Clase fără bullying, Prof. Tatiana VÎNTUR 108

Rezultatele obținute la cele două secțiuni au fost:

Secțiunea afiș:

 Premiul I – Școala Gimnazială „C. Moraru” Pătrăuți, clasa a VIa C, coordonator prof. Raluca Toader  Premiul II și premiul special (compoziție) – Școala Gimnazială nr. 2 Vatra Dornei, coordonator prof. consilier școlar

Mihaela Aicoboae  Premiul III  Școala Gimnazială Șcheia, coordonator prof. Claudia Vornicu  Școala Gimnazială „D. Cantemir” Rădăuți, coordonatori prof. Ionel Mitrofan, prof. Mihaela Ștefancu

Secțiunea clip video:

 Premiul I – Școala Gimnazială nr. 2 Vatra Dornei, coordonator prof. consilier școlar Mihaela Aicoboae  Premiul II  Școala Gimnazială Șcheia, coordonator prof. Claudia Vornicu  Școala Gimnazială „D. Cantemir” Rădăuți, coordonatori prof. Ionel Mitrofan, prof. Mihaela Ștefancu  Premiul III – Școala Gimnazială „C. Moraru” Pătrăuți, coordonator prof. Raluca Toader.

Școala Gimnazială nr.2 Vatra Dornei

Proiectul și-a propus educarea nonviolentă a copilului astfel încât acesta să nu preia modelul comportamental violent, să nu accepte violența ca pe ceva firesc, să își gestioneze propriile comportamente, să asimileze metode de relaționare nonviolente, să dezvolte și să adopte un comportament echilibrat în relație cu ceilalți.” (proiectul Copiii spun „NU” violenței –Școala Gimnazială nr. 2 Vatra Dornei)

„Proiectul „Violența este arma celor slabi!” a avut scopul de a preveni bulliyng-ului în rândul elevilor prin creșterea nivelului de conștientizare cu privire la consecințele bullyingului. Au fost desfășurate lecții informative „Eu și școala”, cu participarea comisarului Păstrăv Ionela, „Nu riposta cu violență” – sesiuni interactive cu reprezentanții organizației „Salvați Copiii”, activități de realizare a materialelor informative, afișul concursului” (Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” Rădăuți)

„Proiectul a cuprins o varietate de activități de prevenire a bullying-ului prin participarea organizației „Salvați Copiii”, am realizat tricouri cu mesaje personalizate, antibullying, afișe tematice ale claselor participante: „Copacul antibullying”, „Împreună pentru o lume mai bună!”, „Stop cyberbullying”, „Stop violenței verbale!”, „Lumea e așa cum o creez eu!”, „Împreună pentru a schimba lumea!”, „ABC=ul bullying-ului”, lecții cu invitați speciali – alături de elevii claselor V-VIII a fost domnul judecător Cristi Danileț care le-a vorbit elevilor despre codul penal, faptele și consecințele acestora, dar și despre diferența dintre bullying și violență.” (Școala Gimnazială „Constantin Moraru” Pătrăuți)

Școala Gimnazială „D. Cantemir” Rădăuți

„Proiectele fac parte din rețeaua antibullying a „claselor fără violență” – promotoare ale proiectului „Clase fără bullying”. Cei peste 500 de elevi, 30 de cadre didactice din 4 școli au creat premisele realizării unui climat educațional nonviolent, nondiscriminatoriu, tolerant și în siguranță în mediul școlar. ”

