele patru universit`]i de [tiin]e agricole din Bucure[ti, Cluj-Napoca, Ia[i [i Timi[oara, [i a unui proiect sectorial de cercetare la Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare Agricol` Lovrin, al c`rui obiect de activitate este ob]inerea de soiuri de cânep` dioic`, cu con]inut sc`zut în tetrahidrocarbinol. În leg`tur` cu deciziile privind cultivarea OMG, men]ionez c`, pe perioada mandatului meu, acestea vor fi luate pe baze [tiin]ifice. În elaborarea pozi]iei sale privind OMG, Ministerul Agriculturii [i

Dezvolt`rii Rurale va examina fiecare caz în parte, pe baza unei analize de fond, în cadrul c`reia vor fi luate în considerare atât aspectele tehnice [i economice, cât [i opinia [tiin]ific` a Autorit`]ii Europene pentru Siguran]a Alimentelor privind evaluarea riscului asupra s`n`t`]ii oamenilor [i asupra mediului. De asemenea, pozi]ia României va fi elaborat`, ca [i pân` în prezent, în colaborare cu celelalte autorit`]i implicate: Autoritatea Na]ional` Sanitar`-Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor, Ministerul Mediului [i P`durilor, Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului”.

Program de încurajare a consumului de fructe în [coli Guvernul României a adoptat, în [edin]a de miercuri, 25 august 2010, Hot`rârea privind programul de încurajare a consumului de fructe în [coli în anul [colar 20102011. Noul act normativ stabile[te fructele distribuite, perioada [i frecven]a distribu]iei, limita valorii zilnice/elev [i m`surile adiacente distribu]iei de fructe, bugetul aferent acestora, precum [i modalitatea de implementare efectiv` [i de gestionare la nivelul administra]iei publice. Conform acestui act normativ, se vor acorda gratuit mere, în limita valorii zilnice de 0,30 lei/elev, pentru o perioad` de maximum 93 de zile de [colarizare, începând cu 1 noiembrie 2010. Suma ob]inut` de România de la Uniunea European` pentru anul [colar 2010-2011 este de 9.659.220 de euro, aproape dublul fondurilor alocate în anul [colar precedent. Num`rul total al elevilor din clasele I-VIII (public [i privat) care va beneficia de

Septembrie 2010

programul „Fructe în [coli” este 1.702.429. Începând cu anul [colar 2010/2011, pe lâng` distribu]ia gratuit` de fructe [i/sau legume, statele membre au obliga]ia de a implementa m`suri adiacente, al c`ror scop const` în formarea [i fixarea de obiceiuri alimentare s`n`toase în rândul grupului-]int` ales. Pentru anul [colar 2010-2011, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în [coli au fost stabilite urm`toarele tipuri de m`suri adiacente: • organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumicole, la sta]iuni de cercetare pomicol` sau legumicol`, la zilele recoltei, expozi]ii, târguri sau alte evenimente [i/sau activit`]i similare; • organizarea de concursuri tematice cu premii, ca modalit`]i practice educative care s` contribuie la dezvoltarea competen]elor elevilor [i prin activit`]i de gr`din`rit;

• realizarea de bro[uri sau materiale didactice, al c`ror scop este cunoa[terea beneficiilor consumului de fructe [i legume proaspete. M`surile adiacente vor fi implementate de Consiliile Jude]ene [i/sau locale ale sectoarelor Municipiului Bucure[ti [i respectiv ale comunelor, ora[elor [i municipiilor. Acestea opteaz` pentru m`surile adiacente pe care le vor implementa, în func]ie de preferin]e [i bugetul alocat, având în acela[i timp obliga]ia de a pune în aplicare cel pu]in una dintre ele. Valoarea total` a programului este de 13.405.814 euro [i cuprinde atât fondurile comunitare - 9.659.220 de euro, cât [i cofinan]area de la bugetul de stat, în valoare de 3.746.594 de euro. Costul programului acoper` distribu]ia merelor, implementarea m`surilor adiacente [i evaluarea programului.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010

Pentru o agricultur` productiv` [i competitiv` Luc ESPRIT, secretar permanent al CEPM

La întrunirea Adun`rii Generale a Confedera]iei Europene a Produc`torilor de Porumb (CEPM), care a avut loc la 8 septembrie 2010, în cadrul „Zilelor Porumbului”, organizate în localitatea Pau, s-a subliniat înc` o dat` angajamentul acestei organizatii pe direc]ia unei culturi a porumbului productiv` [i competitiv`, apt` de a r`spunde cererii de pe pie]ele alimentare, nealimentare [i de export. Acest angajament impune direc]iile urm`toare: l o Politic` Agricol` Comun`, în perioada 2014-2020, prev`zut`, pe de o parte, cu un buget minim, care s` r`mân` la nivelul actual - în care primul pilon [i sistemul aferent de pl`]i unice, cu finalitate economic`, s` r`mân` elementele constitutive esen]iale ale acestuia - [i care, pe de alt` parte, s` con]in` ni[te instrumente de regularizare a pie]elor (mecanisme de interven]ie [i de stocare), în scopul gestion`rii volatilit`]ii pre]urilor; l p`strarea unui mecanism de protec]ie în cadrul negocierilor OMC în privin]a accesului pe pia]` [i o redefinire a preferin]elor comunitare, integrând, totodat`, exigen]ele Uniunii Europene din punct de vedere economic, social, sanitar [i al protec]iei mediului; l un acces total la factorii de produc]ie (omolog`ri de substan]e, tratamentul semin]elor, biotehnologii etc.), care concur` la atingerea performan]elor economice [i de mediu în exploata]iile agricole, f`r` ca acest lucru s` produc` distorsion`ri în cadrul Uniunii Europene; l o confirmare a obiectivelor anului 2020 10 Septembrie 2010

în privin]a energiilor regenerabile [i a contribu]iei agriculturii [i a porumbului european în acest sens. Prin punerea în practic` a acestor direc]ii, organismele decizionale de la nivel na]ional [i european ar confirma astfel caracterul strategic al agriculturii europene [i capacitatea acesteia de a r`spunde mizelor [i provoc`rilor actuale, mai ales în domeniul alimentar [i energetic.

Manifesta]ii agricole în România - CEPM sprijin` FNPAR La ini]iativa Federa]iei Na]ionale a Produc`torilor Agricoli din România, au avut loc diverse manifesta]ii agricole, a[a cum s-a întâmplat [i joi, 9 septembrie, la Bucure[ti. Confedera]ia European` a Produc`torilor de Porumb (CEPM), din care face parte [i FNPAR, a sprijinit aceste ac]iuni sindicale, ale c`ror revendic`ri au avut în vedere mai ales urm`toarele: l luarea unor m`suri economice [i financiare, în fa]a dificult`]ilor prin care trece agricultura româneasc`, accentuate de pericolul suspend`rii pl`]ilor directe; l aplicarea, la nivel na]ional [i comunitar, a unor instrumente de regularizare a pie]elor, în contextul fluctua]iei pre]urilor produselor agricole; l protejarea factorilor de produc]ie [i, mai ales, aplicarea unei politici veritabile în materie de iriga]ii [i în domeniul accesului la biotehnologie [i organisme transgenice, pentru produc]ia de soia [i de porumb.

Promovarea unei agriculturi productive [i competitive, dotat` cu instrumente de gestionare se înscrie în orient`rile organizatiei CEPM, care î[i declar` solidaritatea cu FNPAR. CEPM este organiza]ia care reprezint` sectorul porumbului la nivel european. Ea desf`[oar` activit`]i de supraveghere economic`, legislativ` [i tehnic` în numele membrilor s`i [i este un organism de reprezentare la nivelul Comisiei Europene. Din aceast` organiza]ie fac parte 11 ]`ri: Germania (DMK), Bulgaria (Consiliul organiza]iilor agricole din Bulgaria), Spania (AGPME), Fran]a (AGPM), Ungaria (Asocia]ia produc`torilor de semin]e din Ungaria), Italia (AMI), Polonia (PZPK), Portugalia (Anpromis), România (FNPAR), Slovacia (ZPSK), Slovenia (Camera na]ional` agricol`), care reprezint` principalele suprafe]e de porumb din „Uniunea celor 27”. AGPM (Asocia]ia General` a Produc`torilor de Porumb), organiza]ie francez` a porumbului, asigur` pre[edin]ia [i secretariatul permanent al CEPM înc` de la crearea acesteia, în 1985. În 2010, suprafe]ele cultivate cu porumb în Uniunea European` se prezint` astfel: dintr-un total de 13,65 milioane ha, 8,1 milioane ha sunt cultivate cu porumb boabe, 5,4 milioane ha cu porumb furajer, 105.000 ha cu porumb pentru semin]e [i 48.000 ha cu porumb dulce.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 11

Subven]ionarea ratei dobânzii pentru credite a fost aprobat` Miercuri, 25 august 2010, Guvernul României a aprobat schema de sprijin temporar` privind subven]ionarea ratei dobânzii pentru creditele contractate de fermieri pentru produc]ie pân` la finalul anului 2010. Aceast` schem` de ajutor de stat va permite beneficiarilor de credite bancare s`-[i desf`[oare activit`]ile de produc]ie din agricultur` cu reduceri semnificative ale cheltuielilor curente de produc]ie [i, implicit, s` ob]in` o cre[tere a rentabilit`]ii activit`]ilor agricole. Astfel, aceast` subven]ie determin` o reducere anual` cu circa 45% a sumelor reprezentând dobânzi pl`tite la credite. Subven]ia la dobând` reprezint` diferen]a dintre dobânda pie]ei, stabilit` prin contractele de credit încheiate cu institu]iile de credit sau institu]iile financiare nebancare, [i dobânda

de referin]` comunicat` de Comisia European`. Schema de sprijin se aplic` tuturor contractelor de credit încheiate de la data intr`rii în vigoare a acestui act normativ pân` la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, pentru creditele acordate pe orice perioad`, iar subven]ia se calculeaz` pentru dobânzile pl`tite institu]iilor finan]atoare pân` la data de 31 decembrie 2012, inclusiv. Num`rul total estimat al beneficiarilor de ajutor de stat în temeiul prezentei scheme este de 500, suma alocat` fiind de 105 milioane de lei, cu un buget mediu anul de 35 de milioane de lei. Valoarea total` a subven]iei care se acord` fiec`rui beneficiar nu poate fi cumulat` cu ajutoare care fac obiectul Regulamentelor de minimis, primite de beneficiari în perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2010.

Activit`]ile pentru care se pot contracta credite privesc produc]ia primar` de produse agricole astfel: • înfiin]area, între]inerea [i recoltarea culturilor de câmp [i horticole, precum [i între]inerea [i recoltarea planta]iilor pomicole [i arbu[ti fructiferi, planta]iilor viticole, c`p[un [i hamei; • achizi]ionarea sau producerea puilor broiler sau a puicu]elor pentru ou`, a purceilor pentru îngr`[at, a tineretului ovin, caprin [i bovin pentru îngr`[at, a tineretului cabalin, precum [i a familiilor de albine; • achizi]ionarea de materii prime pentru producerea furajelor combinate, achizi]ionarea de medicamente [i plata tratamentelor medicale pentru animale/ p`s`ri/albine, plata cheltuielilor curente pentru între]inerea [i func]ionarea ad`posturilor, utilajelor [i instala]iilor aferente.

La sfâr[itul lunii iulie, Guvernul a aprobat un proiect de hot`râre privind schema de ajutor specific acordat produc`torilor de lapte de vac` din zonele defavorizate, identificate în Anexa 4A la Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` 2007-2013. Schema de ajutor se adreseaz` produc`torilor agricoli, persoane juridice [i/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, cresc`tori de vaci de lapte ale c`ror exploata]ii sunt de]in`toare de cot` de lapte pentru livr`ri [i/sau vânz`ri directe [i sunt localizate în zonele defavorizate din România. Sprijinul financiar per exploata]ie este acordat din Fondul European pentru Garantare Agricol` (FEGA), pentru a compensa dezavantajele specifice zonei, sub forma unei pl`]i suplimentare, calculat` [i acordat` anual, în func]ie de efectivul de vaci de lapte de]inut. Valoarea ajutorului specific anual se

12 Septembrie 2010

acord` \n limita unui plafon maximum de 22.447.205 euro. Cuantumul ajutorului specific pe cap de vac` de lapte se calculeaz` de APIA, dup` finalizarea verific`rilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de vaci de lapte eligibile, pân` la limita de maximum 100 euro/cap de vac`. Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie s` de]in` un efectiv cuprins între 2 [i 15 capete vaci de lapte, inclusiv, per exploata]ie la termenul limit` de depunere a cererilor [i s` îndeplineasc` cumulativ urm`toarele condi]ii: sunt înregistra]i în sistemul de administrare a cotelor de lapte; efectivul de vaci de lapte de]inut în exploata]ie de beneficiar este înscris în Registrul Na]ional al Exploata]iilor; efectivul de vaci de lapte pentru care se solicit` ajutor specific anual trebuie men]inut în exploata]ie pe perioada derul`rii schemei de sprijin.

www.agrimedia.ro

Ana Must~}ea

Sprijin pentru produc`torii de lapte din zonele defavorizate

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 13

Câmpuri care ard Dr. ing. Florin Neac[u

Am scris acum câtiva ani un articol care \ncepea cam a[a: „Ne-am obi[nuit s` vedem tot mai des \n ultimii ani câmpuri care ard!”. Nu era o metafor`, ci o trist` realitate, care are ni[te explica]ii, dar nici o scuz`! Era vorba despre practica unora de a da foc câmpului pentru a sc`pa de paie dup` recoltare [i m` bucuram \n sinea mea, v`zând c` \n ultima vreme din ce \n ce mai pu]ini fermieri aplic`, spun ei „accidental”, aceast` tehnic` ilegal`. Am r`mas \ns` nepl`cut surprins când anul acesta, c`l`torind prin mai multe zone din ]ar`, am re\ntâlnit acele câmpuri \n fl`cari, imagini de co[mar [i parc` m` doare del`sarea [i indiferen]a fa]` de natur`, de aerul pe care \l respir`m, de câmpurile pe care le s`r`cim [i de riscul imens de incendiu. 14 Septembrie 2010

Am v`zut ]`ri ca Rusia, Grecia, Turcia unde incendiile au devastat zeci de mii de hectare [i au periclitat sate [i ora[e \ntregi. Acolo vrem s` ajungem [i noi? M` \ntreb pân` unde poate merge aceast` nep`sare? Legile sunt clare, dar parc` nimeni nu le respect`.

Reiau acum acest subiect, pentru c` \nc` mai putem s` \ndreptam câte ceva. Din calcule foarte pu]in aprofundate privind eficien]a la hectar sau din lipsa unor combine performante, cu motoare care s` asigure putere suficient` pentru a lucra cu toc`tor de paie care m`run]e[te [i impr`[tie uniform paiele pe toat` l`]imea de lucru a combinei, sau chiar acolo unde exist` astfel de combine, aparenta economie de combustibil \i face pe unii s` adopte metoda „foc”. Efectele negative ale fumului care an de an acoper` România zile sau s`pt`mâni \ntregi sunt mai greu de evaluat, dar cu siguran]` acestea exist`. De[i [tim cu to]ii c` incendierea miri[tilor este interzis` de lege [i are impact negativ asupra solului [i efecte ecologice grave, lipsa sim]ului de r`spundere \i face pe unii chiar s` declare cu usurin]`: „Nu [tiu cum s-a \ntâmplat, poate un trec`tor a aruncat o ]igar`”.

Nu vreau [i nu sunt \n m`sur` s` dau lec]ii, pentru c` [tim cu to]ii care sunt efectele acestei practici. Vreau doar s` sensibilizez atât fermierii, cât [i organismele \ns`rcinate s`-i sprijine [i, nu \n ultimul rând, Garda de Mediu [i Pompierii. Pe lâng` riscul de incendii [i poluarea la care asist`m nep`s`tori ([i mai vorbim de schimb`ri climatice!), efectul arderii paielor este negativ [i pentru agricultur` \ns`[i, pentru calitatea solului. Solul eliberat de paie prin ardere devine mai s`rac \n substan]e organice, pe care \n loc s` le introducem \n sol, creând stratul de mulci protector \mpotriva eroziunii [i evapor`rii apei, care prin descompunere s` aduc` un aport la cre[terea cantit`]ii de humus, le transform`m \n cenu[i minerale, care nu aduc nimic bun solului. De asemenea, râmele [i alte viet`]i din stratul superficial al solului, care creeaz` spa]ii pentru aerare [i p`trunderea apei, sunt distruse. Apa din stratul superficial se evapor` din cauza focului, solul se crap`, pierzând apa [i din adâncime, iar consumul de combustibil la arat cre[te considerabil. Ce economie am f`cut atunci prin arderea paielor renun]ând la tocarea [i impr`[tierea lor pe sol? Fertilitatea solului scade sub ochii no[tri.

www.agrimedia.ro

|n plus, am v`zut zeci, poate sute de copaci de pe marginea drumurilor sau rânduri \ntregi de porumb sau floarea-soarelui de la marginea lanurilor mistuite de fl`cari. Pe canicul`, este doar un pas pân` la un incendiu de propor]ii. Economia de combustibil, dac` se recolteaz` f`r` tocarea paielor, este mult mai mic` decât cheltuielile urm`toare. Este adev`rat c` dac` se lucreaz` cu toc`torul de paie consumul de motorin` este pu]in mai mare, îns` dac` motorul combinei este bine dimensionat, productivitatea aproape ca nu se reduce. Dar chiar dac` nu ar fi a[a, putem compensa printr-o mai bun` organizare a lucrului [i, \n special, a transportului. |ns` avem avantajul c` se poate intra la arat imediat dup` recoltare, f`r` a l`sa timp pentru ca apa din sol s` se evapore [i f`r` a scoate mai târziu la suprafa]` bolovani greu de m`run]it, pentru care este nevoie de mul]i litri de motorin` \n plus, f`r` s` mai amintim de timpul dublu necesar efectu`rii ar`turii [i discuirii. Pe piat` exist` [i o alt` solu]ie pentru tocarea [i \mpr`[tierea paielor dup` recoltare: tocarea separat` a paielor cu o ma[in` de tocat resturi vegetale, care \ns` este, de asemenea, costisitoare, necesitând o nou` trecere pe sol, 20-30 CP pe metru l`]ime de lucru [i câ]iva litri de motorin` la hectar. Pentru cei pu]ini la num`r, dar din ce \n ce mai mul]i, care au trecut peste conven]ional [i au avut curajul s` adopte tehnicile cu num`r redus de lucr`ri ale solului, \n special la cereale p`ioase, tocarea [i \mpr`[tierea

Fig. 2. Combin` cu dispozitiv de tocare [i \mpr`[tiere a paielor uniform pe toat` l`]imea de lucru

paielor u[ureaz` mult munca [i reduc constrângerile pe care aceste metode le impun, \n special \n privin]a ma[inilor. Pentru ace[tia, constructorii serio[i de combine ofer`, pe lâng` toc`tor, [i ventilatoare pentru \mpr`[tierea plevei de pe site, pentru a avea un strat uniform de material tocat pe toat` suprafa]a terenului [i a u[ura lucr`rile ulterioare. Cred c` este momentul s` ne preocupe mai mult problema paielor [i, \mpreun` cu factorii de decizie [i cu organiza]iile profesionale, s` c`ut`m [i s` g`sim \mpreun` [i alte solu]ii [i chiar stimulente pentru a trezi interesul fermierilor s`-[i cumpere [i s` utilizeze combine cu toc`tor, iar dac` totu[i nu pot toca [i \mpra[tia paiele, s` le colecteze, pentru a fi folosite \n zootehnie, \n industrie sau pentru producerea de energie!

|n concluzie, se contureaz` trei posibilit`]i: a) folosirea combinelor cu toc`tor (eventual [i cu \mpr`[tietor de pleav`) b) folosirea ma[inilor pentru tocarea resturilor vegetale (opera]iune mai scump` [i mai mare consumatoare de combustibil [i de timp) c) balotarea [i colectarea paielor pentru folosire ulterioar` Mai r`mân de convins fermierii, printr-o informare corespunz`toare [i chiar prin anumite stimulente. Am ales inten]ionat cuvântul „convins”, nu „constrans”. Cred \n capacitatea lor de a \n]elege altfel decât prin constrângere. Cu câmpuri incendiate, solurile vor fi mai lipsite de substan]e organice, noi vom fi mai s`raci, riscul de incendii devastatoare va fi din ce \n ce mai mare, iar aerul din România va fi din ce \n ce mai greu de respirat!

Fig. 1. Câmp incendiat pentru eliberarea paielor dup` recoltare

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 15

FARMAGAS \[i propune s` transforme fermele române[ti \n produc`tori de electricitate [i c`ldur` Ing. Cleo BALTAC, director proiect

Proiectul FARMAGAS, cofinan]at de Uniunea European`, \n cadrul programului Energie Inteligent` pentru Europa (IEE), are ca obiectiv promovarea producerii biogazului din de[euri agricole \n Polonia, Ungaria [i România. Aceste ]`ri cu potential ridicat pentru produc]ia energetic` din biomas`, datorit` suprafe]elor agricole extinse, au printre cele mai mici produc]ii de biogaz din Europa.

