Locotenentul din Inishmore

DISTRIBUȚIA

LOCOTENENTUL DIN INISHMORE

Comedia neagră „Locotenentul din Inishmore” a fost pusă în scenă pentru prima dată de Royal Shakespeare Company la The Other Place, Stratford-upon-Avon și a avut premiera pe 13 mai 2001.

Premiera americană a fost produsă de Atlantic Theater Company printrun aranjament special cu Randall L. Wreghitt şi Dede Harris.

Pe Broadway piesa a fost pusă în scenă de: Randall L. Wreghitt, Dede Harris, Atlantic Theater Company, David Lehrer, Harriet Newman Leve si Rod Nicynski, Zavelson Meyrelles Greiner Group, Mort Swinsky si Redfern Goldman Productions şi Ruth Hendel.

Piesa „Locotenentul din Inishmore” se numără printre cele mai de succes texte scrise de dramaturgul irlandez Martin McDonagh. În 2003 a câştigat Premiul Olivier la categoria „Cea mai bună comedie nouă”, în 2006 a primit o nominalizare la premiul Tony Pentru cea mai bună piesă, iar în 2014 a fost clasată în The Daily Telegraph drept una dintre cele mai bune 15 piese de teatru scrise vreodată.

SINOPSIS

„Locotenentul din Inishmore” este o comedie neagră în care totul se desfășoară în extremă. Explorează teme precum violența, terorismul și consecințele extremismului, iar prin intermediul umorului și al satirei aduce un comentariu la absurditatea violenței politice și oamenilor care sunt dispuși să întreacă limite morale, legale și logice deopotrivă pentru a-și proteja ideologia, fie ea doar personală.

Spectacol nerecomandat persoanelor sub 14 ani!

Acțiunea are loc în Irlanda în timpul anilor ‘90, iar spectacolul urmărește povestea lui Padraic, un terorist nemilos al Armatei de Eliberare Națională Irlandeză (INLA), care se întoarce în orașul său natal pentru a rezolva o situație de familie ce necesită intervenție imediată. În urma acestui element declanșator, atât el, cât și celelalte persoane implicate, pășesc într-un cerc vicios al răzbunării care transformă mici evenimente, altfel lipsite de dramatism, într-o mișcare absurdă de justițiarism extrem.

„Locotenentul din Inishmore” este un spectacol ingenios și provocator, care explorează teme complexe cu umor și perspicacitate, reușind să atingă și să evidențieze substraturi profunde ale naturii umane.

AUTOR

Martin McDonagh este regizor, scenarist și unul dintre cei mai apreciați dramaturgi europeni contemporani. Este cunoscut pentru umorul său negru absurd, violent, specific stilului teatral in-yer-face al cărui reprezentant este.

Este deținătorul a numeroase premii dintre care două Globuri de Aur pentru Celmaibunscenariuoriginal, primul în 2018 pentru „Trei panouri publicitare lângă Ebbing, Missouri” (titlu original: Three Billboards Outside Ebbing, Missouri), iar cel de-al doilea anul acesta, pentru „Spiritele din Inisherin” (titlu original: The Banshees of Inisherin), film care are în palmares încă două Globuri de aur, și nouă nominalizări la premiile Oscar din 2023.

Piesele lui Martin McDonagh prezintă destine tragice și nefericite, personaje prinse în situații limită, care par a nu avea soluții. Prin subiectele pe care le abordează, cu un amestec unic de umor negru sfâșietor și deseori în culori terifiante, dramaturgul englez de origine irlandeză dezvăluie o cunoaștere profundă a naturii umane și a societății irlandeze. McDonagh se remarcă prin modul în care ia conceptul de violență și îl modelează astfel încât să exploreze teme precum moralitatea sau justiția într-un mod exagerat, improbabil și extravagant, specific farsei. „Locotenentul din Inishmore” este o astfel de piesă, o farsă neagră care excelează prin hilaritatea barbarului.

