Valea Jiului, zonă de interes pentru investiţii germane

AHK România este un partener de încredere pentru autorități și companii în încercarea de a transforma substanțial Valea Jiului, de la o fostă regiune carboniferă la o regiune în care alte industrii mai puțin poluante se pot dezvolta și aduce prosperitate. Acesta a fost mesajul directorului general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Sebastian Metz, în deschiderea conferinței „Schimbare structurală și revitalizarea în era post-minerit”, desfășurată la Timișoara.

Activitățile precum extragerea cărbunelui sunt învechite și pe cale de dispariție în industria energetică. Ne implicăm și susținem România cu know-how și tehnologie pentru a încheia cu succes acest proces de tranziție și pentru a dezvolta proiecte care să rezoneze cu alte zone ale economiei. Există fonduri generoase la nivel european pentru astfel de proiecte, iar în Valea Jiului sunt patru-cinci mii de persoane în situații dezavantajate și trebuie construit un viitor pentru aceste persoane.

Sebastian Metz, Directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane

Delegaţia germană a vizitat minele de la Petrila, Anina (dezafectate) și Lupeni (în funcţiune), situl industrial dezafectat de la Minda și domeniul schiabil Semenic și s-au întâlnit cu autorităţile locale. „În urma acestor vizite și discuţii vom vedea cum se vor putea integra companiile germane în procesul de transformare și cum vom putea întări relaţiile româno-germane pentru atingerea acestui scop”, a mai spus Metz.

Un pas înainte spre aceste transformări a fost iniţierea unei vizite de afaceri în Valea Jiului, la care au participat companii germane din domenii precum arhitectură, amenajare urbană, consultanţă, inginerie mecanică, servicii de vopsitorie și lăcuire, renovări interioare.

Invitat la o discuţie panel în cadrul conferinţei, prefectul de Hunedoara, Călin Petru Marian, a făcut o trecere în revistă a situaţiei economice a judeţului din ultimii 30 de ani, arătând că din cauza închiderii minelor, au dispărut mii de locuri de muncă,

Hunedoara având una dintre cele mai mari cote de migraţie din Uniunea Europeană. Spre deosebire de ultimii ani, acum există fonduri europene ce pot fi accesate: aproximativ un miliard de euro pentru transformări structurale la nivel regional și încă 500 milioane de euro doar pentru judeţul Hunedoara.

Germania a trecut peste această tranziție în urmă cu 30-40 de ani. Mă bucur că veniți cu concepte inedite de transformare, cu idei pentru a integra populația existentă. Împreună cu autoritățile locale veți putea să dați plus-valoare Văii Jiului și întregului județ Hunedoara. Noi, ca administrație publică, suntem deschiși la dezvoltarea economică. Avem resurse umane, suntem în parteneriate cu mediul privat, avem resurse financiare și este important ca acești bani să fie consumați pentru a da plusvaloare societății.

Călin Petru Marian, prefectul de Hunedoara turi bruște, dar cu atenţie, să convingem oamenii de acolo să fie de acord cu schimbarea”, a menţionat el. În alte exemple a fost folosită apa râului pentru a construi și alimenta un lac, cu un mic port în jurul căruia s-au construit case moderne, înconjurate de suprafeţe verzi. Într-un alt caz gazometrul a fost transformat într-o sală de expoziţii, în altul o hală veche de 100 de ani a devenit o sală de concerte pentru 3000 de oameni, iar o fabrică de bere s-a transformat în centru comercial.

La rândul său, Alexandru Kelemen, director executiv al Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, a menţionat că pentru a „restarta Valea Jiului”, diversificarea economică este esenţială. „Treaba noastră este să creăm un climat investiţional sănătos, să fim o resursă pentru administraţia publică și pentru investitori”, a explicat el rolul asociaţiei pe care o conduce.

Provocarea acestor schimbări ţine însă de siguranţa zonelor, după cum a explicat Thomas Metschies (Wismut GmbH). El a dat ca exemplu transformările minelor din Türingen și Sachsen: „Ne-a interesat stabilizarea haldelor de steril, tratarea apelor, asigurarea că pe termen lung acolo nu mai există pericol”. Într-una din aceste zone s-au plantat ulterior pomi fructiferi, iar în alta a fost amenajată o staţiune balneoclimaterică, de tratament și recreere.

Idei de schimbare există, ca de altfel și dorinţa declarată a autorităţilor și a societăţii civile. După cum a declarat și consulul german de la Timișoara, Regina Lochner, sunt șanse de reușită: „Am discutat despre transformarea structurală a Văii Jiului cu oamenii de afaceri din această delegaţie iar tendinţa este una pozitivă. Aceste domenii de activitate reprezintă o bază pentru a găsi posibilităţi de cooperare, schimb de experienţă și dezvoltări de afaceri viitoare.”

O resursă asemănătoare este și Asociaţia Planeta Petrila, care lucrează îndeaproape cu administraţia publică, universităţile și societatea civilă, la nivelul întregului judeţ Hunedoara. Secretarul general al asociației, Mihai Danciu, a menţionat că există o mapare a terenurilor disponibile pentru investiţii în judeţul Hunedoara, care cuprinde toate datele necesare investitorilor, cum ar fi preţuri, suprafeţe, regimul juridic al terenurilor. „În plus facem și master-planuri pentru anumite zone, ce se poate realiza acolo pe partea de cercetaredezvoltare și turism și creăm reţele de spaţii care să se dezvolte integrat, nu pe porţiuni,” a precizat el.

Au fost de asemenea prezentate soluţii germane de revitalizare a fostelor zone miniere. HansJürgen Best, fost city manager al orașului Essen, a povestit istoria complexului industrial al minei de cărbuni Zollverein care a fost înscris în anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. „A fost o schimbare de paradigmă. A trebuit sa facem rup-

Conferinţa și vizita la mine au fost organizate de AHK România în colaborare cu VDMA Mining, cea mai mare asociaţie a producătorilor de tehnologie pentru extracţia, prelucrarea și transportul materiilor prime din Germania și Asociaţia pentru activităţi miniere în străinătate (FAB), sub egida Ministerului Federal al Afacerilor Economice și Protecţiei Climatice, în cadrul programului de dezvoltare a pieţelor. Scopul programului este de a ajuta IMM-urile din Germania să-și exporte serviciile și produsele în ţări în care Germania are reprezentanţe oficiale. A