16 Septembrie 2010

Ce este [i cum se ob]ine biogazul? Biogazul este produsul descompunerii materialelor organice de c`tre consor]ii de bacterii, \n absen]a oxigenului. Este un amestec de gaze cu o compozi]ie variabil`, \n func]ie de materialul degradat [i condi]iile \n care are loc procesul. Principalele componente ale biogazului sunt metanul (50-70% vol.), dioxidul de carbon (25-45% vol.), vaporii de ap` (2-7% vol. la temperaturi \ntre 20 [i 40°C), acidul sulfhidric (0,002-2% vol.) [i urme de azot, hidrogen [i oxigen. Datorit` con]inutului ridicat de metan, acest gaz poate fi utilizat \n motoare Otto [i Diesel, cuplate cu generatoare, pentru a produce energie electric` [i c`ldur`. Metanul din biogaz poate fi purificat [i injectat \n re]eaua de gaze naturale sau comprimat [i folosit ca [i combustibil pentru vehicule, procedeul fiind deja aplicat \n ]`ri ca Suedia [i Elve]ia. Cu excep]ia materialului lemnos, oaselor [i penelor, toate materiile organice de origine animal` [i vegetal` pot fi fermentate pentru a produce biogaz, dac` sunt indeplinite anumite condi]ii: oxigenul este exclus din mediul \n care are loc procesul, apa este prezent` \n cantitate suficient` [i temperatura este men]inut` la un nivel optim. Fermenta]ia poate avea loc [i la temperaturi sc`zute, de pân` la 10°C, dar foarte lent. Majoritatea bacteriilor metanogene

(produc`toare de metan) prefer` temperaturi de 32-42°C, de aceea cele mai multe instala]ii de biogaz sunt operate \n acest interval de temperatur`, numit mezofil. Exist` [i bacterii care prefer` temperaturi mai ridicate, pân` la 60°C, [i care descompun mai rapid materia organic`, dar consumul energetic necesar pentru a men]ine fermentatorul (digestorul), unde are loc procesul de descompunere, \ntr-un interval de temperatur` termofil (50-57°C), este considerat \n cele mai multe cazuri neeconomic ²1³. Dejec]iile de la fermele zootehnice sunt substraturi de baz` \n uzinele agricole de biogaz. Ele pot fi fermentate singure (monofermenta]ie) sau \mpreun` cu resturi vegetale (cofermenta]ie). Dejec]iile animaliere con]in bacteriile metanogene din tractul digestiv al animalelor care descompun materialul organic [i produc metan. Cele lichide asigur` con]inutul necesar de ap`, pentru ca substratul s` fie pompabil, \n timp ce pentru a fermenta dejec]iile solide este nevoie s` se adauge ap`. Materialele cu un con]inut de solide mai mare de 10% sunt greu de pompat [i acest aspect trebuie luat \n considerare \n preg`tirea substratului pentru fermenta]ie. Substraturile care con]in mai mult de 10-15% solide pot fi fermentate f`r` adaos de ap`, utilizând tehnologii diferite, de fermenta]ie \n substrat solid, care \nc` nu sunt foarte r`spândite.

www.agrimedia.ro

|n majoritatea instala]iior de biogaz, dejec]iile animaliere sunt cofermentate cu resturi vegetale, pentru a spori produc]ia de biogaz [i a stabiliza procesul de fermenta]ie. Frunzele de sfecl`, paiele, silozurile de porumb [i ierburi, fânul, lucerna, resturile de cartofi, melasa, resturile de fructe utilizate la ob]inerea alcoolului sunt exemple de resturi vegetale ce pot fi cofermentate cu dejec]iile animale. Exist` [i instala]ii care fermenteaz` numai material vegetal, \n special culturi energetice (e.g. porumb, sfecl`), cultivate special pentru produc]ia de biogaz. |n tabelul 1 sunt prezentate cantit`]ile de biogaz care se ob]in \n mod normal din câteva dintre substraturile men]ionate mai sus. Produc]ia de gaz este prezentat` ca volum ob]inut pro tona de material fermentat. Produc]ia de biogaz din dejec]ii animaliere lichid` este mai mic` [i datorit` faptului c` dejec]iile au un con]inut mai mare de ap`. Exist` diferite tipuri de instala]ii de biogaz, dar cele agricole sunt \n general compuse

www.agrimedia.ro

din colectorul pentru dejec]ii, digestor [i depozitul pentru digestat (figura 1). Cosubstraturile vegetale trebuiesc cur`]ate de pietre [i p`mânt \nainte de a fi tocate [i amestecate cu dejec]iile ([i eventual ap`) \n colector. Substratul este apoi pompat \n digestor, unde are loc fermeta]ia. Digestorul poate fi alimentat \n mod continuu sau discontinuu. Instala]iile cu alimentare discontinu` nu au nevoie de depozit pentru digestat. |n acest Substrat

tip de sisteme, digestorul este umplut la \nceputul procesului, iar la sfâr[itul fermenta]iei materialul r`mâne \n digestor pân` când este utilizat ca \ngr`[`mânt. Acest tip de instala]ii necesit` investi]ii mai mici, dar are [i produc]ii mai reduse de biogaz. |n Vest, majoritatea instala]iilor sunt alimentate continuu sau la intervale scurte cu substrat [i o parte din digestat este pompat` periodic din digestor \n depozit.

Con]inut de solide (%)

Produc]ie biogaz (m3/t)

Con]inut metan (%)

Dejec]ii lichide vit`

8-11

20-30

Dejectii lichide porc

aprox. 7

20-35

60-70

Dejec]ii solide vit`

aprox. 25

40-50

Dejec]ii solide porc

20-25

55-65

Sfecl` de zah`r

170-180

50-55

Silozuri de porumb

20-35

170-200

53-54

Silozuri de ierburi

25-50

170-200

54-55

Tabel 1: Produc]ia de biogaz din diferite materii prime disponibile \n ferme1

Septembrie 2010 17

Figura 1: schema simplificat` a unei instala]ii de biogaz

|n România, primul seminar, organizat de FNPAR va avea loc pe 27-28 septembrie 2010, la Bucure[ti, la Universitatea de {tiinte Agronomice [i Medicin` Veterinar`. Digestorul poate fi construit din beton sau o]el, poate fi orizontal sau vertical, amplasat sub nivelul solului (\ngropat sau semi\ngropat) sau deasupra. El trebuie s` fie impermeabil pentru gaze [i ap`, trebuie s` aib` un sistem de agitare a materialului [i un sistem de \nc`lzire (cu c`ldura de la motorul de ardere a biogazului) care s` men]in` temperatura la un nivel optim. Agitarea poate fi mecanic`, cu palete sau elice, hidraulic` sau pe baz` de biogaz introdus sub presiune la baza digestorului. Depozitul de digestat trebuie acoperit cu o membran` impermeabil` pentru gaze, pentru a evita mirosurile nepl`cute [i pentru a putea colecta [i capta gazul produs din procesele biologice ce au loc \n timpul stoc`rii digestatului. Biogazul produs din fermenta]ie este \n general stocat fie \n domul de deasupra digestorului, confec]ionat din membrane duble impermeabile pentru gaze, fie \n tancuri externe, din acela[i tip de membrane. Cel mai adesea el este ars \n unitatea de cogenerare, pentru a se ob]ine energie electric` [i termic`. |nainte ca gazul s` poat` fi ars, trebuiesc \ndep`rta]i vaporii de ap` [i acid sulfhidric, cu efect coroziv, pentru a proteja echipamentul. Electricitatea ob]inut` din biogaz este utilizat` pentru consum propriu, iar surplusul poate fi livrat \n re]eaua na]ional`. C`ldura este utilizat` pentru men]inerea temperaturii optime de fermentare \n digestor [i pentru acoperirea nevoilor de ap` cald` [i c`ldur` \n ferm`.

Beneficiile biogazului Digestia anaerob` a de[eurilor agricole aduce beneficii atât mediului \nconjurator, cât [i fermierilor: • Materia organic` din care se ob]ine 18 Septembrie 2010

biogazul este o surs` regenerabil`. Folosirea biogazului pentru producerea energiei electrice reduce consumul de combustibili fosili (c`rbune, gaze naturale) [i reduce emisiile de gaze cu efect de ser`, ca dioxidul de carbon (CO2) [i metanul metan (CH4), care duc la \nc`lzirea global`; • Fermentarea de[eurilor reprezint` o modalitate de reciclare a acestora, cu ob]inerea de produse valoroase. |n acest mod, sunt reduse [i emisiile de metan rezulate din depozitarea de[eurilor netratate sau \mpr`[tierea lor pe câmp ca \ngr`[`minte; • Depozitarea [i folosirea dejec]iilor animaliere netratate ca \ngr`[`mant duce de multe ori la poluarea cu nitra]i a apelor freatice [i de suprafa]`, cu efecte nocive asupra mediului [i s`n`t`]ii umane; fermenta]ia dejec]iilor de grajd ajut` la prevenirea polu`rii cu nitra]i; • Digestatul este un \ngr`[`mânt mai bun decât de[eurile netratate [i, spre deosebire de acestea, este aproape inodor [i atrage mai pu]in insectele. Prin fermenta]ia, chiar [i la temperaturi mezofile, sunt elimina]i mul]i dintre patogenii prezen]i \n de[euri [i sunt inactivate semin]ele de buruieni, oprindu-se r`spândirea acestora; • Vânzarea curentului electric produs din arderea biogazului reprezint` o surs` de venit pentru fermieri. |n România, produc]ia de energie electric` din surse regenerabile (E-SRE) este \ncurajat` prin sistemul cotelor obligatorii, combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi la pre]uri limitate legal inferior [i superior. Produc`torul de E-SRE vinde E-SRE pe pia]a de energie electric`, ca orice alt produc`tor, ob]inând pentru aceasta pre]ul pie]ei, iar pentru acoperirea

integral` a costurilor de producere [i ob]inerea unui profit rezonabil prime[te pentru fiecare MWh de energie electric` livrat în re]ea certificate verzi (CV), care pot fi tranzac]ionate în limitele de pre] legal stabilite. Legea 220/2008 modificat` prin Legea 139/2010 stabile[te c` produc`torii de energie electric` din biogaz primesc 3 certificate verzi/MWh livrat. Prin aceea[i lege, sunt fixate [i pre]urile certificatelor. Pân` \n 2025, CV vor fi tranzac]ionate la minimum 27 euro/ certificat, pentru a proteja produc`torul, [i maximum 55 euro/certificat, pentru a proteja consumatorii. CV sunt achizi]ionate de furnizorii de energie electric`. Ace[tia sunt obliga]i s` achizi]ioneze anual un num`r de certificate egal cu produsul dintre cota obligatorie stabilit` de lege [i cantitatea total` de energie electric` furnizat`. Furnizorii care nu realizeaz` cota obligatorie anual` sunt obliga]i s` pl`teasc` contravaloarea certificatelor verzi neachizi]ionate la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachizi]ionat. Cota obligatorie \n 2010 este de 8,3%, ea urmând s` creasc` la 10% \n 2011 [i la 20% \n 2020.

FARMAGAS promoveaz` biogazul \n România FARMAGAS este un proiect de diseminare a informa]iei [i cuno[tin]elor tehnologice despre digestia anaerob` [i biogaz, finan]at de UE, \n cadrul programului IEE, [i reprezint` o continuare a proiectului AGROBIOGAS, parte din cel de-al 6-lea Program-Cadru de Cercetare al UE. Scopul AGROBIOGAS a fost s` adune informa]ii financiare, tehnice [i legale care s` ajute fermierii din ]`rile-]int` s` dezvolte proiecte fezabile legate de biogaz. FARMAGAS \[i propune s` adapteze [i s` r`spândeasc` informa]ia acumulat` [i \n România, Ungaria [i Polonia, ]`ri neincluse \n AGROBIOGAS. Consor]iul care implementeaz` FARMAGAS este format din trei parteneri AGROBIOGAS: Bremerhaven (Germania), Bioazul (Spania) [i DAAS (Danemarca), \mpreun` cu parteneri din noile ]`ri]int`: SITR (Polonia), FruitVeb (Ungaria) [i FNPAR (România). |n fiecare ]ar` se vor organiza trei seminarii na]ionale de informare a fermierilor \n domeniul digestiei anaerobe [i al biogazului.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 19

|n perioada 29 august-2 septembrie ac, s-a desf`[urat la Bucure[ti cel de-al 15-lea Congres Mondial al Centrului Interna]ional {tiin]ific pentru |ngr`[`minte (CIEC). Pe parcursul celor cinci zile, au fost prezentate 121 de referate [tiin]ifice de mare interes atât pentru partea de cercetare, cât [i pentru cea practic`.

Congres mondial pe tema \ngr`[`mintelor chimice Congresul a avut o sec]iune de prezent`ri dedicat` fermierilor, la care au luat cuvântul dl Lucian Buzdugan, director general TCE Trei Brazi - Insula Mare a Br`ilei, dl Eugen Cain, director Comcereal SA Vaslui, [i dl {tefan Poienaru, administratorul societ`]ii Agrofam Holding. Moderatorul acestui congres a fost academicianul Cristian Hera, pre[edintele de onoare al CIEC. Centrul Interna]ional {tiin]ific pentru |ngr`[`minte (CIEC) a fost creat \n anul 1933 de 29 de ]`ri din \ntreaga lume, printre care [i România. Din partea ]`rii noastre, membri fondatori au fost Gheorghe Ionescu-Sise[ti [i marele agrochimist Teodor Saidel, care a elaborat \n anul 1913 metoda poten]iometric` de determinare a pH-ului solului, folosit` [i ast`zi pe plan mondial. |n iunie 1996, acad. Cristian Hera a fost ales pre[edinte al Centrului. „Pentru mine a fost o onoare [i o mare responsabilitate faptul c`, \n urma Adun`rii Generale a centrului, din iunie 1996, care a avut loc la Viena, am fost ales pre[edinte. Dup` 15 ani de activitate, cu toat` opozi]ia colegilor mei din prezidiu, m-am decis s` m` retrag. Acesta este [i unul dintre motivele pentru care a fost organizat acest congres \n România. Sunt mândru c` filiala na]ional` a CIEC este una dintre cele mai active, iar prof. Mihail Dumitru, pre[edintele institu]iei, [i Aurel Dorneanu, secretar general, pun mult suflet \n aceast` activitate”, a declarat dl Hera. |n cadrul simpozionului, dl Hera a \nmânat pre[eden]ia CIEC cercet`torului german Ewald Schnug. Despre prezent`rile fermierilor invita]i la eveniment, acad. Hera a spus c` partea economic` [i expunerea [tiin]ific` a referatelor au fost apreciate de cercet`torii din domeniu. „Participan]ii au r`mas profund impresiona]i de prezen]a acestor ingineri agronomi [i de faptul c` au prezentat rezultatele \ntr-un limbaj [tiin]ific, dar cu mare eficien]` economic`. Asta este obiectivul pe care \l urm`rim [i noi, 20 Septembrie 2010

prin aplicarea ra]ional` a \ngr`[`mintelor reu[im s` sporim fertilitatea solului. P`mântul este cel mai pre]ios capital! Tematica Congresului a fost legat` de folosirea \ngr`[`mintelor, \n contextul schimb`rilor climatice globale, al protec]iei mediului \nconjur`tor [i al sus]inerii produc]iei de bioenergie [i biocombustibil. Cel de-al 15-lea Congres al CIEC a reprezentat un succes, iar la \nchidere o mare supriz` a fost alegerea mea ca pre[edinte de onoare al acestui centru”, a afirmat dl Hera. Despre organizarea acestui congres ne-a vorbit dl Mihail Dumitru, directorul filialei române a CIEC [i al Institutului de Cercetare \n Pedologie [i Agrochimie (ICPA). „Este un congres interna]ional, ne bucur` ca l-am organizat, pentru c` România nu are mul]i oameni care s` poat` fi reprezentativi la nivel mondial. |ntâmpl`tor, \n acest domeniu pre[edintele Centrului Interna]ional {tiin]ific pentru |ngr`[`minte (CIEC) este un român, [i nu de acum, ci de mai mul]i ani. Este vorba de acad. Cristian Hera. Am ]inut neap`rat ca unul dintre congrese s` fie organizat \n România, pentru c` ne-am integrat \n comunitatea [tiin]ific` interna]ional` cu rezultate foarte bune, \n urma cercet`t`rilor pe care le-am realizat. Temele dezb`tute \n cadrul congresului CIEC au fost diverse. S-a discutat despre produc]ia de \ngr`[`minte chimice, pentru c` noi trebuie s` ]inem seama [i de faptul c` acestea sunt extrem de voluminoase [i cel mai potrivit este s` le produci \n ]ar`, s` faci la calitatea [i cantitatea \n la care ai nevoie. Din acest punct de vedere, România ajunsese la un stadiu de normalitate, existau 14 fabrici de \ngr`[`minte chimice care produceau atât pentru asigurarea necesarului, cât [i pentru export. Acum au mai r`mas doar cinci fabrici, care lucreaz` par]ial [i realizeaz` o produc]ie mic`. |n cadrul congresului s-a discutat despre noi sortimente de \ngr`[`minte, despre

starea solului, gradul de aprovizionare cu diverse elemente nutritive, de ce are nevoie solul pentru a se \nl`tura factorii limitativi ai productivit`]ii, despre necesarul culturilor agricole [i cum putem asigura aceast` cerin]`. La al 15-lea Congres Mondial al Centrul Interna]ional {tiin]ific pentru |ngr`[`minte particip` cercet`tori din circa 50 de ]`ri, oameni specializa]i \n domeniul \ngr`[`mintelor chimice [i, de asemenea, toat` conducerea CIEC. Cu greu am reu[it s` organiz`m acest congres, \ns` \ncerc`m s` profit`m la maximum de orice oportunitate, dar, din p`cate, [i cercetarea este \ntro perioad` dificil`”, a afirmat dl Mihail Dumitru. Despre produc]iile agricole ob]inute de fermierii români, \n compara]ie cu cei din celelalte state membre, dl Dumitru a spus c` exist` un decalaj destul de mare care cu greu va putea fi dep`[it. „|n produc]ie, lucrurile nu merg atât de bine pe cât ne-am dori to]i s` mearg`, pentru c` decalajul dintre produc]ia ob]inut` \n România [i cea din alte state din comunitatea european` este destul de mare. Noi ob]inem doar 60% din ceea ce ob]in cei din statele dezvoltate. Noi ob]inem aceste produc]ii mici pentru c`, \n primul rând, avem multe zone defavorizate [i, secundar, din cauz` c` nu utiliz`m tehnologiile cele mai potrivite. De exemplu, \n domeniul \ngr`[`mintelor chimice, dar [i al celor organice utiliz`m cantit`]i prea mici. Se cunoa[te c` \ngr`[`mintele chimice au contribuit la dezvoltarea produc]iei agricole, dup` datele din literatur`, cu circa 40%. Acest spor de produc]ie se datoreaz`, exclusiv, utiliz`rii de \ngr`[`minte chimice. Pe plan mondial, cantitatea de \ngr`[`minte chimice utilizat` la unitatea de suprafa]` este de 91 kg, pe când noi folosim doar jum`tate din aceasta, doar 40-45 kg. Este o statistic` mondial`, \n care intr` [i celelalte ]`ri despre care spunem ca sunt slab dezvoltate. Dac` ne referim la Comunitatea European`, analiza arat` alte cifr`, de peste 200 kg de \ngr`[`minte chimice la hectar.”

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 21

Zilele câmpului Limagrain A[a cum ne-au obi[nuit din anii preceden]i, reprezentan]ii companiei Limagrain au organizat „Zilele câmpului Limagrain”, \n data de 12 august \n localitatea Roseti, jude]ul C`l`ra[i, [i \n data de 17 august, \n localitatea Albina, jude]ul Br`ila. La cele dou` evenimente au participat aproximativ 800 de fermieri din localit`]ile limitrofe. |n cele dou` loca]ii, fermierii au putut vedea nout`]ile hibrizilor LG de floarea-soarelui [i porumb, al`turi de tehnologia AgCelence, prin Pictor pentru floarea-soarelui [i Opera pentru porumb. Momentul optim al aplic`rii tratamentelor cu Opera [i Pictor este cel al \nfloririi.

