Perspective economice ale României. Rezilienţa şi antifragilitatea în vizorul mediului de afaceri

Perspective economice ale României

Rezilienþa ºi antifragilitatea în vizorul mediului de afaceri

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România a organizat Conferința anuală Perspective Economice ale României la Academia de Studii Economice din București. Evenimentul a fost deschis de Francois Coste, președinte CCIFER, și de ES Laurence Auer, Ambasadoarea Franței în România.

Săptămâna trecută am inaugurat Centrul euro-atlantic al Rezilienței pe care România îl va înființa pe baza unui parteneriat public-privat. Reziliența și antifragilitatea sunt două cuvinte cheie pe care le întâlnim în relațiile bilaterale, dar și pentru construcția politicilor noastre europene. Din perspectiva geopolitică, cifrele de productivitate sunt excelente. România are una dintre cele mai dinamice economii din Europa Centrală și Orientală și chiar din Europa. Avem o creștere de 4,8% și perspective de creștere în viitor, cu o putere de atractivitate integrală. Franța nu este doar al treilea mare investitor în România, dar suntem a doua țară în ceea ce privește noile investiții. Asta se datorează accesării fondurilor europene, atractivității, cu noi proiecte care se întrevăd în viitor, în materie de energie, sănătate, nuclear și apărare.

ES Laurence AUER, Ambasadoarea Franței la București

Invitaţii speciali, Csaba Balint, membru în CA al BNR, și Cosmin Alexandru, Decan și co-fondator al primei facultăţi de Antreprenoriat din România și din Sud-Estul Europei, au adus perspectivele macroeconomice și explicat conceptul de antifragilitate pentru companii și societate. 200 de persoane, lideri de afaceri, din comunitatea CCIFER, profesori și studenţi de la ASE au luat parte la prezentări și mese rotunde dedicate unor teme de actualitate precum: aderarea României la spaţiul Schengen și la OCDE, criza de energie, exodul talentelor, oportunităţi de dezvoltare pentru menţinerea competitivităţii ţării.

Maraton de informaþie de business

Organizată de CCIFER la fiecare sfârșit de an, conferinţa Perspective Economice ale României a adus în discuţie teme de actualitate și larg interes pentru comunitatea de business, de-a lungul a două mese rotunde. Evenimentul s-a dovedit un adevărat maraton de informaţie economică datorită prezenţei celor 15 invitaţi, lideri de activităţi din industrii și sectoare cheie, reprezentanţi ai autorităţilor și din organizaţii de profil. Aceștia au expus puncte de vedere, viziuni pe termen scurt, mediu si lung, dar și îngrijorări. Aderarea României la Schengen și la OCDE, privite ca două obiective mari ale României, au fost abordate mai ales din prisma prezenţei mediului de afaceri privat, Franţa fiind al treilea mare investitor în România, cu investiţii de 8,6 miliarde euro.

Luca Niculescu, Secretar de Stat pentru procesul de Aderare al României la OCDE în cadrul MAE a precizat că România este pregătită de ani buni pentru a începe acest proces. „Există un consens din partea întregii clase politice din România pentru aderarea ţării noastre la OCDE. Este cel de-al treilea mare obiectiv, după UE și NATO. A fi în OCDE înseamnă că vom fi pe o hartă a investiţiilor cu vizibilitate internaţională, mai mare decât cea pe care o avem acum, dar și acces la cei mai buni experţi din lume. Mediul de afaceri poate ajuta la aderare, implicând-se și dialogând cu sectorul public.”

