România poate deveni hub energetic dar are nevoie de predictibilitate şi stabilitate legislativă

Cu mixul său energetic diversificat, bazat în mare parte pe producție de energie verde, România ar putea crea valoare adăugată în economia sa locală și, în același timp, să alimenteze cu energia rămasă statele din jurul său și nu numai. Are nevoie însă de un cadru administrativ și legislativ stabil și predictibil, pentru a da încredere investitorilor să meargă mai departe, au spus principalii actori privați din domeniul energiei, din România și Germania, în cadrul mesei rotunde organizate de AHK România, în colaborare cu Comitetul German pentru Europa de Est (Ostausschuss der Deutschen Wirtschaft), pe tema „România în arhitectura europeană de energie - posibilități de cooperare”.

Evenimentul de astăzi își propune să sublinieze rolul României în arhitectura politicilor de energie, pe de o parte și să informeze cu privire la perspectivele de dezvoltare și la țelurile țării în sectorul energetic, pe de altă parte. Dorim să vedem cum putem crește nivelul nostru de cooperare, între domeniul de business și cel politic, într-o situație de win-win.

Sebastian METZ, Director general, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germane

Reprezentanţii mediului de afaceri s-au arătat mulţumiţi de felul în care România a evoluat către tranziţia energetică în ultimii doi ani. Au adus însă în atenţie perspectiva investiţiilor din industrie, care nu se pot face „pentru doi ani”: companiile intenţionează să rămână o perioadă îndelungată atunci când vin într-o anumită ţară.

În România există resurse semnificative de energie. „Oportunităţile disponibile sunt impresionante. Dacă acest potenţial continuă să fie dezvoltat și dacă se fac noi investiţii, de exemplu în capacitatea de stocare, în reţeaua de transport, în explorări viitoare, în formare profesională etc., România poate să producă valoare adăugată și își poate crește produsul intern brut. De asemenea, ţara poate juca un rol important în tranziţia către energia verde și deveni astfel și mai competitivă. Toţi actorii implicaţi în acest proces trebuie să continue să colaboreze, să-și coordoneze acţiunile și să se implice. Prin urmare, vedem oportunităţi excelente de cooperare între companiile germane și românești,” a declarat Andreas Lier, președintele

AHK România

Reprezentanţii oamenilor de afaceri au pledat pentru o abordare pragmatică și atunci când se elaborează legislaţia la nivel european. Deși aceasta are la bază ţinte politice, planurile de investiţii se fac cu ingineri și experţi și este de dorit ca aplicarea acestor planuri să nu fie apoi pusă sub semnul întrebării. În context, ei au menţionat că, pentru a realiza tranziţia, este nevoie de gaz, de energie nucleară și chiar și de cărbune, cu tehnologia corespunzătoare pentru procesul de decarbonizare.

O altă solicitare a industriei a fost legată de extinderea reţelei de distribuţie, cea care duce energia la clientul final. Este dificil pentru companii să facă planuri de investiţii fără a ști că pot transporta toată energia produsă. Între altele, România ar mai avea nevoie de o legislaţie stabilă pentru producţia de hidrogen și să-și integreze mixul energetic pe piaţa de energie a Uniunii Europene.

La rândul lor, reprezentanţii producătorilor de energie electrică din România au fost de acord că e nevoie de politici care să reducă birocraţia și care să dea mai multă flexibilitate și stabilitate investiţiilor. Din totalul energiei produse în România, 80% este verde, iar autorităţile vor continua investiţiile în acest tip de energie, dar și în cea nucleară. Piaţa de energie este interconectată acum în Europa, nu mai există pieţe naţionale, iar energia nu este mai ieftină în România decât în Germania. De aceea este nevoie de cooperare, au spus ei.

Reprezentanţii instituţiilor publice au adăugat că acest lucru este dorit și de actualul premier al României, care dorește să facă aici un hub energetic, folosind inclusiv fondurile europene disponibile.

Participanţii la masa rotundă s-au arătat deschiși în a afla și a discuta diversele puncte de vedere, păreri și idei venite atât din partea businessului, cât și a politicului sau a altor instituţii ale statului. A