22 Septembrie 2010

|n centrul de cercetare-dezvoltare, \n spatele oric`rui hibrid lucreaz` o armat` de oameni, pe o period` de 8-10 ani. Un hibrid este rezultatul \ncruci[`rii a doi p`rin]i - mam`, tat`. |n prima genera]ie, numit` F1, planta rezultat` are o a[anumit` „vigoare hibrid`”, ceea ce \nseamn` c` dep`[e[te semnificativ \n produc]ie ambii p`rin]i. Plantele sunt mai viguroase, dezvolt` r`d`cini mai puternice, care exploreaz` o cantitate mai mare de sol, sunt mai rezistente la boli [i d`un`tori, sunt foarte uniforme [i au o plasticitate mai mare. Limagrain vine cu produse perfect adaptate condi]iilor agroclimatice din România, prin centrele de testare din sud-estul României [i Bulgaria, dar [i prin centrul de testare pentru vestul ]`rii, \n Ungaria. |n centrele de testare se urm`resc capacitatea de produc]ie, toleran]a la secet`, rezisten]a la boli [i d`un`tori, rezisten]a la frângere [i c`dere, eliminarea cât mai rapid` a apei din bob la maturitate. Pentru ca un hibrid s` ajung` \ntr-o ferm`, s` fie comercializat, este necesar` o perioad` de testare de aproximativ 8 ani. |n primii 4-5 ani, \n centrele de testare, peste 95% din hibrid`rile care au fost f`cute ini]ial sunt eliminate, pentru c`, din varii motive, nu corespund, au anumite defecte care nu le-ar permite s` mearg` mai departe spre \nscriere. Dup` ce sunt testa]i \n centrele Limagrain, hibrizii mai sunt testa]i \nc` 3 ani de ISTIS (Institutul de Stat pentru Testare [i |nscriere a Soiurilor), autoritatea din România care se ocup` cu

\nscrierea hibrizilor. Limagrain are un spor de produc]ie de 1% pe an, ceea ce \nseamn` c` \n 50 de ani de ameliorare s-au câ[tigat 50% \n plus la produc]ie, al`turi de noi tehnologii de cultur` [i noi tipuri de \ngr`[`minte. Hibrizii de floarea-soarelui comercializa]i de Limagrain au un con]inut oleic ridicat, sunt rezisten]i la Sclerotinia, Phomopsis [i Orobanche. Hibridul de floarea-soarelui 5635 este un hibrid timpuriu, cu un sistem foliar bun [i o polenizare perfect`. Limagrain investe[te foarte mult \n cercetare, motiv pentru care are [i hibrizi cu polenizare de 90-95%, \n condi]iile \n care anul acesta foarte mul]i hibrizi nu au polenizat din cauza ploii. Hibridul de floarea-soarelui 5580 este un hibrid oscilant. Gheorghe Petcu, directorul Centrului de testare, promovare [i implementare de tehnologii BASF pentru fermierii din România, a prezentat dezvoltarea rapid` a unei game variate de produse. BASF vine \n sprijinul fermierilor pentru a testa tot ceea ce este de ultim` genera]ie. „Al`turi de partenerii no[tri cu semin]e, BASF asigur` \ntreaga combatere a d`un`torilor, dar [i solu]ii pentru protec]ia culturilor.” |n acest moment, BASF de]ine \ntreaga gam` de produse pentru combaterea buruienilor \n cultura de porumb. Este pachetul-record cu o solu]ie tehnologic` de ultim` genera]ie, cu trei substan]e active, care controleaz` buruienile din cultura de porumb prin aplicarea unui

www.agrimedia.ro

Directorul de produs al companiei Limagrain pentru porumb siloz ne-a prezentat câteva aspecte ale acestora. Hibridul 3232 este un hibrid extratimpuriu, hibridul 2306 din grupa 310 FAO este

un hibrid rustic, cultivat \n România de aproximativ 6-7 ani, cu rezultate constante an de an, un hibrid cu o recolt` mai rapid`. „Tradi]ional, la furajarea vacilor cu porumb siloz, pentru a avea energie mai mult`, trebuie s` ne concentr`m [i la boabe. Pentru func]ionarea corect` a rumenului, vaca are nevoie de boabe \n amestec cu planta verde, care este [i aceasta o surs` foarte important` de energie. Utiliz`m termenul tehnic de digestibilitate.

digestibilit`]ii plantei \ntregi \n urm` cu 30 de ani, iar acum sunt lideri \n ceea ce \nseamn` porumb siloz si digestibilitate pe toat` Europa Central` [i de Nord. |n curând, Limagrain va aduce \n România hibrizi de porumb siloz [i mai performan]i decât ceea ce exist` deja \n portofoliu - ACARO, ADEMIO [i gamele tardive. |n ]`rile nordice s-a ajuns la un procent de digestibilitate foarte mare, prin hibrizi speciali, vându]i cu un logo special

Aceasta \nseamn` cât la sut` din plant` este digerat de vac` [i transformat \n energie pentru a produce lapte mai mult.” Limagrain a \nceput s` lucreze la cre[terea

de „nutri]ie animal`”. Limagrain lucreaz` [i la ameliorare. Dac` un hibrid de porumb este bun \n câmp [i realizeaz` o produc]ie mare, se vor face \ncerc`ri s` devin` [i digestibil.

Record mondial la produc]ia de grâu! soiul Einstein al companiei Limagrain! Domnul Mike Solari, un fermier \n vârst` de 68 de ani, a reu[it s` \nscrie a doua oar` \n Cartea Recordurilor o produc]ierecord la un soi de grâu, de fiecare dat` fiind vorba de un soi Limagrain. Din m`rturiile acestuia, ceea ce a contribuit la ob]inerea acestor rezultate sunt condi]iile pedoclimatice, tehnologia de cultur`, dar [i capacitatea soiurilor folosite de a-[i exprima poten]ialul genetic. Limagrain este ast`zi liderul mondial în domeniul amelior`rii cerealelor p`ioase [i proteaginoase - grâu de toamn`, grâu dur, orz de toamn` [i de prim`var`, triticale, maz`re. Ultima or`: soiul de grâu Einstein (care apar]ine grupului Limagrain) [i-a dep`[it propriul record mondial, cu o produc]ie de 15,63 tone \n Noua Zeeland` (trebuie men]ionat c` tot ferma domnului Solari a \nregistrat un record acum trei ani, tot cu un soi Limagrain - Savannah, cu 15,36 tone).

Soiurile de grâu Limagrain au fost testate, cu rezultate deosebite, [i \n România, atât în re]eaua ISTIS, cât [i în condi]ii de produc]ie. Datorit` rezultatelor foarte bune în cultur`, în toamna anului 2009 s-a înregistrat o cre[tere cu peste 12% a vânz`rilor, iar soiul Apache se afl` în topul celor mai cultivate soiuri din România (num`rul 1 dintre soiurile

straine - conform AMSEM), iar \n aceast` toamn` soiurile Limagrain sunt cu atât mai c`utate datorit` calit`]ilor deosebite de panificatie, dar [i al randamentului la hectar. Principalele variet`]i - Apache, Azimut, Alequin - sunt recomandate pentru densit`]i reduse la sem`nat: \ntre 300 [i 400 boabe germinabile/mp, adic` 140-180 kg/ha (varia]ie impus` de varietate, tehnologia de cultur` sau alte recomand`ri speciale). Limagrain are în dezvoltare un program special de ameliorare a grâului care s` duc` la optimizarea folosirii azotului în aceast` cultur`. Accesul privilegiat la o tehnologie avansat` de utilizare a azotului va permite ob]inerea unor variet`]i de grâu cu randament ridicat, care necesit` de dou` ori mai pu]in îngr`[`mânt cu azot decât o cultur` conven]ional`. Astfel se contribuie la respectarea mediului înconjur`tor [i la ob]inerea de avantaje economice superioare pentru agricultori. Septembrie 2010 23

Simona MUNTEANU

singur tratament. Fungicidul pentru porumb Opera, pe lâng` faptul c` are o eficien]` foarte mare \mpotriva combaterii bolilor la porumb, are [i un rol de men]inere a s`n`t`]ii plantelor. Acest produs asigur` efectul „green effect”, adic` planta este mai verde, pentru c` nu are boli [i este mai puternic`, are o cantitate de clorofil` mai mare, poate folosi toate resursele pentru a face produc]ie mai mare. Acesta este scopul produsului folosit: eficientizeaz` mai bine apa, iar r`d`cinile sunt mai mari. Opera d` posibilitatea hibridului s`-[i ating` maximul de poten]ial genetic, cu aceast` substan]` este posibil ca \n condi]ii optime s` se ajung` la maximum, cu un grad ridicat de fecundare - 1520%, un diametru mai mare al [tiuletelui, un num`r mai mare de rânduri - 16-18 rânduri, iar porumbul s` aib` o rezisten]` mare la c`dere. Toate aceste aspecte se concretizeaz` \ntr-o produc]ie mai mare.

Monsanto Farm Progress Show,

la a treia edi]ie, al`turi de BASF [i IPSO Monsanto a organizat \mpreun` cu compania BASF [i IPSO Agricultura, \n a doua parte a lunii august, cea de-a 3-a edi]ie a Farm Progress Show. |n s`pt`mâna 17-20 august, gazd` a fost domnul Mihai Petrosu, la Ferma Petrosu din Br`ila, iar \n s`pt`mâna 24-27 august, evenimentul s-a desf`[urat la ferma Semislend, din C`rpini[, Timi[, gazd` fiind domnul Samson Popescu. Pentru cele dou` loca]ii [i-au manifestat interesul peste 1.500 de fermieri, veni]i de la distan]e mari, care au petrecut sub soarele dogoritor o lung` perioad` de timp.

24 Septembrie 2010

Fermierii interesa]i au avut ocazia s` vad` un câmp complex [i variat, pornind de la cultura de porumb, diferite variante de fertilizare, diferite scheme de densit`]i la sem`nat. Au fost prezenta]i hibrizii care exist` deja \n portofoliul Monsanto, precum [i candida]ii \n testare pentru condi]iile din România, care ulterior vor fi promova]i \n comercial. Pentru a \ntregi imaginea solu]iilor tehnologice, Monsanto le propune [i le recomand` fermierilor din România cultura a doua de porumb \n cultur` succesiv`. La nivel global, biodiversitatea reprezint` una dintre preocup`rile companiei Monsanto: hibrizii de porumb propu[i pentru

tehnologiile de producere a biogazului, porumbul alb care se cultiv` pe scar` larg` pentru hrana omului \n Africa de Sud, precum [i diferite scheme de fertilizare. Fermierii au fost interesa]i \n mod special de alegerea unui hibrid cât mai eficient, \n func]ie de condi]iile de mediu \n care seam`n` culturile, de hibrizii toleran]i la secet`, de hibrizii care se preteaz` la sem`nat mai devreme sau mai tardiv [i de alternativele usc`rii clasice ale porumbului \n momentul recolt`rii. Perioada de sem`nat recomandat` de Monsanto ]ine cont de tipul de sol pe care se realizeaz` sem`natul [i de zona \n care sunt amplasate viitoarele culturi. Densitatea la sem`nat este corelat` cu nivelul de fertilizare care poate fi asigurat, dar [i cu aportul de ap` existent \n zon`. Poten]ialul ridicat al hibrizilor DEKALB se datoreaz` modului \n care sunt asigurate verigile tehnologice, \n func]ie de hibridul cultivat, se pot ob]ine pân` la 11-12 tone boabe/hectar pe câmpurile comerciale.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 25

Simona MUNTEANU

Al`turi de hibrizii Monsanto, a fost prezentat [i conceptul AgCelence al companiei BASF, ce garanteaz` beneficii prin produse de ultim` genera]ie. Pentru cultura de porumb, BASF are produsul Opera, cu implica]ii puternice asupra proceselor fiziologice care au loc \n plant`. Produsul Opera stimuleaz` procesele fiziologice, datorit` utiliz`rii mult mai bune a dioxidului de carbon, procesele de fotosintez` sunt \mbun`t`]ite, exist` o utilizare mult mai bun` a apei, mai ales \n condi]iile climatice din România. De asemenea, exist` o mai bun` utilizare a tuturor \ngr`[`mintelor, o s`n`tate mai bun` a plantelor, sporindu-se astfel rezisten]a, acestea nefiind afectate de vânturi puternice sau de secet`. Produsul Opera \nt`re[te rezisten]a [i la alte condi]ii de stres, chiar [i la grindin`. Pe loturile unde acesta a fost a aplicat, plantele de porumb au reac]ionat mult mai bine \n urma unor condi]ii de stres, [i-au revenit mult mai rapid [i se vor \nregistra \n mod cert mari diferen]e de produc]ie. Gabriel Ghi]`, directorul departamentului tehnic Monsanto, ne-a prezentat modulul de biodiversitate, ce cuprinde porumbul alb, porumbul de biogaz [i porumbul de bioetanol. Porumbul alb este unul dintre hibrizii de porumb din Africa de Sud, porumb \n care bobul este de culoare alb`. „Are acelea[i calit`]i, caracteristici precum orice hibrid de porumb, nu exist` nici o diferen]` \n ceea ce prive[te calitatea \ntre un porumb tradi]ional românesc [i acest porumb alb. Singura diferen]` const` \n faptul c` hibridul din Africa de Sud, denumit «porumbul alb» este foarte tardiv, fiind din grupa 720 FAO, este un hibrid care, din punct de vedere al biodiversit`]ii, este bine venit [i \n România. |n condi]iile de cultur` din ]ara de origine -

26 Septembrie 2010

Africa, \n`l]imea lui poate ajunge pân` la 7 metri. |n modulul din România, \n`l]imea plantei este de 3,50 metri, iar comparativ cu ceilal]i hibrizi are deja 1 metru \n plus ca talie. |n Africa, se planteaz` la o densitate redus`, de 20-30 de mii plante la ha. Anul acesta, ca [i anul trecut, \n modulul de epoci de sem`nat avem sem`natul porumbului dup` recoltarea rapi]ei [i un alt modul cu sem`natul porumbului dup` recoltarea orzului [i grâului. |ntr-un modul au fost trei tipuri de hibrizi din grupele timpurii, hibrizi ce anul trecut au ajuns la maturitate [i au putut fi recolta]i la sfâr[itul lunii octombrie, cu o umiditate de 22%. Foarte mul]i fermieri utilizeaz` porumbul \n cultur` dubl` sau dup` recoltarea rapi]ei. Pentru fermierii interesa]i de porumbul siloz, compania Monsanto de]ine trei hibrizi. Cerin]ele pentru un porumb siloz sunt: densitatea de minimum 80 de mii de plante la hectar, o fertilizare mai bun`, comparativ cu porumbul pentru boabe, [i, de asemenea, irigarea este necesar` pentru a avea o produc]ie bun`. La porumbul siloz, pe lâng` materia vegetal`, ne intereseaz` [i boabele, pentru c` de aici vine partea de protein`. Momentul optim pentru recoltat este cel \n care boabele sunt \n faz` de lapte-cear`, astfel c` \nsilozarea se realizeaz` cu u[urin]`. Al`turi de hibrizii porforman]i marca Monsanto, dar [i de tratamentele oferite de Compania BASF, IPSO Agricultur` [i-a prezentat o gam` extins` de tractoare, utilaje pentru prelucrat solul, combine [i ridic`toare. Combina de recoltat furaje John Deere 7250, cu un motor fabricat de John Deere de 9 litri, 350 de cai putere, este o combin` performant`, dedicat` celor care au

ferme de animale. |nc`rc`torul telescopic Manitou MLT 731 Turbo, fabricat \n Fran]a, are o \n`l]ime de ridicare maxim` de 6,9 metri, \i pot fi ata[ate diferite unelte de ridicat, de exemplu cu furc` de pale]i, cup` de cereale sau, dup` caz, cup` pentru dejec]ii solide. Tractorul John Deere 8R are interiorul \mbr`cat \n piele, este dotat cu instala]ie de aer condi]ionat, naviga]ie prin satelit complet integrat`, sistem de comand` cu monitor color de 7 inci, ce nu mai necesit` un monitor adi]ional \n cabin`, reducând astfel costul de achizi]ie a utilajului. Vârful de gam` din Seria 8 este JD 8345R, al c`rui motor dezvolt` o putere de 345 cai, are o transmisie complet automat` [i este fabricat \n SUA. Acest tractor este echipat cu sistemul de navigare prin satelit Autotrac, fabricat de John Deere. Tractorul este capabil s` \ntoarc` singur la cap`t de rând f`r` interven]ie uman`. Cultivatorul Cultimer 6500 de la Kuhn are o l`]ime de lucru de 6,5 metri, mai multe rânduri de organe active, discuri de nivelare [i, \n spate t`v`lugul, pentru tasare, m`run]ire [i nivelare a solului. O sem`n`toare cu discuri, cu o l`]ime de lucru de 4 metri, cu distan]a \ntre rândurile de sem`nat de 12,5 cm, ce poate avea [i l`]imi de lucru de 3 sau 6 metri. Capacitatea bunc`rului este de 2.700 de litri, pentru a asigura o autonomie destul de mare \n timpul mersului, necesit` minimum 140-150 de cai putere, \ncepând de la modelul de 3 metri. |n anumite condi]ii, sem`n`toarea se poate folosi pentru sem`natul direct \n miri[te, \n func]ie de resturile vegetale [i de umiditatea solului. Un avantaj al acestei sem`n`tori sunt ro]ile de tasare, din spatele modulului de preg`tire a terenului, care sunt largi [i nu exercit` o presiune mare pe sol, acesta nefiind tasat excesiv \naintea sem`natului. Cultivatorul poate lucra la o adâncime cuprins` \ntre 5 [i 30 cm, printr-o simpl` schimbare a organelor active. Fiecare organ activ este dotat cu sistem de siguran]` prin dublu arc, astfel \ncât, \n cazul \n care \ntâlne[te un obstacol \n sol, organul activ se poate ridica pân` la 30 cm deasupra solului, evitându-se astfel ruperea acestuia. Organul activ este dotat [i cu palete de \ntoarcere a p`mântului, pentru o mai bun` amestecare a solului \n timpul mersului.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 27

Efectele secundare negative ale utiliz`rii pe scar` larg`, uneori abuziv`, a pesticidelor \n agricultur` [i, \n mod deosebit, fenomenele de poluare a mediului [i acumulare rezidual`, precum [i dificult`]ile practice crescânde \n rezolvarea unor probleme de combatere, prin apari]ia unor rase rezistente la boli [i d`un`tori, au determinat orientarea cercet`rii \n direc]ia g`sirii unor noi procedee de protec]ie a plantelor.

Combaterea integrat` a bolilor [i a dùn`torilor, cerin]` major` a tehnologiilor agricole moderne |n aceste condi]ii, a ap`rut conceptul de combatere integrat`, ca o modalitate de reglare [i combatere a organismului dùn`tor, bazat` pe elementele tehnologice, ecologice [i economice. |n]eleas` ini]ial ca un complex de m`suri, no]iunea de combatere integrat` se reg`se[te \n perioada anilor 1950-1960, ca o \mbinare a mijloacelor chimice de combatere cu cele biologice, pentru ca ulterior conceptul s` fie l`rgit [i oficializat ca sistem de combatere \n anul 1967, \n cadrul unui grup de exper]i FAO. |n prezent, combaterea integrat` poate fi definit` ca un sistem de reglare [i combatere a popula]iilor de organisme dùn`toare, care se bazeaz` pe \mbinarea tuturor metodelor de combatere (chimice, biologice, fizice [i agrotehnice) [i a factorilor naturali de combatere, astfel \ncât s` nu dep`[easc` PED (pragul economic de dùnare). Dac` m`surile agrotehnice se \nscriu \n cadrul componentelor tehnologiei culturii, [i deci pot fi integrate relativ u[or, metoda chimic` de combatere este deseori 28 Septembrie 2010

examinat` de pe pozi]ii antagoniste, chiar [i \n cadrul acestui nou concept. Combaterea integrat` nu exclude posibilitatea utiliz`rii metodei chimice de combatere, ceea ce se cere cu insisten]` fiind reducerea la minimum a tuturor efectelor negative ce ar putea rezulta din folosirea substan]elor chimice de protec]ie. Aceasta presupune folosirea unor produse selective de aplicare, ceea ce necesit` o continu` perfec]ionare \n domeniul cercet`rii, producerii [i utiliz`rii pesticidelor. Combaterea ra]ional` a bolilor [i dùn`torilor \n conceptul integrat include patru faze distincte: eviden]a complexului de boli [i dùn`tori pe culturi, estimarea densit`]ii numerice a fiec`rei specii, prognoza apari]iei dùn`torilor \n mas` pe teritoriul examinat [i avertizarea tratamentelor, la dep`[irea PED a stadiilor dùn`toare. Având informa]ia pentru fiecare cultur`, pentru fiecare specie principal` de dùn`tori [i agen]i patogeni pot fi alese, \n procesele tehnologice de protec]ia

plantelor, metodele cele mai compatibile, realizând astfel sisteme de combatere integrat` eficiente.

Rezisten]a dùn`torilor la pesticide Folosirea \ndelungat` a pesticidelor cu aceea[i substan]` activ`, mai ales \n concentra]ii mari, poate duce la apari]ia unor dùn`tori rezisten]i fa]` de produsele aplicate. Rezisten]a poate fi definit` ca \nsu[irea unor popula]ii de insecte, acarieni, roz`toare etc. de a tolera o doz` de pesticide, care pentru majoritatea popula]iilor normale din aceea[i specie este letal` (produce moartea). |n general, se consider` c` o popula]ie este rezistent` atunci când suport` f`r` probleme o doz` dubl` de produs toxic, \n compara]ie cu popula]iile obi[nuite, sensibile. Rezisten]a dùn`torilor poate fi cauzat` de caracteristicile speciei, de modificarea comportamentului normal al dùn`torului \n prezen]a pesticidului, de anumite particularit`]i ale corpului dùn`torului, care \mpiedic` contactul cu

www.agrimedia.ro

produsul, cu anumite p`r]i sensibile sau a select`rii unor indivizi care se dezvolt` [i se reproduc normal, de[i au fost trata]i cu pesticide. De exemplu, dac` dintr-o popula]ie de 100.000 de indivizi trata]i cu un pesticid care a fost folosit \n mod repetat [i \n doze sau concentra]ii mari r`mân vii 1.000, ace[tia vor putea da na[tere \n continuare la indivizi rezisten]i. Astfel, omul \nsu[i, prin procedee nechibzuite, determin` apari]ia acestui fenomen nedorit. Popula]iile rezistente pot fi selectate dintre popula]iile obi[nuite, care se dezvolt` \n culturi din cauza utiliz`rii produselor cu aceea[i substan]` activ`, o perioad` mai \ndelungat`, ceea ce favorizeaz` formarea \n corpul insectei a unor mecanisme de inactivare a pesticidului [i, \n consecin]`, de diminuare sau anulare a ac]iunii toxice a acestuia. Trebuie men]ionat, de asemenea, c`, \n afara rezisten]ei câ[tigate \n urma aplic`rii tratamentelor repetate cu aceea[i substanta activ`, poate ap`rea rezisten]a \ncruci[at`. |n acest din urm` caz, eficacitatea scade nu numai fa]` de substan]a care a determinat apari]ia acestui fenomen, ci [i fa]` de substan]ele \nrudite. |n ]ara noastr` se cunosc mai mult de 300 de specii de insecte [i acarieni (p`ianjeni) care au devenit

www.agrimedia.ro

rezistente la pesticide. Sunt semnalate, de asemenea, 7 specii de roz`toare rezistente la rodenticide anticoagulante. Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) prezint` rezisten]` fa]` de produsele pe baz` de lindan, carbanil, metilclor, malation [i par]ial fa]` de triclorfon [i deltametrin. P`duchele verde al piersicului (Myzodes persicae) [i plo[ni]a cerealelor (Eurygaster intergriceps) sunt rezistente la substan]e pe baz` de dimetoat [i malation. Musculi]a alb` de ser` (Trialeurodes vaporariorum) este rezistent` la produse pe baz` de DDVP. P`ianjenul ro[u comun (Tetranychus urticae) este rezistent fa]` de produsele pe baz` de etion, dicofol, propargit etc. Pentru prevenirea fenomenului de rezisten]` se recomand` reducerea num`rului de tratamente la strictul necesar [i aplicarea lor la momentul optim. Foarte important` este alternarea substan]elor active de combatere, pentru evitarea folosirii \ndelungate [i repetate a produselor cu aceea[i substan]` activ`. O \nsemn`tate major` o prezint` aplicarea pesticidelor \n dozele sau, respectiv, concentra]iile recomandate. Utilizarea unor doze sau concentra]ii sporite nu m`re[te eficacitatea tratamentului. |n cel mai frecvent caz, contribuie la apari]ia fenomenului de rezisten]`. Se recomand`, de asemenea, folosirea de produse selective [i, nu \n ultimul rând, utilizarea metodelor biologice de combatere, utilizarea de soiuri rezistente etc. |n consecin]`, este bine de re]inut c`, pentru eficien]`, [i deci pentru a se ob]ine o mortalitate ridicat` a daun`torilor, prin aplicarea tratamentelor chimice trebuie evitat`, pe cât posibil, apari]ia fenomenului de rezisten]`, respectând cele câteva recomand`ri prezentate mai sus.