La rândul sau, Radu Burnete, director executiv Confederaţia patronală Concordia, a adăugat că „Schengen și OCDE sunt ultimele cluburi occidentale la care România trebuie să adere. Mediul de afaceri poate sprijini România în acest proces prin accelerarea reformelor necesare. Dacă ne referim la transport, un șofer din România petrece 40% din timpul său stând în vamă, în timp ce un șofer dintr-o ţară membră Schengen petrece 12% din timp”. Fiecare invitat a abordat sectorul pe care îl reprezintă, pornind de la tema rezilienţei și a antifragilităţii în societate și în companie, iar Cosmin Alexandru, Decan și co-fondator al primei facultăţi de Antreprenoriat din România și din Sud-Estul Europei, a explicat acest concept: „Companiile și societatea trebuie să folosească factorii de stres pentru a deveni mai puternice la capătul unei crize. Cum putem face asta? Evitând supraprotecţia în rândul echipelor, dozând corect ajutorul pe care îl oferim angajaţilor și distribuind cât mai multă încredere, putere de decizie și folosind adevărul. Greșelile pot deveni folositoare, dacă le tratăm și le gestionăm. Procesul de învăţare ar trebui sa fie asumat împreună”.

Perspectiva macroeconomică a fost oferită de expertul economic Csaba Balint, Membru în CA al BNR, care a explicat că rezilienţa economiei „este determinată de dimensiunea șocului care o lovește, apoi de ansamblul de vulnerabilităţi economice cumulate în anii anteriori (ex. bula imobiliară, credite acordate în valută, deficit de cont curent). În România este nevoie de 5-6 ani pentru

ca economia să-și revină după criză. România are o creștere economică de 4-6% (consumul este principalul motor de creștere economică). Deficitul a continuat să crească, dar investiţiile au performat în România. Fondurile europene pot contrabalansa problemele cauzate de războiul crizei energetice. Suntem pe un platou inflaţionist, dar inflaţia va fi stabilizată în 2023”. plan de decarbonare a industriei. Orice model de mașină va avea cuantificat nivelul de emisii de CO2 pentru fiecare componentă asamblată pe mașină, astfel încât, la final, clientul va ști câte emisii de carbon au fost generate pentru a fi fabricat. E nevoie, însă, de infrastructură adaptată, de staţii de încărcare, de accesarea fondurilor din PNRR din capitolul Tranziţie verde. 2023 va fi un an al investiţiilor în sectorul auto”.

Adela Bradu, Corporate & Communication Director Romcim: „Există o fereastră de oportunitate pentru accesarea fondurilor europene. Va trebui să fim într-o competiţie europeană. E nevoie de un dialog public-privat constant pentru aliniere și dezvoltare, să definim parcursuri mai clare legate de fondurile UE”.

În completare, Claudiu Cercel, Deputy CEO BRD Groupe Société Générale, a evidenţiat factorii pozitivi: „România are o rezilienţă remarcabilă în contextul actual. Este mai puţin dependentă de export decât alte ţări membre UE, există multe șantiere de infrastructură pornite, dispune de autonomie energetică, are o politică inteligentă a băncii centrale și este pregătită pentru absorbţia de fonduri europene. Ne așteptăm la 2-3% creștere economică în 2023”. Cristian Păun, profesor universitar și Prodecan al Facultăţii de Relaţii Internaţionale din cadrul ASE, a întărit faptul că apartenenţa la UE a României ajută în ceea ce privește antifragilitatea. „Avem nevoie să fim în Schengen, în OCDE, dar și să trecem la zona euro. Proiectele de aderare la UE și la NATO au fost singurele care au condus la transformări în ţară. Ca să fim mai antifragili, e necesar să fim și realiști, acceptând ce putem să facem, dar și să avem ambiţia de a învăţa și de a face reforme. În România, capitalizarea pieţei bursiere este de 10% din PIB, iar media OCDE este 147% din PIB. La nivel de OCDE, este de 14 ori mai capitalizată decât România. Aderarea la zona euro este mai importantă decât aderarea la Schengen, deși este mai greu de realizat deoarece România are 60% datorie din PIB”.

Reindustrializarea României, obiectiv comun UE

Gabriela Dan Untersech, Senior Developer

Offshore Wind for the Region Total Energies: „Populaţia planetei a ajuns la 8 miliarde, cererea de energie va fi mult mai mare în următorii ani și trebuie să venim cu soluţii noi în acest mix energetic. România are șansa în viitor de a avea acest mix echilibrat, iar proiectele de eoliene pe mare pot avea un impact semnificativ. Au un efect benefic pentru un sistem de producţie echilibrat și poate genera forţă de muncă. 35% din energie ar trebui să provină din surse regenerabile până în 2040.”