La Oradea, spectatorii s-au mai întâlnit cu stilul lui Martin McDonagh în spectacolul „Regina frumuseții din Leenane”, regia Vlad Cristache, o producție a Teatrului Jean Bart din Tulcea invitată în secțiunea Concurs (Festivalul de Teatru Scurt) a Festivalului Internațional de Teatru Oradea din 2018. Spectacolul a plecat cu trei premii oferite de către cele două jurii ale Festivalului de Teatru Scurt. Premiul pentru cel mai bun spectacol

și Premiul pentru cea mai bună actriță oferit

Irinei Naum atât de către juriul FTS, cât și de către juriul studenților.

Uite ce cred de Mairead. E precisă ca dracu’. Îți scoate ochiu’ și de la un kilometru jumate.

De parcă nu era deja destul de razna. Padraic e razna cît șapte. Nu lui i se zice „Padraic Nebunu’”?

Donny - Richard Balint

Davey - Eugen Neag

O Irlandă liberă e tot ce miam dorit vreodată. Liberă pentru copii — să se joace, s-alerge. Liberă pentru fete şi băieţi — să danseze, să cînte. Era prea mult ce îmi doream? Era prea mult?

Da’ toată lumea fumează azi marijuana.

Ia ziceți în ce parte tre’ să tragem, că al’ fel o-ncasați și voi.

Terminați ce-aveți de făcut. Că n-o să se-mbucătățească singure cadavrele astea, nu?

Mairead - Giorgiana Coman Christy - Pavel Sîrghi

Padraic - Alin Stanciu

Brendan - Ciprian Ciuciu O, Doamne Dumnezeule, nu mă lăsa să mor de mîna la o fată. Cum să trăiesc cu-așa ceva?

IN-YER-FACE

Expresia in-yer-face(var. in-your-face) este definită de New Oxford English Dictionary (1998) ca fiind ceva „în mod evident agresiv sau provocator, imposibil de ignorat sau evitat”. In-yer-face implică să fii forțat să vezi ceva de aproape, să ai spațiul personal invadat. Sugerează trecerea granițelor normale. Pe scurt, descrie perfect genul de teatru care pune publicul într-o astfel de situație.

Teatrul in-yer-face este un curent teatral britanic care a apărut în anii ‘90. Această mișcare teatrală a fost caracterizată de utilizarea unor teme și subiecte tabu, violente și șocante, precum și de o estetică frustă și a fost adesea comparată cu mișcarea punk rock, deoarece ambele curente au fost îndrăznețe, non-conformiste și provocatoare. Acest stil de teatru șochează publicul prin extremismul limbajului și al imaginilor sale și îl tulbură prin francheţea emoţională şi prin punerea în discuție a normelor

Mami şi tati ar fi îngrozitor de trişti să le murim în una și aceeaşi zi, nu, Brendan?

Joey - Răzvan Vicoveanu

REGIZORUL

Ovidiu Caița , un regizor cu inițiativă care este apreciat datorită viziunii sale artistice și a curajului de care dă dovadă în alegerea textelor, se reîntoarce să monteze pe scena Teatrului Regina Maria după o absență de patru ani.

S-a născut în anul 1976 la Satu Mare și este un regizor aflat în continuă ascensiune profesională. În anul 2003, imediat după finalizarea Facultății de Regie teatru în cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, își începe activitatea la Teatrul de Nord Satu Mare, în paralel cu continuarea studiilor post-universitare.

În prezent este regizor și director artistic la Teatrul din Satu Mare, însă dorința sa de exprimare se extinde dincolo de granițele orașului natal, astfel, și-a însemnat prezența cu spectacole notabile la numeroase teatre din țară. Pe parcursul carierei sale de până acum s-a angajat în proiecte teatrale născute din texte care aparțin atât scriitorilor clasici, cât și celor contemporani, printre autorii ale căror opere le-a pus în scenă numărându-se A. P. Cehov, Carlo Goldoni, I. D. Sallinger, Martin Čičvák, Oleg și Vladimir Presnyakov dar și autori români, cum ar fi reputații dramaturgi Matei Vișniec, Radu Macrinici, Ștefan Caraman sau Alexa Băcanu.