Școala Gimnazială „C. Moraru” Pătrăuți

Studiu - fenomenul de bullying

Prof. Mihaela MARINCA Liceul Teoretic Ion Luca Vatra Dornei

Motivaţia studiului

„O comunicare

Bullyingul are efecte nu numai pe termen scurt, ci se pot prelungi în timp, afectând omul de-a lungul perioadei adulte. De aceea, e foarte important de surprins care sunt faţetele violenţei în şcoală, sub ce aspecte se manifestă aceasta, pentru a dezvolta un program coerent de prevenire a acelor aspecte ce sunt mai des întâlnite şi care pot fi remediate. Putem identifica trei tipuri de bază de comportament tip bullying:  fizic: lovire, împingere, pocnire, ciupire, constrângerea celuilalt elev prin contact fizi  verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de zvonuri și minciuni;  emoțional/psihologic: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau activitate, manipulare, ridiculizare. La acestea putem adăuga cyberbullyingul, fenomen cu un impact negativ uriaș asupra tuturor actorilor din spațiul virtual – victimă, martor, agresor. Acest studiu își propune să realizeze o analiză a fenomenului bullying în liceul nostru și să surprindă specificul violențeficientă se ei de tip bullying în școală. Astfel, dorim să oferim un sprijin profesorilor în identificarea, gestionarea si abordarea efectivă a bullyingului în școala noastră. poate realiza Ne-am propus să creăm un model de abordare a fenomenului bullying şi să înregisatunci când trăm rezultate care, deși nu sunt reprezentative pentru întreaga populaţie școlară, au un rol predictiv asupra apariției comportamentelor agresive de tip bullying, în vederea realizării există iubire şi unor programe de prevenție eficiente. Chestionarul alcătuit de noi cuprinde 14 itemi pentru evidenţierea fenomenului respect.” bullying în școală, forme, frecvență apariție, modalitate de răspuns, raportare. Principalele obiective ale studiului sunt:  Evaluarea dimensiunii fenomenului bullying în școala noastră; Samuel Smiles  Identificarea comportamentelor de bullying existente în rândul elevilor;  Reducerea comportamentelor de bullying existente;  Prevenirea noilor comportamente de bullying  Realizarea unor mai bune relații între semeni în școală.

Grup țintă: Studiul a fost realizat pe un număr de 204 elevi din liceu, din clasele IX-XII, fete şi băieţi, mediul rural şi urban, după o eşantionare aleatorie.

Rezultate:

Datele prezentate în acest grafic sunt destul de relevante, eșantionul de studiu cuprinzând mai bine de o treime din totalul elevilor școlii noastre, din zonele urbane și rurale, fete (53%) și băieți (47%), din toate clasele de liceu ( 30,9% din clasa a IX-a, 20,1 % din clasa a X-a, 19,6% din clasa a XI-a și 29,4 % din clasa a XII-a).

Un total de 67 de subiecți (32,8%) au declarat că nu au fost agresați de niciun fel la

școală, iar 15,2% nu au văzut niciodată pe cineva ca fiind țintă a bullying-ului în liceu, ceea ce face ca prevalența bullying-ului în școală în populația prezentului studiu să fie de 84,8%.

„Secretul și farmecul vieții noastre nu stau în lipsa unui conflict, ci în hotărârea și

priceperea noastră de a-l

rezolva.”

Makarenko

În urma studiului efectuat s-a constatat că violenţa verbală este forma de violenţă cel mai des întâlnită în şcoală: 54,4% dintre elevi afirmă că au fost tinta ironiilor sau glumelor proaste, li s-au adresat jigniri sau porecle. În proporţie puțin mai mică (43,6%), se manifestă violenţa emoțională (marginalizare, umilire, etichetare, ironizare), marea majoritate a acestor fapte de violență petrecându-se în timpul pauzelor, pe holuri sau în curtea școlii, agresorul fiind, de cele mai multe ori, un coleg de clasă sau liceu. Este de remarcat faptul că violența fizică este foarte puțin întâlnită (2 %).

„Nimeni nu te poate face să te simți inferior fără consimțământul

Cei mai mulți elevi declară faptul că, față de anii trecuți, fenomenul bullyingului în context școlar s-a diminuat, sau cel mult a ramas la același nivel. Elevii spun ca acest fenomen de bullying era mult mai întâlnit în școala primară și gimnaziu: „Experiența cu batjocura s-a întâmplat în generală, dar de când am intrat la liceu nu am mai văzut așa ceva”- declara un elev de clasa a IX-a.

tău.” Eleanor Roosevelt

La întrebarea: De ce devin unii copii agresori pentru cei din jur?, copiii au răspuns că fie din nevoia de atenție, fie din nevoia de dominare, din invidie, sau pentru că au probleme în familie și nu-și pot gestiona emoțiile negative. Citez din răspunsurile elevilor: „pentru a fi în centrul atenției”, „din cauza unor probleme din trecut cu alți prieteni”, „e un mod de a se face remarcati”, „eu consider că o fac intenționat, în încercarea de a pune victima într-o lumină proastă și de a o face să se simtă incomod”, „nu își pot, sau nu știu să-și gestioneze sau controleze emoțiile negative întru-un mod corespunzător”, „deoarece așa se simt ei confortabil”, „urmează exemple din familie”, „își doresc să se impună”, „din cauza unor probleme psihice”, „din nevoia de a fi persoana „cool" din grup”, etc.