Protec]ia cerealelor pìoase de toamn` fa]` de atacul gândacului ghebos An de an, la cultura de grâu de toamn` [i de orz [i orzoaic` de toamn` este semnalat atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides). El este mai frecvent fie \n solele unde s-a practicat monocultura cerealelor pìoase mai mul]i ani, fie rota]ia grâu-orz sau orz-grâu a existat ani la rând. Dùn`torul atac` atât ca adult, cât [i ca larv`, dar cele mai mari pagube le provoac` larvele, care se hr`nesc cu frunzele cerealelor, \ncepând din toamn`.

Adul]ii consum` florile [i boabele \n diferite faze de coacere, iar uneori toamna, dup` diapauza estival`, rod frunzele cerealelor. Larvele trag frunzele plantelor tinere \n galerii [i le sfâ[ie, astfel c` nervurile r`mase se usuc` [i iau aspectul unor bucle, \n final plantele atacate fiind complet distruse. Atacul larvelor are loc \n vetre, care uneori se pot extinde [i cuprinde \ntreaga cultur`. Adul]ii au corpul masiv, bombat, de culoare neagr` pe partea dorsal` [i brun-ro[cat` ventral. Lungimea corpului este de 10-16 mm. Larva este de culoare alb-cenu[ie, cu capul brun [i plavi cafenii pe corp. Lungimea corpului este de 30-35 mm. Dùn`torul are o genera]ie pe an [i ierneaz` \n stadiul de larv`, \n sol. Adul]ii apar la sfâr[itul lunii mai, \nceputul lunii iunie [i, dup` o perioad` de hr`nire, când se recolteaz` cerealele, se retrag \n sol pentru diapauza estival`. Spre sfâr[itul lunii august, \nceputul lunii septembrie, dup` ploi sau nop]i r`coroase, adul]ii reapar, se hr`nesc intens, copuleaz` [i depun ou`le e[alonat, pân` \n luna octombrie. Dup` circa 2-3 s`pt`mâni apar larvele, care sap` galerii \n apropierea plantelor [i \ncep s` se hr`neasc`, proces care dureaz` pân` la temperaturi de 2-3 grade Celsius sau chiar 0 grade Celsius, dac` solul nu este acoperit cu z`pad`. |n ferestrele iernii, [i ulterior \n prim`var`, larvele reiau atacul, care se continu` pân` la sfâr[itul lunii aprilie, \nceputul lunii mai, când are loc transformarea \n pup`, \n sol. Dup` 3-4 s`pt`mâni, la sfâr[itul lunii mai, \nceputul lunii iunie, apar noi adul]i. Protec]ia culturilor de cereale pìoase fa]` de atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) impune câteva m`suri tehnologice cu caracter obligatoriu. Pe solele infestate anterior cu peste 5 larve la metrul p`trat se exclude cultura grâului [i a orzului sau rota]ia acestora. Evacuarea balo]ilor [i a resturilor de paie, efectuarea ar`turilor imediat dup` recoltare, dar [i distrugerea samulastrei constitue m`suri prin care se creeaz` condi]ii nefavorabile dezvolt`rii dùn`torului. Pentru prevenirea atacului [i combaterea lui, \n zonele infestate devine obligatorie tratarea semin]ei cu substan]ele [i dozele indicate de speciali[tii Laboratoarelor jude]ene de Protec]ia Plantelor. De asemenea, tratamentele efectuate trebuie s` con]in` [i substan]e care s` combat` \ntreg spectrul de boli, \n special fa]` de malura comun` (Tilletia foetida). Septembrie 2010 29

Priorit`]ile \n cultura mare sunt reprezentate de: recoltarea manual` [i mecanizat` a florii-soarelui \n gospod`riile individuale, recoltarea cartofilor, a sfeclei pentru zah`r [i a hibrizilor timpurii de porumb; \ncheierea sem`natului la rapi]a pentru ulei; efectuarea ar`turilor pentru sem`n`turile de toamn`; fertilizarea cu fosfor, potasiu, gunoi de grajd [i aplicarea amendamentelor cu calciu.

Victor V`t`manu

Calendarul principalelor lucr`ri agricole din luna septembrie Recoltarea manual` a florii-soarelui \ncepe când umiditatea din semin]e scade la 16-18%, astfel \ncât, pân` la treierat, uscarea semin]elor s` continue pân` la umiditatea de 10-11%. T`ierea capitulelor se face cu secera, cu o mic` por]iune de tulpin`. Capitulele se a[az` pe pat de tulpini. Recoltarea cu combina trebuie s` \nceap` când umiditatea scade sub 15% [i se \ncheie când aceasta ajunge la 11-12%. Lanul de floarea-soarelui are la data recolt`rii 80-85% din calatidii de culoare brun` [i brun-g`lbuie, restul de 15-20% dintre calatidii sunt complet galbene. Exist` [i produc`tori agricoli care au posibilitatea s`-[i recolteze singuri suprafa]a cultivat` cu floarea-soarelui cu ajutorul combinei de cereale. Combinele de cereale se echipeaz` cu echipamente speciale pentru recoltarea florii-soarelui. Viteza de lucru a combinei este de 3-4,5 km/h. |n`l]imea de t`iere variaz` \n func]ie de \n`l]imea plantelor. Tura]ia tobei de treierat se regleaz` \n limitele a 420-550 de rota]ii pe minut. Distan]a dintre tob` [i contrab`t`tor se stabile[te \ntre 20 [i 30 mm la intrare [i 12 [i 18 mm la ie[ire. Puritatea semin]elor recoltate cu combina bine reglat` trebuie s` fie peste 96%, iar pierderile de semin]e s` fie sub 5%. Recoltarea sfeclei de zah`r - \n luna septembrie, dup` cea de-a doua decad`, 30 Septembrie 2010

este posibil` \nceperea recolt`rii sfeclei de zah`r. Frunzele la maturitate se \ng`lbenesc [i r`mân verzi numai cele din mijlocul rozetei. |n zilele calde ale lunii septembrie se vor recolta numai cantit`]ile care se pot preda imediat, practic \n aceea[i zi, la fabricile de prelucrare. Imediat dup` scoaterea sfeclelor din p`mânt [i dup` decoletarea lor este necesar s` fie acoperite gr`mezile de r`d`cini [i coletele rezultate. |n acest fel se reduc pierderile de greutate [i se p`streaz` calitatea tehnologic` a r`d`cinilor. Sem`natul culturii de rapi]` de toamn` pentru ulei se continu` [i dup` epoca optim` de sem`nat, \n func]ie de condi]iile meteorologice ale anului agricol. S`mân]a folosit` trebuie s` fie proasp`t`, cu puritatea de 95% [i capacitatea germinativ` de minimum 85%. |nainte de sem`nat, s`mân]a se trateaz` cu substan]e de tipul Sumilex sau Ronilan, folosind 100 g la 100 kg de s`mân]`. Sem`natul se execut` cu sem`n`torile de cereale, la distan]a de 12,5 cm \ntre rânduri, la o adâncime de 2-3 cm, folosind 4-6 kilograme de s`mân]` la hectar, \n func]ie de caracteristicile semin]ei, stabilite prin analizele specifice efectuate de c`tre laboratoarele de profil la nivelul fiec`rui jude]. T`v`lugirea u[oar` dup` sem`nat creeaz` condi]ii bune de r`s`rire. Secara, cea mai pu]in preten]ioas` dintre

cereale, planta care valorific` \n cele mai s`race soluri, trebuie sem`nat` \ntre 15 [i 25 septembrie \n zona colinar` [i \ntre 20 septembrie [i 10 octombrie \n zonele de câmpie. Spre deosebire de grâu [i orz, secara \nfr`]e[te numai \n toamn`, de aceea este obligatoriu sem`natul \n epoca optim`. Densitatea la sem`nat este de 400-500 de boabe germinabile la metrul p`trat [i aceasta se realizeaz` folosind o cantitate de 140-160 kg/ha, \n func]ie de caracteristicile semin]ei folosite. Distan]a \ntre rânduri este de 12,5 cm, iar adâncimea de sem`nat este de 3-5 cm, \n func]ie de caracteristicile solului \n care se cultiv` secara. Se interzice folosirea la sem`nat a semin]elor de secar` amestecate cu sclero]i de cornul secarei.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 31

Victor V`t`manu

Agenda legumicultorului Septembrie - luna \n care gr`dina de legume d` ultimele recolte de tomate, ardei, vinete, se adun` ceapa sem`nat` direct, morcovul, p`trunjelul [i ]elina. |n aceast` lun` se \ncep primele preg`tiri pentru culturile din anul urm`tor. Culturile de v`rzoase se supravegheaz` [i se \ngrijesc prin irigare, pr`[it [i fertilizat (a se folosi \ngr`[`mânt complex \n cantitate de pân` la 40 de grame pe metrul p`trat sau \ngr`[`mânt foliar). D`un`tori ca fluturele alb al verzei, buha verzei se pot combate cu produse de tip Decis 0,08%, \n cazul \n care c`p`]ânile sunt formate, sau cu Sinoratox 0,2%, dac` plantele sunt \n faza de rozet`. R`d`cinoasele: morcovul, p`trunjelul, p`stârnacul, ]elina, sfecl` ro[ie, se recolteaz` prin dislocare sau smulgere din p`mânt, iar cur`]irea [i \nl`turarea frunzelor se face prin rupere cu mâna. Se sorteaz` pe m`rimi, iar plantele (r`d`cinile) bolnave se \nl`tur`. R`d`cinile s`n`toase se vor valorifica sau p`stra pentru iarn` \n beciuri sau gropi de p`mânt. Tomatele, ardeii [i vinetele se recolteaz` e[alonat pe tot parcursul lunii. |n caz de r`cire a vremii [i de apari]ie a brumelor se recolteaz` [i fructele nematurate, care se valorific`, de exemplu gogonele, \n cazul 32 Septembrie 2010

tomatelor, iar ardeiul lung [i gogo[arul se poate recolta [i semiro[u, când coloritul deplin se realizeaz` \n l`zi depozitate 7-10 zile la umbr`. Fructele verzi de ardei gras, lung, gogo[ar se pot [i ele valorifica, dar la un pre] mai mic. Dovleacul de copt se va recolta dup` ce a fost brumat, pentru a asigura maturarea fructelor, [i se va depozita \n locuri umbrite [i ferite de \nghe]uri pân` la valorificare. Tot \n aceast` lun` se recolteaz`, sub form` de p`st`i, maz`rea [i fasolea sem`nate \n var` [i se poate consuma direct sau se prepar` conserve din acestea. Castraveciorii [i dovlecii se recolteaz` e[alonat, pe tot parcurdul lunii septembrie, la intervale scurte, de 2-3 zile, pentru a preveni formarea fructelor de dimensiuni mari, care nu sunt apreciate la consum sau la conservare. Dup` terminarea recoltatului, culturile se defri[eaz` [i se aplic` \ngr`[`minte cu gunoi de grajd, \ntre 3-6 kilograme la metrul p`trat (30-60 de tone la hectar), care se \ncorporez` \n sol la 20-30 cm prin ar`tur` sau cu hârle]ul pe suprafe]e mai mici. |n ultima decad` a lunii se \ncepe \nfiin]area culturilor de salat` [i spanac, dup` ce, \n prealabil, s-au preg`tit straturile de plantare. Salata se planteaz` la 20x20 cm, respectiv 5 rânduri pe strat,

folosind r`sad de 30 de zile. Spanacul se seam`n` la 25 cm \ntre rânduri [i se folosesc 2 grame la metrul p`trat. |n solarii - se recolteaz` castraveciorii [i se men]in \n cultur` o perioad` cât mai \ndelungat` prin tratamente \mpotriva bolilor cu substan]e de tip Ridomil 0,2% [i Fundazol 0,1%. Dac` cultura a intrat \n declin, se defri[eaz`, dup` care se strânge folia de polipropilen`. Se repar` scheletul solarului [i se vopse[te. Culturile de ardei [i vinete se defri[eaz`. Se va asigura necesarul de gunoi de grajd prin \mpr`[tiere pe sol (8-10 kilograme la metrul p`trat), dup` care acesta se va \ncorpora \n sol cu hârle]ul. Dup` ce s-au f`cut straturile, spre sfâr[itul lunii, \ncepe \nfiin]area culturilor de salat` prin plantare la 30x20 cm, ceap` [i usturoi verde la distan]a de 20x30 cm.

www.agrimedia.ro

Planta]iile multianuale de c`p[uni pot fi \nfiin]ate toamna (15 august-15 octombrie), prim`vara (martie-aprilie) sau vara (15 iulie-15 august). Plantarea de var` se recomand` numai \n condi]ii de irigare. Dac` se planteaz` vara, se pot ob]ine trei recolte \n trei ani. La plant`rile de prim`var` [i toamn`, primul an este f`r` recolt`. |nfiin]area planta]iei presupune dou` opera]iuni principale: preg`tirea terenului [i plantarea stolonilor.

Preg`tirea terenului Fertilizarea se face cu 60 de tone de gunoi de grajd; 500 de kilograme de superfosfat [i 600 de kilograme de sare potasic`. |ngr`[`mintele se aplic` prin \mpr`[tiere cu pu]in timp \nainte de ar`tur`. Dezinfec]ia solului se face pentru combaterea viermilor-sârm` [i albi, pentru combaterea nematozilor, cu substan]e de tipul: Heclatox 3 (25-75 kilograme la hectar), Lindatox 3 (25-75 kilograme la hectar), respectiv cu Temik 10 G (60-80 kilograme la hectar). Aceast` lucrare trebuie tratat` cu toat` seriozitatea, deoarece de ea depind, \n mare m`sur`, viitoarele recolte de c`p[une. Ar`tura se execut` la adâncimea de 28-30 cm [i

www.agrimedia.ro

necesit` o aten]ie deosebit`, deoarece o c`p[un`rie dureaz` 3-4 ani. M`run]irea solului trebuie f`cut` „gr`din`re[te”, pentru c` de calitatea acesteia depinde desf`[urarea \n bune condi]ii a plant`rii stolonilor. Plantarea stolonilor - comport` dou` opera]ii premerg`toare lucr`rii propriuzise, fasonarea [i mocirlirea stolonilor. Fasonarea const` \n \ndep`rtarea resturilor de filamente [i frunze uscate. Se las` 1-2 frunzuli]e. R`d`cinile se scurteaz` dac` dep`[esc 20 cm lungime. Mocirlirea r`d`cinilor stolonilor se face cu un amestec constituit din p`r]i egale de ]elin`, b`legar de cal [i ap`. Mocirlirea trebuie s` aib` consisten]a smântânii [i s` fie aderent` la r`d`cin`. Lucrarea se face cu scopul de a crea un mediu optim pentru apari]ia de noi r`d`cini. Plantarea se face cu plantatorul \n rânduri simple, la 80 cm \ntre ele [i la 25 cm \ntre plante pe rând sau \n benzi cu 75-80 cm \ntre benzi, 30 cm \ntre

rândurile din band` [i 25 cm \ntre plante pe rând. Lucrarea se execut` ca la plantarea r`sadurilor de legume, dar cu particularit`]ile c` gropile se fac mai adânci [i mai largi [i c` toate r`d`cinile trebuie adunate [i orientate spre fundul gropii. |n timpul exploat`rii planta]iei se fac lucr`ri de \ntre]inere obi[nuite, respectiv pra[ile [i ud`ri de câte ori este nevoie, fertiliz`ri cu 300 de kilograme de azotat de amoniu administrat \n dou` reprize: 2/3 prim`vara [i 1/3 dup` recoltarea fructelor. Mulcirea culturii se poate face cu paie sau cu folie de polietilen` de culoare \nchis`. Lucrarea are dublu scop, de a opri evaporarea apei [i a oferi fructelor un suport de cre[tere pe care nu-l g`se[te \n contact direct cu solul. Filamentele care apar din rozeta plantei \mpiedic` dezvoltarea armonioas` a acesteia, de aceea ele sunt suprimate ori de câte ori este nevoie. Combaterea bolilor [i a dùn`torilor se face \n func]ie de atacul bolii [i de dùn`torul semnalat. |n acest fel, plantele sunt degajate de frunzele \mb`trânite, purt`toare de boli [i dùn`tori. Septembrie 2010 33

Victor V`t`manu

|nfiin]area unei culturi multianuale de c`p[uni

34 Septembrie 2010

Septembrie 2010 35

Produc`torii apicoli, prezen]i la Târgul Interna]ional de Miere |n perioada 3–5 august 2010, la Bucure[ti, s-a desf`[urat cea de-a II-a edi]ie a Târgului Interna]ional de Miere, organizat de Asocia]ia Cresc`torilor de Albine din România, \n colaborare cu Institutul de Cercetare [i Dezvoltare pentru Apicultur`.

36 Septembrie 2010

La aceast` edi]ie au participat circa 90 de produc`tori [i procesatori de miere, care au oferit consumatorilor o gam` variat` de produse apicole, cum ar fi polen, propolis, l`pti[or de matc`, produse apiterapeutice, suplimente nutritive [i cosmetice pe baz` de miere. Pe lâng` oferta de produse apicole, la târg au fost prezentate [i echipamente specifice apiculturii [i medicamente pentru efectuarea tratamentelor necesare \n stupin`. Având \n vedere cererea tot mai mare de produse apicole ecologice atât pe pia]a intern`, cât [i pe cea extern`, evenimentul a g`zduit [i salonul ECOAPICULTURA, organizat \n colaborare cu Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - Departamentul de Agricultur` Ecologic`, \n vederea promov`rii produselor apicole ecologice. Ioan Fetea, pre[edintele Asocia]iei Cresc`torilor de Albine din România, a vorbit despre locul important pe care \l ocup` ]ara noastr` pe

segmentul de apicultur` ecologic`. „|n România, circa 50% din produc]ia de miere ob]inut` este ecologic`, iar acest procent este unul dintre cele mai mari din toat` Uniunea European`. Produc]ia ecologic` reprezint` o ramur` important`, iar anul trecut aceasta s-a situat la 3.500 de tone, din care 1.400 au mers la export. |n ceea ce prive[te produc]iile ob]inute \n sistem ecologic, acestea nu difer` de cele realizate \n sistem conven]ional dac` se respect` anumite proceduri”, a afirmat dl Fetea. „România se situeaz` printre primele ]`ri \n sectorul apiculturii ecologice [i acest lucru se datoreaz`, \n mare m`sur`, [i activit`]ii departamentului din cadrul MADR care se ocup` cu agricultura ecologic`”, a afirmat dl Adrian {iceanu, director [tiin]ific \n cadrul Institutului de Cercetare [i Dezvoltare pentru Apicultur`. |n cadrul târgului, a fost amenajat un stand \n care produc`torii din Republica

www.agrimedia.ro

Programul Na]ional Apicol derulat \ntre anii 2008 [i 2010 a beneficiat de un fond de 2 milioane de euro [i, \n opinia speciali[tilor, acesta a avut un real succes datorit` gradului ridicat de absorb]ie a fondurilor. Directorul [tiin]ific din cadrul Institutului de Cercetare [i Dezvoltare pentru Apicultur`, dl Adrian Siceanu, a dorit` s` adresez` câteva cuvinte noului ministru al Agriculturii, dl Valeriu Tab`r`: „|n primul rând, ca specialist \n domeniul geneticii [i amelior`rii la albine, am avut ocazia s` discut \n repetate rânduri cu dl Valeriu Tab`r` despre necesitatea protej`rii fondului genetic apicol na]ional [i implementarea unor programe de selec]ie care s` permit` selec]ionarea albinei române[ti pe zone ecologice, bioapicole

www.agrimedia.ro

\n cadrul unui program na]ional mai complex. Dânsul a agreat aceast` idee [i sper`m ca \n mandatul domniei sale s` reu[im s` concretiz`m implementarea unor astfel de programe practice, de realizare a unor stupine de elit` \n diferite zone ale ]`rii. Chiar exist` o zon` neacoperit`, dar avem toate posibilit`]ile din punctul nostru de vedere, al Asocia]iei Cresc`torilor de Albine [i al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultur`, respectiv Banat [i Campia de Vest, unde noi am putea \nfiin]a o stupin`elit`, a[a cum Institutul are \n alte zone din ]ar` ca de exemplu zona Ia[i, Tulcea etc”.

s-au aprobat: 750 de lei \n cazul stupinelor cu 1-50 familii albine, 850 de lei pentru stupinele care au familii de albine cuprinse \ntre 51 [i 101 [i 950 de lei, pentru stupinele cu peste 101 familii de albine.