La Teatrul Regina Maria a mai montat trei spectacole: „Biloxi Blues” de Neil Simon în anul 2011, care a câștigat Premiulspecialaljuriului la Festivalul de Teatrul Scurt Oradea în același an, „Seara de ajun” de Anthony Neilson în 2015, care a fost nominalizat la Premiul pentru regie în ediția din acel an a Festivalului de Teatru Scurt Oradea, iar în 2018, „Sufocare (Jurnalul unui sinucigaș cronic)” de Chuck Palahniuk.

Cred că trebuie să vorbim despre barbaria care zace în noi, mai mult saumaipuținlatent.Săotratămcumva.Sănedămcucapuldepereți șisărecunoaștemcăsuntemproști.Săpunemsubamenințareaarmei un individ sau o țară e incredibil de absurd. Suntem atât de furioși, deradicalizațișideîndârjițiîncâtîncadrămînnormalitatenumeroase forme de abuz, fie că vorbim de înjurătură, palmă și îmbrânceală sau chiarbombardamenteledepestegraniță.Despreastavreausăvorbim în Locotenentul...

SCENOGRAF

Născută la Cluj-Napoca, Oana Cernea își părăsește orașul natal la scurt timp după finalizarea studiilor în cadrul Liceului de Arte Plastice

„Romulus Ladea” – secția Grafică, în anul 1998. Începe să colaboreze cu Teatrul Regina Maria doi ani mai târziu, mai întâi ca asistent scenograf, apoi ca scenograf după absolvirea Facultății de Arte Vizuale Oradea –secţia Design vestimentar, în anul 2004.

Are un repertoriu de peste patruzeci de spectacole pentru care a semnat scenografia, montate atât la Teatrul Regina Maria cât și în alte teatre din țară. Efortul său artistic a fost răsplătit cu premii dintre care menționăm Premiul pentru scenografie - „O mie si una de frontiere (Povestea lui Aladin)” la Festivalul Internațional de Teatru ATELIER, Sfântu Gheorghe –2015 și Premiul pentru scenografie spectacolului „Stan Bolovan, spaima zmeilor” la Festivalul de Animaţie „Sub bagheta lui Merlin”, Timișoara – 2016, ambele spectacole create pe scena Teatrului

Arcadia, Oradea.

Cu regizorul Ovidiu

Caița a colaborat la mai multe spectacole, printre cele reprezentative numărându-se și cele două care au făcut parte din secțiunea Concurs (FTS) a Festivalului

Internațional de Teatru

Oradea: „Seara de ajun” de Anthony Neilson, montat pe scena Teatrului

Regina Maria - ediția a III-a (2015) și „Migraaaanți sau Prea suntem mulți pe nenorocita asta de barcă”

de Matei Vișniec, pus în scenă la Teatrul de Vest

Reșița - ediția a V-a (2017).

ECHIPA TEHNICĂ

Regia tehnică: Diana Sîrghi

Sufleor: Adelina Tripa

Maestru sunet: Olimpiu Domide

Inginer imagine, sunet: Sergiu Domide

Maestru lumini: Sorin Precup

Inginer imagine, lumini: Nagy Attila Sandor

Tehnicieni de scenă: Nicolae Segărceanu, Sorin Mudura, Cristian Segărceanu, Cristian Domide

Peruchieră, machieuză: Dana Drăgoiu

Recuzitor: Argentina Fodor

Cabiniere: Liana Domide și Florica Căvescu

Șef producție: Andrei Krausz

Butafor: Răzvan Chendrean

Pictor: Mădălina Baciu

Croitori: Rodica Pop, Ștefan Papp, Ștefan Szabo

Tâmplar: Alexandru Kovács

Lăcătuș: Gáspár Sándor

Tapițer: Gyula Kovács

CONTACT

TEATRUL REGINA MARIA

PIAŢA REGELE FERDINAND I, NR. 6 COD POŞTAL: 410021, jud. BIHOR

Telefon: 0359 452 324

www.teatrulreginamaria.ro teatruloradea2003@yahoo.com/ secretariat.literar.trm@gmail.com

(f) TeatrulReginaMaria/ www.eventim.ro

Manager: Daniel Vulcu

Director Trupa Iosif Vulcan: Victoria Balint

Redactare caiet program: Ramona Gabriela Nemeș