În cadrul celei de-a doua mese rotunde, invitaţii din panel au abordat tema reindustrializării României, drept un obiectiv comun la nivel de UE, dificultăţile din unele sectoare, legate de infrastructură, competiţia mondială, inflaţia, costul energiei, exodul forţei de muncă și nevoia de personal calificat. Totodată, au fost evocate proiecte noi care pot aduce beneficii, cum ar fi eolienele de mare, în domeniul energiei.

Adrian Sandu, Secretar general Acarom: „Industria auto la nivel mondial trece prin transformări care nu s-au mai văzut de la începutul acestui sector economic. Legislaţia la nivel UE impune electrificare totală a vehiculelor care se comercializează în Europa, până în 2035. Este o presiune suplimentară. Industria auto naţională și europeană și-a luat angajamentul de a respecta aceste ţinte. Din păcate, contextul războiului a adus o nouă presiune asupra sectorului, creșterea preţului la combustibil și la materii prime, dar și la energie. În prezent, toţi constructorii urmează un

Irina Munteanu, Director general Veolia România Servicii Integrate: „Inovarea este imposibilă fără oameni cu competenţe și nici nu putem exista fără ei. Avem multe provocări pe piaţa muncii: declinul demografic (mai mulţi vârstnici decât populaţie tânără), exportul forţei de muncă, competenţe limitate (sistem educaţional neadaptat nevoilor de pe piaţa de muncă), diferenţele generaţionale”. Aura Rădulescu, CEO Cora România: „2022 a fost un an bun pentru industria de retail, nu a fost așa de afectat ca alte sectoare. În contextul actual, inflaţia mare, preţurile energetice mari, Obiectivul de industrializare a României este un obiectiv problemele pe lanţul de aprovizionare au temperat comun al UE și ne integrăm prin investiții, specularea de consumul. Se simte creșterea nevoii de securitate oportunități legate de tranziția energetică și tehnologică. Statul financiară, reîntoarcerea la nevoile de bază. Sectorul sprijină investițiile verzi, avem un deziderat în ceea ce privește econo- de retail este rezilient, preţul produselor finale nefimia circulară – care reprezintă o obligație a statului de a utiliza cât mai ind la nivelul preţurilor crescute la energie. Avem o multe resurse în lanțul de valoare - cu finanțare în 2023 pentru câteva cerere foarte mare și în creștere pe piaţa de achiziţii proiecte pilot. Avem scheme de ajutor pentru mediul de afaceri. Vom online. Consumatorii vor să fim și mai implicaţi in definitiva strategia pe hidrogen până la sfârșitul anului, pentru că el comunitate (domeniul sănătăţii sau al educaţiei)”. nu trebuie doar produs, ci și stocat. Avem o strategie pentru componenta de energie care trebuie utilizată corespunzător, mai ales în Conferinţa Perspective Economice ale României producția cu valoare adăugată mare (baterii, hidrogen, ener- a fost organizată cu sprijinul partenerilor Academia gie regenerabilă – panouri solare, pompe de căldură). de Știinţe Economice din București (ASE), FABIZ, Florin SPĂTARU, Ministru, Ministrul Economiei BRD Groupe Société Générale, Cora Romania, Gruia Dufaut Cabinet d’Avocats, Mazars, Michelin, Romcim, TotalEnergies Marketing Romania.

Despre CCIFER

Fondată în anul 1996, Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) este o comunitate de afaceri bazată pe savoir-faire-ul francez. Este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, comunităţilor, a companiilor și a României. CCIFER reunește peste 550 de companii franceze și române. Companiile membre sunt lideri în diverse sectoare de activitate ale economiei locale. CCIFER exprimă o poziţie comună a investitorilor francezi în România în dialogul public-privat, alături și de alte organizaţii de profil, respectiv Coaliţia pentru Dezvoltarea României. A (comunicat de presă)