Sprijin pentru produc]ia ecologic` |n conformitate cu legisla]ia \n vigoare, sumele care au fost aprobate prin Hot`rârea de Guvern nr. 759/2010 cu privire la alocarea unor fonduri pentru \mbun`t`]irea condi]iilor pentru produc]ia ecologic` Septembrie 2010 37

Ana MUST~}EA

Moldov` [i-au prezentat produsele apicole. La deschiderea evenimentului, dl Ioan Fetea a oferit informa]ii atât despre produc]ia de miere realizat` \n acest an, cât [i despre pre]urile la care vor fi valorificate produsele apicole. „Acest an este unul mai dificil, pentru c` produc]ia de miere ar putea sc`dea cu 30-35%, la 15.000 de tone, fa]` de 21.500 de tone ob]inute \n 2009. Aceast` cauz`, dar [i cre[terea TVA influen]eaz` pre]ul de vânzare. Ne putem a[tepta la o cre[tere de 10-20%. Sc`deri ale pre]urilor de valorificare se \nregistreaz` [i \n alte ]`ri din UE, cum sunt Germania, Fran]a. Pre]urile pe pia]a româneasc` variaz` de la 14-15 lei/kg la mierea poliflor` [i \ntre 18 [i 20 lei/kg la cea de salcâm. |n supermarketuri, pre]ul la ultimul sortiment poate fi chiar mai mare. Pre]urile la noi sunt mai mici decât cele practicate \n alte ]`ri deoarece acolo este o cultur` a consumului de miere [i deseori pre]ul mierii interne este mai mare decât cel din import”, a mai ad`ugat dl Fetea. |n România, pia]a mierii este \n cre[tere. Dac` \n anul 1989 consumul pe cap de locuitor era de 50 de grame, acum a crescut la 400 g. „Dac` am reu[i \n urm`torii 10 ani s` cre[tem consumul cu m`car de trei ori, am reu[i s` consum`m toat` produc]ia intern`. Ne baz`m pe o con[tientizare a consumatorilor vizavi de beneficiile mierii asupra organismului uman”, a afirmat dl Fetea. La conferin]a de pres` s-a discutat [i despre fondurile pe care le pot accesa apicultorii, atât din Programul Na]ional Apicol, cât [i din PNDR.

Exploatarea ra]ional` a sem`n`torii SUP - 29 M Procesul de lucru - prin \naintarea Sem`n`toarea SUP - 29 M este destinat` sem`natului \n rânduri normale (distan]a \ntre rânduri d = 12,5 cm) a semin]elor de cereale p`ioase [i a altor semin]e, fiind asem`n`toare ca m`rime [i form` cu utilajele destinate \ns`mân]`rii produse pe pia]a mecanic` a agriculturii. Sem`n`toarea este o ma[in` purtat`, accesibil` tuturor agricultorilor individuali [i care lucreaz` \n agregat cu tractorul U650 M.

38 Septembrie 2010

agregatului \n teren, roata cu pneu din dreapta sem`n`torii ac]ioneaz` arborele primar al cutiei de viteze Northon, printro transmisie cu lan]. Cutia de viteze este dotat` cu trei arbori. Arborele primar I, ac]ionat cu manivela, execut` o rota]ie complet` pentru dou` rota]ii ale ro]ii cu pneu. Arborele intermediar II prime[te patru trepte de tura]ie ( A = 1/9, B = 1/3, C = 1/1, D = 3/1) de la arborele primar I. Arborele intermediar antreneaz` arborele secundar III, ob]inând \n cadrul fiecarei trepte (A, B, C, D) 18 trepte de tura]ii. Fixând manivela M a cutiei de viteze \ntr-una dintre pozi]iile 1-18, se realizeaz` \n total 72 de pozi]ii (4 x 18) - trepte de tura]ii sau norme, sem`n`toarea acoperind normele necesare pentru sem`natul diferitelor culturi.

Preg`tirea pentru lucru sem`n`toarea SUP 29 M se preg`te[te pentru lucru prin efectuarea urm`toarelor opera]iuni [i reglaje: a) se ata[eaz` sem`n`toarea la mecanismul de suspendare a tractorului \n cele trei puncte (tirantul central [i tiran]ii laterali), leg`tura dintre tiran]ii laterali [i tiran]ii verticali f`cându-se \n orificiile alungite, pentru a permite sem`n`torii s`

copieze microdenivel`rile solului. Lucrarea de sem`nat se realizeaz` cu maneta distribuitorului hidraulic pe pozi]ia „Flotant”. b) se racordeaz` furtunurile hidraulice la cilindrul de for]` pentru ac]ionarea marcatoarelor [i la cilindrul de for]` pentru comanda mecanismului de protec]ie a br`zdarelor [i se verific` func]ionarea corespunz`toare a acestora. c) se execut` reglarea adâncimii de sem`nat \n felul urm`tor: pe o platform` orizontal` se introduc sub ro]ile tractorului [i ale sem`n`torii cale de reglare din lemn, de grosime egal` cu adâncimea de sem`nat, mai pu]in 2-3 cm, cât reprezint` tasarea solului; se rotesc cu o cheie fix` cele dou` [uruburi cu cap p`trat ale mecanismului de reglare a pozi]iei br`zdarelor pân` ce toate br`zdarele se sprijin` pe platform`. Se regleaz` tensionarea arcurilor de la tijele de men]inere a brazdarelor \n func]ie de rezisten]a solului. d) se regleaz` orizontalitatea sem`n`torii pe direc]ie longitudinal`, prin lungirea sau scurtarea tirantului central, respectiv pe direc]ie transversal`, prin lungirea sau scurtarea tiran]ilor verticali. e) se regleaz` lungimea marcatoarelor de urm`, ]inând seama c` agregatul se

www.agrimedia.ro

[i varianta de montare a ro]ilor din]ate (A, B, C sau D); stabilirea pozi]iei subarelor (I = intermediar, DC = deschis complet); stabilirea pozi]iei clapetelor mobile (num`r de crest`turi \n care se fixeaz` maneta de ac]ionare a clapetetelor mobile, num`rate de sus \n jos).

Proba ma[inii - dup` alimentarea cutiei cu semin]e [i efectuarea reglajelor de mai sus, se suspend` sem`n`toarea [i se a[az` jgheabul colector \n pozi]ie orizontal`, pentru prob` (\n lipsa acestuia, sub brazdare se pune o prelat`, pentru colectarea semin]ei distribuite). Se rote[te manivela de ac]ionare din dreapta de 15 ori. |n acest caz,

sem`n`toarea debiteaz` o cantitate de semin]e corespunz`toare pentru o suprafa]` de 100 metri p`tra]i (un ar). Cantitatea de semin]e colectat` se cânt`re[te, ob]inându-se debitul real (qr), care se compar` cu debitul teoretic (qt); qt = N/100 (kg). Dac` qr difer` de qt, se modific` pozi]ia \n cutia Northon [i se repet` proba pân` când qr = qt. De exemplu, pentru N = 220 kilograme de grau la hectar, se g`se[te \n tabel: - pozi]ia \n cutia Northon C = 15; - pozi]ia subarelor = intermediar - num`rul de crest`turi maneta de ac]ionare clapete mobile = 2 Debitul teoretic qt = N/100 = 220/100 = 2,2 kilograme. Dac` debitul real este mai mic de 2,2 kg, se va pozi]iona cutia Northon la C-16, iar dac` debitul real qr este mai mare de 2,2 kg, atunci se va pozi]iona cutia Northon la C-14 [i se repet` proba. Având \n vedere c` epoca optim` de \ns`mân]are a cerealelor p`ioase de toamn` se apropie, consider`m c` aceste reglaje ale sem`n`torii trebuiesc cunoscute, dar mai ales respectate de to]i produc`torii agricoli individuali, cei care \nca mai folosesc acest tip de sem`n`toare.

Septembrie 2010 39

Victor V~T~MANU

deplaseaz` dup` parcursuri „\n suveic`”, iar urma l`sat` de marcator se urm`re[te cu roata din fa]` a tractorului dinspre terenul sem`nat. Lungimea marcatorului (Lm) se m`soar` de la urma lasat` de ultimul brazdar pân` la urma l`sat` de discul marcator [i se calculeaza prin rela]ia-formul`: vLm = (B-E) / 2 + d, \n care: B = distan]a dintre brazdarele externe; B = 28 x 12,5 = 350 cm; E = ecartamentul tractorului (distan]a dintre caile de rulare); d = distan]a dintre rânduri (d = 12,5 cm) f) se regleaz` uniformitatea de distribu]ie la fiecare caset` de distribu]ie. Reglajul se consider` corect dac` atunci când maneta de ac]ionare a clapetelor mobile este fixat` pe prima crest`tur` (de sus) \ntre cilindrii distribuitori cu pinteni [i clapetele mobile; distan]a optim` este de 1 mm la toate cele 29 de casete. |n caz contrar, se reface reglajul la casetele care nu satisfac condi]ia impus`. g) reglarea normei de semin]e la hectar (N - kg/ha) se face cu ajutorul datelor din tabelul de reglare, prin efectuarea urm`toarelor opera]iuni: stabilirea pozi]iei \n cutia de viteze Northon, [i anume: pozi]ia manetei de comand` M (18 pozi]ii)

Massey Fergurson vrea s`-[i m`reasc` vânz`rile la gama de combine |n anul 1938, Massey Ferguson inova domeniul agricol prin lansarea primei combine autopropulsate din lume. Ast`zi, compania vine cu o alt` noutate - tehnologia SCR (Selective Catalytic Reduction) la ma[inile de recoltat. Primul model care dispune de acest sistem este MF 9280 Delta. Pe lâng` aceast` caracteristic`, combina are o capacitate mare de prelucrare, datorit` combin`rii sistemului tradi]ional de treierat cu sistemul de separare cu rotor. Prin aceast` alc`tuire hibrid` a sec]iei de treierat, speciali[tii de la MF sper` s` ridice nivelul de performant` existent la gama de combine.

40 Septembrie 2010

Compania Massey Ferguson a organizat \n prima jum`tate a lunii august, \n Germania, la Sadenbeck, o conferin]` de pres`, \n cadrul c`reia a prezentat combina hibrid MF 9280 Delta, care a primit titlul de ma[ina anului 2010 la târgul Agritehnica de la Hanovra (Germania) din noiembrie 2009. Planul ambi]ios pe care vrea s`-l demareze Massey Ferguson \n urm`torii cinci ani este acela de a cre[te vânz`rile la combine, astfel \ncât s` ating` aceea[i cot` pe care o are la gama de tractoare. Pentru a realiza acest obiectiv, \n fiecare an MF va veni cu ceva nou pe pia]`. „Suntem con[tien]i c` nu va fi u[or s` dubl`m vânz`rile la combine, \ns` prin fabricarea unor produse superioare, performante, aceast` ]int` poate fi atins`. |nainte ne-am concentrat mai mult pe gama de tractoare, \ns` acum priorit`]ile companiei s-au schimbat [i dorim s` \ncorpor`m [i partea de combine \n oferta noastr`, astfel \ncât s` putem furniza o palet` mai larg` de produse”, a afirmat dl Mike Edmond, director departament de combine.

Cerere de combine din clasa 8 pe pia]a ma[inilor agricole MF 9280 Delta face parte din clasa 8 de combine (peste 400 CP) [i este firesc s` ne \ntreb`m de ce Massey Ferguson s-a axat pe acest segment. L`murirea a venit din partea directorului care se ocup` cu partea de combine, acesta prezentând un grafic destul de gr`itor. Cifrele ar`tau pentru pia]a Europei de Vest o stagnare a vânz`rilor la combinele din celelalte clase, pe când cererea pentru ma[inile de recoltat din clasa 8, de puteri mari, \nregistreaz` o cre[tere de 16%. Pentru a ne face o idee privind trendul acestei cereri, \n urm` cu 10 ani vânz`rile abia atingeau 6%. Principalele ]`ri unde vânz`rile la combinele din clasa 8 au o pondere crescând` sunt Marea Britanie (27%), Germania (20%), Fran]a (8-10%) [i Danemarca. Acest lucru arat` faptul c` fermierii sunt, mai mult ca oricând, orienta]i spre ma[ini performante, economice [i u[or de \ntre]inut. Combina MF 9280 Delta este fabricat` \n Italia [i va fi disponibil` din toamna

Septembrie 2010 41

Caracteristicile tehnice ale combinei MF 9280 Delta

anului 2010, astfel \ncât s-o putem vedea \n lucru, la recoltare, \ncepând cu anul viitor. Ma[ina dispune de un heder de 9 m PowerFlow, care \i confer` o productivitate maxim`, are un rezervor pentru cereale de 10.500 de litri capacitate [i un motor de 9,8 litri \n 7 cilindri Agco Sisu Power (469 CP) cu tehnologie SCR (Selective Catalytic Reduction). Massey Ferguson a fost prima companie care a lansat tehnologia SCR la tractoare, iar acum vine cu acest sistem la gama de combine. Prin tehnologia SCR (Reducere Catalitic` Selectiv`), emisiile de oxid de azot sunt reduse drastic cu ajutorul unei solu]ii de uree, numit` AdBlue, [i transformate

Motor de 9,8 litri \n 7 cilindri AGCO SISU Power cu tehnologie SCR. MF Delta este prima combin` din lume care utilizeaz` aceast` tehnologie; are heder PowerFlow de 9,2 m; sistem de treierat [i separat HyPerforma; rotoare cu un diametru de 475 mm [i o lungime de 4,2 m; sistem de cur`]ire Venturi; cabin` spa]ioas`, cu aer condi]ionat [i terminal Detavision, comenzi u[or de utilizat [i, op]ional, sistem de ghidare Autoghide; toc`tor performant de paie cu dispozitiv de t`iere cu 108 cu]ite dispuse pe 8 rânduri; \mpr`[tietor radial de pleav` Maxi Spread.

\n azot [i vapori de ap` inofensivi. Aditivul AdBlue este injectat \n gazele de evacuare \nainte ca acestea s` treac` printr-un catalizator SCR. Prin aceast` tehnologie, emisiile de gaze se reduc cu pân` la 85%, iar consumul de combustibil cu pân` la 10%. Combina hibrid MF 9280 Delta este denumit` astfel deoarece \mbin` sistemul conven]ional de treierat cu unul de separare cu rotor. Prin \mbinarea celor dou` sisteme rezult` o capacitate mare de prelucrare, o calitate superioar` a paielor recoltate cu cerin]e extrem de reduse de putere. Sistemul de treierat [i separat poart` denumirea de HyPerforma. Distan]a de la b`t`tor la contrab`t`tor este de 40 mm. Contrab`t`torul este prev`zut cu o [in` de preluare ce m`re[te unghiul de înf`[urare cu material. Sistemul de transmisie nu este solicitat, gra]ie unei aliment`ri intense [i constante. Linia de preluare asigur` totodat` [i o pretreierare înainte ca gr`mada de material s` ajung` la deschiz`turile contrab`t`torului. Rezultatele sunt excelente, f`r` a fi nevoie de pl`ci suplimentare de dezaristare. Distan]a dintre [inele contrab`t`torului devine mai mare înspre cap`tul inferior, ceea ce garanteaz` o separare mai eficient`. Combina MF 9280 Delta dispune de un sistem nou de cur`]ire, numit Venturi, foarte performant, ce asigur` un debit al aerului suflat mai puternic cu 15%. Prin m`rirea volumului de aer se ob]ine o recolt` curat`, cu pierderi minime.

Combina anului 2030

Ana Must~}ea

|nc` de pe acum, Massey Ferguson se gânde[te la modelul de combin` pe care-l va lasa peste 20 de ani pe pia]a ma[inilor agricole de puteri mari. Conceptul de combin` a anului 2030 \i apar]ine tân`rului Henry George Parnell, student la Universitatea Coventry din Marea Britanie. Pentru aceast` crea]ie, conducerea companiei i-a \nmânat, \n cadrul conferin]ei organizate \n Germania, o diplom`. Combina viitorului are opt ro]i, un heder de 18,29 m, capabil s` asigure o productivitate la scar` larg`, [i motor de 700 CP. Bunc`rul este creat special pentru a depozita o cantitate mare de cereale, astfel \ncât perioadele de desc`rcare s` fie mult mai rare. 42 Septembrie 2010

www.agrimedia.ro

www.euro-ferma.ro

Septembrie 2010 43

Ziua Interna]ional` Pottinger

“Pottinger un succes \n plus”

Compania austriac` Pottinger specializat` \n tehnic` agricol` de recoltat furaje verzi este sus]inut` de aproape 140 de ani de tradi]ie \n domeniu. |n data de 27 august, la Grieskirchen, Austria a avut loc “Ziua Interna]ional` Pottinger” unde ne-a fost prezentat` afacerea de familie, reprezentat` acum de cei doi fra]i Heinz [i Klaus Pottinger. Cei peste 40 de invita]i din România, fermieri si jurnali[ti, au fost acompania]i de stafful NHR Agropartners, reprezentantul Pottinger pentru ]ara noastr`.

44 Septembrie 2010

|nalta performan]` a utilajelor Pottinger reflectat` prin reducerea consumului de motorin`, vopsele de calitate, fiabilitate maxim` este datorat` unicului centru de testare din Europa, Centrul de Tehnologie [i Inovare TIZ. Raport de afaceri Pottinger a \nchis anul financiar 2009/2010 cu o cifr` de afaceri de 182 milioane de euro. Cei peste 1150 de angaja]i, dar [i o re]ea solid` de parteneri din \ntreaga lume au contribuit la evolu]ia vânz`rilor de anul trecut. |n ultima period` Pottinger a atins o cot` a

exporturilor de 80% [i o cifr` de afaceri de 146 milioane de euro, din vânz`ri interna]ionale. |n prima jum`tate a anului 2010 compania a beneficiat de o cre[tere a vânz`rilor pe pie]ele din Polonia [i Italia. Utilajele pentru p`[uni reprezint` 69% din sectorul tehnologiei agricole, este principala surs` de vânz`ri, urmat` de utilaje pentru prelucrarea solului cu 19%. Datorit` condi]iilor dificile din pia]` \n primele [ase luni utilajele pentru p`[uni au avut un declin \n vânz`ri de 15% comparativ cu anul precedent. Vânz`rile sem`n`torilor [i a ma[inilor de preg`tit

www.agrimedia.ro

ridica pân` la 60 cm, astfel \ncât eficien]a de adunat furaje este cu aproximativ 30% mai mare decât la orice alte echipamente disponibile la ora actual` pe pia]`. Rotoarele sunt ridicate cu un unghi spre spate pentru a garanta adunarea perfect` a furajului \n brazd`, permi]ând ulterior utilajelor de recoltat s` ob]in` performan]e mai mari, deoarece furajele sunt intacte [i pot fi luate mai eficient. |n ciuda faptului c` diametrul rotorului este de 3,70 m, \n`l]imea de transport este mai mic` de 4 metri. Sistemul de control ofer` tot confortul: se poate ajusta hidraulic \n`l]imea de \nclinare precum [i op]iunea de ridicare a unui rotor, individual, pentru a lucra doar cu unul singur.

solul, au ar`tat o sc`dere de 38%, \n principal datorit` fluctua]iei pre]urilor la cereale. Alfa-motion Novacat Cositoarea Alfa-motion Novacat are o capacitate mare de lucru, o travers` frontal` din fibr` de sticl`, care este de 10% mai u[oar` fa]` de modelul anterior Eurocat. Traversa frontal` permite ma[inii de tuns o alunecare perfect` peste contururi, oferind o brazd` curat` chiar [i la viteze mari [i \n condi]ii de umezeal`. Cositoarea Alfa-motion Novacat este disponibil` \n trei variante de l`]imi de lucru: 2.6m, 3m [i 3.5m. TOP 852 C s-line Noua grebl` TOP 852C s-line de la Pottinger are o gard` la sol ce se poate

www.euro-ferma.ro

mun]ilor Alpi, de unde [i numele seriei Alpine dezvoltat` de Pottinger, serie ce ofer` o gam` \ntreag` de cositori, utilaje de \ntors fânul, greble [i vagoane auto\nc`rc`toare pentru furajarea animalelor, special concepute pentru aplica]ii \n zonele muntoase, cu pante abrupte sau teren accidentat. Cele mai noi complet`ri la acest segment sunt, ma[inile de tuns NOVAALPIN 306 cu o l`]ime de lucru de 3 metri [i vagoanele auto\nc`rc`toare L BOSS

TERRASEM C9 Noua gam` de sem`n`tori TERRASEM R3 [i C8 prezentat` de Pottinger pentru prima dat` la AGRITECHNICA 2009 \n Hanovra, disponibile cu l`]imi de lucru cuprinse \ntre 3 [i 8 metri a fost acum completat` de un nou model - TERASSEM C9 cu o l`]ime de lucru de 9 metri. Acest ultim model de sem`n`toare realizeaz` toate opera]iunile printr-o singur` trecere. Vitasem drill Sem`n`toarea Vitasem este disponibil` cu un sistem de disc dublu, cu l`]imi de lucru de 3 sau 4 metri. Cele dou` discuri, fa]`, spate, lucreaz` \n tandem, astfel \ncât s`mân]a s` suporte o presiune cu aproximativ 50% mai mic` decât \ntr-un sistem conven]ional cu br`zdar. Punctul de pozi]ionare exact` al semin]ei este \n fa]a centrului de greutate al discului. Performan]a Alpine Pottinger este situat \n apropierea

T. Remorca auto\nc`rc`toare Pottinger Pottinger a studiat peste 45 de ani fiabilitatea remorcilor auto\nc`rc`toare. Gama complet` cuprinde 53 de modele diferite pentru tractoare cu capacit`]i cuprinse \ntre 20 CP [i 450 CP. Pentru o eficien]` mai mare a remorcilor, Pottinger a dezvoltat sistemul AutoCut de ascu]ire automat` a cu]itelor. \n mod normal, ascu]itul cu]itelor se putea realize

Septembrie 2010 45

Simona MUNTEANU

doar o singur` dat`, la sfâr[itul zilei de lucru. Atunci când utilajul este supus la exploatare intensiv` de 10 - 20 ore pe zi, precizia cu]itelor scade \n mod inevitabil. AutoCut este un sistem inteligent de autoascu]ire a cu]itelor, realizat de Pottinger \n premier` mondial`. Calitatea vopsirii Pottinger are peste 13 de ani de experien]` cu expertiz` \n CIP (grund imersie cataphoretic), precum [i \n vopsire. Pottinger ofer` cel mai \nalt standard de vopsire pe suprafa]`, comparativ cu orice alt produc`tor de echipamente agricole. Calitatea, stabilitatea [i durabilitatea vopselei utilizat` prin tehnologie performant`, reiese din faptul c` Pottinger dispune de o linie modern` de produc]ie, ce poate oferi rezultate calitative prin cel mai bun procedeu de vopsire. Sablarea, degresarea, fosfatarea cu zinc, grunduirea au loc printr-o singur` trecere a componentei respective prin hal`. Centrul de testare asigur` fiabilitatea [i siguran]a optim` ma[inilor Pottinger Centrul de Tehnologie [i Inovare TIZ este centru de testare ce asigur` calitatea produselor Pottinger. Timp de peste cinci ani utilajelor le sunt

46 Septembrie 2010

testate calit`]ile, dar [i adaptabilit`]ile privind condi]iile de teren \n care urmeaz` s`-[i desf`[oare activitatea. Centrul de testare este unul dintre cele mai moderne din \ntreaga lume, cu o reputa]ie excelent`. Multi al]i produc`tori interna]ionali \[i testeaz` produsele \n TIZ, inclusiv numero[i produc`tori auto. Aceste teste garanteaz` fiabilitatea [i siguran]a utilajelor din fiecare domeniu \n parte. Pottinger construie[te cel pu]in dou` prototipuri din fiecare nou model. Unul dintre aceste dou` prototipuri este “sacrificat” pentru testarea \n TIZ, \n timp ce cel`lalt este trimis \n teren. Proximitatea fa]` de clien]i este [i va r`mâne o prioritate. Pottinger se implic` \n dezvoltarea fiec`rui client printr-un parteneriat. Acest` rela]ie personalizat` cu fiecare client \n parte este garan]ia c` Pottinger devine con[tient de nevoile acestora [i este capabil s` le integreze \n procesul de dezvoltare. Este singura modalitate de a forma o baz` solid` pentru un succes pe termen lung. Rezultatul este o tehnologie inteligenta pentru culturile agricole, dar [i o protec]ie a solului. Motto-ul “Mai mult succes cu Pottinger”, este mai mult decât o promisiune pentru

clien]i, ea este, de asemenea, principiul c`l`uzitor al companiei. Competen]a [i d`ruirea reprezint` baza pentru succesul companiei. Dezvoltarea ideilor \mpreun` Pottinger vrea s` modeleze lumea tehnologiei agricole, \mpreun` cu agricultorii, contractorii [i partenerii s`i de vânz`ri. Schimbarea este un factor esen]ial [i de succes pentru inovare. Politica Pottinger este ca “Pentru a produce inova]ii, nu este vorba doar de o idee mare, ci necesit` sugestii cu privire la multitudinea aspectelor de mici dimensiuni.” Procesul de inovare Pottinger este impresionant: trei din patru angaja]i particip` la procesul de \mbun`t`]ire, iar 86% dintre sugestii sunt puse \n aplicare. Beneficiul financiar al tuturor proiectelor \nsumeaz` peste 5 milioane de euro, asta \nseamn` un beneficiu mediu de 5.000 de euro pe angajat pe an. “Noi facem munca mai u[oar` clien]ilor no[tri [i cre[tem calitatea vie]ii lor. Pentru noi nu este suficient ca tehnologia s` func]ioneze bine, ci s` se potriveasc` perfect \n “lumea clien]ii no[tri”, sunt de p`rere domnii Heinz [i Klaus Pottinger.

www.agrimedia.ro

www.euro-ferma.ro

Septembrie 2010 47

Târgul Agralimex, la a XX-a edi]ie |n perioada 26-30 august 2010, la Alexandria s-a desf`[urat cea de-a XX-a edi]ie a Târgului Na]ional pentru Agricultur` [i Industrie Alimentar` - Agralimex. Prima manifestare expozi]ional` a avul loc acum 20 de ani [i de atunci târgul a devenit unul dintre cele mai importante evenimente de profil din ]ar`, \n special pentru partea de sud.

48 Septembrie 2010

La edi]ia XX-a au participat firme care, \n marea lor majoritate, sunt participan]i tradi]ionali la eveniment, precum NHR Agropartners, Mat Craiova, Romcontract, Estagrotec [i Proinvest. Al`turi de acestea, au venit [i firme noi, ca Irum, Tractoare Hoyo, Riela, ITC, Agrogrand Serv, Anamar Impex, Axe Consulting Plus, Emmeti Plast, Romegeplast [i Salvarani Com. Ca [i la precedenta edi]ie, au participat firme care ofer` servicii conexe adresate agriculturii [i sectoarelor de produc]ie industrial`, cum sunt cele din domeniul financiar-bancar [i cel al asigur`rilor [i, nu \n ultimul rând, firme de consultan]` sau reprezentan]i ai unor organisme de finan]are a produc]iei. Ca o tradi]ie a târgului desf`[urat \n inimia Câmpiei Române, au fost expuse oi din rasa }igaie, cu cap negru, de Teleorman, aduse de Asocia]ia Cresc`torilor de Ovine [i Caprine Teleorman (ASOC), al c`rei pre[edinte este dna Ruxandra Joi]oiu. |n cadrul târgului, a fost organizat Salonul Regional al Cercet`rii - edi]ia a III-a, la care au participat unit`]i academice reprezenative, unit`]i de cercetare, dezvoltare [i inovare. „Am organizat acest Salon, unde particip` circa 20 de institu]ii de cercetare, deoarece vrem s` aducem partea de cercetare mai aproape

de produc`torul agricol. |n acest an, la Agralimex particip` circa 42 de expozan]i, iar spa]iul total de care dispune târgul este de 5.200 mp, din care 200 mp reprezint` spa]iu amenajat”, a declarat dl Stan Pantilie, director Târguri [i Expozi]ii. Târgul Agralimex este organizat de Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Teleorman, \n colaborare cu Prim`ria Municipiului Alexandria.

Gheorghe Ghicu, agent de vânz`ri NHR Agropartners SRL „La acest târg am adus dou` tractoare Steyr, modelele Kompakt 4095, de 97 CP, [i CVT 6195, de 196 CP, iar de la New Holland avem tractoarele T 6070, de 141 CP, [i T 8030, de 273 CP. |n expozi]ie, am adus

www.agrimedia.ro

un \nc`rc`tor frontal marca JCB, seria 536 - 60, care ridic` o greutate de circa 3.600 kg la o \n`l]ime de 6 m. Acest \nc`rc`tor are o putere de 130 CP. Pe partea de utilaje, avem un monodisc Quivogne, seria 44-63-23, de 4,8 m. De la firma Pottinger prezent`m o grap` rotativ` Lion 4001 de 4 m, un cultivator Syncro 5003, de 5 m, [i un plug Servo-25 cu trei trupi]e.”

Florin Matei, reprezentant IPSO - Agricultura SRL „Firma noastr` este importator unic al m`rcilor John Deere, Kuhn [i Manitou. La târgul Agralimex din acest an, suntem prezen]i cu un tractor nou, din seria 8000 R, respectiv modelul 8245 R, care a avut un succes foarte mare \nc` de la \nceput. Avem un tractor din seria 5000, modelul 5090 M, de 90 CP. De asemenea, \n spa]iul expozi]ional prezent`m un \nc`rc`tor frontal Manitou, ce ridic` o greutate de 3,5 tone la 7 m \n`l]ime. Pe partea de utilaje, prezent`m o grap` cu discuri marca Strom. |nc` din 2008, punem la dispozi]ia clien]ilor serviciul mobil de piese [i service.”

Cristian Da[oveanu, manager zonal Biso Romcontract „La edi]ia a XX-a a târgului Agralimex, ne prezent`m cu tractoare marca New Holland de puteri mari, de la 180 CP pân` la 330 CP, din seriile 7000 [i 8000. Avem \n stand modelele 7040, de 180 CP, 7060,

www.agrimedia.ro

de 213 CP, [i tractorul 8050, care are o putere nominal` de 330 CP. Am adus de la Case tractorul Steiger, de 535 CP, fabricat \n Statele Unite, [i pe care, de altfel, l-am vândut unui client important de-al nostru din jude]ul Olt, la SC Agro Gelmar. De asemenea, la expozi]ie am venit cu o combin` NH, modelul CX 8080, care reprezint` vârf de gam`, cu o putere nominal` de 354 CP. Combina prezint` un heder de 7,5 m, sistem Vario, produc]ie Biso. Este un heder performant, care are \ncorporat` extensia pentru recoltarea culturii de rapi]`. Combina CX 8080 se preteaz` exploata]iilor mari, de peste 1.500 ha. Pe partea de utilaje, prezent`m o sem`n`toare de p`ioase de 6 m, pneumatic`, de mare precizie. Distan]a \ntre sec]ii este de 12,5 cm, iar norma de sem`nat cu care se lucreaz` porne[te de la 2 kg [i ajunge pân` la 350 kg. Cu aceast` seman`toare se ob]in anumite beneficii, precum reducerea consumului de combustibil [i a pierderilor de semin]e. Este ideal` pentru fermierii care exploateaz` o suprafa]` de peste 500 ha. |n stand avem un combinator de preg`tit solul, care reprezint` o pies` de rezisten]` a firmei Biso, deoarece s-a vândut foarte bine \n \ntreaga ]ar`. Cu ajutorul acestui utilaj, printr-o singur` trecere realiz`m o m`run]ire optim` a terenului. Un alt utilaj pe care \l prezent`m la târg este un dezmiri[titor cu care se poate lucra direct \n miri[te.”

Victor Oncic`, departament marketing Tadis Agro SRL „|n cadrul expozi]iei Agralimex, am adus dou` tractoare din gama Case, modelul Magnum, de 280 CP putere nominal`, [i Maxxum, de 140 CP. Primul tractor se preteaz` foarte bine exploata]iilor medii [i mari din sudul ]`rii. Are un motor cu o capacitate de 9.000 cmc, iar puterea

maxim` ce se poate ob]ine este de 313 CP. Cel`lalt tractor, modelul Maxxum, are o putere nominal` de 141 CP [i cu ajutorul unui management al puterii, PowerBust, aceasta poate ajunge pân` la 178 CP. |n toamn`, vom preg`ti pentru partea de sud a ]`rii o campanie de demonstra]ii cu tractoare [i combine marca Case. La combine, avem dou` game, seria 88, de puteri mici [i heder de 6,1 m, [i seria 20, de puteri mari, cu heder de 9 m. Seria 88 cuprinde trei modele: 5088 (294 CP putere maxim`) 6088 (385 CP putere maxim`), 7088 (366 CP putere maxim`). La seria 20 avem modelele 7120, 8120 [i 9120, cu o putere maxim` de la 365 CP pân` la 490 CP. Pentru a fi mai prezen]i pe aceast` zon`, ne-am m`rit echipa de vânz`ri [i pân` la sfâr[itul anului vom deschide un sediu nou.”

Veaceslav Borta, administrator Estagroteh Nanov SRL „Noi oferim tehnologie, ceea ce \nseamn` c` \n portofoliu avem o gam` complex` de ma[ini [i utilaje agricole. Oferim produse fabricate \n Europa de Est [i Central`, deoarece pre]urile sunt accesibile majorit`]ii fermierilor români. Colabor`m cu firme din Rusia, Belarus, Turcia, Bulgaria, Cehia, Fran]a etc. Circa 60% din gama noastr` de produse sunt fabricate \n Polonia, deoarece ne asem`n`m foarte bine cu aceast` ]ar`, atât ca structur`, cât [i ca mod de exploatare a terenurilor. Oferim tractoare de la 35 CP pân` la 600 CP [i combine de la 200 CP pân` la 400 CP. Pe partea de utilaje, oferim toate echipamentele adaptate dup` gama de putere. |n ]ar`, avem dou` puncte de lucru [i [ase echipe de service cu personal specializat [i instruit la produc`tor. La târg, am venit cu tractoare din gama Pronar, de 90 CP [i 265 CP. De asemenea, prezent`m [i combina marca Rosteselmasch, fabricat` \n Rusia.” Septembrie 2010 49

Nicolae Cocerhan, reprezentant SC Tractoare Hoyo SRL „La târgul din acest an, am venit cu dou` modele de tractoare, unul de 50 CP [i cel`lalt de 90 CP. Ambele sunt cu dubl` trac]iune, motor Deutz, Euro III. |n fabrica de la Râ[nov s-au f`cut investi]ii de 20 de milioane de euro pentru a putea produce pompe de injec]ie, dar [i subansamble. Tractoarele Hoyo au fost lansate anul trecut \n septembrie. Ini]ial, aveam 19 modele, dar acum au r`mas 11, pentru c` am realizat un studiu de pia]` [i astea sunt cele mai cerute pe pia]a agricol` din România. |n privin]a pre]urilor, acestea sunt cu mult sub nivelul pie]ei.”

320 CP. |n stand, mai prezent`m [i alte nout`]i, precum un scarificator cu 5 ancore, o sem`n`toare de pr`[itoare cu 6 [i 8 rânduri, un tractor de 80 CP cu motor Deutz [i pluguri reversibile. Pe lâng` acestea, la târg avem [i celelalte produse pe care le comercializ`m. Pentru Mat Craiova, aceast` zon` este foarte important`, deoarece de]inem o pia]` destul de mare, de circa 25-30%. Suntem cunoscu]i [i aprecia]i, iar drept dovad` este faptul c` \n jude]ul Teleorman am \nregistrat, de la \nceputul anului [i pân` acum, vânz`ri de circa 2 milioane de euro. Fermierii au r`spuns pozitiv lans`rii tractorului Zimbru, au fost \ncânta]i de modific`rile cu care am venit, pornind de la design [i pân` la confortul \n cabin`, calitatea motorului, a transmisiei etc. Era necesar` aceast` schimbare, iar fermierii apreciaz` acest lucru. Oferim clien]ilor no[tri solu]ii avantajoase de finan]are, avem o conven]ie \ncheiat` cu o firm` de leasing, care permite un avans de 30%, iar diferen]a se poate pl`ti \n rate sezoniere, pe o perioad` de 5 ani. Sper`m s` se deblocheze «Programul Rabla», pentru c` actualmente el nu func]ioneaz`.”

Alexandru Géczi, director na]ional IRUM SA

Mih`i]` Guja, agent comercial Solarker Oltenia SRL

Marius Coman, director vânz`ri MAT Craiova SA „|n acest an, la Agralimex ne prezent`m cu produse 100% române[ti. Ca noutate, avem tractorul Zimbru, lansat \n acest an la Craiova. Modelul pe care-l prezent`m la târg are 260 CP, motor Cummins, \ns` \n gama Zimbru sunt cinci modele de tractoare, cu puteri de la 200 CP pân` la 50 Septembrie 2010

comercializ`m \nc`rc`toare frontale, echipamente pentru toate tipurile de tractoare [i o serie de utilaje agricole care satisfac toate cerin]ele fermierilor. La Agralimex, am venit cu dou` tractoare YTO, unul de 70 CP [i cel`lalt de 90 CP. Ultimul este echipat cu un \nc`rc`tor frontal [i cu o cup` pentru materiale vrac. |nc`rc`toarele frontale sunt marca Faucheux. Mai prezent`m un scarificator pentru tractoare cu puteri cuprinse \ntre 160 [i 180 CP, produs de partenerul nostru din Ungaria - Ferroflex.”

„Gama de tractoare comercializat` de noi, denumit` YTO, este produs` \n China, prezint` motoare Perkins, [asiu seria Fiat 90, dubl` trac]iune, aer condi]ionat, linie radio [i scaun Grammer (se regleaz` \n func]ie de greutatea tractoristului). La aceast` gam`, avem trei modele, cu puteri de 70, 90 [i 120 CP. Totodat`, comercializ`m tractoare marca Belarus, de la 80 CP pân` la 132 CP. La ambele game de tractoare, YTO [i Belarus, motoriz`rile sunt de la Euro 2 \n sus. De asemenea,

„Irum SA este singura uzin` din România specializat` \n produc]ia de TAF (Tractoare Articulate Forestiere), fiind fondat` \n anul 1953. |ncepând cu anul 1999, uzinele IRUM au fost privatizate, continuând produc]ia de TAF, fiind unicul produc`tor din România al acestor utilaje. |ncepând cu acest an, IRUM trece printro nou` etap` de dezvoltare. Planurile noastre de extindere cuprind noua gam` de tractoare pentru agricultur`, TAG, care beneficiaz` de tehnologia [i know-howul firmei Belarus [i al inginerilor no[tri. Comercializ`m toat` gama de tractoare agricole, cu puteri cuprinse \ntre 84 [i 160 CP. Pentru a \ncerca noile noastre tractoare, clien]ii pot veni la showroom-ul nostru din Reghin. La târgul Agralimex, particip`m al`turi de firma SC Agrocom Proiect SRL din Giurgiu, care este dealerul nostru \n aceast` zon`. Am venit cu dou` tractoare agricole Belarus TAG 952.3, de 95 CP, [i cu tractorul Belarus TAG 1025.3, de 110 CP.”

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 51

Drumul c`tre tehnologia performant` trece pe la Wadenbrunn Fendt - Feldtag O dat` la doi ani, pe terenurile contelui Schonborn are loc marea demostra]ie, organizat` de produc`torul german de tehnic` agricol` Fendt, sub titulatura Feldtag sau mai pe române[te - Ziua Câmpului. Anul acesta, Ziua Câmpului de la Wadenbrunn a avut loc la \nceputul lunii septembrie, \n data de 2, [i a fost precedat` de conferin]a de pres` anual` a produc`torului german. Manifestarea a fost organizat` de Fendt, \n cooperare cu Saaten-Union, [i a fost o veritabil` manifestare de for]`, care a angrenat sute de ma[ini [i utilaje. Evenimentul a fost marcat de lansarea \n premier` mondial` a dou` produse, care vin s` completeze gama de tractoare, respectiv cea de ma[ini agricole de recoltat. |n premier` mondial`, a fost prezentat noul tractor Fendt Vario 939, de 390 de cai putere, [i prima combin` de recoltat furaje produs` de Fendt [i grupul din care face parte (AGCO) - Katana 65.

52 Septembrie 2010

|ncepând cu ora 9.30, fermieri din \ntreaga Germanie, precum [i din Europa, dealeri [i parteneri de afaceri au \nceput s` soseasc` pe câmpurile de demostra]ii, unde peste 100 de tractoare [i ma[ini de recoltat cu puteri de la 100 pân` la 650 de cai au fost puse la lucru \n condi]ii dificile, datorate ploii care a c`zut \n zilele de dinaintea demostra]iei. Pe arena construit` la fa]a locului a fost prezentat` audien]ei tehnologia Fendt. Inginerii Fendt s-au aflat tot timpul printre fermieri pentru a da explica]iile necesare despre fiecare ma[in` \n parte [i pentru a r`spunde \ntreb`rilor adresate de ace[tia. Partenerul Fendt la aceast` manifestare - Saaten-Union - a organizat mici loturi demonstrative, produsele care au beneficiat de o prezentare interactiv` fiind: Ayrro - un hibrid de porumb, unde a fost organizat

un perete de c`]`rat, [i Genius - un sortiment de grâu promovat pe un turn, de unde se putea vedea \ntreaga panoram` a manifest`rii, \n interior având loc o prezentare multimedia a acestui produs. Printre alte produse ale Saaten-Union a mai fost prezentat programul de furaj Tetrasil [i câteva exemple de cultivare a sorgului dulce. Tot \n cadrul Zilei Câmpului, pe o suprafa]` de 20.000 mp, 80 de companii din domeniul agricol au expus produsele comercializate, de la anvelope pân` la GPS pentru agricultur`, cuprinzând toat` gama de utilaje de care are nevoie un fermier modern: pluguri, grape, cultivatoare, sem`n`tori, ma[ini de erbicidat, ma[ini de \ncorporat dejec]ii \n sol, cositori, grape de r`v`[it [i de adunat, utilaje de \mpr`[tiat erbicide, remorci pentru transport, remorci

www.agrimedia.ro

tehnologice pentru zootehnie, utilaje pentru lucr`ri comunale, \nc`rc`toare frontale etc. Ziua a fost marcat` de multe alte evenimente organizate pentru fermierii veni]i \n num`r mare \mpreun` cu familiile: Duelul Fermierilor, Ziua Fermierilor Francofoni, Petrecerea Tinerilor Fermieri. Num`rul participan]ilor la evenimentul din acest an a fost de aproximativ 50.000 de oameni, \n cre[tere fa]` de edi]ia precedent`. Prin prezen]a lor, s-a v`zut \nc` o dat` interesul deosebit pentru tehnica agricol` performant`, apt` s` m`reasc` productivitatea fermei [i s` reduc` costurile de produc]ie, dou` cerin]e fundamentale \n vremurile dificile prin care trece economia mondial`, chiar dac` \n Germania a \nceput deja s` se simt` o revigorare economic`. Dl Leontin Coca reprezentantul firmei MEWI Import Export din Or]i[oara, jude]ul Timi[, care este importator pentru

www.agrimedia.ro

România al tractoarelor [i combinelor Fendt, dar [i al tractoarelor Valtra (un alt brand din cadrul grupului AGCO, din care face parte [i Fendt) a fost c`l`uza noastr` \n lumea Fendt. Dl Coca ne-a oferit toate detaliile despre produsele prezentate \n cadrul acestei mari demostra]ii de la Wadenbrunn. Conferin]a de pres` premerg`toare Zilei Câmpului a fost momentul lans`rii celor dou` premiere mondiale de care aminteam la \nceputul textului: tractorul Fendt Vario 939 de 390 de cai putere [i combina de recoltat furaje Katana 65. Tractorul Fendt Vario 939 \ncoroneaz` Seria 900, este un tractor de 390 de cai putere, dotat cu terminalul de control Fendt Variotronic, sistemul de monitorizare [i regularizare a presiunii \n pneuri VarioGrip, ABS, toate acestea pe lâng` deja consacrata transmisie continu` variabil` Vario, prezent` acum pe toate tractoarele produse de Fendt. Mul]i dintre clien]ii Fendt

au cerut mai mult` putere de la un tractor. O dat` cu apari]ia lui Vario 939, gama 900 de la Fendt acoper` o plaj` de puteri de la 240 la 390 de cai. Viteza maxim` de deplasare reprezint` un nou punct de reper \n produc]ia de tractoare, acum tractoarele Fendt putând atinge o vitez` de 60 km/h. Datorit` celor mai mari anvelope posibile, cu un diametru de 2,15 m, precum [i unei greut`]i maxime posibile de pân` la 18 tone, Fendt Vario 939 ofer` cea mai mare putere de trac]iune dintre toate tractoarele de serie care exist` pe pia]`. Fendt 939 este echipat cu un motor Deutz cu sistem de injec]ie de \nalt` presiune Common

Septembrie 2010 53

Rail de 7,8 litri. Motorul Deutz dispune de o injec]ie precis` [i un nou turbocharger cu evacuare controlat` electronic. Motorul dispune de tehnologie SCR (Reducere Selectiv` Catalitic`), astfel c` Fendt 939 Vario \ndepline[te normele de emisii poluante Stage IIIb/ Tier IV interim. Datorit` tehnologiei SCR, atât emisiile de gaze poluante, cât [i consumul de combustibil sunt semnificativ reduse, gazele emise de motor sunt tratate cu uree AdBlue [i nu mai sunt recirculate. S-au ob]inut astfel o combustie mai bun` [i o reducere a consumului de combustibil. Noul terminal Variotronic stabile[te noi standarde pentru noua serie 900. Acesta este disponibil \n dou` variante, \n care difer`, pe lâng` o serie de func]ii, [i dimensiunea displayului touch screen cu care este prev`zut, terminalul controleaz` func]iile tractorului, ale utilajului cu care lucreaz`, dispune de ghidare automat` prin VarioGuide, precum [i de toat` documenta]ia necesar` fermierului. Prin intermediul VarioDoc, controleaz` [i camera video ce poate fi montat` pe tractor. Fendt Vario 939 beneficiaz` [i de tehnologia câ[tig`toare a unei medalii de argint \n cadrul târgului Agritehnica de anul trecut - sistemul VarioGrip. Sistemul VarioGrip monitorizeaz` presiunea \n pneuri [i o regleaz` pentru performan]a optim` chiar \n timpul deplas`rii tractorului. Pentru prima dat` pe un tractor standard reg`sim un sistem binecunoscut \n lumea vehiculelor comerciale [i de pasageri: ABSul, ob]inându-se astfel un plus de siguran]` \n exploatare absolut necesar dac` ]inem cont de viteza maxim` (60 km/h) la care poate ajunge tractorul. Un proiect la care s-a \nceput lucrul \nc` din anul 2006 le-a fost prezentat dealearilor, fermierilor [i

54 Septembrie 2010

presei \n premier` mondial`, cu ocazia Zilei Câmpului: combina de recoltat furaje Katana 65. O dat` cu apari]ia acestei combine, ACGO, prin companiile care fac parte din concern, ofer` o gam` complet` de ma[ini agricole pentru principalele lucr`ri dintr-o exploata]ie agricol`. Numele Katana provine de la sabia japonez` de samurai. Principalele caracteristici prin care aceasta se remarc` se doresc transpuse la combina de recoltat furaje realizat` de Fendt: performan]`, perfect ascu]it`, precis`. Katana 65 a f`cut fa]` cu brio testelor prin care a trecut pe parcursul celor câteva sute de ore petrecute pe bancurile de probe ale inginerilor de la Fendt [i recoltând câteva mii de hectare de porumb siloz [i furaje. Jurnali[ti din toat` Europa, urca]i \n remorcile din expozi]ia organizat` cu ocazia Feldtag sau pe orice suprafa]` care le putea oferi avantajul unei fotografii mai bune, au desc`rcat acumulatorii aparatelor foto pe tot parcursul demostra]iei practice efectuate cu Katana \ntr-un lot de porumb siloz. Dou` prototipuri ale acestei combine

au fost \n lucru, \n condi]ii reale, mai bine de doi ani [i s-au dovedit a fi foarte eficiente din punct de vedere al consumului de carburant [i al calit`]ii materialului recoltat. Katana 65 este propulsat` de un motor V8 Mercedes de 16 litri, care dezvolt` o putere de 650 de cai. Pentru \nceput, numai acest model va fi disponibil spre vânzare pe pia]` la \nceputul anului 2011, apoi vor fi dezvoltate noi modele cu puteri diferite. {i pentru acest motor este folosit` tehnologia SCR, pentru \ndeplinirea normelor de emisii de gaze cu efect de ser` Stage 3b (Tier IV interim). Ca [i la tractoare gazele emanate sunt tratate cu uree AdBlue [i datorit` acestei tehnologii este redus [i consumul de carburant cu 7%. Fendt Katana 65 dispune de cel mai mare tambur de tocare de pe pia]`, cu un diametru de 720 mm, iar cele 6 role garanteaz` un flux constant de alimentare cu material pe toat` l`]imea de lucru. Combina vine preechipat` din fabric` cu un heder Kemper. Cabina a fost special conceput` pentru

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 55

Ionu] V|N~TORU

aceast` combin`, experien]a din domeniul construc]iei tractoarelor fiind folosit` [i la Katana 65: mânerul multifunc]ional al scaunul operatorului - joystick-ul [i terminalul Variotronic de 10.4 inci. Pe drum, combina se poate deplasa cu o vitez` de pân` la 40 km/h, puntea spate prev`zut` cu suspensii stabile[te noi standarde atât pe câmp, cât [i pe [osele. Combinele de recoltat furaje Fendt Katana vor fi produse \n noua fabric` AGCO din Hohenmolsen. O dat` cu produc]ia combinelor hybrid cu dublu rotor, Fendt acoper`, ca ofert`, aproape 100% pia]a ma[inilor agricole de recoltat. Gama de combine cuprinde combine de la 180 la 500 de cai putere. AGCO, prin cele patru branduri din portofoliu - Fendt, Massey Ferguson, Challenger [i Valtra, de]ine o cot` de 6% din pia]a european` de ma[ini agricole de recoltat, iar jum`tate din acest procent o reprezint` combinele Fendt. Noua combin` hybrid de mare productivitate Fendt 9470 X dispune de un sistem de separare cu dublu rotor, care ofer` o calitate mai bun` a cerealelor recoltate,

56 Septembrie 2010

precum [i a paielor, cu un consum de combustibil redus, datorit` tehnologiei SCR. Anul acesta, \n luna iunie, au ie[it pe poarta fabricii din Marktoberdorf, primele tractoare din noua serie Fendt Vario 800. Fendt a implementat [i pe acestea tehnologia SCR de tratare a gazelor emanate. Normele de poluare Stage IIIb (Tier IV interim), care vor intra \n vigoare de anul viitor, sunt \ndeplinite de ast`zi. Ureea AdBlue folosit` la tratarea gazelor \n tehnologia SCR poate fi procurat` de la benzin`rii sau din re]eaua AGCO Parts (Piese de schimb). Consumul de uree se situeaz` la 7% din consumul de carburant. Noile tractoare din seria 800 au fost dotate cu cabina x5 de pe Fendt Vario 900, iar vehiculele includ noua genera]ie de echipamente electronice Fendt Variotronic cu ISO bus, VarioGuide [i VarioDoc. |n dezvoltarea tuturor produselor oferite pie]ei, Fendt se axeaz` pe ob]inerea eficien]ei maxime, se urm`re[te sc`derea costurilor de operare [i a

costurilor \n general. Urmând aceast` idee, s-a ajuns la o nou` abordare, la introducerea unui nou termen: Fendt Efficient Technology (Fendt Tehnologie Eficient`). Termenul Tehnologie Eficient` se \mparte \n patru zone: More for Less (Mai mult pentru mai pu]in - \ntr-o traducere adaptat`); Inova]ie, Beneficii pentru Client [i Beneficii pentru Mediul |nconjur`tor. Toate acestea fac din Fendt un furnizor de ma[ini agricole de \nalt` tehnologie, cu o viziune de ansamblu asupra pie]ei, nevoilor fermierilor [i dezvolt`rii sustenabile a mediului. Multe dintre tractoarele [i combinele de la marea demostra]ie Fendt au fost v`zute [i pe câmpurile din România, unde, \n luna iulie a.c., firma Mewi Import Export, importatorul Fendt \n România, a organizat trei demostra]ii practice. |n condi]iile dificile de pe pia]`, orice economie f`cut` cu combustibilul, cu timpul sau inputurile, orice spor de produc]ie ob]inut prin reducerea pierderilor la recoltare duce la un plus de venituri \n buzunarul fermierului [i subliniaz` [i d` valoare termenului propus de Fendt - Tehnologie Eficient`.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2010 57

Târgul Na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale |n luna august, vizitatorii Târgului Na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale, produse în ferme [i gospod`rii ]`r`ne[ti, organizat pe aleile parcului Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu-Sise[ti”, au fost \ntâmpina]i de o abunden]` de produse aduse de fermieri din diferite col]uri ale ]`rii.

58 Septembrie 2010

|n prima s`pt`mân` a lunii, tema lansat` a fost „Culoarea s`n`t`]ii tale”. La aceast` edi]ie, pe lâng` ceaiuri atestate ecologic, tincturi [i siropuri, firma Farmacia Naturii a propus un remediu naturist brevetat deja, care const` \n pernu]e terapeutice din plante. Organizatoarea târgului, dna Daniela Popa, a vorbit despre „lada cu zestre a bunicii”, unde se g`se[te „comoara tradi]iilor, cu minunatele, unicele culori ale covoarelor oltene[ti. Ca o caracteristic` a ]es`turilor din sudul Olteniei, apare frecvent în combina]ie culoarea ro[ie cu cea albastr` [i alb`, dar [i culoarea verde în combina]ie cu galben. {i unde se poate face o terapie prin culoare mai bine decât printre mesele târgove]ilor care vin, de peste dou` luni, cu mânc`ruri preparate dup` re]ete transmise de la mam` la fiic`, la nepoat` sau la str`nepoat`. La aceast` edi]ie au venit produc`tori din Olt, care au adus lubeni]e (pepeni verzi) de Sc`ri[oara [i legume proasp`t culese - tomate, castrave]i, vinete, dovlecei, ardei gras din soiuri române[ti, dar [i din cele adaptate solului [i climei din sudul ]`rii. Tot la standul produc`torilor din Sc`ri[oara s-au g`sit caise, prune, piersici.

Din Medgidia, dna Lucia Irescu a prezentat produse tradi]ionale t`t`re[ti - suberek, pide [i baclava. Moldovenii din Suceava au adus gustosul Cozonac Bujor, fabricat, din 2006, de societatea comercial` Cozonac Bujor SRL, la o calitate superioar` datorit` ingredientelor 100% naturale. Totodat`, „Cozonac Bujor” a devenit marc` înregistrat` pe teritoriul României. Sortimentele de vinuri prezentate la târg au fost din regiunea prahovean` Dealu Mare. Domeniile Dealul Mare [i Institutul de Cercet`ri pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`, cu o experien]` de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe [i ro[ii, au prezentat o bogat` ofert` de Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Feteasc` neagr`, Merlot, Sauvignon, Pinot Gris, Feteasc` alb`, Feteasc` regal`, Riesling. La aceastea se adaug` [i un vin ecologic care a fost lansat, în premier`, la Târgul na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale”. Din jude]ul C`l`ra[i, mai exact din localitatea {tef`ne[ti, au fost prezen]i produc`tori care au oferit produse din lapte de capr`, respectiv brânz` [i iaurt. Dl Mihai Ciocan, distribuitor de produse

www.agrimedia.ro

PFA Ioan Hotia, Maramure[ „Particip`m la acest târg \nc` de la prima edi]ie. De]in circa 200 de stupi de albine, iar produsele cu care vin s`pt`mânal sunt din gama apicol`. Am \nceput, din pasiune, \n anul 1986, cu câ]iva stupi. |n momentul de fa]`, ferma apicol` se afl` \n conversie, deoarece vreau s` produc \n sistem ecologic. Lucrez cu o firm` de inspec]ie [i certificare, Ecoinspect din Cluj-Napoca, de un an [i urmeaz` s` ob]in certificarea anul viitor. Pân` acum, taxa de inspec]ie am pl`tit-o din surse proprii, \ns` sper s` ob]in sprijinul care se va acorda exploata]iilor aflate \n conversie. |n aceast` perioad` de schimbare a sistemului de produc]ie, trebuie s` respec]i anumite cerin]e. De exemplu, pentru combaterea varroozei, cea mai r`spândit` boal` a albinelor, avem o lista de produse biologice [i doar cu acelea avem voie s` efectu`m tratamentul. Produsele pe care le ob]in le valorific \n pie]e, târguri [i angros. Din p`cate, pre]ul de vânzare nu este unul satisf`c`tor, pentru c` pe pia]` nu se face \nc` o diferen]iere clar` \ntre produse. Majoritatea produselor ecologice se vând

la acela[i pre] cu cele conven]ionale. |n privin]a produc]iilor ob]inute, spre deosebire de 2009, \n acest an cantitatea este mai mic`, \n principal, din cauza ploilor. Anul trecut am recoltat circa 45 kg/familie, iar acum am ob]inut aproximativ de 10 kg/familie.”

Liliana Buda, administrator SC Ovizoo SRL, Maramure[ „Administrez o ferm` de circa 500 de capete de ovine, iar gama de produse cu care am venit la acest târg cuprinde telemea, ca[, urd` [i brânz` de burduf. |n zona de sud a ]`rii avem cerere, \n special pentru telemea. Toate produsele sunt f`cute, cum se zice, «\n cas`». La ferm` munce[te \ntreaga familie, dar avem [i angaja]i. Avem ciobani, \ns` este foarte greu s`-i p`strezi. |n cadrul fermei, lucr`m [i o suprafa]` agricol` de 50 ha, cultivat`, \n mare parte, cu plante furajere, pentru a asigura hrana ` animalelor. Produc]ia de lapte ob]inut` este, \n medie, de 150 l/zi. Produsele le comercializez la târguri [i \n pie]e. Pentru c` am produse de calitate, am clien]i vechi, m` cunosc [i cump`r` de fiecare dat`.”

Septembrie 2010 59

Ana MUST~}EA

bio \n Bucure[ti, prin magazinele UNGRA, a afirmat c` acestea sunt unele dintre cele mai s`n`toase produse, [tiindu-se faptul c` laptele de capr` de]ine mult mai multe propiet`]i nutritive \n compara]ie, de exemplu, cu cel de vac`. O gam` larg` de sortimente de brânz` a fost adus` de Ion Poponeci, din {irnia, Gheorghe Bang`l`, din Fundata, Dorin Tri[c` din jude]ul Bra[ov [i al]i produc`tori. Cu ocazia s`rb`torii ortodoxe Adormirea Maicii Domnului, la Târgul na]ional de produse ecologice, tradi]ionale [i naturale au fost prezentate obiceiurile st`mo[e[ti. De aceast` dat`, produc`torii au adus mai multe produse de post. Dulcea]a de afine, preg`tit` în cas` de gospodinele din Maramure[, a f`cut deliciul tuturor. Din Palanca, Mihai [i Ionela P`li[tean au adus p`str`v pr`jit [i afumat, marinat` de p`str`v, pâine f`cut` pe vatr` [i dulcuri de cas`. Din Maramure[, Rodica }iplea a adus sarmale cu p`sat, pr`jituri de post, sarmale de post, dar a preparat, pentru clien]iii fideli, tradi]ionala placint` cu urd`. Tot din jude]ul Maramure[ au venit Ioan Hotia [i Liliana Buda, care au oferit vizitatorilor produse din miere [i lapte de oaie.

Fructele pomilor [i arbu[tilor fructiferi se consum` fie \n stare proasp`t`, fie prelucrate total sau par]ial. |ntrucât o mare parte din fructe nu corespund pentru aceast` valorificare, ele se folosesc pentru extragerea alcoolului sub form` de rachiuri (]uic`, [libovi]`, tur]), dup` ce fructele au fermentat.

Priorit`]iValorificarea \n activitatea pomi-viticol` fructelor, prin ob]inerea de rachiuri Pentru fermenta]ia alcoolic` se pot \ntrebuin]a toate fructele speciilor pomicole. Procesul ferment`rii alcoolice se consider` rentabil când, \n urma distil`rii, rezult` minimum 4-4,4 litri de rachiu de 45 de grade sau 1,8-2 litri de alcool absolut din 100 de kilograme de materie prim`. Alcoolul etilic rezult` din transformarea zah`rului din fructe. Con]inutul \n zah`r al principalelor fructe, \n procente, este urm`torul: prune - 6-18%, mere - 6-16%, pere - 5-15 %, piersici - 5-13%, cire[e/vi[ine - 7-14%, dude - 8-11% etc. Con]inutul \n zah`r este mai mare când fructele au ajuns la maturitatea deplin`. Recoltarea fructelor trebuie f`cut` cât mai curat, f`r` p`mânt, paie, iarb` sau fructe stricate. Amestecarea fructelor s`n`toase cu cele stricate reduce randamentul de ]uic` cu pân` la 25%, deoarece con]inutul \n zah`r este consumat de alte microorganisme decât drojdiile alcoolice. Fructele stricate nu au nici o valoare \n ob]inerea alcoolului. Dac` exist` posibilitatea, fructele recoltate este bine s` se spele cu ap`, pentru \nl`turarea prafului [i a microorganismelor ce d`uneaz` fermenta]iei. Fructele fermenteaz` mult mai bine dac` se terciuiesc manual sau cu ma[ini speciale, creându-se un mediu apos propice. Vasele \n care fermenteaz` fructele sunt de lemn, numite c`zi sau tocitori, iar \n unit`]i mari - bazine cimentate \n p`mânt sau bazine speciale din plastic. 60 Septembrie 2010

Nu se pot folosi vase de metal, \ntrucât acestea sunt atacate de acizii din fructe [i se ob]in produ[i chimici ce impiedic` fermenta]ia alcoolic`. C`zile se cura]` \nainte de folosire [i se op`resc, dupa care se dezinfecteaz`, prin afumare cu bioxid de sulf. |n acest scop, se ard circa 10-12 g pucioas` pentru un metru cub capacitate a vasului. Se las` descoperite 1-2 zile [i se a[az` sub [oproane ferite de razele soarelui [i ploaie [i se pot umple cu fructe. |n timpul procesului de fermentare, se degaj` alcool etilic [i bioxid de carbon. Temperatura cea mai favorabil` este de 22-28 de grade Celsius. Pentru realizarea fermenta]iei alcoolice, drojdiile nu au nevoie de aer atmosferic. Pe m`sura cre[terii con]inutului \n alcool, drojdiile \ nceteaz` transformarea zah`rului \n alcool, de obicei la 15% alcool. Drojdiile se g`sesc la suprafa]a fructelor coapte obi[nuit, dar se pot ad`uga [i drojdii selec]ionate, care pot m`ri continutul \n alcool pân` la 1617%. |n condi]ii normale, se poate realiza un randament de 40% alcool. De exemplu, Nicolae Fene[anu consider` c` din 100 kg de fructe cu con]inut de 10% pot rezulta 11,1 litri de rachiu de 45 de grade Bioxidul de carbon rezultat \n urma presiunii apreciabile degaj` zgomot. Dup` intensitatea zgomotului din interior, care se aude [i când se asculta cu aten]ie, se pot aprecia \nceputul [i sfâr[itul fermenta]iei. Ca urmare a degaj`rii bioxidului de carbon, la suprafa]a vasului se ridic` un strat

de materie nefermentat`, de 10-15 cm grosime, numit` c`ciul`, plut` sau pat, care este un mediu prielnic de dezvoltare pentru alte bacterii, \n special acetice. C`ciula impiedic` degajarea bioxidului de carbon, iar presiunea crescând` face s` se piard` o parte din alcoolul etilic. De aceea, se recomand` amestecarea terciului de fructe o dat` pe zi, cu o lopat` de lemn. Când se termin` fermenta]ia, c`ile se acoper`, pentru evitarea evapor`rii alcoolului. Durata fermenta]iei depinde, \n mare m`sur`, de materia prim` (fructe), capacitatea vaselor de fermentare [i temperatura mediului. De exemplu, Nicolae Fene[anu consider` c`, la un vas de 200 kg [i o temperatur` de 15-23 degrade Celsius, durata fermenta]iei este de 8-10 zile, iar la un vas de 400 de kg este de 10-14 zile. |ntrucât alcoolul se poate pierde u[or prin evaporare, terciurile fermentate trebuie distilate imediat, când au miros specific de alcool [i nu de acid acetic. Distilarea se face cu instala]ii perfec]ionate. Distilarea se bazeaz` pe faptul c` alcoolul etilic fierbe la 78,4 grade Celsius, iar apa la 100 de grade Celsius. Prin \nc`lzirea terciului, alcoolul etilic existent se transform` \n vapori \naintea apei. Ace[ti vapori condu[i prin ]evi r`cite cu ap` se condenseaz` [i astfel se ob]ine rachiul. Calitatea unui rachiu se apreciaz`,

www.agrimedia.ro

\n special, dup` t`ria alcoolic` [i dup` propriet`]ile organoleptice: aspect, culoare, gust [i miros. Rachiurile naturale, imediat dup` distilare, sunt incolore [i au gust aspru, pu]in acidulat [i lipsit de fine]e, care dispare numai dup` un anumit timp, prin \nvechire. Principalele tipuri de rachiuri naturale la noi in ]ar` au urm`toarea t`rie alcoolic`: ]uica de prune =28-32 grade; [libovi]a de prune = 40-50 de grade; tur]ul = 45-50 de grade, iar rachiul de mere, pere, caise = 35-40 de grade. P`strarea rachiurilor e bine s` se fac` \n vase de lemn de stejar, cire[, dud, salcâm etc. Se atrage aten]ia s` nu se pun` rachiuri la \nvechit \n vase noi \ntrucât con]in cantit`]i mari de tanin. Pentru a \nlatura acest inconvenient, vasele se op`resc \nainte [i se ]in cu ap` 10-20 de zile.

Formele sub care se utilizeaz` SO2 \n vinifica]ie a) Dioxidul de sulf lichefiat se folose[te pentru tratarea (sulfitarea) mustului [i a vinului. Pentru administrarea direct` a SO2 lichefiat \n must sau \n vin se folose[te sulfitometrul, care se \ncarc` direct din butelie. b) Dioxidul de sulf sub form` de solu]ie apoas` se prepar` din SO2 lichefiat, prin dizolvare \n ap`. Concentra]ia solu]iei de CO2 difer` \n func]ie de scopul \n care este folosit`, dup` cum urmeaz`: 2% pentru dezinfectarea utilajelor, furtunelor, sticlelor; 5-6% SO2 pentru sulfitarea mustului [i a vinului; 1% SO2 pentru sterilizarea dopurilor. Solu]iile de SO2 se p`streaz` 2-3 s`pt`mâni \n recipien]i de sticl` complet umplute, la r`coare, ferite de lumin`. c) sulful (pucioasa), prin ardere, se transform` \n SO2 gazos, ob]inându-se dintr-un gramde substan]` dou` grame de bioxid de sulf, conform reac]iei:

www.agrimedia.ro

S + O2 = SO2 32 g + (2 x 16) = 64 Prin arderea bulg`rilor de sulf, \n t`vi de tabl`, a[ezate pe pardoseal`, se dezinfecteaz` locurile. Vasele goale din lemn se dezinfecteaz` prin arderea fitilelor de sulf \n interiorul lor. |n mod obi[nuit, un fitil de sulf con]ine 2-3 grame de sulf, care, prin ardere, degaj` 4-6 grame de bioxid de sulf gazos. d) metabisulfitul (pirosulfitul) de potasiu ( S2O5K2) se descompune \n contact cu acizii din must sau vin, eliberând bioxid de sulf \n propor]ie de 50% din greutatea sa. Se folose[te sub form` de solu]ie \n ap` \n concentra]ie de 10-20%.

Sulfitarea vinurilor Vinurile se trateaz` cu bioxid de sulf, pe toat` durata p`str`rii [i matur`rii lor. Bioxidul de sulf protejeaz` vinul \mpotriva oxid`rii, asigur` conservarea culorii, aromei [i caracterul de prospe]ime, confer` vinurilor o bun` evolu]ie \n cursul matur`rii lor, le fere[te de \mboln`viri [i evit` refermentarea. Sulfitarea de baz` a vinurilor se recomand` a se face la 6-8 zile de la terminarea fermenta]iei alcoolice, iar \n cazul vinurilor ob]inute din recolte avariate, la \ncetarea fermenta]iei. La vinurile ro[ii, sulfitarea se face dup` realizarea fermenta]iei malolactice. Dozele de bioxid de sulf recomandate sunt: 80-100 mg/l, asigurând 25- 40 mg/l bioxid de sulf liber \n vin. Pe tot timpul stoc`rii, condi]ion`rii [i maturiz`rii vinurilor trebuie asigurat un con]inut sc`zut de bioxid de sulf liber \n vin la nivelul urm`toarelor limite: 25-30 mg/l, pentru vin sec de consum curent; 30 mg/l pentru vinurile seci de calitate superioar`; 30-35 mg/l pentru vinurile albe seci de calitate superioar`; 40-50 mg/l pentru vinurile cu con]inut de zah`r.

Septembrie 2010 61

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale 6.08.2010 - 27.08.2010

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

PIA}A GRâULUI

Dup` o perioad` de consolidare, pre]ul a \nceput s`-[i reia ritmul de cre[tere, ajungând la 200-215 euro/ton`. Pre]ul a beneficiat de elemente de sus]inere, unul dintre acestea fiind recolta de grâu din Rusia, care este mai mic` cu circa 4 milioane de tone fa]` de estimarea de la \nceputul lunii august. |n aceste condi]ii, zvonurile referitoare la importul de grâu de c`tre Rusia sunt de actualitate, cu toate c` guvernul a anun]at c` nu este nevoie de importuri, ]inând cont de stocul actual. |n alt` ordine de idei, decizia guvernului din Ucraina de a impune cote la exportul de grâu \nc` nu a fost luat`.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului [i-a p`strat o anumit` volatilitate, \ns` a \ncheiat luna august \ntr-o not` pozitiv`. Pre]ul porumbului a avut o evolu]ie similar` cu cel al cerealelor p`ioase. Porumbul a profitat de incertitudinile legate de degradarea produc]iei atât \n Europa, cât [i \n SUA.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

6 aug. 2010

159.5

193.3

13 aug. 2010

159.5

193.3

20 aug. 2010

165.9

203.9

188.5

27 aug. 2010

165.9

211.3

192.3

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

6 aug. 2010

266.9

281.5

152.3

13 aug. 2010

266.9

281.5

152.3

20 aug. 2010

249.5

272.7

149.7

27 aug. 2010

243.5

269.3

152.3

PORUMB

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului a avut o evolu]ie limitat` spre sfâr[itul lunii august, cu orzul furajer care a simtit presiunea grâului furajer european. Primele achizi]ii de grâu realizate de c`tre Marea Britanie au avut loc [i ele pot fi urmate de importuri de grâu furajer, ce vor fi realizate de c`tre Germania.

62 Septembrie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

6 aug. 2010

185.5

190.3

185.7

190.7

205.7

13 aug. 2010

185.5

190.3

185.7

190.7

205.7

20 aug. 2010

180.5

190.3

175.3

190.3

207.7

215.7

27 aug. 2010

167.9

174.3

170.3

177.7

227.3

223.7

www.agrimedia.ro

PIA}A SOIEI Apari]ia pe pia]` a noii recolte de soia atrage aten]ia operatorilor. Seceta \nregistrat` \ntr-o anumit` parte a regiunii Midwest va duce la sc`derea produc]iei. Cererea de soia de origine american` este mare, ceea ce face ca pre]ul s` se men]in` la un nivel ridicat.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

6 aug. 2010

381.5

427.3

1021.3

13 aug. 2010

381.5

427.3

1021.3

20 aug. 2010

370.9

415.5

977.7

27 aug. 2010

375.7

419.9

1009.9

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a fost de 350 euro/ton`, \nregistrat la sf창rsitul lunii august, acesta av창nd o tendin]` de cre[tere, \nceput` de mai bine de un an. Pre]ul rapi]ei a fost influen]at de evolu]ia pre]ului petrolului.

Data

Bursa din Paris

6 aug. 2010

374.7

13 aug. 2010

374.7

20 aug. 2010

361.9

27 aug. 2010

373.7

Floarea soarelui semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui a crescut u[or \n ultima s`pt`m창n` a lunii august, pe fondul unei cereri aflate \n cre[tere. Consumul este \n cre[tere, iar floarea-soarelui profit` de cererea \n cre[tere a industriei, \n special a produc`torilor de biodiesel.

www.agrimedia.ro

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

6 aug. 2010

1095.7

6 aug. 2010

360.9

13 aug. 2010

1095.7

13 aug. 2010

360.9

20 aug. 2010

1075.3

20 aug. 2010

380.5

27 aug. 2010

1025.3

27 aug. 2010

380.5

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, av창nd la baza urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Septembrie 2010 63

august 2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate \n favoarea bun`st`rii [i protec]iei porcinelor - M.O. 0600/25 august 2010

Hot`rârea nr. 812 din 4 august 2010 pentru modificarea [i completarea HG nr. 852/2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum [i a modului de alocare [i reconstituire a rezervei na]ionale de lapte - M.O. 0570/11 august 2010 Hot`rârea nr. 756 din 21 iulie 2010 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat \n agricultur` pentru plata primelor de asigurare - M.O. 0573/12 august 2010 Decizia nr. 751 din 1 iunie 2010 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997 - M.O. 0582/17 august 2010 Decizia nr. 875 din 6 iulie

2010 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) [i alin. (1^1)-(1^9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997 - M.O. 0582/17 august 2010

Ordinul nr. 144 din 16 iunie 2010 privind actualizarea listei cu substan]ele active autorizate pentru utilizare \n produse de protec]ie a plantelor pe teritoriul României - M.O. 0585/18 august 2010 Ordinul nr. 60 din 12 iulie 2010 pentru modificarea [i completarea anexei 64 Septembrie 2010

Ordinul nr. 2070 din 4 august 2010 pentru aprobarea bugetelor de venituri [i cheltuieli pe anul 2010 ale filialelor cu personalitate juridic` ale RNP - Romsilva, prev`zute la pct. 2-24 din anexa nr. 3 la HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNP - Romsilva [i aprobarea regulamentului de organizare [i func]ionare - M.O. 0601/25 august 2010 VIII la Normele privind aditivii alimentari destina]i utiliz`rii \n produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii [i al ministrului Agriculturii nr. 438/295/2002 - M.O. 0590/19 august 2010

Ordinul nr. 909 din 10 iunie 2010 pentru modificarea [i completarea anexei VIII la Normele privind aditivii alimentari destina]i utiliz`rii \n produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii [i al ministrului Agriculturii nr. 438/295/2002 - M.O. 0590/19 august 2010 Ordinul nr. 178 din 12 iulie 2010 pentru modificarea [i completarea anexei VIII la Normele privind aditivii alimentari destina]i utiliz`rii \n produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii [i al ministrului Agriculturii nr. 438/295/2002 - M.O. 0590 din 19 august 2010 Hot`rârea nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei [i vinului \n sistemul organiz`rii comune a pie]ei vitivinicole nr. 244/2002 - M.O. 0595/23 august 2010 Normele metodologice din 28 iulie 2010 de aplicare a Legii viei [i vinului \n sistemul organiz`rii comune a pie]ei vitivinicole nr. 244/2002 - M.O. 0595/23 august 2010

Hot`rârea nr. 838 din 11 august 2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar \n favoarea bun`st`rii p`s`rilor - M.O. 0600/25 august 2010 Hot`rârea nr. 839 din 11

Ordinul nr. 985 din 11 august 2010 pentru aprobarea bugetelor de venituri [i cheltuieli pe anul 2010 ale filialelor cu personalitate juridic` ale RNP - Romsilva, prev`zute la pct. 2-24 din anexa nr. 3 la HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNP - Romsilva [i aprobarea regulamentului de organizare [i func]ionare - M.O. 0601/25 august 2010 Ordinul nr. 1091 din 15 iulie 2010 pentru aprobarea bugetelor de venituri [i cheltuieli pe anul 2010 ale filialelor cu personalitate juridic` ale RNP - Romsilva, prev`zute la pct. 2-24 din anexa nr. 3 la HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNP - Romsilva [i aprobarea regulamentului de organizare [i func]ionare - M.O. 0601/25 august 2010 Ordinul nr. 172 din 29 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor privind practicarea activit`]ii de pescuit pentru consumul familial \n Rezerva]ia Biosferei Delta Dun`rii - M.O. 0613/30 august 2010 Normele nr. - din 29 iulie 2010 privind practicarea activit`]ii de pescuit pentru consumul familial \n Rezerva]ia Biosferei Delta Dun`rii - M.O. 0613/30 august 2010 Ordinul nr. 975 din 22 iunie 2010 pentru aprobarea Normelor privind practicarea activit`]ii de pescuit pentru consumul familial \n Rezerva]ia Biosferei Delta Dun`rii - M.O. 0613/30 august 2010 Normele nr. - din 22 Iunie 2010 privind practicarea activit`]ii de pescuit pentru consumul familial \n Rezerva]ia Biosferei Delta Dun`rii - M.O. 0613 din 30 august 2010 Ordonan]a nr. 24 din 25 August 2010

www.agrimedia.ro

privind controlul opera]iunilor care fac parte din sistemul de finan]are prin Fondul European de Garantare Agricol` - M.O. 0613/30 august 2010

Ordonan]a nr. 25 din 25 august 2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finan]are \n agricultur` - M.O. 0613/30 august 2010 Ordinul nr. 1297 din 20 august

2010 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea pe pia]` a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului s`n`t`]ii publice, al ministrului mediului [i gospod`ririi apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. 0620/2 septembrie 2010

Ordin nr. 1297 din 20 august 2010 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea pe pia]` a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului s`n`t`]ii publice, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. 0620/2 septembrie 2010 Ordinul nr. 104 din 5 august 2010 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea pe pia]` a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii Publice, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. 0620/2 septembrie 2010 Ordinul nr. 1090 din 3 august 2010 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea pe pia]` a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului S`n`t`]ii Publice, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. 062/2 septembrie 2010 Ordinul nr. 188 din 30 august 2010 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea [i \nregistrarea soiurilor de plante agricole [i a Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea [i \nregistrarea soiurilor de legume - M.O. 0622/3 septembrie 2010

Ordinul nr. 105 din 5 august 2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului S`n`t`]ii, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru aprobarea componen]ei Comisiei Na]ionale pentru Produse Biocide [i a regulamentului de organizare [i func]ionare a acesteia - M.O. 0626/6 septembrie 2010 Ordinul nr. 1300 din 23 august 2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului S`n`t`]ii, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui ANSVSA nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru aprobarea componen]ei Comisiei Na]ionale pentru Produse Biocide [i a regulamentului de organizare [i func]ionare a acesteia - M.O. 0626/6 septembrie 2010

Ordinul nr. 1378 din 30 august 2010 pentru modificarea [i completarea Regulamentului privind organizarea [i func]ionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea \ngr`[`mintelor \n vederea \nscrierii \n lista \ngr`[`mintelor autorizate cu men]iunea RO-|NGR~{~MÂNT, pentru utilizarea [i comercializarea \n România, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii, ministrului Mediului [i al ministrului S`n`t`]ii nr. 6/22/2004 - M.O. 0628/7 septembrie 2010

Ordinul nr. 94 din 19 aprilie 2010 pentru modificarea [i completarea Regulamentului privind organizarea [i autorizarea \ngr`[`mintelor \n vederea \nscrierii \n lista \ngr`[`mintelor autorizate cu men]iunea RO-|NGR~{~MÂNT, pentru utilizarea [i comercializarea \n România, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii, Ordinul nr. 1128 din 19 august 2010 ministrului Mediului [i al ministrului S`n`t`]ii privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul nr. 6/22/2004 - M.O. 0628/7 septembrie 2010 ministrului S`n`t`]ii, al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor [i al pre[edintelui Ordinul nr. 1071 din 26 iulie ANSVSA nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru 2010 pentru modificarea [i completarea aprobarea componen]ei Comisiei Na]ionale Regulamentului privind organizarea [i pentru Produse Biocide [i a regulamentului func]ionarea Comisiei interministeriale pentru de organizare [i func]ionare a acesteia autorizarea \ngr`[`mintelor \n vederea - M.O. 0626/6 septembrie 2010 \nscrierii \n lista \ngr`[`mintelor autorizate cu men]iunea RO-|NGR~{~MÂNT, pentru Ordinul nr. 185 din 27 august 2010 utilizarea [i comercializarea \n România, privind modificarea anexei nr. 7 la Ordinul aprobat prin Ordinul mini[trilor Agriculturii, ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale Mediului [i al S`n`t`]ii nr. 6/22/2004 - M.O. nr. 445/2008 pentru aprobarea Normelor 0628/7 septembrie 2010 metodologice privind organizarea [i func]ionarea Sistemului Informa]ional pentru Ordinul nr. 202 din 7 septembrie 2010 Pia]a Produselor Agricole [i Alimentare [i pentru aprobarea cantit`]ilor de motorin` a metodologiilor de colectare, prelucrare, aferente trim. II 2010, care beneficiaz` interpretare [i difuzare a datelor statistice de ajutor de stat acordat sub form` de - M.O. 0627/6 septembrie 2010 rambursare - M.O. 0632/8 sept. 2010 A intrat în vigoare HG 756/2010 privind modul de acordare a ajutorului de stat în agricultur` pentru plata primelor de asigurare Comisia European` a publicat pe pagina de web a Direc]iei Generale pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural` (DG AGRI) cererea de exceptare asupra modului de acordare a ajutorului de stat în agricultur` pentru plata primelor de asigurare. Începând 19 august 2010, produc`torii care încheie poli]e de asigurare pentru culturile agricole [i/sau animale, p`s`ri, familii de albine beneficiaz` de ajutor de stat, care reprezint` o cot` procentual` din costul primelor de asigurare pl`tite de c`tre produc`tori agricoli astfel:

a) 70% din costul primelor de asigurare aferente poli]elor care prev`d acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale (înghe], grindin`, polei, ploaie, secet`); b) 50% din costul primelor de asigurare aferente poli]elor care prev`d acoperirea pierderilor cauzate de fenomenele prev`zute la litera a), precum [i altor pierderi cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile [i/sau pierderi cauzate de boli ale animalelor sau ale plantelor sau de infest`ri parazitare. Ajutorul de stat se acord` sub form` de rambursare. Autoritatea responsabil` de administrarea schemei de ajutor este APIA, prin centrele jude]ene. Septembrie 2010 65

Victor V~T~MANU

S`rb`toare important` a credincio[ilor: Adormirea Maicii Domnului

Fecioara Maria este identificat` \n Panteonul românesc \n dou` ipostaze: Sântamaria Mare (15 august) [i Sântamaria Mic` (8 septembrie). Importan]a calendaristic` a Sântamariei Mari este subliniat` de postul de dou` s`pt`mâni (postul verii) care o prefa]eaz`, de pelerinajele care au loc la mân`stirile cu acela[i hram, de praznicele de pomenire a mor]ilor [i pomenile date pentru cei \n via]`. 66 Septembrie 2010

Tot acum se deschide un adev`rat sezon de nun]i (16 august-14 noiembrie) [i se \ncep târgurile [i iarmaroacele de toamn`. Perioada dintre cele dou` Sântamarii este considerat` de b`trâni drept timp optim pentru sem`n`turile de toamn`, barba]ii \[i schimbau p`l`ria cu c`ciula, se interzicea sc`ldatul \n apa râurilor spurcat` de cerb [i dormitul \n prisp` sau \n târna]ul casei, iar \n p`r]ile sudice ale ]`rii se angajau pândari la vii [i se luau m`suri de protec]ie magic` a podgoriilor \mpotriva p`s`rilor, se „b`teau nucii”. Sântamaria Mare este invocat` [i ast`zi de fete, pentru gr`birea c`s`toriei, de femei, pentru u[urarea na[terii, de p`gubi]i pentru prinderea ho]ilor, de descântare, pentru vindecarea bolilor etc. La Sântamaria Mic` se s`rb`tore[te Na[terea Fecioarei Maria [i este considerat` hotar astronomic \ntre var` [i iarn`, echinoc]iul de toamn`, vremea de plecare a p`s`rilor migratoare [i \nchidere a p`mântului pentru reptile [i insecte, \nainte era vremea târgurilor [i

a iarmaroacelor, unde se vindeau [i se cump`rau produse specifice sezonului.

S`rb`tori cu mare \nsemn`tate la românii credincio[i. Dintotdeauna, ]`ranul român a avut un sprijin moral \n ajutorul [i sprijinul Maicii Domnului \n a realiza o recolt` bun`, ferit` de boli [i dùn`tori, aduc`toare de speran]` [i bun`stare pentru familia sa, pentru copiii sì [i pentru to]i cei care au trudit pe glia al`turat`. Nu a existat moment important \n via]a ]`ranului f`r` ca s` nu \nal]e rug`ciuni c`tre Maica Domnului. Acum ne amintim din ce \n ce mai rar de aceste s`rb`tori, de aceste obiceiuri, de tradi]ia specific` poporului român. Indiferent de ce vremuri trìm, suntem datori s` nu uit`m nici o clip` de ceea ce ne-a mai r`mas: credin]a \n realizarea unei lumi mai bune, mai conciliante, p`str`toare a tuturor tradi]iilor specifice... S` nu uit`m niciodat` c` aceast` ]ar` s-a n`scut [i este vie \nc` prin munca [i truda ]`ranului român.